Draghicescu - Facultatea de Litere UB 1863-2013 PDF

otTATo.
20 ADINA BERCIU-DRAGHIÇESCU
ANI
o'
FACULTATEA_ DE- LITERE

A UNIVERSITATII DIN, BUCUREM
11
OW
1 50 DE ANI DE iNVATAMÂNT
FILOLOGIC ROMANESC 1863-2013
F
www.digibuc.ro PARTEA I
ADINA BERCIU-DRA GHICESCU
FACULTATEA DE LITERE A UNIVERSITATII DIN BUCURESTI

150 DE ANI DE INVATAMÂNT FILOLOGIC ROMÂNESC
1863-2013
TRADITIE SI VALOARE
www.digibuc.ro
Reproducerea integral() sau partialli, multiplicarea prin orice myloace i sub orice formii,
cum ar fi xeroxarea, scanarea, transpunerea in format electronic sau audio, punerea la
dispozitia public(); inclusiv prin internet sau prin retele de calculatoare, stocarea
permanentil sau temporarii pe dispozitive sau sisteme cu posibilitatea recupereirii
informatiilor, cu scop comercial sau gratuit, precum i alte fapte similare siiviklite fdrei
permisiunea scrisii a detiniitorului copyrightului reprezintei o inctilcare a legislatiei cu
privire la protectia proprieteitii intelectuale li se pedepsesc penal li/sau civil in
conformitate cu legile in vigoare.
www.digibuc.ro
ADINA BERCIU-DRAGHICESCU
FACULTATEA DE LITERE
A UNIVERSITÄTII DIN BUCURESTI
150 DE ANI DE ÎNVÄTÄMÂNT FILOLOGIC ROMANESC
1863-2013
TRADITIE SI VALOARE
Partea I
Colaborator principal:
Prof, univ. dr. OVIDIU BOZGAN
Colaboratori:
Lector univ. dr. CRISTINA GUDIN i SILVIU NEDELCU
editura universitätii din bucuresti®

2013
www.digibuc.ro
Referenti §tiintifici: Conf. univ. dr. ALEXANDRU OFRIM
Lector univ. dr. VIRGIL COMAN
Universitatea Ovidius", Constanta
Conf. univ. dr. AGNES TEREZIA ERICH
Universitatea Valahia", Targovi§te
Coperta I: Facultatea de Litere. Universitatea din Bucuregi. Cartea Facultátii de
Litere, Bucure§ti, s.a., coperta I.
Coperta IV: Decretul domnesc nr. 1047 din 30 octombrie 1863
de infiintare a Scolii Superioare de Litere din Bucure§ti;
publicat in Monitorul Oficial", nr. 219 din 2/14 noiembrie 1863, P. 912.
o editura universitãtii din bucurese

Sos. Panduri, 90-92, Bucure§ti 050663, Romania
Telefon/Fax: (0040) 021.410.23.84
E-mail: editura.unibuc@gmail.com; editura@g.mail.ro
Librärie online: http://librarie-unibuc.ro
Centru de vanzare: Bd. Regina Elisabeta, nr. 4-12, Bucure§ti,
Tel. (004) 021.314.35.08/2125
Web: www. editura.unibuc. ro
Grafica. copertd: Smaranda Murdru§ (voluntar)

Tehnoredactare computerizatd: Victoria IACOB
Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a României

BERCIU-DRAGHICESCU, ADINA
Facultatea de Litere a UniversitAtii din Bucuresti: 150 de ani
de invätämânt filologic românesc: traditie si valoare:
1863-2013 / Adina Berciu-Drághicescu; colab. Principal:
Ovidiu Bozgan; colab.: Cristina Gudin §i Silviu Nedelcu
Bucure§ti: Editura Universitätii din Bucure§ti, 2013
2 vol.
ISBN 978-606-16-0301-5
Partea 1 ISBN 978-606-16-0302-2
I. Bozgan, Ovidiu
II. Gudin, Cristina
III. Nedelcu, Silviu
378(498 Buc.) Universitate:82"1863/2013"
www.digibuc.ro
guleAutikit gactd4tii cene 6-atc ekelicat
'/ / wnuc, ceifyt
caw arc mtiferil pemeottAde aYituudde

peccvni htitetut ceiot cene-i sbyeAc citc
www.digibuc.ro
Cuprins
Cuvânt inainte 9
Partea I
Capitolul I. Începuturile invatámântului superior Biologic din Bucuresti 1863
1918. (Adina Berciu-Drdghicescu) 13
1. infiintarea Facultätii de Litere si Filosofie 16
2. Legislatie. Regulamente 26
3. Organizarea studiilor 33
4. Localul unde a functionat Facultatea de Litere 45
5. Profesorii Facultdtii de Litere si Filosofie 51
6. Facultatea de Filosofie si Litere in perioada 1916-1918 63
7. Studentii 65
8. Fundatia Universitard Carol I " 68
Capitolul II. Prezenta Facultätii de Filosofie si Litere in peisajul cultural si stiintific
al României. Apogeul Facultfitii de Filosofie si Litere in perioada interbelici
(Adina Berciu-Drdghicescu,Ovidiu Bozgan) 71
1. Evolutia cadrului legislativ universitar 76
2. Profesorii. Sociabilitatea universitard. Publicatii. Institute de cercetare 82
3. Studentii. Organizatii studentesti. Asistenta sociald 88
4. Structura Facultatii de Filosofie si Litere din Bucuresti in preajma si in perioada celui
de-al doilea rdzboi mondial 106
Capitolul III. Avatarurile Facultätii de Filosofie si Litere de la eliberare" pâni la
instaurarea regimului comunist si in perioada imediat urmätoare (Adina Berciu-
Dräghicescu) 111
1. Etape si evenimente ale instaurdrii comunismului in Facultatea de Litere si Filosofie
1944-1948 111
2. Aspecte ale epurdrii cadrelor didactice si consecintele acesteia pentru Facultatea de
Filosofie si Litere 124
3. Studentii (Ovidiu Bozgan) 153
Capitolul IV. Facultatea de Filologie in perioada 1948-1963 (Adina Berciu-
Dräghicescu, Ovidiu Bozgan) 157
1. Reforma" invdtdmantului din 1948 cu consecintele acesteia 157
2. Canalul Dundre Marea Neagrd 1949-1950 168
3. Evenimentele din 1956 si consecintele lor 169
4. Exmatriculdrile studentesti din anii 1957-1959 177
5. Studentii (Ovidiu Bozgan) 180
6. Tovardsi de drum", criminali", dusmani ai poporului", legionari", fascisti",
elemente dubioase" (Adina Berciu-Dräghicescu, Ovidiu Bozgan) 183
www.digibuc.ro
8 ADINA BERCIU-DRÄGHICESCU
Capitolul V. Facultatea de Limba qi Literatura Românfi in perioada 1963-1989

(Adina Berciu-Dräghicescu) 247
1. Momente i evenimente 247
2. Cursurile de yard ale Universitätii din Bucurqti desfäwrate sub egida Facultätii de
Filologie/Litere 1960-2012 268
Capitolul VI. Facultatea de Litere in perioada 1990-2013 (Adina Berciu-Draghicescu) 277
1. Facultatea de Litere In anul 2000 282
2. Facultatea de Litere astazi, la 150 de ani de invätämânt filologic 287
3. Biblioteca Facultätii 1892-2013 329
Partea a II-a
Capitolul VII. Galeria profesorilor (Adina Berciu-Dräghicescu) 337
Capitolul VIII. Profesori i Discipoli. Märturii §i Memorii (Adina Berciu-Dräghicescu) 529
Partea a III-a
Lista documentelor privind 150 de ani de invätämânt filologic la Bucure0i 1863
2013 585
Documente privind 150 de ani de invitämânt filologic la Bucure§ti 1863-2013
(Adina Berciu-Dräghicescu) 601
Partea a IV-a
1. Decanii Facultätii de la intlintare pfinä in prezent (Adina Berciu-Dräghicescu) 1047
2. Bibliografie (Adina Berciu-Dräghicescu) 1049
3. Indice onomastic (Silviu Nedelcu) 1071
4. Ilustratii 1087
www.digibuc.ro
CUVANT INAINTE
Apdrutd cu ocazia aniversdrii a 150 de ani de la crearea Faculatii de Litere

din Bucurevti, prezenta lucrare reprezintd un omagiu adus unei institutii care a
reflectat, a preluat vi a sintetizat succesele, dramele, evecurile vi sperantele istoriei
României pe parcursul unui veac vi jumdtate. Este, in acelavi timp, un omagiu adus
profesorilor care au slujit catedra universitard vi au suferit prigoana comunistd,
sfârvind tragic in inchisorile sau lagdrele de detentie comuniste. Prestigiul vi valoarea
Facultatii de Litere din Bucurevti, pe parcursul celor 150 de ani de existentd
tdinuievte nenumdrate vi nebdnuite drame ale celor care au slujit cu devotiune
invdtdmântul filologic românesc. in paginile prezentei lucrdri cititorul va gdsi destine
frânte, ascensiuni fulminante, atitudini oportuniste, atitudini profund loiale.
Devi va fi publicatd pentru a marca un moment solemn, cartea nu are un
caracter festivist vi nu este redactatd in termeni ditirambici, aceasta infdtitând vi
aspecte mai putin pldcute din istoria invdtdmântului filologic românesc. Credem cd
obiectivitatea demersului nostru nu va putea fi pusd la indoiald, realitatile, atât cât au
putut fi redate pe baza surselor consultate, chiar dacd ar putea irita sau trezi
amdrdciuni, au fost infdtivate sine ira et studio".
Totuvi, considerdm cd este obligatoriu sd lansdm câteva avertismente
cititorilor, referitoare la statutul acestei lucrdri. Cele câteva sute de pagini care
nareazd istoria Faculatii de Litere din Bucurevti nu pot fi clasificate altfel decât ca o
introducere in istoria acestei institutii de prestigiu. Aceasta din mai multe motive.
Sursele de arhivd ale Rectoratului Universitdtii din Bucurevti, foarte ample, ne-au
fost accesibile, dar, uneori, lipsa clasificdrii lor dupd criterii arhivistice a dus la
imposibilitatea de a consulta fonduri precise, reclamate de o cercetare punctuald.
Apoi, sursele aflate in Arhiva CNSAS (Consiliul National pentru Studierea
Arhivelor Securitätii) vi la Arhivele Nationale SANIC (Serviciul Arhivelor
Nationale Istorice Centrale) au fost mult prea ample pentru timpul de care am dispus
vi, in consecintd, nu le-am putut parcurge in totalitate.
Avadar, prezenta lucrare o considerdm doar o premisd pentru studii ulterioare,
o lucrare ce urmeazd sd pregkeascd terenul unei autentice monografii exhaustive.
Orice observatii critice, precum vi semnalarea unor erori sau a unor omisiuni,
neintentionate, sunt binevenite vi chiar dorite. Autoarea vi colaboratorii sdi, nu-si
declind responsabilitatea fatd de ele vi avteaptd o dezbatere academicd care sa clued' la
inläturarea lor.
www.digibuc.ro
in tratarea istoriei Facultätii de Filosofie vi Litere din Bucurevti s-a optat

pentru un criteriu cronologic, justificat de marile etape ale istoriei romanevti din
aceastä perioadd de 150 de ani.
Primul capitol, fnceputurile invelteimântului superior filologic din Bucuregi
1863-1918 descrie evolutia institutiei de la debutul sau, uneori marcat de
improvizatie vi entuziasm vi pand la diversificarea specializdrilor vi constituirea unui
veritabil corp didactic universitar.
Al doilea capitol, Prezenta Facultätii de Filosofie §1 Litere in peisajul
cultural 'i qtiintific al Romemiei. Apogeul Facultertii de Filosofie # Litere in
perioada interbelica este consacrat perioadei dintre cele cloud rdzboaie mondiale,
cand Facultatea de Litere din Bucurevti se impusese ca o institutie de cel mai Malt
prestigiu cultural §i vtiintific, find locul care concentra personalitdtile Romaniei din
aproape toate domeniile §tiintelor socio-umane, bucurandu-se, in acela§i timp de un
Malt prestigiu european.
Capitolele III Avatarurile Facultätii de Filosofie qi Litere de la eliberare"
qi pâná la instaurarea regimului comunist # in perioada imediat urrniltoare §i IV
Facultatea de Filologie In perioada 1948-1963 analizeazd rdstimpul mentionat in
special din perspectiva fenomenului epurdrii corpului didactic, numeroase pagini
find consacrate campaniilor de presd menite sd denigreze cadrele didactice care vor
fi eliminate din universitate, acuzatiilor de tot felul aduse universitarilor, condam-
ndrilor acestora. Am prezentat, pe baza cercetdrii documentelor din Arhiva CNSAS §i
aspecte privind punerea sub urmdrire de cdtre aparatul de securitate a unor cadre
universitare de prestigiu din domeniul filologic precum §i dosare ale profesorilor
arestati, anchetati in inchisorile comuniste, trimivi la Canalul DundreMarea Neagrd,
de unde multi, foarte multi, nu s-au mai intors niciodatd la catedrd. Prezentarea
noastrd a fost realizatd cat se poate de obiectiv, pe baza cercetdrii documentelor din
Arhiva CNSAS sau SANIC., fdrd vreo pornire spre denigrare sau pdrtinire. Pe
parcursul lucrdrii nu ne-am permis aprecieri profesionale vi nici asupra atitudinii
unor profesori ai facultdtii, totul rdmanand la nivelul faptic, sustinut de documente.
Dupd epurdri succesive vi dupd cooptarea in corpul didactic a unor noi cadre,
Facultatea de Filologie, ulterior de Limba vi Literatura Romand devine, in deceniul
vase vi la inceputul deceniului vapte, o institutie dominatd de controlul ideologiei
unice. Destinderea de la jumdtatea deceniului vapte se repercuteazd §i asupra ei,
producandu-se o relativd normalitate pand la sfarvitul deceniului opt. Acestuia i-a
urmat criza anilor optzeci, criza finald a regimului comunist, determinand vi un
declin al Facultdtii de Limba vi Literatura Romand din Bucurevti. Acestor aspecte
le-am consacrat, de asemenea, un capitol distinct, capitolul al V-lea, Facultatea de
Limba qi Literatura Romcinet in perioada 1963-1989.
Capitolul de sfar§it, al VI-lea Facultatea de Litere in perioada 1990-2013,
este dedicat rena§terii Facultdtii de Litere din Bucurevti dupd evenimentele din
www.digibuc.ro
150 DE ANI DE INVATAMANT FILOLOGIC ROMANESC -TRADITIE SI VALOARE - 1863-2013 11
decembrie 1989, realizdrilor si perspectivelor institutiei noastre intr-un climat de

acerbd concurentd pe plan intern si de cruciale transformdri la nivel european.
Lucrarea noasträ se incheie cu structura §i organizarea actualä a Facultätii anul
2013 (Departamente, Centre de Cercetare, Laboratoare s.a.).
Partea a doua a lucrdrii este consacratd Galeriei profesorilor care au slujit
invdtämantul filologic de-a lungul unui secol si jumdtate. Desigur, lista nu a putut
sd ii cuprindä pe toti. Ne-am strdduit sd gäsim si fotografii ale acestor
personaliati, dar in unele cazuri acest lucru nu a fost posibil. in continuare, la
capitolul VIII Profesori §4 Discipoli. Márturii qi Memorii am asezat paginile
märturiilor si relatdrilor profesorilor si studentilor care au functionat sau au
absolvit Facultatea de Litere din Bucuresti de-a lungul timpului.
0 altä parte a lucedrii cuprinde un Corpus de documente, in opinia noastrd
cele mai reprezentative, privind istoria Faculatii de Litere si Filosofie (1863-2013),
acestea constituind o parte din sursa documentarä a prezentei lucedri si care, in
perspectivd, pot servi pentru o informare mai detaliatd.
Lucrarea noasträ se incheie cu: o Listä a decanilor care au condus Facultatea
din 1863 si panä in prezent, cu o Bibliografie, cu un Indice onomastic §i cu Ilustralii,
toate acestea spre a facilita lectura si o mai corectd intelegere a lucrdrii.
in prezenta carte se regäsesc numeroase fragmente din cdrtile si articolele
noastre apdrute anterior si care au fost mentionate atat in subsolul paginilor, cat si la
Bibliografiel.
Autoarea doreste sd foloseascd acest prilej pentru a adresa cele mai calde
multumiri conducerii Facultätii de Litere din Bucuresti, d-nei conf. univ. dr. Oana
Chelaru-Murdrus, decanul facultätii care a avut initiativa särbdtoririi celor 150 de ani
de invätämant filologic romanesc, precum si d-lor prodecani: prof. univ. dr. Emil
Ionescu, conf. univ. dr. Laura Mesina si conf. univ. dr. Cristian Moroianu. Un
sprijin total acordat in perioada documentärii si redactdrii lucrdrii 1-am avut din
partea d-rei Ldcrämioara Bindar, secretara personald a d-nei decan.
Multumirile noastre se adreseazd deopotrivd doamnelor prof. univ. dr. Doina
Banciu, prof. univ. dr. Rodica Zafiu, prof. univ. dr. Mihaela Constantinescu,
conf. univ. dr. Ioana-Ruxandra Fruntelatd, conf. univ. dr. Felicia Waldman, cord.
univ. dr. Luciana Octavia Madge, lector univ. dr. Catrinel Popa, lector univ. dr.
Ana-Maria Teodorescu, lector univ. dr. Simona Drägan pentru atentia manifestatd
fatd de documentarea noastrd precum si pentru datele furnizate privitoare la
Facultatea de Litere.
IOvidiu Bozgan, Universitatea din Bucuregi 1864-1990, Bucuresti, Ed. Universitätii din Bucuresti,
1990; Universitatea Bucureqti. Scurt istoric, Ed. Universitätii din Bucuresti, Bucuresti, 1994, 173 p.;
Adina Berciu-Dräghicescu, Ovidiu Bozgan, 0 istorie a Universitätii din Bucuregi. 1864-2004,
Bucuresti, Ed. Universitätii din Bucuresti, 2004, 337 p. precum si alte lucrari si studii ale autoarei si a
colaboratorilor.
www.digibuc.ro
12 ADINA BERCIU-DRA- GHICESCU
Multumim de asemenea pentru sprijinul acordat de Colectivul Bibliotecii

Facultdtii de Litere, de Colectivul Serviciului Arhivd al Rectoratului Universiatii din
Bucure§ti §i de Colectivul Serviciului de Secretariat al acesteia.
Un loc aparte in cadrul multumirilor noastre Il ocupd cele aduse colectivului
de la Sala de Cercetare a Arhivelor CNSAS din Bucure§ti §i colectivelor de la cele
doud &Ali de cercetare de la Serviciul Arhivelor Nationale Istorice Centrale (SANIC)
din Bucurqti.
Acest sprijin, ca i realizarea in sine a prezentei luCrdri, justificd sperantele cà
studierea istoriei Facultdtii de Litere din Bucure§ti, poate deveni o constana §i
constituie o garantie cd, in perspectivd, o noud lucrare consacratd istoriei acestei
respectabile institutii, precedatd de cercetdri i mai ample este posibild. Generatiei
care ne urmeazd Ii revine aceastd onorantd responsabilitate. La aniversarea a 175 de
ani de invdtdmânt filologic romdnesc sperdm sd apard o noud lucrare, desigur mai
completa §i mai documentatd.
De asemenea, sperdm §i dorim ca in viitor Facultatea sd-§i continue drumul
sdu ascendent, ocupdnd in continuare un loc de frunte in invdtdmantul filologic
romdnesc.
AD MULTOS ANNOS !! !!
Adina Berciu-DrAghicescu
www.digibuc.ro
CAPITOLUL I
ÎNCEPUTURILE ÎNVÄTÄMÂNTULUI SUPERIOR

FILOLOGIC DIN BUCURESTI 1863-1918
Pe 4/16 iulie 1864 Al. loan Cuza emitea decretul de infiintare a Univer-sitdtii
din Bucurqti, reunind intr-o singurd institutie cele trei facultäti care existau deja:
Facultatea de Drept, Facultatea de Litere i Filosofie §i Facultatea de Stiintel.
Hotdrdrea domnitorului marca ridicarea pe o treaptd noud a invdtdmântului de
nivel superior ce functiona deja in Bucure§ti, conform izvoarelor istorice, inch' din
1694 sub titulatura de Academia Domneasccr de la Sfatul Sava (apoi Colegiul de la
Sfatul Sava). Aceasta corespundea unei Facultas Artium din universitdtile europene,
unde baza studiului o formau cultura §i civilizatia greacd §i romane.
indemnat de stolnicul Constantin Cantacuzino, domnitorul Constantin
Brâncoveanu (1688-1714) hotdrdse infiintarea acestei institutii in clddirile mändstirii
Sf. Sava, care existau atunci chiar in centrul Bucure§tiului, unde se afld acum Piata §i
clddirea Universitatii.
Bucure§tiul nu a fost ales intâmpldtor. La acel sfdr§it de secol XVII, se
puneau in Bucure§ti, care intre timp devenise un important centru politic dar §i
cultural european, bazele invdtdmântului superior românesc. Aici se infiintase la
1678 prima tipografie bucure§teand, se tipdrise Biblia in 1688 in limba romând §i, din
1690, incepea tipdrirea cdrtilor in limba greacd. Tot aici, Constantin Brâncoveanu a
dispus sd se tipdreascd Evangheliare §i pentru cre§tinii ortodoc§i din Siria, In limba
arabd §i turcd, iar pentru cei din Georgia in limba gruzind.
Academia domneascá a fost frecventatd de fii de boieri din Tara
Româneasce, dar §i de tineri din zona balcanicd (aromâni, greci, bulgari, sdrbi), toti
dornici sd beneficieze de o instructie aleasd, bazatd pe studiul clasicilor greci §i latini.
Conceptul de Academie definea, in epocd, o institutie care includea toate
gradele de invdtdmânt (elementar, mediu §i superior), dar la Academia Domneascii
de la Sf Sava predomina invdtdmântul de grad superior. Acesta se baza pe filosofia
neoaristotelicd §i era sustinut de mari personalitdti ale vremii, precum profesorul
atenian Teofil Coridaleu, de formatie padovand, sau eruditul Sevastos Chimenitul
(1694-1702), primul ei director.
I SANIC. (Serviciul Arhivelor Nationale Istorice Centrale), fond Ministerul Cultelor §i Instructiunii
Pub lice, dosar 522/1864, f. 165-166.
2 Gh. Mihoc, Centenarul Universitc4ii din Bucuregi, in Cdlduza bibliotecarului", an XVII, nr. 10,
1964, p. 572.
3 Alexandru Balaci, Ion IonaFu, Universitatea din Bucuregi, 1864-1964, Bucurqti, Editura Didacticd i
Pedagogicä, 1964, p. 11-24; Pentru inceputurile invätämântului in Bucure§ti ne-am bazat §i pe lucrärile
noastre anterioare: Ovidiu Bozgan, Universitatea din BucureVi. Scurt istoric, Ed. Universitatii din
Bucuresti, Bucure§ti, 1994, p. 1-38; Adina Berciu-Dräghicescu, Ovidiu Bozgan, 0 istorie a Universiteitii
din Bucureqti, 1864-2004, Bucure§ti, Ed. Universitätii din Bucure§ti, 2004, p. 9-81.
www.digibuc.ro
Dupd mai bine de un deceniu de activitate, domnitorul Constantin Brâncoveanu

a refficut din temelii clddirea Academiei, precum si biserica, §i a fixat o programd de
studii. Conform noului plan, se predau in limba greacd: logica, retorica, fizica,
cosmografia, despre nasterea si pieirea lucrurilor", psihologia, metafizica, poetica,
gramatica, teologia. Programa era aplicatd de trei dascAli, dintre care cel de filosofie
era numit cel mare" sau primul dasal si era si directorul Academiei. Tot atunci,
institutia a mai fost dotatd i cu o casd de piatrd pentru tipografie si bibliotecd.
Academia Domneascá de la Sf Sava, care rivaliza cu Academia Fanarului sau
Marea Scoald a Patriarhiei din Constantinopol (Istanbul) din Imperiul Otoman, §i-a
continuat activitatea §i dupd moartea tragia a intemeietorului ei, in anul 1714.
Deosebit de important este documentul din 1746 prin care se cerea ca toti
functionarii statului sa aibd studii i sa cunoascd limba greacd. Astfel, Academia
Domneasa urma sá pregkeasa functionari pentru administratia Principatelor.
in anul 1776 domnitonil fanariot Alexandru Ipsilanti (1774-1782) a hotdrât
reorganizarea Academiei i ridicarea unei noi clddiri tot pe locul celei de la Sf. Sava.
Acum s-a majorat numdrul profesorilor de la trei la noud: doi de gramaticd, doi de
matematia (adia de aritmetia), geometrie §i astronomie §i, pe lângd ace§tia, i dascdli
de istorie, fizia, teologie, francezd i latina. Durata studiilor era e§alonatd in patru cicluri
(clase), fiecare având o duratd de trei ani. Aproape toate stiintele se predau in limbile
greaa, latiná, francezd, considerate singurele limbi in care se putea face un invdtdmânt
superior. Cu timpul, hmba greacd va ceda locul limbii române i celor romanice.
A urmat o epoa de rena§tere si de dezvoltare a culturii, dar mai ales de
impunere a invdtdmântului in limba romând. invdtdmântul in limba romând a debutat
cu planul de reorganizare initiat de Gh. Lazdr in anul 18184, and s-a infiintat in
Bucuresti o scoa1d superioard cu limba de predare romând: $coala de qtiinte
filosoficeoi matematiceoi.
Prin inoiimarea din august 1818 se anunta a
se inaugurau cursurile
Academiei cu stiintd chiar in limba maicii sale, o §coald inaltd de §tiinte filosoficesti §i
matematice§ti". Aceasta se deschidea in vechea clddire de la Sf. Sava, in mändstirea
Sf. Sava unde a fost mai inainte §coala elineasa". in htiintare, Gh. Lazdr, instruit la
scolile superioare de la Sibiu, Cluj §i Viena, si-a expus noul plan de organizare a
intregului invdtdmânt românesc, de la cel primar pând la cel universitar. Acesta era
impdrtit in patru grade: scoala primard, gimnaziul, liceul si apoi celelalte mai multe
tagme": filosofie, drept, teologie.
I. Cei mai sldbdnogi sau de tot nedeprin§i (scoala primard);
Ovidiu Bozgan, op. cit., p. 5; Adina Berciu-Dräghicescu, Ovidiu Bozgan, op. cit., p. 11; Gheorghe
Lazdr a venit in Tara Rombeascd in 1816, find obligat sa se refugieze aici din cauza persecutiilor la
care fusese supus din partea autoritdtilor habsburgice si in urma conflictului cu cercurile clericale ale
episcopiei ortodoxe de la Sibiu. Gratie unei activitäti intense, Gh. Lazar a convins o serie de boieri
patrioti de necesitatea introducerii limbii romane in invdtdmântul superior. La sfdrsitul anului 1817
acestia au insistat pe langd domn pentru deschiderea unor scoli superioare cu limba de predare
romând. Pentru activitätile lui Gh. Lazär la Bucuresti, a se consulta lucrarea prof. Nicolae Isar,
Culturá nationalá spirit european. De la ,Fcoala lui Gheorghe Lazdr la Universitatea din Bucuresti
(1818-1864), Bucuresti, Ed. Universitätii din Bucuresti, 2004.
www.digibuc.ro
150 DE ANI DE INVATAMANT FILOLOGIC ROMANESC -TRADITIE 5I VALOARE 1863-2013 15
IL Dupd aceasta urmeazd la altd tagmd unde au a asculta gramatica, poetica,

retorica etc (gimnaziu de zi);
III. Cei mai in varstd §i deprin§i la acestea toate vor avea a auzi: aritmetica,
geografia, geodezia, economia etc. (liceul);
IV. Mai avand apoi volnicie de la mai marii efori boieri vom trece §i la
celelalte mai multe tagme filosofice§ti fiecare dupd randul sdu, aderea
de la tagmele juridice§ti care cum vor urma.
Pentru cei ce vor sd treacd la cinul preotesc se va orandui o osebitd vreme §i
ceasuri pentru ascultarea sfintei teologii, dogmele credintei §i cuno§tinta legii
cre§tine§ti §i altele mai multe folositoare" 5.
Dupd moartea prematurd, in 1823, a lui Gh. Lazdr, ,coala de la Sf Sava a
fost preluatd de I. H. Indulescu, deschizandu-se din nou in 1828. in aceastd perioadd
mai activau in Tara Romaneascd §i alte personalitdti culturale §i §tiintifice, printre
care ill mentiondm pe Petrache Poenaru, care a elaborat in 1832 un Regulament de
organizare a invdtdmantului, inclusiv a unor studii superioare cu caracter juridic §i
§tiintific cu o duratd de 3 ani, §i anume:
I. Scoala incepätoare patru ani;
II. Clase umanioare (gimnaziul) patru ani;
III. invdtdturi complimentare (liceul superior) trei ani;
W. Cursul special:
a) Cursul legilor (Facultatea de Drept) pe trei ani cu drept civil §i comercial;
drept criminal §i procedurd; istoria dreptului §i economie politicd.
b) Curs de matematici (Facultatea de Stiinte) pe trei ani cu trigonometrie
aplicatd, anul I; calcul diferential §i integral, anul II; geodezia §i
triangulatia, mecanica §i arhitectura, anul III.
c) Curs de agriculturd, pe trei ani, cu fermd model, la Bucure§ti" 6.
in acest Regulament erau prevdzute un ciclu de invdtdturi slobode" in care
trebuia sd se predea limba greacä modernd, slavona §i rusa7.
in Regulamentul "inväláturilor din 1833, Academia apdrea sub denumirea de
Colegiul Sf Sava.
Dupa revolutia de la 1848 invätdmantul in limba romand a luat un avant deosebit
la toate treptele: primare, colegiale §i 'Mahe sau §tiintifice. Constituirea unui invdtdmant
de toate gradele, laic §i modem a figurat in programul revolutiei romane de la 1848,
creandu-se conditiile pentru dezvoltarea unui invdtdmant superior autonom.
Conform proiectului din 1850 al domnitorului Barbu Stirbei, de reorganizare
a invdtdmantului, se stabilea ca sistema invätäturilor sd se intregeascd cu oarecare
facultdr. Una dintre primele a fost $coala Specialii de Legi, unde se predau dreptul
roman, dreptul civil special romanesc, dreptul comercial, dreptul judecdtoresc §i
5 Marin Popescu-Spineni, Contribufiuni la istoria Envárámantului superior. Facultatea de Litere 0

Filosofie din Bucuregi de la Inceput §.i plinii In prezent, istoric, bio-bibliografie, programe,
regulamente, statistici, diagrame, Bucuresti, Edit. Cultura Nationalä 1928, P. 9, regäsità §i pe site-ul
www.dacoromania.ro/ (accesat in februarie 2013).
6
Ibidem, p. 9-10.
7
M. Regleanu, Centenarul Universitafii din Bucure0i, in Revista Arhivelor", an VII, nr. 1,1964, p. 319.
www.digibuc.ro
16 ADINA BERCIU-DRAGHICESCU
procedurd, dreptul administrativ românesc, istoria dreptului i economie politicd.

Aceasta va deveni Facultatea de Drept.
Proiectul de reformd a devenit lege in 17/29 octombrie 1850. Tot atunci se
infiinta o $coará Speciald de Inginerie Civilei, care va deveni Facultatea de $tiinte.
Cursurile $colii de Legi §i. ale ,5'colii de Inginerie s-au deschis in ianuarie 1851, dar
au inceput sd functioneze regulat din toamna aceluia§i an8.
La sfâr§itul anului 1855 Carol Davila fonda o $coará Nationalli de Medicinii
i Farmacie. Doi ani mai târziu, in 1857, caimacamul Alexandru D. Ghica a dispus
organizarea unei Academii pe locul vechii clddiri de la Sf. Sava. insdrcinat cu
ridicarea localului a fost Alexandru Ordscu, care in 10 octombrie acelai an punea
piatra fundamentald a Palatului Universitdtii, pe care-1 va termina in 1869.
in 1858 profesorul de drept Gh. Costaforu i-a prezentat caimacamului raportul
asupra celor constatate de el in strdindtate, unde fusese trimis pentru a studia o nota
organizare a invatamântului românesc. Propunerile lui Gh. Costaforu priveau impdrtirea
invdtdmântului in trei grade: diviziunea elementard, diviziunea umanitatilor §i diviziunea
superioard, care se impdrtea la rândul ei in cloud sectiuni, a literelor §i §tiintelor.
Caimacamul Alexandru D. Ghica a aprobat noul program, propus de
Gh. Costaforu, cu incepere din anul §colar 1858/1859.
Unirea Principatelor de la 24 ianuarie 1859 a adus un suflu nou invdtd-
mântului superior românese din Bucurqti. Astfel, la 25 noiembrie/7 octombrie 1859,
printr-un decret a lui Al. Joan Cuza lua na§tere $coala de Legi, care a devenit apoi, in
1863, $coala Superioarä de $tiinte Juridice §q Politice i s-a desprins din Academia
de la Sf. Sava, devenind institutie de sine stdtdtoare, apoi ca facultate in 1864,
condusa de un decan, in persoana lui C. Bosianu.
La 1/13 septembrie 1860 s-a infiintat Facultatea Filosofica cu doud catedre:
Istoria Românilor (titular Joan Maiorescu) §i. cea de Limba Greacd i Latind (titular
August Treboniu Laurian). Aceasta va fi inlocuitd ulterior, prin decretul emis de
Al. Joan Cuza la 30 octombrie/11 noiembrie 1863, cu $coala Superioarel de Litere,
având drept scop pregdtirea profesorilor pentru invätämântul mediu9 in ramurile
limbilor clasice §i moderne, ale literaturii *i filosofiei, istoriei §i geografiei".
Contextul era favorabil dezvoltdrii invatamântului superior, mai ales dupd
recunoa§terea dublei sale alegeri, in 1862, Al. I. Cuza trecând la punerea in aplicare
§i a reformelor din domeniul invdtdmântului.
infiintarea Facultätii de Litere i Filosofie

in urma memoriului din 8/20 octombrie 1863 intocmit de Al. Odobescu,
ministrul Cultelor §i Instructiunii Publice, prin care cerea infiintarea unei Scoli
Superioare de Stiinte, domnul Al. I. Cuza a emis la 12/24 octombrie acela§i an un
decret prin care se hotdra:
8 Marin Popescu-Spineni, op. cit., p. 11.

9 Monitorul Oficial", nr. 219, 2 noiembrie 1863, p. 912.
www.digibuc.ro
150 DE ANI DE INVATAMANT FILOLOGIC ROMANESC -TRADITIE 1 VALOARE 1863-2013 17
Se instituie in localul Academiei din Bucure0i, cu scopul de a forma

profesori de §tiinte matematice, fizice §i naturale pentru gimnaziu, precum §i de a
pregati studenti la specialitdti de aplicatii §tiintifice, o $coarei Superioarei de
$tiinte"1°. Cursurile erau de doi ani §i incepeau din anul §colar 1863/1864.
in memoriul din 22 octombrie/3 noiembrie 1863 D. Bolintineanu, care i-a
urmat lui Al. Odobescu in functia de ministru al Cultelor i Instructiunii Pub lice,
credea ea' dupd punerea in lucru a $coalei Superioare de $tiinte Matematice
Fizice, a sosit momentul de a completa i $coala Superioard de Litere cu catedrele
cele indispensabile (...) pentru formarea de profesori la invdtdmântul secundar in
ramurile literaturii, filosofiei, istoriei §i geografiei". Regulamentul i Programa au
fost ata§ate Memoriului'l. Asemenea §i conditiile de admitere la aceastd institutie.
in urma acestui Memoriu, Al. I. Cuza, prin Decretul nr. 1047 din 30 octombrie
1863, hotdra infiintarea la Academia din Bucure0i a unei Scoli Superioare de
Litere, In scop de a forma profesori gimnaziali in ramurile limbilor clasice
moderne, ale literaturii i filosofiei, istoriei i geografiei. Regulamentul acestei
Scoli se aprobä §i se va pune in aplicare în noiembrie a.c."12.
Cursantii urmau sa fie admi0 in urma unui concurs ce trebuia sd se organizeze in
scurt timp. Obiectele de concurs 0 actele necesare erau publicate o data cu Regula-
mentul, in Monitoml Oficial" din 2/14 noiembrie. Se dddeau probe la limbile clasice,
dar §i la romând, istorie i filosofie. in afard de aceste cuno§tinte, cuvenitii trebuie sä
prezinte: actul de natere; atestatul ca au absolvit gimnaziul; document de paupertate;
angajamentul eá vor servi 10 ani Statului, retribuiti ca profesori de coli secundare".
Regulamentu113, publicat tot in Monitorul Oficial" din 2/14 noiembrie,
prcvedca cä aceasta $coard Superioaril de Litere era destinatd a deveni Facultatea de
Litere, iar cursurile urmau sa fie de 2 ani, incepând din anul §colar 1863/1864.
Programa era urmatoarea: filosofie, istoria filosofiei, (psihologie,
metafizica i eticd), istoria literaturii clasice istoria literaturii moderne, istoria critica
universald, medie i modemd, istoria critica a Tarilor Române, gramatica compa-
rativa a limbilor greacd, latind, romând, italianà, francezd, spaniold, portughezd,
arheologie clasica, pedagogie i metodicam.
Fiecare materie avea destinate trei ore pe saptamând; studentii erau datori a urma
regulat cursurile §i face lucrarile de seminar; se dddeau cloud examene pe an: scris
oral. La sfar§it studentii dobândeau o diploma de capacitate teoreticd, dupd care
sustineau o proba practica. Dupd reu0ta acestei probe erau numiti profesori la gimnazii.
Profesorii acestei Superioare urmau sa fie retribuiti ca profesori de
invdtdmânt superior. Cursurile incepeau in fiecare an la 1 octombrie 0 se incheiau pe
30 iunie. Vacanta numara 15 zile de Pa0i §i de Craciun.
1° Ibidem.
" Ibidem.
12 Decretul Domnesc nr. 1047 din 30 octombrie 1863, publicat in Monitorul Oficial", nr. 219 din
2 noiembrie 1863, p. 912.
13 Ibidem.
14 Ibidem.
www.digibuc.ro
18 ADINA BERCIU-DRAGNICESCU
Superioarä de Litere §i-a deschis portile pe 2/14 decembrie 1863, cu 9

studenti. Lectiile, conform programei, aveau loc numai dimineata. Director a fost
numit August Treboniu Laurian, care preda Istoria literaturii clasice. Aläturi de el
s-au aflat Aaron Florian pentru Literaturd universalä anticd, loan Maiorescu pentru
Istoria românilor, loan Zalomit pentru Istoria filosofiei.
Documentele de infiintare a $colii Superioare de Litere §i a Facultätii de
Litere ci Filosofie.
A. 1863 octombrie 22/3 noiembrie, Bucuresti. Raportul lui Dimitrie Bolinti-
neanu, Ministru al Cultelor i Instructiunii Publice cdtre Domnul AL I. Cuza,
prin care Ii solicitä infiintarea unei Scoli Superioare de Litere in Bucure§ti.
Prea-Înältate Domn,
Lipsa cea simlitá En Invätätura publicä, de a avea profesori bine pregätili
pentru ccolile secundare vi superioare, au obligat Guvernul sa trimiter un num.& de
tineri In sträinätate, cu Endatorirea, când se vor Intoarce înapoi, de a servi Statului
En diferitele ramuri ale Instructiunii Pub lice. Dar cu toate sacrificiile pe care le-a
feicut Statul ?Ana acum, scopul abia a putut a se ajunge En parte, din cauzá cá
trebuintele Tárii, de când a Enceput a se dezvolta poporul roman, sunt cu mult mai
mari deceit ar putea sä se Emplineasca pe drumul Encercat.
LIM din anul 1860, s-au deschis aici In Bucurevi douá cursuri speciale de
invatámânt superior, adicä: cursul de Istorie nationalä cursul de Istoria
Literaturii Clasice, cu scopul de a le completa succesiv cu celelalte cursuri
indispensabile pentru compunerea unei Facultilli de Litere, care va putea sä
serveascei drept §coala normalá, pentru formarea de profesori de gimnaziu. Insä
completarea aceasta s-a amemat din an in an; i cele cloud catedre, rámânând
izolate, n-au putut sä aducá fructul dorit".
Sub-scris, Incurajatá de Malta solicitudine cu care Märia Voastra ati binevoit
a aproba punerea in lucrare a 5'colii Superioare de ,Piinte Matematice i Fizice, crede
cá a sosit momentul de a completa i $coala Superioard de Litere cu catedrele cele
indispensabile; ci de a-i da o directiune cat se va putea mai
practicei pentru formarea de profesori la inveiteimiintul
secundar, in ramurile literaturii, filosoficei, istoriei
geografiei (subl. ns.). Punerea ei En lucrare nu cere nici un
sacrificiu Insemnat. Doud catedre existä deja, adicä aceea
de Istoria Românilor cea de Istoria Literaturii Clasice,
rämline dar a se acoperi numai remuneratiunea celorlalte
- cloud catedre, adicä Istoria Universalei Criticá 4.i de Istoria
,
Filosofiei; ce existä In gimnaziu i cárora, pentru lunile
noiembrie ci decembrie, li se va adäuga Cate 500 lei pe
lunä, preväzându-se En anul viitor En bugetul Statului
salariul Intreg pentru aceste cloud catedre. De asemenea, va
trebui pentru cele douä luni mentionate sá se achite suma
Dirnitrie Bofinfineanu de 1,500 lei pentru cinci burse, rämânând ca in bugetul
www.digibuc.ro
150 DE ANI DE INVATÄMANT FILOLOGIC ROMANESC -TRADITIE SI VALOARE - 1863-2013 19
anului viitor sct se prevadä suma de 15 burse. In fine, tot En acel buget se va putea
prevede crearea altor catedre pentru cursurile anului 1865.
Condus de aceste considerente, vin cu adânc respect, Prea-Indltate Domn, a
supune spre aprobarea Mdriei Voastre, aldturatul Regulament pentru Scoala
Superioard de Litere in capitala Bucure§ti, in care se cuprinde §i programa elaboratd
de Consiliul Superior de Instructiune Pub lied, §i vd rog sd binevoiti a decreta
instituirea ei; §i a md autoriza ca, din rezerva ce lasd bugetul Instructiunii Publice, sd
acopdr spusele de mai sus, in sumd de 3,500 lei, pe aceste cloud luni.
Sunt cu cel mai profund respect
Prea-indltate Domn,
Al Mdriei Voastre,
Prea-plecat §i prea-supus servitor,
Ministru Secretar de Stat la Departamentul Cultelor §i Instructiunii Publice
D. Bolintineanu 15
B. 1863 octombrie 30/11 noiembrie, Bucure§ti. Decretul nr. 1047 de

intiintare a $colii Superioare de Litere din Bucure§ti
ALECSANDRU IOAN I,
Cu mila lui Dumnezeu §'i vointa Nationalä, Domnul Principatelor-Unite-Române;
La toti de fatil §'i viitori sáneitate.
Asupra raportului prezentat de Ministrul Nostru, Secretar de Stat la
Departamentul Cultelor 0 Instructiunii Publice, sub nr. 30,222;
Am decretat 0 decretám:
Art. I. Se instituie la Academia din Bucureoi o ,Scoalä Superioaril de Litere,
in scopul de a forma profesori gimnaziali in ramurile limbilor clasice §.i moderne,
ale literaturii 0 filosofiei, istoriei §.i geografiei.
Art. II. Regulamentul acestei voli se aprobá i se va pune in aplicare de la 1
Noiembrie, anul curent.
Art. III. Spezele necesare se vor acoperi, pcInei la 31 decembrie 1863, din
rezervele bugetului Instructiunii Publice, dar de la 1 ianuarie 1863, se vor trece in
bugetul Statului, conform trebuintei, plinil la completarea cu toate catedrele necesare.
Art. IV Ministrul Nostru, Secretar de Stat la Departamentul Cultelor 0
Instructiunii Publice, este inscircinat cu executarea Decretului de fatal
Dat in Bucure0i, la 30 octombrie, 1863.
(ss) ALECSANDRU IOAN I
Ministru Secretar de Stat
La Departamentul Cultelor 0 Instructiunii Publice
D. Bolintineanu 16.
5 Monitorul Oficial", nr. 219, din 2 noiembrie 1863, p. 911-912.

16
Ibidem, p. 912.
www.digibuc.ro
20 ANNA BERCIU-DRÄGHICESCU
MONITORULG
Abonamontul so faca in Pretul abonamentulul
eapitalii la Ministerial
Fimmcolor. Po on anti. . . 28 sl
l'rin judelo la autori- Po Ono Ioni. . 15
tItilo l'e trol luni . . 8
Va o1i to Oto
afarii do Daroineal
siírblitorto cobs marl. JURNALU OFICIALU insert. mull rIndfi 1 lei
ALU PRINCIPATELO1I11-UNITE-ROMÀNE.
N°. 219 Simbät5, 2 Noemvrie, 1863. N° 219.
ALECSANDRU IOAN
Cu mila ln Dumnegeü §i vointa Natio-
Domnil Principatelor-Unite-Române ;
La toti de fati gi viitori siatate :
Asupra raportului presentat de Ministrul
Nostril, SeCretar de Stat la Departamentul
telor §i Instructiunei Public; sub No. 30,222;
Am decretat §i decretging :
Art. I. Se institue la Academia din Bu-
curesci o scóli superi6re de littere, in scopil
de a forma profesori gimnasiali in ramurile
linibior clasice §i moderne, ale literaturei §i
filosofiei, istoriel §i geografiel.
Art. II. Regalamentul acestei sc6le se a-
probk i se va pune u lncrare de la 1 Noem-
bre, anul curente.
Art. III. Spesele necesarie se vor acope-
ri, ping la 31 Decembre 1863, din reservele
budgetului InstructiuneT Publice, ear de la 1
Januarie 1863, se vor trece in budgetnl Sta-
tului, conformil trebuinteT, pin g. la completa-
rea cu t6te catedrele necesarie.
Art. IV. Ministrul Nostrn, Secretar de Stat
la Departamentul Cultelor §i Instructiunei Pu-
blice, este insgrcinatfi cu esecutarea Decretului
de fatg.
Datil in Bucuresc1, la 30 Octombre, 1863.
ALECSANDRU IOAN.
Ministru Secretar de Stat
la Departamentul Cultelor
9i Instructiunel Publice.
D. Bolintineanu. 1047.
www.digibuc.ro
150 DE ANI DE INVATAMANT FILOLOGIC ROMÂNESC -TRADITIE 1 VALOARE 1863-2013 21
C. 1863 noiembrie 2/14, Bucuresti. Primul Regulament al &olii Superioare

de Litere din Bucuresti
REGULAMENT
pentru Scoala Superioard de Litere din Bucuresti
Art. 1. $coala Superioará de Litere din Bucuregi, destinatá a deveni o

Facultate de Litere, are de scop de a servi a servi de 4.coa1á normalä pentru
formarea de profesori gimnaziali In ramurile limbilor clasice yi moderne, ale
literaturii qi filosofiei, istoriei qi geografiei.
Art. 2. Cursurile ,5'colii Superioare de Litere vor fi deocamdatá pe doi
ani, dintre care in anul qcolar 1863-1864, se va infiinta numai anul I; iar la anul
1864-5 anul II.
Art. 3. Profesorii acestei coli vor fi supu0 tuturor legilor i regulilor
prescrise pentru profesorii de invätámânt superior yi vor constitui un corp sub
directiunea unuia din semul lor, care se va alege de câtre demii yi se va intári de
catre Ministerul Instructiunii Publice.
Art. 4. Programa actualá a acestei qcoli va fi cea urmátoare:
Anul I
a) Istoria filosofiei.
b) Istoria literaturii clasice.
c) Istoria criticä universalei anticá.
d) Istoria criticei a Tärilor Române.
Anul II
a) Filosofia (Psychologia, Logica, Metafisica qi Ethica).
b) Istoria literaturii moderne.
c) Istoria criticei universal:4 medie i modernei.
d) Istoria criticei a Prilor Romeine §'i a literaturii române.
e) Gramatica comparativä a limbilor elene, latine, române, italiene,
franceze, hispanice §'i portugalice.
f) Arheologia clasicei
g) Pedagogia §.i metodica.*)
Art. 5. Profesorii vor fi datori a detalia, la inceputul anului ycolar, programele
pentru lectiile pe care le vor face, care se vor supune Consiliului Superior de
Instructiune Publicâ, spre aprobare.
Art. 6. Fiecare materie din programa prescrisei se va propune de 3 ori pe
seiptámlina, adicei profesorii vor tine fiecare ceite dou:4 lectii qi cede o conferintä cu
studentii lor.
*)Pedagogia (despre educatiune) i metodica (despre arta de a invata) vor fi obligatorii, atat pentru
studentii de la Scoala de Litere, cat §i pentru cei de la Scoala de Stiinte, care aspird sä fie profesori.
www.digibuc.ro
Art. 7. Studentii $colii Superioare de Litere se vor inscrie, la inceputul anului

Kolar, intr-un registru tinut de Directorul qcolii; lista studentilor se va comunica
Ministerului Instructiunii Pub lice §.i tuturor profesorilor acestei qcoli.
Art.8. Studentii vor fi datori a urma regulat cursurile fi a face toate lucrarile
prescrise, cu care se vor prezenta la conferinta, iar profesorii vor fi obligati a le da
note regulat; dupa rezultatul fiecarei conferinte.
Art. 9. Studentii vor fi supufi la doua examene pe an, ateh in scris §.i orale, iar
profesorii Ii vor clasifica dupa meritele bor.
Art. 10. Studentii care au trecut cu succes bun examenele finale ale anului II,
vor capeita o diploma de capacitate teoreticei §4 se vor aplica ca supleanti la
institutele gimnaziale, iar dupa aceastä probei de capacitate practica vor avea
dreptul de a fi numiti profesori.
Art. 11. Cincisprezece burse, de câte 150 lei pe luna, se deschid pentru
studentii färel mijloace ale acestei coli. Obtinerea burselor va urma prin concurs.
Concurentii trebuie sei prezinte:
a) Actul de nagere.
b) Atestatul ca au absolvit gimnaziul.
c) Document de paupertate.
d) Ei vor subscrie un act indatoritor ca vor servi 10 ani Statului, retribuiti
ca profesori de §'coli secundare.
Note rele obtinute pentru neghjenta, lipsel de progres i purtare imorala,
aduc cu sine pierderea subventiei.
Pentru lunile noiembrie i decembrie, bursele se vor da numai la cinci
studenti care vor ie§4 mai buni la concurs, reimânând ca de la 1 ianuarie 1864 .0 se
reguleze bursele §'i pentru ceilalli 10 studenti.
Art. 12. Cursurile vor începe In fiecare an la I octombrie; fi se vor închide la
30 iunie, facându-se o vacanter de 15 zile la Cráciun fi alta asemenea la Pagi.
Examenele semestrului I se vor face dupa Payti; iar ale semestrului II duper
sfeirfitul vacantei, la 1 octombrie.
Pentru anul curent cursurile vor Incepe la 1 noiembrie.
Art. 13. Profesorii $colii Superioare de Litere vor fi retribuiti ca profesorii de
invatámânt superior.
Art. 14. Din an in an se vor lua másuri spre a se crea succesiv toate acele
catedre care se vor afla necesare pentru completarea învataturilor ce se tin de
resortul acesta, tinându-se totdeauna In vedere cei qcoala aceasta, pe de o parte
este menita a servi de ,5'coalei Normala Superioara, iar pe de alta parte a deveni o
Facultate de Litere corespunzeitoare trebuintelor intelectuale ,si morale ale
acestei Tari.
Ministru,
(ss) D. Bolintineanul7
17 Monitorul Oficial", nr. 219, din 2 noiembrie 1863.
www.digibuc.ro
D. 1863 noiembrie 7/19, Bucure§ti. Conditiile de inscriere la $coala

Superioarä de Litere stabilite de Ministrul Cultelor §i Instructiunii Publice
*i publicate in Monitorul Oficial.
In vederea optiunii exprimate de Consiliul Superior prin procesul verbal

incheiat in pdinta de la 5 ale curentei 0 conform Regulamentului pentru instituirea
5'colii Superioare de Litere din Bucureoi se publicei spre qtiinta tuturor, cei la 15 ale
curentei se va tine concurs in Sala Academiei, la orele 12 din zi, pentru achitarea In
aceastä voala a 5 elevi bursieri §'i cu salarii de 150 lei pe lund.
Obiectele asupra carora se va tine concursul vor fi din Limbile clasice i
Românei, din Istorie i Filosofie.
In afará de aceste cunoqtinte, cuvenitii trebuie sii prezinte:
a) Actul de navere.
b) Atestatul cá au absolvit gimnaziul.
c) Document de paupertate.
d) Angajamentul cer vor servi 10 ani Statului, retribuiti ca profesori de coli
secundare.
Juriul examinatoriu se va compune din profesorii &old Superioare de Litere,
sub prqedintia domnului P. Poenaru, membru al Consiliului Superior de Instructiune.
Ministru
(ss) D. Bolintineanu18
Nr. 31974, noiembrie 7
5'coala Superioará de Litere19 ca §i cea de Stiinte *i de Legi nu au functionat

prea mult fimp ca institutii independente, deoarece prin Decretul Domnesc nr. 765
din 4/16 iulie 1864 au fost reunite, constituindu-se Universitatea din Bucurqti.
La 3/15 iulie 1864, D. Bolintineanu, Ministrul Cultelor §i Instructiunii
Publice, a inaintat Domnitorului un raport in care aträgea atentia asupra faptului ca
instructiunea publicä sub Malta protectie a Märiei Tale, a dobandit in anul din urmd
dezvoltarea imperios reclamatd de epoca actuald. Rämâne acum, prea inalte Doamne,
ca dupä modelul celorlalte state civilizate, precum invätämântul enciclopedic, cel
preparator pentru facultäti, formeazd o unitate sub numele de gimnaziu, asemenea i
invätämântul superior, acela din facultäti, sä formeze un fel, o unitate, un corp
universitar sub numele colectiv de Universitatea din Bucure§ti" 20 .
Fiind de acord cu acest raport, domnitorul Al. I. Cuza a semnat la 4/16 iulie
1864 Decretul Domnesc nr. 76521:
18 Monitorul Oficial", nr. 224, din 9 noiembrie 1863, p. 934.

19 Marin Popescu-Spineni, op. cit., p. 16-17.
20 SANIC., fond Ministerul Cultelor si Instructiunii Publice, dosar 522/1864, f. 165; Monitorul
Oficial", nr. 149/1864.
21 SANIC., fond Ministerul Cultelor si Instructiunii Pub lice, dosar 522/1864, f. 165-166.
www.digibuc.ro
24 ADINA BERCIU-Dla GHICESCU
Alecsandru loan I, cu mila lui Dumnezeu qi Vointa Nationale'', Domn Al

Principatelor Unite-Romôme;
La tog de fata qi viitori seinittate;
Asupra raportului Ministrului nostru Secretar de Stat la Departamentul
Cultelor 0 Instructiunii Publice sub Nr. 21133;
Am decretat 0 decreteim:
Art. I. Faculteitile din Bucuregi unite impreund vor purta numele de
Universitatea din Bucure0i.
Art. IL Profesorii Faculteitilor se vor aduna Impreund §'i vor alege pe
Rectorul Universiteitii.
Art. III. Profesorii fiecarei facultati In parte, vor alege pe Decanul facultätii
respective;
Art. IV qi cel din urmei. Ministrul nostru Secretar la Departamentul Cultelor
0 Instructiunii Publice este insärcinat cu executarea ordonantei de fag'''.
Datu-s-au In Domneasca noastra capitalii Bucure0i, In anul meintuirii 1864,
iar al domniei noastre al pselea."
Se nastea astfel una din marile institutii de culturä din centrul si sud-estul
Europei, aldturându-se Universitätii de la Iasi, infiintatä deja in anul 1860. Rector a
fost numit profesorul Gh. Costaforu.
Amândouä se integrau prefacerilor din Europa Centralä si Sud-Esticä,
prefaceri din domeniul politic, social, cultural. Peste tot se intemeiaserd sau se vor
întemeia facultäti, colegii universitare si universitäti22.
22 Ovidiu Bozgan, op. cit., p. 8. in 1837, la cativa ani de la aparitia statului grec independent, s-a
intemeiat Universitatea din Atena, care va dispune de o facultate de stiinte din 1904; in 1863, s-a creat
Colegiul de la Belgrad, care din 1905 va avea statut universitar, Serbia urmând un traseu al afirmdrii
nationale aproximativ similar cu cel al statului român modern. in 1888, la zece ani de la intemeierea
statului autonom bulgar, s-au inaugurat la liceul de stat din Sofia cursuri superioare de pedagogie, care
au devenit In 1889 scoala superioard independent& Universitatea era institutia deosebit de sensibild la
marile idealuri care au impulsionat natiunile in secolul al XIX-lea prin excelentd secolul nationalitatilor
membrii sdi, cadre didactice si studenti, implicându-se direct In actiunile care vizau realizarea unor
deziderate responsabil asumate si sustinute de societate. La inceputul secolului, ilustrative sunt
exemplele furnizate de universitatile de la Varsovia (fondatd in 1816) si Vilnius (intemeiatd in formd
modernd in 1803), care au fost inchise dupä revolutia polonezd din 1830-1831, datoria prezentei lor
active In aceasta, prima redeschisd In 1862, dar curând rusificatd, iar cea de-a doua redeschisd abia In
1919. in 1834 s-a creat Universitatea de la Kiev, care a devenit In scurt timp o citadeld a renasterii
nationale ucrainiene. Avansul irezistibil al constiintei nationale a impus o politicd supld din partea
statelor multinationale. Astfel, intre 1867-1870 Univer-sitätile din Cracovia si Liov au fost polonizate,
iar In 1882 Universitatea de la Praga a fost scindatd intr-o universitate cehd si una germand. Desigur,
aceste constatdri se insumeazd intr-un bilant pozitiv al prezentei universitätilor In cadrul societätilor
moderne. Uneori ins& autoritätile unui stat plurinational, In scopul deznationalizdrii au Infiintat
universitki subordonate acestui scop. Exemplele le furnizeazd fie spatiul sud-slav, unde in 1874 s-a
infiintat Universitatea austriacd de la Zagreb, fie spatiul românesc, unde in 1872 s-au creat Universitatea
maghiard de la Cluj si, In 1875, Universitatea austriacd de la Cernduti, unde, totusi, cel putin o facultate,
cea de teologie ortodoxd, avea un caracter national românesc.
www.digibuc.ro
150 DE ANI DE INVATAMANT FILOLOGIC ROMANESC TRADITIE 1 VALOARE 1863-2013 25
''d4r;/{/9//XY/ .Yei"(Ate
(414 /err ter Arr' ri.r../rer-':: rre' yerer;or,X1 We5/.¡rred.fr'Xi.:d
.44,wri/er
(±Y) / 41,(':///de rawi.ivre.
Hi do vi;iceti
"eto 1,44 44, G.-
4; d «idfr 9r.'w rt-rd
20'33 ;
iXe
r 44( .<?...r.4 /4 AI rsi;
.11W /ref +,4

erl:rr
..eil
r ell"' i
'4 "rel /;;:d../e-edg
..
dr' er jd:4 r 4 Ker,r; .4'
. d 't ,ed, ow,r4rt re or r-1/....**# +Ow" d e
, Aidill.
/
,,,,,....: r
r_'?7.-f.,-,,,,.:,
.44:ri,:rrr r.r ii";
4:- -,,,,,,
ei,"re'es
,,
drt re"0 dfer .(:,...,:.
,,,,,,,,,:,' ,; ,4 .2)
e,- 4, ; , 4. 4
, 1.111' .44 drr /:;:s. o/e/W ,r...-v.,, alr '.... f ./.1;.:Arrit4er/for- 14,.61x, , .44.0evertt-e7.i..' . r:-
4...-ite.,:. 01; d -1.(;',4 4.-....e.";;"""''' rt't 41:',.-C' `'I've.r..:.","I',..:"
, h+r iftr4 4:f rr .
41 r old r (7;,P.P.P Pr..0'.10 (*.A fie P

.1(121.
6r1' P /ere .,'",);1;":;', r -; ;44.4 fe:4 4ir

4
r 3243:-
www.digibuc.ro
Universitatea din Bucure§ti, Facultatea de Litere devenea astfel, deopotrivd,

ctitorie a domnitorului Al. I. Cuza, dar §i a lui Dimitrie Bolintineanu, care era atunci
Ministru al Cultelor §i Instructiunii Publice §i a fdcut toate demersurile pentru
intemeierea ei §i ridicarea la rang de facultdti a celor trei scoli superioare
infiintate anterior.
Apdar Universitatea reunea intr-o organizare unitard cele 3 Scoli superioare,
care deveniserd acum facultäti: Facultatea de Drept, Facultatea de .5'tiinte §i
Facultatea de Litere i Filosofie. inceputurile erau modeste: Facultatea de Drept avea
9 profesori, Facultatea de Litere 6 profesori, iar Facultatea de Stiinte 6 profesori.
Cele trei facultäti au avut in primul an de functionare 1864/1865 un numAr de 143
studenti: 110 la Drept, 16 la Litere i Filosofie i 17 la Stiinte. La Litere, pând in anul
universitar 1885-1886 au fost putini, atunci insd numdrul s-a ridicat la 42 de studenti.
intre 1864-1896 Facultatea s-a numit de Litere i Filosofie; din anul
universitar1897-1898 §i pând in 1948 a functionat ca Facultate de Filosofie i Litere.
in 1948, in urma reformei" invdtdmântului, din ea s-au desprins patru facultäti, una
din acestea numindu-se Facultatea de Filologie pând in 1963, când a fost denumitd
Facultatea de Limbd i Literaturd Romând pând in 1989 când s-a revenit la titulatura
in vremurile respective in Bucurqti mai functionau câteva §coli speciale,
unele cu grad universitar ca Scoala de Poduri, Sosele §i Mine sau Scoala Superioard
de Stiinte de Stat, altele de nivel mediu, ca Scoala Centrald de Agriculturd de la
Herdstrdu sau Scoala de Silviculturd de la Brdne§ti, dar nici una nu va egala
proportiile Universitätii din Bucurqti.
Legislatie. Regulamente23
Primul rector al Universitätii din Bucure§ti in perioada 1864-1871, Gheorghe
Costaforu, profesor de drept, personalitate politicd §i culturald, a elaborat impreund
cu Vasile Boerescu, alt profesor al aceleia§i facultdti, Legea Instructiunii Pub lice din
25 noiembrie/7 decembrie 186424, prima lege modernd din istoria invätdmântului
românesc.
23 Pentru toate problemele privind Regulamentele, legislatia i organizarea Facultätii de Litere

Filosofie am preluat informatii din lucrdrile: Vasile Dupoi, Organizarea precleirii disciplinelor la
Facultatea de Litere Filosofie din BucureVi In perioada 1864-1918, in Analele Universitatii din
Bucuresti", seria Stiinte Sociale, an XII, nr. 30, 1963, p. 41-59; Marin Popescu-Spineni, Institutii de
Ina ltä culturä, Välenii de munte, 1932, P. 26-71; Istoria Universitäfii din Bucuregi (de la origini
?duel la 1918), vol. I, redactor responsabil Ion Ionascu, Bucuresti, 1977, p. 136-152.
4 I. M. Bujoreanu, Colecliune de legiuirile Romemiei vechi si noi ceite s-au promulgat ',dud la finele
anului 1870, vol. I, Bucuresti, 1873, p. 1652; Alexandru Balaci, Ion Ionascu, op. cit., p. 27. Panä la
primul rdzboi mondial, cadrul legislativ al invätämântului superior a cunoscut modificäri importante.
Prima modificare a constituit-o legea asupra invätämäntului secundar si superior din 1898 datd de
Spiru Haret pentru reorganizarea invätämântului secundar si superior si care a fost apoi modificatä
prin legea din 5 aprilie 1900 si promulgatd la 1 iulie 1900. A doua modificare s-a produs in 1912.
www.digibuc.ro
150 DE ANI DE INVÄTÄMÂNT FILOLOGIC ROMÂNESC -TRADITIE 5I VALOARE 1863-2013 27
Legea a contribuit, la unificarea pe baze moderne, a regulamentelor *colare

din tard 0 a stabilit patru tipuri de faculati: de filosofie i litere, de drept, de
medicind 0 de 0.iinte fizice, matematice §i naturale" 25. Se preciza, de asemenea, cà
mai multe facultdti aflându-se infiintate intr-o localitate, constituie o universitate".
Prin aceastd lege s-a separat definitiv invdtdmântul mediu de cel superior 0
s-a fixat durata studiilor, cele universitare urmând a se desf4ura de-a lungul a 3-5
ani. in plus, se stabileau atributiile organelor de conducere ale universitdtilor §i
faculatilor; se indicau modul de numire a profesorilor, drepturile §i indatoririle
acestora, conditiile de admitere a studentilor in Universitate; se fixa durata cursurilor
§i se ardta modul de repartizare a burselor studente0i. Conform legii, Universitatea
era condusd de un rector, acesta impreund cu profesorii alcdtuiau Consiliul
universitar. Consiliul alegea trei candidati pentru functia de rector al Universiatii,
din care Ministerul desemna unul Mama in functie prin Decret Domnesc.
Rectorul supraveghea aplicarea cu exactitate a legii, inspecta fiecare facultate, asista
la cursuri, punea in discutia Consiliului fiecdrei facultäti probleme care interesau
Universitatea, supraveghea muzeele, biblioteca §i cabinetele de specialitate. El era
obligat ca la sfar§itul fiecdrui an sa intocmeascd un raport despre starea generald a
Universitdtii, pe care sd-1 inainteze Ministerului. Când rectorul era absent, locul lui
era tinut de cel mai vechi in functiune dintre decani".
Legea Instructiunii mai prevedea existenta unui Corp al Universiatii, format
din cloud organisme: Consiliul special §i Consiliul general sau universitar26.
Consiliul special se intrunea ori de câte ori era convocat de rector, sau la
cererea majoritdtii decanilor i era compus din rectorul Universitdtii §i decanii
faculatilor. Acest Consiliu avea dreptul sà pund in dezbaterea Consiliului general
probleme care interesau invdtdmântul superior, iar hotdrarile lui deveneau obligatorii
dupd aprobarea ministrului.
Consiliul general era alcdtuit din profesorii titulari definitivi ai facultdtilor
Universitdtii 0 se intrunea la convocarea rectorului, sau la cererea Ministerului Cultelor
§i Instructiunii Publice. Consiliul discuta problemele de administratie, de ordine,
disciplind i putea propune Ministerului diferite aspecte pentru imbundtdtirea invdtd-
mântului superior. Aceste hotdrari se aplicau numai dupd ce erau aprobate de Minister.
Fiecare facultate era condusd de un decan ales de profesorii facultdtii respec-
tive pe o perioadd de trei ani §i confirmat prin Decret Domnesc, la recomandarea
ministrului. El supraveghea aplicarea legilor, stabilea examenele studentilor, avea
dreptul sà facd observatii profesorilor 0 era obligat sä raporteze rectorului orice
abateri comise de profesori. Functia de decan era onorificd.
Decanul impreund cu profesorii facultdtii formau Consiliul facultdtii, care
discuta programele analitice ale disciplinei, stabilea orarul, hotdra asupra legislatiei
25
Istoria Universitatii din Bucuresti (de la origini pan6 la 1918), vol. I, p. 136; vezi §i Anuarul
Universit4ii Bucuresti pe anul scolar 1892-1893, Bucureti, 1893, p. 14.
26
Istoria Universiteitii din Bucuresti, vol. I, p. 137; vezi §i Anuarul Universitatii Bucuresti pe anul
scolar 1892-1893, Bucure§ti, 1893, p. 14.
www.digibuc.ro
universitare, supraveghea aplicarea sanctiunilor §i, la sfâqitul fiecdrui an, inainta

rectorului un raport privind felul in care s-a desfdprat procesul de invätämânt.
Legea lnstructiunii Pub lice din 1864 instituia mäsura ca facultätile sd-0
elaboreze Regulamente de functionare care sa prevadd organizarea studiilor. in baza
acestei prevederi, facultdtile Universitdtii din Bucure§ti au elaborat mai multe
Regulamente27. Conform actului normativ din 1864, in Facultatea de Litere
Filosofie se studiau disciplinele: psihologia, logica, metafizica; istoria filosofiei,
filosofia morald §i esteticd; istoria universald criticd; filosofia istoriei; literatura latind
§i elend; istoria literaturii antice §i moderne; pedagogia i didactica28. in 1865 s-a mai
addugat Istoria românilor §i a literaturii române29.
Fiecare facultate putea elaboreze Regulamente speciale care se refereau,
de obicei, la infiintarea catedrelor necesare cursurilor prevdzute de lege, sau a unor
cursuri accesorii pe lângd facultdti, atunci când era nevoie. Aceste Regulamente au
fost aprobate prin Decret Domnesc in august 1866 §i erau menite sä sprijine aplicarea
Legii instructiunii in facultäti30 .
Prin Regulamentul din 1866, in vigoare 'And in 188331, a fost stabilitä durata
cursurilor la Facultatea de Litere §i Filosofie 0 la Facultatea de Stiinte, la trei ani in
loc de doi ani, cum fusese prevdzut la infiintarea $colii Superioare de Litere; de
asemenea, s-au fixat materiile de studiu: literaturd latind i istoria literaturii latine,
literaturd elind §i istoria literaturii eline, filosofie, istoria filosofiei, istoria universald
criticd, istoria românilor 0 a literaturii române, literaturd francezd §i istoria
pedagogiei i didacticd. Licenta se obtinea in urma sustinerii a patru examene.
in 1874 s-a incercat introducerea unor cursuri noi: arheologie, filologie compa-
ratd, psihologie. in 1877 s-a reu§it infiintarea a 3 catedre noi: de Arheologie i Antichi-
tdti condusd de Alex. Odobescu, de Filologie Comparatd condusd de B. P. Hasdeu
§i Catedra de Psihologie, Pedagogie §i Esteticd condusd de I. Crdciunescu.
intrebat in Adunarea Deputatilor despre introducerea acestor discipline §i
crearea catedrelor, V. A. Urechia rdspundea: De ce vi se pare straniu cá vi se cere
acest adaos, când este cu scopul completdrii uneia din facultätile noastre, pentru ca sá
o punem in stare a pregdti profesori de gimnaziu §i licee?"32 $i concluziona: Cele
trei catedre sunt indispensabile spre a completa Facultatea de Litere".
27 Istoria Universitafii din Bucuregi (de la origini peinä la 1918), vol. I, p. 138.
Monitorul Oficial", nr. 27 din 5/17 dec. 1864.
29 Vasile Dupoi, op. cit., p. 43.
30 Regulamentul Facultdtii de Drept prevedea cursurile care se predau inainte de aplicarea legii din
1864 i prelungea cu un an durata cursului de drept roman. Regulamentul Facultätii de Litere §i
Filosofie a introdus un numdr mai mare de cursuri de literaturd in comparatie cu cele de filosofie.
Regulamentul Facultdtii de Stiinte prevedea scindarea acesteia in cloud sectiuni: a) §tiintele fizico-
matematice §i b) §tiintele fizico-naturale. Aceastä organizare asigura o mai bund pregkire profesionald
pentru cariera didacticd.
Istoricul Regulamentului Faculteifii de Filosofie ci Litere din Bucureqti, 1866-1930, apud Dimitrie
Gusti, Marin Popescu-Spineni, indreptar pentru studentul de la Facultatea de Filosofie qi Litere din
Bucuregi, Bucure§ti, Editura Facultdtii de Filosofie §i Litere, 1931, p. 3-11.
32 Apud Vasile Dupoi, op. cit., p. 44.
www.digibuc.ro
150 DE ANI DE INVATÂNIÂNT FILOLOGIC ROMÂNESC -TRADITIE I VALOARE - 1863-2013 29
in 1882 numdrul catedrelor s-a majorat prin infiintarea Catedrei de Istorie

Anticd §i Universald §i Epigrafie, la care a predat §i pe care a condus-o pând la
sfar0tul vietii Grigore Tocilescu.
Facultdtile Universitätii din Bucure0i au functionat pe baza legii din 1864
a regulamentelor elaborate cu incepere din anul 1866, modificate apoi de câteva ori.
(...) Mai toate aceste proiecte, de0 cuprindeau i elemente pozitive, urmdreau o
subordonare mai mare a Universitdtii fata de Ministerul Instructiunii. Foarte multe se
referd in mod special la numirea cadrelor didactice, unele atacând direct principiul
inamovibilitàtii profesorilor titulari i cdutând sd ingrddeascd acea partiald autonomie a
Universitatii, acordatd acesteia de legea din 1864. Dintre toate aceste proiecte, singurul
care a devenit lege a fost acela a lui Spiru Haret. Tinând searnd de noile cerinte ale
invdtdmântului superior, folosind multe pdrti bune ale proiectului lui P. Poni, Haret a
alcdtuit un anteproiect al legii, care a fost larg discutat atât in universitati cat 0 in
presd. imbundfdtit de o comisie condusd de C. Dimitrescu-Ia0, el a fost prezentat
Parlamentului, devenind lege in martie 1898. Legea limita atotputernicia ministrului
prin crearea Senatului Universitar, ce va rezolva cele mai importante probleme ale
procesului de invdtdmânt. Prevdzând norme pentru recrutarea unui corp didactic cât
mai bine pregdtit, ldrgind invatamântul practic, stabilind obligatiile studentilor in ceea
ce prive0e cursurile ce urmau sd fie audiate §i examenele ce trebuiau date in anumite
sesiuni, infiintând Seminarul pedagogic pentru pregdtirea viitorilor profesori ai
invdtdmântului mediu §i deschizând perspective muncii §tiintifice, legea lui Spim
Haret a constituit un serios pas inainte In dezvoltarea invdtdmântului superior in
general 0 a Universitätii din Bucure0i in special" 33.
Dupd aplicarea acestei Legi din 1864 s-au initiat numeroase proiecte de
modificarea ei, §i anume: proiectul lui I. Strat in 1866, al lui Al. Cretescu in 1869, al
lui P. Carp in 1870, al lui Cr. Tell in 1872 §i al lui Titu Maiorescu in 1876, Gh.
Chitu (1877 i 1883), Vasile Conta (1880).
Prime le patru proiecte atacau, in ceea ce prive0e invdtdmântul superior,
principiul inamovibilitàii profesorilor titulan i urmdreau subordonarea Universitätii
Ministerului Instructiunii. S-a incercat, de asemenea, i desfiintarea Consiliului perma-
nent 0 a Consiliului general de instructie, care ingrädeau atotputernicia ministrului.
Proiectul lui Gh. Chitu, se incerca crearea gradului de agregat.
Dupd rdzboiul de independentd incercdrile de modificare a acestei legi
au continuat. Cel mai important proiect a fost acela al ministrului Vasile Conta,
proiect care tindea sa aducd modificdri esentiale. De pildd, el prevedea accesul
33 Constantin N. Velichi, Dezvoltarea Universit4ii din BucureVi de la Infiintarea ei pânei la primul

räzboi mondial (1864-1918), In Studii", t. 17, nr. 6,1964, P. 1274; Istoria Universit4ii din Bucuregi
(de la origini pélnii la 1918), vol. I, p. 137-138.
34 Facultatea de Medicind a functionat dupd Regulamentul din 1871. Acesta stabilea cd. Facultatea de
Medicind putea acorda absolventilor säi titlul de doctor sau pe acela de licentiat In medicind. Pentru
aceasta, studentii trebuiau sà facd dovada promovdrii examenului de bacalaureat.
www.digibuc.ro
fetelor in invdtdmântul superior, dar numai la Facultatea de Medicind si la Scoala

Norman'. Superioard, celelalte facultdti putand admite studente numai cu dreptul
de a da examen". Proiectul cuprindea si unele prevederi legate de mdrirea numdrului
de cursuri la Facultatea de Litere si Filosofie si la cea de Drept, prevederi atacate
vehement de presa conservatoare care acuza autorul cd nu a tinut cont de mijloacele
financiare" ale statului si de necesitätile starii noastre culturale" 35. Proiectul nu a
devenit lege.
La Facultatea de Litere si Filosofie s-au produs evolutii similare. Prin al
doilea Regulament, cel din 1883, s-au addugat cdteva cursuri: psihologie, esteticd,
logicd si morald, epigrafie, istorie anticd, filologie comparan, arheologie si
antichitdti. Tot acum erau luate in evidentd si catedrele infiintate intre timp.
Regulamentul din 1888 a modificat total Regulamentele din 1866 si 1883.
Facultatea era acum impdrtitd in cloud sectii: filosoficd-istoricä si istoricd-filologicd,
cu obiecte de studiu care vor fi comune celor cloud' sectiuni si cu materii speciale
fiecdrui departament.
in 1891 s-a adoptat un nou Regulament, care grupa mai fidel disciplinele in
3 sectii: filosofie, filologie si istorie36.
Alte proiecte legislative, cele ale lui Petre S. Aurelian (1883), D. A. Sturdza
(1886), C. Boerescu (1889), Titu Maiorescu sit P. Poni (1891), nu au fost aprobate si,
in consecinta, nu au modificat legea din 1864 privind invdtdmdnul superior.
Un alt proiect, a prezentat Petre Poni in 1896. Acesta urrndrea si elaborarea
unui regulament de functionare comun celor cloud universinti", din Bucuresti si din
Iasi, care unna sd intre in vigoare la 1 octombrie 1897. S-a format o comisie constituitä
din C. Dimitrescu-Iasi si Gr. Tocilescu de la Universitatea din Bucuresti,
C. Leonardescu si P. Negulescu de la cea din Iasi si. Joan Bogdan ca delegat al
ministerului. Scopul era acela de a forma nu numai profesori buni pentru scolile
secundare dar si cercentori in domeniul stiintelor. Durata studiilor s-a mdrit la patru
ani, cu un an preparator la sectiile Facultdtii de Litere si Filosofie. in plus,
Regulamentul enumera cele 14 catedre existente, cu disciplinele predate la acea datd,
dar mentiona si obiectele de studiu pentru care se vor infiinta catedre noi dupd 1900:
geografie, limba si literatura germand, filologie romand si romanicd.
Chiar dacd proiectul lui Petre Poni si nici cel urmdtor al lui Gh. Mdrzescu nu
au devenit legi, ele au servit la elaborarea singurului proiect care s-a transformat in
lege, si anume acela al lui Spiru Haret.
Noul proiect a devenit lege la 23 martie 1898, sub denumirea de Legea
asupra invátámlintului secundar # superior, care cuprindea elemente inedite precum:
imbinarea invdtdmantului teoretic cu cel practic la toate facultdtile, prin infiintarea de
noi seminarii precum si crearea Seminarului pedagogic in locul 5colii Normale
35
Pentru aceste proiecte vezi Istoria Universit4ii din Bucuregi (de la origini plind la 1918), vol. I,
p. 139; Constantin Velichi, op. cit., p. 1274; Adina Berciu-Dräghicescu, Ovidiu Bozgan, op. cit., p. 23.
36 Vasile Dupoi, op. cit., p. 46-47.
www.digibuc.ro
Superioare; Universitatea din Bucure§ti (ca §i cea de la Ia§i) era persoand juridicd;
era intretinutd de stat §i subordonatd Ministerului Cultelor §i Instructiunii Publice.
Facultdtile de Drept, Litere, Stiinte §i Teologie aveau permisiunea de a acorda titlul
de doctor numai dupd publicarea unui decret regal care sd reglementeze aceastd
chestiune. Corpul profesoral al universitdtilor era compus din profesori, agregati §i
docenti (cu exceptia Facultätii de Teologie). La Facultdtile de Drept §i Medicind
agregatii se numeau prin concurs, in timp ce la Litere §i la Stiinte ace§tia puteau fi
numiti de minister, cu acordul Senatului Universitar. Profesorii §i agregatii
beneficiau de inamovibilitate. Profesorii erau obligati sa realizeze minimum 6 ore de
predare pe sdptdmând. Pensionarea membrilor corpului didactic se putea face dupd
30 de ani de serviciu sau la vdrsta de 70 de ani. Rectorul era ales de minister dintr-o
listd de 3 candidati, prezentatd de Senatul Universitar §i era reeligibil. Facultdtile
erau conduse de decani ale§i de Consiliul facultdtii pe 2 ani. Senatul Universitar,
compus din rector, decani §i delegatii faculatilor ale§i pe 2 ani §i reeligibili, avea
urmdtoarele atributiuni: administrarea averii proprii a Universitdtii, formatd din
donatii §i legate, prepararea proiectului de buget, asigurarea disciplinei studentilor,
redactarea raportului anual de cdtre minister. La nivelul facultdtilor, consiliile puteau
elabora orarele, regulamentele facultdtilor, asigurau disciplina studentilor §i alcdtuiau
rapoarte cdtre Senat. Consiliul Universitar, compus din toti profesorii §i agregatii,
aproba raportul anual al rectorului §i vota bugetul general.
Dupd cum se poate constata, Legea intdrea autonomia universitard prin
organele mai sus mentionate §i prin posibilitatea universitdtilor de a dispune de
resurse financiare, altele decdt sumele prevdzute in bugetul ministrului, care
proveneau din taxele de §colarizare §i bunurile proprii pe care le administra.
in Lege erau prevdzute §i conditiile in care se putea obtine titlul de docent.
Dupd trei ani de functionare neintreruptd, cursul tinut de un docent devenea
obligatoriu, iar acesta putea deveni agregat. Crearea sau suprimarea unei catedre
universitare se putea face prin lege. 0 prevedere discutabild era aceea cd ministerul
avea latitudinea de a numi un cadru didactic in vederea ocupdrii unei catedre vacante.
in lege erau preconizate §i cdteva mdsuri privind ordinea §i disciplina studentilor
universitari. Ace§tia puteau rdmâne inmatriculati maximum §ase ani la: Teologie,
Drept, Stiinte §i Litere §i maximum opt ani la Medicind. Fiecare student avea un caiet
de cursuri in care erau consemnate prezentele la cursuri §i la lucrdri practice. in caz
de absente, ace§tia nu erau primiti la examene. Studentii puteau fi inscrii la
maximum cloud facultdti simultan. Sanctiunile erau ierarhizate §i constau In:
admonestarea din partea decanului sau a rectorului, interdictia provizorie la un curs
sau mai multe, pierderea dreptului de prezentare la o sesiune sau mai multe,
excluderea din Universitate, excluderea din toate universitdtile WI Asociatiile
studente§ti se puteau inflinta cu acordul Senatului Universitar. Erau fixate riguros
sesiunile de examene. Bursele de studiu se acordau prin concurs.
Legea, care a constituit un moment important in istoria invdtdmantului supe-
rior, a intrat in vigoare in septembrie 1898. 'Incà din luna iulie a aceluia§i an o comisie
www.digibuc.ro
alcdtuitä din profesori de la cele cloud universitdti (Ia§i i Bucuresti) a fost insdrcinatd
sä pund de acord regulamentul existent cu legea cea noud; acest Regulament a intrat in
vigoare in 1899. Legea a suferit modificdri in anul 1900, prin legea din 5/17 aprilie
promulgatd la 1/13 iulie 1900 dar, in principiu, a rdmas in vigoare pând in 1912.
Guvernul conservator, prin ministrul C. Dissescu, a adus in discutia Camerei,
la inceputul anului 1907 un proiect pentru modificarea legii invdtdmantului superior
care prevedea: extinderea studiilor universitare; stabilirea unei legdturi intre cursurile
diferitelor facultdti; infiintarea a 50 de catedre noi; suprimarea docentei i instituirea a
doar cloud grade agregat" si profesor"; acordarea dreptului de a fi numiti de cdtre
minister, dupd a sa apreciere" a viitorilor profesori titulari de catedre. Proiectul a
ridicat impotriva lui intregul corp didactic din ambele universitdti. Adusd in dezbaterea
Parlamentului, legea a suscitat discutii aprinse, iar la 16 februarie, ministrul
C. Dissescu a declarat cä in intelegere cu Guvernul, retrage legea" 37.
in 1908 Facultatea de Litere si Filosofie a beneficiat de un nou Regulament,
al §aptelea, unde erau mentionate Catedra de Literaturd Romând §i Catedra de Istoria
Literaturii Romdne; se mai predau acum filologie bizantind si istorie universald
contemporand.
In 1910, in numele guvernului liberal aflat la acea vreme la conducere, Spiru
Haret a prezentat Parlamentului un proiect de lege pentru infiintarea a 21 de catedre
noi la Universitatea din Bucuresti §i Ia§i. Proiectul, care modifica legea invdtd-
mântului superior din 1898, a starnit proteste vehemente chiar din partea fostilor
ministri ai invdtdmantului de la Bucure§ti, T. Maiorescu, C. Dissescu, C. C. Arion si
C. Istrati, care au convocat o intrunire publicä de protest in sala Dacia. in fata acestor
proteste Spiru Haret a declarat in Senat cd i§i retrage proiectul.
in octombrie 1912 a intrat in vigoare Legea elaboratd de C. C. Arion,
ministrul Instructiunii, care modifica Legea invdtdmântului superior din 1898.
Aceastd Lege a fost elaboratd la propunerile unei comisii alcdtuite din Ermil
Pangratti, Joan Bogdan, Dimitrie Voinov, Victor Babes, profesori ai Universitdtii
bucure§tene. Prin aceastd lege se aduceau imbundtdtiri legii anterioare prin ldrgirea
autonomiei universitare, organizarea fiecdrei facultäti, modul de eliberare a
diplomelor de licentd si de doctorat, acordarea dreptului facultdtilor de a recomanda
ocuparea catedrelor vacante, inlesnirea trecerii agregatilor / suplinitorilor in rdndul
titularilor, reglementarea mai precisd a elabordrii lucrdrilor de licenta si de doctorat,
organizarea vietii studente§ti.
Fiecare facultate se conducea dupd un Regulament propriu, care putea suferi
modificki in functie de noile cursuri introduse, de reorganizarea sectiilor si a
catedrelor, de corelarea 'hare discipline etc. Aceste Regulamente erau §i ele supuse
sanctiondrii Parlamentului, ceea ce ingreuna adoptarea deciziilor in activitdtile
didactice. Legea lui C. C. Arion a rdmas in vigoare pând in anul 1932. 38
37 Istoria Universiteitii din Bucuregi (de la origini 'Ana' la 1918), vol. I, p. 142; Constantin Velichi,
op. cit., p. 1274.
38 Ibidem, p. 143
www.digibuc.ro
150 DE ANI DE INVÄTÄMÂNT FILOLOGIC ROMÂNESC -TRADITIE SI VALOARE 1863-2013 33
in 1913 un nou Regulament consemna predarea limbii italiene, pentm care s-a
infiintat Catedra de Limba si Literatura Ita hand condusd de Ramiro Ortiz si predarea
istoriei artelor, cu Catedra de Istoria Artelor condusd de Alexandru Tzigara-Samurcas.
Organizarea studiilor
Studiile in facultätile din cadrul Universitdtii din Bucuresti, au fost organizate
pe baza Legilor Instructiunii Publice si a Regulamentelor fiecdrei facultdti. Din
cercetarea acestora se observd cd Facultatea de Litere si Filosofie a suferit numeroase
transformdri sub aspectul cursurilor. Durata studiilor a fost initial de doi ani, insd in
anul 1866 s-a trecut la trei ani. in anul universitar 1864-1865 facultatea a functionat
cu sase catedre: Limba Latind, Literatura Elind, Istoria Universald, Istoria Filosofiei,
Literatura Francezd si Istoria si Literatura Românilor39.
Legea Instructiunii din 1864 prevdzuse toate cursurile existente färd literatura
francezd, istoria si literatura românilor; in plus au fost introduse cursurile de
filosofie, psihologie, logicd si metafizicd, morald si esteticd, filosofie istoricd, istoria
literaturii antice si moderne si un curs de pedagogie si didacticd. Consiliul General al
Instructiunii a propus sd se mentind catedra deja infiintatd de Istorie si Literaturd
Romând si incd un curs de inaltd literaturd francezd, dar ca un curs absolut
obligatoriu" 40 . Aceste propuneri au fost incluse in primul Regulament din 13/25
august 1866 al Facultätii de Litere si Filosofie" 41.
in anul universitar 1865-1866, cursurile erau repartizate astfel: anul I
filosofie, literaturd elind, literaturd francezd si istoria universald moderna; anul H
filosofie practicd si istoria filosofiei, literaturd latind si istoria ei, literaturd elind si
istoria ei, literaturd francezd si istoria ei, istoria universald modernd, istoria criticd a
românilor si a literaturii române, pedagogia si didactica" 42
in primul Regulament al Facultätii de Litere si Filosofie, din 13/25 august
186643, se fixa durata cursurilor la 3 ani. in vederea obtinerii licentei in litere
studentul urma sd treacd 4 examene, fiecare grupând mai multe obiecte: examenul I:
limba latind, istoria literaturii latine, istoria universald anticd; examenul II: filosofie,
literaturd elind, istoria literaturii eline, istoria universald modernd; examenul III:
istoria filosofiei, literatura francezd, istoria românilor si a literaturii române,
pedagogie si didacticd; examenul IV: tezd asupra unor subiecte din domeniul
filosofiei, literaturii eline si literaturii latine. Regulamentul prevedea pentru studenti
prezenta obligatorie la cursuri (seminarii nu existau Inca) si reglementa taxele.
39
Informatiile privind organizarea cursurilor au fost preluate din Istoria Universitätii din Bucuregi
(de la origini pad la 1918), vol. I, p. 148-152.
40
Monitorul Oficial", nr. 221 din 7/19 oct. 1865, p. 983.
41 1 M. Bujoreanu, op. cit., p. 1837.
.
42
SANIC., fond Ministerul Instructiunii Publice §i a Cultelor, dosar 731/1865, f. 277.
43
Istoria Universitätii din Bucurqti (de la origini peinii la 1918), vol. I, p. 148; Ovidiu Bozgan,
op. cit., p. 18.
www.digibuc.ro
in 1874 s-au mai adaugat trei cursuri libere: de filosofie comparatd, de

arheologie 0 de psihologie care s-au transformat ulterior (1877) in catedre: de Filologie
Comparata, de Arheologie 0 Antichitati 0 de Psihologie, Pedagogic §i Esteticr 44.
Catedra de Limba §i Literatura Francezd rarnasd vacantd in noiembrie 1877,
prin decesul titularului, a fost scoasd la concurs sub denumirea de Istoria Literaturii
Neolatine. in anul 1878, in urma acestor schimbdri, Facultatea de Litere §i Filosofie
avea noud catedre: Literatura Latina §i Istoria Literaturii Latine, Literatura Elind 0
Istoria Literaturii Eline, Istoria Universald Critica, Istoria Românilor §i a Literaturii
Române, Filosofia 0 Istoria Filosofiei, Filologia Comparatd, Arheologia §i
Antichitatile, Psihologia, Pedagogia 0 Estetica §i Istoria Literaturilor Neolatine45. in
1882 s-a mai creat o catedrd: cea de Istorie Antica Universala §i Epigrafie.
La 10/22 februarie 1883, acest regulament a fost inlocuit cu un altul care
stabilea pentru Facultatea de Litere urmdtoarele materii de studiu: literatura elind §i
istoria ei, literatura latind 0 istoria ei, psihologia, estetica, pedagogia cu didactica,
logica 0 morala, epigrafia, istoria filosofiei, istoria universald criticd, antica, medie 0
moderna, literaturd romând §i istoria românilor, filologia comparatd, istoria
literaturilor neo-latine, arheologia §i antichitatile" 46. in plan nu figura o Catedra de
Filologie Romând. Durata cursurilor era mentinutd tot la trei ani, iar pentru
remedierea eventualelor lipsuri, in programa, erau organizate cursuri suplimentare.
Licenta era obtinuta in urma sustinerii a trei examene §i a unei teze.
Peste doar câtiva ani, in mai 1888, a fost promulgat un nou Regulament, care
impartea Facultatea de Litere §i Filosofie intr-o sectie FilosoficaIstoricd" §i una
IstoricaFilologicr, pentru care erau prevazute cursuri comune 0 cursuri speciale.
Cursurile comune erau: istoria românilor §i literatura româna, istoria universald
antica §i epigrafia §i istoria universald medie §i moderna. in categoria cursurilor
speciale ale Sectiei de Filosofie intrau: logica, morala, istoria filosofiei, psihologia,
estetica, pedagogia, didactica, un curs de interpretare de autori clasici §i un an de
filologie comparatd la Sectiunea IstorieFilologie. A doua sectie, FilologicaIstoricd
cuprindea literatura latina i istoria ei, literatura elind §i istoria ei, istoria literaturilor
neolatine, arheologia §i antichitatile, filologia comparatd47.
Acest Regulament prevedea §i existenta a doud tipuri de licenta: licentd in
§tiintele filosofice §i istorice §i hemp in §tiintele filologice §i istorice, licenta, care se
putea obtine in unna sustMerii unei teze.
in noiembrie 1891 a fost promulgat un nou Regulament, prin care Facultatea
de Litere §i Filosofie era reorganizata in trei sectiuni: filosoficd, istorica §i filologica.
Fiecare sectiune avea stabilite obiectele de studiu. Acestea erau urrndtoarele §i au fost
valabile Vaud la Regulamentul din 189748: Sectia Filosofica: anul I cuprindea:
44 M. Popescu-Spineni, Institutii de inaltá culturei, p. 32.

lstoria Universitatu din Bucuresti (de la origini peinci la 1918), vol. I, p. 148-149.
46 lbidem, p. 149.
47 Ibidem.
48Ibidem; Ovidiu Bozgan, op. cit., p. 19; D. Gusti, Marin Popescu-Spineni, Indreptar pentru studentul de la
Facultatea de Filosofie si Litere din Bucuresti, p. 6 Regulamentul din 1891; Vasile Dupoi, op. cit., p. 46-47.
www.digibuc.ro
psihologia, pedagogia si estetica, logica, morala, istoria filosofiei, limba si literatura

elind, limba si literatura latind si istoria universald critica anticd; anul al II-lea:
psihologia, pedagogia si estetica, istoria filosofiei, limba si literatura elind, limba si
literatura latind, istoria universald criticd, medie si modernd; anul al HI-lea: morala,
istoria filosofiei, istoria si literatura românilor, istoria universald criticd medie si
moderna si filologia comparatd.
Sectia Istorica cuprindea: istoria universald criticd anticd si epigrafia, istoria
universald criticd medie si modernd, istoria si literatura românilor, limba si literatura
elind, limba si literatura latind, pentru anul I; istoria universald critica anticd si
epigrafia, istoria universald critica medie si modernd, istoria si literatura românilor,
arheologia, limba si literatura elind, limba si literatura latind, pentru anul al II-lea;
istoria universald critica si epigrafia, istoria universald critica medie si moderna,
istoria si literatura românilor, arheologia, limba paleoslavd si istoria filosofiei, pentru
anul al III-lea.
Sectia Filologicd: anul I cuprindea: limba si literatura elind, limba si literatura
latind, filologia comparatd, istoria universald critica anticd si epigrafia si logica; anul
al H-lea: limba si literatura elind, limba si literatura latind, istoria si literatura
românilor, istoria literaturilor neolatine, filologia comparatd, istoria universald critica
antica si epigrafia; anul al HI-lea: limba si literatura elind, limba si literatura latind,
istoria si literatura românilor, istoria literaturilor neolatine, istoria universala critica
medie si modernd si arheologia" 49.
Licenta se obtinea in urma sustinerii unui examen, care consta intr-o probd
orala si o teza, care trebuia sd poarte semndtura a doi profesori titulari. Se oferea si
posibilitatea obtinerii mai multor licente, cu conditia de a prezenta de fiecare data o
tezd in functie de sectiunea aleasd si de a trece de proba orald.
Pentru predarea limbilor slave se infiintase din 1892 Catedra de Limbi
Slavice condusd de Ioan Bogdan. in 1890-1891 s-au creat cloud catedre de istoria si
literatura românilor: Catedra de Istoria si Literatura Românilor pând la Mihai
Viteazul si Catedra de Istoria si Literatura Românilor de la 1600 pând la zi50 .
in 1895, Facultatea avea 14 cadre didactice si cloud seminarii, ca forme de
invdtdmânt practic: de istorie antica si epigrafie si de limbi slave. Addugarea unor noi
discipline si divizarea altora au determinat o noud organizare si tot nu se constituise un
curs de istoria limbii si literaturii române, sau unul de filologie romanica. Repartitia
materiilor pe ani a durat pând la Regulamentul urmator din 7 septembrie 1897, care a
fost mult mai cuprinzdtor si era valabil pentru ambele Facultati de Litere si Filosofie,
din Iasi si Bucuresti. Potrivit acestui Regulament numarul disciplinelor predate era de
23. Cursurile noi erau: etica, sociologia, filologia romand, limba si literatura germana,
geografia, istoria, limba si literatura romand si un curs de istoria românilor pând in
secolul al XVIII-lea. Se intentiona infiintarea unei catedre de bizantinologie. Erau
49 Istoria Universitätii din Bucurevi (de la origini ¡Ana la 1918), vol. I, p. 149-150.
50
Vasile Dupoi, op. cit., p. 47.
www.digibuc.ro
36 ADINA BERCIII-DRAGHICESCU
prevdzute cursuri comune §i cursuri de specializare, iar durata studiilor se mdrea de la

trei la patru ani. in continuare se tineau cursuri comune la materiile: logicd, limba
latind, greacd, antichitäti. in anii IIIV se tineau cursuri de specializare.
Prin Regulamentul din 1897 se infiintau §i seminarii. Pe rând, s-au infiintat
pând in 1918 18 seminarii: de filologie romanicd, istoria limbii i literaturii române,
de psihologie experimentald, limba §i. literatura francezd, limba §i literatura germand,
geografie, istoria literaturii române, literaturd romând contemporand, istorie medie §i
modernd, limba latind, limba greacd, istoria filosofiei §i enciclopedia ei, istorie anticd
§i epigrafie, esteticd, eticd §i sociologie, literaturd italiand. in 1917, cu exceptia
Catedrei de Istoria Artei, fiecare catedrd / disciplind avea un seminar51.
Deoarece Facultatea de Litere §i Filosofie avea acum patru specializari §i
anume: Filologie clasicd, Filologie modernd, Istorie §i Filosofie, aceasta era abilitatd
sd acorde §i patru tipuri de licentd: in filologie clasicd, filologie modernd, in istorie §i
filosofie. Acest Regulament dddea dreptul facultdtilor de a acorda §i doctoratul in
litere care consta in sustinerea unei teze §i a unui examen oral. Primii doctori au fost
Ion Petrovici in filosofie in 1905, Constantin Giurescu in istorie in 1909, Constanta
Marinescu in filologie modernd in 1913 §i George Vâlsan in geografie in 191352.
in toamna anului 1898, odatd cu aplicarea Legii invdtdmântului au intervenit
unele modificdri: au fost infiintate unele catedre (Catedra de Studii Bizantine §i cea
de Geografie); Catedra de Filologie Romând s-a scindat intr-o Catedrd de Istorie a
Limbii §i una de Istoria Literaturii Române; Conferinta de Filosofie se transforma
intr-o Catedrd de Psihologie Experimentald; s-a infiintat Seminarul pedagogic pentru
a pregati profesorii din invatamântul secundar, organizat sub forma unei catedre a
Facultdtii de Filosofie §i Litere.
in 1898 Consiliul profesoral a solicitat despärtirea in cloud a Catedrei de
Limbd §i Literaturd Romând condusa de Ov. Densu§ianu. Cursurile de literaturd
romând se fâceau in cadrul Catedrei de Istoria Românilor condusd de V. A. Urechia.
Din 1892-1893, V. A. Urechia 11 solicitase ca profesor suplinitor al cursului de
literaturd romând pe Barbu Delavrancea.
in 1899 Mihail Dragomirescu introducea in planul de invdtdmânt un curs
optional de esteticd aplicata la literaturd, in special la literatura romând, curs care in
1903 a devenit permanent sub titlul Estetica §i literaturd generald §i comparatd. Peste
trei ani, in 1906 s-a constituit chiar o catedrd care a fost incredintata profesorului
Mihail Dragomirescu.
Consiliul facultatii dorea o Catedia de Filologie Romania iar Catedra de
Istorie a Literaturilor Neolatine devenind vacanta Inca din 1899 prin moartea titu-
larului, Gian Luigi Frollo, va lua numele de Filologie Romania find, ulterior incredin-
tata lui Ovid Densu§ianu. Acesta unna sa se ocupe de istoria limbii §i de gramaticd.
51Ibidem, p. 52.
52 Marin Popescu-Spineni, Contributiuni la istoria invätdmatului superior. Facultatea de Litere 0
Filosofie din Bucuregi., p. 39.
www.digibuc.ro
150 DE ANI DE INVATAMANT FILOLOGIC ROMANESC -TRADITIE SI VALOARE 1863-2013 37
Dupd iesirea la pensie si a lui V. A. Urechia, facultatea rdmânea cu cloud

Catedre de Istoria Românilor neocupate la care erau anexate si cursurile de literaturd
romând. in 1895, Dimitrie Onciul i-a urmat la Catedrd. Acesta va schimba in 1901
una din catedre care a devenit Catedra de Istoria Limbii si Literaturii Române si a
fost incredintatd lui Joan Bianu.
Prin Adresa Ministerului Instructiunii nr. 4819 4/17 iunie 1901 se anunta
decizia: Vazând raportul d-voastre cu nr. 111 din 15 Mai c., subsemnatul are
onoarea a vd face cunoscut cà aprobd propunerile Consiliului profesoral al acestei
Facultdti in ceea ce priveste suprimarea Catedrei de Istoria Românilor de la secolul
XVIII incoace si unirea ei cu Istoria Românilor deja existenta precum si separarea
catedrei actuale de Istoria Limbii si Literaturii Române in cloud: una de Filologie
Romând cu speciald privire la filologia romanica si a doua de Istoria Literaturii
Române"53.
Pe langd Catedra de Filologie Romanicd a lui Ovid Densusianu, s-a prevdzut
un post de conferentiar, apoi unul de profesor, care au fost ocupate de A. I. Candrea.
in 1927 s-a creat, cu aceste posturi, Catedra de Dialectologie si Folclor Romanic a
cdrei sefie a fost incredintatd lui A. I. Candrea. in acelasi an, pe lângd catedra lui
Ov. Densusianu, s-au creat 2 posturi de: Filologie Romând ocupat de Tache Papahagi
si unul de Foneticd Experimentald ocupat de Al. Rosetti.
in 1900 s-a constituit Catedra de Limba si Literatura Francezd, la care a devenit
profesor Pompiliu Eliade care studiase la Paris si Avea o vervd si o volubilitate
extraordinard. Era profesorul cdruia ii pläceau sistematizdrile, rationament ele bine
conduse". in 1915, dupd moartea lui Pompiliu Eliade, catedra a rdmas vacantd. La ea a
fost transferat Charles Drouhet, profesor titular la Universitatea din Iasi.
Limba germand nu avusese in secolul trecut catedrd la Facultatea de Litere.
inceputurile ei in Facultate le-a fdcut profesorul bändtean Ghitd Pop, care intre 1900
si 1903 a tinut un curs liber de Limba si literatura germand54.
in 1905, s-a prezentat la concurs si a castigat postul de conferentiar suplinitor,
profesorul Simion Mândrescu, care se pregaise in Germania in vederea constituirii
Catedrei de Limba si Literatura Germand. in 1906, aceastd catedrd a fost infiiiitatd.
Dupd trei ani de suplinire, profesorul Simion Mândrescu a devenit titular. I-a urmat,
din 1922, I. San-Giorgiu.
53
Ibidem, p. 38, nota nr. 3.
54
Ibidem, p. 39, nota nr. 3. Doctorul Ghitd Pop era dasal de o vrednicie rard. Ajuns profesor de
limba germand la Seminarul Central, Ghitd Pop isi fdcuse asa de frumos datoria sa de educator Incdt la
moartea lui, intdmpinatd in 1915, a fost plâns cu lacrimi amare de seminaristi. Lectiile lui, erau ceasuri
de desfdtare sufleteascd. Adânc cunoscdtor al filosofiei si al istoriei universale si nationale el stia sd se
facd pläcut si cdnd interpreta pe Faust si cdnd vorbea de suferintele milenare ale ardelenilor.
Centralistii, singurii fii de tdrani din Valahia care inainte de rdzboi au putut, multumitd burselor, face
studii de nivelul liceului, isi vor aduce totdeauna aminte cu pietate de profesorul care reusise sd-i
familiarizeze cu aspra limbd germand si cu finele rosturi ale existentii umane".
www.digibuc.ro
38 ADINA BERCIU-DRÄ GHICESCU
Catedra de Italiana a avut o istorie asemdnätoare. Dupd un curs liber in

italieneste si frantuzeste de Istoria literaturii si artei italiene sustinut intre 1901
1903 de Benedetto de Luca, i-a urmat profesorul Ramiro Ortiz de la Milano care a
devenit titularul postului si apoi, din 1913, seful Catedrei de Italiand. Catedrei de
Italiand i s-a adäugat in 1926 un post de conferentiar pe care 1-a ocupat Al. Marcu.
in 1919, Ministerul Instructiunii, printr-o dispozitie care completa un decret-
lege, a comunicat tuturor scolilor secundare din tara introducerea limbii engleze
printre materiile facultative de la cursul superior.
in asemenea conditii, Facultatea nu putea rämane indiferenta. intr-adevär, nu
exista 'fried la Facultatea de Litere o Catedrä de Limba si Literatura Engleza. in repetate
randuri, Consiliul Facultatii a discutat necesitatea infiintärii unei astfel de catedre. Prin
raportul cu nr. 414 din 12 septembrie 1927 s-a decis si s-a cerut Ministerului sä se
infiinteze o asemenea catedrä: Aceasta infiintare se impune nu numai pentru motive
stiintifice si literare, dar §i pentru ca limba lui Shakespeare, find cea mai rdspanditä pe
pämant, are §i la noi in tarä o puternica sustinere in opinia publicd prin societäti
speciale, infiintate si organizate pentru raspandirea si studierea ei" 55.
La 30 octombrie 1926, loan Bianu a fäcut Consiliului Facultätii propunerea
de a se infiinta o Catedra de Limbi Orientale, in special de limbile turcä, arabä,
tatard, persanä si armeneasca. Propunerea, indreptätita, s-a materializat mai tarziu,
arnanarea justificandu-se prin necesitatea gasirii profesorilor.
in 1881 s-a constituit o Catedrä de Istoria Anticd, Epigrafie si Antichitati
Greco-Romane, la care a fost numit Gr. G. Tocilescu, doctor in filosofie §i licentiat
in drept56. Profesor de istorie anticä si epigrafie, suplinind mai multi ani una din
Catedrele de Istoria Romanilor, el a trecut dupä moartea lui Al. Odobescu la Catedra
de Arheologie. Silit de imprejurdri sä lucreze in domenii foarte diferite, Gr. Tocilescu
nu s-a putut concentra exclusiv asupra problemelor acestei discipline.
La 11/23 decembrie 1898, in urma noului Regulament, se instituiau in
Facultate patru licente: Filosofie, Filologie clasica, Filologie modernä si Istorie.
Pentru completarea catedrelor au fost infiintate noi posturi de limbi clasice ocupate
de: C. Erbiceanu, Dim. N. Burileanu, Nicodim Läcusteanu si Dimitrie Evolceanu.
in 1927, s-a infiintat un nou post pe care a fost numit Ion N. Dianu.
in 1906 postul de Estetica s-a transformat in post de Filologie Bizantina. Pe
el a fost numit C. Litzica, care intre anii 1907-1908 tinuse un curs optional de
Gramaticä comparata a limbilor greco-italice. A functionat la catedra pana in
55
Ibidem, p. 41.
56
Ibidem, p. 41-42. Acesta §i-a inceput cursul de Istoria anticd tratand despre izvoarele istoriei, curs
nou care de la inceput a fost cercetat cu multd asiduitate de studenti. Lucrurile grele erau prezentate cu
a§a iscusintd incdt studentii ajunseserd pasionati in cetirea sau copierea inscriptiilor. Tocilescu a fost
un strdngâtor harnic al lucrurilor vechi §i de pret. Biblioteca lui ajunsese un adevdrat depozit de
pergamente §i documente, pe care Facultatea le-a donat, dupd moartea lui, Academiei Romdne. Pentru
Tocilescu catedra a fost o tribund, de la care rdspdndea profundele sale cuno§tinte in materie de Istorie
§i Antichitäti".
www.digibuc.ro
150 DE ANI DE INVATAMANT FILOLOGIC ROMANESC -TRADITIE I VALOARE - 1863-2013 39
1915.57 in 1912 cursul a devenit obligatoriu, transformandu-se intr-o Catedrd de

Filologie Comparatd, titular I. Valaori.
in 1895 Catedra de Arheologie a rdmas vacantd prin moartea lui Alexandru
Odobescu. Gr. Tocilescu a fost desemnat de Consiliul profesoral sà suplineascd postul.
Dar, in 1909, aceasta a rdmas din nou vacantd in urma decesului lui Gr. Tocilescu. Ca
suplinitor a fost recomandat imediat si ales, Vasile Pdrvan care va fi titularul catedrei
pdnd in 1927 cdnd Consiliul Profesoral lua cunostintd cu adâncd durere incetarea din
viatd a colegului iubit" 58. A fost urmat la catedrd de Scarlat Lambrino.
57
Ibidem, p. 45. Activitatea profesorului Litzica: Numit conferentiar in luna decembrie 1906, am
ocupat neintrerupt aceastä functiune. in primul an, redus de fapt numai la treipatru luni, intrucat
cursul era absolut nou la Facultatea noasträ, am crezut nemerit sá fac o ward schitare a materiei: am
reluat subiectul in urmdtorii doi ani (1908-1909) §i (1090-1910) facand un tablou al intregei vieti
bizantine din secolul al IV-lea [And in secolul al XV-lea. Paralel cu acest curs, am facut, in 1908
1909, exercitii de paleografie greacd, incheiat cu cetirea, traducerea §i comentarea unui numär de
documente greco-romane, iar in anul 1909-1910, exercitii de criticd verbald i istorie. in sfaqit, in
anul 1910-1911, am vorbit despre istoriografia bizantind, iar din fiecare autor, despre care vorbeam,
am tradus i comentat cu studentii pasagiile de seamd in care se gdsiau §tiri geografice ori istorice
relative la tärile noastre. Aceasta a fost pe scurt, activitatea mea, in acqti patru ani §colari. Nu-mi fac
nici o iluzie asupra rezultatelor obtinute, in schimb imi iau libertatea sa vä ardt piedica de cdpetenie de
care m-am izbit, anume: desdvaqita lipsd de pregdtire, mai exact lipsa totala de cuno§tinte intr-ale
limbii grece§ti din partea studentilor. in aceste conditiuni, se impune cred schimbarea conditiilor de
vieatd universitard."
58
Ibidem, p. 47. Vasile Parvan nu a fost un simplu istoric. Ci un cugetätor de mana întâi. Despre
Vasile Parvan, cu toate cd n-a trecut timp mult de la pierderea lui, totu§i s-a Kris destul. D-1 profesor
1. Andrie§escu a tipärit o bibliografie. Profesorul Parvan avea o pregätire temeinicà capatatä in tard, de
la profesorii: D. Onciul, N. Iorga, Joan Bogdan, S. Mehedinti, D. Evolceanu, Grigore Tocilescu, iar in
sträindtate, de la profesorii din Iena, din Berlin i din Breslau, unde a lucrat cu Cichorius i unde §i-a
trecut doctoratul cu teza: Die Nationalität der Kaufleute im römischen Kaiserreiche (Eine historisch-
epigraphische Untersuchung, 1909)".
Din primele sale lucrdri, se vede o profundd cugetare filosoficd. Era tälmdcitor i istoric al
stoicismului rod al preocupdrilor sale filosofice, din vremea cat a studiat la Berlin.
Pal-van era profesorul mistic care de pe Catedra de Istorie Veche credea de datoria lui sd indrumeze
spre o noud educatie pe elevii sai. Pe cat de riguros pärea la prima vedere pe atat de apropiat era fatd
de cei care prezentau o nuantd. Ca lea pe care aveau s-o urmeze elevii sal era fixatd de magistru,
potrivit calitätilor naturale ale fiecdruia. A§a se §i explicd cum el reu§ise ca in cel mai scurt timp sä
creeze o §coald noud. Trecutul, peste care se aternuse stratul gros de Wand, a fost cercetat de el cu
evlavia omului de tiintä.
Era profesorul cerceta§. Ca Diogenes de Sinope", spune el, profesorul contemporan are a cduta, in §coald,
ca §i in lumea largd, cu lampa aprinsä i ziva, oamenii: oameni intregi, noi in care palpaie flacdra ideii".
Opera lui este o creatie. A reu§it sa ne readucd §tiintific viata strdmo§ilor notri geti, viata care 'Area a
fi ingropatd pe vecie. Era omul care, pe langd eruditie, fusese dotat cu viziunea magicä a profetului. A
privit trecutul neamului nostru, politic §i religios, ca intr-o oglindd a prezentului. De numele lui multä
vreme va fi legatd istoria creOnismului la romani, chestiune atat de grea, dar atat de importantd.
Vasile Pdrvan este steaua care a luminat si a radiat imprejurul ei numai raze ddrätoare de viatd. El este
creatorul Scolii Arheologice Romdnesti, este intemeietorul Scolii Romdne din Roma, cu ajutorul
cdreia, in scurt timp, a reusit sa cucereascd respectul strdinilor fatd de stiinta romdneascd.
Spiritul lui organizator Il gdsim in orice institutie unde a avut un rost, mai ales la Academia Romand,
al cdrei Secretar General era."
www.digibuc.ro
Un curs liber de arheologie se tinea din 1907 de cdtre George Murnu care a
devenit titular in 1914.
in 1919 a murit Joan Bogdan. Facultatea 1-a recomandat ca suplinitor pe
Petre Cancel.
La Catedra de Istorie Universald a functionat dupd Florian Aaron, pând in
1892 Petre Cerndtescu.
Dupd ace§ti iluWi profesori, istoria a fost reprezentatd la Facultatea de Litere
de Nicolae Iorga, din 1894 *i pdrid la moartea sa in 1940. A predat istorie medie,
modernd §i contemporand.
intre 1863-1890 a existat o singurd Catedrd de Istoria Romdnilor, Istoria criticd
a Tdrilor Romanqti impreund cu Istoria literaturii române, la care au functionat loan
Maiorescu §i, mai tarziu, V. A. Urechia. in 1890 s-a infiintat §i Istoria §i literatura
românilor pând la Mihai Viteazul, unde a venit prin concurs in 1895 Dimitrie Onciu159,
inlocuindu-lpe Gr. G. Tocilescu care o suplinise gratuit pâtiä atunci. in anul universitar
1912-1913 Facultatea a mai prevdzut un post de conferentiar la Istoria romdnilor de la
1600 incolo la care a fost recomandat Constantin Giurescu, istoric in toatd puterea
cuvântului", §i care in 1927 a devenit profesor plin la Catedra de Istoria Românilor. in
acela§i an s-a creat un post de Istoria slavilor de est cu accent pe raporturile lor cu
romdnii. Ca profesor suplinitor a fost numit P. P. Panaitescu.
in 1892 s-a constituit la Facultatea de Litere un post de predare a limbilor
slave, post ocupat de eruditul Joan Bogdan, care a pus bazele slavisticii §tintifice
române§ti.
Tot in 1892 Consiliul Faculatii de Litere §i Filosofie a decis ca pe ldngd
fiecare catedrd sd se infiinteze cdte un seminar pentru ca studiile din Facultate sà
nu fie numai teoretice ci §i practice. Dar primul seminar a fost Seminarul de
Limbi slavice condus de Joan Bogdan §i care s-a deschis oficial in 1899. A fost
urmat de Seminarul de Istorie anticd §i epigrafie deschis de Gr. Tocilescu §i de
Seminarul de Geografie deschis de Simion Mehedinti.
Seminarul de Literaturd romând s-a constituit in anul universitar 1895-1896,
pe langd cursul de Esteticd sustinut de profesorul Mihail Dragomirescu din
1894. Acesta a apdrut din ideea ca intre profesorii universitari §i studentii lor
59 Ibidem, p. 52. Dimitrie Onciul, venit din Tara Fagilor, aducea traditia stramo§ilor lui la nesfârsita
dragoste pentru trecutul neamului românesc.Venit la o catedrd ca aceasta, a inteles cd rdspunderea ii
este mare. Si atunci «cu darurile tineretii harnice» a cdutat sd se achite de datorie.
De la inceput a devenit riguros atât in §tiintd, dar chiar cu el insu§i. Critic in toatd puterea cuvântului,
Onciul respingea fdrd crutare concluziile bazate pe premise nesigure.
Cine nu lucra serios in seminarul sdu, nu avea curaj §i nu putea sa treaca examene.Era profesorul
erudit, cu prestigiu, era invdtatul corWincios, exigent in toate manifestdrile lui.
Profesorul Onciul a lämurit pdrti din cele mai grele ale istoriei noastre, «el nu a intárziat la intrebdri
ware, la rezurndri de documente limpezi, ci, in romanticd indrdsneald a atacat problema cea unicd:
misterul originii noastre in pile de azi. Cel mai bun elev al profesorului Onciul a fost Constantin
Giurescu. incd de pe banca Facultätii, acesta era apreciat in mod cu totul deosebit deoarece, dupd
spusa profesorului, el «dovedea o pricepere criticd ce meritd toatä lauda»".
www.digibuc.ro
150 DE ANI DE INVATAMANT FILOLOGIC ROMANESC -TRADITIE 5I VALOARE - 1863-2013 41
sd fie o necontenitd legdturd de intimitate intelectuald i chiar de colaborare". Ideea

fusese pusd in practicd mai inainte chiar, de unii profesori precum Titu Maiorescu,
Al. Odobescu si C. Dimitrescu-Iasi.
Titu Maiorescu obisnuia dinainte de 1888 ca la sfarsitul anului asculte
spund pdrerea critick pe studentii care aveau aspiratii literare sau filosofice. Tot
el invita la el acasd, la mask pe studentii care se remarcaserd fie la ultimele examene,
fie la licentk intâlnirile desfdsurându-se intr-o intimitate plind de farmec"
respectuoase, supravegheate de ocrotitoarea privire severd i totusi maternd
prevenitoare a d-nei Ana Maiorescu".
Alexandru Odobescu a reusit, apropiindu-se de studentii sai, sd Ii determine
sä sustind diferite conferinte pe subiecte arheologice.
C. Dimitrescu-Iasi tinea sedinte seminariale cu studentii säi in sdptdmânile de
dupd Pasti, acestia realizând lucrdri pe teme de filosofie i sustindu-le in fata
profesorului care se pronunta asupra lor critic. in plus, aveau loc discutii, sfioase
fdrd vreo atâtare voitä din partea profesorului".
Mihail Dragomirescu a fost un alt profesor care a condus in continuare
Seminarul de Literaturd romând. El a impus in lumea universitard si in lumea
seminariald o noud metodd de cercetare literard: Opera de arid trebuie cercetatd in
afard de conditiile de timp, de spatiu i cauzalitate. Nu e nevoie sä stim nici cine a
fdcut-o, nici unde, nici când. Opera de arid este o fiintd de sine stätkoare, cu viata ei
proprie". De asemenea, a dat atentie studiului in sine a operelor literare, ldsând pe al
doilea plan teoria filosoficd", in acest sens, din 1895-1896 studentii sdi studiind la
seminar operele literare clasice din perioada medievald si modernd, românesti sau din
literatura universald60.
in 1905 Ovid Densusianu a deschis Seminarul de Filologie romanicd pe langd
care a functionat i Institutul de filologie i folclor. in 1906 C. Rddulescu-Motru a
inaugurat Seminarul de Psihologie experimentald61.
in 1927 s-a infiintat o Catedrd de Istoria Civilizatiei Franceze la propunerea
guvernului francez, acceptatd de Universitate si de Facultate, titularul recomandat
find George Oprescu62.
infiintarea unei Catedre de Geografie cdtre sffirsitul secolului era absolut
necesard, deoarece studiul acestei discipline intregea/completa studiul istoriei. Astfel,
in 1901 Consiliul Facultätii Ii acorda lui Simion Mehedinti un post de profesor
suplinitor la nou infiintata Catedrd de Geografie, iar in 1927 Catedra s-a impktit in
Geografie Genera ld i Geografie Fizicd. Tot atunci a fost numit si al doilea
profesor, Vintilá Mihdilescu63.
60
Mihail Dragomirescu, Istoria seminarului de literaturä românei, 1895-1920, in Anale Literare",
fasc. 1, Bucurqti, 1920, p. 1-8.
61
Marin Popescu-Spineni, Contribuliuni la istoria Enviltámcintului. Facultatea de Filosofie qi Litere
din Bucuregi, p. 55.
62
Ibidem, p. 54.
63 Ibidem.
www.digibuc.ro
Aplicarea legii la Facultatea de Litere si Filosofie a intâmpinat multe

dificultdti si repetate amândri. in ceea ce priveste selectionarea cadrelor didactice,
legea din 1898 prevedea ca toate catedrele ai CA.ror profesori nu ocupaserd postul prin
concurs sau n-au trecut prin toate treptele ierarhice, sd fie scoase la concurs. Era
cazul Catedrelor de Arheologie si Antichitäti, de Istoria Literaturii Eline si Catedra
de Istoria Limbii si Literaturii Române.
La 24 februarie/8 martie 1899 a fost promulgat un nou Regulament, care
aducea noi modificdri. Potrivit acestuia, in anul universitar 1900-1901 Facultatea
de Filosofie si Litere functiona cu patru sectii: Filologie clasicd, Filologie modernd,
Istorie si geografie si Filosofie, organizate in 15 catedre. Se tineau cursuri comune
si cursuri pe sectii. Pe lângd cursuri, studentii frecventau si seminariile de filosofie,
psihologie, pedagogie, istorie anticd si epigrafie, de istoria românilor si de limbi
slave64. Practica didacticd se realiza in cadrul Seminarului pedagogic. in afard de
cursurile obligatorii se tineau si cursuri libere (istoria literaturii si artei italiene,
esteticd si literaturd), dintre care unele s-au transformat mai târziu in catedre. Au
fost introduse alte patru seminarii: de filologie romanicd, de limba francezd, de
psihologie experimentald si de geografie65. Deoarece facultatea se incdrca tot mai
mult cu discipline si cursuri, orientarea studentilor in frecventarea prelegerilor si
sustinerea examenelor era destul de anevoioasd.
Organizarea studiilor la inceputul secolului al XX-lea la Facultatea de
Filosofie si Litere se prezenta astfel: anul I: studii comune pentru toate sectiile,
limba elina, antichitdti greco-romane, logica si psihologie; anii II, III si IV: materii
obligatorii frecventate timp de trei ani dupd cum urmeazd la fiecare sectie:
Sectia Filosofie: logicd, psihologie, esteticd, pedagogie, sociologie, istoria
filosofiei vechi si moderne, istoria filosofiei contemporane;
Sectia Filologie clasica: limba si literatura latind, limba §i literatura elind,
arheologie si antichitati, istoria veche si epigrafia, istoria filosofiei vechi;
Sectia Filologie modern& limba romând, literaturd romând, filologie romând,
filologie romanica, istoria medie si moderna, istoria românilor, estetica, limba si
literatura francezd §i limba §i literatura germand;
Sectia Istorie: istoria veche cu epigrafia, istoria medie si moderna, istoria
românilor, arheologie si antichitati, limba paleoslovenicd (paleografia slavond n. ns.)
§i sociologia.
Materii facultative se alegeau (cloud, frecventate doi ani si la care se dddea
examen) din urmdtoarele: limba latind, limba elind, istoria veche, istoria medie si
modernd, istoria românilor si limba si literatura romând.
Materiile frecventate timp de doi ani erau alese dintre filologia comparatd, o
limba neolatind la alegere, pedagogia, limba latina sau slavona, filologia comparatd,
64
Anuarul pe 1900-1901, p. 46-47, apud Istoria Universitalii din Bucuresti (de la origini ¡Anti la
1918), vol. I, p. 150-151; Ovidiu Bozgan, op. cit., p. 19.
Istoria Universitatu din Bucuresti (de la origini péina la 1918), vol. I, p. 151.
www.digibuc.ro
istoria filosofiei moderne sau contemporane, istoria filosofiei vechi sau moderne,
limba elind sau o limbd modernd.
Practica a ardtat cä aceastä organizare a studiilor era destul de greoaie §i
trebuia modificatd" 66. La propunerea decanului, profesorul Joan Bogdan, s-a incercat
alcdtuirea, in 1908, a unui nou Regulament comun ambelor Facultati de Filosofie §i
Litere de la Ia§i i Bucure§ti. Dar in aprilie 1908 ministerul a primit i aprobat un
Regulament care nu aducea nici o imbundtdtire esentiald in organizarea studiilor. in
esentd, pdstra impärtirea pe patru Filosofie, Filologie modernd, Filologie
clasicd §i Istorie-geografie i admitea ca la licentd sd se introducd la Sectia de
Filologie modernd §i: limba romând i filologia romanick limba i literatura
francezd; limba i literatura germand.
Regulamentul din 1913 prevedea posibilitatea sustinerii i de cursuri
suplimentare" §i cursuri libere §i gratuite §i de cdtre persoane care nu sunt cadre
didactice ale facultkii. Se mai tinuserd astfel de cursuri la Universitate, chiar la
Facultatea de Filosofie §i Litere: Titu Maiorescu, exclus din invdtdmânt intre anii
1871-1884 tinuse prelegeri de filosofie, B. P. Hasdeu a predat onorific filologie
comparatd, Al. Odobescu arheologie intre anii 1974-1878, C. Litzica predase
filologie bizantind in perioada 1898-1899 §i G. Murnu arheologie in 190767.
in anii 1911-1913 s-au constituit patru catedre noi i cloud seminarii. Astfel
cà Facultatea de Filosofie §i Litere functiona in 1917/1918 cu 20 catedre68, din care
unele aveau §i seminarii69.
Pentru obtinerea doctoratului in litere i filosofie, candidatul trebuia sà
indeplineascd urmdtoarele sd fie licentiat, sà frecventeze minimum un an
seminarul din specialitatea in care elabora teza, sä sustind teza §i un examen oral.
Numdrul mare de catedre ilustra dezvoltarea impresionana a studiilor in
aceastd facultate, dar se impunea §i organizarea lor intr-o forrnd mai bund.
in timpul rdzboiului, in decembrie 1916, odatd cu ocupatia germand, cursurile
s-au inchis, facultatea reluându-§i activitatea in aprilie 1918.
in 1/13 martie 1914, Senatul Universitar a luat hotdrarea aniversdrii solemne
a semicentenarului Universitätii din Bucure§ti, pentru aceasta formandu-se o comisie
compusd din Thoma Ionescu, N. Iorga, Constantin Rddulescu-Motru, C. I. Istrati,
Gh. Titeica, Victor Babes *.a., care nu si-a indeplinit menirea, deoarece declan§area
rdzboiului a anulat aceastä
in preajma rdzboiului elita intelectuald, profesorii universitari, academicienii,
ziari§tii, scriitorii, literatii, istoricii s-au scindat in grupdri/orientdri germanofile §i
66 Ibidem, p. 152; C. Lascär §i I. Bibiri, Colecfiunea legilor, regulamentelor, programelor i diferitelor

decisiuni qi dispozifiuni generale ale acestui departament de la 1864-1901, Bucurqti, 1901, p. 781.
67 Marin Popescu-Spineni, Institutii de înaltei culturä, p. 30.
68 Victor Spineni, Reprezentanfi de seamá ai istoriografiei ifilologiei românegi mondiale,
Ed. Istros, 1996, p. 29.
69 Ion Iona*cu, Al. Balaci, op. cit, p. 31; Istoria Universitiltii din Bucuregi (de la origini pând la
1918), vol. I, p. 152; Constantin Velichi, op. cit, p. 1274.
www.digibuc.ro
antantofile, orientdri, nu de putine ori, marcate de oscilatii. in aceastd situatie ii

gdsim pe istoricii, academicienii i profesorii universitari de la Facultatea de Litere §i
Filosofie: A. D. Xenopol, D. Onciul, Joan Bogdan, N. Iorga, Constantin Giurescu,
Vasile Pârvan70. La ace§tia se pot adduga profesorii suplinitori ai Facultatii de
Filosofie §i Litere din Bucure§ti, Al. Tzigara-Samurca§, Constantin Litzica, dar §i
unii titulari precum George Murnu, P. P. Negulescu, Mihail Dragomirescu, Ioan
Bogdan, Simion Mehedinti, Joan Bianu, Titu Maiorescu, Constantin Rddulescu-
Motru, a cdror pozitie nu intentiondm sd o analizdm, acest aspect neintegrându-se
subiectului nostru7'.
in 1914, la Universitatea din Bucure§ti erau numiti §i functionau 95 de
profesori titulari. Dintre ace§tia, 17 erau la Facultatea de Filosofie §i Litere.
Dupd declan§area primului rdzboi mondial, in 10 septembrie 1914,
universitarii au alcdtuit un Apel-Memoriu adresat guvernantilor, in care se cerea:
intrarea României in actiune, intru apdrarea intereselor §i drepturilor noastre
nationale §i ocuparea pdmântului românesc din monarhia austro-ungard" 72.
Au semnat 58 de profesori ai Universitätii, in frunte cu rectorul. Printre
semnatari mentiondm profesorii de la Facultatea de Litere: D. Onciul, Simion
Mehedinti, Vasile Pdrvan, Dimitrie Evolceanu, Ion Rddulescu-Pogoneanu73.
Au urmat alte cloud' documente care au pus in lumind pozitia profesorilor universitari
fatd de rdzboiul abia declan§at. Este vorba de Apelul de Solidaritate cu Franta, din
noiembrie 1914, semnat de 49 de profesori §i un nou Memoriu in octombrie 191574
semnat de 52 de cadre didactice. Nu mai semneazd: D. Onciul, Simion Mehedinti,
V. Pârvan, D. Evolceanu, Ion Rddulescu-Pogoneanu, Constantin Dimitrcscu-Ia§i.
Dupd intrarea României in rdzboi, in 1916, §i mai ales dupd ocuparea
Bucure§tiului de Care armatele germane, universitarii erau din nou scindati in
opinii" §i teritorial". Antantofilii au plecat cei mai multi in refugiu la Ia§i,
germanofilii rdmânând, cei mai multi, in Bucure§ti. Dar la Ia§i au plecat §i unii
germanofili" Vasile Pdrvan, spre exemplu; la Bucure§ti au rdmas §i antantofili:
Rddulescu-Motru §.a.
La intrarea armatei germane in Bucurqti, in decembrie 1916, Universitatea,
faculatile si-au suspendat cursurile, care se vor relua abia in primdvaratoamna
anului 1918.
70
Pozitia acestora, fluctuatiile acestora tratate in arndnuntime de Lucian Boia in lucrarea
Germanofilii". Elita intelectualá romemeascei in anii primului räzboi mondial, Bucurqti, Editura
Humanitas, 2009, p. 106-111.
71
Pentru pozitia universitarilor in problema intrdrii Romdniei in rdzboiul prim mondial, vezi Lucian
Boia, op. cit., p. 93-121.
72
Apud Lucian Boia, op. cit., p. 112; vezi §i Lucian Nastasd, Itinerarii spre lumea savantei. Tineri din
spafiul romemesc la studii En stràinfitate, 1864-1944. Cluj-Napoca, Editura Limes, 2006, passim.
73
Analiza atitudinii profesorilor universitari fatd de acest Memoriu, pozitia pro i antigermand o face
L. Boia In lucrarea Germanofilii", p. 112-121.
74
Lucian Boia in lucrarea Germanofilii", p. 114-115, notele nr. 4 §i 5.
www.digibuc.ro
Perioada primului rdzboi mondial a fost pentru Universitatea din Bucure§ti una
provocatd de ocuparea capitalei la sfAr§itul anului 1916 de cdtre trupele
Puterilor Centrale. Atitudinea Universitätii fusese clar exprimatd atât prin Memoriul
din 5 septembrie 1914 trimis regelui i primului ministru in care se solicita interventia
României de partea Antantei, cal i prin adresa de simpatie trimisd Frantei in
noiembrie 1914. 75 Astfel incdt, in conditiile ocupdrii iminente a Capitalei, circa 2/3 din
corpul didactic universitar s-au refugiat in Moldova, la Ia§i in special, in timp ce restul
universitarilor, din dispozitii superioare, a rdmas in capitald pentru a asigura
continuarea activitdtii i protej area patrimoniului Universitätii. Autoritätile de ocupatie
nu au ezitat sä treacd la mdsuri de represalii impotriva unor profesori universitari.
Profesorii refugiati s-au integrat efortului general fdcut de tard pentru sustinerea
rdzboiului national. Profesorii Ermil Pangrati, Traian Lalescu, Dragomir Hurmuzescu,
Charles Drouhet, Simion Mândrescu, George Murnu, Dimitrie Pompeiu, Negoitä
Dändild au fost trimi§i in misiune in statele aliate României pentru a sustine cauza
nationald §i a informa opinia publicd mondiald.
Enumerarea planurilor de studii §i a profesorilor universitari, §efi de catedre,
demonstreazd imensul potential cultural §i §tiintific al Universitdtii din Bucure§ti,
sustinut §i de o imensd activitate publicisticd, majoritatea corpului didactic find
angrenat in conducerea §i animarea principalelor reviste culturale i tiintifice care se
editau la acest inceput de secol in România. Dintre facultdtile acesteia, dupd cum s-a
putut observa, un loc deosebit de important 1-a ocupat Facultatea de Litere §i Filosofie
win complexitatea catedrelor i prin prestigiul profesorilor ei76.
Localul unde a functionat Facultatea de Litere i Filosofie

in 1864, când s-a infiintat Universitatea cu cele trei facultäti, clddirea careii era
destinatd §i care era cunoscutd sub numele de Palatul Academiei", era in cea mai mare
parte terminatd. insd, chiar in primii ani ai frecventdrii cursurilor clddirea a avut nevoie
de o serie de reparatii, datoritd executdrii lucrdrilor in conditii oarecum improprii.
Pe 31 ianuarie/12 februarie 1864, o comisie formatd din specialisti a cercetat
Universitatea §i a intocmit un raport in care se ardta
1. Zidurile sunt solide, dupd cum se observd din pdrtile incd netencuite,
doar la arcadele de deasupra u§ilor se \IAA unele crdpdturi ce nu afecteazd insd
soliditatea
75 Ovidiu Bozgan, Universitatea din Bucurevi, 1864-1990, Bucure§ti, Ed. Unuiversitdtii din
Bucure§ti, 1990, p. 24-25. Desigur, cea mai importantd misiune a fost in Franta, unde un grup
impozant de universitari rorndni au ajuns in octombrie 1917 (plecdnd din I4 la 20 august). La 27
octombrie 1917 grupul a fost primit chiar de prgedintele republicii Raymond Poincaré. Ulterior, s-a
trecut la o activitate intensd in cadrul unor comisii mixte in vederea reorganizdrii invdtdmantului
superior. De exemplu, a fost elaborat un proiect pentru reorganizarea invdtdmantului tehnic superior
ldngd universitätile din Romdnia.
Ibidem, p. 24.
www.digibuc.ro
46 ADINA BERC1U-DRÄGHICESCU
2. Tencuielile peretilor §i mai ales ale plafoanelor sunt rdu executate,

materialele au fost bune, dar neingrijit §i in grabd lucrate, cu nisipul necernut, cu
§ipci prea late pentru plafoane.
3. Grinzile plafoanelor sunt subtiri in raport cu lungimea §i prea distantate
intre ele. Sunt de brad plutit, expuse alternativ la umiditate i uscdciune inainte de a
fi intrebuintate la constructie i cariate, iar la capete putrede.
4. Du§umelele sunt din scdnduri de brad prea inguste i ondulate.
5. mnveliul e construit fdrd artd §i calcul. Lemndria pare cariatd. imbindrile
lemnelor nu corespund regulilor de constructie, iar fierul acoperiplui e pe alocuri
prost lucrat, ldsdnd pdtrunderea ploii §i a zdpezii.
6. Scdrile sunt slabe ca abia ar satisface o casd particulard, nu un edificiu cu
mari frecventdri, mai cu seamd la cazuri de solemnitäti. Cele 2 wad de lemn ale
aripilor se reazimd pe grinzi cariate i oscileazd la zguduirea unui singur individ.
Concluzia: Imposibilitatea de a putea utiliza acest edificiu in starea in care se gdse§te.
Solutia: arhitectul A. Constantinescu este insdrcinat cu intocmirea unui proiect
detaliat legat de repararea §i consolidarea edificiului" 77.
in anul 1866, ministrul Cultelor §i Instructiunii Publice, C. A. Rosetti, a
instituit o comisie pentru a cerceta starea clädirii Universitdtii, comisie care a ajuns
ea la concluzia cà aceastd clddire era necorespunzdtoare.
Problema a fost dezbdtutd i in anul urmdtor cdnd rectorul Gh. Costaforu a
subliniat atitudinea de nepdsare a guvernelor fatd de Universitate, §i a criticat
raportul comisiei insdrcinate cu cercetarea clädirii Universitdtii, ardtând cA
Universitatea din Bucurqti era cel mai frumos monument al tdrii §i dispunea de 38
de sdli de studiu, un amfiteatru pentru chimie §i o said mare de festivitäti" 78.
Sustinut de o serie de deputati precum: C. A. Rosetti, M. Kogdlniceanu,
V. Boerescu, P. Grali§teanu, rectorul Gh. Costaforu a inaintat o cerere Adundrii
Deputatilor prin care solicita aprobarea a 300.000 lei pentru terminarea lucrdrilor, in
loc de 100.000 lei, surnd care fusese prevdzutd In bugetul Ministerului Cultelor.
Propunerea find aprobatd, lucrdrile pentru terminarea palatului, au inceput
sub supravegherea unei comisii din care fdcea parte §i arhitectul Al. Ordscu, decanul
Facultdtii de tiinte §i autorul planurilor clädirii. Clddirea proiectatd de AL Ordscu
era realizatd in stil neoclasic, cu sculpturi, basoreliefuri §i un splendid fronton in
piatrd de Rusciuc elemente realizate de sculptorul Karl Stork79.
77
Ion IonaFu, Conditiile edificeirii Palatului Academiei din Bucureqti in anii 1857-1864, in
Materiale de istorie §i muzeografie", Bucure§ti, 1978, p. 117.
78
Istoria Universitátii din Bucuregi (de la origini pfirdi la 1918), vol. I, p. 169.
79
Partea centrald a clddirii a suferit distrugeri serioase la bombardamentele din 1944, dar a fost
refäcutd respectandu-se cat mai mult vechea constructie §i a fost inauguratd 'in 1970 addpostind In
prezent Facultatea de Istorie, Facultatea de Matematicd §i Informaticd, Facultatea de Litere, Facultatea
de Limbi i Literaturi Strdine, Facultatea de Geografie, Facultatea de Geologie §i Facultatea de
Administratie i Afaceri.
www.digibuc.ro
Restul clddirilor care au completat Palatul Universitdtii au fost incepute in

1912 vi terminate in 1926, dupd planul vi sub coordonarea arhitectului N. Ghica-
Bude§ti80. Împodobirea exterioard a Palatului a fost realizatd de Karl Stork, impreund
cu Weibel, asistentul ski vi cu un elev de al ski, Paul Focvdneanu. Ulterior s-au mai
addugat in 1929 patru muze (in partea dinspre Str. Edgar Quinet), operd a
sculptorului Emil Wilhelm Becker.
La 14/26 decembrie 1869 s-a inaugurat localul Universitatii din Bucurevti,
inaugurare care a avut un caracter de festivitate nationald. Bucure§tenii vi invitatii
strdini au putut admira un local inapdtor, impodobit cu drapele, ghirlande de flori
vi covoare. La vedinta festivd de inaugurare, tinutd in auld, au participat: prevedintii
corpurilor legiuitoare, reprezentantii puterilor strdine, primul prevedinte al Înaltei
Curti de Casatie, mitropolitul vi inaltul cler, marii demnitari vi functionari ai
statului, primarul municipiului Bucurevti, profesorii de toate gradele, numero§i
senatori vi deputati, ativa dintre eforii vcoalelor vi unii dintre profesorii care
predaserd la Colegiul Sf. Sava" 81.
Dupd ce a citit raportul de inaugurare a Universitdtii, rectorul a prezentat un
bilant al realizdrilor, din care reieveaa Universitatea fusese frecventatd de aproximativ
400 studenti, care ulterior au devenit profesori in colegii sau licee vi jurnalivti.
Vasile Boerescu remarcase ina din 1859, and constructia era in lucru, cd
a venit timpul and vi instructiunea sd-§i aibd un palat"82.
Devi modeste la inceput, rezultatele obtinute demonstrau a Universitatea i§i
indeplinise, totuvi, misiunea pentru care fusese creatd, cu toate greutdtile intâmpinate.
Deoarece localul Universitatii addpostea, pe ELIO' cele trei facultati (ulterior
4, prin deschiderea celei de Medicind) vi alte institutii ca Pinacoteca, Biblioteca
Centrald, Scoala de Belle-Arte, Muzeul de Antichitati, Senatul, acesta a devenit in
scurt timp neinapator. Chiar dacd rectorii Universitdtii au protestat in nenumdrate
rânduri impotriva reducerii spatiului, criza s-a agravat mereu. Însuvi rectorul Al.
Ordscu, in discursul tinut in 1889 cu ocazia solemnitdtii aniversdrii a 25 de ani de la
infiintarea Universitätii, mentiona a: Oaspetii Universitätii au ajuns sd cuprindd
mai toata casa ei, ldsându-i abia pe seamd-i câteva sdli ldturave, insuficiente pentru
cursurile celor patru facultdti, insuficiente pentru examenele universitare §i pentru
cele ale bacalaureatului, in care lipsa de local impiedia orice supraveghere serioasd,
insuficiente, in fine, pentru cancelariile rectorului vi ale celor patru decanate, care
toate se afld grdmddite intr-o singurd camerd, astfel incât lucrdrile de administrare ale
Universitdtii suferd toate strâmtorile vi toate neajunsurile, atât din lipsa de local, at
vi din aceea de personal" 83.
80 Grigore Ionescu, Bucuregi. Ghid istoric qi artistic, Bucureqti,1938, p. 88-89.

81 Ibidem, p. 170.
82 SANIC., Ministerul Instructiunii Pub lice, dosar 3037/1858, f. 62-63; Ion IonaFu, Conditiile
edificárii Palatului Academiei din Bucuregi in anii 1857-1864, p. 118.
83 SANIC., fond Ministerul Instructiunii Pub lice §i Cultelor, dosar 4987/1889, f. 12.
www.digibuc.ro
Pe lângd faptul cd erau putine, sdlile erau §i rdu iluminate, insalubre,

necorespunzdtoare cerintelor unei bune functiondri a Invdtdmântului superior84.
Numeroase laboratoare erau instalate In clddiri improprii §i numai efortul unor
cadre didactice devotate a dus la alocarea unor sume pentru a ameliora pe cât
posibil situatia85. 0 parte din ace§ti profesori au adresat memorii ministrului
Instructiunii §i pentru achizitionarea unor publicatii §tiintifice, deoarece biblioteca
Universitätii nu dispunea de nici o colectie §tiintificd, ci se imbundtdtea doar prin
donatii ale unor profesori, studenti sau persoane particulare.
Facultatea de Litere §i Filosofie nu a avut o situatie mai bun& in 1882
V. A. Urechia, dupd multe stdruinte a reu§it sd cumpere pentru Muzeul de
Antichitdti colectia arheologicd a lui Cezar Bo Iliac, urmând ca ulterior sd
achizitioneze §i cele 400 de manuscrise §i 400 de stampe din colectia lui D. Sturza
de la Scheia" 86.
Fondurile alocate Universitätii erau tot mai reduse. Cre§terea lor era deosebit
de lentd, iar cea mai mare parte a acestor fonduri era destinatd salariilor profesorilor.
Pentru personalul laboratoarelor, pentru materialele necesare §i pentru intretinerea
localului, sumele acordate erau foarte micir.
in anul 1898, in urma aplickii legii lui Spiru Haret, numdrul studentilor a
crescut foarte mult, ceea ce a agravat §i mai mult problema spatiului pentru studiu.
Spiru Haret, ministru al Instructiunii, ardta In 1903, Intr-un raport adresat Majestätii
Sale Regelui, situatia grea a bazei materiale a Universitdtii §i aducea din nou in
discutie problema localului Universitdtii: La Bucure§ti, Universitatea stä foarte
rdu in privinta localului. Palatul Universitdtii, cu toatd vastitatea lui, corespunde
foarte putin destinatiunii sale, find construit acum 45 de ani, intr-un timp când
84
Istoria Universitatii din Bucuresti (de la origini piinä la 1918), vol. I, p. 171-173.
85
0 situatie destul de dificild a avut Facultatea de Medicind, care dispunea de foarte putin spatiu
repartizat in clddirea Universitdtii. Majoritatea sdlilor de curs si a laboratoarelor erau inchiriate in
diverse localuri. Colectiile si biblioteca acestei facultdti erau risipite in localul Universitdtii prin sdli
mici, obscure, sau prin coridoare, astfel incât nu puteau fi utilizate. Lipsa de spatiu dddea nastere
uneori si la certuri intre profesori, pentru obtinerea sdlilor de curs. Alteori, cursurile erau tinute de
profesori la domiciliile lor. Institutele si laboratoarele Facultdtii de Medicind, chiar si cele de pe land
Facultatea de tiinte, functionau in conditii extrem de grele, fapt pentru care s-au fdcut numeroase
propuneri de rezolvare a problemei localului, a laboratorului si institutelor. Dacd la Facultatea de
Medicind, s-a remediat oarecum situatia, prin cumpdrarea unui nou local lângd Universitate, in 1898,
la celelalte facultäti aceastd problemd a rdmas nerezolvatd si dupd anul 1900. Facultatea de Stiinte era
lipsitd de laboratoare si de materiale didactice necesare. 0 adevdratd luptd cu Ministerul Instructiunii
pentru dotarea laboratoarelor Facultdtii de Stiinte au dus profesorii D. Brândzd, AI. Vitzu, Alexe
Marin, Emanuel Bacaloglu si altii, iar multi dintre ei au cumpdrat piese necesare experientelor din
salariile lor sau chiar au improvizat mici laboratoare la locuintele lor, cdutând sd suplineascd mdcar cât
de cât lipsa de intelegere a oficialitdtii".
86
Istoria Universiteitii din Bucuresti (de la origini plinä la 1918), vol. I, p. 173.
87
lbidem, p. 174.
www.digibuc.ro
invdtdmantul superior nu avea nici a zecea parte din exigentele de astdzi, §i and
nimeni nu putea prevede dezvoltarea ce va lua el la noi" 88.
Dacd problema localului Faculatii de Medicind a fost in parte rezolvatd in
anul 1903, cand a primit un palat propriu, In stil neoclasic, ridicat dupd planurile
arhitectului Louis Blanc, construirea noului local al Universitdtii s-a amanat pand la
inceputul primului rdzboi mondial. Dar clddirea care va addposti Facultatea de Litere
i Filosofie i unde se afld §i astdzi a fost inauguratd abia in 1926.
$i Facultatea de Stiinte a avut de suferit in ceea ce prive§te localul in perioada
1900-191789.
intr-un memoriu adresat ministerului in ianuarie 1910, se afirma cd §i la
Facultatea de Litere §i Filosofie sdlile de curs sunt insuficiente. Tot atunci, profesorii
Vasile Parvan, directorul Seminarului de Istorie Anticd §i Epigrafie §i George Murnu,
directorul Seminarului de Arheologie, se adresau decanului Joan Bogdan nemul-
tumiti de absenta unui aparat de proiectie. Lectiile se tineau doar cu cateva fotografii
sau desene necorespunzdtoare90 .
in perioada ocupatiei germane, una din problemele cele mai grave care au
frdmantat conducerea Universitdtii a fost aceea de a impiedica ocuparea localului §i
pierderea bunurilor materiale pe care le addpostea, deoarece distrugerea acestora ar fi
lipsit facultätile de instrumentele necesare pentru sustinerea cursurilor in bune conditii.
Cu tot efortul, insd, pierderile nu au putut fi evitate. Pe parcursul celor doi ani de
ocupatie germand, Universitatea si-a desf4urat activitatea in conditii foarte grele.
Numdrul cadrelor didactice era insuficient, iar numeroi studenti, cat i profesori se
confruntau cu numeroase lipsuri materiale.
Anul universitar 1918-1919 s-a deschis in conditiile politice noi ale
sfar§itului primului rdzboi mondial §i ale desdvaririi unitdtii teritoriale91. Actualul
local al Facultdtii de Litere §i tot complexul universitar din care face astdzi parte, a
fost inaugurat in 1926, ocazie cu care Regele Ferdinand a dezvelit o Placd de
marmurd in holul Facultdtii, care consemna evenimentul.
88 Spiru Haret, Raport adresat M.S. Regelui asupra activitátii Ministerului Instructiunii Pub lice # al
Cultelor, Bucuresti, 1903, p. 19.
89 ^
Incd de la infiintare profesorii au reusit sd constituie treptat numeroase laboratoare si institute pentru
lucrdrile practice si de cercetare stiintificd. Dar, din lipsa spatiului in Palatul Universitdtii, ele au fost
instalate in diferite case particulare. La 20 ianuarie 1906, un grup de profesori universitari format
din Grigore Stefänescu, C. I. Istrati, Dimitrie Voinov, Constantin Miculescu, Gheorghe Titeica,
N. Coculescu si altii au inaintat un memoriu prin care se critica baza materiald a Facultatii de Stiinte si se
solicitau fonduri pentru ridicarea unor localuri adecvate pentru Institutul de Chimie, unde erau grupate
laboratoarele a patru catedre: Chimie Minerald, Organick Agricola si Industriald si care dispunea doar de
cloud sdli pentru lucrdri practice, pentru Institutul de Fizicd si pentru Sectia de Stiinte Matematice.
Deoarece fondurile nu au fost acordate, studentii au destIsurat o campanie de presd privind problema
laboratoarelor. in urma acesteia, ministrul a alocat unele fonduri pentru intretinerea localurilor
existente. Chiar dacd a fost acordat si un credit de 500.000 pentru construirea unui Institut de
Fiziologie si Morfologie, imprumutul nu s-a putut face si, cum imediat dupd aceea a izbucnit rdzboiul,
laboratoarele de pe Splaiul Independentei au fost construite abia dupd 1918.
90
Istoria Universitätii din Bucumti (de la origini pânei la 1918), vol. I, p. 174.
91 Ibidem, p. 176.
www.digibuc.ro
1926. Holul de marmurd al Facultatii de Filosofie i Litere

din Bucuresti (Marin Popescu-Spineni, Contributiuni la istoria
inveigimântului superior. Facultatea de Litere 5si Filosofie din
Bucuregi de la inceput ci peinä In prezent. Istorie, bio-
bibliografie, programe, regulamente statistici, diagrame,
Bucuresti, Ed. Cultura Nationalä, 1928, p. 67).
;
!!,-
I
" 5,,
,! "I
3"'
.0
NOI
FERDINAND I.
REGE AL ROMANIEI
AM F051 Th45REDNICI1: DC
DVMNEZEv CA IN ANvL
MCMXXVI
ALDOISPREZECELEA AN'
AL DOMNIEJ NOASTRE
PAI3EDIN1E, AL CONSILWLVE!.
0E. MINISTRII RIND
ION I C BRAIIANV
Mit5ISTRV AL INSTRVCTIVNE4
RIND PROFESURvL
DOCTOR C ANGELESCV
IAN. RECTOR AI. VNIVEKSI1 ATIL
FROFCS0151, L LRMIL PA N0RA71 .
Placa comernorativä dezvelitä in 1926 SA DESANARS0,1 ACEST. LOCA L
de regele Ferdinand I DL INALTE iNVAEATVRI
L AM HARAZIT 1INER.IMEE.
in Holul de marmurd al Facultätii de vNIVERSITAKE ROMANI. -
pENTRy CA IN LOC PRILLNIC
Filosofie i Litere din Bucuresti 'SA-SI POATA CVLTIY5 MIT'ITEA e'"' ,
i ,
iNOBILA SVFLETVL
SI
(Marin Popescu-Spineni, Contributiuni LN CAT SA A.IVNGA A El :
rinTRA DL TEME,IV M PARGRIE
la istoria înviitámlintului superior. DE INAITAREA NATEVNEI ROMANE
CLADIT DVPA PLANVRILE
Facultatea de Litere ci Filosofie din fIL.NITECTYLVII N GNIVA BVDES11
CATRE -IND ,C M VASILESCV
Bucureqti de la inceput qi ',I'm?"' In
prezent. Istorie,bio-bibliografie, ,
programe, regulamente statistici,

diagrame, Bucuresti, Ed. Cultura
Nationalä, 1928, p. 68)
www.digibuc.ro
150 DE ANI DE INVATAMÂNT FILOLOGIC ROMÂNESC -TRADITIE 51 VALOARE - 1863-2013 51
Profesorii Facultätii de Litere si Filosofie

in perioada 1864-1918 la conducerea Universitdtii din Bucure§ti s-au aflat
oameni de §tiintd §i culturd care erau autoritdti recunoscute in domeniul disciplinelor
pe care le ilustrau §i se bucurau de prestigiu in randul corpului universitar.
Profesorul Gheorghe Costaforu, primul rector al Universiatii, a fost cel care 1-a
convins pe Alexandru Ghica, caimacamul Tdrii Romane§ti, sd pund piatra fundamen-
tald a clddirii in care a inceput sa functioneze Universitatea, in octombrie 1857. in
timpul conducerii sale, 1864-1871, Universitatea, §i, implicit, Facultatea de Litere a
fost organizatd in conformitate cu prevederile Legii generale a instructiunii din 1864.
in anul 1867, ca rector al Universitätii, a cenit Adundrii Deputatilor suma de 300.000
lei pentru terminarea clddirii92. Cu prilejul inaugurdrii frumoasei clddiri, in decembrie
1869, Gh. Costaforu a fdcut un bilant asupra rezultatelor obtinute in cadrul
Universitätii, §i exprimandu-§i increderea in obtinerea unor rezultate §i mai bune, a
afirmat: Noi suntem 'fried putini §i mici, cdci abia am inceput, dard ... ne vom apropia
pe nesimtite de surorile noastre mai mari §i o datd vom ajunge a forma in acest loca§
un consiliu intelectual, un senat literar" 93.
Al doilea rector al Universitätii, pentru o perioadd de doar cloud luni, a fost
omul politic Vasile Boerescu, care a detinut de cloud ori portofoliul Ministerului Instruc-
tiunii Publice. Acesta, jurist de seamd, a fost §i principalul autor al proiectului de lege
asupra instructiunii publice din 1864 §i, aldturi de Gh. Costaforu, a stdruit pentru
obtinerea fondurilor necesare termindrii clddirii Universiatii, al cdrei profesor era.
I-a urmat in functie loan Zalomit (mai 1871 aprilie 1885), profesor de filosofie
la Facultatea de Filosofie §i Litere, valoros comentator al filosofiei kantiene. La putin
timp dupd numirea ca rector, in 1874 a fost infiintatd pe langd Facultatea de Stiinte prima
Scoald de Aplicatie care pregdtea arhitecti i ingineri. in decembrie 1880 s-a infiintat §i
Scoala Normald Superioard, sub directoratul sdu. De asemenea, in facultdti s-au infiintat
noi catedre, a luat fiintd Facultatea de Teologie, s-a aplicat noul regulament al Faculatii
de Litere §i Filosofie. Ca rector, profesorul Joan Zalomit s-a ocupat §i de ldrgirea
spatiului de invdtdmant i, in acest sens, a cerut, printr-un raport inaintat in august 1876
ministrului Cultelor §i Instructiunii Pub lice, eliberarea sdlilor din Universitate ocupate de
Senat §i de Societatea oamenilor de Belle-Arte94.
intre 1885-1892, succesorul lui loan Zalomit a fost Alexandru Ordscu,
promotorul invdtdmantului de arhitecturd in Romania, care ocupase §i functia de
decan al Facultdtii de Stiinte. Autor al planului Palatului Universitätii, ca rector s-a
ocupat de sporirea numdrului catedrelor in cadrul facultdtilor, a cerut §i eliberarea
spatiului de invdtdmant, s-a ocupat de reorganizarea unor facultdti pe sectii de
specializare §i, in acela0 timp, a fost un sustindtor al luptei de eliberare nationald a
92 Istoria Universitätii din Bucuregi (de la origini !Ana' la 1918), vol. I , p. 179.
93 Monitorul Oficial", nr. 276 din 16/26 decembrie 1869, p. 1260.
94 Istoria Universittilii din Bucureoi (de la origini peina la 1918), vol. I, p. 180.
www.digibuc.ro
romanilor din Transilvania. Ales pre§edinte al Ligii pentru unitatea culturald a tuturor
romanilor in anul 1891, in anul urmdtor a fost in fruntea manifestatiei studentilor din
Piata Teatrului National, cu ocazia procesului memorandi*tilor.
Deoarece Alexandru Ordscu a fost pus in retragere pentru limitd de varstd,
functia de rector a fost ocupatd in continuare, pentru o perioadd de cinci ani 1892
1897, de Titu Maiorescu, ilustru filosof §i om de culturd, profesor i decan al
Facultätii de Litere §i Filosofie. in timpul lui Titu Maiorescu s-a elaborat un
Regulament comun pentru Facultatile de Litere i Filosofie de la Bucure§ti i Ia§i,
s-au infiintat noi cursuri libere la unele faculati, §i sub directa lui indrumare s-a
intocmit i publicat primul Anuar al Universitátii din Bucuregi, pe anul 1892-1893,
publicatie care a apärut pand in 1942 §i constituie principala sursd pentru cunoWerea
istoriei acestei institutii.
Dupd Titu Maiorescu, rector al Universitdtii a fost Grigore Stefänescu (1897
1898), renumit geolog, care a dezvoltat Muzeul de Geologie pe care II infiintase cu
ani in urma pe langd Universitate.
L-a unnat intre 1898-1911, strdlucitul filosof §i pedagog Constantin
Dimitrescu-I*, colaborator apropiat al lui Spiru Haret, care a tinut intre 1896-1997
primul curs de sociologie din Romania la Facultatea de Litere §i Filosofie. in timpul
conducerii sale s-a infiintat Seminarul pedagogic universitar, unde se pregdteau cei
ce vroiau sd devind profesori, precum §i Observatorul Astronomic, pe langd
Facultatea de Stiinte95.
in ajunul primului rdzboi mondial, intre anii 1911-1915 demnitatea de rector a
fost ocupatd de trei profesori de seamd: Ermil Pangrati96 (ianuarie 1911 aprilie 1912),
Joan Bogdan, iulie 1912 §i dr. Toma Ionescu noiembrie 1912 noiembrie 1915. in
aceastd perioadd au inceput lucrdrile pentru mdrirea localului Universitdtii, au fost infiin-
tate noi catedre, a fost reorganizatd Facultatea de Filosofie §i Litere i s-a pus in aplicare
noua lege a invdtdmantului, cunoscutd sub numele de Legea C. C. Arion", din 1912. 97
in anul 1864-1865 Facultatea de Litere a functionat cu ase catedre: Istoria
Romanilor §i Literatura Romanilor, Istoria Universald, Istoria Filosofiei, Literatura
95
Ibidem.
96
Dintre acestia s-a remarcat Ermil Pangrati, o figurd probabil mai putin cunoscutd, care insd a avut
un rol important In dezvoltarea invdtdmântului superior românesc. Profesor de geometrie descriptiva
la Facultatea de Stiinte, a militat pentru infiintarea Scolii Superioare de Arhitecturd, in 1904, ca
institutie independentd, el find si primul ei director. Pentru o perioadd de cinci ani (1905-1910) a
ocupat functia de decan la Facultatea de Stiinte si a colaborat cu numeroase studii la Revista generalá
a Inviirámlintului, fondatd in 1905 de Spiru Haret.
97
Ovidiu Bozgan, op. cit., p. 13; Istoria Universita-fii din Bucuregi (de la origini peinei la 1918), vol. I,
p. 180-181.
Din noiembrie 1915 si pând in februarie 1920, Universitatea a fost condusd de profesorul loan
Athanasiu, fondatorul Scolii Românesti de Fiziologie din cadrul Facultatii de Stiinte. Ca rector a luptat
pentru infiintarea unui Institut de Fiziologie si Morfologie si, cum in timpul rdzboiului si mai ales sub
ocupatia trupelor germane Universitatea din Bucuresti a trecut prin multiple greutdti, el a depus
eforturi deosebite pentru a impiedica ocuparea localului ei si distrugerea bunurilor materiale.
www.digibuc.ro
150 DE ANI DE INVATAMANT FILOLOGIC ROMANESC -TRADITIE 5IVALOARE - 1863-2013 53
Francezd, Literatura Eliná, Limba Latind. in 1878 avea noud catedre, la care se va
adduga in 1882 Catedra de Istorie Anticd i Epigrafie, ajungându-se in 1895 la 14
catedre didactice de predare i la deschiderea primelor seminarii de istorie anticd si
epigrafie, de limbi slave, de paleografie.
Facultatea si-a inceput activitatea cu 6 profesori: August Treboniu Laurian
(1810-1881), la Catedra de Istoria Literaturii Clasice, Aaron Florian (1805-1887), a
predat Istoria universald critica, Ulysse de Marsillac (1821-1877) a predat Limba
literatura francezd si a fondat publicatiile La Voix de la Roumanie", Le Moniteur
Roumain" si Le Journal de Bucarest"; (in noiembrie 1877, decedând profesorul
Ulysse de Marsillac, Catedra de Limba i Literatura Francezd a fost desfiintatd
inlocuitd cu una de Istorie a Literaturilor Moderne si mai cu searnd a celor neolatine,
catedrd care va fi incredintatd in 1878 lui Gian-Luigi Fro llo, primul romanist la
Facultatea de Litere i, implicit, la Universitatea din Bucuresti), V. A. Urechia (1834
1901), a fost primul titular al Catedrei de Istoria Românilor; Epaminonda Francudi
(1829-1897) a predat Literatura i limba greacd, Joan Zalomit (1810-1885) a predat
Istoria filosofiei98.
Primul decan a fost ales profesorul de latind August Treboniu Laurian, care a
ocupat aceastä functie timp de 17 ani (1864-1881). El s-a ingrijit mult de studenti, sä
le procure burse, indrume, cerându-le in schimb pregkire profesionald deplind si
.moralitate desdv drsitd99.
in 1881, la moartea lui August Treboniu Laurian, Consiliul Facultätii 1-a ales
decan pe B. P. Hasdeu, profesor de filologie comparatd, care va indeplini aceastd
functie pAnd in 1885100.
Ulterior au fost angajati urmdtorii profesori: B. P. Hasdeu, G. L. Fro llo,
Alexandru Odobescu, N. Quintescu, Charles Drouhet, Titu Maiorescu, D. Dimitrescu-
Iasi, I. Crdciunescu, Grigore Tocilescu, D. Onciul, Ioan Bogdan, Nicolae Iorga, Vasile
Pdrvan, G. Vdlsanic", Joan Bianu, N. Cartojan, Simion Mehedinti, P. P. Negulescu,
C. Giurescu, Ovid Densusianu, Ramiro Ortiz, Pompiliu Eliade, Mihail Dragomirescu,
Constantin Rddulescu-Motru, I. A. Candrea nume care reprezintd creatori de scoald
in domeniile: istorie, filologie, geografie si filosofie, sociologie, pedagogie.
Prezentdm in continuare, selectiv, câtiva dintre profesorii care au functionat
la aceastä Facultate i i-au adus un prestigiu deosebit, fiind socotitd in primele
decenii ale secolului XX una dintre cele mai bune Facultdti din Europa.
intre acestia un loc aparte 1-a ocupat B. P. Hasdeu, care a ldrgit metodele de
cercetare in istoria românilor, a fost intemeietorul Catedrei de Filologie Comparatd, a
98 Lucian Nastasä, Suveranii universitafilor romemegi. Mecanisme de selec fie i promovare a elitei
intelectuale. I. Profesorii Faculteifilor de Filosofie ci Litere (1864-1948), Cluj-Napoca, Editura
Limes, 2007, p. 19-20; Istoria Universiteifii din Bucuregi (de la origini plinei la 1918), vol. I, p. 185.
99 Marin Popescu-Spineni, Contribufiuni la istoria invätámlintului superior. Facultatea de Litere yi
Filosofie din BucureVi, p. 20-21.
1°° Ibidem, p. 24.
lOI Alexandru Balaci, Ion IonaFu, op. cit., p. 31-33.
www.digibuc.ro
54 ADINA BERCIU-DRÄGNICESCU
pus bazele monumentalei opere Etymologicum Magnum Romaniaei, sintezd a istoriei

§i culturii romane§ti. Tot el a fost autorul Istoriei critice a românilor, remarcabild
lucrare scrisd pe baza izvoarelor istorice interne §i externe. B. P. Hasdeu a avut o
importantd hotdratoare pentru dezvoltarea tiintelor istorice §i filologice §i a pus
bazele slavisticii romane§ti, arid primul invdtat roman care apublicat cronici §i
documente slave insotite de traduceri". La facultate a ocupat Catedra de Filologie
Comparata din 1874 pand in 1900, an cand aceasta catedrd va fi desfiintatd, odatd cu
ie§irea lui la pensie. A fost directorul general al Arhivelor Statului (1876-1900).
Personalitate puternicd, erudit, poliglot, B. P. Hasdeu a pregdtit o intreagd
pleiadd de filologi §i istorici.
Cu o culturd §i o eruditie neegalate, cunoscand numeroase limbi clasice,
romanice, slave, germanice, a pregdtit o intreagd pleiadd de istorici §i filologi.
Lucrdrile sale, apreciate elogios peste hotare, au trezit interesul unor invdtati strdini
pentru istoria §i limba romand, intre acetia putand fi amintiti: Miklosich, Schuhart,
Weigand, Diez (dupd aparitia lucrdrilor cdruia, s-a acordat pentru prima datd limbii
romane locul cuvenit in rindul limbilor romanice"). Tipdrirea lucrdrii lui Hasdeu
Cuvente den betrâni (1878-1881) a fost intampinatd de Weigand cu aprecieri potrivit
cdrora, dacd invdtatul roman n-ar mai fi publicat nimic altceva, tot §i-ar fi putut crea
un nume nemuritor in istoria filologiei romane". in studierea substratului limbii
romane, Hasdeu a folosit cel dintai la noi, in mod larg, metoda comparatist-istoricd.
El a formulat teoria originald a circulatei cuvintelor, care se apropie mult de ideea
actuald a fondului principal lexical. Tot el a conceput Etymologicum Magnum
Romaniae, sintezd uria§ä a intregii noastre istorii §i culturi. Suplinitorul sdu la
catedrd pentru scurt timp, Lazdr Seineanu, a publicat primul studiu asupra semanticii
§i o lucrare mai vastd, folositd §i azi, Influenta orientard asupra limbii române (3
vol., Bucure§ti, 1900)102.
in primdvara anului 1900 savantul profesor B. P. Hasdeu a ie§it la pensie §i,
odatd cu aceasta, catedra sa s-a desfiintat. Consiliul Faculatii, in §edinta de la
27 aprilie 1900 lua cuno$tintd de scrisoarea profesorului B. P. Hasdeu, trimisd
rectoratului Universitätii: Domnule Rector §i iubite Co leg, incetand de a mai face
cursuri universitare cu multd pdrere de rdu md despärtesc de colegi §i de studenti,
rugandu-vd sd binevoiti a le impdrtd§i regretele mele §i a-i asigura totdeodatd din parte-
mi cd voiu pdstra despre a noastrd alma mater" cea mai duioasd aducere aminte. Salut
bdtrani §i. tineri. Cordiald strangere de mand, d-le Rector §i iubite coleg".103
Vasile Parvan a marcat o noud etapd in evolutia arheologiei romane§ti, prin
activitatea sa didacticd §i §tiintificd. El a creat Scoala Stiintificd de Arheologie §i
Istorie Veche, la care s-au format reprezentantii arheologiei romane§ti. A initiat §i
condus Scoala Romand din Roma §i a condus pand la sfar§itul vietii (1909) Muzeul
102 C. Velichi, op. cit, p. 1285-1286.

103Apud Marin Popescu-Spineni, Contributiuni la istoria invágirnatului. Facultatea de Filosofie qi
Litere din BucureVi, p. 38, nota nr. 1.
www.digibuc.ro
de Antichitäti. A fost primul care s-a preocupat de viata greco-romand de la gurile

Dundrii §i vi-a axat cercetdrile pe cultura §i civilizatia geto-dacilor (Getica).
Grigore Tocilescu s-a distins in arheologie, contribuind la fondarea Comisiei
Monumentelor Istorice (1892). Campaniile sale de sdpdturi, colaborarea cu mari
invdtati strdini pentru lucrarea Das Monument von Adam Klisi (Viena, 1895), 1-au
facut cunoscut in strdindtate. A tinut primele cursuri sistematice de arheologie
epigrafie §i a organizat §i condus pând la moartea sa (1909) Muzeul National de
Antichitati, care se afla in Palatul Universitätii.
Tot el a suplinit, din 1890 §i noua Catedrd de Istoria §i Literatura
Românilor pând la Mihai Viteazul, care a fost suplinitä In mod gratuit de profesorul
Gr. G. Tocilescu.
Joan Bogdan a fost intemeietorul slavisticii §tiintifice române§ti, al primului
seminar de la aceastd facultate (1892) §i creatorul Comisiei Istorice a Rometniei.
Nicolae Iorga i Vasile Parvan, secondati de George Munteanu-Murgoci au infiintat in
ianuarie 1914 Institutul Liber de Studii i Cercetdri privitoare la Europa Sud-Esticd.
Simion Mehedinti, numit profesor la inceputul anului 1901 la catedra nou
infiintatd de geografie, a fost o somitate a §tiintei geografice mondiale §i publica intre
1909-1915 Anuarul de Geografie §i Antropo-geografie", cea mai bund revistd de
geografie apdrutd pand atunci in România.
in invdtdmântul filologic s-au distins prin eforturile de a dezvolta
preocupdrile de cercetare Ovid Densqianu, care a infiintat in 1914 (recunoscut
oficial in 1912) Institutul de Filologie qi Folclor (care va edita binecunoscuta
publicatie Grai §i suflet", 1923-1938) §i Mihail Dragomirescu, care in 1915 a pus
bazele unui Institut de Literaturei. El a fost cel dintâi profesor de lingvisticd romanicd
din tard. Cunoscând aproape toate limbile romanice, Densu§ianu a fost un
deschizdtor de drumuri, studiind limba romând nu numai in comparatie cu latina, ci
cu toate limbile neolatine. A introdus primele notiuni §tiintifice de stilisticd §i esteticd
Principala sa lucrare, Histoire de la langue roumaine (vol. I, Paris, 1901,
vol. II, 1938), scrisd pe baza unui material imens, adunat in mare parte de el, cu o
metodd i un spirit tiintific deosebit, cu puncte de vedere originale, s-a bucurat de
aprecieri elogioase §i in strdindtate. Gaston Paris scria eh' lucrarea face cinste tinerei
scoli filologice românqti", autorul find la curent cu starea cea mai recentd a
§tiintei, pind la cele mai mici amdnunte". De remarcat cà, la aparitia primului volum,
Densu§ianu avea doar 28 de ani. Autor a numeroase lucrdri acesta a creat o adevdratd
§coald de lingvisticd romanicd in invdtdmântul §i cercetarea româneascd.
Majoritatea institutiilor de cercetare din Bucurqd functionau fie direct
implicate in procesul didactic universitar, fie erau conduse de membri ai corpului
profesoral universitar, ceea ce transforma Universitatea din Bucure§ti in principala
unitate de cercetare §i inovatie §tiintificd §i culturald a tärii. Una din ratiunile pentru
care institutele de cercetare erau integrate Universitdtii din Bucure§ti era participarea
studentilor la activitdtile specifice acestora, in vederea formdrii de noi generatii de
speciali§ti §i cercetätori.
www.digibuc.ro
56 ADINA BERCIU-DRAGHICESCII
in vederea pregdtirii pedagogice a studentilor Universitdtii, in 1880 s-a infiintat

$coala Normal-6 Superioará dupd modelul celebrei institutii de la Paris, École Norma le
Supérieure. La 18 decembrie 1880 ,Scoala Norma lei Superioarei din Bucuresti si-a
deschis portile, functionând pe lângd Facultatea de Litere si Filosofiem4. Initial a avut
numai sectia literard, pentru ca in 1887 sd se adauge si cea stiintificd. intre 1891-1895
a functionat ca director al acesteia Alexandru Odobescu, care a reorganizat activitatea
generald a scolii cu o meticulozitate surprinzdtoare, reusind sd-i asigure un anumit
prestigiu, dar in 1898 in urma reformei scolare a lui Spiru Haret, $coala Normard
Superioard a fost inlocuitd cu Seminarul Pedagogic Universitar unde, de-a lungul a
3 ani, studentii Facultätilor de Stiinte si Litere luau contact cu metodele pedagogice
moderne si deveneau apti pentru invdtdmântul secundarm.
Corpul profesoral era constituit din: Ioan Zalomit, la filosofie, care a fost si
directorul scolii; I. Cráciunescu, la pedagogie; E. Francudi, la limba si literatura
elind; N. Quintescu, limba si literaturd latind.
in 1884 s-a infiintat si o sectie de stiinte, iar in 1891 Alex. Odobescu, in
calitatea de director al Sec) lii, a emis un Regulament special, institutia organizându-se
pe temeiuri solide. Regulamentul prevedea numdrul elevilor (36 interni), impdrtiti in
cloud divizii" si sase sectii si anume:
A. Divizia literelor cu sectiile de filosofie, istorie si cea de filologie;
B. Diviziunea stiintelor cu sectiile de matematicd, stiinte fizico-chimice si
cea de stiinte naturale.
Elevii urmau studii externe", cursurile de la Universitate si studii interne",
cursuri tinute de profesorii universitari desemnati de minister si care nu se predau
nici la Facultatea de Litere, nici la cea de Stiinte.
Printre studiile interne figurau cursurile generale de pedagogie, geografie,
stilisticd, limba francezd, limba germand, iar cursurile speciale constau in limba
Oink limba latind, istorie, filosofie. Pe lângd acestea au fost introduse si materii
precum muzicd vocald si instrumentald, desen, scrimd, dans. Lectiile practice se
desfäsurau la liceul Matei Basarab" din Bucuresti.
Elevii $colii Norma le Superioare proveneau dintre absolventii Universitdtii,
elevii macedoromâni, absolventii de licee, care trebuiau sd fie români si erau admisi
prin concurs 106. Probele de admitere constau in examene scrise si orate, iar nota
minimd de intrare era 7. La sfarsitul fiecdrui an se dddeau examene, pe lângd
examenele de licentd. Regulamentul prevedea si normele in legdturd cu disciplina
interioard a scolii.
Printre profesorii care au sustinut cursuri la $coala Normald Superioará s-au
numdrat: C. Dimitrescu-Iasi, Gr. Tocilescu, David Emmanuel, C. Miculescu, D. Onciul,
104
Istoria Universitälli din Bucuregi (de la origini plinei la 1918), vol. I, p. 240.
105 Ovidiu Bozgan, op, cit., p. 16; pentru aceastä problemä, vezi Istoria Universitátii din BucureVi (de
la origini petnä la 1918), vol. I, p. 240-243.
106
1storia Universitatii din Bucuregi (de la origini pezná la 1918), vol. I, p. 241-242.
www.digibuc.ro
Joan Bogdan. Dupd unele incidente ivite intre Al. Odobescu, ca director, §i unii
profesori ai §colii, precum §i intre acesta §i unii elevi, Odobescu a demisionat, fiind
inlocuit cu Ep. Francudi (1894-1897). in 1897 director a fost numit N. Quintescu,
pdnd in 1898, cdnd §coala a fost desfiintatd §i inlocuitd cu Seminarul Pedagogicm7 ,
cu rol important in familiarizarea cursantilor cu aspectele pedagogice teoretice §i
practice. Lucrdrile Seminarului erau conduse de un profesor de pedagogie, ajutat de
repetitori" cu gradul de agregat de la Facultatea de Litere §i Stiinte §i chiar de
profesori secundari competenti, §i aveau ca obiectiv prioritar pregairea personalului
didactic pentru invdtdmantul secundar.
Studentii de la Facultatea de Litere §i Filosofie (dar §i cei de la Facultatea de
stiinte) erau obligati sd frecventeze cursurile Seminarului Pedagogic, al cdrui
conducdtor a fost numit in 1898 C. Dimitrescu-Ia§i. Aldturi de el mai activau trei
profesori repetitori (C. Rddulescu-Motru, G. O. Atanasiu §i C. Litzica), precum §i doi
supraveghetori de ordine, care aveau in custodie Muzeul Pedagogic, biblioteca
Seminarului §i lucrdrile de secretariat108.
Revenind la Facultatea de Litere §i Filosofie, din 1866 la catedra nou
infiintatd de Pedagogie §i Esteticd a functionat ca profesor Constantin Receanu, §i tot
acum i s-a incredintat lui Petre Cerndtescu Catedra de Istorie Universald §i Criticd, pe
care o ocupase Aaron Florian.
Din anul 1874 s-a addugat un curs liber de filologie comparatd tinut de
B. P. Hasdeu"1°9, curs care va fi desfiintat un an mai tdrziu de ministrul Cultelor, Titu
Maiorescu, dqi B. P. Hasdeu se oferise sd-1 tind gratuit. Aceastd situatie a fost
solutionatd in 1876 de ministrul G. Chitu, cdnd B. P. Hasdeu a putut sd reia cursul
liber de filologie comparatd.
Tot in anul 1874 au fost adaugate incd cloud cursuri libere: cel de arheologie,
tinut de Alexandru Odobescu, §i cel de psihologie, tinut de Titu Maiorescu 11°.
in anul 1877 au fost infiintate alte cloud catedre: de Arheologie §i Antichitdti,
la care a fost numit profesor Alexandru Odobescu, §i cea de Psihologie, Pedagogie §i
Esteticd, la care a fost numit Ion Cráciunescu-Leoveanu, doctor in litere al
Universitatii din Paris.
Alexandru Odobescu a fost primul profesor de arheologie de la Universitatea
din Bucure§ti la Facultatea de Litere §i in 1874 si-a publicat primul Curs de
Arheologie Generald. in 1874 si-a inceput cursul liber, iar din 1878 a functionat pând
in 1880 la catedra nou infiintatd, unde a predat cursuri de arheologie generald de la
preistorie pand la arheologia popoarelor migratoare. Nu a fdcut sdpdturi arheologice,
dar a fost un lucrdtor de bibliotecd §i un neintrecut evocator al trecutului istoric.
Grigore Tocilescu a fost cel care a tinut pentru prima oard un Curs de
Epigrafie §i un Curs sistematic de Arheologie Clasicd, cu exercitii §i lucrdri practice.
I Ibidem, p. 243.
07
108 Ibidem, p. 244.
109 SANIC., fond Ministerul Instructiunii Publice i Cultelor, dosar nr. 29/1874, f. 173.
II° Ibidem, f. 171.
www.digibuc.ro
El a organizat Muzeul de Antichitäti, instalat in Palatul Universitdtii, pe care 1-a

condus din 1895 §i. pand in 1909, cand a murit. fried din 1890 se infiintase o a doua
Catedrd de Istoria Romanilor, suplinitd de Grigore Tocilescu §i incredintatd ulterior
lui Dimitrie Onciul. Pand in anul 1901Catedra de Istoria Romanilor a fost ocupatd de
V. A. Urechia, care s-a remarcat prin lunga sa activitate didacticd, a publicat izvoare
interne §i externe, a activat in cadrul Ligii Culturale, militand in problema
Transilvaniei, Bucovinei §i Basarabiei, a fost membru al mai multor societati
§tiintifice §i literare111.
Din 1912 cursul de istorie a romanilor a fost tinut de conferentiarul
Constantin Giurescu, care a publicat editii critice de cronici §i valoroase studii asupra
istoriei sociale.
Studiile istorice au marcat o noud etapd prin activitatea didacticd §i tiintificd
a lui Dimitrie Onciul, Ioan Bogdan, Nicolae Iorga §i Vasile Parvan, creatorii §colii
critice in istoriografia romaneascd.
Dimitrie Onciu1112, titularul Catedrei de Istoria Romanilor (din 1895 pand in
1923, cand a decedat) a creat o serioasd §coald de istorici, intre care s-au remarcat
Vasile Parvan §i C. Giurescu *i care, la randul lor, au fost creatori ai unei Scoli de
Arheologie §i Istorie Medievald §i Modernd Romaneascd.
Dimitrie Onciul, format la disciplina severd a §colii istorice de la Viena, Onciul
s-a distins nu numai prin activitatea didacticd §i formarea unor viitori istorici de mare
prestigiu ca Vasile Parvan, Constantin Giurescu, ci §i prin lucrdrile sale deosebit de
valoroase. S-a ocupat de istoria evului mediu romanesc, de problema continuitätii, a
primelor noastre formatiuni statale §i a relatiilor cu bulgarii §i ungurii. A fost titularul
cursului de Istorie a românilor §i, din 1895, decan al Facultdtii de Litere §i Filosofie. A
fost §i directorul general al Arhivelor Statului (1900-1923), in sediul cdrora i§i sustinea
seminariile de paleografie. S-a distins §i ca un excelent organizator al acestei institutii.
Mu lid' vreme decan al Facultdtii, Ioan Bogdan a fost primul profesor de limbi
slave la Facultatea de Litere §i primul editor al cronicilor slavo-romane §i al
documentelor slave privitoare la istoria medievald romaneascd.
Ioan Bogdan a fost mai mult istoric §i filolog decat lingvist, chiar dacd a fost
titularul Catedrei de Limbi Slave. loan Bogdan a descoperit §i publicat numeroase
izvoare narative §i documentare, editiile sale servind pand astdzi ca model. A editat
Cronicile slavo-române, a documentat relatiile Tdrii Romane§ti cu Transilvania §i cu
Moldova in vremea lui Stefan cel Mare. El a pus bazele slavisticii tiintifice
romane§ti §i a fost primul istoric roman cu preocupdri pentru istoria istoriografiei
romane§ti" "3. A fost decanul Facultdtii de Litere timp de peste 20 de ani, find reales
mereu, fapt unic In analele Universitätii, §i a fost §i rectorul acesteia pentru o
perioadd scurtd de timp.
ill Istoria Universitätii din Bucuregi (de la origini peinä la 1918), vol. I, p. 186.
112 Alexandru Balaci, Ion Iona§cu, op. cit., p. 32.
113 Istoria Universitátii din Bucureqti (de la origini peinei la 1918), vol. I, p. 186.
www.digibuc.ro
intre lingvisti, una dintre cele mai complexe personalitati a fost Ovid
Densusianu, care s-a impus in domenii precum lingvisticd, literaturd, criticd sau
istorie literard si a introdus in România primele notiuni de stilisticd si esteticd. Cel
care a fost considerat primul folclorist in sensul stiintific al cuvântului", impreund
cu un alt coleg si profesor, L D. Candrea, a publicat colectia Graiul nostru" unde
sunt cuprinse texte din toate teritoriile locuite de români. Opera remarcabild a celor
doi o constituie, 'frisk Dictionarul enciclopedic ilustrat Cartea Româneasc6.
Mai trebuie mentionat profesorul N. Cartojan, automl unor numeroase lucrdri
despre literatura romând din prima jumdtate a secolului al XIX-lea si despre literatura
noastrd veche (C6rfile populare In literatura româneasc6 §i Istoria literaturii
rornâne vechil14).
in domeniul geografiei, prestigiosi au fost profesorii George Vâlsan si Simion
Mehedinti. Primul, intemeietor al geomorfologiei românesti, a dovedit o deosebitd
intuitie literard si geograficd, lucrdrile sale stiintifice si de popularizare imbinând
spiritul de precizie al savantului cu arta scriitorului. Preocupdrile lui au fost foarte
variate (probleme de geografie fizicd, etnografie, geografie umand, probleme
didactice etc.), iar lucrarea fundamentald de care rdmâne legat numele lui este
Originea qi evolutia morfologic6 a Câmpiei Rornâne, unul dintre cele dintâi studii
din lume in ceea ce priveste geomorfologia câmpiilor.
Simion Mehedinti, inzestrat cu o vastd culturd, a fost organizatorul si
creatorul scolii geografice românesti, care prin reprezentanti sdi a adus contributii
valoroase la dezvoltarea geografiei stiintifice moderne in România. Simion
Mehedinti are merite incontestabile in sistematizarea, generalizarea si clasificarea
noilor cunostinte geografice. Lucrarea sa fundamentald Terra (1935) s-a inscris
printre cele mai valoroase lucrdri metodologice de geografie pe plan mondia1115".
inceputul preddrii sistematice a filosofiei si a istoriei filosofiei la
Universitatea din Bucuresti este legat de numele lui Joan Zalomit. Dupd sustinerea
doctoratului la Berlin, in 1848, cu o tezd in care s-a manifestat ca adept al
kantianismului, acesta si-a dedicat intreaga activitate sarcinii didactice de a-i informa
pe studenti asupra progresului gândirii filosofice.
Titu Maiorescu a jucat un rol important in viata politicd si culturald a tarii. La
Facultatea de Litere el a predat logica si istoria filosofiei contemporane. Titu
Maiorescu a sustinut valoarea limbii populare ca model literar, a combdtut
etimologismul si excesele latinistilor, a adus un aport pretios in valorificarea si analiza
esteticd a unora dintre scriitorii nostri clasici, dar tendinta conceptiei sale despre
culturd, exprimatd in teoria formelor II-a' fond, oglindeste si pozitia conservatoare, ca
de altfel si estetica sa, fundamentatd pe tezele lui Platon si Schopenhauer.
Constantin Dimitrescu-Iasi a predat cursuri variate, de istoria filosofiei vechi
si moderne, de eticd si pedagogie, psihologie si antropologie si a fost primul profesor
"4 Ibidem, p. 34-35.

115 Ibidem, p. 34.
www.digibuc.ro
care a predat un curs de sociologie in tam noastrd, intr-o perioadd in care la

numeroase alte universitdti din lume sociologia nu figura ca obiect de studiu. in
domeniul filosofiei C. Dimitrescu-Ia§i a continuat linia materialistä a lui Vasile
Conta, iar in domeniul teoriei sociale, s-a orientat spre o interpretare psihologicd a
vietii sociale. Influentat de mi§carea socialistä din România, a criticat exploatarea
capitalistd, a definit functia sociald a ideologiei burgheze, care are menirea sd
justifice exclusivismul egoistic al acestei clase", §i a protestat impotriva reprimdrii
sângeroase a mi§cdrilor tärdne§ti.
Constantin Rddulescu-Motru §i-a desfd§urat principala activitate didacticd in
domeniul psihologiei, lucrând la inceput in cadrul Catedrei de Psihologie, Pedagogie §i
Esteticd, condusd de I. Cráciunescu, §i a avut meritul de a fi promovat o orientare
experimentald in psihologie. Sistemul sdu filosofic, personalismul energetic, stä la baza
conceptiilor sale despre societate, acestora addugandu-li-se conceptia românismului.
Dumitru Drdghicescu a functionat putin timp la Facultate, predând psihologia
sociald §i sociologia. Datoritd numeroaselor sale lucrdri publicate in strdindtate,
numele sdu a intrat in istoria sociologiei, find pus aldturi de acela al lui Emil
Durkheim, cu a cdmi orientare sociologica se aseamänd.
Dimitrie Gusti a condus Catedra de Sociologie §i Eticd a Universitdtii §i, prin
bogata sa activitate §tiintificd §i organizatorica a contribuit la dezvoltarea cercetdrilor
sociologice de teren, creând coala Sociologicá de la Bucure§ti, de reputatie
internationald. Conceptia sa sociologica s-a incadrat in teoria factorilor, deoarece,
potrivit legii paralelismului sociologic", punea pe acela§i plan toti factorii sociali.
Deosebitd importantd in opera sociologica a lui Gusti au avut-o cercearile
monografice, ale cdror concluzii reprezintd un material documentar bogat §i o
experientd de cercetare sociologica insemnatd" 116.
Petre P. Negulescu a
predat enciclopedia filosofiei i gnoseologia §i s-a
distins in mod deosebit prin cursurile sale de istoria filosofiei §i filosofia culturii,
care au constituit punctul de plecare al unor lucrdri monumentale, de o turd eruditie
§i pdtrunse de un puternic suflu umanist. Materialist In interpretarea naturii,
P. P. Negulescu a combdtut, in lumina datelor §tiintei, finalismul idealist. in
gnoseologie insd, adoptând teza spenceriand a realismului transfigurat, s-a situat pe
pozitii idealiste. in istoria filosofiei §i a culturii, de§i tinea searna de conditiile
sociale, acorda o importantd exageratd filiatiei de idei §i motivdrii psihologice in
dezvoltarea gândirii filosofice §i a culturii spirituale, in general. Prezintd insemndtate
§i conceptia sa despre progres, ca lege generald a naturii i societatii, pe care il
explicd prin factori psihologici §i concluzioneazd cd omenirea se indreaptd spre
forme tot mai rationale de viatd" 117. P. P. Negulescu s-a rernarcat prin cursurile de
istoria filosofiei §i filosofia culturii, dovedind o rard eruditie §i un spirit umanist,
precum §i o constanta opozitie fata de §ovinism, rasism, fascism.
116 Ibidem, op. cit., p. 35.

I 17 Ibidem.
www.digibuc.ro
Dupd 1877 studiile de filosofie vor lua amploare. Din 1874 o parte din
cursurile de filosofie au fost predate de Titu Maiorescu, care unna la catedrd lui Joan
Zalomit, doctor la Berlin. in 1864, la Catedra de Filosofie era incadrat Joan Zalomit,
doctor al Universitdtii din Berlin. El a inceput predarea sistematicd a filosofiei la
Universitatea din Bucure§ti §i a fost primul director al ,yc olii Normale Superioare.
Rector al Universitdtii (1871-1885), a fost primul profesor de filosofie care predase
psihologie, logica, istoria filosofiei, esteticd, pedagogie i didacticd pand in 1878. in
1885, dupd moartea profesorului Joan Zalomit, a fost incadrat C. Dimitrescu-Ia*i,
fost profesor la Ia*i §i chemat la Bucure§ti118. La sugestia sa Sectia de Filosofie a fost
reorganizatd in anul 1909, proiectul find motivat astfel: La noi unde nu avem decdt
cloud' Universitäti create de o jumdtate de secol, i in care traditia nu poate deci
exista, Statul trebuie sd se ingrijeasca mai de aproape, ca sä poatd fi oferit studentilor
completul studiilor necesare pentru o specialitate.
Principiile dar, dupd care trebuie sa ne orientdm trebuie sd fie:
1. Profesorul de filosofie reprezentd complexul disciplinelor care alcdtuiesc in
esenta un sistem de filosofie. Pentru a fi mai precisi, el trebuie sa aibd putinta de a
dezvolta in pdrtile lor esentiale toate ramurile filosofiei.
2. Profesorul de filosofie trebuie sá aibd putinta ca in cei 35 de ani de carierd
sa se specializeze §i sà lucreze in oricare ramurd Il indrumeazd exigentele timpului
pregkirea §i dispozitiunile lui.
3. Profesorul de filosofie trebuie sa aibd insd, pe langd aceasta, obligatia de a
propune anumite materii speciale, in care se va fi afirmat deja, i care reprezintd o
parte din materiile fundamentale ale studiilor filosofi ei".
Consiliul Facultatii a supus dezbaterii proiectul §i, in final, 1-a acceptat. in
urma reorganizarilor C. Dimitrescu-Ia§i devenea titularul Catedrei de Pedagogie
Istoria Pedagogiei, iar Rddulescu-Motru prelua Catedra de Psihologie, Logica §i
Teoria Cunotintei. S-a fdcut concurs pentru Catedra de Istoria Filosofiei, care a fost
ocupata de P. P. Negulescu, care venea de la Ia§i, in vreme ce Catedra de Esteticd,
Etica §i Sociologie s-a ocupat prin concurs de Ion Rddulescu-Pogoneanu119. in 1908
s-a creat un post de conferentiar la Pedagogie i apoi unul de profesor, care a fost
ocupat de G. G. Antonescu in 1910.
C. Dimitrescu-Ia§i, universitar §i rector, a ocupat un loc deosebit ca profesor
de pedagogie §i ca indrumdtor in general al invdtdmântului romdnesc pdnd la sfdrOtul
primului rdzboi mondial. in acest sens el spunea adesea: Chestiunea organizdrii
invdtdmântului este pentru noi o chestiune de viatd. in luptele pentru afirmarea
individualitatii noastre nationale nu vom putea izbuti decdt in masura in care vom fi
pe deplin inarmati cu sume de cuno§tinti pozitive, care reprezintd cuceririle mintii
asupra naturii §i prin urmare putinta de a adapta fortele naturii la nevoile existentii in
118
Marin Popescu-Spineni, Contribufiuni la istoria inveirdtmintului. Facultatea de Filosofie i Litere
din Bucuresti, p. 26-27.
"9 Ibidem, p. 34-35.
www.digibuc.ro
mdsura in care vom avea tdria de a desfd§ura o muncd stdruitoare pentru realizarea
acestui ideal. Scoala este factorul puternic care ne poate indruma pe aceastd cale".
Pentru realizarea acestui scop trebuiesc profesori bine pregkiti §i convin§i de
120
spiritul legilor, programe bine chibzuite §i cdrti didactice alcdtuite in consecin
in aprilie 1920 Catedra de Pedagogie i-a fost incredintatd lui G. G. Antonescu,
iar la Sectia de Filosofie Consiliul a cenit o docentd de pedagogie §i istoria
pedagogiei pentru Ion C. Petrescu, asistent definitiv la catedra profesorului
G. G. Antonescu. La Catedra de Sociologie, rdmasd vacantd prin trecerea
profesorului Pogoneanu la Pedagogie, a fost transferat de la Ia§i, in calitate de
profesor titular, Dimitrie Gusti. Pe lângd catedra lui Dimitrie Gusti, s-a infiintat in
1927 o docenta de esteticd, la care au fost admi§i ulterior Tudor Vianu §i St.
Nenitescu. Primul a fost numit conferentiar suplinitor la Catedra de Esteticd, creatd
in 1928. Al doilea a sustinut un curs liber despre Introducere la teoria artei cu
aplicatie speciald la plasticil, teatru 0 muzicá.
in 1916 s-a infiintat un post de conferentiar la Filosofie, care a fost ocupat de
Mircea Florian.
Nicolae Iorga, numit suplinitor §i apoi titular la Catedra de Istorie Universald,
s-a situat printre marile figuri de savanti ai vremii sale, primind §i Mahe titluri
tiintifice de la diferite academii §i universitdti strdine. A descoperit §i publicat
izvoare istorice interne i externe, Acte §'i fragmente, 3 volume, 1895-1897 §i Studii
0 Documente, 31 de volume, 1901-1916. A infintat, impreund cu Vasile Pârvan §i
G. Murgoci, Institutul de Studii Sud-Est Europene, publicând §i un buletin in limba
francezd. A infiintat §i a condus Scoala Romând de la Paris (Fontenay aux Roses).
Lucrdrile sale insumeazd peste 10.000 de pagini. Una dintre acestea este Istoria
românilor, in 10 volume, 1930-1936.
Istoria literaturii române se preda impreund cu Istoria românilor, titularul
Catedrei find V. A. Urechia. Din 1897 Istoria literaturii a fost suplinitä de Ovid
DensuOanu, care, trecând din 1901 la Catedra de Filologie Romanicd, cea de Istoria
Limbii §i Literaturii a fost incredintatd lui Joan Bianu. Si activitatea acestuia meritd
subliniatd, el distingându-se §i prin spiritul sdu de excelent organizator al Bibliotecii
Academiei Române.
Pentru a avea o imagine mai ampld §i mai completa totodatd a ceea ce a
insemnat Universitatea din Bucure§ti, prezentdm organizarea studiilor pe catedrd in
perioada 1914-1915'.
in preajma primului rdzboi mondial s-au mai creat patru catedre: Istoria
Artelor, Studii Bizantine, Arheologie, Limba §i Literatura Italiand, Istoria Românilor
din secolul al XVII-lea, un seminar de Istoria Filosofiei, Enciclopedia Filosofiei,
cloud seminarii de Istoria Românilor §i unul de Arheologie, câte un seminar de
Esteticd, Eticd §i de Literaturd Italiand, precum §i o docentd de Filosofie. Astfel, in
anul 1918 Facultatea avea 20 de catedre.
120 Ibidem, p. 35.

121 Ovidiu Bozgan, op. cit., p. 22-23.
www.digibuc.ro
150 DE ANI DE INVATAMANT FILOLOGIC ROMANESC -TRADITIE 51 VALOARE - 1863-2013 63
La Facultatea de Litere i Filosofie existau in acelasi an universitar 20 de catedre

cu 18 seminarii si institute dispuse astfel: 1. Catedra de Eticd, Esteticd i Sociologie Ilie
Rddulescu-Pogoneanu; 2. Catedra de Istoria i Enciclopedia Filosofiei P. P. Negulescu;
3. Catedra de Pedagogie i Istoria Pedagogiei Constantin Dimitrescu-Iasi, directoml
Seminarului Pedagogic Universitar; 4. Catedra de Logicd, Psihologie i Teoria Cunoasterü
Constantin Rddulescu-Motru, creatorul Laboratorului de Psihologie Experimentald in
1906; 5. Catedra de Filologie Greacd Dimitrie Burileanu; 6. Catedra de Filologie Latind
Dimitrie Evolceanu; 7. Catedra de Filologie Romanicà cu privire speciald la filologia
romdnd Ovid Densusianu; 8. Catedra de Lstoria Literaturii Romdne Joan Bianu, primul
profesor al Universitdtii din Bucuresti de aceastd specialitate de la inflintarea acestei
catedre in 1901; 9. Catedra de Literatura Romdnd Mihail Dragomirescu, conferentiar
Eugen Lovinescu; 10. Catedra de Limba i Literatura Francezd Charles Drouhet (ndscut
la Barlad in 1879); 11. Catedra de Limba i Literatura Germand din 1908 Simion
Mandrescu, fondatorul germanisticii romdnesti; 12. Catedra de Limba i Literatura Italiand
(creatd in 1913) Ramiro Ortiz; 13. Catedra de Arheologie George Murnu; 14. Catedra
de Istoricd Anticd i Epigrafie Vasile Pdrvan, din 1910 directorul Muzeului National de
Antichitäti, integrat catedrei; 15. Catedra de Istoria Civilizatiei Bizantine Constantin
Litzica; 16. Catedra de Istoria Evului Mediu si Modem detinutd din 1894 de Nicolae
Iorga, directorul Institutului Sud-Est European; 17. Catedra de Istoria Romdnilor
Dimitrie Onciul, directorul general al Arhivelor Statului intre 1900-1923; 18. Catedra de
Limbi Slavice titular din 1892, Joan Bogdan; 19. Catedra de Istoria Artelor Alexandru
Tzigara-Samurcas; 20. Catedra de Geografie Simion Mehedinti. Totalul studentilor
inscrisi la Facultatea de Litere i Filosofie era de 486.
Facultatea de Filosofie si Litere in perioada 1916-1918122

Rectorul Universiatii in aceastd perioadd, I. Athanasiu, find mobilizat,
ministrul Instructiei 1-a delegat pe decanul Facultatii de Litere i Filosofie, Joan
Bogdan, pentru a-1 inlocui in timpul absentei, in calitate de prorector (din 20 august
1916 I. Bogdan a cumulat functiile de prorector i decan).
impreund cu universitarii ieeni, cei din Bucuresti au infiintat Asociatia
profesorilor universitari din Rorneinia, din a cdrei initiativd s-a constituit o comisie
de profesori trimii in tdrile Antantei. Unii profesori au plecat ca particulari. Cei
stabiliti la Paris au infiintat la finele lui 1917 Misiunea universitará roinând (30 de
profesori universitari).
Numdrul studentilor a sazut. in 1915-1916 sunt 4.380 studenti, iar in 1916
1917 sunt 2.701.
Fluctuatia cadrelor didactice ale Universitätii din Bucuresti in timpul
ocupatiei: Facultatea de Stiinte din 20 profesori au rdmas 5; Facultatea de Drept
122 Eufrosina Popescu, Din istoricul Universitd(ii din Bucuregi In timpul ocupatiei germane (1916
1918), In Analele Universitdtii din Bucure*ti", Istorie, an XII (1963), p. 128-136.
www.digibuc.ro
din 12 profesori au rdmas 2; Facultatea de Litere din 18 profesori au rdmas 10;

Facultatea de Medicind din 29 profesori au rdmas 1 1 ; Facultatea de Teologie din
8 profesori au rdmas 4.
La 15 noiembrie 1916, prorectorul Joan Bogdan, intentiondnd sd impiedice
intreruperea activitdtii Universitätii in conditiile rdzboiului a convocat membrii
Senatului universitar care mai rdmdseserd in Bucure§ti (Gh. Titeica, D. Evolceanu,
I. Mihdilescu, Dragomir Demetrescu), hotArdnd continuarea cursurilor. Cu acest
prilej s-a decis ca la facultdtile unde lipseau decanii sd se numeascd câte un prodecan
dintre cei mai vechi profesori. Cei mai multi profesori §i conferentiari rdma§i in
Bucure§ti au inceput cursurile, dar acestea au fost curdnd intrerupte ca urmare a
ocupdrii ora§ului la 23 noiembrie/6 decembrie 1916 de cdtre trupele generalului
Mackensen. A doua zi dupd ocuparea Capitalei, Universitatea a constituit un obiectiv
principal pentru autoritätile militare, care intentionau sd stabileascd aici Cartierul
statului major al armatei de ocupatie. Dupd mai multe interventii, s-a reu§it
impiedicarea comandamentului german de a ocupa Universitatea, la 24 noiembrie
trupele germane au pdrdsit localul §i cursurile s-au reluat temporar.
Ioan Bogdan a fdcut demersuri pe ldngd Prefectura politiei pentru a interveni pe
ldngd comandamentul german in vederea scutirii de incartiruiri a localului Universitkii.
Totqi, la 7/20 decembrie 1916 s-a decis suspendarea cursurilor. Consiliul profesoral,
intrunit la 8/21 decembrie 1916, hotdra ca: un profesor sd facd cursuri la mai multe
discipline; §efii de lucrdri sd tind cursurile profesorilor plecati; Consiliul universitar sd ia
mdsuri pentru ca viata universitard sd nu fie total intreruptd. Redeschiderea Universitatii
s-a produs peste un an, motivul servit de comandamentul german find teama de
tulburdri §i lipsa de incredere in corpul profesoral §i studentesc". Profesorilor considerati
periculo§i li s-a stabilit domiciliul fortat, sau au fost arestati.
Principalul aspect care a preocupat conducerea Universitdtii a fost impiedicarea
ocupdrii localului, fapt care ar fi atras dupd sine imposibilitatea redeschiderii institutiei.
in acest sens s-au depus eforturi pentru pdstrarea bunurilor materiale ale bibliotecii, a
laboratoarelor §i a Muzeului National de Antichitdti, in conditiile in care jaful
ocupantilor era nemdrginit. in aprilie 1917, in local s-a instalat Departamentul IV al
Statului Major, rdmandnd libere doar shine secretariatelor §i cea a rectoratului, unde s-au
depozitat acte §i cdrti din arhiva veche a Universitdtii. La inceputul iernii 1917,
Departamentul IV s-a mutat impreund cu o parte din mobilierul Universitdtii.
in martie 1918 s-au reluat, in urma apelurilor lansate de Ioan Bogdan,
cursurile la Facultdtile de Litere §i Filosofie, $ tiinte i Teologie.
Conditiile de studiu erau nesatisfdcdtoare, lipsei de cadre didactice
addugdndu-li-se §i inaccesibilitatea bibliotecilor, pentru cd personalul lor era
mobilizat. Mai mult, anul de studiu se reduce la un semestru, cel de yard, la 4 iunie
1918, Senatul Universitar precizdnd c.d. cele 3 luni de cursuri tinute pot avea
valabilitatea unui an intreg, rdindnând ca fiecare facultate sd ia in anul urmdtor
mdsurile ce va crede mai nimerite pentru completarea lor.
La Bucurqd regimul de ocupatie a dus la dezorganizarea temporard a cursurilor.
www.digibuc.ro
Studentii
Indiscutabil, in consonantd cu valorosul corp profesoral care manifesta
abnegatie pentru instruirea tinerelor generatii, studentii Universitätii din Bucure§ti i§i
puteau asigura o pregdtire corespunzdtoare epocii respective. in primul an
universitar, 1864-1865, urmau cursurile numai 123 studenti. Ulterior numdrul
acestora a sporit considerabil, a§a cum rezultd din urmdtorul sondaj statistic123:
Ani universitari Nr. total studenti
1893-1894 1330
1898-1899 3109
1899-1900 3356
1905-1906 4118
1910-1911 3147
1913-1914 3489
in ceea ce prive§te viata social-politicd a studentilor'24, constatdm, o data cu

cre§terea numdrului lor, infiintarea unor societdti studente§ti pe faculati. Scopul lor
era mai ales profesional §i cultural in genere, cdutând sdi inglobeze pe toti studentii
Universitdtii. A§a a fost societatea Unirea", infiintatd in 1879 din initiativa
studentilor de la Facultatea de Litere §i Filosofie. Pând in anul 1884 §i aceastd
societate a fost influentatd de miFarea socialistd, trecând apoi sub influenta altor
cercuri de orientare liberald.
in 1880, in colaborare cu studentii Universitdtii din Ia§i, s-a constituit chiar o
societate generald pe tard, sub numele de Asociatia generalei a studentilor
universitari din Romania (A.G.S.UR.). Din statutele asociatiei reddm urmdtoarele:
1. Studentii universitätilor din Bucure§ti §i Ia§i, intruniti la Focpni, la
7 septembrie 1880, constituie Asociatia generald a studentilor universitari din
România.
2, Toti studentii universitari, precum §i studentii §colilor superioare speciale
pot face parte din aceastd asociatie. Scolile inferioare superioare vor fi primite in
asociatie numai prin delegatii compuse din maxim 3 membri.
3. Scopul asociatiei este: a dezvolta §i intretine spiritul de colegialitate §i
solidaritate intre studenti, a discuta chestiuni privitoare la invdtdmânt, la §tiinte, la
istoria §i economia nationald.
4. Mijloacele de actiune sunt: a organiza in fiecare an un congres al
studentilor in care sd se trateze numai chestiunile atingdtoare de scopul asociatiei.
5. Locul in care se va Intruni congresul se hotdrd§te cu un an inainte prin
tragere la sorti dintre oraFle situate pe linia feratd, excluzându-se acelea in care s-au
tinut congresele precedente.
123 Ovidiu Bozgan, Universitatea din BucureVi. Scurt istoric, p. 24. Vezi i p. 14,18-19.
124 C. Velichi, op. cit., p. 1278-1279.
www.digibuc.ro
6. Congresul studentilor va alege din sanul sdu 2 comisii de cate 9 membri

fiecare: una pentru Bucuresti si alta pentru Iasi, reprezentand amândoud asociatia
generald si având ca misiune a organiza viitorul congres.
7. Fiecare membru al asociatiei pldteste o cotizatie de 50 bani pe lund
casierului ales de comisiile respective.
8. Cine nu va fi achitat cotizatia pe anul intreg, nu va putea lua parte la congres.
9. Lucrdrile congresului se vor publica Intr-un Anuar".
10. Orice student din strdindtate ce intruneste conditiile stabilite prin aceste
statute va putea deveni membru corespondent al asociatiei.
11. Statute le de fatd pot fi modificate prin majoritate de 2/3 din numdrul
membrilor congresului care vor fi prezenti"125.
Cu ocazia aparitiei asociatiei, a fost compus si Cântecul studenfilor români126:
Studenti suntem cu totii, copii din Romanie,

Latini mult blânzi in pace, teribili in rdzboi;
Toti mândri d-a fi liberi, ca vântul in câmpie,
Toti tineri, plini de zile, toti sprinteni si vioi!
Un nume, o idee, o tintd ne uneste,
Noi nu cunoastem castd, nici stavild-n gândiri;
Nainte-ne chiar timpul, ce totul vestejeste,
Se-nclind si in fatd ne catd cu zâmbiri!
in studiu ni-c crcdinta, deviza ni-e Unirc,
S-al României una, trai dulce si prosper:
Al nostru-i viitorul s-a tdrii mostenire,
SA' fim uniti si liberi cat fi-va soare-n cer!"
Tineretul universitar a fost interesat de comunicarea propfiilor preocupdri, Inca

de la jumdtatea secolului al XIX-lea studentii infiintându-si propriile publicatii127.
125
Anuarul Asociatiunei Generale a Studentilor Universitari din Romania", Bucuresti, 1882, p. 20-21.
126
Ibidem, p. 23.
127
Maria Totu, Joan Scurtu, Doina Smarcea etc., Din istoria studentimii romeine. Presa studenteasca
(1851-1978), Bucuresti, 1979, p. 6-13. Junimea romanä" (1851), Dacia literal-a" (1853), Tridenta
romand" (1893), Tinerimea" (1894), Jos vandalii" (1897), Islaz" (1898), Romania rurala" (1899-
1900), Embrionul" (1871), Cdminul" (1900), Zorile" (1902), Revista Asociatiei generale a
studentilor universitari romani" (1903-1906), Tribuna" (1903-1904), Buletinul Societatii Codrul"
(1904), Gazeta studentilor" (1904-1906), Noua revistä universitara" (1905), Alarma desteptarii
nationale" (1906), Lumina" (1909), Ravasul taranilor" (1911), Revista studentimei" (1912), Nor
(1913-1914), Cuvantul studentimii" (1913-1915), Vremuri noua" (1915-1916), Fulgerul" (1915),
Chemarea" (1916), Viata studenteascd" (1921-1923), Viata universitarä" (1925), Ideea
universitara" (1925), infratirea" (1929-1930), Studentimea romanä" (1931-1932), Lupta
universitarä" (1933), Studentul leninist" (1934), Studentul nou" (1934), Studentul roman" (1935-
1936,1946) etc.
www.digibuc.ro
Receptivitatea tinerilor nu s-a manifestat doar in legdturd cu aspectele care

atingeau viata studenteascd, ei constientizând problemele care frânau evolutia
invdtdmântului superior, intre altele find de mentionat: insuficienta bazei materiale,
lipsa aproape totald de amine si chiar cantine studentesti pând la primul rdzboi
mondial, numdrul redus de burse si taxele destul de mari.
Studentii s-au implicat si in evenimentele majore ale vremii. Astfel, la
inceputul anului 1877 tinerii de la Universitatea din Bucuresti au cenit ministrului de
Rdzboi instructori militari, care sd-i pregkeascd pentru eventualitatea in care
drepturile tdrii ar avea trebuintd de a fi apdrate cu arma". Tot cu prilejul rdzboiului
de independentd, studentii bucuresteni au format coloane si s-au inscris ca voluntari,
iar la 10 mai 1877 au salutat discursul lui M. Kogälniceanu cu torte aprinse si steagul
Universitatii, care flutura in mijlocul a sute de studenti ce se indreptau spre palatul
domnesc in sunetul muzicii militare si strigând: Trdiascd România liberd si
independentd!" Dupd ce Carol I a fost felicitat de multimea entuziastd, a fost rândul
lui I. C. Brdtianu, M. Kogälniceanu, C. A. Rosetti sd primeascd ovatiile studentilor,
finalizate la statuia lui Mihai Viteazul, in acordurile imnului Deveapta-te române.
Dincolo de euforia momentului, nu trebuie insd uitat cd din rândul studentilor care au
participat efectiv la rdzboi ca voluntari s-au inregistrat victime128.
in 1884-1885 in cele cinci facultati se inscriseserd un numär total de 444 de
studenti, dintre care 249 la medicind si 76 la drept. Un salt extrem de mare s-a fdcut
in anii 1897-1898, când cifra totald fusese de 2.210 studenti si apoi in 1899-1900
(3.109 student° si 1900-1901 (4.901 studenti, dintre care 2.634 la drept). Aceasta se
datora desfiintdrii bacalaureatului prin legea lui Spiru Haret, examen care Meuse o
selectie serioasd, comisia fiind totdeauna alcdtuitd numai din profesori universitari.
Curând, cresterea a revenit la cifre normale: 2.962 de studenti in 1909-1910, 3.420 in
1914-1915, 4.310 in 1915-1916 etc. in toatd perioada de care ne ocupdm, cei mai
multi studenti i-a avut Facultatea de Drept si apoi cea de Medicind. Faculatile de
Litere si Stiinte aveau studenti mai putini, datoritd nu numai unor necesitati mai mici
de cadre, ci si faptului cd legea din 1864 nu cerea absolvirea unei facultdti la
ocuparea unei catedre in invdtdmântul secundar.
Prima femeie licentiatd in litere a absolvit in 1883, in stiinte in 1887, in
medicind (doctor) in 1890. Dup.' 1900 numdrul lor a inceput sd creased, mai ales la
Facultatea de Litere si Filosofie. in general, intre 1901 si 1914 procentul studentelor
a crescut de la 5,8% la 14%.
Se poate constata cd dupd 1885 si mai ales dupd 1898 numdrul studentilor a
crescut intr-un ritm rapid. Dupd calculele fdcute de un contemporan, Universitatea
din Bucuresti era in anul 1913, dupd numdrul studentilor si dupd nivelul academic
al profesorilor, unul din marile centre universitare din Europa. $i putem spune, cu
drept cuvânt, nu numai dupd numdrul studentilor, ci si dupd nivelul cunostintelor
128 Silvia Ioanid, Contribtdia universitarilor din Bucureqti §4 Iaqi la unirea Transilvaniei cu Romania,
in Analele Universitätii Bucure§ti", Istorie, an XVIII, 1969, p. 65.

www.digibuc.ro
lor, recunoscut ca Malt nu numai in tard, ci §i in sträinätate, unde unii dintre ace§tia
si-au continuat studiile, dar, a§a cum se va ardta mai departe, mai ales dupd
contributia §tiintificä a profesorilor Universitätii, autori de importante lucräri,
apreciate peste hotare.
Fundatia Universitard Carol l"

in paralel cu tentativele de solutionare a organizärii facultatii, a organizdrii
catedrelor, a incadrärii cu profesori, a crizei de spatiu, au existat preocupdri
sistematice in vederea asigurdrii unor conditii bune de documentare si studiu si, in
primul rand, pentru crearea bibliotecilor129. inceputurile au fost lente §i dificile.
Curand dupä fondarea Universitätii din Bucure§ti, August Treboniu
Laurian, decanul Facultatii de Litere §i Filosofie, a infiintat in 1867 o bibliotecd
generald universitard, care a avut o existentd efemerd. Pand in 1948 sistemul care a
asigurat informarea §i documentarea studentilor universitari era reprezentat de
bibliotecile seminariilor, catedrelor sau institutelor ata§ate universitätii. in
majoritatea cazurilor, functia de custode al bibliotecilor de acest gen era indeplinitd
de studenti. in 1873 Alexandru Lahovary a creat nucleul bibliotecii Facultätii de
Drept, cdreia i-a donat o serie de cdrti de drept, exemplul sdu find urmat §i de
Gheorghe Costaforu. in 1890 Consiliul facultätii hotdra ca 10% din taxele de
examene sd fie rezervate pentru bibliotecd, sumd ce se ridica la 2.000 lei anual.
Modelul a proliferat spre sfarOtul secolului, ulterior Universitatea ajungand sä
dispund de zeci de asemenea biblioteci.
in 1892 loan Bogdan a fondat la Facultatea de Litere §i Filosofie, Catedra de
Slavisticd §i apoi Seminarul, cdruia i-a donat numeroase volume, §i a fost imitat in
acela§i an de Alexandru Vitzu, care a fondat biblioteca Institutului de Fiziologie
Anima lä, iar in 1893 de Dimitrie Voinov, care a pus bazele bibliotecii Laboratorului
de Morfologie Anima15.130. Ulterior au apdrut biblioteca Facultätii de Litere §i
Filosofie (1907-1908) §i cea a Facultätii de Medicind (1911).
Dar, pand la crearea bibliotecilor in cadrul fiecärei facultdti, cea mai
importantd bibliotecd pentru viata universitard din capitald a fost Fondalia
Universitará Carol I", infiintatä in 1891, cu ocazia jubileului de 25 de ani de
129Ovidiu Bozgan, Universitatea din Bucuresti. Scurt istoric, p. 15-16.

13° Existau si biblioteci la nivelul facultätilor. La Facultatea de Drept biblioteca a fost definitiv
organizatä de Valerian Urseanu (decanul acesteia intre 1904-1909 si 1912-1914), printr-o serie de
donatii ale profesorilor de aici: Constantin Dissescu (2.000 volume), Toma Stelian (4.000 volume),
Petre Missir (1.000 volume) si Mircea Djuvara (1.000 volume). Inaugurarea acesteia s-a facut la 6 mai
1907, prilej cu care decanul facultätii a intreprins un scurt excurs istoric, in care reliefa initiativa lui
Alexandru Lahovary, suplinitor la Catedra de Drept Roman, care renunta la salariu in vederea credrii
unui fond pentru achizitionarea de carte juridicd.
www.digibuc.ro
domnie a lui Carol, primul rege al românilor. in organizarea §i activitatea ei s-au

implicat numero0 profesori ai Facultätii de Litere din Bucure0i i, prin Legea din
13 iulie 1891 a fost recunoscutd, institutie de stat, Ministerul Cultelor i Instructiunii
Pub lice reprezentând-o ca persoand morald. La 8/20 februarie 1895 a fost promulgat
Regulamentul pentru administratia Fundatiei Universitare Carol I". Potrivit
Regulamentului, scopul institutiei era sd infiinteze i sd intretind o bibliotecd pentru
studenti §i sà acorde ajutoare bdrie0i pentru tipdrirea tezelor i alte subventii.
Directorul Fundatiei era numit pe 3 ani 0 era asistat de un comitet din care fdceau
parte de drept rectorul Universiatii din Bucure0i, rectorul Universitdtii din Ia0 §i o
persoand desemnatd de rege. Bibliotecarul era secretarul acestui comitet. in
atributiile comitetului intrau elaborarea bugetului §i administrarea fondurilor.
Custozii bibliotecii urmau sd fie numiti de preferintd din rândul studentilor. Aceste
prevederi au fost modificate prin Regulamentul din 10 octombrie 1898, când
administratia Fundatiei era incredintata rectorului Universitdtii din Bucure0i §i
bibliotecarului, care era numit prin decret regal. Conform acestui Regulament,
rectoratului Universitdtii bucure0ene Ii reveneau largi atributii in conducerea
Fundatiei. Bursele se acordau prin concurs studentilor pauperi, care probau reale
aptitudini pentru studii universitare.
Localul acesteia, situat in apropierea Palatului Universitdtii, a fost construit in
2 etape, in 1891-1893 §i in 1914, dar inaugurarea a fost amânatd din cauza
instigatiilor socialiste care au determinat främântdri in rândul studentilor. Totu0, in
martie 1895 a avut loc solemnitatea inaugurdrii de cdtre monarh, dupd care institutia
a inceput sd-0 indeplineascd functiile cu care a fost investitd. Datoritd spatiilor
limitate de care dispunea Fundatia, s-a trecut la ridicarea unor anexe, intregul palat
find inaugurat de Carol I la 9/22 mai 1914.
La inceput biblioteca dispunea de un modest fond de 3.400 de cdrti, ulterior
masiv amplificat prin achizitii, schimburi §i donatii. Între donatori Ii mentionam pe
Titu Maiorescu, Ioan Bogdan, Nicolae Iorga, Ermil Pangratti, Joan Cantacuzino,
Vasile Pârvan, Dimitrie Voinov, David Emmanuel, Aram Frenkian, Andrei
Popovici-Bâzno§anu, Gheorghe Titeica, Gheorghe Vrânceanu, Ludovic Mrazek,
P. P. Panaitescu. Fondul de carte a crescut, mai cu seamd dupd ce in 1904 Fundatia
a primit dreptul de depozit legal. Din 1899 director al a§ezdmântului a fost numit
Alexandru Tzigara-Samurca§, cadru didactic al Facultätii de Litere §i Filosofie §i
care a detinut aceastd functie pând in 1946 contribuind substantial la ameliorarea
activitätii Fundatiei. De remarcat faptul cd la Biblioteca Fundatiei a fost introdusd
pentru prima datd in România, in anul 1914, clasificarea zecimald universald, dupd
normele stabilite la Bruxelles in 1895.
Fundatia Universitará Carol I" era departe de a fi o simpld bibliotecd.
Datoritä capitalului donat de regele fondator, Fundatia sprijinea financiar numero0
studenti in terminarea studiilor §i stipendia tipdrirea unor debuturi, lucrdri de diplomd
sau de doctorat. Între 1895-1933 Fundatia a tipdrit 232 de lucrdri, 'hare care unele
reprezentau consacrdri tiintifice, precum cele ale lui Vasile Pârvan, Joan Andrie§escu,
www.digibuc.ro
70 AD1NA BERC1U-Dla GH10ESCU
Andrei Rädulescu, George Oprescu, Dimitrie Caracostea, Constantin Brätescu. Primul

director131 a fost profesorul G. Dem Teodorescu, nuinit la 9/21 februarie 1895, iar ca
bibliotecar a functionat C. Rädulescu-Motru. Trei ani mai târziu conducerea fundatiei a
trecut sub indrumarea Rectoratului Universitatii din Bucure§ti, director ajungând
rectorul de atunci, C. Dimitrescu-Ia§i, profesor la Facultatea de Filosofie i Litere.
Bibliotecar-administrator a fost numit la 1/13 ianuarie 1899 Al. Tzigara-Samurca§, fost
bursier al regelui in bibliotecile imperiale din Berlin.
Din 1948, Fundatia Universitarel Carol I" a devenit Biblioteca Centrard
Universitarà. Prin Decretul nr. 136 din 12 iulie 1948, Fundatia Universitarei
Carol I" a fost desfiintatä §i cu patrimoniul ei de carte a luat na§tere Biblioteca
Centrald Universitarei, institutie §tiintificä §i culturalä" având printre atributii
aceea de a coordona bibliotecile facultätilor Universitätii din Bucure§ti.
in decembrie 1989 s-au distrus peste 500.000 de volume (din care cca. 12.000
de volume de carte bibliofild), peste 3.700 de manuscrise §i scrisori manuscrise
apartinând lui M. Eminescu, T. Maiorescu, G. Co§buc, M. Sadoveanu, M. Eliade,
numeroase documente cartografice §.a.
Dupä 1990, printr-un efort colosal, coordonat de conducerea de atunci a
Bibliotecii (Director General prof. univ. dr. Ion Stoica) s-a trecut la refacerea clädirii
§i a colectiilor, precum §i la modernizarea ei (introducerea unui sistem automatizat de
bibliotecä VUBIS). Noul §i actualul ansamblu culturalltiintific al BCU Carol I"
din Bucure§ti a fost inaugurat in 2001.
131 Anca Podgoreanu, Biblioteca Centralä Universitard din Bucuregi. 110 ani de la intemeiere, in
ABIR", vol. 12, nr. 1 din 2001, p. 25-31.
www.digibuc.ro
CAPITOLUL II
PREZENTA FACULTATII DE FILOSOFIE SI LITERE

IN PEISAJUL CULTURAL SI STIINTIFIC AL ROMANIEI.
APOGEUL FACULTATII DE FILOSOFIE SI LITERE
IN PERIOADA INTERBELICA1
Perioada Primului rdzboi mondial a insemnat pentru Universitatea din

Bucure§ti ani dificili, provocati de ocuparea Capitalei la sfâr§itul anului 1916 de cdtre
trupele Puterilor Centrale. Atitudinea Universitdtii fusese clar exprimatd, atât prin
Memoriul din 5/18 septembrie 1914 trimis regelui i prim-ministrului in care se
solicita interventia României de partea Antantei, cat si prin adresa de simpatie trimisd
Frantei in noiembrie 1914.
Corpul profesoral universitar a fost afectat de aceste realitdti. Astfel,
autoritätile de ocupatie nu au ezitat sd ia mdsuri impotriva unor profesori universitari,
cum ar fi Mina Minovici, Stefan Minovici, loan Cantacuzino si Dimitrie Burileanu,
care in decembrie 1916 au fost arestati pentru scurt timp. Profesorii refugiati la Ia§i
s-au integrat efortului general pentru sustinerea rdzboiului, Emil Pangratti, Traian
Lalescu, Dragomir Hurmuzescu, Charles Drouhet, Simion Mândrescu, George
Murnu, Dimitrie Pompeiu, Negoitd Dändild find trimi§i in misiune in statele aliate
României pentru a pleda cauza nationald si a informa opinia publicd mondiald.
Desigur, cea mai importantd misiune a fost in Franta, unde un grup impozant de
universitari români a fost primit, la 27 octombrie/9 noiembie 1917, chiar de
prqedintele Raymond Poincaré.
Ulterior s-a trecut la o activitate intensd in cadrul unor comisii mixte in
vederea reorganizdrii invdtdmântului superior. De exemplu, a fost elaborat un proiect
pentru reorganizarea invdtdmântului tehnic superior pe lângd universitdtile din
România. La Bucuresti regimul de ocupatie a dus la dezorganizarea temporard a
cursurilor, ele find reluate la 21 noiembrie/4 decembrie 1917 la Facultatea de
Medicind §i la 7/20 aprilie 1918 la Facultatea de Litere, in conditii dramatice, cu un
numdr restrâns de cadre didactice i studenti, cu o bazd materiald gray afectatd de
rechizitiile ocupantilor.
Odatd cu constituirea României Mari au apdrut noi centre universitare. In
1919 au fost românizate cele cloud universitdti de la Cluj §i Cernduti, in cazul primei
institutii prezenta cadrelor didactice de la Universitatea din Bucurqti in acest proces
I Informatiile din prezentul capitol au fost preluate In mod special din lucrarea noasträ Adina
Berciu-Dräghicescu, Ovidiu Bozgan, 0 istorie a Universittitii din Bucurgti. 1864-2004, Bucuresti,
Ed. Universitatii din Bucuresti, 2004, p. 99-222.
www.digibuc.ro
dovedindu-se salutard. in 1920 a fost infiintatd Scoala Politehnicd de la Timi§oara,

iar in 1926 a fost creatd Facultatea de Teologie la Chi§indu, subordonatd
organizatoric Universitdtii din Ia§i. in acest vechi centru universitar s-a fondat in
1937 Scoala Politehnicd Gheorghe Asachi". La Cluj, in afara Universitätii
Ferdinand I" mai functionau Academia de inalte Studii Comerciale §i Industriale
(creatd de maghiari in 1902 §i romanizatd in 1920) i Academia de Agriculturd,
intemeiatd in 1906 (reorganizatd de administratia romaneascd in anii 1919-1921).
Chiar in conditiile unui inceput de demetropolizare a tiintei §i culturii ora§ul
Bucure§ti l§i pdstra primatul cultural. Perioada interbelicd corespunde maximei
eflorescente in toate domeniile. in 1928, Ion Popovici, profesor universitar la
Facultatatea de Filosofie §i Litere, atedgea atentia oamenilor politici ai vremii cd
Universitatea trebuie sd aibd influenta §i asupra educatiei morale §i civice a
studentilor, sa fie un focar de patriotism generos, dar §i de emancipare intelectuald,
ca citadele de luptd impotriva tuturor tiraniilor"2. Din aceastä perspectivd, a
invdtdmantului §i a culturii, Romania de la sfar§itul perioadei interbelice se putea
compara cu multe state europene avansate. Existau Fundatii Regale care jucau un rol
important in incurajarea culturii §i §tiintei, atat la nivel popular, cat *i academic. in
1922 s-au pus bazele Fundatiei Culturale Principele Carol", care i§i propunea
infiintarea cdminelor culturale in mediul rural §i, din mai 1934, stimula §i finanta
activitatea sociald a echipelor studente§ti. Carol II a lansat ideea echipelor studente§ti
care urmau cursuri premergkoare in aprilie-mai, realizau anchete sociale in mediul
rural timp de 3 luni, iar in octombrie organizau expozitii pe baza materialului
colectat. Directorul Fundatiei era profesorul Dimitrie Gusti. De altfel, a§a cum se va
observa, in fruntea unor asociatii, institutii §i societdti figurau profesori ai
Universitdtii din Bucure§ti, in special de la Facultatea de Filosofie §i Litere, in multe
cazuri ca fondatori.
in 1933 s-a infiintat Fundatia pentru Literaturá i Artä Regele Carol II",
condusd de Alexandru Rosetti, care edita, intre altele, prestigioasa Revista
Fundatiilor Regale (1934-1947).
Din aprilie 1933 s-a creat Uniunea Fundatiilor Culturale Regale din Romania
care cuprindea: Fundatia Universitard Carol I" (1891), Fundatia Culturalá
Principe le Carol" (1922), Fundatia Regele Ferdinand I", creata la Ia§i in
februarie 1926 in vederea incurajdrii cercetdrilor in fizicd §i §tiintele naturale,
Institutul de Cercetdri Stiintifice Carol II", infiintat la Cluj la 27 iulie 1931.
Capitala era gazda celor mai numeroase institutii de cercetare, fie in directii
social-umaniste, fie in cele economice §i tehnicoltiintifice. Dintre acestea amintim:
Institutul Social Roman, Institutul de Stiinte Administrative din Romania, condus de
Paul Negulescu (1928), Institutul de Studii Sud-Est Europene (1914), Institutul
2 Lucian Nastasd, Suveranii", universitätilor românegi. Mecanisme de selectie qi promovare a elitei

intelectuale. I. Profesorii Facultätilor de Filosofie # Litere (1864-1948), Cluj-Napoca, Editura
Limes, 2007, p. 57.
www.digibuc.ro
150 DE ANI DE INVATAMANT FILOLOGIC ROMÄNESC -TRADITIE SI VALOARE - 1863-2013 73
Economic Românesc (fondat in 1921), Institutul pentru Studiul Conjuncturii

Economice (1933), Institutul Central de Statisticd (1934), Institutul National Român
pentru Studiul Amenajdrii §i Folosirii Izvoarelor de Energie (1926), Institutul Român
de Organizare Stiintificd a Muncii (1927), Institutul de Cercetdri Agronomice ale
României (1927), Institutul pentru Studiul Istoriei Universale, fondat de Nicolae
Iorga in 1936, Institutul de Antropologie, fondat de Francisc Rainer in 1940,
Institutul de Istorie Nationald creat de Constantin C. Giurescu §i recunoscut in 1942.
Pe lângd acestea functionau la Bucure§ti o serie de institute strdine, care facilitau
contactele §i cunoa§terea reciprocd dintre români §i diverse alte state. in aceastd
ordine de idei, activau aici Institutul de Culturd Itahand (1922, fondat de Ramiro
Ortiz §i care publica revista Roma), Institutul Francez de inalte Studii (1924),
Institutul American, Institutul Britanic3, Institutul de Culturd PoIona', Institutul
German (1940).
Fail discutie, tinând cont de francofilia ambiantd, Institutul Francez a avut cel
mai mare impact asupra intelectualitdtii române§ti. El a fost creat la 29 mai 1924 prin
diligentele unui comitet franco-român condus de geograful Emmanuel de Martonne
§i format din Joan Cantacuzino, Nicolae Iorga, Henri Foci llon §i Mario Rogues.
Misiunea Institutului era de a primi tineri cercetkori francezi la Bucure§ti timp de
1-2 ani pentru studii *i de a asigura celor 4 universitäti române§ti vizite ale unor
profesori francezi4.
Institutul American a fost fondat in 1932 de cdtre Societatea Amicii SUA",
la rândul sdu creatd in 1925 sub patronajul lui I. G. Duca. Conducerea institutului era
asiguratd de un comitet executiv format din Mihail Oromolu (pre§edinte), Nicolae
Petrescu (vicepre§edinte), Sabin Manuild (vicepre§edinte) §i Vintild Ciocâlteu, Emil
Crdciun, Nicolae Ionescu-Mihde§ti, Grigore T. Popa. Institutul American avea 5
sectiuni (§tiinte sociale, §tiinte naturale, filosofie §i religie, tiinte medicale, arte §i
literaturd), in cadrul cdrora se organizau cursuri, conferinte §i cursuri de limba
englezd. Printre obiectivele Institutului figurau infiintarea unei biblioteci de carte
3 Sub auspiciile Asociatiei Anglo-Române (creatd in 1927), patronatd de Carol II, in octombrie 1937 a
fost inauguratd Scoala de Limbd §i Literaturd Englezd. La 12 octombrie 1938, lordul Lloyd of Dobbran,
pre§edintele British Council, a creat Institutul Britanic al Asociatiei Anglo-Române, care avea ca
obiective organizarea de cursuri de limbd englezd, conferinte i cursuri de literaturd i civilizatie
britanicd. Aceste cursuri se e§alonau pe 3-5 ani §i se soldau cu The Cambridge Certificate of Proficiency
in English. Comitetul care superviza activitatea Institutului era format din George Oprescu, Victor
Vâlcovici, Dimitrie G. Mateescu (secretarul general al Asociatiei Anglo-Române), John Amery.
4
Treptat, activitatea Institutului s-a diversificat in sensul acorddrii de burse pentru tineri intelectuali
români pentru a studia in Franta, organizarea de biblioteci i in provincie, coordonarea activitdtii
misiunii universitare franceze in România. Printre profesorii care au conferentiat in România in 1924
1927 sub auspiciile Institutului Francez amintim pe Léon Duguit, Jérôme Carcopino, Louis Sergeant,
Ferdinand Lot, Paul Montel. in 1928-1929 Institutul a publicat o revistd proprie, Méllanges. Initial,
Institutul Francez a fost gdzduit in localurile Institutului de Seruri §i Vaccinuri. Ulterior, in 1936
Guvernul francez a achizitionat in contul Institutului clddirea situatd pe bulevardul Dacia (construitd
de arhitectul O. Maugsch in 1909-1910), unde Institutul Francez s-a mutat in 1939.
www.digibuc.ro
74 AD1NA BERCIU-DRÄGHICESCU
americand, intensificarea relatiilor dintre SUA $i Romania, indrumarea studentilor

romani la studii in universitdtile americane, publicarea unui buletin.
Stimularea activitdtii umaniste $i $tiintifice se realiza $i prin intermediul
societätilor savante precum: Societatea Naturali$tilor din Romania, intemeiatd de
Andrei Popovici-Bazno$anu incd in 1899, Societatea Romand de Biologie
(intemeiatd de loan Cantacuzino in 1907), Societatea Numismaticd Romand (creatd
de D. A. Sturdza in 1903), Societatea Politehnicd (1882), Societatea Regard. Romand
de Geografie (1875), Societatea Romand de Filosofie, infiintatd de Constantin
Rädulescu-Motm in 1922, Societatea Romand de Stiinte (fondatd in 1890, condusd
mult timp de Dragomir Hurmuzescu $i divizatd in sectiuni de matematicd, fizicd,
chimie $i $tiinte naturale). 0 institutie importantd pentru propaganda culturald era
Casa Scoalelor $i a Culturii Poporului, infiintatd in 1896 $i modificatd in 1919, care
se ocupa de administrarea Muzeului Pedagogic $i a Bibliotecii Pedagogice, precum $i
de supravegherea Editurii Casei Scoalelor, care avea printre colectii $i Biblioteca
cursurilor universitare.
I.
0 altd institutie importantd era Awzdmantul cultural C. Brätianu", care a
fost fondat in 1924, cu scopul de a incuraja cercetdrile istorice $i ingrijirea criptei
Braienilor. Conducerea awzdmantului revenea unui Consiliu Cultural din care facea
parte de drept rectorul Universitätii din Bucure$ti. Primul Consiliu Cultural in care
s-a remarcat prezenta masivd a profesorilor universitari a fost alcdtuit din: Constantin
Angelescu, Joan Athanasiu, Joan Bdldcescu, Constantin Dissescu, Mircea Djuvara,
Nicolae Iorga, Ermil Pangratti, Constantin Stoicescu, Anibal Teohari, Iuliu Valaori.
in 1931 s-au modificat statutele, in sensul cd printre obiective va figura $i sprijinirea
publicdrii unor lucrdri relative la istoria rena$terii Romaniei. in 1936 Sabina
Cantacuzino a donat o casd awzdmantului, unde urma sd functioneze un cdmin
pentru tinerii care lucrau la proiectele institutiei.
in aceastd perioadd Bucure$tiul era $i un ora$ al muzeelor, care puneau
la dispozitie baza materiald pentru instruirea concretd a studentilor, care le puteau
vizita gratuit5.
Rolul cel mai important pentru tineretul universitar il aveau, insd, bibliotecile
care asigurau o documentare actualizatd. Studentii bucure$teni aveau acces la
numeroase biblioteci, din care enumerdm: Biblioteca Academiei, Fundatia
5 Apdar, in perioada interbelica functionau la Bucurgti urmätoarele muzee: Muzeul Arhivelor Statului
(fondat in 1926), Muzeul Botanic, Muzeul Alexandru Cantacuzino, Muzeul de Etnografie §i Arta
Nationald Carol I" (fondat in 1906, dat in folosintd partial in 1931, director find Alexandru Tzigara-
Samurcq), Muzeul de Istorie Naturald Grigore Antipa", Muzeul Kalinderu (1915), Muzeul Militar
National (1923), Muzeul Municipiului Bucumti (1929), Pinacoteca Municipiului Bucurqti, Muzeul
National de Antichitdti (mutat din localul Universitdtii, in Casa Macca din zona Bisericii Amzei),
Muzeul de Artd. Religioasd (a functionat la Universitate, iar din 1932 la Palatul Kretzulescu), Muzeul
Anastasie Simu (1910), Muzeul Theodor Aman (proprietatea Statului din 1904), Muzeul Toma Stelian
(1925), Pinacoteca Statului, Muzeul Comisiei Monumentelor Istorice, Colectia Institutului Geologic,
Muzeul Alexandre Saint-Georges (fondat in 1909 §i ddruit in 1932 de fondator lui Carol II care, la rdndul
ski, 1-a trecut la UFCR), Muzeul Satului, intemeiat de Dimitrie Gusti in 1936.
www.digibuc.ro
Universitard Carol I", Biblioteca Ateneului Roman, Biblioteca Pedagogicd a Casei

scoalelor, Biblioteca Maria Brezeanu", Fundatia Nicolae Iorga", Fundatia
Principele Carol", Biblioteca Institutului Economic, Biblioteca Institutului Francez,
Biblioteca Institutului Italian, Biblioteca Institutului Social Roman, Biblioteca
Institutului Regal de Stiinte Administrative, Biblioteca Institutului American,
Biblioteca Ioan I. C. Brdtianu". Aceasta din urmd a fost fondatd in 1929 de Eliza
Brdtianu, Vintild I. C. Brätianu §i. Constantin I. C. Brdtianu. in afard de carte curentd,
biblioteca poseda valori precum incunabulele imprimate la Venetia (1481) §i
Nürenberg (1493).
in vederea asigurdrii unui cadru optim pentru cercetdrile §i creatia originald
din diferitele domenii ale cunoa§terii, in deceniul patru s-au infiintat institutii ca
Academia de Stiinte din Romania, Academia de Medicind din Romania, Institutul
de Stiinte Morale i Politice §i Institutul de Cercetdri Sociale ale Romaniei, care
trebuiau sd dea coerentd eforturilor disparate care se depuneau in centrele
universitare ale tdrii.
Institutul de Cercetári Sociale al Romeiniei a reprezentat una dintre
numeroasele initiative ale sociologului Dimitrie Gusti, cel care a pus bazele
Asociatiei pentru Stiintd §i Reformd Sociald din I*, in 1917, transformatd in 1921 in
Institutul Social Român, cu sediul in Bucure§ti. in 1929, in cadrul Institutului Social
Roman s-a infiintat o sectie de bibliologie, Dimitrie Gusti considerand cd profesiei
de bibliotecar trebuie sd i se acorde o importantd deosebitä in societate, aceasta
aducand in invdtdmant cuno§tinte teoretice §i practice legate de tehnica muncii
intelectuale. in 1932 Dimitrie Gusti inaugura primul curs de formare profesionald
destinat bibliotecarilor publici6 §i tot atunci, la Facultatea de Filosofie §i Litere din
Bucurqti §i din Cluj, s-a introdus docenta in bibliologie §i biblioteci. in 1938 cursul
s-a transformat in conferintd, iar in 1942 disciplina a devenit independentd in cadrul
facultätii catedra precum §i seminarul aferent ei i conducerea bibliotecii faculatii,
fiind incredintate profesorului Nicolae Georgescu-Tistu.
La 23 iunie 1938 lnstitutul Social Român a lansat o invitatie altor institute
pentru a se federaliza in vederea cercetdrilor sociale. Gusti, poate influentat de
crearea in Franta a Conseil National de la Recherche (CNRS) in 1936, a conceput o
structurd mamut care, puternic sprijinitd de stat, trebuia sd se consacre
pluridisciplinar studiului realitdtilor romane§ti. Institutul Social Român a fost creat
prin legea din 18 octombrie 1938, care a instituit i Serviciul Social7. Institutul era
6 Mircea Regneald, fnviitämlintul biblioteconomic de ieri qi de asteizi, in Revista Romand de

Biblioteconomie si Stiinta Informdrii", an 2, nr. 4, 2006, p. 20.
7
Noua structurd avea afiliate urmdtoarele institutii: Institutul de Stiinte, Institutul de Igiend, Institutul
Energiei, Institutul Social Roman, Institutul National Zootehnic, Institutul de Drept Privat, Institutul
de Filosofia Dreptului, Institutul pentru Organizarea Stiintificä a Muncii, Institutul de Istorie
Nationald din Bucuresti si Fundatia Carol I", Institutul de Istorie Nationald din Cluj, Institutul de
Bacteriologie, Institutul de Drept Agrar, Institutul Geologic, Institutul pentru Studiul Conjuncturii
Economice, Institutul National al Cooperatiei, Institutul Central de Statisticd, Institutul pentru Studii si
www.digibuc.ro
compus din 150 membri activi, numiti de pre§edintele acestuia, Carol II. Membrii
institutului erau distribuiti in 15 sectii: geografie §i bogdpile naturale ale tdrii,
biologie, sdndtate §i medicind sociald, istorie sociald, culturald (invdtdmant, educatia
poporului, creatie §tiintificd, creatie artisticd), religie, folclor §i lingvisticd, economia
sociald, juridicd, §tiinte politice, administrative §i jurnalism, minoritäti §i romdnii din
strdindtate, politicd externd, urbanism §i ruralism, apdrarea nationald, statisticd,
sociologie. in planul de activitate al institutului figurau: promovarea §tiintelor
sociale, cercetarea monograficd a tuturor satelor tdrii, cercetarea monograficd
problematizatd (de exemplu diminuarea natalitätii, exodul rural, industrializarea
agricold), publicarea unui Atlas Social al Romdniei, crearea unei Scoli de inalte
Studii Sociale, din care sd se infiinteze ulterior o Facultate de 5tiinte Sociale. Este
greu de imaginat ca o asemenea structurd hipertrofiatd, care, intre altele, i§i
propusese §i obiective utopice, sd poatd functiona coerent.
Evolutia cadrului legislativ universitar

Sub aspect legislativ s-au produs mai multe modificdri dictate de noile
realitdti social-economice §i politice, de performantele atinse de tehnica §i §tiinta
universald, de declan§area procesului de industrializare a tdrii. Astfel, la 15 iulie
1931 a fost promulgata Legea pentru autonomia universitard, urmatd de Legea
pentru organizarea Envätámlintului universitar din 22 aprilie 1932, ambele elaborate
de Nicolae Iorga, in acel moment prim-ministru, ministru al Instructiunii Publice,
rector al Universitdtii din Bucure§ti §i profesor la Facultatea de Filosofie §i Litere.
Legea pentru organizarea invätámântului universitar din 22 aprilie 1932 prevedea
cd: universitdtile sunt institutii de stat autonome, in ceea ce prive§te organizarea
studiilor §i conducerea. Ele sunt a§ezdminte de invdtdmant universitar teoretic §i
aplicat, precum §i institutiuni de cercetdri pentru progresul §tiintei §i rdspdndirea
culturii"8. Legea, cunoscutd sub numele de Legea Iorga", concepea universitdtile ca
a§ezdminte de invdtdmant teoretic §i aplicat, precum §i institutiuni de cercetare
pentru progresul §tiintei §i rdspdndirea culturii" la toate nivelele sociale. Se infiinta
Educatie Muncitoreascd, Institutul National Economic, Regionala Cluj a ASTREI, Institutul de

Educatie Fizicd, Institutul de Foneticd Experimentald, Institutul de Cercetdri Agronomice, Institutul de
Stiinte Administrative, Institutul Social Roman Regionala Basarabia, Institutul Social Banat-
Cri§ana, Institutul de Cercetdri Stiintifice, Consiliul Legislativ, Academia Romand, Academia de
Medicind, Societatea Scriitorilor Romani, Societatea Scriitorilor Militari, Societatea Regard de
Geografie, Societatea de Filosofie, Societatea de Psihologie, Societatea de Eugenie, Muzeul Limbii
Romane din Cluj, Academia de inalte Studii Comerciale §i Industriale, 5coala Politehnicd, Uniunea
Genera ld a Inginerilor din Romania, Asigurdrile Sociale, Casa Autonomd a Monopolurilor Statului,
Uzinele Comunale Bucurqti, Uniunea Camerelor Agricole. Caracterul compozit al institutiilor
enumerate face, de la bun inceput, ca eficacitatea noului institut sä fie dubioasd.
8 Claudia Maria Udrescu, Universitatea din Bucuregi. Mode le i traiectorii postcomuniste (1990
1996), Bucurqti, Ed. Universitätii din Bucure§ti, 2011, p. 66.
www.digibuc.ro
un Consiliu interuniversitar, rectorii erau ale§i pe o perioadd de 5 ani i decanii

pentru o perioadd de 3 ani; se crea Fondul Universitar; se stabileau conditiile de
recrutare a personalului didactic; se codifica obligatia cadrelor didactice de a face
cercetdri in specialitdtile respective; se decidea asupra conditiilor de promovare a
cadrelor didactice, insistandu-se asupra inamovibilitätii personalului didactic
definitiv. in plus, se prevedea posibilitatea ca Universitatea bucurqteand sd acorde
titlul de Doctor Honoris Causa; erau prevdzute conditiile de admitere a studentilor,
se fixa durata studiilor pentru licenta §i doctorat §i era luat in considerare §i anul
pregdtitor (sau de indrumare). Bursele de orice naturd se obtineau prin concurs §i se
infiintau oficii de editurd ale universitätilor care se ocupau cu multiplicarea
manualelor §i erau reglementate taxele pldtite de studenti.
Legea a asigurat o functionare corespunzdtoare a invdtamântului superior,
mai ales prin sporirea autonomiei universitare, fdcdnd din universitati cetäti
intangibile guvernate numai de ele §i prin ele9". Regulamentul general din
9 decembrie 1933, de aplicare a Legii pentru organizarea înväkimântului universitar,
aducea precizdri asupra organismelor i institutiilor create de legislatia anterioard.
Senatul Universitar se compunea din rector, decani *i delegatii facultdtilor i adopta
hotärdri obligatorii pentru facultati. in caz de dezacord, acestea din urmd puteau
apela la Consiliul universitar. Senatul elabora programul invdtdmantului universitar,
stabilea normele de colaborare intre facultati, elabora proiectul de buget al
Universitatii, accepta sau refuza legate §i donatii, hotdra in aplicarea i interpretarea
legilor §i regulamentelor universitare, intocmea regulamentul interior al Universitätii,
se ocupa de educatia studentimii §i reglementa intrebuintarea timpului liber al
studentului (prevedere suspectd §i nerealistd), distribuia bursele in strdindtate, dirija
activitatea Oficiului Universitar, a cdminelor §i cantinelor. Consiliul facultdtii era
format din toti profesorii titulari §i agregati §i se ocupa cu aprobarea legatelor,
intocmea regulamentul facultdtii §i bugetul acesteia. Bugetul Universitdtii era
intocmit de Senat §i inaintat ministerului de resort, care-I putea respinge §i putea
solicita refacerea lui in limitele sumelor acordate prin buget. in schimb, bugetul de
venituri proprii ale Universitdtii era doar aprobat de minister, care nu putea interveni.
Consiliul Universitar era format din toti profesorii universitari §i agregati ai
Universitdtii §i rezolva conflictele dintre 2 facultäti sau dintre o facultate §i Senat.
Mare le Colegiu Universitar era format din profesorii onorari, titulari §i agregati ai
Universitätii §i alegea senatorul de drept in Senatul Romdniei. Se prevedea
functionarea unui Consiliu Interuniversitar format din toti rectorii §i decanii din tard,
care era convocat fie de minister, fie de Senatul unei universitki i care dezbdtea
problemele bugetare §i alte chestiuni legate de invdtdmantul superior. Un capitol
separat era consacrat taxelor universitare, care erau fixate de care Senatul
Universitar i Consiliile Facultätilor. Taxele universitare erau: taxa de inscriere; de
bibliotecd; taxele pentru examenele finale de an, de licentd, de doctorat, pentru teze
9 Lucian Nastasd, Suveranii ..., p. 58.

www.digibuc.ro
§i eliberarea diplomelor; de laborator i institute; de intretinere §i constructii; taxe

pentru echivalarea diplomelor strdine.
Legea Iorga" din 1932 infiinta un Fond Universitar, care era alimentat din
cote deduse din taxele universitare, donatii §i legate, vânzarea timbrelor universitare,
retineri din salariile cadrelor didactice pentru absente nemotivate, retinerile de 20%
care se aplicd suplinitorilor, 40% din incasdrile realizate de laboratoare, institute §i
clinici pentru analize, expertize, vânzdri de seruri i vaccinuri, analize §i tratamente
medicale. Din Fondul Universitar se acordau diferente cadrelor didactice, burse,
ajutoare vdduvelor §i orfanilor profesorilor universitari, ajutoare pentru educatia
fizicd §i asistenta medicald a studentilor. Clasificarea cadrelor didactice se mentinea,
a§a cum fusese conceputd la sfâr§itul secolului al XIX-lea, in corpul didactic
universitar (profesori titulari, agregati i conferentiari) §i in personalul ajutdtor (*efi
de sectie, §efi de lucrdri, lectori, asistenti §i preparatori). Se prevedea existenta pe
lângd fiecare Universitate a unei biblioteci centrale. Legea lorga nu a rdmas mult
timp in vigoare, modificdri fiind aduse in 1937-1938, precum i in perioada celui
de-al doilea rdzboi mondial.
in perioada ulterioard adoptdrii Legii Iorga", legislatia din anii 1931-1933 a
fost supusd criticilor, care in parte erau alimentate de politicianism §i, in parte, de
noua conjuncturd politicd. Aspectele problematice erau: interpretarea greitd a
autonomiei universitare, insuficienta posibilitdtilor legale de control ale autoritatilor
universitare §i ministerului de resort, scdderea ordinii §i disciplinei studente§ti,
chestiunea taxelor universitare.
in 1936 a devenit evidentd necesitatea realizdrii unor modificki la legea din
1932, dezbaterea din cadrul Consiliului Interuniversitar §i Consiliilor Profesorale
ocazionând definirea autonomiei universitare, care consta in libertatea academicd in
domeniul cercetdrilor §tiintifice §i libertatea universitatilor de ali organiza cursurile
§i lucrdrile practice, din dreptul de recrutare a corpului didactic, din dreptul de a
administra averile proprii §i fondurile provenite de la stat. Unul dintre obiectivele
modifickii legislative, poate cel mai important, era demantelarea influentei mi§cdrii
legionare asupra masei studente§ti, institutiile de invdtdmânt superior fiind in aceastd
perioadd dominate, la nivelul studentilor, de extrema dreaptd. in consecintd, se avea
in vedere adoptarea unui instrument legislativ care sd permitä excluderea politicii §i
agitatiilor partizane din universitäti.
Raportul Legii pentru completarea unor dispozitii din legea "invakimlintului
universitar, sustinut de universitarul clujean Florian Stefänescu-Goangd, subsecretar
de stat in Ministerul Educatiei Nationale, mentiona despre legea autonomiei
universitare promovatd de Iorga cd acesta a
fdcut dovada cd este un idealist §i un
romantic, pentru cd atunci când domnia sa a fdcut acest dar, nu s-a ldsat condus de
realitdtile din tara noasted"10. Prin intermediul noii legi, Stefdnescu-Goangd dorea sd
suprime anarhia universitard (...) cdci numai astfel autonomia universitard poate fi
u)
Legea pentru completarea unor dispoziiii din Legea inviitámdntului universitar, Bucurqti, 1937, p. 27.
www.digibuc.ro
150 DE ANI DE INVÄTÄMANT FILOLOGIC ROMANESC -TRADITIE I VALOARE - 1863-2013 79
mentinutd". Pe de altd parte, Guvernului trebuie sd i se rezerve dreptul de a desflinta

autonomia universitard dacd ea a devenit o primejdie pentru viata universitard si
pentru siguranta statului".
Noul act legislativ, cunoscut sub numele de Legea Angelescu", desi
inspiratd si promovatd viguros de Florin Stefdnescu-Goanal, adversar al miscdrii
legionare, a fost votatd la 24 martie 1937. in virtutea noii Legi, rectorii aveau dreptul
de a lua mdsuri contra profesorilor care nu-si indeplineau obligatiile didactice.
Navetismul profesorilor primea o loviturd severd, titularul unei catedre fiind obligat
sd domicilieze in orasul respectiv, MA dreptul de a avea o activitate permanentd in
altd localitate. Ministerul putea sd destituie rectori si decani pentru neindeplinirea
obligatiilor legale. Art. 8 fixa atributiile Consiliului Interuniversitar, si anume:
probleme generale de organizare si armonizare, fixarea numdrului maxim de studenti
pe universitäti si facultdti, mdsuri generale de ordine si disciplind pentru studenti.
Mai multe articole vizau interdictia activitdtii politice in universitati, valabild atât
pentru studenti, at
si pentru membrii corpului didactic. Studentilor le era interzisd
afilierea la partide sau asociatii politice, precum si participarea la actiuni si
manifestdri politice. Mai multe asociatii si societdti studentesti fuseserd interzise si
art. 16 prevedea cd studentii care vor continua sd facd parte din aceste asociatii si
societati dizolvate vor fi exmatriculati. Congresele studentesti se puteau organiza
doar cu aprobarea ministerului. in cazuri urgente si grave, ministerul putea initia
mdsuri de mentinere a ordinii in universitati (in sensul apelului la forta publicd
n.ns.), dacd autoritatile universitare nu luaserd deja aceastä initiativd. Asociatiile
studentesti se puteau crea cu aprobarea rectorilor, iar Comitetul general al rectorilor
aproba constituirea unei asociatii studentesti la nivel national. Tot acest consiliu era
abilitat, cu aprobarea ministerului, sd elaboreze un regulament pentru Infiintarea,
organizarea si functionarea asociatiilor studentesti.
Taxele universitare nu puteau fi utilizate pentru suplimentarea retribuirii
cadrelor didactice, ci 20% din taxe erau atribuite Fondului Universitar, iar 80%
fondului de asistenta sociald, culturald si medicald a studentilor. in schimb, se
prevedeau indemnizatii pentru directorii de seminarii, laboratoare, cliMci si institute.
in fine, la fiecare universitate trebuia sd se intiinteze un Oficiu Universitar
care sa furnizeze studentilor informatii privind viata universitard, sa asigure asistenta
sociald si medicald, orientarea profesionald, activitatea sportiva si turisticd.
Asadar, legea din 1937 promova urmatoarele principii: Inlaturarea abuzurilor
corpului didactic (absenteismul, navetismul, cumulul, venituri suplimentare prelevate
din taxe), controlul complet asupra vietii asociatiilor studentesti, intarirea interventiei
puterii in invatarnântul superior si ameliorarea vietii studentilor.
Tot in 1937 s-a elaborat grila salarizdrii cadrelor didactice din invatamântul
universitar.
I I Florin Stefänescu-Goangd, fost demnitar inainte de 1944, a fost detinut la Sighet intre anii 1950
1955 §i a decedat la Bucurqti in 1958.
www.digibuc.ro
80 ADINA BERCIU-DRA GHICESCU
Salarizarea cadrelor didactice universitare (In lei)

Salarii
Gradul didactic
Initial Maxim (dupd acordarea ultimei gradatii)'2
Profesor titular 13000 29500
Profesor agregat suplinitor 8500
Profesor agregat definitiv 10550
Conferentiar 8650 19150
Sef de lucrdri 7800 17500
Asistent 6150 12500
La 2 noiembrie 1940 a fost promulgata Legea pentru adaptarea

invátámlintului superior la structura statului national legionar, care intensifica
ruptura fata de trecutul democratic al invdtdmântului de nivel academic13, profesorii
care se ardtaserd ostili mi§cdrii legionare urmând sd fie eliminati din invdtdmânt.
Dupd 1941 a fost pusd in practicd. Universitarii, unii au fost intimidati, altora li s-a
captat bundvointa acordându-li-se pozitii academice, altii au fost epurati.
Despre decretul-lege relativ la organizarea invdtdmântului superior din 23
mai 1942, care avea la bazd proiectul redactat de comisia condusd de Emil Racovita
in 1941, s-au emis in general opinii defavorabile. Totu§i, conform Legii, universi-
tdtile erau chemate sd pregdteascd elitele i oamenii de §tiintd, sä promoveze
rdspândeascd §tiinta, tehnica §i arta. Universitdtile aveau un rol esential in pregdtirea
teoreticd §i progresul §tiintei. Toate institutiile de invdtdmânt superior aveau persona-
litate juridicd. Autonomia universitard consta din administrarea fondurilor proprii,
recrutarea personalului, organizarea activitdtii didactice, §tiintifice, educative §i
sociale, asigurarea disciplinei personalului i studentilor in interiorul institutiei.
Rectorul conducea Universitatea §i o reprezenta, fdcea apel la forta publicd, controla
aplicarea legilor §i regulamentelor, supraveghea activitatea personalului didactic §i
administrativ, aplica bugetele de stat §i proprii, asigura legdtura cu Ministerul
Culturii Nationale §i Cultelor, aplica hotararile luate de minister, de Consiliul
invdtdmântului Superior §i de Consiliul Interuniversitar. Rectorul era numit de
minister dintr-o lista prezentatd de facultdti pe timp de 5 ani, iar decanii erau numiti
pe 3 ani dintr-o lista prezentatd de facultatea respectivd. Se prevedea existenta a 2
organisme consultative §i deliberative: Consiliul invdtdmântului Superior (pentru
intreg invdtdmântul superior) §i Consiliul Interuniversitar (numai pentru universitdti).
Consiliul invdtdmântului Superior era format din toti rectorii, decanii §i directorii
§colilor superioare (Scolile Politehnice de la Bucure§ti, Timi§oara §i Cernduti
Chi§indu, Academiile de inalte Studii Industriale §i Comerciale de la Bucure§ti §i
Bra§ov, Scoala de Arhivisticd din Bucure§ti, Conservatoarele de Muzicd §i Arta
12
Sporurile de gradatie erau 25% dupd 5 ani, 50% dupd 10 ani, 75% dupd 15 ani, 100% dupd 20 ani,
125% dupd 25 de ani de activitate didacticd.
13
Monitorul Oficial", nr. 257 din 2 noiembrie 1940; Gh. T. lonescu, Contributii la istoricul Univer-
sitätii din Bucurefti dupei 1918, in Studii", t. XVII, nr. 6, 1964, p. 1306 vezi §i Raport Final. Comisia
prezidentiala pentru analiza dictaturii comuniste din Romania, Bucuresti, 2006, p. 483.
www.digibuc.ro
Dramaticd de la Bucure$ti, Ia$i $i Sibiu, Scolile Superioare de Arte Frumoase din

Bucure$ti $i Iasi, Scoala Superioard de Educatie Fizicd din Bucuresti) si hotArdrile
acestuia puteau fi respinse de minister numai o data, si atunci motivat. Deciziile
Consiliului Interuniversitar erau obligatorii pentru Universitate. Senatul Universitar
se intrunea cel putin o datd pe lund si decidea in legdturd cu: aplicarea legilor $i
regulamentelor, revocarea personalului tehnic $i de serviciu, coordonarea progra-
melor de invdtdmdnt, aprobarea regulamentelor facultdtilor, elaborarea proiectului de
buget anual pentru minister. Comisia Consultativd Universitard rezolva chestiuni
administrative $i fmanciare. Oficiile Universitare cuprindeau serviciul de burse,
administrarea cdminelor si cantinelor, se ocupau de editurile universitare care
multiplicau cursurile, de informatii $i documente cu caracter universitar, de asistenta
medicald a studentilor, de orientarea profesionald, de educatia patrioticd a studentilor.
Se mentionau taxele universitare a$a cum erau clasificate in legislatia anterioard, la
care se adduga taxa de ajutor mutual. De asemenea, se mentinea divizarea perso-
nalului didactic in corpul didactic profesoral $i corpul didactic ajutdtor. Membrii
corpului didactic profesoral erau obligati sa aibd minimum 2 ore de convorbiri lunare
cu studentii, in vederea educdrii acestora prin mijloace adaptate vietii universitare".
Personalul didactic universitar trebuia sd aibd domiciliul stabil in localitatea in care
se gdsea institutia. Ministerul nu acorda gradatii de salariu profesorilor $i confe-
rentiarilor care nu realizau nimic original in specialitatea catedrei timp de 10 ani.
Pensionarea se fdcea la 65 de ani pentru profesorii titulari, la 62 de ani pentru
profesorii agregati $i conferentiari, la 60 de ani pentru sefii de lucrdri $i la 57 de ani
pentru asistenti. Profesorii titulari membri activi ai Academiei Romdne sau membri a
cel putin unei Academii strdine puteau rämdne in functiune pdnd la 67 de ani,
ministerul putand prelungi functionarea cu incd 3 ani.
Înscrierea studentilor la Universitate se fdcea pe baza diplomei de bacalaureat
si dupd promovarea examenelor de admitere. Numdrul locurilor si proportia
studenti/studente erau fixate de minister, iar frecventarea cursurilor si seminariilor se
fdcea potrivit regulamentelor facultätilor. Bursele studentesti se obtineau prin
concurs, dar restituirea burselor constituie o datorie de onoare pentru fostii bursieri
ajun$i la o stare materiald bund" (art. 133). Fiecare student avea obligatia de a activa
intr-o societate studenteascd (literard, muzicald, coregrafica, teatrald, de asistenta
sociald, sportiva sau turisticd), constituita numai cu acordul Senatului Universitar.
Decretul-Lege din 1942 prevedea cd ,Fcoala de Arhivisticá era subordonatd
Rectoratului Universitatii din Bucure$ti. La aceastd scoald, oraganizatd pe 3 ani de
studiu, puteau preda profesori de la Facultatea de Litere si Filosofie, iar studentii de
la Sectia Istorica efectuau practicd aici. ,5'coala de Arhivistica functiona cu
urmdtoarele catedre: Paleografie Romand $i Critica Textelor; Paleografie Latina si
Limba Textelor; Paleografie slavd $i limba textelor; Paleografie Medio $i Neogreacd
$i Limba Textelor; Arhivisticd, Diplomaticd Generald si Romaneasca si Cronologie;
Bibliografie, Biblioteconomie $i Bibliologie; Expertiza Grafica si Grafologie;
Arheologie $i numismaticd medie $i modernd generald si romand; Sigilografie,
www.digibuc.ro
Heraldicd si Genealogie; Istoria Vechiului Drept Romanesc si Institutii Vechi

Romanesti; lzvoare Interne si Externe ale Istoriei Romanilor.
Problema spatiului rezervat procesului de invätärnant al-Wane actuald si in
perioada interbelick dar, in pofida fluctuatiilor economice, s-au obtinut succese notabile.
Amintim spre ilustrare infiintarea Fondului Universitar, alimentat cu numeroase donatii,
intre care si unele provenind din partea unor profesori precum Victor Babes, Joan
Cantacuzino, Nicolae Iorga, Gheorghe Marinescu, Gheorghe Gh. Longinescu. Din
fondurile colectate, la care s-au adäugat subventii din partea regelui Carol 11 si a
ministerului de resort, s-a reusit intre 1934-1936 construirea palatului Facultätii de
Drept (dupd proiectele arhitectului Petre Antonescu), facultate care atragea cel mai mare
numär de studenti si unde insuficienta spatiului se resimtea acut14. Tot arhitectul Petre
Antonescu a ridicat in 1935, pe terenul destinat Cetätii Universitare situat intre
bulevardul Regina Elisabeta si str. Vasile Parvan, clädirea Casei Studentilor (devenità
sub regimul comunist Casa de culturd a studentilor Grigore Preoteasa"), cu fonduri
provenind mai ales de la Stelian Popescu, directorul ziarului Universul". Subventiile
bugetare, desi relativ mari, nu erau suficiente, cu atat mai mult cu cat in anii crizei
economice au inregistrat scdderi ingrijordtoare. Asemenea realitäti financiare reies din
tabelul care surprinde aceste fluctuatii pentru perioada 1921-1933.
Partial lipsurile au fost ameliorate de existenta fundatiilor si donatiilor
universitare, care veneau cu precddere in ajutorul studentilor care nu dispuneau de
mijloace materiale.
Multe donatii si fundatii se adresau studentilor de la Facultatea de Teologie.
Deopotrivd, numerosi profesori ai Universitätii din Bucuresti au instituit fundatii si
fonduri din care urmau sä fie intretinute sau sd fie finantate institutii de cercetare. in
anul universitar 1939-1940, de exemplu, din donatii si fonduri au fost acordate burse,
premii si stipendii unui numär de 75 de studenti, dintre care multi proveneau de la
Profesorii. Sociabilitatea universitarl

Publicatii. Institute de cercetare
Corpul didactic al Universitätii din Bucuresti i al facultätilor era constituit
din reprezentanti de marcd ai stiintei si culturii din Romania, care, prin activitatea si
rezultatele cercetärilor pot fi comparati cu valorosi universitari din tdrile care aveau o
bogatá traditie a invätärnantului superior. in privinta numärului cadrelor didactice de
la Universitatea din Bucuresti se constatä o crestere considerabilä (de la 166
14 "
In 1928 decanul Facultätii de Drept, Nicolae Bazilescu, reclama imperios edificarea unui palat
propriu i solicita in acest scop expropierea terenului pe care se afla casa Sutzu (azi Muzeul de Istorie
§i Arta al oraplui Bucure§ti). Din anul universitar 1928-1929 a fost introdusd la Facultatea de Drept
taxa de constructie.
www.digibuc.ro
persoane in 1918-1919 la 1.036 in 1937-1938), probatd de datele statistice pe care le

indicdm mai jos:
Facultatea 1872-1893 1914-1915 1926-1927 1934-1935
Teologie 8 9 11 13
Drept 10 26 33 42
Litere si Filosofie 11 28 38 50
Stiinte 16 27 49 56
Medicind 23 83 104 85
Farmacie 13 14
Medicind Veterinard 14 17
Dupd aplicarea Legii pentru modificarea qi completarea legilor privitoare la

înveitämantul superior i special in vederea rationalizdrii din 4 noiembrie 1938,
numdrul cadrelor didactice scade la 942, dar se observd o cre§tere a numdrului de
asistenti, ca o consecintd a noilor orientdri din domeniul invdtdmantului superior,
care acordau o pondere mai mare laturii aplicative.
Pe fondul sporirii corpului profesoral universitar, apare necesitatea asocierii
profesionale in scopul protejorii intereselor domeniului §i ale celor care il serveau.
Astfel, in 1917 s-a infiintat la Ia§i Asociatia Profesorilor Universitari, din initiativa lui
Dragomir Hurmuzescu. Primul Congres, tinut la Bucure§ti in 1920, a dezbdtut ideea
oportunitdtii dezvoltdrii invdtdmantului tehnic universitar, iar un altul, din 1924, a
confirmat existenta unui birou permanent in Capitald, care urma sd gireze problemele
curente apdrute intre congrese. Pre§edinte al acestui birou a fost ales Dragomir
Hurmuzescu. Printre actiunile de rdsunet ale Asociatiei Profesorilor Universitari se
numärd opozitia la proiectul unei legi a invdtdmântului superior din 1930 (este vorba
de proiectul Costächescu la care au colaborat I. Bäldcescu §i Iacob Iacobovici) §i care
afecta gray autonomia universitard §i in general invdtdmantul superior, potrivit opiniei
asociatiei. Rezistenta asociatiei a dus la respingerea proiectului.
Pentru a face fatd vulnerabilitätilor statutului lor, in 1919 asistentii
universitari au creat Asociatia Asistentilor Universitari din Romania, ale cdrei
statute au fost discutate §i aprobate in cursul adundrii generale de la Ia§i din
26-27 octombrie 1929. Asociatia, formatd din grupul Bucurqd (care indeplinea §i
rolul de comitet central), grupul Ia§i, grupul Cernduti §i cel din Cluj, avea ca scop
apdrarea intereselor morale §i materiale ale acestui grup socio-profesional.
Nu putem omite mentionarea Asociatiei Licentiatilor Universitari din
Romania (1928), ai cdrei membri erau licentiati ai unei facultdti sau §coli superioare
de stat. Printre obiectivele sale se aflau: facilitarea intrdrii §i functiondrii in
invdtdmânt, organizarea vietii culturale §1 §tiintifice a aderentilor, colaborarea cu
asociatiile culturale existente, acordarea asistentei medicale §i juridice membrilor,
fondarea unei cantine §i unui cdmin la Bucure§ti, unde se gdsea sediul.
in perioada interbelicd functia de rector al Universitdtii a fost atribuitd unor
personalitdti universitare valoroase sub raportul §tiintific printre care §i profesori de
la Facultatea de Litere. in 1929 onoarea de a fi Rector i-a revenit lui Nicolae Iorga.
www.digibuc.ro
Evenimentele dramatice ale anilor 1940-1944, succesiunea schimbdrilor

politice §i abandonarea principiilor democratice incd din 1938 s-au repercutat §i
asupra numirii rectorilor Universitatii din Bucure§ti, precum §i asupra destinului bor.
Dupd rectoratul lui Constantin Stoicescu (23 nov. 1936 8 oct. 1940), care
supravietuise instaurdrii dictaturii regale a lui Carol II, venirea la putere a mi§cdrii
legionare a dus la propulsarea in fruntea rectoratului a istoricului P. P. Panaitescu (8
oct. 1940 28 ian. 1941), profesor la Facultatea de Filosofie §i Litere, militant al
acestei mi§cdri, care va fi i directorul oficiosului legionar Cuvântul" in perioada
Statului national-legionar.
Ulterior, timp de câteva luni, din 29 ianuarie 1 iunie 1941 rectoratul a fost
ocupat de juristul Alexandru Oteteli§anu.
Facultatea de Filosofie §i Litere din Bucure§ti a continuat sä detind rolul de
cel mai important centru de cercetare §tiintificd §i de formare a cadrelor cu pregdtire
superioard din România §i a contribuit la cre§terea prestigiului tdrii in viata culturald
§i §tiintificd mondiald. Aceastä realitate este confirmatd de numdrul impresionant al
periodicelor in limba romând §i in limbi de circulatie internationald la care profesorii
Universitdtii au avut un aport decisiv. Exemplificdrile le facem pentru facultatea de
Filosofie §i Litere din Bucure§ti, §i anume: Revista generald a invätdmântului"
(fondatd 1905, de G. G. Antonescu); Revue Historique du Sud-Est Européen"
(fondatd 1914, de Nicolae Iorga) Revista istoricd" (fondatd 1915, de Nicolae Iorga);
Roma" (fondatd 1921, Ramiro Ortiz); Revista de filosofie" (fondatd in 1923 de
Constantin Rddulescu-Motru) "Grai i sutler, infiintatd de Ovid Densu§ianu, in
1923 §i care apdrea in cadrul Institutului de filologie §i folklor15 La ea au colaborat
profesorii I. A. Candrea, Tache Papahagi, Al. Rosetti, Jacques Byck, V. Vârcol etc.
Se publicau articole §i studii de limbd, cercetdri folclorice §i etnografice, acor-
dându-se o deosebitd importantd cercetdrii graiurilor române§ti; erau publicate
anchete dialectale cu privire la Graiul din Clopotiva (M. Gregorian), Cercetdri
dialectale in Dolj (Luca Preda), Folklor din Gorj (T. Gilcescu), Glosar megleno-
român (I. A. Candrea). Acestora li se adaugd numeroasele studii de etimologie
realizate de Ov. Densu§ianu, Tache Pafahagi §i I. A. Candrea. Revista apdrea in
cadrul Institutului de filologie §i folklor 6); Revista de filosofie" (fondatd 1923 de
Constantin Rddulescu-Motru); Dacia" (fondatd in 1924 de Vasile Parvan); Revista
clasicd" (fondatd in 1925 de Nicolae I. Herescu); Revista germani§tilor români"
(fondatd 1931, Simion Mândrescu), Revista istoricd romând" (fondatd 1931,
C. C. Giurescu), Bulletin Linguistique" (fondat 1933, Alexandru Rosetti). "Bulletin
Linguistique" a fost strâns legat de Laboratorul de foneticd experimentald, de pe
lângd Facultatea de Litere din Bucure§ti. Revista apdrea anual. Trata atât probleme
de lingvisticd, cât §i chestiuni de dialectologie. Articolele erau redactate in limbile
15 D. Sandru, Activitatea Linguistica rottiâneascd In anul 1937 1 Extras din Convorbiri literare",
1938, Bucure§ti: p. 4-5.
16 Ibidem, p. 5.
www.digibuc.ro
francezd, englezd sau germand. Au fost publicate atat studii de teorie generald (studii
despre silabd sau morfem), cat §i studii de lingvisticd cu referire la limba romand.
Numeroasele articole semnate de Al. Rosetti, Al. Graur, Leo Spitzer, J. Byck *.a. au
reprezentat o pretioasd contributie adusd lingvisticii romane§ti. Anchetele dialectale
publicate in numerele revistei Bulletin linguistique" se deosebeau de cele din Grai
qi suflet", prin faptul cd erau fdcute cu ajutorul chestionarului lingvistic i cu ajutorul
fonografului Cercetdri literare" (fondatd 1933, Nicolae Cartojan), Istros" (fondatd
in 1934 de Scarlat Lambrino); Studii italiene" (fondatd 1935, Alexandru Marcu);
Sociologie Romaneascd" (fondatd in 1938 de Dimitrie Gusti).
0 atentie constantd in perioada interbelicd s-a acordat pregkirii pedagogice a
viitoarelor cadre didactice din invdtdmantul normal, gimnazial i liceal. in acest sens,
in 1921 P. P. Negulescu, in proiectul sdu de reforrnd a invdtdmantului a preydzut
crearea unor institute dependente de Universitäti. in 1926 titularul Catedrei de
Pedagogie de la Universitatea din Bucure§ti propunea infiintarea unui institut
pedagogic, care urma sd aibd ca obiective rezolvarea problemelor de educatie §i
invdtdmant §i cercetarea §tiintifico-pedagogicd. Chiar dacd nu s-a putut realiza un
asemenea institut, la Seminarul de Pedagogic s-a depus o activitate intensd, ale cdrei
rezultate au fost publicate in Buletinul Seminarului de Pedagogie Teoreticd"
(f. 1925, condus de P. P. Negulescu).
Sectia Pedagogicd Universitard s-a infiintat la 4 august 1924, cu misiunea de
a pregki profesori pentru §colile normale §i gimnaziale din mediul rural. Erau primiti
60 de invdtkori §i institutori care, dupd un an pregkitor sustineau un examen
echivalent cu bacalaureatul §i care le dddea dreptul de a se inscrie la Facultatea de
Litere §i Filosofie sau la cea de Stiinte. Acqtia erau bursieri ai statului §i aveau
obligatia dupd absolvire sd activeze in §colile care le erau atribuite.
in 1931 a fost organizatd Biblioteca Pedagogicd, ce punea la dispozitia
studentilor surse documentare privind problemele pedagogiei moderne, iar in
octombrie 1939 s-a putut realiza un laborator de pedagogie experimentald. Studentii
Seminarului Pedagogic Universitar17 trebuiau sd asiste la 40 de lectii, apoi realizau
10 lectii §i o alta finald, elaborau o lucrare de metodicd, o caracterizare a unui elev §i
o analizd multilaterald a unui manual didactic.
Enumerarea selectivd a cadrelor didactice care au conferit valoare primei
Universitäti a tdrii in perioada interbelicd este edificatoare §i reclarnd precizarea a
in imprejurdrile tragice ale anului 1940 o serie de cadre didactice ale Universitätii din
Cernduti s-au aldturat corpului didactic universitar bucure§tean.
La Facultatea de Litere §i Filosofie §i-au desfd§urat activitatea in perioada
interbelicd §i pand in 194518: Dimitrie Onciul, Ioan Ursu, Vasile Parvan, Ioan Bianu,
17 Transformat in 1938 in Scoala Norma 15. Superioard, care devine in 1940 Academie Pedagogica si
redevine in 1942 Seminarul Pedagogic Universitar Titu Maiorescu". in 1943 s-a infiintat si un
Seminar Pedagogic Universitar pentru pregátirea profesoarelor.
18 Ovidiu Bozgan, Universitatea din Bucuresti. 1864-1990, p. 38-39. A se vedea si capitolul Galeria
Profesorilor din prezentul volum.

www.digibuc.ro
Dimitrie Gusti, Tudor Vianu, Traian Herseni, Gheorghe Vlddescu-Rdcoasa, Mircea

Vulcdnescu, Henri H. Stahl, Mircea Florian, Anton Dimitriu, Ion Petrovici, Georghe
Vâlsan, Gheorghe Gh. Antonescu, Iosif I. Gabrea, Constantin Narly, Traian Brdileanu,
Constantin Rddulescu-Motru, P. P. Negulescu, Dimitrie Marmeliuc, Nicolae I.
Herescu, Dionisie Pippidi, Alexandru Rosetti, Ovid Densu§ianu, Joan A. Candrea,
Dimitrie Caracostea, Alexandru Leca Morariu, Barbu Theodorescu, Nicolae
Cartojan, Stefan Ciobanu, Nicolae Georgescu-Tistu, Mihail Ralea, Basil Munteanu,
Victor Morariu, Iuliu Valaori, Dimitrie Evolceanu, Ramiro Ortiz, Alexandru Marcu,
Joan Andrie§escu, Scarlat Lambrino, Teofil Sauciuc-Sdveanu, George Oprescu,
Nicolae Iorga, Gheorghe I. Brätianu, Constantin C. Giurescu, Ion I. Nistor, Nicolae
Bdnescu, Vasile Grecu, Petre P. Panaitescu, Ion Huditd, Victor Papacostea, Drago§
Protopopescu, Nicolae Petrescu, Anton Golopentia, Gheorghe Zapan, Ioan C.
Petrescu, Theodor Capidan, Tache Papahagi, Joan Andrie§escu, I. D. Stefänescu,
Petru Cancel, Grigore Nandri§, Simion Mândrescu, George Murnu, Ion Rddulescu-
Pogoneanu, Simion Mehedinti, Demostene Russo, Charles Drouhet, Vintilá
Mihdilescu, Radu Vulpe, Dan Simonescu.
Cadrele didactice de la aceastd facultate au intemeiat o serie de institute care
favorizau cercetdri sistematice in domenii noi ale cunoa§terii. Un loc important 1-a
ocupat sociologia §i, indisolubil legatd de destinul acesteia, fascinanta figurd a lui
Dimitrie Gusti, principalul inspirator al programelor sociale din deceniile trei-cinci.
La Facultatea de Litere §i Filosofie a functionat o Conferintd de Sociologie
intre 1904-1912, detinutd de Dimitrie Drdghicescu, apoi, din 1910, de Ion
Rddulescu-Pogoneanu. in 1920 s-a transferat de la Universitatea din Ia§i Dimitrie
Gusti, care a pus bazele Institutului Social Român in 1921 §i, din 1925, a inceput sà
organizeze cercetarea concretd pe teren. La acest institut s-a format o intreagd pleiadd
de sociologi români, care au activat cu rezultate exceptionale pând in 1948, când
regimul comunist a interzis invdtdmântul sociologic. Revenind la Institutul Social
Român, mentiondm cà acesta a fost reorganizat §i redenumit in repetate rânduri
(Institutul de Cercetdri Sociale al României 1938, Institutul de Stiinte Sociale al
României 1940). Institutul Social Român publica din 1919 prestigioasa revistd
Arhiva pentru §tiintd §i reformd sociald".
Alexandru Rosetti a infiintat in 1928 un Laborator de foneticil experimentalá
dotat cu o fonotecd, iar in 1937 a pus bazele Institutului lingvistic.
De mai multi ani functiona la Facultatea de Litere §i Filosofie un Institut de
Literaturd care, potrivit statutului din 1922, promova cercetdrile literare, cultiva
gustul literar al publicului, sprijinea productia literard in concordantd cu idealul cel
mai Malt artistic". Ambitiosul plan al Institutului prevedea crearea unei biblioteci,
publicarea de editii critice, traduced, organizarea de cursuri, seminarii, conferinte §i
§edinte literare, instituirea de premii. Institutul, condus de un comitet format din
decanul facultdtii, rectorul §i ministrul Instructiunii Publice, Il avea in fruntea sa pe
Mihail Dragomirescu.
www.digibuc.ro
in 1935 (dupd alte informatii 1933) Dimitrie Caracostea, succesorul lui Ioan
Bianu la Catedra de Istoria literaturii române a intemeiat Institutul de Istorie Literará
si Folclor, iar in 1938 titularul Catedrei de Limba si literatura latinä, Nicolae I.
Herescu a fondat Institutul de Studii Latine. Institutul, lansat printr-o conferintà
radiofonicd a lui Nicolae I. Herescu, la 11 noiembrie 1937, isi propunea difuzarea
culturii clasice, promovarea invätämântului clasic in scoli, trezirea interesului pentru
cultura latind. Institutul de Istorie Nationalä, organizat de mai multi ani de
C. C. Giurescu, a primit recunoasterea oficialä in 1942.
Tot la aceastà facultate a fost infiintat in 1932 inväfámântul bibliologic de
cätre Nicolae Georgescu-Tistu, specialist recunoscut in domeniul biblioteconomiei
(mai tdrziu, o Sectie de Biblioteconomie a functionat la Facultatea de Filologie intre
1954-1958).
in decembrie 1941 s-a creat Institutul de Istoria Artei, coordonat de profesorii
George Oprescu, Ioan Andriesescu si I. D. Stefänescu, ultimul provenit de la
Universitatea din Cernäuti.
Un rol important in perfectionarea post-universitard 1-au avut $colile
române 19 din Franta si de la Roma, inflintate in 1920 , in urma demersurilor lui
Nicolae Iorga. Acesta a fost pând in 1940 directorul Scolii Române din Franta (in
localitatea Fontenay-aux-Roses, la sud de Paris), institutie care a format numerosi
specialisti in domeniul istoric, filologic si artistic, §i care edita publicatia Mélanges
de l'École Roumaine en France (1923-1936).
Vasile Pdrvan a fost primul director al Scolii Române de la Roma, inauguratä
in 1922 si dotatä cu un local construit dupà proiectele lui Petre Antonescu (1933).
Meritele scolii pot fi identificate in publicarea periodicelor Ephemeris Dacoromana
(1923-1935) si Diplomatarium Italicum (1925-1940), precum si in prilejul oferit
arheologilor români de a se forma in ambianta inegalabild a antichitätilor latine din
capitala Italiei. in 1928 fostii membri ai Scolii Române de la Roma au intemeiat
Asociatia academica Vasile Pâryan", care organiza anual Zile le Vasile Pârvan".
in 1938 a fost inaugurat Institutul Român de la Saranda (Albania), infiintat
de Nicolae Iorga care i-a fost si director pand in 194020, Ulterior, a fost condus de
Dumitru Berciu, asistentul savantului prin a cdrui strädanie s-a inaltat clädirea si s-a
organizat activitatea acestuia.
La 1 septembrie 1940 a fost creat Institutul Romcin din Germania, in fruntea
cäruia s-a aflat Sextil Puscariu, iar la 1 aprilie 1944 a luat nastere Institutul de
Cercetári Geografice al României, a cdrei conducere a fost asiguratä de Vintilä
Mihäilescu.
19Alexandru Balaci, Ion Ionascu, Universitatea din BucureVi, 1864-1964, p. 43.

20Pentru problemele legate de Institutul Roman din Albania a se consulta Adina Berciu-Dräghicescu,
Dumitru Berciu. 0 viará inchinatä arheologiei romilnegi, Bucuresti, Ed. Universitätii din Bucuresti,
2011, P. 42-61; Adina Berciu-Dräghicescu, Institutul romem de la Saranda, in vol. Arománi,
meglenorománi, istrorománi aspecte identitare 0 culturale, coordonator Adina Berciu-Dräghicescu,
Bucuresti, Ed. Universitätii din Bucuresti, 2012, p. 89-96.
www.digibuc.ro
88 ADINA BERCIU-DIMGHICESCU
Studentii. Organizatii studente0. Asistenta socialá

Anul universitar 1922-1923 a fost presdrat cu multe dificultdti i nemultumiri
generate de situatia materiald grea a studentilor, de spatiul insuficient de la
Universitate2t, a§a Meat nu surprinde cä in toamna anului 1922 au izbucnit masive
manifestatii de protest ale studentimii din Romania, care vor duce la na§terea a§a-zisei
generatii de la 1922", referintd miticd a extremei drepte interbelice. Agitatiile din
1922 au fost precedate de activismul grupului de studenti de la Ia§i, animat de Corneliu
Zelea Codreanu, care a reu§it sà impund la congresul studentesc din 4-6 septembrie
1920 tinut in capitala Moldovei adoptarea unei motiuni cu caracter antisemit.
Acest eveniment precursor se producea intr-un context complex. Romania
s-a vdzut confruntatd, dupd sfar§itul primului rdzboi mondial, cu experientele
revolutionare din Rusia §i Ungaria, care ldsau sd se profileze o iminentd tentativd
de subversiune comunistd a tdrii. Romania dupd 1918 avea un numdr semnificativ
de minoritari, ale cdror sentimente de fidelitate fatd de noul stat nu fuseserd
demonstrate convingdtor, ceea ce Ii fdcea pe nationali§tii români sä afirme cä
minoritdtile nationale afecteazd coeziunea §i stabilitatea tàrii. in plus, nationali§tii
erau exasperati de faptul cd Romania a semnat tratatul pentru protectia
minoritdtilor, care permitea interventia externd in favoarea acestora, fapt interpretat
ca o mutilare a suveranitdtii statului roman.
Mi§carea studenteascd s-a declan§at mai intai la Cluj, apoi la Bucure§ti, Ia§i,
Cernduti, determinand reactia Consiliului de Mini§tri §i inchiderea Universitätii din
Cluj. La rândul lor, studentii au cerut respectarea numerus clausus, care stabilea eä
numdrul de studenti evrei sd fie limitat incat ponderea lor in Universitdti sd nu o
depd§eascd pe cea care revenea evreilor in populatia in consecintd, s-a ales un
Comitet de Actiune care a votat Motiunea prin care se solicita respectarea numerus
clausus §i, in urma insuccesului de a impune acest criteriu, au avut loc ciocniri
violente intre studentii cre§tini §i cei evrei, soldate cu rdniti i arestati. De pildd
Napoleon Cretu, pre§edintele studentilor de la Facultatea de Litere i Filosofie din
Bucure§ti, a fost arestat. La Universitatea din Bucure§ti au fost suspendate cursurile
§i bursele, s-au inchis cantinele.
Profesorii Facultätii de Filosofie i Litere au reactionat. Nicolae Iorga a
demisionat de la Catedrd, pe motiv cà studentii s-au manifestat ostil fatd de el.
Demisia i-a fost respinsd §i revenind la Catedrd a solicitat un concediu de doi ani,
addugand nepotrivirea 'hare ideile care md cdlduzesc §i acelea care agitä majoritatea
studentilor universitari" 22.
Dar, agitatiile studente§ti din 1922 au fost generate §i de cauze specifice acestui
grup, intre care enumerdm: cre§terea numdrului de studenti a relevat cu brutalitate
21 Maria Somesan. MiKarea studenfeasca din 1922, in Anuarul Institutului Român de Istorie
Recentd", vol. I, 2002, p. 191.
22 Ibidem, p. 201.
www.digibuc.ro
carentele vietii universitare, conditiile de viatd (cazare, alimentatie, asistenta sociald),

de studii (insuficienta localurilor, clinicilor, laboratorelor, bibliotecilor), taxele
universitare mari, neglij enta autoritätilor guvernamentale, au provocat sentimente
justificate de nemultmuire23.
Agitatiile au continuat si in anul urmdtor. La 30 ianuarie 1923 au avut loc la
Bucuresti altercatii grave intre studentii romani i evrei, care 1-au determinat pe
rectorul Universitdtii din Bucuresti, Mihail Vlddescu, sà aplice mdsuri similare celor
de la Cluj. Un nou puseu al agitatiilor a avut loc in martie 1923, cand s-a votat noua
Constitutie ce punea capdt discrimindrilor etnice, rasiale i religioase. Pentru a
preveni dezordinile in localurile universitare, autoritdtile au dispus interventia
fortelor de ordine. Cu toate acestea, studentii romani boicotau cursurile in mai 1923,
potrivit Comitetului Central Studentesc de la Bucuresti, din aproximativ 14.000 de
studenti frecventand cursurile doar 100-150 de studenti crestini. in cele din urmd,
acelasi Comitet Central anunta la 4 iunie 1923 reinceperea cursurilor la Facultdtile de
Drept, Stiinte i Litere, la Academia Comerciald, la Scoala de Arhitecturd si la cea de
Agriculturd; Facultatea de Medicind din Bucuresti, unde se exprimaserd pozitiile cele
mai radicale, reincepe activitatea la 5 iunie 1923. La revenirea la normalitate a
contribuit atitudinea conciliantd a conducerii Universitdtii din Bucuresti, care a
acceptat organizarea de cursuri i sesiuni extraordinare, pentru a se evita
compromiterea anului universitar. in schimb, la Universitatea din Iasi anul
universitar 1922-1923 a fost declarat pierdut.
Noi tulburdri antisemite au avut loc in 1925-1926, mai ales la Facultatea de
Medicind. Din cauza violentelor provocate de studentii legionari, autoritdtile au
interzis in mai 1928 activitatea Uniunii Nationale a Studentilor Crestini Romani.
Miscdrile greviste studentesti au continuat i In 1931-1933, inspirate de aceastä datd
23
Ibidem. Incidentele incep la Facultatea de Medicind de la Cluj la 26 octombrie 1922. Studentii
medicinisti români s-au opus ca studentii evrei sä practice disectii pe cadavrele crestinilor. Preceptele
religioase ale iudaismului interziceau disectiile pe cadavre evreiesti (ulterior studentii evrei au
renuntat la aceastä prescriptie). La 5 decembrie 1922, agitatiile se rdspândesc i in alte centre
universitare cum ar fi Bucuresti, Iai, Cernauti. La 10 decembrie 1922, reprezentantii studentilor
români reuniti la Bucuresti au adoptat o motiune care, in linii mari, va constitui programul studentimii
române in perioada interbelicd. Dupd ce se declara cd miscarea studenteascd nu este antisemitd, se
propuneau restrictii privind admiterea in invdtdmântul superior a celor care nu aveau cetdtenie
romând, introducerea numerus clausus (procentul studentilor minoritari egal cu procentul reprezentat
de minoritätile respective pe ansamblul populatiei statului), incurajarea elementelor nationale,
implicarea statului in crearea de cdmine, cantine, laboratoare, biblioteci, noi localuri universitare,
sanctiuni impotriva presei care a incercat sd discrediteze miscarea studenteascd (cu referire la
campania murdard dusd de presa de stânga, in special de ziarele Adevärul" i Dimineata"). De
asemenea, se solicita redeschiderea facultdtilor care fuseserd inchise de autoritdtile universitare si
incetarea urmdririi studentilor de cdtre organele represive ale statului. Revendicdrile relative la
conditiile de viatd si de studiu ale studentimii erau considerate perfect fondate de majoritatea clasei
politice, care insd respingea metodele violente prin care se urrndrea obtinerea lor. De altfel, ministrul
Instructiunii Pub lice, liberalul Constantin Angelescu, profesor la Facultatea de Medicind din
Bucuresti, va aloca ulterior sume importante pentru necesitdtile invdtdmântului superior.
www.digibuc.ro
de fortele de extremd stângd. De altfel comuni§tii au incercat sd se infiltreze in

Universitate imediat dupd. crearea Partidului Comunist §i au reu§it sa infiinteze o
serie de organizatii minuscule: Uniunea Studentilor Independenti (1925), Uniunea
Studentilor Sdraci (1931) §i, mai ales, Frontul Studentesc Democrat24 (1935), in
conducerea cdruia figurau Gheorghe Rddulescu, Grigore Preoteasa §i Mihail
Dragomirescu (a nu se confunda cu titularul Catedrei de Literaturd Romând, intre
1906-1938, Mihail Dragomirescu, decedat in 1942). Frontul Studentesc Democrat a
fost dizolvat in martie 1937, impreund cu toate celelalte asociatii studente§ti cu
ambitii politice, chiar nedeclarate.
0 legislatie universitard stimulantà, precum §i noile imperative ale
dezvoltdrii economice §i sociale ale tarii, care deschideau perspectivele atragerii
cadrelor superior calificate au constituit tot atâtea argumente in favoarea cre§terii
nurndrului de studenti români, la care se adduga un numdr semnificativ de studenti
strdini, unii autori interbelici sustinând chiar a
in România exista o suprapopulatie
universitard.
Constantin Kiritescu25, cel care s-a ocupat de acest fenomen, aprecia cd
invdtämântul superior suferea de o crizd de hipertrofie", iar §omajul intelectual
contribuie la sporirea nelini§tilor in stat". in acest sens, el avertiza cd solutionarea
crizei universitare nu mai poate fi amânatd färd a se comite un pdcat fatd de neamul
românesc, Mid a ne asuma o rdspundere gravd fatd de viitorul tarii". Demonstratia lui
Constantin Kiritescu se fundamenta pe compararea datelor statistice, care 11 prilejuiau
constatki ingrijordtoare, §i anume: cre§terea spectaculoasä a numärului studentilor
din România Mare in raport cu numdrul studentilor din preajma primului rdzboi
mondial pe teritoriul care va corespunde statului roman de dupd 1918; cre§terea
ponderii elementului feminin in formarea populatiei studente§ti, mai ales in
universitdti, deoarece §colile speciale continuau sd fie predominant masculine (cu
unele exceptii).
Dincolo de cifrele globale existd dezechilibre in ce prive§te repartizarea
studentilor pe specialitati, Facultdtile de Drept inmatriculând cei mai multi studenti,
fapt explicabil prin oportunitdtile de carierd in serviciul statului, profesiunile libere
sau in politicd.
La Facultdtile de Litere §i Filosofie Constantin Kiritescu aträgea atentia
asupra fenomenului feminifdrii lor, justificat prin aceea cd absolventii optau in
majoritate pentru cariera didacticd, una din putinele considerate onorabile pentru
24
Alexandru Balaci, Ion Ionascu, Universitatea din Bucuregi, 1864-1964, p. 44.
in 1935 s-a creat In facult5ti un front al studentilor democrati, ca parte din lupta pentru Frontul
Popular Antifascist. in acela§i an, sub coordonarea P.C.R. s-a constituit In facultAti Frontul Studentesc
Democrat, cu organul de presd Studentul român".
25
Vezi Constantin Kiritescu, Suprapopulafia universitarei. Proporfii-cauze-remedii, Bucure§ti, 1935;
Idem, Rapport sur le surpeuplement des Universités en Roumanie, Bucarest, 1935; Idem, Problema
educafiei dirijate". in legatura cu suprapopulafia universitaril 0 pmajul intelectual, In Arhiva
pentru §tiintä i refound socialä", an XIV (1936), tom II, p. 848-911.
www.digibuc.ro
150 DE ANI DE INVATAMANT FILOLOGIC ROMÂNESC TRADITIE SI VALOARE 1863-2013 91
femei. Totui, in conditiile in care unele profesiuni constituiau Inca' apanajul

masculinitätii, statutul profesional al femeilor licentiate era mai fragil decât cel al
bdrbatilor §i pericolul §omajului intelectual in rândurile lor era mai mare.
Evolutia numärului studentilor in litere si filosofie la Bucuresti si la Iasi26

An universitar Bucureti I4
Studenti Studente Total Studenti Studente Total
1930-1931 1310 1847 3157 270 589 856
1931-1932 1147 1579 2726 282 588 870
1932-1933 1007 1606 2931 268 538 806
1933-1934 1215 2306 3521 196 505 701
1934-1935 1169 2297 3446 270 572 842
Pe ansamblu, chiar se inregistreazd o cre§tere a numdrului studentilor la

aceste facultati. Astfel, la Universitatea din Bucure§ti studentii de la Facultatea de
Litere reprezentau 11% in 1921, 32% in 1927 (atunci erau inscri0 6444 de studenti
când s-a atins vârful solicitdrilor pentru aceastd facultate) §i 20% in 1934.
La aceste rezultate produse pe plan intern trebuiau addugati licentiatii §i
doctorii care se formaserd in strdindtate, al cdror aport numeric nu poate fi surprins
cu fidelitate datoritd diversitdtii situatiilor in care s-au aflat, de la burse oferite de
statul român pând la suportarea de cdtre familie a cheltuielilor de §colarizare.
Studentii erau obligati sd sustind examenele prevdzute de Regulamentele Facultdtii §i
sd frecventeze cursurile la care erau inscri§i, dar la Facultatea de Litere frecventa era
mai mult formald.
Studentii au beneficiat in perioada interbelia de numeroase burse de studiu
in strdindtate, un rol deosebit in acest sens avându-1 Scoala Romând de la Roma,
condusd de Vasile Pârvan §i cea de la Fontenay-aux-Roses, condusd de N. Iorga.
Conform unei statistici elaborate de Ministerul Finantelor pentru anul universitar
1925-1926, situatia celor asistati financiar de statul român era urmdtoarea:
Tara Numär solicitanti27 Solicitäri admise
Franta 683 273
Italia 113 46
Anglia 29 20
Belgia 24 11
Germania 23 8
Alte täri 18 10
Total 890 367
De departe tam cea mai solicitatd era Franta, continuându-se o tendintd

antebelicd. Conform rapoartelor Oficiului Diplomatic al României de la Paris, in anul
26 La Facultätile de Litere de la Universitätile de la Cluj si Cernduti, fetele au devenit majoritare din

anul 1925.
27 Pe specialitäti, structura era urmätoarea: medicinä 191, drept 143, arte 121, litere 118,
inginerie 118, stiinte 98, teologie 28, agronomie 9, altele 291.
www.digibuc.ro
universitar 1927-1928 erau la studii in Franta 2.034 cetäteni romani, repartizati dupd
cum urmeazd: 1.182 la Paris, 166 la Toulouse, 159 la Nancy, 117 la Strasbourg, 114
la Caen, 113 la Grenoble etc. in anul universitar 1933-1934 erau la studii in Franta
1.841 de cetäteni romani, din care 1.141 la Paris. Romanii ocupau locul II in randul
studentilor strdini care studiau in Franta, primul loc fiind rezervat, explicabil,
polonezilor.
Structura studentilor cetäteni români28
la Universitatea din Paris in 1934-1935
Studenti Studente Total
Drept 183 25 208
Medicinä 518 72 590
Stiinte 130 23 153
Litere 122 132 254
Farmacie 8 2 10
Total 961 254 1215
A doua tar% de destinatie pentru candidatii la studii §i specializdri era Italia,

urmatd de Cehoslovacia (ca o reflectare a excelentelor relatii dintre Cehoslovacia *i
statul roman in perioada interbelicd) i Germania. De notat lipsa interesului tinerilor
pentru studii §i specializdri in SUA. Dupd absolvirea studiilor in stedindtate, posesorii
diplomelor trebuiau, pentru a putea functiona in Romania, sd le echivaleze, urmand o
procedurd indulgentd. in 1930 Universitatea din Bucure§ti a echivalat 1.458 de
diplome obtinute in strdindtate, din care 758 in medicind §i 277 in §tiinte juridice.
Existau voci care denuntau pregdtirea superficiald a unora dintre cei care studiaserd
in strdindtate.
Cre§terea numdrului studentilor in Romania intre cele cloud rdzboaie
mondiale este indiscutabild. Dacd in anul universitar 1913-1914 erau 8.632 pe
teritoriul Romaniei Mari de dupd 1918, in anul universitar 1933-1934 populatia
universitard de la toate institutiile de invdtdmant superior ajunsese la 38.869.
Cre§terea devine *i mai vizibild prin raportare la populatia tdrii. Astfel, dacd in ajunul
primului rdzboi mondial in Vechiul Regat raportul era de 1 student/1.408 locuitori, in
anul universitar 1934-1935 raportul ajunsese la 1 student/544 locuitori (cu corectia
propusd de Kiritescu de 15% pentru inscrierile multiple).29 Explicatia cre§terii
numdrului studentilor in Romania s-ar fi datorat transformdrilor din invdtdmantul
secundar (intre 1929-1935 durata liceului s-a redus de la 8 la 7 ani, introducerea
obligativitätii bacalaureatului, in 1925, care conduce la o anumitd triere a
candidatilor la studii universitaren.
28 Se aprecia cd 80% dintre ace§tia sunt de origine evreiascd.

29 Pentru comparatie raportul se prezenta astfel in alte state: Bulgaria (1935) 1/947, Iugoslavia (1935)
1/940, Po Ionia (1925) 1/636, Ungaria (1932) 1/546, Cehoslovacia (1935) 1/504, SUA (1932)
11127, Germania (1932) 1/533, Franta (1932) 1/480 (inclusiv cei 16.277 de studenti strdini).
30 in 1924 aveau drept de inscriere la universitäti 5.437 absolventi de liceu, in 1925 se puteau inscrie
2.874 de bacalaureati.
www.digibuc.ro
Mdrirea numdrului de studenti nu a corespuns mdririi corpului didactic, fapt

care impieta asupra calitätii studiilor, asupra contactelor dintre profesorii §i studenti
§i asupra activitätilor in clinici, laboratoare §i seminarii.
Evolutia personalului didactic si auxiliar la cele 4 universitáti

An Personal didactic Personal ajutätor
1925 520 805
1930 752 1.003
1934 864 1.061
Pentru remedierea crizei universitare, C. Kiritescu propunea mdsuri care

vizau deopotrivd invdtdmantul secundar §i cel superior, precum: diminuarea ponderii
liceului teoretic in favoarea invdtdmantului tehnic §i profesional §i. mentinerea
severitdtii examenului de bacalaureat; fixarea anuald a contingentului de studenti, pe
specialitdti, in functie de nevoile ramurilor de activitate, examene serioase" la
admitere; moderarea sistemului de taxe; organizarea unui sistem de examene partiale
§i de diplome care sd garanteze selectia candidatilor; intdrirea disciplinei studentilor
in ce prive§te frecventa, lucrdri practice §i depunerea regulatd a examenelor;
armonizarea autonomiei universitare cu mecanismul, trebuintele §i drepturile vietii
de stat"; organizarea asistentei sociale pentru studentii pauperi §i, färd discriminarea
elementelor alogene, cerea sd se dea elementului national, situatia dominantd pe
care o reclamd caracterul statului §i siguranta lui" 31.
Demonstratia lui Constantin Kiritescu, valoroasd pentru studierea stdrii de fapt,
apare ca incompletd, ceea ce obligd la unele comentarii critice. Principalul pericol care
decurgea din fenomenul suprapopuldrii universitätilor era §omajul intelectual, §i
tocmai acest aspect nu este abordat. Nu existä referiri la numdrul §omerilor in randul
cadrelor didactice, medicilor, inginerilor, juri§tilor etc. Invocarea nevoilor statului nu
este suficientd. Romania era la aceea datd, cu toate progresele inregistrate, o tard in
curs de dezvoltare, cand tranzitia de la economie agrard la una industriald abia se
conturase, cu o ratd inaltd a analfabetismului, cu o asistenta sociald §i sanitard incd
deficitard. in plus, profesiunile liberale evoluaserd potrivit propriilor logici §i
interventia statului nu putea fi deck inutild. Romania era departe de a se putea
dispensa de speciali§tii pe care ii produceau institutiile de invdtdmant superior; in culpd
era statul care nu §tia sd creeze cadrul propice pentru fructificarea acestui potential.
Ana li§tii din perioada interbelicd aveau in vedere in tabelele statistice
alcdtuite §i originea etnicd a studentilor din Romania. Numdrul mare al studentilor de
origine evreiascd a fdcut ca unele cercuri de extremd dreaptd sd agite problema
instituirii unui numerus clausus, respectiv limitarea numdrului evreilor inscri§i in
institutiile de invdtdmant superior din Romania in functie de proportia minoritdtii
evreie§ti pe ansamblul populatiei. Se auzeau propuneri vizand mdsuri administrative
care cdpdtau alura unor persecutii. Dar, concret nu s-a intreprins nimic pand in 1940,
31
Constantin Kiritescu, Suprapopulatia universitarei. Propotlii-cauze-remedii, p. 15.
www.digibuc.ro
nemultumirile §i agitatia din 1922 nesolutionând problema, dupd cum s-a putut
observa din rândurile precedente.
Dintr-o anchetd realizatd la Facultatea de Litere §i Filosofie din Bucure§ti in
1933 rezultd cd 43% din studenti urmau mai multe facultdti. Disproportiile de care
aminteam reies cu claritate din urrndtoarele date, pentru perioada 1921-1932. Cifrele
se bazeazd pe datele furnizate de Analele Universitatii din Bucurqti:
Specialitatea Nr. total Procent studenti Procent studenti Licentiati Procent licentiati din
inscrisi universitari români inscrisi
Drept 122.035 43,1% 43,5% 8.673 7,1%
Litere si filosofie 58.353 20,6% 21,7% 5.232 9%
Teologie 15.165 5,4% 898 5,9%
Stiinte 40.260 14,4% 15,1% 2.875 7,2%
Medicinä 31.759 11,2% 9,9% 3.852 12,4%
Medicina vet. 2.777 1% 1% 281 14%
Farmacie 12.829 4,6% 2,4%
(5240)
in deceniul patru al secolului s-a conturat conditiile de admisibilitate la

facultdtile din Universitatea Bucure§ti. in 1935, Consiliul Interuniversitar, in
conditiile in care §omajul intelectual incepuse sd inhibe entuziasmul tinerilor, stabilea
numdrul limitd de studenti pentru inscrierile in anul I: Teologie 200, Drept 800,
Litere §i Filosofie 800, Stiinte 600, Medicind 200, Fannacie 100 i Medicind
Veterinard 60. De remarcat a., in raport cu cele 2.760 de locuri care reveneau
Universitdtii din Bucure§ti, in unna examenelor au fost admi§i, in anul universitar
1935-1936 1.744 de studenti. in plus, s-a decis introducerea examenului de admitere
la toate facultdtile care consta din 2 probe, una scrisd §i cealaltd orald (al cdror scop
era verificarea gradului de stdpânire a limbii române §i cuno§tintele de specialitate).
Examenul de admitere se sustinea intre 15-25 octombrie, iar media minima' trebuia
sd fie 6. Materiile din care se sustineau probele de examen erau urmdtoarele:
Facultatea Sectia Materii de examen
Teologie - Istorie bisericeascä universalä
- lstoria românilor
Apologetica
traducere dintr-un autor latin
Drept Istoria Romei antice
- Istoria românilor
Economie politica si drept
- Logica si sociologie
traduceri dintr-un autor latin
Litere 5i Filosofie Secpa Filologicä - Rornanä
Latinä
- Francezä
Sectia Istoricä Romänä
- Latinä
Istorie
Sectia Filosoficä - Romanä
Francea
- Filosofie
www.digibuc.ro
150 DE ANI DE INVATAMANT FILOLOGIC ROMÂNESC TRADITIE SI VALOARE 1863-2013 95
Stiinte Sectia Matematica Matematicä

Sectia Fizico-chimie Fizicä
- Chimie
Mineralogie
Sectia Stiinte naturale Fizicä
i agronomie - Chimie
Stfinte naturale
Medicinä Zoologie
Farmacie Botanicä
Anatomia i fiziologia omului
Medicinä Veterinarä Biologia generalä
Din anul universitar 1938-1939 toti candidatii care se inscriau la examenul de

admitere la facultätile din Universitatea Bucure$ti trebuiau sä se prezinte la vizita
medicalä $i la examenul psihotehnic.
Din toamna anului 1940, cand in Romania s-a instaurat pentru cateva luni
dictatura legionard, au apärut restrictii privind accesul evreilor la Universitate. in
raport cu obsesia rasista a statului national-legionar existau unele exceptii pentru
urma$ii directi ai voluntarilor, invalizilor $i mortilor din rdzboiul de independenta,
pentru invalizii din rdzboiul pentru intregirea Romaniei, pentru cei care au luptat in
armata romand $i au fost decorati, cat $i pentru urma$ii directi ale celor cloud' ultime
categorii, dacd la 9 august 1940 erau cre$tini.
Preocupdri pentru stabilirea principiilor unei politici universitare adresate
studentilor in conditiile constituirii Romaniei Mari au existat incd de la inceputul
perioadei interbelice. Deloc surprinzator cd aceste chestiuni au fost dezbatute in prima-
vara anului 1923 in Seminarul de Sociologie, etica. $i politicd animat de profesorul
Dimitrie Gusti la Facultatea de Filosofie $i Litere din Bucure$ti. in 1931 acesta afirma,
atragand serios atentia studentilor: Libertatea academicä de care studentul se bucurd
la Universitate, nu inseamnd a face ce voie$te, ci a deveni ceea ce trebuie,
conformandu-se cu smerenie principiului de viatä superioarä, ce-i legitimeazä existenta.
Starea academica nu poate constitui alte privilegii, deck acel mare privilegiu de a fi
student, pentru care societatea face sacrificii insemnate32". Marile directii ale politicii
universitare au fost direct inspirate de acesta, in functie de imperativele constructiei
noului stat, dar $i de propriile sale conceptii ruraliste, astfel: 1. Necesitatea asigurärii
suprematiei elementelor b4tina$e in cultura nationald prin crearea conditiilor prielnice
aducerii fiilor de tarani; 2. Obligatia fata de studentii odata ajun$i la Universitate de a
li se asigura un trai demn, atat din punct de vedere cultural cat $i material;
3. Democratizarea vietii studente$ti prin introducerea votului obligatoriu in alegerea
diferitelor organe de conducere a asociatiilor $i de administrare a gospoddriei (cämine,
cantine) pentru a da astfel conducatorilor studentiinii prestigiul $i räspunderea
necesarä; 4. Participarea studentimii la deliberdrile organelor universitare asupra
chestiunilor care o privesc de aproape, cum ar fi, de pilda, disciplina universitard;
32Dimitrie Gusti, Marin Popescu-Spineni, indreptar pentru studentul de la facultatea de Filosofie 0

Litere din Bucure0i, p. IV.
www.digibuc.ro
96 ADINA BERCIU-DRÄGHICESCII
5. Apropierea cât mai cordiald §i. intimd "¡titre student i profesor; 6. Excluderea din
Universitate a politicii de partid, ldsându-se totqi studentilor cea mai largd libertate
pentru orice credintd politicd *i indreptarea tuturor eforturilor care o politicd a
culturii"33. Realizarea acestor principii democratice presupunea cunoa§terea in
ansamblu a vietii studentqti, a orientdrilor, a§teptdrilor §i optiunilor studentilor
ini. Ca atare, s-a elaborat un Chestionar care cuprindea 248 de intrebdri din cele
mai variate domenii: situatia personald, formatia colard, situatia materiald (locuinta,
alimentatia, igiena, sdndtatea), raporturile interstudente§ti, raporturile cu profesorii,
cu autoritkile universitare, activitatea social-culturald, religia, politica, raporturile cu
minoritarii, drepturile femeii (Unde credeti cd ar fi mai rodnicd §i mai necesard
energia i activitatea femeii?") etc. Ancheta propriu-zisd s-a realizat abia in 1930,
limitatd doar la studentii Facultätii de Litere §i Filosofie a Universitätii din Bucure§ti,
§i se reducea la 105 intrebdri, chestionarul din 1923 fiind, din pricina numdrului
excesiv de mare al intrebdrilor, nerealist. Din nefericire rezultatele au fost publicate
partial, contributia la reconstruirea tabloului vietii studente§ti de la Universitatea din
Bucurqti fiind limitat34.
La chestionar au rdspuns 82% din studentii Facultätii de Filosofie i Litere.
Structura acestei facultdti la inceputul anului universitar 1930-1931 era urmdtoarea:
Sectia Studenti Studente Total Procent sectie pe ansamblul facultdtii
Filologie 316 989 1305 56,5%
Istorie-geografie 214 561 775 33,6%
Filosofie 138 91 229 9,9%
Dupd mediul de provenientd a studentilor situatia se prezenta astfel:

Locul nasterii Studenti Studente Total
Bucuresti 62 262 324
Mediul urban 224 916 1140
Mediul rural 382 463 845
De§i România avea o populatie covar§itor rurald, majoritatea studentilor de la

aceastd facultate proveneau din mediul urban, ceea ce demonstreazd inegalitatea
§anselor intre tinerii din orase §i cei din mediul sdtesc. intre motivatiile care i-au
fäcut pe tineri sd opteze pentru aceastd facultate, primeazd realizarea unei situatii
materiale decente 52% din repondenti35.
33
Program studentesc pentru organizarea vietii universitare, in Arhiva pentru stiintd si reformd
sociald", an V, 1924, nr. 1-2, p. 175-176.
34
Roman Cresin, Ancheta sociologicä asupra vietii studenteoi", in Arhiva pentru stiintä si reformd
sociald", an XIV, 1936, tom II, pp. 633-744; Dimitrie Gusti, Marin Popescu-Spineni, Îndreptar
pentru studentul de la Facultatea de Filosofie 0 Litere din Bucurqti, p. 183-190.
35
67% dintre studenti si 84% dintre studente si-au exprimat dorinta de a deveni profesor.
www.digibuc.ro
Ancheta elucida inscrierile multiple; astfel, studentii de la Litere care

frecventau simultan a doua facultate (a doua sectie a Faculatii de Litere, Drept,
Sainte, Teologie, Academia Comerciald, Scoala Politehnicd, Medicind Umand,
Medicind Veterinard, Farmacie, Conservator) reprezentau 54% dintre studenti (care
preferau Facultatea de Drept) si 27% dintre studente (care preferau o a doua sectie a
Facultdtii de Litere). Interesant este rdspunsul la intrebarea dacd studentii doresc
continuarea studiilor in strdindtate:
Da (in special cei de

la Filologie)
Nu Nedeterminat nil räspuns
Studenti Studente Studenti Studente Studenti Studente Studenti Studente
64,4% 63,5% 20,5% 15% 9,7% 10,2% 5,4% 11,3%
Urmdtoarele intrebdri se referd exclusiv la viata academicd a studentilor36.
Frecventa la cursuri
Foarte regulat Regulat Neregulat
% din % din % din
Studenti Studente Studenti Studente Studenti Studente
total total total
6,6 11.6 10,1 61,8 72,2 69,3 25,1 13,2 16,7
Rezultd de aici o mai mare asiduitate a studentelor in raport cu studentii. in

schimb, se constatd o similitudine in ce priveste insuccesul scolar.
Nurnär de ani pierduti Studenti % din total studenti Studente % din total studente
an1 58 8,7 122 7,4
2 ani 14 2,1 52 3,2
Peste 2 ani 15 2,2 28 1,7
Total 87 13 202 12,3
in pregairea propriu-zisd studentii preferau in majoritate o formuld mixtd,

audierea si lectura cursurilor (desi cursurile litografiate aveau reputatia cd sunt
scumpe).
Modalitatea Studenti Studente Total % din studenti % din studente % din total
Audierea cursurilor 32 94 126 4,8 5,7 5,4
Audiere si lecturä 393 1054 1447 58,9 64,2 62,7
Lecturd 220 394 614 32,9 24 26,6
Färä. räspuns 23 99 122 3,4 6,1 5,3
Pregdtirea in vederea sustinerii examenelor se baza, in majoritatea cazurilor

celor interogati, pe combinarea lecturii notelor personale si a cursurilor litografiate.
36
Alexandru Balaci, Ion Ionascu, Universitatea din Bucuregi, 1866-1964, p. 43.
www.digibuc.ro
98 ADINA BERCIII-DRÄGHICESCU
Modul de pregatire Studenti Studente Total % din studenti % din studente % din total
Cursuri litografiate 175 370 545 26,2 22,5 23,5
Note personale 75 162 237 11,2 9,9 10,3
Cursuri §i note 353 908 1261 52,9 55,3 55
Fdrd rdspuns 65 201 266 9,7 12.3 11,1
Majoritatea studentilor foloseau pentru pregkirea seminariilor atat

bibliografie strdind cat §i romaneascd (nu este clar dacd aici s-au avut in vedere §i
traducerile in limba romand, logic ar fi fost sd se includd §i acestea).
% din % din % din
Tipul de bibliografie Studenti Studente Total
studenti studente total
Bibliografie romand i strdind 447 990 1437 66,9 60,3 62,2
Bibliografie romand 168 439 607 25,1 26,7 26,3
Cursurilitografiate 13 57 70 2 3,5 3
Färd rdspuns 40 155 195 6 9,5 8,5
in raport direct cu semnificatia intrebdrii precedente este cunoa§terea de ckre

studenti a limbilor strdine, care sd le permitd accesul la o bibliografie mai
cuprinzkoare.
Limbile stráine in care studiazä studentii
Limbi strdine Studenti Studente Total % din studenti % din studente % din total
Franceza 624 1560 2184 93,4 95,1 94,6
Germana 190 376 566 28,4 22,9 24,5
Engleza 29 138 167 4,3 8,4 7,2
Italiana 90 126 216 13,5 7,7 9,4
Rusa 21 75 96 3,1 4,6 4,1
Maghiara 17 16 33 2,6 1 1,4
Clasice 153 125 278 22,9 7,6 12
Cea mai frapantd constatare este suprematia Mil rival a limbii franceze, care
corespundea francofoniei triumfale din Romania interbelicd. De altfel, din tabelul
urmdtor ar putea sd rezulte cd limba francezd era pentru multi studenti §i singura
limbd strdind pe care o cuno§teau.
Numdr limbi sträine % din % din % din
Studenti Studente Total
cunoscute studenti studente total
Una 391 1062 1453 58,5 64,7 62,9
Doud 140 354 494 21 21,6 21,4
Trei 23 64 87 3,5 3,9 3,8
Mai multe 70 80 150 10,5 5 6,6
Nu putem deck sd regretdm cd rezultatele la celelalte intrebdri nu au mai fost

publicate, cdci rdspunsurile ar fi permis degaj area unui portret-robot al studentului
roman in perioada interbelicd.
www.digibuc.ro
150 DE ANI DE INVATAMANT FILOLOGIC ROMANESC -TRADITIE I VALOARE 1863-2013 99
Numdrul ridicat al studentilor bucuresteni a racut ca problemele asistentei sociale

sd domine miscarea studenteascd. in general autoritätile au acordat atentie acestor
chestiuni, dar suportul financiar era de multe ori deficitar. Totusi, asistenta sociald a
tinerilor universitari a beneficiat de concursul generos al unor asociatii particulare,
filantropice, care au remediat unele lacune existente. inscriindu-se in tendintele generale
de ameliorare a vietii sociale, actiunea in vederea infiintärii unor cdmine i cantine
studentesti este declansatä in 1919. in acel an, la 27 august a fost promulgatd Legea
pentru organizarea Societeitii Caminul Studentilor". in fapt, se crea pe lângd fiecare
Universitate o asemenea societate, care avea scopuri culturale, educative si sociale
care urma sä construiascd cdmine i cantine proprii. Aceste societäti erau conduse de
consilii compuse din: rector, un delegat din partea Senatului Universitar, un delegat al
ministerului etc. Veniturile societätii rezultau din taxe, cotizatii, plata pensiunilor la
cantine, subventii de stat, judetene sau comunale, donatii, legate. Societatea Cdminul
Studentilor" din Bucuresti a fondat cäminele Sf. Voievozi", Cantacuzino", Medicind
Veterinard", Sf. Stefan" si Gutenberg". Costul chiriei varia kite 100 (pentru semi-
solventi) si 200 lei pe lund, pret in care era inclus i ceaiul pentru interni. Pe lângä
cäminele de stat, existau i cdmine particulare precum: cäminul Asociatiei crestine a
femeilor române (pentru fete, infiintat in 1921, cu o capacitate de 60 de locuri, cotizatia
3000 lei pe lurid pentru casd i masd), Cdminul Asociatiei tinerelor fete (25-50 lei pe zi
pentru cazare i masa), Cäminul Mihai Eminescu" (infiintat in 1923, cu o capacitate de
40-45 locuri, unde erau primiti mai ales studenti sdraci de la Facultatea de Litere si de
Stiinte, pe baza bunelor referinte asupra situatiei lor universitare), Cdminul particular al
studentelor, Cäminul studentelor S. Haret" (infiintat in 1908, avea o capacitate de 150
de locuri i percepea taxe intre 250-2000 lei pe lund in functie de posibilitätile studen-
telor) etc. Admiterea in cdmin se fäcea pe baza diplomei de absolvire a liceului, certifica-
tului de bund-purtare, certificatului de sdndtate, certificatului de stare materiald. Criteriul
alegerii era media de absolvire. Conditiile oferite in cäminele particulare constau in: säli
de dusuri i bai, bibliotecd, sdli de lecturä, instalatie de radiofonie i grädind, dormitoare.
in uncle cdmine sA organizau sezdtori artistico-literare i matineuri dansante37.
La 8 septembrie 1923 institutia se reorganiza, formându-se Comisia Cantinelor
Caminelor. in octombrie 1927 s-a luat hotdrärea ca aceastd comisie sd fie dirijatä de
care Senatul Universitar. in aceastd perioadä s-a adoptat i un regulament, care
prevedea primirea studentilor in cantine i cdmine in urma unui concurs sub trei
categorii: fdrä platd, solventi si semisolventi. Senatul Universitar delega pe
presedintele Comisiei Cantinelor care se ocupa de administrarea acestora i fiecare
cämin sau cantind avea un director care era asistat de un comitet studentesc. La
cantinele de stat solventii pldteau 20 lei pe zi, iar semisolventii 10 lei. La prânz se
serveau trei feluri de mâncare, seara cloud. Cantinele de stat care functionau in acea
vreme erau: Cantina Cantacuzino", Cantina Gutenberg", Cantina Sf. Voievozi",
cea a internatului teologic. Pe lânga acestea, existau cantine particulare precum:
37
Cäläuza studentului",1927-1928, Bucuresti, 1927, p. 73-74.
www.digibuc.ro
Cantina Asociatiei cre§tine a femeilor romdne", Cantina Avram Iancu", Cantina

particulard a studentelor, Cantina Societätii Pdinea zilnicd", Cantina S. Haret"38 §.a.
in 1925-1926 erau gdzduiti in amine 550 studenti, in 1926-1927 560
studenti, in 1927-1928 tot 560 studenti, iar in 1928-1929 514 studenti. Pentru
aceia§i ani universitari erau admi§i in cantinele universitare 2.200 de studenti, 2.400
de studenti, 2.280 studenti i respectiv 2.460 studenti. in afard de aceste capacitdti de
cazare §i masd oferite efectiv de autoritdtile de stat, mai existau cdmine §i cantine
fondate de socieatile particulare i de societätile studente§ti, acestea din urmd
beneficiind i de sprijinul financiar al prefecturilor i comunelor rurale §i urbane. Au
existat cazuri cdnd s-au inregistrat administrdri defectuoase ale cdminelor §i
malversatiuni de fonduri39.
Primul cdmin studentesc s-a creat in 1908 de cdtre Societatea Ocrotirea
Tinerelor Fete", patronatd de Clotilda Averescu, sotia viitorului mare§al. Foarte
activd era §i Asociatia Cre§tind a Femeilor Romdne, fondatd in 1919, §i care
38Ibidem, p. 78-79.
Situatia cdrninelor studentesti in 1927-1928. Cdmine infiintate de stat (administrate de Comisia
Centrald a Cdminelor i Cantinelor Universitdtii)
Cdminul particular al studentilor
Spiru Haret 1908 175
C. Vasiliu-Bolnavu 1925 100
Cdminul Asociatiei Tinerelor Fete
Cdmine ale societdtilor studentesti
Alexandru Sihleanu (Rm.Sdrat)
Cercul Studentesc Arges 26
Oituz (Bacäu) 50
Brdila 1919 120
Cercul Studentesc Bucovinean 1927 200
Cercul Studentesc Buzoian 50
Cercul Studentesc Chisindu 1928 25
Cercul Studentesc Constdntean 52
Cercul Studentesc Dambovitean 1925 37
Cercul Studentesc Doljean 1924 50
Cercul Studentesc Gorjean 1927 40
Cercul Studentesc Ialomitean 49
Cercul Studentesc Mehedintean 72
Cercul Studentesc Muscelean
Cercul Studentesc Oltul 1927 35
Cercul Studentesc Prahovean (poseda cantina proprie) 340
Cercul Studentesc Sibiu 1927
Cercul Studentesc Tulcea 1927
Cercul Studentesc Vdlcea 55
Cercul Studentesc vldscean 200
Cercul Studentesc Teleorman 1925 60
Cercul Studentilor in Medicind 200
www.digibuc.ro
intretinea o cantind. Teoretic, existau in cdmine 2.447 de locuri (desigur s-au calculat
numai datele avute la dispozitie, pentru unele cdmine n-am avut la dispozitie
capacitatea). insd de-a lungul deceniilor numdrul cdminelor a fost fluctuant, unele
dintre ele avdnd o existentd efemerd. in anul 1937 au fost suprimate mai multe
cdmine, sub pretextul conditiilor insalubre si a imoralitdtii care ar fi domnit acolo.
Uneori ele au fost suprimate din cauza faptului cd deveniserd nuclee ale activismului
legionar. in anul universitar 1939-1940 situatia cdminelor se prezenta in felul
Denumirea cdminului
Cdminul nr. 1
Institutul Teo logic
locuri
urmdtor (nu dispunem de date referitoare la cdminele judetene):
Nr.
200
120
Denumirea cdminului
Cdminul Sf. Ecaterina
Cdminul Victoria
Nr.
locuri
105
70
Cdminul din B-dul Carol 100 Cdminul evreiesc (studente) 100
Fundatia C. Vasiliu-Bolnavu" 100 Cdminul Alexandrina Cantacuzino 43
Cdminul Asociatiei pentru Asistentd 750 Cdminul Asociatiei Cre§tine 35
Universitard Carol al II-lea" a Femeilor Române
Cdminul evreiesc 220 Cdminul Domnita Ileana 38
Cdminul studentilor orfani de rdzboi 116 Cdminul Asociatiei Preoteselor Ortodoxe 36
Cdminul Institutului Sf. Augustin 50 Cdminul Hortensia Popa 60
Cdminul studentilor maghiari 57 Cdminul studentilor Casa Corpului Didactic 67
Cdminul Spiru Haret" 136
Rezultd cu claritate cd se fdceau eforturi sustinute pentru asigurarea unor

conditii optime pentru derularea vietii studentesti, dar, in pofida lor, existau situatii
critice care ipotecau desfdsurarea normald a existentei cotidiene. in 1939 s-a propus
infiintarea unui Credit National Studentesc cu fonduri garantate de stat, care urma sd
imprumute sumele necesare studentilor aflati in suferintd si pe care acestia trebuiau
sd le returneze dupd obtinerea licentei si in cursul exercitdrii profesiunii.
0 altd problemd era aceea a asistentei medicale gratuite pentru studenti.
Initiativa in aceastd directie a avut-o Societatea Studentilor in Medicind, care in
1919, a infiintat Asistenta medicald universitard, care avea un serviciu de consultatii
gratuite la Spitalul Coltea.
Orientarea studentilor universitari bucuresteni a inceput sd preocupe tot mai
mult forurile universitare si in 1924 Universitatea a creat un Birou de informatii,
asistentd si inlesniri universitare. Sub auspiciile Asociatiei Cregine Studentegi
(fondatd in august 1921) s-a creat in februarie 1923 Opera de ajutorare studenteascei,
care a infiintat in 1924 o legkorie de cdrti, unde erau angajati studenti contra unor
retributii modice. in 1925 Opera de ajutorare studenteascá a creat la rdndul ei un
serviciu de asistentd medicald. Se simtea insd tot mai mult nevoia unei institutii
universitare permanente care sd coordoneze sistematic si coerent asistenta sociald
universitard. 0 asemenea institutie a fost Oficiul Universitar, creat la facultatea de
Filosofie si Litere in 1927 la insistentele lui Dimitrie Gusti, prefigurat de documentul
intitulat Program studentesc pentru organizarea vietii universitare" publicat in 1924,
www.digibuc.ro
la care ne-am referit. in 1930, când a fost rector, N. Iorga a trecut Oficiul Universitar
la Universitate. Conform statutului, Oficiul Universitar Bucuregi aducea un aport
specific la satisfacerea diferitelor interese de ordin tiintific, social §i economic din
cadrul vietii universitare, pentru desävâqirea i consolidarea acesteia". Creatorii au
imaginat trei functiuni pe care urma sà le realizeze: studierea sistematicä i aprofundatä
a vietii universitare, orientarea i asistenta diferitilor factori din cadrul vietii univer-
sitare, coordonarea vietii universitare. Oficiul Universitar era organizat cu 4 sectii:
1. Inforrnatii §i documente referitoare la viata universitard nationalä i internationalk
2. Asistenta socialä (cazare, sustinere materialä, asistenta medicaid, vilegiaturd);
3. Orientarea de studii i profesionalä; 4. Anchete, studii §i publicatii sectie aflatä in
relatii cu Institutul International de Cooperare Intelectuald al Societätii Natiunilor cu
sediul la Paris (fondat in 1924). Preocupdrile acestei institutii duceau la crearea unei
atmosfere optime vietii studente§ti. Oficiul Universitar activa in mai multe directii:
consultatii medicale, analize, internäri, tratamente, facilitarea unor locuri de muncd,
indrumäri pentru studii, informatii referitoare la cdmine i cantine, informatii privind
universitkile din lume, echivaldri de diplome, organizarea cursurilor de yard din tard §i
din sträindtate, difuzarea de bilete gratuite la spectacole, schimb interuniversitar de
publicatii, multiplicarea cursurilor, ajutoare bäne§ti etc. Oficiul Universitar a editat
lucrarea Ceileiuza studentului (au apdrut mai multe editii dintre 1927-1941), un
sugestiv compendiu cu date care puteau interesa pe studentii bucure§teni.
Din 1935 functia de pre§edinte al Oficiului Universitar a indeplinit-o
P. P. Panaitescu, profesor in continuare la Facultatea de Filosofie §i Litere, urmat din
18 februarie 1941 de Gheorghe Vrânceanu.
O directie de bazä a activitätii Oficiului Universitar a fost asistenta medicaid.
in 1927-1928 au fost capacitati in aceastd activitate 45 de medici i 12 farmaci§ti
care acordau scutiri sau reduceri substantiale. S-a apelat la corpul didactic al
Facultätii de Medicind, la serviciile Sanatoriului Dimitrie Gerota" (infiintat in 1909)
§i la Ministerul Sändtkii40. in noiembrie 1942 Oficiul Universitar a inaugurat
cäminul §i cantina Casa Studenteascd"41. Cu incepere din 1938 Oficiul Universitar
administra bursele pentru cdmine i cantine.
Detectarea aptitudinilor studentilor in vederea unei orientdri universitare
eficace a suscitat preocuparea Oficiului Universitar, care colabora in aceastä directie
cu profesorul Constantin Rädulescu-Motru. Acesta 1-a desemnat in 1934 pe Ion M.
Nestor, §ef de lucräri la Laboratorul de psihologie experimentalei sä studieze aceste
aspecte §i, in urma anchetelor realizate, Rddulescu-Motru a prezentat Senatului
Universitkii in toamna anului 1935 un memoriu in care pleda pentru testarea
aptitudinilor psiho-fiziologice, a gradului de inteligentä i talentelor caracteristice In
40 Dimitrie Gusti, Marin Popescu-Spineni, Indreptar pentru studentul de la Facultatea de Filosofie,

p. 191. in 1937-1938, de exemplu, au fost tratati i consultati gratuit 1.421 studenti, iar unora le-au
fost distribuite gratuit medicamente. in acelasi an universitar au fost trimii in colonii de yard 80 de
studenti, in iulie 1940-97 de studenti i in iulieaugust 1941 150 de studenti.
41 in acelasi an Oficiul Universitar a avut initiativa credrii de biblioteci pe langd cdminele studentesti.
www.digibuc.ro
vederea eradicdrii dezorientdrii prezente in rdndul studentilor. in continuare,

propunea infiintarea in cadrul Oficiului Universitar a unei Sectiuni speciale pentru
orientarea profesionald academicd §i asistenta psihologicd studenteascd". in anul
universitar 1935-1936 s-au realizat peste 10.000 teste psihologice, inclusiv la elevii
ultimului an de liceu, care aveau o reprezentare inadecvatd a carierei universitare.
Sectiunea de orientare profesionald a militat pentru introducerea obligativitdtii
examenului psihotehnic, dar nu §i pentru respectarea concluziilor testului, deoarece
principiile de diagnozd §i prognozd nu se confirmaserd suficient. Oficiul Universitar,
cu o activitate fecundd, a fost desfiintat de regimul comunist in 1948.
Mi§carea studenteascd a cunoscut o dezvoltare de proportii necunoscute in
perioada anterioard. Spectacolul policrom al vietii studente§ti se compunea din asociatii
academice, asociatii religioase, asociatii sportive, asociatii social, culturale §i asociatii
regionale. Progrese ingrijordtoare au obtinut in rdndul studentilor ideile extremismului de
dreapta, legionarii consoliddnduli permanent pozitiile in rdndul studentimii.
Existau 3 organizatii studente§ti importante. Prima, Federatia Asociatidor
Cregine Studentegi, constituitä in 1923, in cursul unui congres organizat la
Rdmnicu-Vdlcea, din asociatiile studente§ti cre§tine din Bucure§ti, Ia§i, Cluj,
Constanta, Cernduti, 1'1 avea ca pre§edinte in deceniul trei pe Mircea Vulcdnescu §i
publica din 1926 revista Ideea cre§tind".
La 6 noiembrie 1926 Senatul Universitdtii din Bucure§ti a recunoscut Centrul
Studentesc Bucuregi, care avea in vedere cultivarea sentimentului national.
Principala organizatie studenteascd la nivel national era Uniunea Nationale!: a
Studentilor Cregini din România (UNSCR), infiintata la 11 februarie 1925 din
initiativa studentilor ie§eni. De fapt, fondarea acesteia a fost ratificatd la Congresul
National Studentesc de la Ia§i din 28 noiembrie 1926. Sediul Uniunii era la
Bucure§ti, iar obiectivele, a§a cum rezultau din statute erau urmdtoarele: realizarea
idealurilor nationaliste exprimate in cursul mi§cdrilor studente§ti din decembrie
1922, aducerea la cuno§tinta puterilor publice a revendicdrilor studente§ti,
ameliorarea situatiei materiale a studentilor, mentinerea §i dezvoltarea traditiilor
cre§tin-ortodoxe, reprezentarea studentilor romdni in Conféderation Internationale
des Étudiants. Membrii activi §i protectori ai UNSCR nu aveau dreptul de a se inscrie
in partide politice, prevedere superflud deoarece UNSCR se gdsea in orbita mi§cdrii
legionare, ap cum rezultd chiar din obiective, respectiv realizarea programului din
1922. La inceputul deceniului patru UNSCR avea 8 centre studente§ti (Bucure§ti,
Cluj, Ia§i, Cernduti, Timi§oara, Oradea, Arad, Chi§indu) cu 152 de organizatii §i cu
27.205 membri. La rdndul sdu, Centrul Studentesc Bucure§ti avea 86 organizatii §i
17.100 de membri §i avea urmdtoarea structurd:
1. Societdti pe facultdti §i scoli speciale: Societatea Studentilor in Medicind,
Societatea Studentilor in Drept, Societatea Studentilor in Litere i Filosofie, Societatea
Studentilor in Farmacie, Societatea Studenfflor in sStiinte Naturale, Societatea Stu-
dentilor in Stiinte Fizico-Chimice, Societatea Studentilor in Electrotehnicd, Societatea
Studentilor in Chimie Industriald, Societatea Studentilor in Matematicd, Societatea
www.digibuc.ro
Studentilor in Teologie, Societatea Studentilor de la Scoala Politehnicd, Societatea

Studentilor de la Academia Comerciald, Societatea Studentilor de la Academia de
Agriculturd, Societatea Studentilor de la Scoala Superioard de Educatie Fizicd.
2. Asociatii regionale: Federatia Cercurilor Studentesti din Oltenia, Asociatia
Studentilor Crestini Moldoveni Stefan cel Mare", Cercul Banatean, Federatia
Dobrogeand.
3. Asociatii ale studentilor români crestini de peste hotare: Societatea
Studentilor Macedo-Români, Societatea Studentilor din Timoc Dacia Aureliand",
Societatea Frdtilia" (de asemenea, macedo-romând).
4. Asociatii de asistentd sociald: Societatea Studentilor Orfani de Rdzboi,
Societatea Cdminelor si Cantinelor Universitare.
5. Cercuri studentesti judetene (60 la numdr).
6. Societatea Sportivd.
Prezentdm in continuare situatia societdtilor studentesti clasificate dupd
scopurile afisate in statutele lor pând in 1930:
1. Societatea Studentilor in Teologie infiintatd in 1887, recunoscutd de
Senatul Universitdtii in 1900 si 1926.
2. Societatea Genera ld a Studentilor in Stiinte recunoscutd la 4 februarie
1900. in 1924 s-a divizat in Sectia Matematicd, Sectia Fizico-chimicd si Sectia
Stiinte naturale, care au devenit la rândul lor societdti independente in 1927.
3. Societatea Studentilor in Litere si Filosofie recunoscutd la
18 martie 1902.
4. Societatea Studentilor in Drept recunoscutd la 23 martie 1904.
5. Societatea Studentilor in Medicind infiintatd in 1875, recunoscutd ca
persoand morald si juridicd in 1897. Era cea mai bine organizatd societate
studenteascd, dispunând de cdmin, sald de festivitäti, cabinet de lecturd, bibliotecd,
sectie sportivd. Din 1880 publica revista Spitalul".
6. Societatea Studentilor in Farmacie recunoscutd in 1904.
7. Societatea Studentilor Institutului Electrotehnic infiintatd in 1915 si
recunoscutd in 1925.
8. Societatea Studentilor Institutului de Chimie Industriald, infiintatd in 1925,
recunoscutd in 1927.
9. Societatea Studentilor in Geografie Soveja" infiintatd in februarie 1927
(publica revista Soveja).
-
10. Societatea Studentilor in Medicind Veterinard recunoscutd in 1927.
11. Societatea Studentilor in Istorie recunoscutd in 1930.
Aldturi de acestea functionau asociatiile studentesti religioase42.
Din rândul asociatiilor social-culturale enumerdm:
1. Societatea Culturald Viata Studenteascd".
2. Societatea Studentilor Orfani de Rdzboi Urmasii eroilor neamului".
42
Asociatia Crestind Studenteascä din Bucuresti infiintatä in 1921 si reorganizatä in 1923;
Societatea Studentilor Crestini Misionari infiintatd in 1926.
www.digibuc.ro
3. Asociatia Universitard a Prietenilor Poloniei (fondatd 1927).

4. Gruparea Universitarei Românei pentru Societatea Natiunilor, înfiintatä In
1926 preocupatá de popularizarea principiilor §.i doctrinei Societätii Natiunilor.
4.i
Prqedintele asociatiei era Tudor Vianu.
5. Societatea Academicd Amicii Italiei recunoscutd in 1929.
Majoritatea asociatiilor studente§ti erau reprezentate de asociatii regionale,
uneori stipendiate de prefecturile judetene de provenientd §i care aveau scopuri
declarate de ordin social §i profesional. Unele reu§iserd sd-§i amenajeze cdmine §i alte
facilitäti, in timp ce altele, putine la numdr, aveau preocupdri exclusiv §tiintifice43.
Dacd aceste organizatii in majoritatea lor vizau viata sociald §i culturald a
studentimii, studentii in§i§i puteau deveni parte activd in programele sociale
imaginate la sfâi*tul perioadei interbelice. La 18 octombrie 1938 s-a promulgat
Legea Serviciului Social, in virtutea cdreia toti studentii erau obligati sd satisfacd
serviciul social la sate pe o duratd de 2 luni. Diploma de satisfacere a serviciului
social dddea dreptul de obtinere a Certificatului de absolvire a facultatii, sau a
Diplomei de licentd. Conducerea i organizarea Serviciului Social era giratd de
Institutul de Cercetári Sociale al Romeiniei. Desigur, intentiile erau pozitive, mai ales
cd exista un precedent in echipele studentqti conduse de Dimitrie Gusti, dar aspectul
jenant al obligativitdtii putea conduce la o activitate formald. De altfel, legea a fost
suspendatd in 1939 §i abrogata in 1940.
in 1938 studentilor le era interzisd orice activitate politick grocedându-se
chiar la eliminarea din facultdti a unor tineri legionari dar §i comunisti .
43 in paranteze, anul când au fost recunoscute de Senatul Universitätii:

Asociatia Naturali§tilor din Oltenia, Federatia Cercurilor Studente§ti din Oltenia (1925), Federatia
Cercurilor Studente§ti Basarabene Unirea, Cercul Studentesc Argq (1927), Cercul Studentesc Alba-
Iulia (1927), Cercul Studentesc Arad (1927), Cercul Studentesc Back' (1925), Cercul Studentesc Bälti
(1929), Cercul Academic Bänätean, Cercul Studentesc Bihor (1927), Cercul Studentesc Braila, Cercul
Studentesc Bucovinean (1925), Cercul Studentesc Buzäu (1925), Cercul Studentesc Caliacra, Cercul
Studentesc Ch4indu (1927), Cercul Studentesc Constanta (1929), Cercul Studentesc Covurlui (1927),
Cercul Studentesc Dâmbovita, Cercul Studentesc Dolj (1929), Cercul Studentesc Durostor (1925),
Cercul Studentesc Fägdra§ (1925), Cercul Studentesc Gorj (1926), Cercul Studentesc Hotin (1929),
Cercul Studentesc Hunedoara (1927), Cercul Studentesc Ialomita (1924), Cercul Studentesc Ilfov
(1926), Cercul Studentilor Ie§eni din Bucurqti, Cercul Studentesc Ismail (1925), Cercul Studentesc
Mehedinti (1926), Cercul Studentesc Muscel (1926), Cercul Studentesc Murq (1929), Cercul Stu-
dentesc Neamt (1930), Cercul Studentesc Oltul (1926), Cercul Studentesc Putna Märd§e§ti, Cercul
Studentesc Prahova (1925), Cercul Studentesc Alexandru Sihleanu" Râmnicu-Sdrat, Cercul Studentesc
Radu-Vodd" (1925), Cercul Studentesc Bucure§ti (1927), Cercul Studentesc Sibiu, Cercul Studentesc
Soroca (1927), Cercul Studentesc Somepn, Cercul Studentesc Nicu Gane" Fälticeni (1928), Cercul
Studentesc Tecuci, Cercul Studentesc Târnava Mare (1927), Cercul Studentesc Teleorman (1926),
Cercul Studentesc Tutova, Cercul Studentesc Tulcea (1926), Cercul Studentesc Tara Bârsei (1925),
Cercul Studentesc Vâlcea, Cercul Studentesc V1aFa (1927), Societatea Academia'. Somepnä (1927),
Societatea Studenteasca Dacia Aureliand" (1924), Societatea Studenteascd Frätilia" (1926), Socie-
tatea Studentilor Macedo-Români (1925), Societatea C. M. Vasiliu-Bolnavu", Cercul Studentesc
Turda (1929), Cercul Studentesc Dorohoi (1929), Cercul Studentesc Cahul (1929).
44
Raport final, Comisia prezidentiala pentru analiza dictaturii comuniste din Romania, Bucure§ti,
2006, p. 483.
www.digibuc.ro
Aparitia autoritarismului in viata politicd a României a dus la suprimarea

vietii studentesti de asociatie. Ca in orice regim autoritar, principiul unicitätii a
devenit o obsesie, totul trebuia sä fie concentrat in institutii simplificate, pentru a fi
controlat si dirijat de putere. La 19 octombrie 1939 s-a infiintat Frontul National
Studentesc, care trebuia sä se inscrie in organigrama institutiilor carliste. Obiectivele
acestei organizatii erau transant expuse: pentru intdrirea fortelor sufletesti, morale si
fizice ale tineretului studentesc român si pentru dezvoltarea disciplinatd a activitätii
sale, toti studentii de la universitätile si scolile de invätämânt superior din România
vor fi incadrati in Frontul National Studentesc, care este o organizatie nationald,
culturald si sociald in care intrd studentii, pdstrând calitatea de membri pe toatá
durata studiilor lor superioare". Falimentul regimului carlist a dus la o altä experientä
politicd, si mai nocivä dictatura legionard din anii 1940-1941. in toamna anului
1940 a apdrut Decretul-lege pentru organizarea Uniunii Nationale a Studentilor
Cregini Români (UNSCR), care devenea singura organizatie studenteascd recunoscutä
de statul national-legionar. in statutul ei de functionare abundau principiile ierarhice
§i erau total absente orice practici care ar fi amintit de democratie. Pre§edintele
UNSCR era numit de conducdtorul statului la propunerea sefului miscdrii legionare,
care la rândul sdu numea pe presedintii Centrelor studentesti (erau organizate 4
centre studentesti la Bucuresti, Iasi, Sibiu si Timisoara). Se admitea existenta unei
singure societäti studentesti pe facultate sau scoald speciald, condusä de un
pre§edinte numit pe 1 an de presedintele UNSCR, care era Viorel Trifa45.
Anchetele istoriografice de pânä acum care sä invedereze dimensiunile
optiunilor politice ale studentilor Universitätii din Bucuresti sunt neconcludente. Dar,
este evident Ca' majoritatea studentilor Universitätii din Bucuresti au aderat la
doctrinele nationalismului integral si au militat in consecintd.
Structura FacultAtii de Filosofie si Litere din Bucuresti

in preajma si in perioada celui de-al doilea räzboi mondial
in anul universitar 1934/1935 in Facultatea de Filosofie si Litere existau
urmätoarele Catedre acoperite de 26 de profesori titulari §i doi suplinitori, 16 confe-
rentiari, 6 docenti si 6 lectori. Acest numär s-a pästrat, in linii mari, pând in 1945.
Astfel, structura Facultätii de Litere si Filosofie era constituitä din catedra de::
Sociologie si Eticd Dimitrie Gusti; Filosofie si Logicä P. P. Negulescu; Pedagogie si
Istoria pedagogiei lie A. Rädulescu-Pogoneanu, directorul Seminarului Pedagogic
45 Viorel Trifa s-a refugiat dupd rdzboi in SUA, unde a devenit episcopul Valerian, conducdtor al
eparhiei romdnilor americani, care nu se mai afla sub autoritatea Patriarhiei Romdne. Hirotonit in
1952 (dar necanonic), hirotonit din nou in 1961, episcopul Valerian va avea de infruntat o lungd serie
de procese, fiindcd a ascuns in fata autoritdtilor americane trecutul sdu legionar. in 1984 a renuntat la
cetdtenia americand §i s-a autoexilat in Portugalia, unde a murit in 1987.
www.digibuc.ro
150 DE ANI DE INVATAMANT FILOLOGIC ROMÂNESC -TRADITIE 51 VALOARE - 1863-2013 107
Universitar; Pedagogie Teoreticd G. Antonescu; Psihologie Constantin Ralulescu-

Motu; Limba i Literatura elind Dimitrie N. Burileanu; Limba i Literatura latind
Nicolae I. Herescu; Filologie Romanicd Ovid Densusianu; Istoria Literaturii române
Dumitru Caracostea; Istoria Literaturii Române Vechi Nicolae Cartojan i Stefan
Ciobanu; Estetia i criticd literard Mihail Dragomirescu; Limba i literatura francezd
Charles Drouhet; Limba i Literatura germand Simion Mândrescu; Limba i Literatura
italiand Alexandru Marcu; Dialectologie i folclor romanic Joan A. Candrea; Catedra
de Limba Romând i dialectele ei Alexandru Rosetti; Arheologie George Murnu;
Catedra de Arheologie i preistorie Joan Andriesescu; Istoria anticd i epigrafie
Scarlat Lambrino; Istoria Evului mediu i modernd Nicolae Iorga; Istoria românilor
Constantin C. Giurescu; Bizantinologie Demostene Russo, din 1938 Nicolae
Bdnescu i Vasile Grecu; Istoria i Cultura slavilor Petre P. Panaitescu; Istoria Artelor
George Oprescu; Slavisticd Petre Cancel; Filologie comparatd Theodor Capidan;
Limba i Literatura englezd (infiintatd cu concursul Guvernului britanic in 1936)
ocupatd pand in 1940 de John Burbank, iar din 1940 de Dragos Protopopescu de la
Universitatea din Cernduti; Metafizia. i Istoria Logicii Nae Ionescu, care a fost
suspendat din invdtdmânt in iunie 1938 de regimul carlist din cauza ideilor pe care le
profesa; Geografie Genera ld i Geografie umand Simion Mehedinti; Geografie
fizia i Geografia României Vintilà Mihdilescu.
Prin reorganizarea invdtdmântului superior din noiembrie 1938 au fost
desfiintate Catedra de Pedagogie i istoria pedagogiei, Catedra de Dialectologie
Folclor romanic, Catedra de Arheologie, Catedra de Metafizia i istoria logicii, iar
cele cloud Catedre de Geografie au fost transferate la Facultatea de Stiinte. in 1941, 46
din initiativa profe-sorilor de Istoria Artei de la Facultatea de Filosofie i Litere s-a
infiintat Institutul de Istoria Artei. La el erau asociati profesorii i asistentii catedrei:
Ioan Andriesescu, George Oprescu, I. D. Stefänescu. Imediat dupd infiintare si-au
propus sà editeze un volum de Studii de istoria artei religioase, cu planse, sá
realizeze vizite la muzee etc.
Al doilea fázboi mondial si-a pus amprenta asupra vietii Universitdtii
din Bucuresti, din cauza mobilizdrilor, diminudrii bugetelor acordate de minister,
iar in ultima perioadd din pricina bombardamentelor aeriene care au dus la
dispersarea acesteia.
Organizarea studiilor la Facultatea de Filosofie i Litere in 1943 cuprindea
urrratoarele catedre: Preistorie i Arheologie Joan Andriesescu; Pedagogie i istoria
pedagogiei George G. Antonescu, Constantin Narlay; Bizantinologie Nicolae
Bdnescu, Vasile Grecu; Istorie Universald Gheorghe I. Brdtianu; Filologie Romania.
Hie Bacinschi; Slavistia Petru Cancel, Grigore Nandris; Filologie Comparatd
Theodor Capidan; Istoria Literaturii Române Moderne Dumitru Caracostea; Istoria
Literaturii Române Vechi Nicolae Cartojan, Stefan Ciobanu; Introducere in Filosofie,
Logia i Istoria filosofiei vechi i medievale Mircea Florian; Istoria Românilor
46 Anuarul Universaiitii, 1940-1942, p. 199-200.

www.digibuc.ro
Constantin C. Giurescu; Sociologie §i etica Dimitrie Gusti; Limba §i Literatura latinä

Nicolae I. Herescu; Istorie anticd §i epigrafie Scarlat Lambrino; Limba §i Literatura
italiand Alexandru Marcu; Limba §i Literatura &lira Dimitrie Marmeliuc; Limba §i
Literatura franceza Basil Munteanu; Filosofie Generald §i Istoria Filosofiei moderne
§i contemporane Joan Petrovici; Istoria artelor George Oprescu, Ion D. Stefânescu;
Limba §i Literatura englezd Drago§ Protopopescu; Pedagogie sociala Joan C.
Petrescu; Dialectologie §i Folclor romanic Tache Papahagi; Istoria Popoarelor
balcanice Victor Papacostea47; Istoria Statelor §i culturii slavilor titularul acestei
catedre P. P. Panaitescu, lider al mi§carii legionare era suspendat; Estetica §i criticd
literard Mihai Ralea; Limba Romând §i Dialectele ei Alexandru Rosetti; Istorie
Anticd §i Epigrafie Teofil Sauciuc-Sdveanu48.
in total, la inceputul anului 1943 existau la Universitatea din Bucure§ti 153 de
profesori §i 53 de conferentiari. Din succinta trecere in revistd a organizarii studiilor
la Universitatea bucure§teana rezultd ca se reu§ise recuperarea in majoritate a
catedrelor suprimate In virtutea legii de rationalizare din 1938. Acest lucru a fost
posibil, dupa opinia noastra, gratie Legii invátámeintului universitar din 1942, un act
legislativ care permitea initiative venite din spatiul universitar. in perioada 1940
1942 sub autoritatea Universitatii din Bucure§ti s-a gäsit Facultatea de Teologie
Ortodoxd de la Cernduti care, dupa ocuparea de Care sovietici a Bucovinei de Nord,
a fost evacuata la Suceava.
in preajma reformei din 1948, in cadrul Facultatii de Filosofie §i Litere se
aflau urmdtoarele Catedre §i Seminarii, care aveau pe lângd ele câteva institute §i
laboratoare: Estetica, eticd §i sociologie, devenitd ulterior Sociologie §i eticd
(coordonatd de D. Gusti) Istoria §i Enciclopedia Filosofiei, devenitd Filosofie §i
Logicd, §i apoi Filosofie Generala, Istoria filosofiei moderne §i contemporane,
Pedagogie §i Istoria Pedagogiei (desfiintatd In 1938); Psihologie, Logica §i Teoria
Cuno§tintei; Literatura Elina §i Istoria ei; Literatura latind §i Istoria ei; Filologie
Romanica cu privire speciala la Filologia Românä; Istoria Literaturii Române;
Literatura Romând; Limba §i Literatura franceza; Limba §i Literatura germand;
Limba §i Literatura italiana; Dialectologie §i Folclor; Arheologie; Arheologie
preistoricd; Geografie; Istoria Anticd §i epigrafia; Istoria Artelor, devenitd Istoria
Genera ld a Artei; Istoria Evului Mediu; Istoria Românilor; Limbile Slavice, devenita
Slavisticd; Filologie bizantina; Filologie comparata a limbilor greco-latine; Istoria
Literaturii române moderne §i Folclor; Istoria Literaturii Române Vechi;
Dialectologie §i Folclor §i, ulterior, s-a addugat Folclor romanic (in 1938 s-a
desfiintat); Geografie Generalà, antropogeografie §i etnografie; Geografie fizica;
Istoria Slavilor de Rasarit; Istoria Statelor §i culturii Slavilor (1937-1938); Limba §i
Literatura engleza (1936/1937 infiintata de care guvernul englez, sub conducerea
47Titularul catedrei create in 1942 fondase in 1938 Institutul de Studii i Cercetdri Balcanice
48Prin legea din 1942 se prevdzuse o singurd Catedrd de Istorie anticd §i epigrafie. in 1943 functionau
2 Catedre de Istorie antia §i epigrafie, o situatie mai curând nejustificatd.
www.digibuc.ro
profesorului J. Burbank); Limba Romând §i dialectele ei (1938); Metafizicd §i istoria

logicii (1932); Esteticd §i Critica Literard (1938); Pedagogie Sociald (1942); Istoria
Universald (1940); Istoria popoarelor balcanice, cu speciald privire la românii din
sudul Dundrii (1942).
in 1930/1931 s-a infiintat Institutul de Literaturà 0 Bibliografie condus de
Mihail Dragomirescu §i Institutul de Literaturil, condus tot de Mihail Dragomirescu.
in 1938 s-a infiintat Institutul de Lingvisticei românei, cdruia i-a fost ata§at §i.
Laboratorul de foneticd experimentald, amândoud institutiile functionând din 1938 pe
lângd Catedra de Limba Romând §i dialectele ei, condusd de Al. Rosetti.
Pe langd Catedra de Istoria Românilor a functionat un Institut de Istoria
Românilor din 1929, iar ulterior, in 1942, acesta s-a transformat in Institutul de
Istorie Nationalei, condus de C. C. Giurescu.
in 1941 s-a infiintat Institutul de Istoria Artei in cadrul Facultdtii de Filosofie §i
Litere, pe lângd Catedra de Istoria Genera la a Artei, la initiativa profesorilor George
Oprescu, I. D. Stefänescu §i I. Andriesescu §i care avea drept scop: organizarea ca mai
folositoare a muncii §tiintifice din domeniul istoriei artelor". Urmau sd se realizeze studii
§i vizite la muzeele §i bisericile din Bucure§ti, adtorii de studii in tard, conferinte.
Pe lângd Catedra de foneticd generald §i experimentald, infiintatd in 1931-1932,
s-a constituit in 1933-1934 Laboratorul de fonetica experimentalá, care realiza lucrdri
practice cu studentii, dar intentiona sd realizeze §i o arhivd fonogramicd a limbii române,
pe cilindri de ceard care contineau inregistrdri de grai, sub coordonarea lui Al. Rosetti §i
Dumitru Sandru. Laboratorul avea §i o colectie de pldci de patefon cu ihregistedri de
melodii populare române§ti, inregistrate de C. Brdiloiu din diferite zone ale României.
in cadrul Facultdtii au functionat in continuare, numeroase seminarii unde
se desfd§urau activitäti practice cu studentii, cercetdri, lucrdrile de licentd etc.
Mentiondm pe cele mai importante cu coordonatorii lor49: Seminarul de Istoria
Filosofiei condus de C. Dimitrescu-Ia§i §i P. P. Negulescu; Psihologie §i Pedagogie
condus de I. Crdciunescu; Istorie anticd §i epigrafie condus de V. Pârvan
§i de Scarlat Lambrino; Istoria Românilor condus de D. Onciul, P. Cancel,
C. C. Giurescu; Limbi slavice condus de loan Bogdan, apoi de P. Cancel; Filologie
romanicd condus de Ovid Densu§ianu; Limbd francezd condus de Pompiliu Eliade,
apoi de Ch. Drouhet; Psihologie experimentald condus de C. Rddulescu-Motru;
Geografie condus de S. Mehedinti; Eticd, estetica §i sociologie condus de D. Gusti;
Pedagogie teoreticd condus de G. G. Antonescu; Seminarul Pedagogic universitar
Titu Maiorescu" condus de I. A. Ralulescu-Pogdneanu; Limba elind condus de
D. N. Burileanu; Limba latind condus de D. Evolceanu §i apoi de H. I. Herescu;
Istoria literaturii române condus de Joan Bianu §i Mihail Dragomirescu; Literaturd
romând condus de Mihail Dragomirescu; Limbd §i literaturd germand condus de
Simion Mândrescu §i apoi Ion Sân-Georgiu; Limbd §i literaturd italiand condus de
Ortiz Ramiro, apoi de Alex. Marcu; Arheologie condus de George Murnu;
49 Informatiile au fost preluate din Anuarele Universitätii din Bucure0, 1892-1942.

www.digibuc.ro
110 AD1NA BERCIU-Dla GHICESCU
Seminarul de istorie medie §i modernd condus de N. Iorga; Istoria modernä

contemporanä condus tot de N. Iorga; Filologie bizantind condus de Demostene
Russo, apoi de N. Bänescu, Vasile Grecu; Istoria Literaturii Române Vechi condus
de N. Cartojan; Filologie comparatä condus de Iuliu Valaori; Dialectologie §i
folclor romanic condus de I. A. Candrea; Istoria literaturii române §i folclor condus
de D. Caracostea; Istoria artei condus de G. Oprescu; Istoria slavilor condus de
P. P. Panaitescu; Limba latind condus de N. I. Herescu; Filologie comparatä condus
de Th. Capidan; Geografie fizicà condus de Vintild Mihdilescu; Metafizicä §i
istoria logicii condus de Nae Ionescu; Esteticd i criticd literard condus de Mihail
Ralea; Istorie universald condus de N. A. Constantinescu, Gh. I. Brätianu.
www.digibuc.ro
CAPITOLUL III
AVATARURILE FACULTATII DE FILOSOFIE SI LITERE

DE LA ELIBERARE" PANA LA INSTAURAREA
REGIMULUI COMUNIST
SI ÎN PERIOADA IMEDIAT URMATOARE
Etape i evenimente ale instaurarii comunismului

In Facultatea de Filosofie i Litere 1944-19481
Studierea istoriei Universitätii in intervalul 1944-1989 constituie o misiune
dificild, contextul istoric complex §i complicat influentând i istoria facultätilor din
Universitate.
Situatia tdrii era dezastruoasd: infrangere militard; teritorii pierdute §i
teritoriul rdmas ocupat de agentii §i trupele sovietice; conditii inrobitoare impuse
Romdniei prin armistitiu; jaful sovromurilor; institutiile statului dezorganizate §i
lipsite de autoritate in urma epurdrilor arbitrare; presa i cartea anihilate prin
sabotarea tipdririi §i difuzdrilor; terorizarea ziar4ti1or §i a oamenilor de culturd, presa
subordonatd folosea un limbaj agresiv, defdimdtor §i jignitor etc.
in aceastd situatie, dupd al doilea rdzboi mondial elita intelectuald romd-
neascd a suferit grele pierderi din cauza epurdrilor repetate, reformer invdtd-
mântului din 1948, desfiintdrii Academiei Romdne §i inlocuirii ei cu Academia RPR
(iunie 1948), scoaterii celor 100 de personalitäti din noua Academie, arestdrilor,
domiciliilor fortate, interzicerii publicatiilor, listelor cu autori i cdrti interzise etc.
intre 1956-1960 cea mai mare parte a universitarilor din Bucure§ti erau fie cu
domiciliu fortat sau in inchisori, fie ocoliti, trim4i la munca de jos" sau Mt drept
de a publica2.
intre 1944-1964, perioadd in care a fost inclus i regimul lui Gh. Gheorghiu-
Dej, amestecul politicului in invdtdmantul universitar s-a manifestat cu consecintele
dezastruoase care se cunosc3. Doud decenii s-a actionat in vederea suprimdrii
autonomiei universitare, a Senatelor universitare; epurdrii cadrelor didactice; ideolo-
I 0 parte din textul capitolului a fost preluat §i din lucrdrile noastre: Ov. Bozgan, Universitatea din
Bucuregi. Scurt istoric, 1994, p. 96-135; vezi §i Adina Berciu-Drdghicescu, Ov. Bozgan, 0 istorie a
Universiteifii din Bucuregi, 1864-2004, Bucurqti, 2004, p. 233-273.
2 Ioana Boca, 1956 un an de rupturil. Romlinia între internafionalismul proletar ,si stalinismul
antisovietic, Bucure§ti, Fundatia Academia Civicd, 2001, P. 59
3
Ddnut Dobo§, Ingerinfe in viafa universitarli romiineascá. 1944-1964, in Arhivele Totalitarismului",
an II, nr. 4,1994, p. 28.
www.digibuc.ro
gizärii cursurilor §i seminariilor; selectärii studentilor preponderent din mediul

muncitoresc §i agricol; anuldrii traditiilor din invdtdmantul românesc; aducerii de
cadre noi, exclusiv pe criterii politice §i pe cel al originii sändtoase"; epurdrii
bibliotecilor universitare §i instituirii fondurilor S" cu cärti interzise; inlocuirii vietii
§tiintifice universitare cu baza ideologica"4. Dupd 1948 s-a introdus un control
ideologic care cenzura absolut tot: cadrele didactice, studentii, programele
universitare, cursurile, seminariile, timpul liber, corespondenta etc.
S-a introdus Referatul de cadre obligatoriu, P.M.R. implicându-se cu totul in
viata universitard5 §i in perioada 1948-1964. Dosarul de cadre a fost co§marul
corpului profesoral universitar.6 Modelul sovietic era singura solutie in toate
domeniile: organizare, bibliografie, relatii culturale interuniversitare §.a.7
Tratatul de Pace incheiat la 10 februarie 1947 §i semnat de Gh. Tätdrdscu,
Lucretiu Päted§canu §i Stefan Voitec, a deschis drumul spre sovietizarea României,
care debuta cu anularea oricarei forme de opozitie8.
La 27 aprilie 1947, C. Rddulescu-Motru definea astfel situatia Intr-o notä de
Jurnal: Poporul nostru trece prin momente tragice, sub amenintarea Moscovei. De la
un moment la altul ne a§teptdm la o loviturd de stat, care sd introneze pe comuni§ti la
putere §i mai absolut decât sunt acum, ca s'd fim dupd aceea anexati Rusiei
sovietice"9. Lovitura de stat intrezärità de acesta s-a produs la 30 decembrie 1947,
prin abolirea monarhiei. Revolutia culturald" de esentä marxistä a fost §i ea anuntatä
de Gh. Gheorghiu-Dej in preziva alegerilor din 19 noiembrie 1946. S-au creat
publicatii §i institutii noi cu rol propagandistic, precum Analele româno-sovietice",
Editura Cartea Rusä, Institutul de Studii Româno-Sovietice I°.
Procesul de trecere de la sistemul democratic la cel totalitar a presupus cloud
mari etape. in prima a avut loc desfiintarea partidelor istorice, cu exterminarea fizicd a
liderilor §i. sustindtorilor lor (560.000 de morti §i peste 2 milioane de oameni aruncati
in inchisori §i lagäre de muncd fortatà) §i a institutiilor §i structurilor democratice.
in februarie 1947, dupd semnarea Tratatului de Pace cu Romemia, a urmat un
nou val de arestäri: täräni§ti, liberali, intelectuali, studenti, invinuiti de fascism",
legionarism", spionaj in favoarea imperiali§tilor anglo-americani", crime de
4 lbidem, p. 29.
51bidem, p. 31.
6 Ibidem.
7 Ibidem.
8 Liviu Märgineanu, 1947 anul lichiclarii democratiei In Romania qi al radicalizärii rezistentei

anticomuniste, in Analele Sighet", 5 Anul 1947 Cáderea Cortinei, Fundatia Academicd Civicä,
1997, p. 400-409.
9
Alexandru Zub, Clio In deruta. Istoriografia romilna a anului 1947, in Analele Sighet", 5, p. 259.
1° 1bidem, p. 261 Andrei Otetea era preFdintele consiliului editurii Cartea Rusd"; el fâcea, de
asemenea, parte din conducerea Institutului de Studii Româno-Sovietice (creat in 1947), aldturi de Em.
Condurachi, Andrei Rddulescu §i Constantin Balmu§. Noua directie in abordarea istoriei era datä de
M. Roller §i acceptatä de unii istorici de prestigiu.
www.digibuc.ro
150 DE ANI DE INVATAMANT FILOLOGIC ROMÂNESC -TRADITIE SI VALOARE 1863-2013 113
rdzboi", victimele ajungând in inchisorile §i lagdrele de la Sighet, Gherla, Pite§ti,

Craiova, Miercurea Ciucl1 v.a.
Pe 7 martie 1945 o Comisie de activi§ti sovietici prezenta comuni§tilor români
condu§i de Ana Pauker §i Gh. Gheorghiu Dej, un plan de comunizare a României" pe
urmdtorii trei ani §i apoi pe urmdtorii zece. Din planul pe trei ani, Romulus Rusan in
lucrarea sa Cronologia qi geografia represiunii comuniste En Romásnia mentioneazd ca
fäcând parte12: suprimarea partidelor istorice prin arestarea, uciderea §i rdpirea
membrilor lor §i, respectiv, crearea unei organizatii de politie intemeiatd pe o militie
populard de tipul NKVD".
si, dupd cum este cunoscut, comuni§tii sovietici §i cei români, s-au tinut de
cuvânt, in scurt timp trecându-se la indeplinirea obiectivelor pe care §i le propuseserd.
in anii care au urmat, 1947-1962, s-au fdcut sute, mii de arestdri, victimele
find internate in colonii, locuri de muncd obligatorii, sau trimise la Canalul Dundre
Marea Neagrd deschis in toamna anului 194913. in 1948 au fost arestati preoti,
episcopi greco-catolici, elevi, studenti (unii pentru cd frecventau Biblioteca francezd
sau Biblioteca englezd)14. Erau inchi§i, umiliti, torturati, presati sd-§i renege
convingerile, sd-§i trddeze familia sau apropiatii etc.
in etapa a doua trebuiau remodelate con§tiintele, trebuia format omul nou",
cu o gândire total diferitä de cea a predecesorilor. Procesul de pervertire a con§ti-
intelor a presupus restructurarea intregului sistem de valori sociale, morale §i etice.
Procesul de formare a omului nou" presupunea o strategie extrem de elaboratd
§i. expusd in mare parte in Directive le de bazd ale KGB-ului pentru tärile din lagdrul
sovietic din 2 iunie 194715: Din §colile elementare, de specialitate, dar mai ales din
licee §i facultäti trebuie sd fie inldturati profesorii care se bucurd de popularitate.
Locurile lor vor fi ocupate de oameni numiti. Sd se analizeze diferentele dintre materii,
sd fie redusd cantitatea de material documentar, iar la licee sd se opreascd predarea
limbilor latind §i greacd veche, a filosofiei generale, a logicii, a geneticii".
Contextul era asigurat: Conventia de Armistifiu din 12 septembrie 1944,
Comisia Aliatd de Control care era un supraguvern in România, formatiunile de luptd
patriotice. Toate aceste organisme destabilizau tam, impuneau ministri in guvern,
produceau dezordine '6, arestdri (dupd mdrturisirile lui Petru Groza, in 1945 s-au fdcut
90.000 de arestdri)17.
Romulus Rusan, Cronologia qi geografia represiunii comuniste In Romania. Recensamantul

1 1
populatiei concentrationare. 1945-1989, Bucure§ti, Fundatia Academia Civic& 2007, p. 16-17.

12
Ibidem, p.15.
13
HCM nr. 2 din 3 ian. 1950; HCM nr. 104 din 22 aug. 1952, HCM nr. 337 din 11 martie 1954, Decretul
Prezidiului MAN nr. 89 din 17 febr. 1958 Romulus Rusan, Cronologia, p. 17. Multe arestdri nici nu au
fost inregistrate, erau de naturd personal& sd scape de un vecin incomod, sd ocupe o locuintä mai bund etc.
14
Romulus Rusan, Cronologia, p. 20-23.
15
Bogdan Ficeac, 1947 inceputul procesului de forinare a omului nou", in Analele Sighet", 5, p. 309.
16
Romulus Rusan, Cronologia, p. 14. Emil Bodndra a infiintat un Serviciu de informatii secrete:
Sectia a II-a de informatii i contrainformatii din Formatiunile de Luptä Patriotic& S-au comis in
1945-1946 arestäri, asasinate. A avut loc procesul Marii Trädäri Nationale.
17
Ibidem, p. 16. Consecinte devastatoare au fost i dupa bombardamentele din 15 aprilie 1944.
www.digibuc.ro
Din 4 aprilie 194418 au inceput bombardamentele aviatiei americane asupra

institutiilor din Bucure§ti, care au avariat gray localul vechii Universiati, unde se
afla facultatea de Filosofie §i Litere, distrugeri suferind §i clddirea Facultdtii de
Drept, numeroase laboratoare §i institute, Grddina Botanicd. in aceste circumstante
critice, o parte din materialul Universitkii (aparaturd, colectii §tiintifice) a fost
evacuatd la Tg. Jiu, iar la 12 septembrie 1944 s-a decis folosirea taxelor universitare
pentru remedierea pagubelor.
Nu au lipsit actiunile politice ale universitarilor bucure§teni din prima
perioadd a rdzboiului etapa antisovieticd. 0 reald problemd istoriograficd o
reprezintd Memoriul universitarilor qi academicienilor din aprilie 1944 adresat
mare§alului Ion Antonescu. Memoriul pleca de la premiza a
avandu-se in vedere
promisiunile aliatilor, in primul rand ale U.R.S.S., regimul politic nu va fi modificat
in Romania in cazul ie§irii acesteia din asocierea cu Germania. in aceastd logicd,
continuarea rdzboiului in aliantd cu armata germand era inutild §i se solicita incetarea
acestuia. Ideea s-ar fi ndscut la 3 aprilie 1944 in cursul unei discutii intre profesorii
universitari, matematicienii Mihail Neculcea §i Gheorghe Vranceanu.
Existd insd §i un alt punct de vedere, mai recent, din 1997, cand a apdrut
Jurnalul Politic din 1 ianuarie 24 august 1944 al lui Ion Huditd, cu un studiu
introductiv §i note de acad. Dan Berindei. Aici se aduce in discutie initiativa acestui
Memoriu, pe care a avut-o, Ion Huditd, prof. universitar la Facultatea de Filosofie §i
Litere din Bucure§ti (membru PNT) incd din primele luni ale anului 1944. Acesta
ar fi fost initiatorul §i cel care a redactat Memoriul. Academicianul Solomon
Marcus a incercat elucidarea mai multor neclaritdti privind initiatorii §i semnatarii
acestui Memoriu19.
0 parte din semnatarii Memoriului vor deveni ulterior colaboratori zelo§i ai
autoriatilor comuniste, agitand atitudinea lor antifascistä in contrast cu majoritatea
imensd a cadrelor didactice care nu au semnat documentul. Problema esentiald este
dacd Mernoriul a existat efectiv, sau dacd ne gdsim in prezenta unui mit
confectionat ad-hoc §i care a servit ca act fondator al Universitdtii democratice".
Ne bazdm afirmatiile pe faptul cd semnatarii acestuia sustin fapte contradictorii,
unii cd 1-ar fi semnat in iunie, altii in iulie 1944, iar din declaratiile acestora nu
rezultd cd memoriul ar fi fost dat vreodatd mare§alului Antonescu. in plus, din
delegatia care ar fi inmanat Memoriul mare§alului, Grigore T. Popa a murit in 1948
hdituit de organele represive comuniste, iar P. P. Stdnescu a fost inchis multi ani ca
du§man al poporului". De la Universitatea din Bucure§ti dintre semnatarii
Memoriului din aprilie 1944 retinem numele: Daniel Danielopolu, Nicolae Gh.
Lupu, Grigore T. Popa, C. I. Parhon, Francisc Rainer, P. P. Stdnescu, Constantin
Bordeianu, Al. Rosetti, Mihail Ralea, Eugen Herovanu, Amza Jianu, Simion Stoilow,
18Consecinte devastatoare au fost si dupä bombardamentele din 15 aprilie 1944.

19
Pentru aceastä problemä vezi Solomon Marcus, Halucinantului an 1944, in România literal-sr, nr.
45 accesibil la adresa http://www.romlitso/halucinantul_an_1944?noke Printable=1
www.digibuc.ro
Alexandru Ghika, Gheorghe Vrânceanu, Gheorghe Demetrescu, Gheorghe Banu,

Istrate Micescu, Constantin Popovici, Eduard Mezincescu, Bazil Munteanu,
Alexandru Pantazi, Marin Enächescu, Dumitru Bagdasar, D. D. Gerota, Stefan
Vencov, Radu Ro$ca, Ion Jovin, Mihail Neculcea, Anton Dimitriu, Florica
Mezincescu, George Constantinescu, Constantin Motas, Constantin Angelescu.
Dintre ace$tia au fost detinuti in inchisorile comuniste: Amza Jianu, Istrate Micescu,
Constantin Mota$, Dimitrie D. Gerota $i Ion Jovin. Documentul ar fi fost inaintat in
iunie 1944 mareplului, precedat de o scrisoare semnatd de Daniel Danielopolu,
Simion Stoilow, Grigore T. Popa $i P. P. Stdnescu. A fost publicat integral in
Romdnia liberd" din 6 septembrie 1944. Memoriul Cate Antonescu a adus sub
aceea$i umbreld actori care, dupd 23 august 1944, aveau sa se repartizeze in tabere
dintre cele mai diferite: unii au infundat inchisorile, altii au urcat rapid in ierarhia
noii puteri; ace$tia din urind s-au diferentiat ulterior $i ei, unii adaptându-se la toate
evolutiile, altii trezindu-se, chiar mai tdrziu, din covnarul pe care 1-au trdit".20
Actul de la 23 august 1944 a avut consecinte imediate asupra UniversitAtii din
Bucure$ti, incepdnd cu toamna acestui an Universitatea cunoscdnd accelerate schim-
bdri, prin care PCR dorea sa domine toate compartimentele societdtii romdne$ti.
invdtdmdntul superior a fost vizat de comunisti din primul moment al
ocupdrii tdrii de cdtre armata sovieticd, deoarece indoctrinarea care incepea trebuia sd
distrugd, cu prioritate, elita intelectuald a Romdniei. Atacatorii au fost cei aflati in
slujba comuni$tilor $i a ocupantului sovietic, dar au fost, din pdcate, $i profesori
universitari care $i-au denuntat colegii de breasld $i studentii, fdrd remuFare, $i care
ulterior au fost la rdndul lor marginalizati, dacd nu chiar incarcerati la fel ca cei la a
cdror distrugere contribuiserd.
in vederea promovdrii propriilor interese de a confisca intreaga putere
politick comuni$tii au declan$at o zgomotoasd campanie de democratizare" pentru
inldturarea adversarilor politici. Au inceput sd apard acuzatii de colaborare cu
regimul mareplului Antonescu, de sprijinire a rdzboiului antisovietic, de colportare a
unor conceptii sociale $i politice care erau bineinteles departe de marxism-leninismul
de lecturd stalinistd. Ap-zisele forte democratice invinuiau autoritdtile universitare
de tergiversarea deschiderii Universitdtii pentru cd n-ar fi dorit ca studentii sd
participe la actiunea de democratizare" a tdrii.
CAI le de parundere a comuni$tilor in Universitate au fost: dominarea
sindicatelor universitare, numirea unei conducen obediente, distrugerea vietii de
asociatie a studentilor $i inlocuirea ei cu organizatii direct subordonate partidului
comunist $i, evident, crearea cadrului juridic care pennitea decapitarea legald" a
Universitdtii $i a universitarilor. Pentru intregirea contextului nu trebuiesc uitate:
evenimentele legate de Conventia de armistitiu din toamna anului 1944, introducerea
cultului lui Stalin, rusificarea vietii politice, culturale, economice.
20 Solomon Marcus, op. cit., p. 8; vezi si Studiul Introductiv si Note le acad. Dan Berindei la lucrarea
I. Huditä, Jurnal Politic 1 ianuarie 24 august 1944, Bucuresti, Ed. Roza Vânturilor, 1997.
www.digibuc.ro
intre anii 1944-1948 s-au derulat primele etape din vastul proces de
consolidare a sistemului comunist, i anume: defascizarea din 1944-1945, epurdrile
din 1944-1952 5i mai departe: eliminarea autonomiei universitare 1946, indepdr-
tarea profesorilor sub pretextul necesitätii comprimärii posturilor ca urmare a
aplicärii legii din august 1948 privind reforma" invdtdmantului.
Defascizarea a fost motivatd de materializarea deciziilor Conventiei de
armistitiu din 12 septembrie 1944 care prevedea la art. 14-15 urmatoarele: Guvernul
inalul Comandament Roman se obligd sä colaboreze cu inaltul Comandament Aliat
la arestarea i judecarea persoanelor acuzate de crime de rdzboi; guvernul roman se
obligd sä dizolve imediat toate organizatiile pro-hitleriste de tip fascist aflate pe
teritoriul României, atat cele politice, militare sau paramilitare, cat i orice alte
organizatii care duc propagandd ostild Natiunilor Unite 5i in special Uniunii
Sovietice"21. Conventia obliga Guvernul roman sd interzicd activitatea organizatiilor
fasciste" care se fdcuserd vinovate de atitudini ostile fatd de Natiunile Unite 5i in
special fatd de U.R.S.S., sä dizolve imediat toate organizatiile prohitleriste de tip
fascist aflate pe teritoriul românesc, atat cele politice, militare sau paramilitare, cat 5i
orice alte organizatii care duc propagandd ostild Natiunilor Unite 5i in special Uniunii
Sovietice, nepermitand in viitor existenta unor organizatii de acest fel. Actiunea a fost
condusd de Lucretiu Pdtrd5canu, ministru de justitie intre anii 1944-1948. Conform
Conventiei de armistitiu care trebuia aplicatd dupd ce fusese impusd României 5i
semnatd pe 12 septembrie 194422, trebuiau sä fie inldturati toti cei care prin activitatea
lor anterioard anului 1944, activitate publicisticd, ocuparea de functii in administratie,
sau numai prin prezenta lor, puteau fi calificati cd nutreau sentimente antisovietice.
Actiunea a inceput in 1944-1945, printr-o virulentd Campanie de presd, presa
comunistd, autori find multi intelectuali simpatizanti ai regimului.
Imediat s-au emis acte normative care trebuiau sA contribuie la aplicarea
dispozitiilor Conventiei de armistitiu. Astfel, la 31 august 1944 s-a emis Decretul-lege
47523, completat ulterior prin Decretul-lege nr. 48624 pentru epurarea administratiei
publice din 7 octombrie 1944, care oferea posibilitatea noilor autoritäti sA demitd pe
functionarii publici angajati intre februarie 1938 23 august 1944 5i indepdrtarea
profesorilor universitari de la catedre. Decretul-lege urma sd fie aplicat in trei luni.
Lucretiu Pard5canu 5i Teohari Georgescu au socotit Decretul prea indulgent,
deoarece nu ar fi permis o epurare masivd, a5a cum ar fi dorit PCR, astfel incat a
urmat un altul, mai dur: Decretul-lege nr. 59425 din 24 noiembrie 1944, care ldrgea
21 Monitorul Oficial", nr. 219,22 sept. 1944.

22 Ibidem.
23 Monitorul Oficial", nr. 202 din 2 sept. 1944; SANIC., fond C.C. al P.C.R. Cancelarie, dosar
4/1944, f. 2-3; 284/1945, f. 3; 352/1945, f. 2-7. Legea nr. 594 pentru modificarea Legii 486 privind
purificarea administratiei publice. S-a publicat In Monitorul Oficial" nr. 273 din 24 noiembrie 1944,
p. 7613.
24 Monitorul Oficial", nr. 233, din 8 oct. 1944
25 Ibidem, nr. 273 din 24 noiembrie 1944, p. 7613.
www.digibuc.ro
cadrul epurdrilor, oricine putând fi acuzat de difuzarea ideilor antidemocratice".

Conform Legii 594, erau licentiati din serviciu, Mt nici o indemnizatie, toti cei care
s-au pus in slujba hitlerismului 0 fascismului, au militat sub orice formd in vreo
organizatie politicd sau paramilitard, au sdvdr0t presiuni, acte de teroare,
schingiuiri, omoruri, au propagat idei contra principiilor democratice". Aplicarea lui
trebuia sd fie realizatd de Comisiile de purificare care se infiintau In urma acestui
Decret-Lege §i care nu erau obligate sd declare sursele de informare. Acestea, de0
trebuiau sd exprime avizul celor patru partide politice PNT, PNL, PSD 0 PCR
asupra cazurilor judecate, au functionat doar dupd directivele comuniste26.
Decretul-Lege nr. 594 din 24 noiembrie 194427 a permis indepärtarea masivd
a profesorilor universitari de la catedre.
Decretele-lege emise in 1944 nu au satisfäcut totu0 conducerea de partid 0
de stat, ceea ce a condus la modificarea, pentru a treia oard, a legii, forma rezultatd
purtând denumirea de Decretul-lege pentru purificarea administratiei publice sau
Legea nr. 217 din 29 martie 194528. Potrivit ei, functionarii §i cei care primeau sub
orice formd un salariu sau o remuneratie de la stat, judet, comund, regie publicd,
orice servicii publice, puteau fi indepdrtati din serviciu fdrd indemnizatie. Se hotdra
§i instituirea unei Comisii pentru investigarea activiteitii functionardor §i care putea
culege informatii pe orice cale. Cel cercetat putea fi incuno0iintat, pentru a-0 face
apdrarea prin memorii. Vinovatii urmau a fi intrebuintati la muncd obligatorie in
folosul Statului, in lagdre speciale"29. Fiecare institutie intocmea tablouri speciale cu
toti functionarii din administratie, care prin modul in care 0-au indeplinit
functiunea sau prin orice mijloc de publicitate sau propagandd, au luat atitudine
antidemocraticd".
La apelul de nimicire a opozitiei era chemat fiecare democrat român
adevdrat", fiecare cetdtean trebuind sd fie un focar al epuratiei". intr-o cuvântare,
Ana Pauker spunea: Casa noastrd astdzi este pe alocurea pângdritd, murddritd. in
casa noastrd mai miroase rdu a dihanie fascistd, legionard... Deci, o muncd de prima*
importantd este sd ne curd* casa, sd respirdm aer curat in tam noastrd. Munca de
epuratie §i de arestare a criminalilor de rdzboi §i a fasci0i1or este bine pornitd de
guvern. Ea va fi continuatd 0 trebuie ajutatd de toti democratii"30 .
26 Nicoleta Chicinas, Epuratia P.C.R. In presa anilor 1945-1946. Prima paginä Arhiva
de documente Colectia márturiilor si analizelor despre perioada 1945-1964;
http://www.procesulcomunismului.com/marturii/
27 Comisia Prezidentiala pentru analiza dictaturii comuniste din Romiinia. Raport final, p. 475; Legea
nr. 594 pentru modificarea Legii 486 privind purificarea administratiei publice. S-a publicat In
Monitorul Oficial", nr. 273 din 24 noiembrie 1944, p. 7613.
28 Monitorul Oficial", nr. 74 din 29 martie 1945, p. 2438-2439.
29
Romulus Rusan, Cronologia, p. 17.
3° Adevärul Ardealului", nr. 8, din 26 aprilie 1945, p. 1 Cuvântarea Anei Pauker la Intrunirea de la
Marna; vezi si Nicoleta Chincis, op. cit.
www.digibuc.ro
Epurarea aparatului de stat a fost formula prin care PCR si-a eliminat
oponentii, indiferent de orientarea lor politica. Sub pretextul democratiei s-au fäcut
prin aceste epurari, adevärate acte de dictaturä si teroare printre functionarii
constienti, care au refuzat investitura comunistr31
in urma aplicarii Legii nr. 217, au fost eliminati din Facultatea de Litere si
din Universitate profesorii: Nichifor Crainic, Mihai Antonescu, Ion Petrovici,
P. P. Panaitescu, Alexandru Marcu (majoritatea erau deja arestati). S-a continuat cu
un alt val de arestari in aprilie 1945, de la Universitate si unii de la Facultatea de
Litere; victime au fost Eugen Chirnoagd, Radu Meitani si P. P. Panaitescu, care au
ajuns in lagärul de la Caracal.
Redärn mai jos fragmente din aceste Decrete-Legi care au creat cadrul juridic
de instalare definitivä a comunismului in universitatile si facultätile din Romania.
A. Legea 217/1945 pentru modificarea Legii 486/1944 privind purificarea
administratiei publice.
(...) ,, Vor fi licentiati din serviciu fará nici o indemnizatie, indiferent de data
la care au fost numiti, Encadrati sau angajati, functionarii care:
a) S-au pus sub orice forma In slujba hitlerismului, slujind interese straine de
acelea ale natiunii române
b) Au militat sub orice forma In vreo organizatiune politica sau para-
militata: legionarei, fascista sau hitlerista, sau au servit prin orice mijloace scopurile
unor asemenea organizatiuni dictatoriale.
c) Au propagat idei antidemocratice, antisemite sau antisovietice, ori s-au
leisat influentati de asemenea concep(ii En exercitiul functiunii lor, sau au sävar§it
presiuni, acte de teroare, schingiuiri qi omoruri, En exerciliul functiunii bor.
in vederea aplicarii prezentei legi, Ministrul sau 5'eful Administratiei va
institui o Comisiune compusa din trei membri, cel putin unul va fi functionar
superior al departamentului respectiv.
0 comisiune pentru fiecare institutie publica.
Comisiunile se vor putea informa pe ofice cale 'i nu sunt obligate sei arate
mijloacele prin care au ajuns la constatárile lor. Directorii §.i $efii personalului din
Ministere, institutii publice # administratii locale sunt datori sa semnaleze In scris
Comisiei toate cazurile care infra- sub prevederile prezentei legi, sub sanctiune
disciplinara In caz de omisiune"32.
B. 1 septembrie 1945. Decret-Lege pentru urmärirea si sanctionarea celor
vinovati de dezastrul tärii sau de crime de rdzboi.
(...)
a) sunt vinovati de dezastrul tárii, cei care au hotarât declararea reizboiului
contra U.R.S.S. 4.i a Natiunilor Unite, ori au determinat prin fapte proprii
continuarea acestui reizboi.
31 Dreptatea", nr. 6, 10 februarie 1946 loan Filip, Epuratiile de la Ministerul Afacerilor Interne 'in
lumina adevärului".
32 SANIC., fond C.C. al P.C.R., Cancelarie, dosar 4/1944, f. 2-3.
www.digibuc.ro
b) au permis intrarea armatei germane pe teritoriul tàrii.

c) dupe"' 6 septembrie 1940, au militat pentru pregátirea sau desävezrqirea
faptelor de mai sus prin grai, prin scris sau prin orice alte mijloace.
se vor pedepsi cu detentiune grea pe viatá sau detentie grea, de la 5 la 20
ani sau detentie riguroasá 3-20 ani.
confiscarea averii, degradare civicá, confiscarea averii in folosul statului.
Ministerul Justitiei va institui un numeir de acuzatori publici" prin fnalt
Decret Regal la propunerea Ministerului Justitiei".
Acuzatorii publici au dreptul de a face orice investigatiuni §i culege orice
probe", aveau puteri nelimitate, puteau face once descinderi, perchezitii, sd ridice
orice acte, chiar §i cu caracter secret". Acuzatorii publici insdrcinati cu cercetarea §i
instruirea celor vinovati erau numiti de Ministrul Justitie §i erau coordonati de un
functionar §ef. Judecarea lor urma sa se fwd. de Tribunalul Poporului". Se va
intocmi actul de acuzare *i dacd persoana moare i se confiscd averea, se continud
judecarea acuzatului". Urmdrirea lor §i judecarea pând la 1 septembrie 1945.
Notele de *edintd vor fi sumare.
Hotärlrea va fi motivatd i nu va fi susceptibild de nici o cale de atac"33.
Conform ei, functionarii §i cei care primesc sub orice formd un salariu sau o
remuneratie de la stat, judet, comund, regie publicd..., orice servicii publice, vor
putea fi indepdrtati din serviciu, färd indemnizatie".
Din septembrie 1944 au inceput defdimdrile prin articole calomnioase in
presa comunistd, epurdrile in rândul profesorilor din §coli, licee, universitdti,
interdictiile de la dreptul de a profesa pând la scoaterea din biblioteci a cdrtilor, care
ar fi continut propaganda fascistä §i antisovieticd.
in 1945 campania s-a declanpt impotriva tuturor celor care erau considerati
du§mani ai clasei muncitoare.
De excluderea din invdtdmântul superior a elementelor incomode s-a ocupat
Comisia informativa pentru purificarea personalului didactic i administrativ, condusd
de rectorul Universitdtii, profesorul Simion Stoilow. Rezultatul a fost cd in septembrie
1944 la Universitatea din Bucure§ti aproape intreaga conducere (rector, prorectori,
decani, prodecani) a primit invitatia de a demisiona. Pe 16 octombrie 1944 s-a inlaurat
vechea conducere a Universitätii, iar in noiembrie a fost numit rector Simion Stoilow
(1887-1961)34, care a incurajat eliminarea vechii elite, ceea ce s-a tradus in arestarea
33
Ibidem, dosar 352/1945, f. 2-7.
34
A fost profesor titular la Facultatea de Stiinte din Cernduti in perioada 1923-1939, timp in care a
indeplinit functia de decan in 1925-1926 si 1938-1939. in 1939 a fost transferat la Scoala Politehnicd
din Bucuresti, iar in 1941 la Universitatea din capitala tdrii. A fost printre semnatarii memoriului
universitarilor, prin care Ion Antonescu era somat sd inceteze rdzboiul contra UR(SS.) in 1944, gratie
calitätii sale de simpatizant al comunistilor si remarcabilului sdu prestigiu stiintific, a fost numit rector
al Universitatii, functie pe care o va detine pând in 1946, când a fost trimis In calitate de ministru
plenipotentiar al României la Paris, post pe care il va ocupa pând in vara anului 1948. Revine la
catedrd si va deveni primul decan al Facultdtii de Matematicd-fizia pânä in 1951; paralel va detine
functia de director adjunct al Institutului de Matematicd al Academiei RPR. A fost membru fondator
www.digibuc.ro
sau excluderea din viata publicd §i universitard a profesorilor, cu precddere a celor de

istorie modernd §i contemporand. Cadrul legislativ nu a lipsit, pe 24 august 1946 find
emis Decretul 658 care suprima autonomia universitard. in anul 1947, prin Legea
rationalize:Hi profesorii incomozi au fost eliminati de la catedrd §i. trim4i la institutele
de cercetare, iar altii la inchisoare sau in lagdrele de muncd. Curdtirea Universitätii a
debutat inainte de 1948, sub pretextul curdtirii institutiei de legionari ori colaboratori ai
unor persoane precum Ion Antonescu §i Carol II.
La 17 decembrie 1944 a fost ales Comitetul provizoriu al sindicatului
corpului didactic universitar format din C. I. Parhon, Petre Constantinescu-Ia§i,
Simion Stoilow, Gheorghe Nicolau, Grigore Moisil, Eduard Mezincescu. in fine, in
22 septembrie 1944, pe baza propunerilor U.T.C. s-a luat hotdrarea alegerii unui
Comitet de coordonare a Tineretului Universitar Democrat, care reunea repre-
zentanti ai P.C.R., P.S.D., Uniunii Patriotilor, Partidului Socialist Tärdnesc, P.N.L. §i
P.N.T. Imediat au fost organizate adundri ale studentilor care sd demonstreze
ata§amentul la noile idei. Primii care s-au adunat au fost studentii de la Facultatea de
Stiinte in 23 septembrie, urmati de cei de la Facultatea de Litere §i Filosofie in 28
septembrie, Medicind in 28 septembrie §i Drept in 29 septembrie. Intentia P.C.R. era
sa infiinteze o organizatie studenteascd unicd, incadratd cu militanti ai partidului,
care sd erodeze organizatiile traditionale ale studentimii democratice. in urma
presiunilor exercitate de comuni§ti, in al doilea Guvern prezidat de generalul
Constantin Sdndtescu, Ministru al Educatiei Nationale a fost numit Stefan Voitec, din
partea Partidului Social Democrat. Acesta a rdmas in functie pând la 30 decembrie
1947, ducânduli con§tiincios la indeplinire sarcinile primite de la comuni*ti, de
distrugere a invdtdmântului românesc i a elitelor intelectuale. 0 prima* mdsurd a fost
publicarea, la 2 decembrie 1944, a Listei de autori ale cäror carti erau interzise In
voli, facultáti sau librárii. Printre autorii interz4i figurau: C. C. Giurescu, Gh.
Brätianu, I. Lupa§, C. Rddulescu-Motru, Simion Mehedinti, P. P. Panaitescu, Ion
Petrovici, C. Kiritescu, C. Gerota, D. Caracostea, T. Brdileanu, Gh. Alexianu,
E. Chirnoagd, P. Papadopol. Dupd cum se poate observa, in majoritate erau cadre
didactice ale Faculatii de Litere din Bucure§ti35.
Un vector important al sovietizdrii României 1-a reprezentat Asociatia
Romemd pentru stremgerea legäturilor cu Uniunea Sovieticá (ARLUS). Uria§a
popularitate", fervoarea cu care multi profesori universitari au aderat la ea s-ar putea
explica, in acea epocd dominatd de oportunism §i abdicdri morale, prin cdutarea unei
noi identitdti democratice", ARLUS având capacitatea de a purifica" biografii
compromitkoare. Ca §i in alte cazuri s-a creat un comitet de initiativd format din
intelectuali de stânga sau cu vederi de stânga printre care: C. I. Parhon, Gh. Nicolau,
al ARLUS si vicepresedintele acesteia in 1944-1946, membru fondator al Grupdrii Democrate

Universitare si al Sindicatului Corpului Didactic Universitar (ianuarie 1945), iar in noiembrie 1945 a
devenit membru P.C.R.. Cat priveste postura sa de academician, Stoilow era membru corespondent
din 1936 si membru activ din 1945, iar in 1948 a fost reconfirmat membru al Academiei RPR.
35
Adma Berciu, Maria Petre, Ofensiva comunista impotriva invákinlântului superior ronzemesc
1944-1946, In Buletin Informativ", Universitatea din Bucuresti, octombrienoiembrie 2004, p. 7.
www.digibuc.ro
Constantin Ionescu-Mihäie§ti, Grigore T. Popa, Alexandru Rosetti, Stefan Milcu,

Petre Constantinescu-Ia§i §i Iorgu Iordan. Prima consfdtuire a avut loc la Facultatea
de Stiinte, la 12 noiembrie 1944. Oficial, ARLUS s-a fondat la 14 noiembrie §i prima
conducere a fost formatä din: pre§edinte C. I. Parhon; vicepre§edinti Simion
Stoilow, Gheorghe Nicolau, Dimitrie Gusti, Nicolae Profiri, Daniel Danielopolu,
Dumitru Bagdasar; secretari generali P. P. Stänescu, Simion Oeriu; secretari de
§edintä Marin Ienächescu, Eduard Mezincescu; bibliotecar Traian Sävulescu;
membri Petre Constantinescu-Ia§i, Constantin Ionescu-Mihdie§ti, Gheorghe
Vlddescu-Racoasa, Simion Sanielevici, Alexandru Rosetti; cenzor Dimitrie
Pompeiu. De asemenea, a fost ales un consiliu profesoral al Universitatii ARLUS36,
care era programatä sd se deschidä la 20 mai 1945. Prezentdm selectiv acest consiliu
profesoral: rector Dimitrie Pompeiu; prorector Traian Sävulescu; membri
C. I. Parhon, Simion Stoilow, Mihail Sadoveanu, Dimitrie Gusti, George Enescu,
Gheorghe Nicolau, Alexandru Rosetti, Aurel Potop, Iorgu Iordan.
Despre rolul ARLUS, pre§edintele acesteia C. I. Parhon scria: De la
23 august s-a sfäramat in fine §i desigur pentru totdeauna, campania de calomnii ce s-
au intretinut din fonduri sträine in contra Uniunii Sovietice de o päturd de acaparatori
§i parveniti care nu aveau nimic comun cu interesele mari ale acestui popor, dar care
doreau sä trdiascd mai departe nestingheriti din munca lui, tinandu-1 in ignorantä §i
robie permanentä. Lumina care vine de la Räsärit, din Uniunea Sovieticä, va permite
tuturor muncitorilor sä vadd §i sä inteleagd cd ei trebuie sd fie singurii beneficiari ai
roadelor muncii lor". Activitatea efectivd a ARLUS a debutat la 16 noiembrie 1944
cu conferinta lui C. I. Parhon intitulatä De ce prietenia cu U.R.S.S.?".
Foarte rapid, Asociatia a patronat la 10 ianuarie 1945 inaugurarea Editurii
Cartea Rusä, menità sd traducä in limba romand in principal literaturd rusa §i
sovieticd, dar §i luceäri ideologice. Dacd prezenta unor universitari in conducerea
ARLUS era justificatä de trecutul lor de militanti de stanga (unii erau veterani ai
Asociatiei Amicii U.R.S.S. care a functionat intre 1934-1935), existä atitudini de un
ridicol oportunism, care nu vor asigura supravietuirea scontatä. Astfel, in 1945
Dimitrie Gusti solicita crearea la Facultatea de Litere a unei Catedre de Limba §i
Literatura Rusd, iar la Institutul Social Roman (fondat de el) a unui centru de
documentare §i informatie §tiintificd privitor la marxism §i mai ales la leninism §.1
stalinism, motivand astfel: Cunoa§terea sistematicd, metodicä §i integrald a
Natiunilor Statului vecin in fiinta, organizarea §i functiei lor creatoare, va fi de cel
mai mare §i binefäcdtor folos pentru Natiunea §i Statul roman care are atat de mult a
construi in adancime §i nu in suprafatá ca pand acum".
36 ARLUS va avea o organizatie tentaculard, vizdnd intreaga stiintd si culturd prin sectiile sale, in care este
de notat prezenta profesorilor Universitätii Bucuresti. Presedintele sectiei de stiinte aplicate era zelosul
stalinist Traian Sdvulescu. La sectia stiintd figurau, intre altii, Gheorghe Nicolau, Grigore T. Popa, Radu
Vlddescu, Mihai Ciucd, Nicolae Lupu. La subsectia matematicd, unde era presedinte Dimitrie Pompeiu,
figurau Grigore Moisil, Alexandru Ghica si Alexandni Fronda. La subsectia fizico-chimie erau Negoitd
Dändild, Aurel Potop si Eugen Angelescu, iar presedintele subsectiei geografie era Ion Conea.
www.digibuc.ro
Asocialia functiona cu 12 sectii §i mai multe subsectii. La Sectia de Literaturd

§i Filosofie, pre§edinti erau Mihai Ralea i Mihail Sadoveanu. Exista i o Sectie a
Stiintelor Sociale cu 3 subsectii. in fruntea Subsectiei de Istorie-Filologie se gäseau
Iorgu Iordan (pre§edinte), Andrei (*tea §i Ctin Balmu§ (vicepre§edinti), Al. Graur
(secretar), C-tin Racovita (bibliotecar), Emil Petrovici (membru). Sectia Sociologie
avea printre membri pe Alexandru Claudian, Athanasie Joja, Anton Golopentia §i
Stanciu Stoian. in fine, la Subsectia invdtdmânt Superior pre§edinte era Constantin
Motas, iar membri Basil Munteanu, Iosif Gabrea, Damian Bogdan, Miron Nicolescu
§i Traian Sävulescu.
Pentru a risipi echivocul legat de apolitismul Asociatiei, reproducem art. 2 din
Statutul ARLUS, votat la 31 octombrie 1948: a) Strângerea legdturilor de prietenie
cu U.R.S.S., tara socialismului 0 a celei mai inaintate culturi din lume, conducd-
toarea lagdrului democratic antiimperialist, garantia integriatii independentei §i
suveranitdtii RPR; b) Popularizarea realizdrilor regimului sovietic §i a ideologiei
sale; c) Popularizarea aplicárii experientei sovietice pentru dezvoltarea R.P.R. pe
calea päcii, democratiei §i socialismului; d) Antrenarea maselor largi din R.P.R. la
participarea activd in lupta pentru pace trainicd, dusd de fortele progresiste ale lumii
in frunte cu Uniunea Sovieticd".
Schimbarea optiunilor politice in rândul intelectualilor s-a produs fie din
teamd, fie dintr-o postare incorectd fata de realitatile timpului, dar, indiferent de
aceste considerente, ace§tia au legitimat regimul comunist.
Interesantd este maniera in care autoritatile s-au raportat la intelectualii care
prin afilierea lor girau noile transformdri politice. Astfel, la inceput unii au fost
numiti ambasadori, de pildd Iorgu Iordan la Moscova, Mihai Ralea la Washington,
Tudor Vianu la Belgrad, Simion Stoilow la Paris etc. Dupd 1947 §i cu precddere
dupd 1950, odatd ce s-a produs comunizarea completd a Ministerului Afacerilor
Externe, ace§ti intelectuali au fost pdasiti in favoarea oamenilor de partid, care
prezentau mai multd sigurantd37.
Cliiar i analizând superficial etapele regimului comunist i efectele lor asupra
Universitdtii bucure§tene, rezultd o imagine dezastruoasd: in primii ani dupd reforma"
din 1948, facultdtile universitdtii din Bucure§ti au cunoscut fenomenele epurdrii,
inventdrii noilor elite cultural-§tiintifice de care regimul avea nevoie. Abia
la inceputul anilor 1960 s-a produs o recuperare partiald a importantei i prestigiului
Universitkii la nivelul populatiei studente§ti, al recrutdrii cadrelor didactice (uneori
reintegrarea celor epurate) 0 al organizdrii studiilor la nivelul fiecdrei facultäti.
in perioada 1944-1949 in invdtdmântul superior s-a introdus o stare de
instabilitate profesionald, de erodare a statutului social al profesorului38, pe fondul
A. Cioroianu, Pe umerii lui Marx. 0 introducere In istoria comunismului romemesc, Bucuresti,

37
Editura Curtea Veche, 2005, p. 129.

38
Maria Somesan, Mircea Iosifescu, Modificarea structurii Universitätii In anii consolidárii sistemului
comunist, in Analele Sighet", 6, Anul 1948 institutionalizarea comunismului, Bucuresti, 1998,
p. 446 si urm,
www.digibuc.ro
aparitiei unui cadru organizatoric favorabil (epurdrile, cultul lui Stalin, organizatiile
studentesti).
Cultul lui Stalin inainte §i dupd anul 1944 a fost impus in Romania de
bol§evici. Cand in Piata Universitätii se scanda Stalin §i poporul rus libertate ne-a
adus" era una, era mai ales strada, dar cand in Amfiteatrul Odobescu" (de la
Facultatea de Litere din Bucure§ti n.ns.) se ovationa numele lui Stalin, era alta. Aici
se afla, cel putin teoretic, crema corpului universitar"39.
Pe 21 decembrie 1949 au avut loc peste tot adundri pentru a-1 serba pe Stalin
la implinirea varstei de 70 de ani. Se alcdtuiau telegrame semnate de comunitdtile
academice, printre care Universitatea Bucure§ti sau Academia R.P.R., §i adresate
Tovard§ului Iosif Visarionovici Stalin, filosofului, corifeului §tiintei, insufletitorul
literelor i artelor, genialului clasic al marxism-leninismului, (...) eliberatorului
omenirii de sclavia fascismului"40. Romania trebuia slavizatd, deromanizatd,
delatinizatd", memoria istoricd trebuia §tearsd, la fel etnogeneza i limba.
Nu trebuie omis, insd, concursul pe care 1-au dat chiar romanii. Spre exemplu,
in martie 1951 la Academie s-a discutat, George Oprescu servind ca moderator,
oferta lui C. Brancui de a ddrui Statului roman intreaga sa opera. §i Atelierul,
solicitand in schimb repatrierea. Cererea a fost respinsd cu brutalitate. Cu aceastd
ocazie G. Cdlinescu afirma: Brancu§i nu poate fi creator in sculpturd, fiindcd nu se
exprimd prin mijloacele esentiale §i caracteristice acestei arte", in vreme ce
Alexandru Graur afirma: pierdem timpul, lucrdrile lui Brancui nu au ce cduta in
Muzeul de Arta al Romaniei, in jurul lui s-au strans antidemocratii in artd"41.
Institutul de Lingvisticd, unde functionau academicienii Al. Rosetti, Iorgu
Iordan, Al. Graur, era criticat pentru cd se orienta mereu spre lingvi§tii ideali§ti,
romani §i strdini, i nu spre ideile §i operele corifeului lingvist I. V. Stalin. Cea mai
recentd lucrare a acestuia era Marxismul i problemele lingvisticii, Moscova, 195042,
a fost tradusd imediat in limba romand. La Academie a avut loc o sesiune tiintificd
(21-25 martie 1951), unde s-au dezbdtut aceste aspecte §i au fost criticati nominal
Al. Rosetti, Iorgu Iordan, G. Cdlinescu, Al. Graur. Toti, cu exceptia lui G. alinescu,
§i-au facut autocritica.
in 1947 au avut loc masive epurdri, comprimdri, pensiondri de cadre din
facultdtile Universitätii Bucurqti, dar §i din celelalte (Ia§i, Cluj, Oradea, Timi§oara),
pregdtindu-se terenul pentru Legea invàtárnântului din 3 august 1948 Decretul
nr. 175, urmat de Decretul nr. 176, prin care se confiscau toate proprietätile
institutiilor de invdtdmant din Romania.
Reforma" a insemnat instalarea noului model de tip sovietic", marcand
decenii la rand invdtdmantul romanesc.
39 Petre Popescu Gogan, Claudia Ilie-Voiculescu, Cu/tu/ lui Stalin la Academia R. P. Române qi
consecintele lui En evolutia ulterioará a Academiei, in Analele Sighet", 7, p. 873.
4° Ibidem, p. 874.
41 Ibidem, p. 877.
42 Ibidem, p. 880-882.
www.digibuc.ro
Din 1953, cand a murit Stalin, si pand in 1956 s-a inregistrat o ward
destindere in mediul universitar, dar, dupd revolutia din Ungaria din octombrie 1956
teroarea a revenit in Universitatea din Bucuresti, luand forma arestdrilor de studenti
si profesori, exmatriculdrilor de studenti etc.
in deceniile urmätoare, 1960-1980, s-a incercat reintroducerea valorii profe-
sionale drept criteriu de selectie a cadrelor didactice, dar s-au desfiintat/comprimat
institute si facultdti. Criteriile obedientei si apartenentei la PCR au devenit
predominante43 rdmanand astfel pand in decembrie 1989.
Aspecte ale epurärii cadrelor didactice i conseciintele acesteia

pentru Facultatea de Filosofie i Litere
Decretului-lege nr. 486 din 7 octombrie 1944 i-a urmat un altul in noiembrie
1944 si apoi varianta definitivd din martie 1945. Toate au fost aplicate imediat si
acompaniate de o virulentd campanie de presd, animatd si de universitari
bucuresteni". Prin intermediul ziarelor Romania liberd", Scanteia", siVictoria" s-
a practicat defdimarea unor eminenti profesori precum C. C. Giurescu, Gh. I.
Brätianu, D. Caracostea, C. Rddulescu-Motru, P. P. Panaitescu sau Nae Ionescu si
multi, multi altii. Despre acestia se mentiona cd erau nuli ca valoare stiintificd,
ajunsi la catedrd prin concursuri mdsluite, prin protectie si invarteli". Schimbarea
discursului este evidentd pentru orice persoand de bund-credintd, cdci aceiasi fuseserd
inainte de 23 august 1944 exponentii culturii romanesti din epocd. Campania s-a
soldat cu demiterea multor profesori din Facultatea de Litere si din altele din
Universitatea din Bucuresti.
Imediat dupd actul de la 23 august 1944 propaganda comunistd a deschis
ofensiva in directia epurdrii administratiei publice si invdtdmantului, precum si in
directia arestdrii tuturor opozantilor care erau declarati legionari", fascisti",
burghezi" etc. Atacarea personalitätilor romanesti, printre care mentiondm pe:
Simion Mehedinti, Dimitrie Gusti, Ion Petrovici, C. Rddulescu-Motru, Th. Capidan,
D. Caracostea, Sextil Puscariu, Gh. I. Braianu, Al. Marcu, I. I. Nistor, C. C. Giurescu,
Ov. Papadima si multi altii, a inceput printr-o violentd campanie de presd sustinutd
de buni manuitori ai condeiului, precum: C. Balmus, Geo Dumitrescu, Al. Graur,
Petre Constantinescu-Iasi, Matei Socor, Mihnea Gheorghiu s.a. Campania urmdrea
43 Maria Somesan, Mircea Iosifescu, Modificarea structurii Universitàfii in anii consoliddrii sistemului
comunist, p. 449.
44 Epurarea universitarilor si a functionarilor a fost cuprinsd in urmdtoarele trei legi: Decretul
486/1944 prevedea purificarea administratiei de cei care au militat in organizatii de tip fascist; Legea
594/1944 id adauga si pe cei care au pregdtit calea dictaturilor de tip fascist"; Legea 217/1945 ii
adduga chiar si pe cei care au luat atitudine antidemocraticd" apud Maria Somesan, Mircea
Iosifescu, Modificarea structurii Universiteifii in anii consolideirii sistemului comunist, 1948, p. 454.
www.digibuc.ro
aprofundarea i generalizarea ideologiei staliniste i, respectiv, Fargirea

perfectionarea institutiilor i instrumentelor terorii"45.
Presa a fost curdtatd" prin Legea 102, publicatd in Monitorul Oficial" din
12 februarie 1945, la fel Societatea Romand de Radiodifuziune46.
intre 1945 §i 1948 s-au alcdtuit liste cu publicatii indexate (1945 910 titluri,
1946 2538 titluri), yentru ca in 1948 sa se tipdreascd bro§ura Publicalii interzise
peincl la 1 mai 19484'. Astfel dispdreau din biblioteci 0 din librdrii, lucrdri semnate
de V. Alecsandri, Gr. Alexandrescu, Ion Agarbiceanu, D. Anghel, N. adlcescu,
Lucian Blaga, D. Bolintineanu, D. Cantemir, M. Eminescu, Oct. Goga, B. P. Hasdeu,
Al. Odobescu, D. Onciu, Titu Maiorescu, Liviu Rebreanu, G. Toparceanu, Ionel
Teodoreanu i multi altii48.
Literatura romand era devastatd, eliminandu-se tot ce nu convenea sovieticilor,
sprijiniti de comuni0ii i procomuni0ii romani. in universitdti, la Facultatea de Filozofie
Litere, nimeni nu mai indrdznea sá consulte autorii interzi0 §i operele bor.
Anul 1948 a fost anul care a insemnat inldturarea completd a democratiei, al
inldturdrii nedoritilor, al ruperii cu tot ce insemna contacte culturale cu Occidentul
§i orientarea spre U.R.S.S.49. Printre cei care i0 manifestau vigilenta, se aflau
proaspät angajatii profesori la Facultatea de Litere §i Filosofie sau cei din
facultdtile apropiate: Mihai Novicov, Ov. S. Crohmdlniceanu, Ion Vitner, Mihnea
Gheorghiu, Vicu Mandra5°
Ziarul Gandirea" a fost interzis §i cei care au scris aici, considerati fasci0i,
mistici, legionari, au suferit persecutii, uneori arestdri sau au fost trimiti in inchisori
(cazul profesorului Ov. Papadima).
Presa comunistä din perioada 1944-1945 s-a remarcat prin violenta
limbajului, calomnieri i vulgaritate. in 1945, campania s-a declan§at impotriva
tuturor du§manilor clasei muncitoare" §i a luat forma articolelor in presd, adundrilor
in fabrici 0 la sate, emisiunilor la Radio ca sä tie toatd tare, fotografiilor in
momente mai proaste" fiindcd ne trebuie §i caricaturi", confectiondrii de pancarte
cu crimele lor, afi§ate in ora§e"51.
Un prim articol de atitudine venea din partea profesorului de matematicd
Simion Stoilow care, in Romania Liberd" din 2 septembrie 1944 recomanda
reeducarea sufleteascd i intelectuald" 52 in acela0 ziar, la 13 septembrie 1944 un
45 Petre Popescu Gogan, Academia "intre agonie fi extaz, In Analele Sighet" 8 Anii 1954-1960,
Bucure*ti, 2000, p. 911-912.
46 Comisia prezidentiala pentru analiza dictaturii comuniste din Romania. Raport final, p. 489 La
Radiodifuziunea Romând s-au distrus zeci de partituri i discuri cu muzicd religioasd.
47
p. 489. Avea 500 de pagini, cuprinzdnd 8.779 titluri.
48 Ibidem, p. 490.
49 Ibidem, p. 491.
Pentru aspectele privind comunizarea culturii, vezi, Ibidem, p. 491-494, precum §i Eugen
Negrici, Literatura romem6 sub comunism, Bucurqti, Editura Fundatiei PRO, 2003, passim.
51 SANIC, fond C.C. al P.C.R., Cancelarie, dosar 38/1945, f. 17-18.
52 Romdnia Liberd", nr. din 2 septembrie 1944, p. 3.
www.digibuc.ro
alt universitar, Eduard Mezincescu, publica articolul Epuratia mai întâi, dând un
sens mai direct reeducdrii". Al. Graur cerea la rândul sdu epuratia pentru Dupd
trei luni de la rdstuniarea regimului hitlerist, §coala este încä impânzitd de elemente
legionare, cuziste, antonesciene, intr-un cuvânt hitleriste". Si in continuare scria cä
Elementele fasciste impiedicau inscrierea evreilor la universitdti. Dupd 23 august
1944, acestor studenti trebuia sà li se recunoascd anii de frecventd §i examenele
trecute la §colile superioare evreie§ti, infiintate ad-hoc, §i sd fie primiti in
Universitate in anul imediat urmdtor. Se aprobase §i ca evreilor sà li se recunoascd
numai examenele trecute, iar cele restante sd fie date cu profesori români"54.
incepând din septembrie 1944 §i continuând in celelalte luni, au fost atacati
cu virulentd profesorii de la Facultatea de Litere §i Filosofie: Gh. I. Brdtianu
(Scânteia" din 23 septembrie 1944), Dumitru Caracostea (România Liberd" din 21
septembrie §i 28 noiembrie 1944), Alexandru Marcu (Victoria" din 14 noiembrie
1944), Vintild Mihdilescu (România Liberd" din 23 septembrie 1944), Constantin
Rddulescu-Motru (România Liberd" din 27 octombrie 1944), Constantin C.
Giurescu (Scânteia" din 27 octombrie §i decembrie 1944), Mircea Vuldnescu
(Scânteia" din 7 octombrie 1944), N. I. Herescu (Victoria" din 26 noiembrie
1944), Teofil Sauciuc-Sdveanu (România Liberd" din 16 octombrie 1944), Petre
Tomescu (România Liberd" din 18 octombrie 1944), Ion Petrovici (Victoria", 21
octombrie 1944), Ion Sân Giorgiu (România Liberd" din 19 octombrie 1944),
P. P. Panaitescu (România Liberd" din 31 octombrie 1944 §i 1 noiembrie 1944),
Radu Vulpe (Victoria" din 21 octombrie 1944).
in ziarul Victoria", virulenta foaie a lui N. D. Cocea, Constantin Balmu§,
profesor de limbi clasice la Facultatea de Litere, Il incondeia cu vehementd pe
filosoful Ion Petrovici, invocând pripita-i educatie intelectuald, fdcutd la §coala
francmasonului Titu Maiorescu"55. Tot in ziarul Victoria" mai apdreau in 1944
articole ale lui C-tin Balmu§ care vizau §i istorici. Unul din ace§tia, a fost istoricul
Radu Vulpe, atacat in 27 octombrie 1944 §i despre care afldm cä fusese predestinat
sä facd parte din politia secretd" §i nu din lumea blândd i bund a adevdratilor
cdrturari"; o nulitate intelectuald care nu mai are ce cduta in viata noud
universitard", cu atât mai mult cu cât, ca unul din servii cei mai devotati ai
regimului despotic impus tdrii de Antonescu", a preluat totul, ca un elev
sârguincios", de la legionari. Adept al dinamismului", ca §i
considera rdzboiul ca o datorie nationald, cerând cu toate ocaziile anexare celo
putin a Transnistriei §i vorbea deseori despre drepturile românilor asupra
53 Idem, nr. din 13 septembrie 1944.

54 Al. Graur, Persecutil antisemite la Universitate, in România Liberr, an II, nr. 92, din 15 septembrie,
1944, P. 3. Cu toate aceste hotärari, Facultatea de Medicind i Scoala Politehnicä le cereau evreilor sä
aibd toate examenele trecute, iar o singura restantä insemna repetarea anului.
55 Maria Some§an, Mircea Iosifescu, Modificarea structurii Universitätii In anii consolidärii
sistemului comunist, p. 450-451.

www.digibuc.ro
Constantinopolului". Atacurile din presd veneau sä sustind actiunile de excludere din

invdtdmânt $i de denigrare a cadrelor didactice.
in presd, initial, problema centrald era urmdtoarea: De ce este necesará
epurarea In Universitate?", care era $i titlul unuia din articolele din Scanteia
Tineretului" din 194556. Pdrerile studentilor erau favorabile epurdrii. Mai mult,
studentii erau pu$i sd ceard demiterea profesorilor" care nu mai corespundeau noilor
realitdti comuniste. Se adduga critica fdcutd de viitorii universitari, de exemplu filologii
Henri Wald $i Silvian (Sylvain) Iosifescu. Printre cei gratulati cu cele mai grote$ti
acuze au fost profesorii de la Facultatea de Drept $i cei de la Facultatea de Filosofie
$i Litere: George Strat, George Fotino, Istrate Micescu, Ion V. Gruia, Gheorghe
Leon, Gheorghe Ta$cd, Gh. I. Brdtianu, Dimitrie Caracostea, C. C. Giurescu,
Theodor Capidan, Stefan Ciobanu, Scarlat Lambrino, Nicolae fidnescu $.a.
intr-unul din primele numere ale ziarului Romania Liberd" (2 septembrie
1944), apdrea rubrica Márturii Universitare, iar dupd o sdptdmand a fost urmatd de
o alta, Probleme culturale. Sub aceste titluri inofensive erau publicate cele mai
multe atacuri impotriva universitarilor. Ulterior s-a inaugurat rubrica intitulatd
sugestiv Figuri de trádátori, unde articolele se semnau adesea prin initiale. in
rubrica Probleme culturale din 10 septembrie 1944, Matei Socor cerea cu
vehementd: Sd rdspundd toti cei care prin participarea la asociatii romano-
germane, la schimburile de concerte $i conferinte $i prin toate celelalte mijloace de
propagandd au contribuit la crearea unei false atmosfere de aliantd" $i de
camaraderie de arme", and in realitate, poporul roman nu era deck came de tun
pentru Hitler: Au fost ei complici du$manilor tarn? Se mai pot ei ascunde dupd
paravanul activitätii pur culturale?"... Ei au o rdspundere egald, de multe ori mai
mare decat zbirii care au ucis in temnite ... Franta liberd n-a ezitat sd-1 pedepseascd
pe träddtorul Maurice Chevalier. Vom face la fel".
La 13 septembrie 1944, asistentul univiversitar dr. Eduard Mezincescu,
scria in Romania Liberd" despre incercarea aceleia$i funeste clici din care s-au
recrutat asasinii regimului trecut $i suporterii lor morali de a-si retrage miza de
joc, sub masca pocdintei, invocand scuza constrangerii sau pur $i simplu
clementa. in mediul universitar, un inceput de clarificare s-a fdcut de cdtre
membrii care au semnat memoriul prin care Antonescu era somat sd ceard
armistitiu. Dar, semndturile celor 66 de universitari nu reprezentau decat garantia
cd universitdtile contineau germenii prefacerii necesare. Atat timp cat in randurile
celui mai Malt for educativ continuau sd profeseze sub masca unei ipocrite
cdinte teoreticienii asasinatului, creaturile alcovurilor, cenzorii antonescieni ai
vietii universitare, a cdror misiune era sd denunte initiativele de redresare morald
$i sd le saboteze, aceastd prefacere nu va fi cu putintd".
56
Barbu Câmpeanu (Câmpina), De ce este necesard epurarea In Universitate?, In Scânteia Tineretului",
1945, din 15 ianuarie, p. 5.
www.digibuc.ro
Memoriul mentionat, din aprilie 1944, cerea mare§alului Antonescu ie§irea din
rdzboi, motivatd prin raportul de forte atât de categoric in favoarea puterilor aliate, cdt
§i prin inevitabila desfiintare a statului român, pentru cd Germania nu mai putea apdra
Romdnia"57. Memoriul, predat in iunie 1944, a fost insotit de o scrisoare semnatd de
profesorii Gr. T. Popa, Danielopolu, P. P. Stdnescu i Stoilow, in care se ardta cà o
precedentd scrisoare fusese confiscatd la perchezitie. Dintre semnatarii memoriului,
profesorii Gr. T. Popa, I. Amza Jianu, Istrate Micescu, Basil Munteanu, C. Mota§,
Petre Caraman §i conferentiarii D. D. Gerota, Radu Ro§ca §i dr. Ion Jovin, au fost
inläturati de la catedrd, iar unii au executat ani grei de temnitd.
Atacurile la persoand erau virulente i vulgare, de§i aveau ca autori
intelectuali. De pildd, pentru Geo Dumitrescu, Academia Romând este un cuib
penibil de reactionarism §i senilitate", fiindcd Ii addposte§te pe D. Caracostea, Sextil
Pu§cariu, Al. Brätescu Voine§ti 58. Un alt autor, Radu Boureanu afirma cä profesorul
Alexandru Marcu, italienist de marcd, era un profesor pomddat §i monoclat, un valet
al jalnicelor catedre spirituale fasciste, un agent mussolinian" 59. A fost epurat printre
primii, in 1944.
Viitorul profesor de la Facultatea de Litere, Silvian Iosifescu, aprecia cä
N. Pdulescu, Nae Ionescu, P. P. Panaitescu n-au fost decât ni§te jalnici impos-
tori, nuli ca valoare tiintificä, ajun§i la catedrd prin concursuri mdsluite, prin
protectii §i invârteli" 60.
Pe 23 septembrie 1944, România Liberd" in rubrica de denunturi, recent
inauguratd, Figuri de trádátori, primul demascat a fost profesorul de geografie,
cadru didactic la Facultatea de Filosofie §i Litere a Universitdtii din Bucure§ti,
Vintilä Mihdilescu61. Tot aici au urmat in toamna anului 1944 articole vulgare §i
denigratoare din care prezentdm in ordine cronologicd câteva, preluând in mare
parte relatdrile din ziarele respective. Astfel, in noiembrie 1944, era demascat
profesorul Dumitru Caracostea, fost profesor universitar la Facultatea de Litere
§i Filosofie §i Ministru al culturii, pre§edinte in mai multe comitete hitleriste
prohitleriste." Era considerat o
nulitate profesionald" pentru c.d.' nu a construit
nimic valabil, nimic consistent in lunga sa carierd de lefegiu al templului
culturii" §i pentru cä istoria literaturii inse§i, in al cdrei pontif ar fi vrut sd se
erijeze, Il va uita foarte curând". in 20 de ani de activitate profesionald a
incercat sd le insufle studentilor ideea cä salvarea vine de la Berlin". in plus,
pentru el cultura democraticd" era lipsitd de importantd, de aceea scuipd
57 România Liberä", an II, 1944, nr.

12, 6 septembrie, p. 3.
58 Geo Dumitrescu, Alta Academie Rom and, in Victoria", an. I, 1944, nr. 1, 20 octombrie, p. 3.
Radu Boureanu, Epuratia in Universitate. Al. Marcu, in Victoria", an. I, 1944, nr. 16, 14
noiembrie, p. 1.
60 Maria Somesan, Mircea Iosifescu, Modificarea structurii Universitätii In anii consoliddrii sistemului
comunist, 1948, P. 452.
61 România Liberd", 23 sept. 1944.
www.digibuc.ro
150 DE ANI DE INVATAMANT FILOLOGIC ROMANESC -TRADIT1E 51 VALOARE - 1863-2013 129
cu dispret pe intreaga culturd democraticd" 62. Concluzia: un hitlerist §i un

mistificator.
La 1 octombrie 1944 a venit rândul profesorului Ion Petrovici, filosof, profesor la
Facultatea de Litere §i Filosofie, personalitate recunoscutd pe plan international, epurat in
1944, care ani de-a rândul a indrumat cu perseverentd diabolicd mii de studenti §i elevi
spre calea urei, a dezonoarei §i a mortii". Mii de tineri convin§i de elocinta criminald a
pdrintelui lor spiritual", profesor §i ministru al Educatiei, s-au aruncat orbe§te in
rdzboiul pentru cruce §i civilizatie, al celui mai aprig du§man al tineretului hitlerismul".
A adtorit la Berlin pentru ali primi instructiunile direct de la sursd, a racut carierd la
Oficiul Hitlerist al Tineretului", a avut o contributie la dezagregarea culturii sovietice
de la Odessa", a jefuit §coli §i muzee din Republica Moldoveneascd. Gura de aur a
partidului", cuml-a numit un §ef de partid, care a trecut de la o formatiune politicd la alta
cum schimbd omul cdinap", a vdrsat urd" poporului roman, incercând sd-1 convingd
cd Germania este Frontul Rena§terii Nationale", iar Rdsdritul este un moloh cu
picioarele de lut care se va prdbu§i curând6i.
in calitate de ministru al Culturii Nationale, Ion Petrovici sustinuse ideea
grupului parlamentar al basarabenilor de a se intemeia la Chi§indu o Facultate de
Teologie, pentru cd ace§tia nu aveau o §coald superioard. El a conceput facultatea ca
o combinatie de teologie §i litere, la care se adduga o catedrd de literaturd, una de
istorie §i incd una de filosofie. Proiectul a intâmpinat opozitia Camerei, dar Ion
Petrovici nu era omul care sd dea inapoi. Odatd cu proiectul de lege a fdcut §i lista
eventualilor candidati la catedre, ca prin numele lor sd impund tdcerea
parlamentarilor opozanti". in cele din urmd proiectul a fost aprobat, iar la insistenta
sa, Nichifor Crainic a acceptat ca o datd pe sdptdmând sd se deplaseze la Chi§indu §i
sd tind un curs de literaturd religioasd modernd.Toate aceste lucruri 1-au incriminat,
determinând epurarea §i arestarea sa.
Lui Theofil Sauciuc-Sdveanu, incadrat la Catedra de Istorie Anticd a
Facultdtii de Litere §i Filosofie, i se fdcea urmdtorul portret: Fost profesor secundar,
in calitate de profesor universitar, aportul sdu este scdzut, iar cursul sal era
reproducerea manualelor curente"; hitlerist convins, nu a lipsit de la receptiile
Institutului German (n.ns.) unde regdsea atmosfera anilor sdi de studentie in
Germania"; numit prodecan la Facultatea de Litere §i Filosofie, in 1942 §i-a putut
completa §tatele in serviciul propagandei naziste". Avea o pldcere deosebitä de a-i
asculta pe conferentiarii impu§i de Axd universitdtilor române§ti §i apoi sd-i
omagieze. Drept rdsplatd a fost numit de ministrul Petrovici, in 1943, decan, devi
era nou venit §i nu avea aceea§i autoritate ca vechii lui colegi". in noua functie
incdlca legile in vigoare in favoarea regimului hitlerist. Toatd activitatea sa
62
G. M., Domnu' Caracostea, in România Liberd", an. II, 1944, nr. 37, 21 septembrie, p. 3.
63
Petre Iosif, Figuri de trádeitori. Ion Petrovici, in România Liberá", an II, 1944, nr. 47, 10
octombrie, p. 3 §i nr. din 1 i 7 octombrie 1944; Dictionarul penitenciarelor din Romcinia comunistá
(1945-1967), coordonator Andrei Muraru, Bucurqti, Editura Polirom, 2008, P. 101, 446. A fost
inchis la penitenciarele din Aiud i Râmnicu-Särat.
www.digibuc.ro
universitard i extra-universitard a provocat in presa vremii intrebdri de genul

Theo-fil?" sau Germano-fil?" 64.
Nichifor Crainic, profesor la Catedra de Apologeticd i Dogmatica a
Facultätii de Teologie, sustinând cursuri si la Facultatea de Filosofie i Litere65, era
acuzat de propovdduirea unui stat rezemat" pe bisericd, guvernat de clerici
patriarhi, mitropoliti, episcopi, preoti i, la temelie, târcovnici. Conducdtor al revistei
Gândirea", combdtea principiile victorioase ale Marii Revolutii Franceze din 1789,
neglija drepturile omului i lua in derâdere democratia, placerea sa find aceea cà
degenerarea lumii moderne au provocat-o revolutia francezd i liberalismul ei
democratic. Regenerarea acestei lumi e conditionatd de distrugerea acestei erori".
o
Pentru Nichifor Crainic, fascismul era religie a sacrificiului si a muncii creatoare",
iar Mussolini era proclamat in nenurndrate rânduri salvatorul Italiei". in seria
neadevdrurilor despre profesor se inscria i admiratia sa pentru Marele Führer", care
ar fi datat dinainte de ascensiunea lui la putere. Mai mult, Nichifor Crainic a trddat
incontestabil poporul român i, färd indoiald, a primit bani pentru aceasta"66.
Nedreptdtit, Nichifor Crainic a ldsat urmasilor urmdtoarele gânduri: Seria
elimindrilor din viata publicd a epurdrilor mele culmineazd cu excluderea din
Universitate. Un criminal de rdzboi" ca mine, un fascist care a oträvit sufletul
tineretului" s-a fdcut nedemn de a mai fi dascd1. Câtd trudd studioasd mi-a trebuit ca
sd nu dezonorez o catedrd i ce usor i se curmd firul incordat! A fost de ajuns o
semndturd a tovardsului Stefan Voitec, comisarul poporului" la Cultura Nationald
totul s-a isprdvit ca prin farmec. in decurs de 30 de ani de viatd intelectuald,
rdspânditä pand la ultimul colt al pdmântului românesc, am cunoscut mii i zeci de
mii de cdrturari, iar pe câti nu i-am cunoscut personal i-am stiut dupd nume pând la
umili dasai de la sat, dar niciodatd nu am auzit de vreun Stefan Voitec, care sd fi
adus o iotd mdcar din alfabetul creierului sal culturii românesti. Viitorul românesc
cä sigur existä pe undeva i acest viitor dosit in oud de vulturi, va cunoaste pe acest
Stefan Voitec numai legat de numele meu sau al lui Ion Petrovici".
Tot la rubrica Figuri de treidatori, la 27 octombrie 1944 România Liberd" Il
denunta in termeni duri pe Constantin Ralulescu-Motru, profesor de psihologie la
Facultatea de Litere i Filosofie67, care a trdit timp de 50 de ani sub teroarea
gândului cä ar putea rdmâne in urrnd (din punct de vedere profesional n.ns.), cä
s-ar putea ca altii sà i-o ia inainte", dupd cum märturisea in Jurnalul sdu: WA* ce se
scria in ziar: Venirea la putere, in 1940, a legionarilor, 1-a gdsit in functia de
64 Figuri de tràdátori: Theofil Sauciuc-Sliveanu, in Romania Liberd", an II, 1944, nr. 62, 16 octom-
brie, p. 3.
Marin Mihalcea, Figuri de tradatori. Nichifor Crainic, in Romania Liberä", an II, 1944, nr. 67,
21 octombrie, p. 3; Dictionarul penitenciarelor din Romania, p. 101 inchis la Aiud.
66 Maria Some§an, Mircea Iosifescu, Modificarea structurii Universitatii In anii consolidarii siste-
mului comunist, p. 454.
67 Marin Mihalcea, Figuri de troldátori. C. Radulescu-Motru, in România Liberd", an II, 1944, nr. 73,
27 octombrie, p. 3.
www.digibuc.ro
pre§edinte al Academiei Române" (...) La cloud* luni de la venirea acestora la putere,

la 4 noiembrie 1940, când nu mai putea exista nici o indoiald asupra dezastrului ce
insemna pentru tarä guvernarea cdmd§ilor verzi, Rddulescu se extazia in fata operei
realizate de ace§tia reforma morald in politicd" (...). infrângerea legionarilor din
ianuarie 1941 nu-1 impiedicd sd se inroleze in legiunea admiratorilor lui Antonescu"
§i rdzboiul sfânt Il cople§e§te de emotie sacra, cruciada dezlántuitd contra
pdgânismului, la care noi avem mândria de a participa dd o noud orientare politicii
europene Noi românii salutdm cu entuziasm victoria armatelor germane §i a
aliatelor sale. Cu ea incepe o noud viatd in Europa". Cariera §tiintificd §i politicd a lui
C. Rddulescu-Motru va forma un capitol pitoresc in istoria lichelismului nostru
national, dacd se va scrie vreodatd".
Ion Sân Giorgiu, profesora§ färd nici o valoare conferentiar de
germand la Facultatea de Litere i Filosofie din Bucure§ti68, dupd ce s-a invârtit
mult timp in jurul lui Iorga, dintr-o data', dupd un salt magistral aterizeazd in partidul
cuzist. in apropierea lui Hitler Il dusese mirosul de fripturd", de aceea a §i incercat
sd devind purtkorul de cuvânt al propagandei naziste in România".
P. P. Panaitescu69, profesor la Facultatea de Litere, in numdrul din 26
octombrie 1944 al ziarului România Liberd", la aceea§i rubricd Figuri de treideitori
era descris astfel: pe când era student, s-a ardtat pa§nic, fard a participa la
manifestdrile huliganice de la acea vreme". Aflat sub indrumarea lui N. Iorga, sub
aspectul lui mutulicd gâfâitor", era ros de o ambitie nemdsuratd de a se distinge,
dar i§i a§tepta ceasul". Mai târziu, ajuns profesor universitar se pune in slujba
Gdrzii de Fier, unde a fost primit cu toate onorurile" §i calificat drept criminal §i
huligan. Acuzatii reluate in Scânteia" din 1 noiembrie 1944, §i anume: Nu existd
huligan mai fioros decât el! ... intre criminalii care vor fi judecati pentru trddare,
Panaitescu trebuie sa ocupe un loc de frunte". La 6 septembrie 1940 gata sä e
trddeze legiunea, când Antonescu i-a oferit un loc in minister, fdrd sd consulte insd
pe legionari. Dar incercarea queazd §i Panaitescu se intoarce umilit in Gardd care
Ii oferea numai postul de rector al Universitdtii din Bucure§ti §i cel de director al
ziarului Cuvântul". Acest e§ec Il transformd intr-un huligan fioros",
huliganismul sau manifestându-se prin indemnurile zilnice ale Cuveintului", la
alianta cât mai strânsd cu Hitler, la pro-gramele de nationalism extremist,
caracterizat prin uciderea in masd a minoritarilor". (...) Dupd asasinarea lui Iorga
in 1940, a fost numit in comisia de eliminare a universitarilor, ceea ce i-a dat
puterea de a-i insemna pe listd pe fo§tii sdi prieteni, protectori, §i chiar pe
democratii, atât de vagi, ca C. C. Giurescu". (...) in
timpul rebeliunii, ziarul sdu
indemna la luptd, motiv pentru care este condamnat la 6 luni de inchisoare, apoi
eliberat §i iertat, oservindu-i-se salariul din fonduri specialee.
68 Th. D., Figuri de trádätori. Ion Scin Giorgiu, In România Liberr, an II, 1944, nr. 65, 29 octombrie, p. 3.
69 Th. D., Figuri de trádiitori. P. P. Panaitescu, In România Liberr, an II, 1944, nr. 78, 1 noiernbrie, p. 3.
www.digibuc.ro
132 ADINA BERCIU-DIVIGHICESCU
La 31 octombrie 1944, impotriva lui P. P. Panaitescu scria si profesorul

clasicist C. Balmu§ un articol violent, in Victoria", din care spicuim: Unul dintre
marii rdufdcdtori si träddtori ai tdrii ... rector devotat hitleristilor ... Meritele lui ca
orn sunt inexistente, iar ca orn de stiintd sunt gray atinse de neomenia lui"7°, având in
vedere proverbul frantuzesc: Stiinta färd constiintd nu-i deck ruina sufletului".
Cdutând virtutile unui istoric, Constantin Balrnus gäsea cd cea mai valoroasd
era obiectivitatea, fárd de care un istoric se anuleazd singur, cu exceptia situatiei când e
un extraodinar artist, cum a fost Tacitus, insd P. P. Panaitescu, nu are nici o legdturd
cu arta, ci a dovedit un spirit sectar, e sälbatic de intolerant si obscurantist vrednic de
cele mai intunecoase vrernuri medievale". P. P. Panaitescu, scria Balmus, nu ar putea
scrie istorie pentru eà aseazd pe A. C. Cuza, seful huliganilor, aldturi de Eminescu".
P. P. Panaitescu si-a invdtat elevii sd urascd si sd-si rndceldreascd adversarii, cd Iasul
trebuie curdtat de evrei". (...) P. P. Panaitescu nu poate scrie istorie pând ce nu vede
satele si orasele pustiite de sdlbaticii misionari ai lui Hitler, sd vadd tot pustiul si toatd
jalea din acele sate, sd lucreze din greu cu invinsii, sd sufere aldturi de ei "71.
Pentru serviciile aduse comunistilor prin denuntarea intr-un limbaj violent a
colegilor de breasld, Constantin Balmus a ajuns cadru didactic la Universitatea din
Bucuresti, la Facultatea de Litere, apoi in 1948 a fost ales membru al Academiei
RPR si rector al Universitätii din Bucuresti.
in rândul trdatorilor" s-au mai inscris Dragos Protopopescu, profesor la
Facultatea de Litere, rornancier legionar" si Aristide N. Basilescu. Despre cel
dintâi, Scânteia Tineretului" scria din ianuarie 1945, pirat al presei care a injurat
democratia", jalnic agent fascist", la 16 ianuarie 1945 s-a prezentat la Facultatea
de Litere pentru a-si relua cursul si s-a simtit obligat sà mentioneze in deschidere:
intotdeauna am fost intelegdtor fatd de evrei. Niciodatd n-am crezut cd lumina
invdtdturii poate fi interzisd dupd culoarea ochilor sau pdrului. Se pare ch. d-lui
Protopopescu nu i-a cerut nimeni sd fie intelegdtor, ci doar om, dar nici om nu a
fost, cdci atunci când se fdceau exmatriculdrile studentilor evrei si cei care
luptaserd pentru democratie, domnia sa ddduse bir cu fugitii" 72.
Gh. Nicula-Ciurel sustinea cd profesorii care au lucrat pentru fascisti se pot
grupa in cloud categorii: o primd categorie sunt cei care s-au folosit de calitatea de
profesor pentru a avansa in functie de mare rdspundere in conducere (de exernplu
Mihai Antonescu, I. Petrovici, Al. Marcu)" si in a doua categorie intrd profesorii care
i-au sprijinit pe acestia in cadrul activitätii lor profesorale.
Am prezentat câteva mostre de atacuri comuniste la adresa elitei universitare
românesti, in presa vremii ele gäsindu-se din abundentd. Consecinta atacurilor a fost
indepdrtarea profesorilor din facultdti. Unii, precurn esteticianul Liviu Rusu, propu-
70 Victoria", nr. din 31 octombrie 1944.

71 C. Ba1mu§, Un mare tradator. Profesorul P. P. Panaitescu, in Victoria", an I, 1944, nr. 10 din 31
octombrie, p. 1, 3; vezi i Marin Bucur, Un clasicist denunfator al Universitäfii, in Arhiva", I, nr. 8,
1992; Idem, Memoria", nr. 8.
72 Rddinoiu Maria, Drago§. Protopopescu qi-a deschis cursul?, in Scânteia Tineretului", an II, 1945,
nr. 12, 21 ianuarie, p. 4.
www.digibuc.ro
neau exemplul Frantei care, in cazul epuratiei nu a tergiversat nimic", ci pus in a

functie plutonul de executie §i ghi1otina". La 21 septembrie 1944, in articolul
Revizuiri necesare, din ziarul România Liberd", Iorgu Iordan cerea epurarea
asasinilor regimului trecut §i. suporterilor lui morali", a celor ce intraserd in corpul
universitar dupd anul 1938, §i demiterea rectorilor §i decanilor din universitäti, deoarece
chiar §i cei mai «discreti» au fost siliti sa se manifeste de atâtea ori ca instrumente ale
guvernului §i sd se solidarizeze astfel cu toate actele regimului antonescian" 74.
in aceea§i zi, in primul numdr al ziarului Scânteia", intr-un articol
nesemnat, era demascat profesorul de esteticd Tudor Vianu, ca filosof idealist
perimat, care ignora orizontul larg specific al materialismului dialectic"75. Peste
cloud zile, la 23 septembrie 1944, Scânteia" 11 demasca pe profesorul de istorie
universald Gh. I. Braianu: Locul acestui domn nu este in Blocul National
Democratic, ci in tagma unde singur s-a pus, aldturi de agentii hitleri§ti §i
legionari". in continuare, era accentuatd pozitia istoricului fatd de marele prieten de
la Rdsdrit: Si scrie despre U.R.S.S.: Rusia ea insd§i, ce §i-a intins in mod progresiv
limitele de la Petru cel Mare la Alexandru al II-lea, a trecut prin criza inceputurilor
Revolutiei, pentru ca sd se intindd din nou dincolo de frontierele vechi ale
Imperiului tarist. Remarcati: pentru ca sd se intindd din nou dincolo de frontierele
vechi ale Imperiului tarist. intr-un moment când, prin repetate declaratii, dl.
Molotov §i Comandamentul Sovietic au ardtat Ca* U.R.S.S. nu urmdre§te nici o
cucerire teritoriald, când mersul rdzboiului a dovedit prin fapte de arme unice in
istoria lumii, cd Armata Ro§ie vine ca armatd Eliberatoare §i Aliatd a popoarelor
subjugate de Hitler §i Imperialismul german, când armistitiile cu România §i
Finlanda au ardtat generozitatea rard a Uniunii Sovietice, dl. Gheorghe Brdtianu i§i
permite sd calomnieze i sa provoace pe aliatul i eliberatorul nostru" 76
in 1945 epurdrile au continuat, dar conditiile s-au indsprit. Au continuat §i
atacurile din presd. in articolele din Scânteia Tineretului"77, Epuratia nu se face
sau Epuratia In Universitate, ziaristul Serghiescu critica manevrele" Comisiei de
Revizuire de a nu-i demite pe profesori, motivând criteriul valorii personale".
Autorul era revoltat deoarece se pdstrau in Universitate câtiva patroni ai
huliganismului", dar 4i face cunoscutd satisfactia pentru epurarea profesorilor Ion
Petrovici, Al. Marcu, Dragos Protopopescu. in Scânteia Tineretului", nr. 11 din 15
ianuarie 1945, in articolul De ce e necesará epuratia En Universitate, autorul Barbu
Câmpeanu (Barbu Câmpina) gdsea explicatia in dorinta studentimii §i in necesitatea
defascizdrii institutiei, a curdtirii ei de profesorii care au colaborat cu fascismul.
Vineri, 18 martie 1945, Scânteia Tineretului", (an II, 29 mai 1945), vorbea
despre spiritul reactionar care, din pdcate, mai stdruie in invdtdmântul nostru
73
Maria Some§an, Eliminarea vechii elite universitare, in Dosarele istoriei", an VII, 2002, nr. 4, p. 5.
74
România Liberd, din 21 septembrie 1944, p. 1.
75 Scânteia", din 21 septembrie 1944, p. 3.
76
Ibidem, nr. din 23 septembrie 1944; Dictionarul penitenciarelor, p. 468.
77
Scânteia Tineretului", an II, nr. 12 din 21 ianuarie 1945; nr. 14 din 2 febr. 1945,.
www.digibuc.ro
superior"; se insista asupra tineretului universitar [care] trebuie luminat", scos de

sub influenta politicii conservatoare §i nqtiintifice.
Anton Dimitriu era criticat de N. Tertulian in Contemporanul" din
4 iunie 1948, in articolul D. Anton Dimitriu refuza sa räspundei, de ce considerd
idealurile socialismului minore §i refuzd sd ne arate care sunt idealurile lui in care crede".
in acela§i timp, Mircea Florian este atacat dur pentru lipsa ideilor marxist-leniniste §i
staliniste din lucrdrile §i, mai ales, din cursurile sale din perioada 1946-194778.
in noiembrie 1945 Comisia Centrala de Informatiuni pentru purificarea apara-
tului de stat din Ministerul Educatiei Nationale §i a tuturor institutiilor de invdtdmânt a
trimis o circulard prin care solicita, din nou, cercetarea activitkii legionare, antisemite,
antidemocratice a membrilor corpului didactic. Ream mai jos textul ei, spre a se
observa mai bine cum erau supravegheati §i pe ce bazd au fost epurati79:
Ministerul Educatiei Nationale 3 septembrie 1945
Comisia Centrala de Informatiuni pentru purificarea aparatului de Stat

Nr. 6354/1945
Organizatia Partidului Comunist, Bucuregi
Avem onoarea a vei ruga sei binevoiti a cerceta qi a ne comunica relatiuni in
legatura cu activitatea legionarei, antisemita, antidemocraticei a membrilor corpului
didactic notati in aláturatul tablou, despre care avem informatiuni ca ar fi avut o
activitate politica pentru care s-ar incadra in legea 217/1945 pentru purificarea
aparatului de Stat, publicata in Monitorul Oficial nr. 74/1945.
Ne intereseazei, in special, sä ne areitati daca 4.i Dvs. ii cunoageti ca au
activat ca atare. Cum s-au comportat pe timpul regimurilor dictatoriale. Daca au
abuzat sau nu de situatia lor, daca s-au purtat corect etc.
Daca liana la 23 august sau dupa aceastei dates au abandonat ideologia
fascista §.i daca s-au Incadrat in linia democratica?
Se anexeaza # Formularul care trebuie completat.
Daces' in prezent activeaza In vreo organizatie politica? in care anume? $i de
la ce data?
in cazul Mild cunoageti qi alti membri ai corpului didactic sau functionari ai
acestui Departament care au avut activitate politica care urmeazei sei fie cercetati de
aceasta Comisiune, va rugam sa ni-i semnalati, areitand pentru fiecare activitatea
politica pe care au desAurat-o (...).
Pre,sedinte
(ss) indescifrabil
Secretar
(ss) indescifrabil"
78 Contemporanul", nr. 77 din 19 martie 1948; nr. 95 din 23 iulie 1948, autor N. Tertulian.
79 SANIC., fond C.C. al P.C.R. Propaganda si agitatie, dosar 55/1945, f. 2.
www.digibuc.ro
Se anexa de cdtre Ministerul Educatiei Nationale si Comisia de Epurare un

Formular pe care, la nivelul fiecdrei institutii, facultäti, seful cadrelor din
Universitate trebuia sd V. adreseze Politiei Bucurestiului spre a fi completat.
Formular
Ministerul Educatiei Nationale
Comisia de Epuratie
Nr...
Politiei oraplui ...
Avem onoare a vä ruga sei binevoiti a cerceta qi ne comunica relatiuni In
legáturei cu activitatea legionará, fascistei, antisemitá, antidemocraticä a d-lui ...
Sà ne comunicati daca are fi,vg la dosar ,si cu ce anume activitate este
trecut En f46.
Sa ne comunicati dacei a trecut pe la Comisia de triere §.i ce anume a hotä reit
acea comisiune In ce privege sus-numitul.
Totodatá, vei rugilm sei ne indicati dacei mai cunoageti un alt membru al
corpului didactic care infra' En situatille de mai sus.
Pmedintele Comisiunii
La 16 februarie 1945 un grup de profesori universitari acuzau guvernul

Rädescu de nerespectarea obligatiilor asumate prin Conventia de Armistitiu,
amânarea reformei agrare, neluarea mäsurilor de epurare a aparatului de stat, sabo-
tarea incerckilor de pedepsire a criminalilor de edzboi si cereau instalarea imediatà a
unui guvern FND. Printre ei s-au numärat profesori ai Universitätii din Bucuresti dar
si profesori de la Facultatea de Filosofie si Litere: C. I. Parhon, Traian Sävulescu,
C. Daicoviciu, Mihail Roller, S. Sanielevici, Al. Rosetti, C. Balmus, P. Constantinescu-
Iasi, Emil Condurachi, Andrei Otetea, D. Bagdasar, E. Petrovici, E. Mezincescu,
Gr. Moisil, St. Nicolau8° s.a.
Dupd instaurarea guvernului Petru Groza mdsurile luate de comunisti au
urmdrit eliminarea tuturor personalitdtilor din invätämântul universitar românesc care
nu reprezentau o certitudine de devotament si de servilism politic.
Pentru a-si dovedi superioritatea" fata de guverndrile anterioare, guvernul
Petru Groza, instalat la 6 martie 1945, fdcea cunoscute zilnic succesele in actiunea de
epurare, dându-se publicitatii d'ari de seama detaliate asupra arestdrilor si internärilor in
lagäre. Scânteia" din 2 aprilie 1945 anunta cd au avut loc sute de arestdri, iar
numerele din 7, 9, 14 aprilie dädeau cuprinzdtoare liste ale celor trimisi in lagdrul de la
Caracal. Printre acestia se numärau si profesori universitari: Eugen Chirnoagd, Radu
Meitani, P. P. Panaitescu, Radu Paul, Victor Jinga, Iuliu Hatieganu, Onisifor Ghibu81.
80 Serban Rädulescu-Zoner, Daniela Busä, Beatrice Marinescu, Instaurarea totalitarismului comunist

In Romania, Bucuresti, Editura Cavallioti, 1995, p. 111.
81
Maria Somesan, Mircea Iosifescu, Modificarea structurii Universitatii In anii consolidarii siste-
mului comunist, p. 458.
www.digibuc.ro
Numärul arestärilor a crescut, la 20 aprilie, dupd aproape §ase säptdmani de la

instalarea guvernului Groza, generalul Schuler, reprezentantul militar al SUA in
Comisia Aliatd de Control din Romania, notand: Au fost fdcute, in toatd tam, un
numär mare de arestäri ale ap-zi§ilor, «simpatizanti fasci§ti», totalul lor find estimat
intre 5.000 *i 15.000. Arestärile sunt incd in curs. Cele mai multe sunt efectuate
noaptea, mai ales de politia paralelä de «civili voluntari». Dacä multi din cei arestati
au acordat un sprijin activ germanilor §i Guvernului Antonescu existä märturii
considerabile care aratd ca multi altii au fost arestati, mai ales, din cauza opozitiei lor
active la programul comunist" g2.
Legea epuratiei prevedea scoaterea din functie i oprirea pensiei foOlor
profesori universitari, acuzati ca au fost admiratori ai fascismului. Cazul lui Ion
Petrovici este relevant in acest sens: el implinise 65 de ani in 1945 §i i s-a luat nu
numai catedra, dar i dreptul la pensie.
in Decretul-lege privind purificarea administratiei publice era prevdzut
faptul ca instanta de decizie, care era Comisia de revizuire (compusd din profesorii S.
Stoilow, Al. Rosetti §i P. P. Stänescu), putea sä-1 in§tiinteze pe cel cercetat, iar acesta
se putea apdra verbal sau prin memorii. Gh. I. Brdtianu a avut posibilitatea de a se
apdra printr-un memoriu pe care 1-a publicat in 194583. Lui Ion Petrovici, insä, nu i s-
a acordat posibilitatea unei replici, in recursul pe care 1-a inaintat la 3 martie 1945
Curtii de Casatie, impotriva deciziei Comisiei de revizuire a Universitatii, el
protestand: Am fost judecat fOrd a fi chemat §i färd a ti ceva din invinuirile ce mi se
aduc". Timp de trei ani Curtea a amanat judecarea, motivand tergiversarea prin faptul
cä nu a reu§it sä obtinä dosarul de la Comisie. in cele din urmd, la sfar§itul anului
1948, recursul i-a fost respins, nu in fond, ci in forma*, cu justificarea ea' dreptul de
recurs" invocat de Petrovici, se referea doar la hotärarile judecdtore§ti i nu la
deciziile unor foruri speciale, cum era Comisia de revizuire84.
Succesul epurdrilor s-a datorat, in parte, i studentilor, convin§i CO' un inte-
lectual fascist", poate provoca mai mult räu decal un simplu orn obi§nuit,
nepregätit85. Açadar, Sä fie epuratd Universitatea!", era marea dorintd a tineretului
democratic", pentru CO' Universitatea trebuie sd fie un focar de invätäturä, de
educatie, de ridicare politicä §i culturalä a tineretului, §i nu refugiu pentru criminali
de rdzboi". Nemultumirile tinerilor erau formulate in intrebäri al cäror rdspuns Ib
vroiau transpus in practic5.86: Ar trebui sd fie clar in mintea tuturor cà suntem dupd
23 august §i cd de la catedre universitare nu mai trebuie sd vorbeascä profesori
82 I. Chiper, F. Constantiniu, A. Pop, Sovietizarea Romdniei. Perceptii anglo-americane (1944-1947),

Editura Iconica, 1933, p. 155; Maria Somesan, Mircea Iosifescu, Modificarea structurii Universitàfii
In anii consoliddrii sistemului comunist, p. 459.
83 Gh. I. Brätianu, Memoriu prezintat Comisiunii de revizuire a Universitäfii din Bucuregi, Bucuresti, 1945.
84 Serviciul Arhivele Nationale ale Municipiului Bucuresti, fond 929, dosar 38 (1948), apud Maria
Somesan, Mircea Iosifescu, Modificarea structurii Universitatii In anii consoliddrii sistemului
comunist, p. 461, nota nr. 9.
85 S. Serghiescu, Epuratia In Universitate, In Scânteia Tineretului", an II, 1945, nr. 12, 21 ianuarie, p. 4.
86 Mihnea Gheorghiu, Studentimea s-a säturat de vorbe, In Scânteia", an. I, 1944, nr. 32, 22 octombrie, p. 3.
www.digibuc.ro
legionari sau fo§ti mini§tri antonescieni. Ce cautd Drago§ Protopopescu la Facultatea

de Litere? Cu ce drept i se ingdduie lui primeascd pe evrei cu bratele deschise?
si cum se poate ca fostul ministru Petrovici mai anunte cursul aici in Bucure§ti?
Oare locul mini§trilor inspiratori §i colaboratori din cei mai apropiati lui Antonescu,
este la facultate? Pentru ce se admite ca Alex. Marcu la Litere, Tomescu la Medicind,
Strihan, Ciocalteu, fostul rector legionar al Politehnicii sà mai aibd drept la catedrd,
de unde sd-§i imprd§tie propaganda fascistd, chiar clack prudenti, §tiu sd se imbrace
in haine democratice?" Rdspunsul apdrut in presd era: ei nu aduc nimic altceva
deck trista memorie a unei epoci ru§inoase pentru poporul roman, ei nu se
multumesc sä existe ca ni§te cetdteni, cu toate ea' nici asta nu e nevoie, ci, ascun§i in
spatele perdelei democratice, incearcd sà otrdveascd tineretul. Si tineretul de azi,
sätul de prigoana §i asasinatele legionare, vrea sà &eased in facultäti o invdtdturd
cinstitä de la profesori cinstiti. Nu lauda d-lui Dragos Protopopescu, de faptul cà
intotdeauna i-a apdrat pe evrei §i nu zambetul mieros al d-lui Ciocalteu pot fi
elemente care sd inchidd ochii studentimii" 87.
in paralel, cu epurarea invdtdmantului superior, comuni§tii §i-au creat un
invdtdmant propriu, care sd formeze cadrele fidele. Astfel, la 11 martie 1945 era
inauguratd Universitatea muncitoreascd Stefan Gheorghiu", avand ca rector pe
Barbu Läzdreanu, iar ca secretar §tiintific" pe Constantin Ionescu-Gulian. Un
tovard§ Io§ca" sublinia insemndtatea pe care o are cursul scurt de istorie a
Partidului Comunist din U.R.S.S.". Cursantii erau peste 100 de muncitori, tdrani,
intelectuali, femei §i bdrbati dintre cei mai buni activi§ti capabili, dornici de
invdtdturd" 88. in 1945 s-au pus bazele Universitätii Libere Democratice condusd de
Simion Stoilow §i inauguratd la 26 mai cu prelegerea lui Andrei Otetea despre
Formarea Tärilor Române. Obiectivele erau difuzarea marxism-leninismului in
randul intelectualiatii §i proletariatului, sub pretextul culturalizdrii §i democratizdrii.
intre anii 1949-1953, actiunile represive coordonate de Securitate au atins
paroxismul, anihilandu-se opozitia §i terorizand populatia, dar dupd 1956 s-a trecut la
o noud perioadd de represiune (1958-1960)89. Institutiile de represiune au fost create
in perioada 1948-1949, sub stransa supraveghere §i coordonare a serviciilor secrete
sovietice90 §i au ddinuit pand in 1965.
Treptat, situatia la Universitatea din Bucure§ti incepea sd se altereze gray in
urma intruziunilor puterii politice. Noile autoriati au tratat cu prioritate problema
desfiintdrii autonomiei universitare, realizatd prin Decretul 658 din 5 august 194691.
Nu au lipsit reactii la aceastd gravd atingere a institutiei universitare, a§a cum o
demonstreazd Memoriul redactat de Gr. T. Popa. Memoriul, discutat in §edinta
87
fie epuratä Universitatea!, in Scânteia", an II, 1945, nr. 115, 21 ianuarie, p. 4.
88
Serban Radulescu-Zoner, Daniela Busä, Beatrice Marinescu, op. cit., p. 72.
89
Dictionarul penitenciarelor din Romiiizia, p. 20.
Ibidem; vezi si Dennis Deletant, Teroarea comunistei In România. Gh.-Dej In statul polifienesc,
913
1948-1965, traducere de Lucian Leustean, Editura Polirom, Iasi, 2001.

91
Monitorul Oficial", nr. 195 din 24 august 1946, p. 93-95.
www.digibuc.ro
Senatului Universitdtii din 15 octombrie 1946, a fost aprobat si sustinut de Eugen

Angelescu, Alexandru Ciucd, George Fotino si Constantin Ionescu-Mihdiesti. Cum
era de asteptat, cel care s-a opus difuzdrii lui a fost Alexandru Rosetti, numit recent
rector al Universitdtii care reprosa asistentei, formatd din decanii facultdtilor, cd
acestia fuseserd numiti si nu alesi, si cd dacd au fost pusi de minister au datoria sd
apere legile in vigoare". Cdt priveste autonomia universitard, aceasta a dispdrut,
decanii acceptând sd functioneze ca decani numiti, nu ca alesi". Initiatorul
memoriului va suferi consecintele actului sdu, find demis din decanat in acelasi an si
in octombrie 1947, inldturat de la catedrd. Iatd textul Memoriului92:
Domnule Rector,
1/6 rog sez binevoiti a supune spre discutie Onor, membri ai Senatului
urmätoarele consideratii In legáturá cu modificarea unor dispozitii din Legea
invätämântului superior:
Prin art. 24 §'i 64 bis din Legea 658, publicatá In Monitorul Oficial", nr.
195 din 2 august 1946, autonomia universitará este de fapt ridicatei. Organizarea
invátämântului, cu crearea de catedre §.i conferinte, cu alcátuirea programelor, cu
modificárile eventuale ale directivelor inveitilmântului, care mai inainte erau un
arbitru al Senatelor Universitare qi al Consiliului inter-universitar, au fost date In
seama unui consiliu de nouà persoane, numite de ministru, fárä nici un fel de
consultare a forurilor universitare. Prin aceastei dispozitie, Senatul 4.i-a pierdut rolul
seiu. De asemenea, prin art. 64 bis, alegerea profesorilor putea fi facutá in afara
Consiliilor universitare, numai de cátre o comisie de cinci profesori numiti de ceitre
ministru, gird nici o consultare a universiteitilor.
Cred cá asemenea adâncá reformá cerea consultarea Universitátilor # cá
Universitátile au obligatia de ali spune peirerea lor Intr-o aszfel de importantei
modificare.
De aceea, cred de datoria de a supune Onor. Senat, consideratiile mele
personale asupra modificeirii legii invâtämântului superior, care ar putea sei fie un
punct de plecare pentru discutia generalá care s-ar face.
1. Autonomia universitará a fost cagigatil incil din Evul Mediu # ea a fost
primul semn de eliberare a omului din cátu§.ele tiraniei, permitând spiritului uman
sei se dezvolte liber qi complet. Autonomia universitará a fost incálcatá sau anulatá
in unele momente ale istoriei numai sub diverse dictaturi: dictatura napoleoneand,
hitleristâ, mussolinianei etc. De indatá ce dictaturile au càzut, autonomia
universitarä a fost restabilita Este upr de inteles ca dictatorii se: incerce
constrângerea cercetárii qi a selectioneirii obiective, pentru di ei constrâng statul
întreg. Ei vor sei-qi introducti oamenii lor in universitati, oameni insuficienti, dar
partizani, sau vor sáli impunä legile pe care le respinge bunul simt comun §'i care
92Textul a fost reprodus din: Maria Sornepn, Mircea Iosifescu, Modificarea structurii Universitätii In
anii consolideirii sistemului comunist, 1948, p. 461-465.
www.digibuc.ro
150 DE AM DE INVATAMANT FILOLOGIC ROMANESC -TRADITIE SI VALOARE - 1863-2013 139
Entotdeauna s-au dovedit a fi dezastruoase. Dar, este cu totul neageptat ca un

regim democratic sei vine: cu asemenea lege antidemocratii. Asteizi, când se
organizeaza conducerea autonoma a Entreprinderilor, a fabricilor qi a diferitelor
institutii de stat, este straniu ca tocmai Universitatea care a avut autonomie ilia:
din evul rnediu, sei o piard6 acum.
Motivarea acestei anuleiri a autonomiei aratei cä scopul pentru care ea s-a
facut nu este potrivit. fntr-adevär, in expunerea de motive se spune cei Legea
nr. 658 este necesarei pentru ca.. valorile adeveirate qi elementele bine pregatite sä
poatei fi primite in invátámânt, cu toate garantille de verificare, dar cu o procedurei
mai urgentei yi feirá a Inteimpina obstacole formale §'i nejustificate".
Am vrea sä cunoaytem §'i noi valorile adevárate" §.i elementele bine
pregeitite" care nu au putut pátrunde En Enveitámânt. Deocamdatâ, constateim cii, farei
a fine seama de páreri politice sau de credinte religioase, forurile universitare au
primit, prin chemare sau prin concurs, En Enveiteimânt oameni ca regretatul profesor
Bagdasar, profesorul L. Pátrávanu (de# erau miniori §'i militanti politici
proeminenti); pe prof A. Potop (subsecretar de stat); pe prof Stihi (Iaqi); pe prof
T. lonescu (ministru) qi multi altii care sunt din curentele de idei simpatice
Guvernului ,si directivii actualei politici, care (dacá expunerea de motive a legii 658
ar fi dreaptá) ar fi trebuit sa nu fie acceptati.
Argumentul cu procedura de urge*" este de neEnteles qi foarte periculos.
La alegerile de profesori de urgenfá nu are ce câuta, fiindcá grija de a numi valori
adevarate trebuie sei primeze. Ce Enseamná ceueva luni (ateit ceit cere procedura legii
pentru chemare sau concurs) fatil de 35 de ani (uneori chiar mai mult), pentru ceit se
angajeazá o catedrei cu un titular nou! Un titular slab, ales prin urge* ", distruge
un Enveitámeint pe timp de o generatie.
Motivele expunerii legii 658 nu sunt valabile ,vi putem crede di autorul legii a
fost indus En eroare de oamenii interesati care vor sa se strecoare En Universitate pe
cal uqoare 'i fárei garantia unei examineiri serioase a meritelor sale.
2. Legea 658, dqi prevede trei modalitäti de recrutare a profesorilor yi confe-
rentiarilor, dei putintá ministrului sei aleaga el, färei nici o motivare, ca procedura sei
se urmeze. $i Intre aceste proceduri se introduce una nouei (art. 64 bis) care
desfiinteazá autonomia universitará. fntr-adeveir, ministrul numege o comisie de cinci
profesori, nu numai In specialitate identicei cu catedra liberá, dar §.i din profesori de
specialitate Enruditer sau profesofi care au lucrelri de specialitatea respectivei. Dar,
aprecierea inrudirii specialivilor, suma lucreirilor de specialitate nu o poate face
ministrul, care nu poate fi specialist En toate materiile (când el Ensu# este profesor)
sau nu-i specialist deloc (atunci când nu are nici o legáturá cu coala). Dupei cine
judecei el atunci pentru a compune comisia de cinci? Desigur, dupá sfaturile unora sau
altora care pot fi interesati sau incompetenti. Aprecierea specialigilor sau lucreirilor
de specialitate nu o poate face decât consiliul profesoral tntreg.
www.digibuc.ro
140 AD1NA BERC1U-DRÄGHICESCU
Dar, mai gray Enc'd este faptul cá rezultatul dat, printr-un raport de comisia
de cinci, nu mai trece la aprecierea prin vot a consiliului profesoral, ci ministrul
singur face verificarea legalitätii actelor qi a procedurii (substituindu-se asyel
Senatului universitar); tot el apoi apreciazil etica sau ordinea publicei qi tot el
numege. Dar, este §'tiut c'6, cu cât se reduce nurnárul celor care determine', o numire
de profesor, cu ateit sporege arbitrarul. Iar ministrul fiind om politic, el va putea sà"
judece cu spirit partizan, din moment ce i se dei puteri atât de mail, feiril corectivul
aprecierii specialigilor aleqi din consilii. Cei cinci profesori pe care ministrul Ei
poate upr combina de la patru universitáti din MIA nu mai sunt o garantie serioasa
din moment ce rapoartele lor nu se mai discutei In consiliile profesorale.
Prin dispozitia nr. 64 bis se deschid cáile protectiei qi presiunii politice qi se
eliminä criteriile aprecierii obiective, fácându-se din Universitate o dependentä a
partidului la putere.
3. Prin Legea 658 se mai introduce o inovatie care este tricir qi mai
periculoasa deceit aceea privitoare la numirea profesorilor. ,51i anume, prin art. 24 se
constituie un Consiliu consultativ de nouei persoane care Inlocuieqte Senatul qi
Consiliul inter-universitar. Acest Consiliu este numit de ministru, REM' nici o
consultare a forurilor universitare qi el se compune din cinci profesori titulari 0
patru membri care pot fi conferentiari, qefi de lucrári, asistenti sau preparatori.
Acest Consiliu sugereazei ministrului modificarea legilor universitare, organizarea
Enväleimântului, armonizarea programelor, transformarea, sau schimbarea de nume
a catedrelor ,vi conferintelor, prin urmare, toatei organizarea qi conducerea
invätárneintului. Dar, este cu desávâqire gre§qt sei se ia aceastä sarcinä din mâna
totalitatii profesorilor, competenti In toate specialitáfile, pentru a se da En meina a
noua oameni, deci nu au Inca o competentil deseivâivitä.
Un asemenea Consiliu, sti zicern ce4 s-ar mai putea Entelege ca un organ
adrninistrativ, care sei gospockireasc6 averea Universiteitii; pentru cârmuirea
Envátámlintului Ensii, de care sii depindei toatá cultura româneascá, un asemenea
Consiliu poate fi dezastruos.
4. Universiteitile noastre nu meritei blamul care li se clei prin Legea 658. in
total, privind lucrurile, universitàtile rornâneqti, tinând seama de scurtul lor trecut
qi de proasta lor inzestrare s-au situat totuqi pe un plan onorabil printre celelalte
universit4i ale lumii. Ele au scos i scot profesionigi care se pot compara cu
profesionivii tárilor de veche civilizatie. Din ele au ie§qt lucruri valoroase care
sunt tinute In seam6 in literatura universalá. Ele au organizat, In conditii atilt de
precare, institutii de culturá §'i laboratoare, din care unele pot rivaliza cu cele mai
bune din stráinätate. Elevii lor, plecati la studii En Occident, au feicut, In
majoritatea lor, figura foarte buná. De ce atunci neEncrederea qi vreijmei§la cu care
universitiltile române sau tratate? Stim cá sunt lacune in universiteiti, uneori foarte
grave; §.tim cei sunt unele peicate qi unele grwli; dar critica noastrà, opozitiile
noastre (pe care Legea 658 le numege obstacole formale nejustificate") tocmai
asta Encearcá, de attitea ori, sá Endrepte. Nu existei universitate in lume (oriceit de
celebrá) care sei nu prezinte, din timp En timp, deficiente. Dar, pentru Indreptarea
www.digibuc.ro
acestora, nu trebuie distruse bazele invilteimântului universitar. La noi, in special,

s-a constatat mereu cei cele mai multe abuzuri qi grqeli s-au comis atunci când s-a
amestecat politica En Universitate prin restrângerea autonomiei 0 preponderenta
ministrului. Acum, acestui amestec i se d6 maximum de posibilitate 0 se deschide
astfel larg uqa abuzurilor.
Se face mereu acuzatia universitatilor c6 sunt reactionare 0 nu democratice,
dându-se cuvintelor Entelesuri rásturnate. Dar, mai Entâi c6 En Universitate trebuie sei
avem oameni de gangs valoroqi, indiferent de opiniile politice (exemplu, I. P. Pavlov
din Moscova, dupei mentalitatea noastr6 curent6, ar fi trebuit scos din Inv6t6mânt ca
reactionar) 0 al doilea, universiteitile noastre nici nu sunt reactionare. in
Universitate geisim toate curentele, dar niciodat6 un curent unic. Sub legionari,
majoritatea profesorilor anti-legionari (mai bine de o jumeitate dintre ei au fost
judecati de o comisie special6 qi au fost propu0 pentru Endep6rtare din inv6t6mânt
sau pentru suspendare pe doi ani in scop de adaptare). $i când glasul tärii a amutit
cu totul sub ocupatie nemteasc6, 66 de membri ai universiteitilor au avut curajul s6
isceileasc6 un memoriu pentru Encetarea razboiului qi Incheierea p6cii, ceea ce sub
legile de atunci putea fi pedepsit cu moartea. Atunci cum de se consider6
universitàffle ca find reactionare?
5. Legea 658 nu poate fi aplicat6, ea este o lege de degradare 0 de distrugere
a Envatamântului 0 cu el, a culturii românegi. Eu cred c6 noi avem datoria s6
atragem atentia Domnului ministru asupra acestui lucru qi s6-1 oblig6m s6 o anuleze
printr-o alt6 lege care s6 redea autonomia universitar6. Noi suntem datori s6
l6murim pe toatei lumea asupra graviteitii acestei legi qi sil apeleim la toate forurile in
drept pentru a o Indepárta. intr-un regim democratic nu se poate legifera pentru
institutii f6r6 consultarea celor interesati la bunul mers al acestor institutii. De
alY'el, 0 Guvernul actual nu legifereazei nimic En câmpul muncii feir6 a consulta
sindicatele qi Confederatia General6 a Muncii; se poate ca tocmai Universitertii sei
nu i se recunoasc6 acest drept?
6. De aceea, dac6 cumva ministerul are cunoqtint6 de unele piedici formale
pe care unele facultáti (0 In anumite cazuri) le-ar face pentru a Impiedica ocuparea
catedrelor 0 conferintelor, atunci s-ar putea sei fie adoptat art. 64 bis, In ordinea
final6 a recruteirii profesorilor 0 conferentiarilor. Dace': chemarea 0 concursul nu
dau nici un rezultat 0 se constat6 cer asta se Entâmplei din vina faculteEtilor sau a
senatelor universitare, atunci când ministrul 4i poate rezerva dreptul de a face
numirea pe baza art. nr. 64 bis. Acest drept va fi, atunci, un avertisment dat
faculteitilor cei, dacei nu lucreaz6 corect, potfi Inlocuite prin ministru (a4'a cum era En
Legea Anion art. 84). Dar, cu nici un chip sei nu se lase In mâna ministrului
facultatea de a decide singur care procedur6 ser fie folosit6, fiindc6 el nu poate avea
rol de factor selectiv; dar el poate avea rol de constrângere atunci când faculteitile
caut6 se': eludeze legea.
Art. 24 credem c6 trebuie s6 cad6 cu totul 0 conducerea universitátilor trebuie
s6 fie l6satil, ca 0 pân6 acum, Senatelor universitare qi Consiliului inter-universitar.
www.digibuc.ro
7. De altminteri, modificarea legii este feicutil atât de nepotrivit, incdt

articolele ei infra" En conflict unele cu altele. intr-adevar, prin art. 10, Legea
Enveiretmetntului superior stabilege ca principiu de bazei autonomia universitaret, iar
prin art. 24 44 64 bis aceasrei autonomie este Incálcatá, färá ca legiuitorul set arate cä
art. 10 a ceizut. Pe de alta- parte, articolele de la Inceputul legii universitare stabilesc
precis care sunt rolurile Senatului universitar 4.i ale Consiliilor profesorale, iar En
art. 24 aceste roluri sunt anulate, fárei ca articolele precedente sd fi fost desfiintate.
Cred cá mai Inainte de a lua hot-5,-6H En raport cu drepturile Senatului prevàzute
prin lege, trebuie sd discutilm ce a mai ràmas din aceste roluri qi dace: Senatul mai
poate functiona En urma modificeirilor aduse prin Legea nr. 658.
Primiti, 174 rog, Domnule Rector, asigurarea deosebitei mele consideratiuni.
Dr. Gr. T. Popa
Membru al Senatului Universitar"
Nu numai cd protestul universitarilor nu a fost luat in seamd, dar in anul 1946

Decretul 658 a fost completat astfel incdt orice urnid de autonotnie universitard a fost
desfiintatd. Concret, Senatele universitare erau private de o serie de atributii, din acel
moment comisiile numite de minister decizdnd in privinta numirii cadrelor didactice
sau a programelor de studiu, fdrd consultarea forurilor universitare.
Protestele profesorilor nu au reu§it sd amelioreze situatia invdtdmântului
superior, tot mai subordonat politicului pe fondul contextului intern marcat de
dizolvarea partidelor istorice in 1947 §i de debutul dictaturii partidului unic. Au cdzut
victime tendintelor autoritariste din tail numen* profesori care cdtiva ani mai
devreme actionaserd in sensul protejdrii i afirmdrii drepturilor natiunii romdne. Astfel,
istoricilor, geografilor sau sociologilor care se sträduiserd sd probeze ilegalitatea
arbitrajului impus Romdniei dupd Dictatul de la Viena, li se aduceau acuzatii aberante.
Spre exemplu, cazul profesorului C. C. Giurescu, cdruia i se repro§a publicarea in 1943
in limba germand a lucrdrii Transilvania, culegere de studii care aduna argumente
istorice, geopolitice §i demografice in favoarea ideii de romdnitate a Ardealului.
Concluzia nomenclaturi§tilor era cd lucrarea a intretinut ura "¡titre cele doud popoare,
romdn §i. maghiar. La fel de exagerate erau §i invinuirile, de care nu a scdpat nici
Lucian Blaga, de a fi publicat arti cu continut imperialist §i reactionar.
Prigoana autoritätilor ii viza in mod particular pe istoricii angajati politic
anterior care refuzau sd se ralieze noilor realitdti. Nu este de mirare cd era infieratd
intreaga activitate a Institutului de Istorie Nationald, ale cdrui comunicdri §i publicatii
stdrneau comentarii de genul: Nu pot fi considerate cercetdri istorice; ele nu aduc
niciun aport istoriografiei romdne de astdzi §i inseamnd o pozitie retrogradd fata de
necesitdtile ei, reprezentând o atitudine net reactionard fatd de noua realitate politicd,
sociald §i culturald a tdrii noastre". Pe acest fond, istorici consacrati, precum
Gh. I. Brdtianu, au fost catalogati drept criminali de rdzboi §i li s-a anulat dreptul de a
publica. Nu poate fi omisd nici agresiva campanie a Contemporanului" la adresa
www.digibuc.ro
universitarilor §i academicienilor, perceputi ca pseudosavanti §ovini", fanto§e

culturale" sau vechi mobile acoperite cu un strat gros de prat".
Care a fost destinul atâtor profesori eliminati de la catedrd? Noul regim
politic i-a obligat la muncd in folosul statului in lagdre speciale", dupd cum
prevedea Legea 217 din anul 1945, care crea posibilitatea transformdrii epurdrii in
detentie. Conditiile precare de trai, tratamentul inuman aplicat celor incarcerati au
gräbit sfâr§itul unora (Gh. I. Brdtianu) §i le-au marcat iremediabil existenta altora
(C. C. Giurescu, Victor Papacostea, Ovidiu Papadima).
La inceputul anului 1946 Scânteia" a reluat seria articolelor care tratau epu-
rarea din universiati. in nurndrul din 19 ianuarie 1946 G. Cdlinescu afirma: nu s-a
fäcut tot ce trebuia fdcut in sensul purificdrii de care era §i este absolutd nevoie"93.
C. I. Parhon, pre§edintele primului Parlament de dupd alegerile din toamna anului 1946,
era §i mai hotdrât: epurarea n-ar trebui sd inceteze vreodatd. invdtdmântul universitar
trebuie indeaproape controlat". Evenimentele ce au urmat nu i-au dezmintit spusele.
La 26 februarie 1946, o delegatie de profesori universitari i§i impdrtd§ea
intr-o conferintd de presd impresiile dupd o vizitd in U.R.S.S. Andrei Otetea, rectorul
Universitdtii din Ia§i §i viitor profesor la Facultatea de Litere din Bucure§ti, ardta cd:
in U.R.S.S., democratizarea institutiilor §tiintifice se realizeazd prin modul de
restructurare a profesorilor §i modul de selectionare a studentilor"94, model care
incepuse sd se aplice §i la noi. La 6 martie 1946, Miron Constantinescu, director la
Scânteia", indemna: Sd deschidem larg portile universitdtilor!" insd nu inainte de a
§ti din ce pdturi sociale, cdror clase apartine studentimea romând" 95.
Cât era de grea situatia materiald a invdtdmântului superior românesc in
primdvara anului 1946, afldm din declaratiile rectorilor care au participat la
Conferinta Interministeriald din 18 mai 1946. Profesorul Alexandru Rosetti, rectorul
Universitdtii din Bucure§ti, era foarte ingrijorat pentru ed. localul principal al
Universitdtii noastre a fost lovit de bombe96. in ceea ce prive§te hrana studentilor la
cantinele Victoria" §i Buze§ti" se semnala: came nu se dd aproape niciodatd §i
ceea ce se dd foarte rar, este a§a de slabd incât din punct de vedere al caloriilor nu
conteazd ... Nu putem continua a§a färd sd periclitdm sdndtatea studentilor".
Cdminele erau ocupate de spitale sau de trupele sovietice, iar studentii dorm câte 2
3 intr-un pat. Situatia este foarte gravd din punct de vedere sanitar, dacd s-ar intâmpla
sd vind vreo molimd"97.
Petru Groza, care prezida aceastd conferintd interministeriald, le-a solicitat
rectorilor cifre precise minim necesare pentru a putea face un pas mai departe. Vom
94
Scant= din 19 lanuarie 1946.
Serban Rddulescu-Zoner, Daniela Busd, Beatrice Marinescu, op. cit., p. 122.
95 Ibidem, p. 125.
96 SANIC., fond Presedintia Consiliului de Ministri, dosar 1/1944, f. 301.
97 Ibidem, f. 302.
www.digibuc.ro
vedea care sunt posibilitätile statului si vom Incerca un efort ca sä vd ajutäm"98. Ceea
ce I! interesa Insd era altceva, si anume atmosfera care s-a creat in Universitate".
Acesta era motivul real al conferintei la care participa, in afara rectorilor, si ministrul
de Interne Teohari Georgescu. Prim-ministrul ardta: Noi suntem nevoiti sd ludm
mdsuri drastice impotriva acelora care tulburd linistea Universitdtii, ... md gândesc la
toate mijloacele cele mai potrivite, ca sd Inceteze din acest moment orice
manifestatie politicä dusmänoasd U.R.S.S.-ului si regimului actual. Rog pe domnii
rectori sa comunice tuturor studentilor cd nu se mai admite nici un fel de manifestatie
politick iar cei care vor continua actiunea lor dusindnoasä U.R.S.S.-ului vor fi
eliminati imediat de Senatul Universitar. Dacd nici aceste mdsuri nu vor da rezultate,
voi Inchide imediat Universitatea si voi elabora, Impreund cu domnul ministru al
Instructiunii Publice, un nou plan de Invätämânt pentru Invätämântul superior. Voi
face o Universitate popularä, iar pe acesti studenti care agitd atmosfera univer-
sitatilor, Ii voi trimite la plimbare sau voi face o colonie de muncä cu ei"99.
Toate cele enuntate de Petru Groza au fost puse in practicd curând.
Manifestatiile studentesti din 10 mai 1946 din Iasi si Bucuresti ii supdraserd pe
sovietici, de aceea, premierul se ardta necrutator: Acesti universitari care se coboard
ca sd strice o mare särbdtoare nationald si sd indispunä Sovietele..., acesti oameni nu
meritä nici o crutare" Rm.
Rectorii prezenti la conferinta au fost avertizati: Fac apel la dumneavoasträ
si aduceti-le la cunostintd profesorilor si studentilor cä fiecare trebuie sä-si vadä de
carte, pentru cd noi suntem hotarâti sd pedepsim aspru de aici Inainte orice deviere
de la menirea lor. Asteptdm câteva eliminäri ca sd se vadd cä nu glumim. Noi
suntem hotdrâti sä mergem chiar pând la Inchiderea Universitätii si vom merge si la
schimbarea radicald a felului de Invätämânt. Nu suntem dispusi sd mai toleräm
imoralitatea in Universitate si nici chiar In viata particularä a profesorilor" lm. Tot
cu aceastd ocazie Iorgu Iordan aträgea atentia cd: inaintea studentilor trebuie
disciplinati profesorii", iar ministrul Stefan Voitec propunea: Trebuie sd fie
interzisä In scolile de orice grad politica de orice fel. Trebuie sä se dea o decizie ca
tinerilor din Universitate sd le fie interzisd orice fel de activitate politicd"1°2. Petru
Groza avea Insd un program radical: Eu nu admit politica antidemocraticä, dar
impun educatia politicd in sensul ideologiei noastre. Voi face o organizatie unicd,
care singurd va avea dreptul de a face politick Aceastä organizatie va fi dirijatd sub
controlul profesorilor democrati. ... Nu putem elimina politica cu desävârsire, dar
nu admitem decât o singurä formd. Educatia democraticd a tineretului este
obligatorie pentru nor 1°3.
98 Ibidem, f. 313.
99 Ibidem, f. 315.
RI° Ibidem, f. 316.
i°I Ibidem, f. 317.
102
Ibidem, f. 318.
103 lbidem.
www.digibuc.ro
Anul 1947 s-a desfd§urat in conditiile ofensivei majore a Partidului Comunist

asupra institutiilor ärii. Acum s-a lichidat democratia româneascd: partidele istorice
au fost desfiintate §i incepea, sistematic §i cuprinzând treptat intreaga societate,
dictatura partidului unic; la 30 decembrie s-a atins punctul culminant prin abolirea
monarhiei, urmatd de instituirea Republicii Populare Române. Reflectarea acestui
proces in planul vietii universitare s-a concretizat in actiunea de curdtire" a §colii de
tot ce se presupunea cä ar mai putea opune rezistentd proiectului totalitarist.
Pentru mdsurile ce urmau sa fie intreprinse in toamnd, terenul a fost pregdtit
din timp, printr-o intensd campanie de presd, in prima jumdtate a anului urmdtor
1948, concentratd asupra elitei intelectuale care mai rdmdsese vizând de aceastä data'
§i Academia Romând, sortitä la rândul ei dezmembrdrii.
Despre academicianul C. Rddulescu Motru, Contemporanul", nr. 71, din
6 februarie 1948, publica articolul lui Ion N. Bäldnescu Filosofie ci ctiintá sau
inyeláciune ci calomnie? Pretextul Il reprezenta lucrarea lui Rddulescu Motru
Materialismul personalismul in Filosofie, a cdrei analizd generase afirmatii de genul:
nu este greu sá define§ti pând unde merge ignoranta, lipsa de informare a §tiintei §i
gândirii moderne §i de unde incepe falsificarea voitd (...), travestia intr-o firavd haind
§tiintificd §i filosoficd (...). D. Motru se afld intre psihologia pseudo-§tiintificd §i
filosofia anti§tiintificd, când ignoranta se intâlne§te cu falsificarea §i calomnia".
in 4 octombrie 1947 se publica in Monitorul Oficial", nr. 229104 decizia de
suprimare a posturilor de la 1 octombrie 1947. Se suprimau temporar 10 posturi la
Facultatea de Litere §i Filosofie asistenti §i lectori, apoi alte posturi de profesori §i
conferentiari de la Catedra de Filologie comparatd, de la Catedra de Literaturd
comparatd, de la Catedra de Istorie Sociald, de la Catedra de Istoria civilizatiei
bizantine §i neogrece§tim. Monitorul Oficial", nr. 232, din 8 octombrie 1947
(p. 9046) anunta suprimarea altor posturi (catedra de Istorie anticd §i Epigrafie, un
post de la Catedra de Istoria Artelor, Catedra de Limba Latind, un post de la Stiintele
auxiliare ale istoriei) §i salarii (salariul al doilea). Se deschidea calea legald a unei noi
etape de epurdri, de eliminare a cadrelor didactice necorespunzdtoare".
in anii 1949-1950 au fost scoase din invdtdmântul superior 181 de cadre
didactice. in Contemporanul", 106 Mihail Neamtu continua sd impartd calificative
inflamante unor personaliati ale vietii universitare. Lista pe care o in§ira in
articolul sdu, Problema epuratiei in invátämetntul superior, era lungd. Primul obiectiv
era Facultatea de Drept, justitia find un instrument important. Apoi, profesorului Gh.
I. Brdtianu i se repro§a cd fusese prieten cu Codreanu: cum se explicd prezenta in
invdtdmânt a prietenului lui Codreanu, a cavalerului Crucii de Fier cl. a III-a §i a II-a,
fondatorul asociatiei româno-germane, a conferentiarului atât de apreciat in Berlinul
1°4 Monitorul Oficial", nr. 229 din 4 octombrie 1947, p. 8938-8939.

105
Monitorul Oficial" din 1 noiembrie 1947, p. 6941-6942.
106 Contemporanul", nr. 37 din 16 mai 1947, p. 2.
www.digibuc.ro
nazist?" Despre lucrarea lui Sabin Manuild, Hoteireirea de la Viena qi consecintele ei

demografice, se afirma cd avea continut imperialist 0 reactionari°7.
Cu atât mai mult s-au incriminat comunicdrile fdcute la universitdtile din
Tübingen 0 Leipzig de istoricii Joan Lupa§, se intelege, in calitatea lui de hitlerist
cunoscut" §i de Silviu Dragomir, prelegerile lui Th. Capidan la Viena 0 Berlin 0 vizita
fdcutd in 1943 de profesorul Dimitrie Caracostea colegilor sdi fasci§ti" din
universitätile italiene.108 Culpe similare reveneau lui Sextil Pu§cariu 0 lui Lucian
Blaga. 109 Ceva 0 mai gray, profesorului Stefan Ciobanu, Academia Romând ii
incredintase misiunea de a cerceta arhivele istorice 0 bibliotecile din Kiev 11°, iar
istoricul Ion I. Nistor era acuzat a
ar fi fdcut comunicdri academice asupra Ucrainei"
o
0 a donat Academiei hand a Transnistriei intocmitd chiar de el" 0 1-a mai propus 1 1 1
0 pe Gh. I. Brdtianu sd fie membru al Academiei Române in 1942. D. Caracostea urma

sd fie tras la rdspundere pentru faptul cd in timpul fázboiului a cerut ca documentele 0
artile ridicate de autoritdtile române de ocupatie din Basarabia sd fie adunate 0 aduse
la Academie". Toti ace§ti reprezentanti ai §colii române$ti, precum §i filosoful Ion
Petrovici 0 fostul pre§edinte al Academiei Române, Alexandru Lapedatu, erau
academicieni in livrea verde" care trebuiau indepdrtati 112.
La sfâqitul anului 1947, personalitätile universitare erau clasificate drept
criminali de rdzboi judecati" prof. Alex. Marcu 0 criminali de rdzboi nejudecati"
ca Ion Petrovici, Gh. I. Brdtianu, Sextil PuFariu"3 .
in articolele din presa comunista a anului 1948 apdreau, in continuare,
calificative de genul: operele filosofului Ion Petrovici sunt palide insdildri pseudo-
filosofice", cele ale lui C. Rddulescu-Motru ineptii dumdnoase"114.
La 23 mai 1947 s-a constituit o Comisie ministerialei care trebuia sd ratio-
nalizeze invdtdmântul superior, compusä. din Traian Sävulescu, Miron Nicolescu,
C. Tegäneanu, C. Daicoviciu, P. Constantinescu-Ia0 (pre§edintele Uniunii
Sindicatelor Corpului Didactic universitar 0 secundar), care va elabora Le gea
comprimärii inveitilmeintului superior, aparent o lege dictatd de economii bugetare, in
realitate o purd mdsurd politicd. Tot acum, la 4 octombrie 1947, au fost pensionati
fortat Stefan Ciobanu, Dimitrie Manneliuc, Marin Li$cu, Teofil Sauciuc-Sdyeanu,
Vasile Grecu, Dimitrie Gusti, Gh. Oprescu, Alexandru Oteteli§anu, Dinu Arion.
Pentru cadrele tinere nu se putea aplica mdsura pensiondrii, trebuia gäsitä o altd
107 Ibidem.
108 M. ova, Universitare, in Contemporanul", 1947, nr. 45, 25 iulie.
109 Contemporanul", nr. din 20 februarie, 1948.
I I° Idem, nr. din 27 februarie 1947.

I l l M. Neamtu, Academia Romemä, casta medievala, a sprtjinit regimul fascist, in Contemporanul",
1948, 20 februarie.
112 Academicieni In livrea verde, in Contemporanul", 1947, 25 iulie.
113 Maria Somesan, Mircea Iosifescu, Modificarea structurii Universitäfii In anii consolidärii sistemului
comunist, 1948, p. 469.

114 Ibidem, p. 470.
www.digibuc.ro
formula*, §i anume suprimarea temporard sau definitivd a posturilor. Astfel, in

Monitorul Oficial" nr. 229 din 4 octombrie 1947 apdrea o listd cu aproape 300 de
posturi suprimate cu incepere de la 1 septembrie 1947115. Apoi, peste 80 de profesori
din invdtdmântul superior erau pensionati din 1 septembrie 1947. insumând enume-
rdrile cuprinse in Monitorul Oficial" nr. 229 din 4 octombrie 1947 §i nr. 232 din 8
octombrie 1947, rezultd cd numdrul catedrelor §i conferintelor desfiintate se ridica la
294 de posturi. Acestea au reprezentat o pierdere puternic resimtitä in mai multe
faculati, ducând la suprimarea a 229 de catedre. Un singur exemplu, Facultatea de
Litere §i Filosofie din Bucure§ti se vedea lipsitd de 14 catedre: Filosofie Comparatd,
Filologie Romanicd, Limba Latind, Pedagogie, Psihologie, Logica §i Teoria
cuno§tintei, Literaturd Comparatd, Limba §i Literatura Elind, Sociologie §i Eticd,
Istorie Sociald, Istoria Civilizatiei Bizantine §i Neogrece§ti, Bizantinologie, Istoria
Artelor, una din catedrele de Istoria Antica §i Epigrafie, Conferinta de Stiinte
Auxiliare ale Istoriei"6.
La 1 septembrie §i apoi 1 octombrie 1947, prin decizie ministeriald au fost
comprimati profesori, mai ales din zona disciplinelor umaniste §i care nu fdcuserd la
timp concesiile impuse de regim (Stefan Ciobanu, V. Grecu, T. Sauciuc-Sdveanu,
I. D. Stefdnescu, Gh. I. Brdtianu, Victor Papacostea, Al. Busuioceanu, Vera Cancel,
Ion Huditd), iar altii au fost pensionati (Al. Boldur, Dimitrie Gusti, George
Oprescu) f 17. Tot acum se comprimd persoana", nu §i postul, pentru Gh. I. Brätianu
§i Drago§ Protopopescu.
Cu toatd duritatea mdsurilor, nu au lipsit gesturile de solidaritate. Astfel,
studentii §i doctoranzii lui Dimitrie Gusti, care implinise vârsta minimd de
pensionare §i risca sd fie pensionat, au inaintat un memoriu in 19 iulie 1947,
solicitând rectorului Al. Rosetti sd i se acorde timp pentru terminarea lucrdrilor. Nu
s-a aprobat. in 1948 Tudor Vianu a initiat, impreund cu un grup de profesori ai
Facultdtii de Litere §i Filosofie, un nou memoriu adresat ministrului invdtdmântului,
Gh. Vasilichi" 8. Nu s-a aprobat.
Corpul didactic a fost redus sub pretextul fals al economiilor bugetare, câteva
luni mai târziu find infiintate numeroase catedre §i conferinte find adu§i noi
profesori in Universitate. Singura concluzie plauzibild este cd legea urrndrea
eliminarea persoanei §i nu comprimarea postuluil 19.
115
Ibidem, p. 471-472.
116
lbidem, p. 474; Idem, Universitate si politica, p. 263-265.
H7
Alexandru Zub, op. cit., p. 262.
118
Maria Somesan, Mircea Iosifescu, Modificarea structurii Universitätii In anii consoliarii
sistemului comunist, p. 473.
H9 ^
In total, 117 membri ai corpului didactic al Universitätii din Bucuresti, au fost comprimati. Din
februarie 1948 ministrul a admis reprimirea unora dintre comprimati" care erau asistenti, lectori sau
sefi de lucräri.
Maria Somesan, Mircea Iosifescu, op. cit., P. 44-45. Cea mai dramaticä situatie se prezenta la
Facultatea de Drept, unde la 16 octombrie 1947 se precizau urmätoarele comprimdri:
www.digibuc.ro
in 1947 procesul de innoire a corpului didactic universitar a continuat, dar era

argumentat economic, din considerentul restrângerilor bugetare find pensionate
persoane care nu impliniserä Inca 65 de ani. Contabilizând efectele initiativei
mentionate, reiese desfiintarea la Universitatea din Bucure§ti a 113 catedre §i
conferinte, din care 14, cum aminteam anterior, doar la Facultatea de Litere din
Bucure§ti. Cä scopul a fost doar curätirea invdtdmântului superior de rämd§itele vechii
elite intelectuale, o dovede§te §i. faptul cd in anul universitar 1948-1949 o vechime mai
mare de 3 ani o aveau numai 3% din cadrele didactice de la Facultatea de Filosofie,
14% la Facultatea de Filologie, 30% la Facultatea de Istorie §i geografie120 .
in locul cadrelor didactice epurate i§i vor face intrarea la Universitate, respectiv
§i la Facultatea de Litere, o serie de ilegali§ti sau de persoane care revendicau aceastd
calitate, de exemplu: Tudor Bugnariu, Valeriu Novacu, Ladislau Banyai, Mihail
Dragomirescu, Mihai Cruceanu (membru fondator PCR, poet, profesor la Facultatea de
Filologie intre 1949-1962), Alexandru Graur, Constantin Ionescu-Gulian, Ionel Banu,
Silvian Iosifescu, Savin Bratu, Nicolae BeHu, Alexandru Sanielevici, Leonte
Tismâneanu, Ion Vitner, Gheorghe Mic le, Simion I. Pop, Mihail Novicov, Mihai
Beniuc, Nicolae Dinulescu, George Macovescu, Joan Oancea, Barbu Zaharescu,
Grigore Geamdnu, Mihail Neculcea, Alexandru Vianu, Vera Cdlin v.a. Ocuparea
locurilor vacantate se realiza pe criterii care nu aveau legâturd cu competenta
profesionald, dovadd cà multi erau diletanti, dar se remarcaserd prin implicarea in
actiuni politice.
Nu competenta profesionald, uneori indoielnicd, alteori, mai rar,
corespunzdtoare, a acestor universitari a contat in numirea lor, ci atapmentul politic.
Unele din aceste persoane, au devenit autoritäti recunoscute in domeniile pe care
le-au reprezentat, autori ai unor opere tiintifice impozante, care au justificat pe
deplin locul lor in Universitatea din Bucure§ti. Altii, nici pe departe nu s-au ridicat la
nivelul universitar. in unele materii de studiu, precum istoria, sociologia, economia
1. Catedra de Drept Roman George Dumitriu (persoana §i catedra).

2. Catedra de Istoria Dreptului Romdnesc George Fotino (persoana, temporar catedra).
3. Catedra de Filosofia Dreptului Virgil Veniamin (persoana, temporar catedra).
4. Catedra de Procedurd Divild Laurentiu Preutescu (persoana §i catedra).
5. Catedra de Drept Comercial Ion N. Fintescu (persoana i catedra).
6. Catedra de Drept Constitutional Ion V. Gruia (persoana §i catedra).
7. Catedra de Istoria Doctrinelor Economice George Strat (persoana §i catedra).
8. Catedra de Finante Publice Gheorghe N. Leon (persoana §i catedra).
9. Catedra de Politicd §i Legislatie Agrard, Minierd §i Industriald Valeriu Bulgaru (persoana i catedra).
10. Conferinta de Drept Civil Ovidiu Sachelarie (persoana §i conferinta).
11. Conferinta de Drept Comercial Dimitrie D. Gerota (persoana i conferinta).
12. Conferinta de Legislatie Comerciald Speciald Vlad Petrovici (persoana i conferinta).
13. Conferinta de Drept International Privat Erwin Antonescu (persoana §i conferinta).
14. Conferinta de Istoria Doctrinelor Politice Gheorghe Dragomir (persoana §i conferinta).
120
Maria. Some§an, Universitate $i politica In deceniile 4-6 ale secolului XX. Episoade ,si documente,
Bucure§ti, Editura Universitätii din Bucure§ti, 2004, p. 246-247.
www.digibuc.ro
politick §tiintele juridice, literaturk filosofie au fost masiv introduse elemente ale
conceptiei marxist-leniniste, predate de persoane adecvate acestei misiuni. De
exemplu, in toamna anului 1946 a fost nuinit la Catedra de Economie Politica a
Facultdtii de Filosofie 0 Litere liderul comunist Lucretiu Patra§canu, care va
functiona aici pand la arestarea sa in 1948.
incd din 1946, au fost transferati de la Universitatea din Ia§i la Universitatea
din Bucure§ti (Facultatea de Litere §i Filosofie, in special) o serie de cadre didactice:
Iorgu Iordan (1946), Andrei Otetea (1947) §i Constantin Balmu§ (1948) fosti membri
in Comisia de Epurare a Universitätii din la§q, unde proportiile epurdrii au frizat
patologicul.
Unii profesori au profitat de epurdrile masive care au decapitat Universitatea
in perioada comunismului. Cei care au aderat la noua politica au promovat rapid in
ierarhia universitark devenind §efi de departamente, §efi de §coald. Multi s-au format
sau specializat in Uniunea Sovieticd, limba rusd devenind, astfel, limba cea mai
utilizata in cdmpul universitar romanesc121.
in anul universitar 1948-1949 mai subzistau din personalul didactic anterior
datei de 23 august 1944 3,5% la Facultatea de Filosofie, 23% la Facultatea de
Filologie, 35% la Facultatea de Drept, 36% la Facultatea de Istorie-geografie, 40% la
Facultatea de Chimie, 50% la Facultatea de Stiinte naturale, 60% la Facultatea de
Matematica-fizick
La Facultatea de Filosofie §i Litere cei mai expu§i au fost profesorii de
istorie, cu exceptia celor specializati in predarea arheologiei §i a epocii antice,
considerate neimportante in impunerea noii ideologii, precum §i profesorii de
filosofie. Astfel, au continuat sa activeze la catedrd profesori valoro0 formati la
Roma, Berlin sau Paris, precum Mihail Berza, Ion Nestor, Dionisie Pippidi, care nu
§i-au modificat cursurile 0 nici metoda de lucru.
in anul universitar 1949-1950 a avut loc un nou val de epurarildisponibilizari
(Decizia 203838/1949 a Ministerului Invatamantului Public) care i-a afectat pe
Mircea Florian, Anton Dimitriu, Tache Papahagi, Ovidiu Papadima, Valerian
Ciobanu, Gh. Focsa, Raul Teodorescu, Ion Zamfirescu, Mihail G. Rarincescu, Victor
Badulescu, Alexandru Valimarescu, Constant Georgescu, Jean Vermeulen, Barbu
Dimitrescu. Astfel se incheia, in linii mari, un fenomen tragic ce se poate califica
drept decapitarea Universitatii bucure§tene, implicit a facultatilor ei, §i care urmarea
suprimarea influentei unor elemente nesigure" asupra tineretului universitar §i anihi-
larea progresiva a valorilor nationale considerate drept reactionare §i burgheze122.
Cercetdrile intreprinse pand in prezent nu ne permit prezentarea unei situatii
definitive. intr-o enumerare incompleta, ii amintim pe profesorii bucure§teni care au
fost incarcerati in inchisorile comuniste (mai ales la Sighet §i Aiud), unde multi au
121 Adrian Neculau, Universitatea: valorile §1 actorii sal, in vol. Ceunpul universitar 41 actorii sai
(coord. A. Neculau), Iasi, 1997, p. 41-44.
122 Maria Somesan, Universitate qi politic:4, p. 265.
www.digibuc.ro
decedat, uneori chiar data mortii §i locul ingropärii neputand fi determinate: Erwin
Antonescu (mort la Sighet), Victor Badulescu (mort la Sighet in 1954), Gheorghe
Leon (mort la Sighet in 1950), Istrate Micescu (mort la Sighet in 1951), Gheorghe
Strat (mort la Botopni in 1961), Gh. I. Brätianu (mort la Sighet in 1953),
Grigore Dimitrescu (mort la Sighet in 1955), Gheorghe Ta§ca (mort la Sighet in
1951), Constantin Angelescu, Dimitrie Caracostea, Alexandru Marcu, George
Fotino, C. C. Giurescu, Ion Hudita, Joan I. Nistor, Victor Papacostea, Ion C.
Petrescu, Theofil Sauciuc-Sdveanu, Ion Petrovici, P. P. Panaitescu, Dimitrie Gusti,
Mircea Vulcanescu, Ov. Papadima §.a. Ace0ia, ca de altfel top detinutii politici din
Romania comunistd, erau incarcerati adesea in urma unor procese trucate, pe baza
unor acuzatii fanteziste, confirmate cateodata de marturisirile inculpatilor smulse
prin torturi atroce.
Represiunea instituitd dupd 30 decembrie 1947 a fost claditä pe legitimitate
politica", comuni§tii creanduli propriile legi, modificate in functie de evenimentele
externe sau de gradul de opozitie intampinat In interior.
intre anii 1949-1953 actiunile represive coordonate de Securitate au atins
apogeul. in noaptea de 5/6 mai 1950 au avut loc noi arestdri, masive, un lot intreg
de intelectuali, oameni politici §i demnitari, (90 de persoane au fost arestate la
Bucure0i) au fost du0 in convoaie speciale la Sighet, unde multi au murit. Atunci au
fost arestati Gh. I. Bratianu (1898-1953) §i Ion I. Nistor (1876-1962), C. C. Giurescu
(1901-1977) §.a.
Codul Penal a fost schimbat in 1948,1955,1968,0 se fäceau condamndri pentru
uneltirea impotriva ordinii sociale", sau activitate contra clasei muncitoare".123
in 1952 a fost atacatä §i lingvistica romaneascä prin desfiintarea unor reviste
(Cum vorbim", editatä de Al. Graur).
Academicienii Al. Rosetti, Iorgu Iordan §i Al. Graur, de0 se aratasera fideli
oameni de stanga, erau socotiti acum, surprinzator, ca necorespunzätori", ace§tia
neinsqinduli lucrarea lui Stalin: Marxismul ,si problemele lingvisticii.
Dupd moartea lui Stalin, in 1953, Gh. Gheorghiu-Dej a jucat abil spectacolul
destalinizärii, continuand, cu mici retuwri, o politica stalinistd, fait Stalin".124 O
ghilotinä ideologica, gata oricand §i pe nea0eptate sä card' neiertätor", aparentul
dezghet poststalinist".125
in 1952, in 13 iunie, se elaborase deja, un Referat Strict confidential" cu
privire la activitatea du§mänoasä a lingvi0ilor Al. Rosetti, Iorgu Iordan 0 Al. Graur.
Acest referat la care s-au addugat §i alte actiuni ale acestora, a determinat ca
Al. Rosetti sä fie pus sub supraveghere, cei trei sä fie criticati 0 pu0 säli facd
autocritica". Prezenta lor in fruntea catedrelor de lingvisticd 0 a Institutului,
saboteazd mäsurile luate de partid, pun piedicd restructurdrii activitätii §tiintifice pe
123 Maria Some§an, Universitate §4 politica, p. 341.

124 Comisia prezidentiala pentru analiza dictaturii comuniste din Romania. Raport final, p. 494.
125
Ibidem, p. 497.
www.digibuc.ro
tdrâmul lingvisticii, in conformitate cu lucrarea tovard§ului Stalin". Reddrn fragmente

din acest Referat126:
Activitatea acestora s-a dovedit a fi potrivnicd dezvoltdrii §tiintei. in mod
deosebit, a ie§it la iveald pozitia du§mdnoasd a acestor elemente in unna aparitiei
genialei lucrdri a tov. Stalin, Marxismul qi problemele lingvisticii. Ace§tia au
combdtut MO§ §i pe ascuns linia partidului nostru, de restructurare a activitdtii
lingvistice pe baza invataturii tovard§ului Stalin §i au grupat in jurul lor elemente
reactionare du§mdnoase regimului nostru de democratie populard".
Lucrdrile lor au fost criticate sever la Academie §i in presd. in continuare in
Referat se mentiona cd inciuda discutiilor avute, individuale §i in grup, cei trei au
refuzat in fapt sa ia atitudine fatd de lucrdrile tov. Stalin §i sd supund unei analize
critice gravele lor gre§eli din trecut".
Toate acestea au dus la pdrerea cd avem de-a face cu un grup organizat de
du§mani care, fard nici o indoiald, are legdturi §i in afara cercului de lingvi§ti". in
continuare se afirma: Rosetti, omul de casd al lui Carol II, care 1-a numit director
la Fundatiile Regale, a editat lucrdrile legionarului Emil Cioran, Mircea Eliade,
poeti legionari. Fundatiile Regale rdspâtideau nationalismul §i §ovinismul." Rosetti
a cdutat sd pund piedici alcdtuirii programului de invdtdmânt la Facultatea de
Filologie, pe baza invdtdturii tovard§ului Stalin". La catedra pe care o conduce
Limba romând §i dialectele ei Rosetti a adus elemente dubioase sau MO§ du§mane
ca: D. Sandru legionar fanatic, I. Coteanu (fost functionar in Transnistria, azi
exclus din invdtdmânt), Grigore Brâncu§ (fost legionar, exclus recent din
Invdtdmânt) etc. (...) A fdcut §i alte propuneri scrise de numiri in invdtdmânt,
majoritatea elemente dubioase: Domnica Moruzov, nepoata lui Moruzov, fostul §ef
al Sigurantei".
Despre Iorgu Iordan, in Referat se afirma cd spre deosebire de Rosetti, are
oarecare valoare §tiintificd, find un bun cunoscdtor al limbii române contemporane".
Lucrdrile lui merg fidel pe urmele lingvi§tilor cosmopoliti din Apus", este un idealist.
(...) Lucrarea lui, Limba romemá actualá (1943), are un caracter antisovietic, antisemit
§i cosmopolit. Ca director al Institutului de Lingvisticd, I. Iordan nu a fdcut absolut
nimic pentru restructurarea activitdtii Institutului pe baza invdtdturii lui I. V. Stalin. A
angajat la Institut pe M. Isbd§escu (exclus din invdtdmânt), fost in conducerea
Societdtii Româno-Germane, Th. Capidan, fost frunta§ al FRN (Frontul Rena§terii
Nationale) (exclus din invdtdmânt); I. Coteanu etc. Pozitia sa ca ambasador la
Moscova este cunoscutd. Fiind ambasador, s-a ocupat §i cu afaceri veroase
(contrabandd de bldnuri).
Despre acad. Al. Graur in Referat se mentiona cd are o falsd reputatie de
lingvist de valoare. Este un adept al §colii lingvistice burgheze a lui Saussure. Are o
pozitie du§mdnoasd fatd de lingvistica sovietia a manifestat ostilitate fatd de §tiinta
126 SANIC., fond C.C. al P.C.R., Propagandd §i agitatie, dosar 30/1952, f. 46-50.
www.digibuc.ro
sovieticd, si inainte de aparitia lucrdrii Cu privire la marxism în lingvisticil, a declarat

cd nu poate fi de acord cu toate tezele lui Stalin. in adunarea Organizatiei de Bazd, la
Universitatea C. I. Parhon", a declarat c.d., dacd nu ar fi fost bolnav, ar fi luat
atitudine si mai hotdrâtd impotriva articolului din Scânteia", uncle se elogia lucrarea
lui Stalin. Al. Graur, responsabil al revistei Cum vorbim, unde sunt publicate
materiale cu caracter dusmdnos, cuvinte triviale, intentii contrarevolutionare", iar la
catedra pe care o conduce, a strâns o gascd de reactionari". Printre acestia erau
mentionati: Vlad Bandteanu, fost director la Straja fdrii", I. Fischer, nepotul
mosierului Mochi Fischer, G. Tolidneanu, Radu Ochesanu, Liliana Grecu (flied de
fascist), Angela Vasiliu (a participat la demonstratia din 8 noiembrie 1945)".
Cei de mai sus au fost criticati si la Academie, si cu ocazia dezbaterii
Proiectului de Gramaticei a limbii romeme, vol. I si II. Atunci, la aceastä dezbatere,
acad. Iorgu Iordan a avut o replied autocriticd, pe care o reddm mai jos si ldsdm
comentariul cititorilor:
Când a apdrut prima parte a lucrdrii lui I. V. Stalin, Marxismul §.i problemele
lingvisticii, in mintea noastrd s-a fdcut dintr-o datd lumina*, o lumina' adeveirat
orbitoare, care ne-a impiedicat tocmai din cauza strdlucirii ei extraordinare, sa
vedem de la inceput totul just si chiar catva timp dupd aceea".127
intre 1953-1956 s-a inregistrat o ward' destindere in mediul universitar, in
a
contextul in care Gh. Gheorghiu-Dej jucat" abil spectacolul destalinizdrii128.
Evenimentele din 1956 din Ungaria au avut drept consecintd si revenirea la
dogmatism in cultura roman& S-a reluat rdzboiul impotriva intelectualilor care nu
fuseserd luati in vizor pând atunci, cdci le scdpaserd, randsitele claselor exploatatoare
a intelectualilor. Un nou val de arestdri in rândul intelectualilor si profesorilor
universitari s-a dezldntuit in 1958-1959,129 cu sedinte de demascare" etc.
in 1957/1958, din invatamântul superior au fost eliberate" alte 992 de cadre
didac-tice care nu corespundeau din punct de vedere politic si profesional"130. Despre
epurati se spunea cd ar fi avut manifestdri necorespunzdtoare, dusnidnoase, au
propovdcluit teorii nestiintifice, erau fii ai elernentelor exploatatoare chiaburi,
preoti, avocati etc.
in 1958-1959 au fost inläturate alte 562 de cadre didactice, elemente
burgheze, legionare, nationaliste, carieriste"131.
Un alt scop al revolutiei culturale a fost crearea unei noi intelectualitki, a
omului nou care trebuie sd fie un om cult, orn care stie sd aplice stiinta si tehnica in
productie, care aplicd activ politica partidului in viata culturald".132 Studentii trebuiau
sd stie cine sunt dusmanii si care-i sunt prietenii", trebuiau sd fie loiali partidului si
127 Ibidem, dosar 31/1953, f. 7.

128 Raportulfinal, p. 494.
129 Ibidem, p. 498.
130 SANIC., fond C.C. al P.C.R., Propagandà, dosar 4/1959, f. 61-62.
131 Ibidem, p. 498.
132
Raportul final, p. 481.
www.digibuc.ro
150 DE ANI DE INVATAMANT FILOLOGIC ROMÂNESC -TRADITIE 5IVALOARE - 1863-2013 153
sd adere total la noul regim. Aproape toti au fost inregimentati, au aderat sub
presiune sau din oportunism la Uniunea Nationald a Studentilor din Romania.133
Epurdrile au continuat §i in 1958 cand s-a desfäcut contractul de muncd unui
numär de 208 salariati care erau elemente burgheze, legionare, nationaliste,
carieriste etc." §i erau angajati la Radio §i Televiziunea Romand.
Legea inválámântului din 1948 a dus la desfiintarea unor facultäti §i directii
de cercetare, la eliminarea unor directori §i a modelului spiritual intretinut de ace§tia.
S-a produs atunci nu doar o rupturd, o spargere a normelor de competentd §i
recrutare, ci §i o instituire" a unor noi reguli de conduitd. Ata§amentul fata de
ideologia dominantd, aldturi de examinarea atentd a istoriei evolutiei persoanei, pentru a
proba puritatea" sa, a devenit criteriu de selectie in perioadd.
in Romania s-a produs, in unna unei campanii sustinute de epurdri,
demascári, luptd cu duwanul de clasd, o instituire a unui nou camp socio-cognitiv.
Unele facultati au dispdrut (filosofia, psihologia), sau au fost total schimbate sub
aspectul programelor, continutului disciplinelor, corpului profesoral, ierarhiei de
competentd. Facultdtile de §tiinte, mai putin afectate de schimbarea paradigmei
ideologice, incep sd furnizeze argumente pentru sustinerea noului regim, care se
sprijind, in lupta de instituire, pe cuceririle §tiintei §i tehnicii".
Profesorii facultätilor §tiintifice care au avut un comportament progresist"
sau mdcar neutru in vechiul regim, au furnizat persoane-cheie pentru noile
demnitäti. Ei au devenit adesea noii ideologi. in consecintd, faculatile de tiinte se
multiplied §i se creeazd noi centre de putere in campul universitar (institute), iar ele
ilustreazd noua orientare ideologica, competenta sociald a §tiintei. Stiinta §i tehnica
au fost puse in slujba poporului", au fost noile mituri in numele cdrora se puteau
dobandi prestigiu, pozitii politice, avantaje.
Zonele §tiintifice" tehnice, erau zone relativ protejate, cele umaniste au fost
mai expuse, mai periculoase, a§adar epurdrile au afectat mai ales acest domeniu. 134
Studentii
in intervalul de timp analizat nu s-a modificat numai structura corpului
profesoral, dar §i structura studentimii.
Dupd memoriul studentilor captati de stanga politicd, de la sfar§itul lunii
decembrie a anului 1944,135 adresat ministrului invdtdmantului Stefan Voitec, prin
care se reclama deschiderea cursurilor Universitätii din Bucure§ti, la 15 ianuarie
1945 s-a produs mult dorita festivitate. Inaugurarea cursurilor, desfd§uratd in
prezenta Regelui Mihai, a avut ca punct central cuvantarea rectorului Simion
Stoilow. Discursul acestuia a avut semnificatii programatice pentru ceea ce a
133
Ibidem.
134 Ibidem; Adrian Neculau, op. cit., p. 41-44
135 Ovidiu Bozgan, Universitatea din Bucurevi. Scurt istoric, 1994, p. 61-62.
www.digibuc.ro
154 ADINA BERCIU-DRÄGNICESCD
urmat, in sensul negdrii globale a trecutului, criticat fdrd nuantare pe tonul care va
deveni familiar demascdrilor §i insistenta obsedantd asupra faptului cà debuta o
noud erd, cu vocatie paradisiacd, ai cdrei promotori vor fi doar comuni§tii. Astfel,
Simion Stoilow constata cà in aceastd perioadd de 20 de ani, procesul de
dezintelectualizare a tineretului nostru a urmat §i el Mil milä i fortele
obscurantiste tenace s-au implântat in mintile necoapte ale acestui tineret rdtdcit".
in consecintd, era necesar ca anul universitar acesta [.. .1 sa insemne inceputul
unei vieti noi. Goniti fantomele trecutului care altddatd au vrut sä pund stdpânire pe
mintile voastre tinere, sä va intunece vederea, sä vä restrângd orizontul". In aceea§i
lund o parte din cadrele didactice §i studentii Universitdtii au aderat la Frontul
National Democrat §i, la 27 februarie 1945 Simion Stoilow, C. I. Parhon, Eduard
Mezincescu, Nicolae Gh. Lupu §i Nicolae Hortolomei au protestat pe lângd Rege in
legdturd cu actele represive ale premierului Nicolae Rddescu, care incerca cu
disperare sd se opund accederii comuni§tilor la putere.
Paralel, au inceput epurdrile din Universitate §i au fost incadrati o serie de
profesori cu optiuni politice marxist-leniniste verificate, cum a fost Petre
Constantinescu-Ia§i. Dupd aceste evenimente, se poate sustine cà Universitatea din
Bucure§ti era invadatd de reactiunea comunistd. Totu§i, o ultimd rezistenta a fost
organizatd de studentii Universitdtii, care au participat in marea lor majoritate la
manifestatiile prodemocratice din 8 noiembrie 1945, in care se declara sprijinul
moral pentru monarhie *i se exprimau proteste viguroase la adresa Guvernului
condus de marioneta PCR, Petru Groza.
La 13 noiembrie, Comitetul Central al Sindicatelor Profesorilor Universitari
s-a gräbit sä dezavueze participarea studentilor la demonstratii in termeni violenti.
Defectiunea studentilor Universitari din Bucure§ti a iritat §i ingrijorat PCR care, prin
intermediul cadrelor didactice i studentilor inregimentati in rândurile sale, a
precipitat procesul formdrii unei organizatii studente§ti cu un alt profil ideologic §i
controlatd de activi§tii partidului. Ca atare, la 3 martie 1946, din initiativa Societàtii
Studentilor In $tiinte a fost publicat Manifestul Frontului Democrat Universitar
(FDU), salutat cu entuziasm revolutionar de C. I. Parhon, Alexandru Rosetti, Mihai
Ralea, George alinescu, Nicolae Gh. Lupu, Miron Nicolescu. Fostul director al
Fundatiei pentru Literatura. qi Arta Carol II" §i noul rector al Universitdtii,
Alexandru Rosetti declara in Scânteia" din 18 martie 1946, a va sprijini aceastd
regrupare a fortelor democratice din Universitate". F.D.U. se angaja in campania
pentru mobilizarea studentimii române in jurul partidului comunist, utilizând in mod
demagogic problemele sociale ale asistentei studente§ti. Asistenta sociald universitard
se afla intr-o situatie dificilä, amplificatd de situatia economicd dezastruoasd a tdrii.
Foametea din 1946 fdcea ravagii in zone intinse ale tdrii §i armata de ocupatie sovieticd
accentua penuria alimentard, care atinsese proportii catastrofale. Numeroase cdmine
erau inutilizabile, cantinele functionau defectuos §i posibilitdtile de studiu erau dintre
cele mai precare. Prdbu§irea veniturilor populatiei fdcea ca taxele universitare sà
constituie o serioasd ipotecd asupra viitorului studentilor. Situatia limitd a asistentei
www.digibuc.ro
150 DE ANI DE INVATAMANT FILOLOGIC ROMÂNESC -TRADITIE I VALOARE - 1863-2013 155
universitare era indiscutabild, dar ea a fost supralicitatd la maximum de organizatiile

studentqti organizate de comunisti. in epocd s-a dezbdtut problema dacà studentii sà
se incadreze sau nu in viata politicà. intr-o anchetd efectuatd de Scânteia",
C. I. Parhon declara la 18 martie 1946 cd opinia mea este cá studentii au dreptul sa
participe la viata politick nu numai atdt, dar studentii au datoria sd se deprindd cu
gdndirea politicd". Desigur, C. I. Parhon, care era prqedintele Asociatiei Române
pentru Strângerea Legeiturilor cu Uniunea Sovieticä, infiintatd in toamna anului 1944,
avea in vedere o politicd de extremd stanga.
La Congresul National Studentesc din iunie 1946 desfd§urat la Ia§i, FDU a
fost definitiv constituit. Pre§edintele säu, studentul comunist Gheorghe Matei va
deveni deputat in Par lament, dupd farsa electorald din 19 noiembrie 1946, evident
pe listele Blocului Partidelor Democratice. in mai 1947, la Congresul Studentesc
de la Cluj, F.D.U. a fost transformat in Uniunea Nationald a Studentilor din
Romdnia (U.N.S.R.), iar pre§edinte al noii organizatii a fost ales Gheorghe
Brdtescu. Rezolutia congresului cerea inläturarea oricdror urme ale trecutului
vinovat, care ar incerca sä pund in pericol libertatea §i propd§irea vietii". La
urmdtorul congres UNSR din 1947, tinut la Ia§i, s-a cerut imperios incadrarea
studentilor in activitatea de reconstructie a tarii. Primii pa§i spre integrarea
studentilor in sistemul global al muncii fortate au fost facuti in 1945-1946, cdnd
au inceput participdrile la §antierele de reconstructii, cum ar fi calea feratd
Bucure§ti Ro§iorii de Vede Craiova, exploatdrile carbonifere din Valea Jiului
sau uzinele metalurgice din Hunedoara.
intre 1946-1947, studentii bucure§teni in cel mai agresiv spirit al interna-
tionalismului proletar au participat la §antierele organizate in Bulgaria, Iugoslavia,
Albania, Cehoslovacia. Apogeul participdrii studentilor la §antierele nationale unde
munca se desfd§ura in conditii infernale a fost perioada 1948-1949, din care dateazd
antierele de tristd faimd Agnita-Botorca, Bumbe§ti-Livezeni, Salva-Vi§eu sau Lunca
Prutului. Simultan studentii s-au achitat cu onoare de mdsurile care le-au revenit In
timpul campaniilor de alfabetizare, activitati specifice statutului de student.
in intervalul cercetat studentii au beneficiat de o noud cale de exprimare, prin
fondarea in 1946 a publicatiei Studentul roman", organul de presd al Frontului
Studentesc Democrat, organizatie antifascistd apdrutd in anul 1935. Mai mult, se
constatd un reviriment in privinta asociatiilor studente§ti, prin infiintarea in 1947 a
Uniunii Nationale a Studentilor din Romania §i a Frontului Democratic Universitar'36.
Febra epurdrilor nu a atins numai corpul didactic, extinzdndu-se §i asupra
studentilor. Astfel, in 1948 s-a procedat la arestarea tuturor acelora care puteau sä
organizeze o opozitie activd. in plus, purificarea masei studente§ti continua dupd
criteriul originii sociale, cei care incercau ascunda provenienta find exmatri-
culati. Abuzurile erau nenumdrate, eliminarea din facultate realizdndu-se §i atunci
136
M. Totu, I. Scurtu, D. Smârcea et al., Din istoria studentimii rometne. Presa studenteascd
( 1851-1978), p. 12.
www.digibuc.ro
and se afla cä unul din parinti fusese arestat. Studentilor cu origine sociald
nesänätoasä" li se impuneau diferite restrictii, ei neavând dreptul la burse, indiferent
de at de merituo0 erau sau cat de greu incercatä financiar le era familia. Mai mult,
nu primeau acceptul de a locui in caminele studenteti sau de a se 'Irani la cantine,
chiar dacd se ofereau sä achite aceste servicii.
in acest interval de timp nu s-a modificat numai structura corpului profesoral
dar i structura sociald a studentimii. in 1944-1946, dupd provenienta sociala. la
Universitatea din Bucuresti erau 0,33% fii de muncitori §i 15,83% fii de tärani.
Dupä o serie de mäsuri luate de Ministerul Educatiei Nationale la insistentele
UNSR, in 1947-1948 se modificase originea sociald astfel: 16% fii de muncitori
31,2% fii de Omni. Schimbarea structurii sociale a studentilor era rezultatul deciziei
ministerului din 1947 de a rezerva fiilor de muncitori i ärani 30% din locurile
facultätilor de medicina §i 20% din locurile celorlalte facultäti. Aceste mäsuri sunt
categoric discriminatorii i rezultatele sunt artificiale, inconsistente.
Ulterior, admiterea in Universitate va depinde de originea sociala §i
iar invdtämântul superior va fi practic inaccesibil unor largi categorii sociale, pe
motive umilitoare i absurde, toate acestea numai pentru crearea unei intelectualitäti
devotate partidului. in ciuda acestor involutii, situatia asistentei sociale a studentilor
s-a ameliorat. Dacd in 1945 existau 500 de locuri in camine pentru studentii
Universitätii din Bucure§ti, in 1947 se ajunsese la 1.000 de locuri. Alocatiile pentru
burse universitare au crescut considerabil, iar in decembrie 1947 au fost introduse
taxele progresive. in ultimul an, inaintea reformei invatämântului situatia studentilor
ardta astfel:
Studentii Universitätii din Bucure§ti in 1947-1948

Medicind
Teologie Drept Litere Stiinte Medicind Farmacie Total
veterinard
673 4.428 3.883 2.793 4.015 1.243 705 17.740
www.digibuc.ro
CAPITOLUL IV
FACULTATEA DE FILOLOGIE IN PERIOADA 1948-1963
Reforma" invdtämântului din 1948 i consecintele acesteia
Perioada anterioard Legii din 3 august 1948 s-a caracterizat, dupd cum s-a
putut observa, prin deprecierea rolului intelectualitatii, epuräri masive in anii 1944
1948, arestäri, pensiondri fortate, impunerea dogmatismului marxist-leninist, mari
dificultdti privind accesul la informatia tiintificà, selectia cadrelor pe criterii politice,
de origine socialä sau de rudenie cu puternicii momen-tului", incarcarea cadrelor
didactice cu obligaii profesionale, dar i politice i sociale.1
Imediat dupd august 1944 Ministerul Educatiei Nationale a fost in atentia
Partidului Muncitoresc Roman. Ministru a fost numit Stefan Voitec, lider P.S.D. Au
urmat arestdri, incitäri; incepea distrugerea psihicä a studentului indezirabil.
S-a inceput i distrugerea statutului profesorului.
Din 1945 s-a constituit Institutul de Limba Ruscr fi de istorie a Rusiei Sovietice
s-a introdus in invätämânt limba rusa din clasa a IV-az (s-a scos in 1963-1964).
La Conferinta Interministeriald din 18 mai 1946, mentionatd anterior, Petru
Groza le anunta Rectorilor convocati acolo directiile i mäsurile ce urmau sä se aplice
in invätämântul superior. $i intr-adevär, s-au tinut de cuvânt. Masurile veneau de mai
departe, de la sovietici, din 1945, i trebuiau aplicate. Reludm citatele spre a se intelege
mai bine contextul actiunilor din universitati.
(. ..) Rog pe d-nii Rectori sä comunice tuturor studentilor cà nu se mai
admite nici un fel de manifestare politica, iar cei care vor continua actiunea lor
politicä du§mänoasa U.R.S.S.-ului, vor fi eliminati imediat de care Senatul
Universitar. Dacd nici aceste mdsuri nu vor da rezultate, voi include imediat
Universitätile §i voi elabora (...) un nou plan de invätämânt pentru invätämântul
superior. Voi face un invätämânt complet gratuit §i voi apela la muncitorime
trimitä copiii cu 4 clase primare la Universitate. Voi face o Universitate populard, iar
pe ace§ti studenti care agita atmosfera universitarä Ii voi trimite la plimbare sau voi
face coloane de muncd cu ei".
(...) Noi suntem hotarâti sä mergem pand la inchiderea Universitatilor, vom
merge §i la schimbarea radicald a felului de invätämânt".3
Andrei Cosmovici, Universitatile din trecut reper pentru cele de astazi, in volumul Campul
universitar ci actorii sài (coord. Adrian Neculau), Ia§i, 1997, p. 159-161.
Cristian Vasile, Educatie ci ideologie In Romania. 1948-1953, in Revista Istoricr, serie nouä, t.
XV, nr. 5-6,2004, p. 130-131.
3
SANIC., fond Prqedintia Consiliului de Mini§tri, Stenograme, dosar 1/1944, f. 315-317.
www.digibuc.ro
158 AD1NA BERCIU-DRAGHICESCU
in continuare, Petru Groza si-a intdrit afirmatiile anterioare: Am luat lista

profesorilor §i voi elimina pe acei care duc o viatd particulard imorald". (...) Voi
face o organizatie unicd, singura care va avea dreptul sà facd politicd. Aceastä
organizatie va fi dirijatd sub controlul profesorilor democrati. (...) Nu putem elimina
politica cu desdvâr§ire, dar nu admitem decât o singurd formd".4
Ideea reformei invdtdmântului a apdrut din 1945, când oficiosul Partidului
Comunist, ziarul Scânteia" a initiat o anchetd §i a solicitat o serie de cadre
universitare, precum C. I. Parhon, Serban Cioculescu, Stanciu Stoian pentru
acordarea unor interviuri. Se reluau laitmotive cum ar fi: democratizarea
invdtdmântului, restructurarea programelor analitice, rolul asociatiilor studente§ti. La
Conferinta Nationald a Partidului Comunist din octombrie 1945 s-a luat in discutie §i
problema reformei sistemului de instructie §colard de toate gradele.
La congresul U.N.S.R. din mai 1947 s-a cerut legiferarea reformei invdtd-
mântului, cerintd sprijinitd nedisimulat de C. I. Parhon, Traian Sdvulescu i Simion
Stoilow. Momentul pdrea propice pentru abordarea acestei chestiuni. La sfar§itul
anului 1947 a fost inldturatd monarhia, iar in martie 1948 profesorii §i studentii
participau la triumful in alegeri al Frontului Democratiei Populare, care marca o noud
etapd in subjugarea comunistd a tdrii.
La 3 august 1948 s-a promulgat Decretul 175 privind reforma
inspiratd din legislatia similard sovieticd. Prin aceastä Lege s-a dat o
organizare unitard invdtdmântului, diversitatea de pând atunci inspirând multd
mefientd autoritdtilor. Printre atributele conferite imediat de literatura apologetica a
momentului s-au numdrat democratic", realist-§tiintific", laic", de star. Fapt este
cà programele analitice erau uniformizate, se introduceau in toate institutiile de
invdtdmânt superior cursuri obligatorii de marxism-leninism, se infiintau catedrele In
postura de colective de activitate didacticd i activitate §tiintificd i la toate facultdtile
se creau catedre de §tiinte sociale. De remarcat ea' autonomia universitard era complet
volatilizatd, dupd ce in prealabil fusese criticatd ca find un instrument al reactiunii.
Organizatiile de pallid din universitati i institutele superioare deveneau omnipotente
in conducerea activitdtilor didacticoltiintifice.6
Legea din 3 august 1948 Decretul 175 privind Reforma invilliimeintului, a
avut drept scop declarat: Educarea tineretului in spiritul democratiei populare" §i
pregkirea cadrelor medii §i superioare de specialitate pe baze §tiintifice, care sd
corespundd nevoilor consoliddrii democratiei populare §i constituirii societdtii
socialiste". in mod real insd, ea a vizat cenzurarea §i orientarea partinicd a
informatiei scolare i universitare, controlul institutiilor de invdtdmânt, constituirea
unor cadre" care sd aplice politica comunistd. Conform noii legi, invdtdmântul
4 lbidem, f. 317-318.
5
Monitorul Oficial", nr. 177 din 3 august 1948, p. 1676-1682 §i Decretul nr. 176 care prevedea
confiscarea bunurilor detinute de institutiile de invätämânt, laic, clerical, particular Monitorul
Oficial", nr. 177, din 3 august 1948, p. 1682-1683.
6
Ovichu Bozgan, Universitatea din Bucuregi, p. 63-65.
www.digibuc.ro
superior cuprindea: universitati, politehnici §i institute de invätämânt superior.

Art. 32 din lege prevedea cd: actualele facultdti §i §coli de invdtdmant superior vor fi
restructurate conform prezentei legi. in acest scop, se vor putea desfiinta catedre
inutile, altele vor putea fi rationalizate dupd necesitdti sau se vor crea catedre noi.7
Imediat dupd Legea inviltämântului s-a emis Decretul 176 pentru trecerea in
proprietatea statului a bunurilor bisericilor, congregatiilor, comunitatilor sau particu-
larilor, ce au servit pentru functionarea sau intretinerea institutiilor de invdtdmant
general, tehnic sau profesional". in urma aplicdrii acestui Decret, au fost desfiintate
1582 de institutii particulare.
Prin Decretul 175 s-au infiintat §i §coli speciale de 2 ani, care puteau suplini
cei 8 ani de §coald medie, dupd care absolventii puteau unna studiile in invdtdmantul
superior.8 Ulterior, prin Decretul 343 din 1953, aceste §coli speciale s-au transformat
in Faculteiti muncitoregi. Absolventii unei §coli de 7 ani sau ai unei §coli profesio-
nale puteau fi admi§i direct in anul II, ultimul, al Facultdtii muncitore§ti. Dupd
absolventd i§i puteau continua studiile in invdtdmântul superior. Ace§tia puteau fi
admi§i la oral la once institutie de invatdmant superior cu media 2 (notarea era de la
1 la 5). Au existat insd §i studenti inscri§i la diverse facultäti din Universitatea
Bucure§ti, care nu aveau liceu1.9 Dupd cum au existat §i cadre didactice universitare
in perioada 1952-1953 care nu aveau liceul terminat. Institute le superioare deveneau
omnipotente in conducerea activitdtilor didactico-§tiintifice. Un prim bilant al
reformei, surprins in inconfundabilul limbaj de lemn stalinist, spunea: in anul §colar
1949-1950, reforma revolutionard a invdtdmantului a fdcut un pas uria§ inainte prin
noile forme de invdtdturd introduse in institutiile noastre de invatamânt superior pe
baza experientei studentimii sovietice".10
7 Ibidem, p. 475. Institutii de invätämänt superior create dupd. reforma" din 1948: Universitatea
C. I. Parhon" Bucuresti, Universitatea V. Babes" Cluj, Universitatea A. I. Cuza" Iasi, Scoala
Superioard. Pedagogicd Bucuresti, Institutul Maxim Gorki Bucuresti, Institutul de Stiinte Economice si
Planificare Bucuresti, Institutul Medico Farmaceutic Bucuresti, Institutul de Zootehnie si Medicind
Veterinard Bucuresti, Institutul Agronomic Bucuresti, Institutul de Petrol si Gaze Bucuresti, Institutul
de Tehnicd Minierd Bucuresti, Institutul Industriei Alimentard Bucuresti, Institutul Politehnic
Bucuresti, Institutul de Constructii Bucuresti, Institutul de Cdi Ferate Bucuresti, Institutul de Prevederi
Sociale Bucuresti, Institutul de Teatru Bucuresti, Institutul de Arte Plastice Bucuresti, Institutul de
Culturä Fizicd si Sport Bucuresti, Institutul de Cinematografie Bucuresti, Institutul de Exploatarea si
Industrializarea Lemnului Bucuresti, Conservatorul de Muzicd Bucuresti s.a.
8 Maria Somesan, Mircea Iosifescu, Legile din 1948 pentru reforma fnväreiméintului, in Analele
Sighet", 6, Anul 1948 Institutionalizarea comunismului, Fundatia Academia Civicd, 1998, p. 441.
9 Ibidem, p. 442. Nu a avut studii liceale nici directorul de studii al 5colii de Literaturd si Criticä
Literard Mihai Eminescu" din Bucuresti.
I° Cât priveste impactul asupra Universitätii Bucuresti, acesta a insemnat, dincolo de toate elementele
de fond amintite si desprinderea Facultätii de Teologie, care a constituit un institut universitar
independent in ianuarie 1949; Faculfatile de Medicind si Farmacie s-au unit, dänd nastere Institutului
de Medicinä si Farmacie Bucuresti, iar Facultatea de Medicind Veterinard a fost transferatä la
Institutul Agronomic infiintat in 1948.
Orasul Bucuresti rämänea, dupd cum s-a mai subliniat, centrul stiintei si culturii romänesti, chiar dacd
acum sunt metodic agresate si se ridicä obstacole in calea evolutiei lor normale. Dupd reforma
www.digibuc.ro
Legea din 3 august 1948 a determinat modificdri substantiale intre care

meritä a fi punctatä introducerea admiterii in facultate in functie de originea sociald.
Astfel, potrivit deciziei din 7 octombrie 1948 a Consiliului Interuniversitar, la
facultatile umaniste procentul studentilor proveniti din rândul täranilor cu mai putin
de 3 hectare de pämânt era de 20%. Viitorilor studenti li se solicitau la inscriere
certificate eliberate de fabricile unde erau angajati pärintii sau de Consiliile populare
in cazul täranilor. Li se aplica un Regulament de admitere discriminator, tinerii care
nu proveneau din rândul proletariatului sau al täränimii find obligati sa achite taxe
considerabil mai mari, uneori imposibil de plait. Abuzurile imbräcau i alte forme.
De pildd, nu li se permitea accesul la cantinä §i nu se acordau burse studentilor din
familii de chiaburi, intelectuali §i vechi politicieni. S-a produs avadar o schimbare in
peisajul studentesc, treptat ajungând sd se impund cei ce proveneau din mediul rural
care se inghesuiau in insalubrele camere de cdmin.
Adoptarea legii din 1948 a generat schimbdri §i in programa de studiu, limba
rusä find preferatä §i inmultindu-se cursurile ori referirile la pile comuniste cu
istoria §i cultura bor.
Istoria a fost disciplina care a suferit poate cel mai puternic influenta
comunistä, scrierile istorice find, incepând cu anul 1947, influentate/dirijate de
Mihail Roller, fapt ce a condus la corelarea istoriei românilor cu cea a slavilor, apoi
cu cea a sovieticilor. Un element pozitiv poate fi totu§i mentionat in legdturä cu
aceastä perioadä, §i anume crearea de §antiere arheologice, consecintd a dezideratului
clasei politice de a legitima trecutul slay."
Legea din 1948 a produs i schimbdri de genul: prelungirea anului universitar
la 10 luni, introducerea a cloud presesiuni speciale de examene pentru lichidarea
examenelor restante, promovarea intr-un an de studiu superior numai cu absolvirea
integrald a examenelor din anii precedenti, obligativitatea frecventdrii cursurilor §i
seminariilor. Se ameliorau conditiile materiale la nivelul instructiei universitare prin
alocarea de fonduri sporite in vederea lärgirii spatiilor de invdtare, dotdrii
laboratoarelor, imbogätirii fondului de carte. Din 1948 s-a reorganizat Oficiul de
asistenki de la nivelul Universitätii, având drept obiectiv sd acorde ajutor studentilor
cu origine sänätoasä §i care se distinseserä in cadrul manifestatiilor politice initiate
invdtdmântului din 1948 s-au infiintat sau readaptat la proiectele de dezvoltare social-economicd
numeroase institutii de invdtdmdnt superior: Institutul de .5.tiinte Economice ,si Planificare (fosta
Academie de Mahe Studii Comerciale si Industriale), Institutul de Geologie qi Tehnicd Minierd,
Institutul de Petrol, Gaze si Geologie, Institutul Politehnic (fosta Scoald Politehnicd), Institutul de Gli
Ferate, Institutul de C'onstructii (1949), Institutul de Exploatarea si Prelucrarea Lemnului, Institutul
Industriei Alimentare, Institutul Agronomic, Institutul de Zootehnie si Medicind Veterinara, Institutul
Medico-Farmaceutic, Institutul de Culturd Fizicii, Institutul de Arte Plastice Nicolae Grigorescu"
(1951), Institutul de Teatru §.i Arta Cinematografica I
Muzicii Ciprian Porumbescu", Institutul de Arhitecturei (1952).
L. Caragiale" (1954), Conservatorul de
Bucur Marin, La Faculté d'histoire de l'Université de Bucharest pendant le communisme (1948

I I
1989), in Analele Universitdtii Bucuresti. Istorie", an XLVI, 1997, p. 107-111.
www.digibuc.ro
150 DE ANI DE INVÄTÄMANT FILOLOGIC ROMANESC -TRADITIE 1 VALOARE - 1863-2013 161
de P.C.R. Sprijinul consta in asigurarea locurilor in cdminele studente0i, burse,

imbrdcdminte §i incältdminte12.
Legea din 1948 a schimbat in mod radical configuratia sistemului de
invdtdmânt, a§ezat pe baze democrarice, populare i realistltiintifice", cu scopul,
relevat de actul normativ indicat, de a pregki cadrele medii i superioare de
specia1i0i pe baze 0iintifice, care sd corespundd nevoilor consoliddrii democratiei
populare i construirii societdtii socialiste", precum §i acela de a forma cercetdtori
creatori in toate domeniile §tiintei §i culturii".
Legea a fost completatd in 1950 0 1958 cu hotdrari privitoare la organizarea
practicii in productie pentru elevi §i studenti, in vederea stabilirii unor contacte ale
acestora cu profesia pentru care se pregdteau. Initial practica avea sd se desfd§oare in
intreprinderi §i institutii cu care facultatile incheiau conventii, stabilindu-se perioada
practicii, numdrul practicantilor, operatiile la care studentii asistau sau luau parte13.
Dupd 1948, s-a introdus un control ideologic care cenzura absolut tot: cadrele
didactice, studentii, programele universitare, cursurile, seminariile, timpul liber,
corespondenta etc. S-a introdus dupd cum am mai mentionat deja, Referatul de cadre
obligatoriu14, P.M.R. implicându-se cu totul in viata universitard 0 in perioada 1948
1964. Dosarul de cadre a fost co§marul corpului profesoral universitar15.
Dupd 1948, in universitäti s-a impus ca unicd alternativd, modelul sovietic in
toate domeniile, cu tot ce insemna el: organizare, bibliografie, relatii culturale
interuniversitare16.
Comuni0ii din România au fdcut tot posibilul sd se creadd cd invdtdmântul
superior a cunoscut o resurectie. Conducdtorul partidului, Gheorghe Gheorghiu-Dej
scria in 1956: Fabricantilor §i mo0erilor din tam noastrd nu le trebuia lichidarea
analfabetismului. Ei nu erau interesati in culturalizarea maselor populare, aceasta ar
fi dus la o cre0ere a cuno0intelor maselor, la intensificarea luptei lor pentru un trai
mai bun. Clasele exploatatoare nu aveau nevoie de un popor cult, ci de robi supu0
care sd lucreze pentru ele". Dimpotrivd a§a cum o afirma explicit un HCM din
1953 in optica noilor guvernanti invdtdmântul superior in România urmärea
educatia ideologica i politicd a cadrelor didactice §i studentilor pe baza invdtdturii
lui Marx, Engels 0 Lenin".
Tot acum, in 1948, a avut loc §i reorganizarea Academiei Române, ceea ce a
atras dupd sine reforma cercetdrii §tiintifice prin crearea unor noi institute care in
realitate erau continuatoarele unor institute create de mai multe decenii. in crearea,
12 Elena Ndstase, Unele aspecte ale apliceirii reformei Enveirámlintului din 1948 la Universitatea din
Bucuregi, In Analele Universitätii Bucuresti. Istorie", an XII (1963), p. 142, 149.

13 N. Isar, Din organizarea practicii In productie En Universitatea Bucureqti, dupei reforma "inveita-
mântului din anul 1948, in Analele Universitdlii Bucuresti. Istorie", an XII (1963), p. 151, 153.
Ddnut Dobos, Ingerinte in viata universitarei romiineascei 1944-1964, in Arhivele totalitarismului,
an II, nr. 4, 1994, p. 31.
15 Ibidem.
16 Ibidem.
www.digibuc.ro
organizarea si conducerea lor rolul esential 1-au avut profesorii de la Universitatea

Bucuresti. in plus, trebuie recunoscut ea o serie de cadre didactice inläturate de la
Universitate au fost recuperate de aceste institute, care astfel au putut beneficia de
valoroase competente, find scutite de improvizatii si tatondri.
Ca urmare a reformei din 1948, in Universitatea din Bucuresti s-au restruc-
turat si reinfiintat noi facultäti. Facultatea de Litere si Filosofie s-a transformat in
alte patru facultäti: Filosofie, Istorie, Filologie, Psihologie-Pedagogie.17
Universitatea din Bucuresti avea, dupä reforma din 1948, urmdtoarele
facultäti: Facultatea de Matematicä-Fizicd, Facultatea de Stiinte Naturale,
Facultatea de Filosofie, Facultatea de Filologie, Facultatea de Pedagogie-
Psihologie, Facultatea de Istorie-Geografie si Facultatea de tiinte Juridico-
Administrative. De-a lungul celor peste patru decenii de la reformd, Universitatea a
cunoscut mai multe modificäri, prin scindarea si aparitia unor facultäti intr-o primä
etapd, apoi fuzionarea si micsorarea numärului de facultati in ultimul deceniu.
Facultatea de Filologie avea atunci sectia de Limbd si Literaturd Romând.
Activitatea didacticä si stiintificä era centratä pe catedre, ale cdror principii de
bazd s-au fixat in 1949 si 1953. Cadrele didactice erau antrenate in activitäti minutios
stabilite in cadrul catedrelor, care au introdus o anumitä rigiditate in viata
universitarä. Corpul didactic si-a märit sensibil rândurile: 1948/1949 458,
1949/1950 685, 1950/1951 831, 1951/1952 966 si 1952/1953 793.18
Dupd 1949 au fost supusi presiunilor si eliminati/respinsi sub diverse forme
fii de fosti exploatatori", chiaburi, detinuti politici. Multe decizii de exmatriculare
se emit pentru studentii care si-au ascuns originea sociald" sau nu au fäcut
declaratii corecte.19
Legea a fost socotitä drept o
lege revolutionard, intruck scoate din mâna
burgheziei exploatatoare aceste mijloace de culturd si de cadre". Din 1948, P.M.R.
pretindea studentimii loialitate si aderentä deplind la noul regim".2° Acum erau
inläturate urmdrile politicii scolare burghezo-mosieresti care impiedicd" pe fii de
muncitori si tärani A. urmeze un liceu sau o facultate.21
Legea a constituit o mare realizare a regimului. Fusese prefiguratä si asteptatd.
Cu ocazia Congresului P.M.R. din 21-23 februarie 1948, Gh. Vasilichi, Ministrul
Educatiei Nationale afirma plin de satisfactie:22 Avem nevoie sd creäm in tara noastrd
o noud intelectualitate iesitä din rândurile muncitorimii, ale täränimii si ale
17 in 1950, Facultatea de Istorie-Geografie s-a scindat in doud facultdti independente. in 1952-1953
s-a creat Facultatea de Ziaristicd care a functionat pdnd in 1957. in 1957-1958, Facultatea de
Pedagogie-Psihologie a fost desffintatd si transformatd in sectie in cadrul Facultdtii de Filosofie.
AceIasi fenomen de scindare a cunoscut in 1962 si Facultatea de Matematicd-Fizicd.
18 Ovidiu Bozgan, Universitatea din Bucurefti. Scurt istoric, 1994, p. 67-73.
19 Mircea Iosifescu, Maria Somesan, Politica de cadre in inveitänzlintul superior, in Analele Sighet",
7 anii 1949-1953: mecanismele terorii, 1999, p. 853-858.

29 Cristian Vasile, op. cit., p. 131.
Scanteia din 4 august 1948 apud Ioana Boca, Studeniii in anii '50, p. 209.
22
Ioana Boca, Studentii in anii '50, in Anuarul Institutului Romdn de Istorie Recentd", I, 2002, p. 209.
www.digibuc.ro
intelectualitdtii progresiste". Iar dupd Reforma" invdtdmdntului acest lucru s-a realizat
satisfactia a fost nemärginitd. in zilele 1-2 aprilie 1949, a avut loc o consfdtuire cu
rectorii §i decanii universitdtilor din tard.23 A participat §i Ministrul invdtdmântului,
acela§i Gh. Vasilichi. Evident cä problema principald despre care s-a discutat a fost din
nou aceea legatd de consecintele Reformer din 3 august 1948 §i mai ales de modul
in care se aplicd ea". Gh. Vasilichi aprecia plin de multiunire cd Reforma
invdtdmdntului initiata de P.M.R. §i insu§itd de Guvern este o reformd adâncd; prin ea,
edificiul nostru §colar a fost intors cu 90 de grade", iar Rectorul Universitdtii
Bucure§ti, acad. Al. Rosetti, remarca bunele rezultate pe care le dau noile discipline
marxist-leniniste, materialismul dialectic §i istoric, economia politicd §i. limba rusd"
(...). 24 De asemenea, acad. Iorgu Iordan, decan al Facultatii de Filologie la acea datd,
scotea §i el in evidentd importanta disciplinelor ideologice noi create".25
in realitate, Legea invdtdmantului din 1948 a dus la desfiintarea unor facultdti
§i directii de cercetare, la eliminarea unor directori de discipline §i a modelului
spiritual intretinut de ace§tia. S-a produs atunci o rupturd §i o spargere a normelor de
competentd §i recrutare. Universitatea nu mai este cetatea academicd care
promoveazd §tiinta fdrd obligatii, nu mai este nici independentd, nici autonomd, nu
mai creazd valori culturale pe care sd le promoveze apoi in jurul sal, ci devine un
transmitkor de valori" create in afara sa. A§adar, ideologia dominantd invadeazd
spatiul universitar, schimbd continuturile invdtdmdntului, inventeazd noi criterii de
evaluare/promovare, noi forme de conduitd"26.
Dupd Reforma" invdtdmântului, se raporta cd s-a reu§it sd se numeascd
profesori din afara invdtdmantului [superior]", spärgdndu-se astfel carapaceo
reactionard care era autonomia universitard".27
0 altd caracteristicd a perioadei, care se va mentine §i mai tdrziu a constituit-o
includerea in corpul profesoral universitar a unor persoane care nu indeplineau nici
mdcar conditia minimall a detinerii diplomei de absolvire a invdtdmantului superior.
Procesul s-a produs in paralel cu indepärtarea din structurile universitare a profesorilor
§i studentilor care nu corespunedeau sub aspectul culorii politice, dar §i cu adrniterea
studentilor la facultate in baza recomanddrilor din partea organizatiilor politice
(P.C.R., U.T.C.) care garantau pentru originea sdndtoasd" a candidatului28. Senatele
universitare au fost inlocuite cu Consilii $tiintifice, care doar executau dispozitii.
Decretul 175 Legea din 3 august 1948 privind Reforma fnvágimetntului, a
stabilit obiectivele acesteia: formarea tinerilor in spirit comunist, controlul strict al
23 SANIC., fond C.C. al P.C.R., Propaganda si agitatie, dosar 77/1949, f. 9.

24 Ibidem, f. 11.
25 lbidem, f. 13.
26 Cristian Vasile, op. cit., p. 124-125.
27 SANIC., fond C.C. al P.C.R., Propaganda si agitatie, dosar 77/1949, f.13.
28 D. Stan, L. Stan, Universitatea mediu de formare a elitelor societätii qi de manifestare a unor
disfiinctii specifice, in Cimpul universitar 0 actorii sal (coord. Adrian Nicolau), Bucuresti, 1997, p. 82.
www.digibuc.ro
§colilor elementare, medii §i superioare, prin suprimarea autonomiei universitare".29

Bursele urmau sd se acorde dupd un Regulament nou.3°
Reforma" din 1948 a fost o parte componentd a revolutiei culturale
comuniste" de mai tdrziu.31 A fost cea care, prin consecintele ei i-a netezit drumul spre
revolutia culturald" ce urma sd vind. Ziarele au scris mult despre aceastd Reformd".
Astfel, Contemporanul" din 6 august 1948, in articolul Reforma invatei-
mántului in spiritual democratiei populare afirma: El este un invdtdmant a§ezat pe
baze realist §tiintifice. Vechea §coald nu tinea seamd de realitdtile economice §i
sociale ale tdrii" §i a cultivat un spirit abstract §i metafizic, iar tineretul a fost educat
in spirit individualist.32
Reforma" din 1948 a insemnat un salt revolutionar serios inainte, dar (...) a
fost poate prea mare fatd de posibilitatile noastre", cdci mai persistd elemente
du§mänoase, reactionare.
A insemnat reorganizarea catedrelor, reglementarea nurndrului studentilor §i
doctoratului, (...) planificarea invdtdmdntului superior dupd nevoile tdrii, laicizarea
lui, deschiderea portilor pentru copiii sdraci"33 etc., crearea manualelor §i
programelor unice, introducerea unei metode pedagogice unice, orientându-se dupd
metoda sovieticd". Cadrele didactice trebuiau reeducate, spre a lichida spiritual
politicianist, infumurarea, egoismul, intrigdria, coruptia". Cele mai antipatice erau
cadrele didactice din invdtdmântul superior care se credeau detindtorii §i
monopolizatorii culturii §i §tiintei, ndscuti sd conducd, orgolio§i, increzuti, comozi, §i
care se ascundeau totdeauna in dosul autonomiei §colare, pe care o considerau ca
inviolabld, iar clasa lor sociald o considerau ca o castä, In care n-aveau ce cduta
oamenii strdinr. Reforma" a fdcut, avadar, o adevdratd revolutie §i aceasta era o
mândrie pentru Partidul nostru". Noii profesori trebuiau acum sdli
insu§eascd o
noud culturd §i o altd morald cea proletard".34
in urma Reformer invätämântului s-au nationalizat §i toate §colile
particulare §i cele confesionale.
Reforma" invdtdmântului din 3 august 1948 a urrndrit: formarea tinerilor in
spirit comunist, controlul total al invdtdmântului, suprimarea autonomiei universitare,
constituirea unei pdturi de cadre" care sd aplice cu strictete politica P.M.R., copiii
trebuiau transformati in comun4ti adevdrati".35
Dupd 1948 viata universitard s-a caracterizat printr-un control nelimitat
asupra ei, lipsa autonomiei universitare, subordonarea intereselor academice celor
politice, uniformizarea planurilor de studiu.
29 Cristian Vasile, op. cit., p. 122-123; Monitorul Oficial,", nr. 177 din 3 august 1948.
30 Gh. T. Ionescu, Contributii la istoricul Universitätii din Bucureqti dupil 1918, in Studii", t. XVII,
nr. 6, 1964, p. 1320.
31 Comisia prezidentiala pentru analiza dictaturii comuniste din Romania. Raportulfinal, p. 488.
32Contemporanul", 6 august 1948.
33 SANIC., fond C.C. al P.C.R., Propaganda *i agitatie, dosar nr. 11/1949, f. 12, 21; dosar 40/1948;
dosar 136/1948.
m SANIC., fond C.C. al P.C.R., propaganda §i agitatie, dosar 11/1949, f. 23 i 26.
www.digibuc.ro
150 DE ANI DE INVATÄMANT FILOLOGIC ROMANESC -TRADITIE SI VALOARE 1863-2013 165
in urma Reformer, invatamantul a devenit unitar, de stat, laic §i accesibil

36
tuturor. Examenele au devenit mult mai u§or de promovat, la orice disciplind
ajungand 95-98% dintre studenti, mai ales in cazul facultatilor cu profil umanist.37
Printre consecinte, mai mentionam:
1. Obligativitatea limbii ruse din anul §colar 1948/1949, incepand cu clasa a
IV-a §i apoi la toate gradele de invatamant.38
2.5'co1ile speciale de 2 ani au fost infiintate prin Legea invatamantului din
1948 §i deschise din septembrie 1949. in 1953, prin Decretul 343, Scolile speciale,
infiintate in 1948, au fost transformate in Facultati Muncitore§ti.
3. infiintarea de cursuri speciale pe langa facultati §i institute de invdtámant
pentru formarea de cadre inginere§ti necesare productiei din randurile muncitorilor"
care erau sco§i de la munca §i primeau §i salariu §i bursa_ Erau conduse de decani §i
rectori; se sustinea examen de diploma (1950 prima promotie).39
in Romania au functionat urmdtoarele scoli de partid: 1945 Scoala Superioara
de Partid Stefan Gheorghiu"; 1946 Scoala Centrala de Partid in limba maghiard; 1948
Scoala Centrala de Lectori A. A. Jdanov".4° Cele cloud §coli (Stefan Gheorghiu, §i
A. A. Jdanov") s-au unit in 1954.
Din 1948 s-a pus aceasta problema a invätamantului de partid, care trebuia
sa ridice (...) cadre cinstite §i verificate totodata, solid prevdzute din punct de
vedere ideologic"»
in 1949, dupa Reforma" invätämantului, Partidul analiza §i discuta cum se
preda §i cum se asimileaza marxism-leninismul, invatamantul de partid, istoria
P.C.U.S. Se dddeau indicatii ca aceasta sd se faca prin studiu individual (cititul
individual") sau in grupuri de studiu de maximum 10-15 tovard§i", seminariile
urmand sa intregeasca cele citite acasa".
Activitatea Sectiei de propaganda a C.C. U.T.M. era indrumata §i analizata de
calm tandrul activist, viitor profesor la Facultatea de Filologie din Bucure§ti, Paul
Cornea, care, in §edintele din 16 iunie 1949 cu colectivul Sectiei de Propaganda §i
Agitatie a C.C. U.T.M., afirma: sarcina noastra consta in a salta munca tineretului la
un grad mai Malt de principialitate, de a trezi in sufletul tineretului, de a-i dezvolta
dragostea fata de Uniunea Sovietica, de a-§i insu§i combativitatea de clasa". (...)
Unii agitatori dadeau, insa, dovada de lipsd de combativitate". Dorinta de a termina
facultatea era mai puternica decat atitudinea morald fata de regim. 42
Decretul 353 din 1 decembrie 1948 organiza asistenta studenteasca in
Universitäti, creandu-se Oficiile de asistenfá care erau subordonate unui Centru de
36 Vademecum, Universitatea Bucurqti, 1979-1980, p. 8.

37 Andrei Cosmovici, op. cit., p. 159-161.
38 SANIC., fond C.C. al P.C.R., Propagandd *i agitatie, dosar 1/451, f. 2.
39 SANIC., fond C.C. al P.C.R., Stenograme, dosar 8/1949, f. 104.

40 Ioana Boca, 1956 un an de ruptura. Romania Intre internationalismul proletar fi stalinismul
antisovietic, Bucurqti, Fundatia Academiei, Civica, 2001, p. 50.
41 Ibidem.
42 SANIC., fond C.C. al P.C.R., Propagandd §i agitatie, dosar 29/1949, f. 140.

www.digibuc.ro
166 AD1NA BERCIU-DRÄGNICESCII
Asistenfei Studenfeascii, care exista in fiecare Universitate §i care era subordonat

Consiliului Superior al Asistenfei StudenfeVi (C.S.A.S.), ce functiona pe ldngd
Ministerul invdtdmântului, pre§edinte fiind chiar Ministru1.43 Consiliul Superior
acorda §i bursele, dupd un Regulament nou, ce a fost elaborat de CSAS. in fiecare
facultate s-a constituit un Centru de Asistengi Studenfeascá."
Dupd Reformd", vechile Asociatii Studente§ti au fost destlintate, cdci erau
antidemocratice §i reactionare §i au fost integrati toti studentii in Uniunea Nalionalii
a Studenfilor din Romeznia.
in perioada 1950-1954 dosarul personal era eliminatoriu pentru admiterea in
invdtdmântul superior. Dupd 1956, elimindrile din facultate aveau loc in §edinte de
demascare.45
Studentimea trebuie educatd in spiritul dragostei nelimitate fatd de popor §i
Republicd. Studentii trebuie sd §tie cine sunt du§manii §i care-i sunt prietenii".46
Purificdrile din Universitati au vizat, dupd cum s-a mai spus, deopotrivd
profesorii §i studentii. in 1948-1949, organizatiile de tineret ale P.N.T., P.N.L.
fuseserd desfiintate §i multi dintre ei arestati. La fel cei din Mi§carea Legionard §i a
Fratiilor din Cruce (elevi §i. studenti).47
Fii de exploatatori" i du§mani ai poporului" aveau interdictie de admitere
in facultdtile de profil umanist: Filologie, Istorie, Filosofie, Drept; acestea erau
inaccesibile celor care aveau origine nesdndtoasd", ori erau fii de chiaburi, preoti,
burghezi, exploatatori".48
in 1950, C.C. al P.C.R. trimitea circulare cdtre Coinitetele judetene in vederea
recrutdrii pentru Scoala Superioard de Stiinte Sociale A. A. Jdanov", Universitatea
de Partid Stefan Gheorghiu" §i Institutul Politico-Administrativ. Se solicita ca
aceste recrutdri sd se facd cu toad* seriozitatea, cursantul sd aibd un trecut politic
curat, disciplinat, sd fie cinstit, cu dragoste de patrie, devotat cauzei clasei
muncitoare", cu moralitate desdvdr§itd; cursantii puteau fi §i. cadre didactice, precum
§i studenti ai Facultdtilor de Filosofie, AAA', Filologie, Istorie.49
in 1950, de la C.C. al P.M.R. veneau instructiuni, solicitand sd se dea o
atentie deosebitd invdtdmântului superior de cdtre Comisia de invdtdmânt Public,
care functiona sub coordonarea partidului. Aceasta trebuia sd se ocupe de felul cum
profesorii 4i organizeazd *i predau cursurile in spiritul Reformei in invdtdmant, dar
§i de felul in care studentii i§i insqesc materiile programate de Minister.50
44 Vasile Cristian, op. cit., p. 132.
45 Ioana Boca, Studenfii din anii '50, p. 212.
46 Ibidem, p. 207.
47 Ibidem, p. 208.
48 Romulus Rusan, Cronologia, p. 63-64.
49 SANIC., fond C.C. al P.C.R., Propaganda i agitatie, dosar 16/1950, f. 9-10; dosar 64/1950, f. 11.
5° Ibidem, dosar 16/1950, f. 9 §i 76.
www.digibuc.ro
in 1950 s-a organizat §i fnvágimântul superior seral qi feirii frecvengi, pentru

formarea de noi specia14ti dintre muncitori. in 1959-1960 se hotdra ca cei care
lucreazd efectiv in productie, sa urmeze o facultate in specialitatea lor, Mid a pardsi
locul de muncd. Erau selectati la locul de muncd fii de oameni ai muncii pdnd in 35
de ani absolventi ai Folii medii.51
in 1953 s-au dat dispozitii de a se infiinta Catedre de Stiinte Sociale peste tot
in invdtdmantul superior.52 Studentii, sd participe la Conferinta Cercurilor Stiintifice
Studente§ti, pe tail, organizatd prima oard in mai 1953, dar tov. Mihail Roller atedgea
atentia ca C.C. U.T.M. sd verifice studentii care prezintd referatele".53
Din 1953 pe langd rectorii de la Bucure§ti, I4i, Cluj, Timi§oara §i la unele
catedre, au fost plasati consilieri sovietici.54
Dupd 1949 au fost supu§i presiunilor §i eliminati/respin§i sub diverse forme:
fii de fosti exploatatori", chiaburi, detinuti politici. Multe decizii de exma-
triculare s-au emis pentru studentii care si-au ascuns originea sociald" sau nu au
fdcut declaratii corecte.55
in 1953, Ministerul invdtdmântului echivala studiile absolventilor Scorn
Superioare de Stiinte Sociale A. A. Jdanov" §i ai Universitatii de Partid Stefan
Gheorghiu" (duratd de doi ani) cu studiile Facultdtilor de Filologie, Pedagogie §i
Stiinte ale Universiatii din Bucure§ti.56
Cadrele didactice din invdtdmantul superior puteau ocupa un post §i dacd nu
aveau titluri §tiintifice. Conform HCM 26/1953, Comisia Superioard de Diplome din
cadrul Comitetului pentru invdtdmântul superior de pe ldngd Consiliul de Mini§tri
putea acorda titlul de doctor in §tiinte §i persoanelor fdrd studii superioare. Un nou
HCM 529/1953 stabilea cd se putea acorda gradul de conferentiar sau profesor
universitar §i persoanelor färd titlu §tiintific.
in 1964, cu ocazia aniversdrii Centenarului Universitätii Bucure§ti, despre
Reforma" din 1948 se afirma cd: in Universitatea din Bucure§ti, revolutia populard
a adus un suflu innoitor, a contribuit la mobilizarea elementelor democratice, cadre
didactice i studenti, hotdrdte sd contribuie cu toate fortele lor la dezvoltarea
activitätii universitare pe un fdgas democratic §i progresist.
Con§tiinta marilor sarcini care stäteau in fata §colii noastre superioare i-a
determinat pe frunta§ii intelectualitdtii noastre, printre care numero§i profesori ai
Universitätii, sd se aldture inch' de la inceput revolutiei populare care a dus implicit la
democratizarea invdtdmantului i la legarea lui de necesitdtile progresului economic,
social §i cultural al tdrii. Profesorii Iorgu Iordan, S. Stoilow, N. Gh. Lupu, Stefan
51 Ibidem, dosar 6/1959, f. 3 si f. 9.

52 Ibidem,dosar 59/1953, f. 22.
53 Ibidem, f. 3-4.
54 Ibidem, dosar 30/1953.
55 Mircea Iosifescu, Maria Somesan, Politica de cadre în înváriimeintul superior, In Analele Sighet",
7 Anii 1949-1953: mecanismele terorii, 1999, p. 853-858.
56 Ibidem, p. 856.
www.digibuc.ro
Nicolau, C. I. Parhon, Mihail Ralea, Al. Rosetti §i multi altii, precum i marea
majoritate a studentimii s-au angajat cu insufletire in aceastd luptd. (...)
Necesitatea reformei invdtdmântului superior s-a fdcut simtitd Inca' din primii
ani dupd 23 august 1944. infdptuirea ei n-a fost posibild decât din conditiile create
dupd preluarea intregii puteri de cdtre clasa muncitoare, dupd ce tam a pd§it pe calea
transformdrilor socialiste. Reforma invdtdmântului a fost infdptuitd pe baza
indicatiilor date de Partidul Muncitoresc Roman prin legea din 3 august 1948, cu
care ocazie au fost trecute in proprietatea statului toate §colile de culturd generald.
Transformarea intregului invdtdmânt din tara noastrd in invdtdmânt de stat, era cerutd
de schimbdrile revolutionare din structura economicd §i politicd a tdrii. (...)
Reforma invdtdmântului a dat intregului invdtdmânt un caracter §liintific bazat pe
principiile materialismului dialectic. invdtdmântul a fost complet separat de bisericd.57
Canalul Dunáre-Marea Neagrd - 1949-1950

in 24 mai 1949, in Sedinta Biroului Politic al Partidului Comunist s-a adoptat
Proiectul de hotärdre privind inceperea imediará a lucrárilor de construire a
Canalului DunclreMarea Neagtir, conceput dupd modelul sovietic, al Canalului
VolgaDon: Ne-am inspirat din experienta Uniunii Sovietice, având totodatd §i
ajutorul ei, fdrd de care nu am putea executa aceste lucrdri".58 Peste cloud zile,
Academia Romand saluta, in §edinta sa din 26 mai 1949, proiectul Guvernului de
construire a Canalului CernavoddMarea Neagrd, incredintând i P.M.R. §i Guvernul
de adeziunea tuturor academicienilor. Se va infdptui, astfel, o
mare lucrare care face
parte din opera de construire a socialismului in tara noastrd" (...). Va fi operd o
epocald, Academia Romând i§i ia angajamentul sä participe la desdvâr§irea ei prin
luminile §i cuno§tintele §tiintifice §i tehnice ale membrilor §i colaboratorilor sdi".59 Si
au murit acolo, dupd cum se §tie, mii de oameni nevinovati.
Canalul DundreMarea Neagrd a fost anuntat ulterior, §i in ziva de 6 iunie
1949, de tovard§ul Chi§inevschi, in §edinta Consiliului de Ministri, cu multd satisfactie:
acum incepem construirea canalului Dundrii, care va ridica viata noud, orase noi etc.
Este un obiectiv minunat de a fi cdutat, de a se scrie despre el. Trebuie fdcutd o mi§care
de creatie in jurul acestei constructii (trebuie fdcute comenzi de Stat)".6°
57 Alexandru Balaci, Ion Iona*cu, Universitatea din Bucuresti. Festivitatea centenarului 14-19
octombrie 1964. Bucure§ti, Editura Universitätii din Bucure0, 1964, p. 43-44.
58 Dictionarul Penitenciarelor din Romania, p. 62-63. Ministerul Afacerilor Interne hotdrdse sä
trimitä acolo treptat pdnd la 100-150.000 de oameni, (plus familiile lor) care erau legionari, care
uneltiserd Impotriva ordinii sociale, pentru infractiuni politice, rdspdndirea de zvonuri sau informatii
false, omisiunea denuntdrii infractiunilor, detinere de arme, trecerea frauduloasd a frontierei etc., toti
cu condamndri de pând la 10-12 ani.
59 SANIC., fond C.C. al P.C.R., Propaganda i agitatie, dosar 81/1949, f. 56.
Ibidem, dosar 29/1949, f. 117.
www.digibuc.ro
Canalul devenise in septembrie 1949 o

treabd politico-tehnicd" dupd cum
indemna §i tovard§u1 Gh. Gheorghiu-Dej, §i. problema principald este asigurarea
mdinii de lucru permanente pe canal", recrutarea bratelor de muncd pe bazd de muncd
politicd in intreaga tard". Activi§tii indemnau la stimularea mândriei de a lucra pe
§antierul Canalului. Fiecare sd doreascd sa fie constructor al canalului (...), oamenii
sd ceard sd plece acolo". Dupd cum se poate observa, cinismul nu mai avea margini.61
Dar Canalul DundreMarea Neagrd, era considerat i gdndit de Ana Pauker §i
Gh. Gheorghiu-Dej un mormânt al burgheziei române§ti". A fost concretizat prin
HCM §i Ordonanta din 3 ianuarie 1950. Acolo erau trimi§i top reactionarii", toti
parazitii", top du§manii poporului", toti cei care primejduiesc sau incearcd sd
primejduiascd regimul de democratie populard §i constructie a socialismului sau care
defdimeazd puterea de Stat i organele sale, dacd faptele sale nu constituie infractiuni",
chiar dacd nu erau probe suficiente ca sd le poatd intenta proces. Pedepsele erau intre
12 §i 16 luni. Erau trimi§i pe baze de liste. in fiecare moment, se aflau acolo, dupd
unele calcule, intre 40.000 §i 60.000 de oameni.62 Printre ace§tia s-au aflat numerosi
profesori ai Facultdtii de Litere din Bucure§ti.
La un an de la deschiderea lui, Organizatia P.M.R. de la Canal a organizat
adundri cu programe artistice §i conferinte cu scopul de a populariza ajutorul dat de
U.R.S.S. §i a ardtat importanta politicd §i. economicd a Canalului; Comitetul de
Radiodifuziune a organizat emisiuni speciale pentru Canal; s-au acordat decoratii etc.63
Reafirmdm cd cinismul era MA' margini §i observdm cd drama Romdniei continua.
Evenimentele din 1956 i consecintele lor

in 1956 e§alonul de tineret al P.M.R. era numai Uniunea Tineretului
Muncitoresc (U.T.M.). in 1948 se dizolvaserd toate celelalte organizatii de tineret.
U.T.M. avea un Comitet Central, care desemna un Birou al C.C. din rdndul cdruia era
ales Secretariatul. Activitatea U.T.M. se desfd§ura sub coordonarea P.M.R.
S-au constituit Asociatii Studente§ti la nivel de facultate, care sd inglobeze pe
toti studentii, iar pe lard, s-a infiintat Uniunea Asociatiilor Studentegi din Romeinia
(U.A.S.R.).64
in anul 1956 (primdvaravara), in mediul studentesc se conturau tot mai clar
semne de nemultumire, ce pdreau sd devind tot mai serioase. Nemultumirile fatd de
regim se exprimau fie deschis In §edinte U.T.M., fie pe holurile faculatilor sau in
camerele de la cdmin. Biroul Politic al C.C. al P.M.R. a inceput sd fie mai atent cu
61 Ibidem, dosar 171/1949, f. 4-5.

62 Romulus Rusan, Cronologia, p. 24-25; Dicfionarul penitenciarelor din Romania, p. 63-65 cifrele
sunt mai mici, între 60.000 si 20.000 de oameni.
63 SANIC., fond C.C. al P.C.R., Propagandä si agitatie, dosar 33/1950, f. 1.
64 Coinisia prezidentiala pentru analiza dictaturii comuniste din Romania. Raport final, p. 334.
www.digibuc.ro
spatiul universitar, sd le promitd studentilor conditii mai bune in cdmine, cantine,

baze sportive, tabere.
Anul 1956 a adus o serie de evenimente favorizante comunizärii invätd-
mantului universitar. in 1955 s-a propus transformarea Facultätii de Ziaristicd (creatd
in 1952) in sectie a Facultätii de Filologie, sau desfiintarea facultätii. S-a considerat
Intemeiatd propunerea de integrare a Facultdtii de Ziaristicä in cadrul Facultätii de
Filologie din Universitatea din Bucure§ti, deoarece profilul Facultdtii de Ziaristicd se
apropie mai mult de cel al Facultdtii de Filologie". Se punea, de asemenea, i problema
integrdrii Institutului de Limbi Sträine ca sectie a Facultätii de Filologie".65
Congresul P.C.U.S. din U.R.S.S. din 1956 de condamnare a lui I. V. Stalin a
produs schimbäri destul de importante i in invdtdmantul de partid din Romania,
din Universitäti §i implicit din faculati.
Evenimentele din Ungaria i revolutia contra comuni§tilor din toamna anului
1956 au determinat §i ele manifestari cu caracter anticomunist §i in Romania.
Evenimentele din octombrie 1956 din Ungaria au determinat reactii similare i la
facultätile din Bucure§ti, cu atat mai mult cu cat initiatori la Budapesta fuseserd
studentii. Au apdrut caricaturi infáti§andu-i pe liderii sovietici, sau intrebäri cu
rdspunsuri precise, s-au boicotat orele de marxism. Studentii de la Filologie au fost
printre cei mai activi.
Au fost depistate elemente du§mänoase", mai ales in faculatile umaniste, in
special la Filologie, Filosofie, Istorie unde manifestdrile critice se exprimau fdti§:
desconsiderarea literaturii contemporane, intrebdri tendentioase", dezinteres Ltd de
istoria contemporanä, mersul la bisericä.66
La Facultatea de Filologie din Bucure§ti existau focare de nemultumire care
s-au declanpt cu ocazia adundrii din 27 septembrie 1956, convocatd pentru alegerea
noului birou din anul IV al organizatiei de bazä a U.T.M.. Cu acest prilej s-au discutat
probleme cum ar fi: criterii noi de acordare a burselor, imbundatirea conditiilor de
viatd ale studentilor, angajarea unor cadre didactice pregdtite67 dar i despre faptul cä
presa prezenta denaturat realitatea, dddeau i exemple. Sedinta a durat foarte mult, (10
ore), iar la sfar§it studentii au reu§it sà aleagd in biroul de an pe candidatii doriti de ei
nu pe cei sugerati de Biroul Organizatiei P.M.R. din facultate. in fapt, se criticase:
viata de cdmin, presa care minte, activitatea ideologicd i cursurile de slabd calitate din
facultate, cum ar fi: Economie politicà, Istoria literaturii ruse §i sovietice, Istoria
literaturii romane. Studentii caracterizaserd cursul tovard§ului Silvian Iosifescu drept
un curs la nivel de §coald medie §i au cerut ca academicianul G. Cdlinescu sä tind
SANIC., fond C.C.. al P.C.R., Propaganda i agitatie, dosar 69/1955, f. 27-28 si f. 43. Nu s-a
realizat acum acest lucru. Facultatea de ziaristicd a functionat independent dupd 1957 cdnd a devenit
sectie a Facultdtii de Filologie
66 Ioana Boca, 1956, un an de ruptura. Romania Intre internationalismul proletar yi stalinismul
antisovietic, Bucuresti, Fundatia Academia Civicd, 2001, p. 81.
SANIC., fond C.C.. al P.C.R., Cancelarie, dosar 113/1956, f. 10 si urm.; Comisia prezidentiala
pentru analiza dictaturii comuniste din Romania. Raportul final, p. 334 si urmdt.
www.digibuc.ro
150 DE ANI DE INVATAMÂNT FILOLOGIC ROMANESC -TRADITIE I VALOARE - 1863-2013 171
cursuri sau conferinte de literaturd romând".68 Imediat Biroul Politic P.M.R. din
facultate a convocat o §edintd urgentd. S-a propus o noud Adunare Generald a
organizatiei de bazd U.T.M. anul IV Filologie pentru ziva de 1 octombrie. Aici trebuia
sd se clarifice problemele ridicate, sd fie demascate elementele dizolvante i (...) sà se
ia mdsuri organizatorice necesare (...) pand la aplicarea celor mai severe sanctiuni
statutare".69 Dar §i de aceastd data' studentii au spus acelea§i lucruri. Dupd discutii
prelungite, Biroul P.M.R. din Facultate a suspendat §edinta §i a propus reluarea ei, ca
sd se aleagd noul birou de an U.T.M. i sd se sanctioneze studentii recalcitranti. S-a
decis convocarea pe 4 octombrie a unei Adundri Generale Extraordinare a Organizatiei
de Bazd a anului IV din Facultatea de Filologie, unde s-au dezbdtut manifestdrile
grave care au avut loc la Adunarea de Alegeri a acestei organizatii din 27
septembrie".7°
Ulterior, dupd §edinta din 1 octombrie, Biroul Organizatiei de Bazd P.M.R. din
Facultatea de Filologie a decis sanctionarea (exclu§i din U.T.M. i exmatriculati)
studentilor care au perturbat" §edinta din 27 septembrie: Marin Per§inaru, Titel Sorin,
Sergiu Serban i Naidin Georgeta. Initial primiserd vot de blam i doar Marin
Per§inaru fusese exclus, dar, ulterior, organizatia de partid a decis sd fie toti
exmatriculati raid drept de inscriere la alte facultati.
La nivel superior, Biroul de Partid al C.C. al P.M.R. a convocat pe 4 octombrie
1956 o §edintd in care s-a discutat numai despre cele petrecute la §edinta studentilor
din anul IV de la Filologie de la Universitatea din Bucure§ti. Informarea a prezentat-o
N. Ceau§escu, propunând §i solutii precum: profesorii sd se ocupe mai mult de
studenti, de organizarea muncii politice in rândul lor, sd se acorde mai multe burse
si... sd se controleze concret la facultate care sunt elementele dqmdnoase care
intretin o atmosferd nesdndtoasd in facultate, cine sunt in dosul acestor elemente
ia mdsuri politice pentru a determina masa de studenti sd se desolidarizeze de
actiunile acestora §i izoldm pe ace§tia"; tineretul U.T.M.-ist sä ia mdsuri pentru
a combate cu toatd seriozitatea manifestdrile anarhice, liberaliste ale unor studenti
fatd de profesori".71 Se raporta cä studentii au propus sä intre in grevd pentru
realizarea dezideratelor, ceea ce este un fapt deosebit de gray", o
manifestatie cu
placarde".72 Vinovatii erau elementele dizolvante, mic burgheze, anarhiste", care au
dezorientat adunarea, s-au sustinut afirmatii nepartinice". S-a informat §i despre
convocarea unei Adundri Extraordinare a organizatiei de bazd U.T.M. a anului IV
pentru clarificarea" problemelor, dar §i cd a inceput o anchetd la Facultatea de
Filologie pentru demascarea" elementelor nesändtoase".73
68 SANIC., fond CC al P.C.R.,Cancelarie, dosar 113, 1956, f. 13.

69 Ibidem, f. 15.
70 Ibidem, f. 5.
71 Ibidem, f. 3.
72 Ibidem, f. 12.
73 Ibidem, f. 2.
www.digibuc.ro
172 ADINA 13ERCIU-DRAGNICESCII
Adunarea de alegeri a biroului U.T.M. anul W Filologie, din 27 septembrie

1956 s-a transformat, conform raportului fäcut de N. Ceausescu, intr-o instigare la
adresa regimului i partidului". La nivelul Biroului Politic C.C. P.M.R. s-a decis
convocarea unei noi sedinte a anului IV. A treia. Noua sedintä a anului IV s-a putut
tine abia in ziva de 19 octombrie 1956. Dar biroul P.M.R., din facultate, dupä
10 ore de dezbateri, nici acum nu si-a putut impune punctul de vedere, i nici sä
sanctioneze pe studentii care luaserd cuvântul i si-au expus nemultmnirile. Sedinta
a fost suspendatä trei zile, reluându-se discutiile pe 21 octombrie, când s-au votat"
sanctiunile cerute de P.M.R. Cu mare greutate, din lipsa participantilor, s-au
obtinut voturile care urmau sd-i sanctioneze pe studentii curajosi. in final, studentul
Marin Persinaru a fost exclus din U.T.M., Nicolae Mihai a primit vot de blam, la
fel Sorin Titel.
Adunarea aceasta a fost serios ajutatä prin cuvântul a 7 tovaräsi (...) printre
care: Gogu Rädulescu, Novicov, Coteanu, Feifer, Pompam".74
Organizatia de partid, P.M.R. din Facultate, a fost total nemultumità si a decis
ca sä. se desolidarizeze" de tot ce s-a discutat i s-a votat la Adunarea anului IV
Filologie si a hotärât noile sanctiuni: excluderea din U.T.M. a tuturor celor care si-au
exprimat deschis nemultumirile: Marin Persinaru, Mihai Nicolae, Sorin Titel, Serban
Sergiu i Georgeta Naidin; alti doi au primit vot de blam.75
S-a propus exmatricularea, färä drept de a se mai inscrie la alte facultäti, a
studentilor: Marin Persinaru, Sorin Titel i 5erban Sergiu.
intr-o Nota Strict Secreta din 20 octombrie 1956 se transmitea sä se clarifice
problemele ridicate in Adunarea anterioard, sd fie demascate elementele dizolvante"
(...). Sä se controleze la Facultatea de Filologie care sunt elementele dusmänoase
care intretin o atmosferd nesändtoasä in facultate, cine sunt in dosul acestor elemente
sd se ia mäsuri politice pentru a determina masa de studenti sà
se desolidarizeze de actiunile acestora izoldm pe ace stia" Se impuneau
mäsuri de imbunätätire a muncii politice in Facultatea de Filologie".76
S-a constatat ca in anul IV Filologie existau câteva elemente dizolvante,
anarhiste, mic burgheze, cu o conceptie täräneascd inapoiatä de mic proprietar".
Acestia au reusit sä dezorienteze adunarea i sä antreneze studentii in discutii
neprincipiale i chiar in aprecieri dusmänoase".77 Erau desemnati Nicolae Mihai,
Marin Persinaru, 5erban Sergiu. De asemenea, se constataserä i in rândul profe-
sorilor manifestäri dusmänoase. Raportul lui Alex. Dräghici, Ministrul Afacerilor
Interne, din 1 octombrie mentiona cd:
74 Ibidem, f. 5.
75 Ibidem, f. 5-9.
76 Ibidem, f. 45-46.
77 Ibidem, f. 13.
www.digibuc.ro
Profesorul Avram Frenkian de la Catedra de Limbd Romând de la Facultatea

de Filologie, fugit din U.R.S.S., discutând asupra discursului tovard§ului Bulganin de
la Congresul al XX-lea al P.C.U.S. a afirmat urmdtoarele:
sfar§it, se recunoa§te negru pe alb, ceea ce era de mult evident pentru
orice orn cu scaun la cap. Teroarea in domeniul intelectual trebuia sa inceteze. Sd nu
mai vinä organizatia de partid sd-mi ceard sa decretez pe Platon §i altii drept filosofi
neglijabili. Acum voi putea sä vorbesc la ord. §i sà scriu a§a cum cred eu §i nu voi
ingddui fanaticilor de cornuni§ti sd ma terorizeze»".78
De asemenea, conferentiarul Byk Jack a fost criticat pentru Conferintele de la
cercurile studente§ti de lingvisticd", care sunt apolitice. Iar profesorul a ripostat cd nu
trebuie facuta politie politica in cercurile studente§ti", cd nu existd tendinte
primejdioase la studenti", cd nu e just sd se politizeze totul".79 Catedra de Limba
Germand a fost i ea supusa criticii. Si, in afard de exernplele acestea, in facultate,
organele noastre (ale Securitatii, n. ns.) mai detin i alte materiale din care reiese
atitudinea elernentelor du§mänoase strecurate in invatamântul superior, atât in rândul
studentilor, cat §i in rândul profesorilor". 0 parte din acestea erau urmdrite informativ
de organele noastre pentru a vedea dacd nu desfaward activitate organizatd".8°
Evenimentele internationale s-au precipitat §i pe 23 octombrie 1956 s-a
declanpt revolutia la Budapesta, tot in mediul studentesc. Peste tot in facultdti au
aparut manifestdri negative, unele chiar du§manoase, reactionare, inscriptii cu
caracter contrarevolutionar" de genul:
Bravo Ungaria!
Jos Comuni§tii!; Jos Stalini§tin; Studenti, fiti gata!" Studentii de la Filologie
din Bucure§ti au fost, din nou, printre cei mai activi.
Studentii din anul V ai facultatii de Filologie, Teodor Lupa§ §i Stefan Negrea
au prezentat pe 23 octombrie colegilor lor date, §tiri, informatii despre evenimentele
de la Budapesta; aveau i un material pe care doreau sd-1 trimita la ziarul Scânteia
Tineretului.
De asemenea, ofiterii de securitate raportau cä la Facultatea de Filologie in
ziva de 25 octombrie 1956 studentii nu s-au dus la seminariile de economie politica
iar la seminarul de materialism dialectic au fost prezenti dar nu au participat nici unul
la discutii"."
Studenti din Facultatile de Medicind, Filologie, Drept, Arhitecturd,
Filosofie, Ziaristica au fost arestati §i condamnati pentru agitatie publicr, fiindcd
au intentionat sa facd un Miting de solidaritate in Piata Universitatii pe
5 noiembrie, ca zi in care Revolutia de la Budapesta fusese zdrobitd de tancurile
Ibidem, f. 31.
79 Ibidem, f. 32.
89 Ibidem, f. 35.
81 SANIC., fond C.C.. al P.C.R., Propagandà i agitatie, dosar 58/1956, f. 154-156.
www.digibuc.ro
sovietice.82 Organele de securitate aveau ordin sà retina orice student care desfä§ura
actiuni ce le-ar fi pärut suspecte.
Astfel, pentru ziva de 5 noiembrie 1956 studentii medicini§ti Alexandru
Ivasiuc, Mihai Victor Serdaru §i Marcel Petri§or, student la Filologie, initiaserd o
adunare in Piata Universitatii la ora 15. S-a incercat convocarea unui numär cat
mai mare de studenti de la toate facultätile bucurqtene, vorbind de la orn la
orn". Timpul a fost scurt cloud zile, iar evenimentele din Ungaria s-au precipitat.
Deja, pe 4 noiembrie tancurile sovietice intraserd in Budapesta §i era clar Cä
revolutia maghiard se sfagea. L-a Bucure§ti s-a constituit un Cornandarnent General.
in ziva de 30 octornbrie 1956 a avut loc Sedinta Biroului Politic al C.C.
P.M.R. unde s-au discutat mäsurile ce trebuiesc luate vis à vis de evenirnentele
din Ungaria, la nivelul intregii tari: se va acorda o atentie deosebitä munch
politice in randul tineretului, a intelectualilor §i in special in randul studentilor
care constituie o masä mai u§or influentabilä de elemente du§mane; mäsuri pentru
suspendarea cursurilor in unele institute de invätärnant superior daca nevoile vor
cere asta".83 in aceste conditii, Securitatea a impiedicat orice actiune: arestäri in
zilele anterioare, oarneni instalati in Nara., cladirile baricadate, in geamuri s-au
instalat mitraliere, au fost aduse camioane cu prelate in care sä fie urcati cei pe
care urmau aresteze.
Cu toate acestea in ziva de 5 noiembrie au venit destui protestanti in Piata
Universitätii. Majoritatea au fost arestati i anchetati.84 Au avut loc arestari masive
ulterior in randul studentilor (perioada noiembrie 1956 ianuarie 1957) de la Medicind
§i de la Filologie. Au existat turnätori multi din randul colegilor. Au fost arestati §i
condamnati la trei ani de inchisoare Teodor Lupas i Stefan Negrea la 2 ani. Stefan
Negrea a fost trimis tot la Gherla unde a fost anchetat i torturat i s-a sinucis in 1958,
cu trei luni Mainte de expirarea pedepsei.85 Dintre cei de la Filologie, au mai fost
arestati Christl Depner i Mihai Rddulescu, studenti in anul ifi §i II. in urma procesului
Mihai Rddulescu a primit 4 ani inchisoare corectionald; Christl Depner a primit 6 luni
de inchisoare corectionald; Paul Goma §i Maria Florian Popescu, ambii studenti in anul
III la Filologie au fost condamnati la 2 ard de inchisoare corectional5.86 iar Paul Goma
§i la domiciliu obligatoriu. Au mai fost arestati Getta i Stejar Voievozeanu §i Alex
Calciu, Filologie an IV.
82 Romulus Rusan, Cronologia, p. 30-31; Ioana Boca, 1956, un an de ruptures'. Romania Entre
internationalismul proletar ci stalinismul antisovietic, p. 154
83 SANIC., fond C.C. al P.C.R., Cancelarie, dosar 124/1956, f. 3-6.
84 Ioana Boca, 1956, un an de rupture's. Romania Entre internationalismul proletar ci stalinismul
antisovietic, p. 154.
Ioana Boca, 1956, un an de ruptura. Romania Intre internationalismul proletar i stalinismul
antisovietic, p. 150 i nota nr. 29; Maria Some§an, Universitate politicä. Episoade ci documente,
Bucure§ti Editura Universitätii, 2004, p. i 335; Comisia prezidentiala pentru analiza dictaturii
comuniste din Romania. Raportul final, p. 339.
86 Ibidem, p. 156-157; Comisia prezidentiala pentru analiza dictaturii comuniste din Romania.
Raportul final, p. 339.

www.digibuc.ro
Unii dintre cei arestati au refuzat sd dea informatii despre colegii lor. Spre
exemplu, Christl Depner, arestatd in noiembrie 1956, la anchetd, când a fost invitatä
sä i§i denunte prietenii cu care voia sä participe la manifestatia din 4 noiembrie, a
spus cd nu poate, cä nu-i onorabil i nici frumos sä-§i trädeze prietenii".87
Legat de aceste evenimente, Paul Goma a devenit chiar de pe atunci, din
1956, de când era student la Filologie, un element periculos", protestând impotriva
arestdrii colegilor sdi. A fost condamnat la 2 ani de inchisoare corectionald i apoi, la
36 de luni domiciliu obligatoriu in Comuna Läte§ti, regiunea Constanta. La expirarea
termenului, pe 21 noiembrie 1961, domiciliul obligatoriu i s-a prelungit cu hied
36 de luni. in aceste conditii el a scris un Memoriu care a determinat o anchetä a
Ministrului adjunct M.A.I., in urma cäreia a fost eliberat in februarie 1962.88
Conform unor statistici oficiale, in 1956 au fost arestate: 327 persoane
acuzate de uneltire contra ordinii sociale", 1.017 persoane acuzate de agitatie
publicd" §i 78 de persoane pentru rdspandire de manifeste". in 1957 au fost arestate
852 persoane.89
Dupä lini§tirea lucrurilor s-au luat mäsuri pentru pacificarea" studentilor,
pentru curätarea" masei studente§ti de elementele duFranoase". Astfel, s-au introdus
criterii noi de admitere in facultäti, revenirea la verificarea dosarelor, la chestionare cu
rubricd: ocupatia pdrintilor inainte de 23 august 1944"; a inceput un nou val de
exmatriculäri din facultáti, primii vizati find cei cdrora li s-a permis sä se reinscrie la
facultäti dupä ce vi-au ispä§it condamnärile politice anii 1955 i 1956. impreunä cu
ace§tia au fost exmatriculati multi altii, care se fäcuserd vinovati de diverse delicte":
fiu de preot", fii de mo§ieri, exploatatori", legionari", i§i ascunseserä originea
socialä", orice student care avea o atitudine criticä fatä de regim".9°
Evenimentele din 1956 de la Facultatea de Filologie din Bucure§ti, soldate cu
arestäri, exmatriculdri §i chiar decese, ne sunt relatate de un martor al perioadei,
Dumitru Bälan91 student la Filologie, trimis la studii la Moscova:
in schimb, in exact aceea§i perioadd, in Universitatea bucure§teand, la
Facultatea de Filologie, fotii mei colegi §i prieteni, care au incercat sd organizeze
o adunare U.T.M. la cdminul Matei Basarab", unde sä dezbatä un proiect de
scrisoare, adresat Sciinteii Tineretului, cu probleme similare cu cele abordate de
tinerii studio§i din Moscova, au avut parte de un tratament incomparabil mai dur.
Astfel, Vasile Rebreanu, Ovidiu Visan, Corneliu Tatic, Ilii.u, Teodor Lupa§ §i
Stefan Negrea au fost arestati de securitate; primii patru au fost, totui, eliberati la
87 Ioana Boca, Studentii En anii '50, p. 223.

88 Iuliu Cräcanä, Paul Goma dosarul de securitate, in Analele Sighet", 10 anii 1973-1989,
cronica unui stdr§it de sistem, Bucure§ti 2003, p. 69-70.
89 Comisia prezidentiala pentru analiza dictaturii comuniste din Romania. Raportul final, p. 340.
90 lbidem, p. 342.
91 Dumitru Bälan, Martor la recrudesce* staliniste, In Analele Sighet", 8, p. 883. Pentru evenimentele
din 1956 vezi §i Alexandru Bulai, Aspiratia spre normalitate, in Analele Sighet", 8, p. 768-778.
www.digibuc.ro
scurt timp, iar ultimii doi au fost condamnati la ani grei de temnitd. Au fost exclu§i
din U.T.M., printre altii, Eugen Simion, Nicolae Corbeanu, dintr-un an inferior de
studiu au fost exmatriculati Florin Titel i Georgeta Naidin, a fost condamnat la
inchisoare i Dumitru Panaitescu jr., profesor de italiand, doar pentru vina de a nu-
§i fi turnat" la Securitate propriii studenti. Stefan Negrea, un poet in certd
ascensiune, nemaisuportand torturile fizice §i morale, s-a spanzurat in inchisoare
(in 1990 România literará a publicat un grupaj din poeziile sale), iar Teodor Lupa§,
la multi ani dupd eliberarea din inchisoare, a decedat intr-un accident bizar, cdlcat
de un camion92.
a
Expresia consacratd fi mai catolic deck papa" s-a confirmat §i de aceastd
datd, reprimarea tinerilor cu o gandire vie, nonconformistd, antitotalitard, fiind, in
perioada respectivd, mult mai durd, mai nemiloasd in Romania decat chiar in
Uniunea Sovieticd. La Moscova se vindeau la unele chio§chiuri de ziare publicatii
din Iugoslavia (Borba, Politika), precum §i din tdri capitaliste ca Belgia, Franta,
Italia, Anglia, evident, in primul rand presa apartinand partidelor de stanga, unde
pozitia respectivelor cotidiene in problema revolutiei ungare, de exemplu, nu
corespundea intru totul cu versiunea oficiald a principalului organ al P.C.U.S.,
Pravda. Asemenea publicatii in Romania erau interzise pentru difuzare. Ca un arc
peste timp, spre sfar§itul anilor '80, a§a-zisa cenzurd desfiintatd a lui N. Ceau§escu
retrdgea din circulatie numere de ziare §i reviste sovietice (Moskovskie novosti,
Ogoniok, Literaturnaia gazeta §.a.), in care erau demascate crimele odioase ale lui
Stalin sau ilegalitätile crase ale guverndrii brejneviste. Spre exemplificare voi cita
aici interdictia de a fi vandut sau servit abonatilor numdrul pe luna noiembrie 1988 a
revistei moscovite Iunost, doar pentru simplul fapt cd romanul lui Vladimir
Voinovici Ivan Cionkin era insotit de o caricaturd ce-1 infáti§a pe Stalin imbrdcat
intr-o rochie. Pio§enia dictatorului roman fata de mentorul de la Kremlin rdmdsese §i
dupd moartea acestuia total ne§tirbitd; metodele tdtucului" fuseserd adaptate cu
dibdcie, la realitdtile romane§ti, acesta find singurul Dumnezeu incontestabil al
liderului comunist roman. (Pagini intregi dintr-un studiu dedicat menestrelilor ru§i
mi-au fost eliminate de cdtre redactorii unui volum editat la Universitatea din
Bucure§ti, deoarece, printre altele, analizam un ciclu de poezii satirice antistaliniste
ale lui Bulat Okudjava, iar aceasta venea dupd un §ir de mizerii morale, inclusiv
prelucrarea" la biroul organizatiei de partid pe facultate, unde invinuirea de miopie
politicd se baza pe faptul cd n-am observat cd in publicatiile romanqti i indeosebi
cele de partid nu este nicdieri mentionat negativ numele lui Stalin!).
La Moscova, la o lund dupd evenimentele din Ungaria din toamna anului
1956, organizatia studentilor i aspirantilor nostri (doctoranzilor, in terminologia
ulterioard), denumitä de sovietici rumanskoe zemleacestvo" este convocatd la o
importantd §i obligatorie" adunare, intr-un mare amfiteatru din Universitate.
92
Informatia nu este exacta. Acesta a murit la Gherla in 1959 Maria Somesan, Universitate qi
politicil, p. 309
www.digibuc.ro
in 1956 s-a analizat §i profilul Institutului de Lingvisticd din Bucure§ti, in

vederea imbundtdtirii activitdtii acestuia, a conducerii lui. La analiza fdcutd s-au
fäcut aprecieri elogioase la adresa cercetkorilor, mai ales sub aspectul ideologic:
26 de cercetkori urmeazd cursurile in diferite cercuri de invdtdmânt de partid".
Dar conducerea lui trebuie schimbatd, cdci tovard§ul Macrea Dumitru, directorul
Institutului de Lingvisticd a fost pdtruns de spiritul marxist-leninist, dar a
manifestat §i unele sldbiciuni".
Se propunea numirea unui nou director, in persoana academicianului Jorgu Jordan,
care a mai fost director in 1952, iar ca adjunct sd fie numit prof. Cazacu Boris".93
Dupd evenimentele din Ungaria, dupd §edintele de la Facultatea de Filologie,
organizatiile de bazá P.M.R. au inceput controalele, constatându-se cd majoritatea
cadrelor didactice (indeosebi profesori) nu participd activ la munca de educare a
studentilor; §i, in general, sub motivul cd sunt ocupati", nu participd la actiunile
cultural-educative ale studentilor".94 Au reinceput epurdrile §i exmatricularile din
rândurile studentilor.
in 1958 a fost judecat §i grupul de studenti de la Facultatea de Filosofie care
in timpul evenimentelor din 1956 au redactat §i au rdspândit mici manifeste
flutura§i" §i deciseserd sd plece in satele din Oltenia pentru a organiza actiunile
tdranilor dacd mi§carea din Ungaria s-ar fi extins §i in România. Astfel lui Dumitru
Arvat, §eful lotului, student in anul III i-au dat 18 ani de temnita grea; Alex. Bulat,
anul V, a primit 15 ani de munca silnicd; Joan Zane, student in anul V, a primit 5 ani
de inchisoare corectionald, Aurel Lupu (nevdzdtor) a priniit 2 ani cu suspendare95.
Exmatriculdrile studenteti din anii 1957-1959

in aceastd perioadd mdsura punitivd radicald la adresa studentilor era
exmatricularea din facultate, ceea ce determina practic un statut de paria pentru
victima care nu mai putea spera sd-§i finalizeze studiile universitare. Cele mai masive
exmatriculdri s-au produs in 1958-1959 in baza HCM nr. 1003/1957 privind
imburatätirea compozitiei sociale a studentilor §i cadrelor didactice. Exemplificdm
cu câteva exmatriculdri a studentilor de la Filologie mentiuni din documente:
1. Traian Diaconescu. Tatd1 chiabur.
2. Nicolae Fertig. 'fatal sdu a fost agent Gestapo §i a fost condamnat.
3. Elena Liana Bddescu. Tatd1 patron de librdrie.
4. Vasile Beche§. Arestat intre 1952-1953 pentru activitate subversiva.
93 SANIC., fond C.C. al P.C.R., Propaganda §i agitatie, dosar 43/ 1956, f. 4-9.
94 Ibidem, dosar 7/1956, f. 86 doc. din 21 oct. 1956.
95 Maria Somesan, Univesitate i politicá, p. 313.
www.digibuc.ro
5. Gabriela Apostolescu. 'fatal colonelul Gheorghe Apostolescu a fost

retinut in 1953-1954. Bunicul matern, colonelul Emil Bro§teanu, a fost condamnat la
25 ani muncä silnicä.
6. Nadia Bäditä. Tatäl preot chiabur
7. Geolinde Binder. Taal de origine germand, medic; a fost la reconstructie
in U.R.S.S. in 1945-1949.
8. Socrate Cirniciu. Aromân, colonizat in Cadrilater, arestat in 1951-1955
pentru trafic de cartele §i devize.
9. Grigore Danciu. Tatäl chiabur, a facut politicd legionard §i cuzistd.
10. Drago§ Danciu. Tatäl chiabur.
11. Mariana Frimescu. Tatäl a fost detinut intr-o colonie de muncd in
1950-1951.
12. Emilia Firtulescu. Tatäl, chiabur.
13. Sorana Georgescu. Tatäl, Stefan Georgescu Gorjan, a fost proprietarul
tipografiei Gorjan (1942-1948) §i a fost condamnat intre 1949-1953 pentru ea a fost
membru intr-o comisie de romanizare.
14. Eugenia Ionescu. Tatal chiabur.
15. Elisabeta Kovaci. Taal chiabur.
16. Adriana Lichiardopol. Tatäl comerciant.
17. Constantin Mircioagd. Taal chiabur.
18. Daniela Märgineanu. Näscuta. la 29 noiembrie 1935 la Cluj. Tatäl
profesorul universitar Nicolae Märgineanu, a fost condamnat in 1949 la 25 ani de
inchisoare pentru uneltire contra regimului §i Malta' trädare §i confiscarea averii".
Mama, Eufrosina, a divortat in 1951-1952. Daniela Margineanu s-a inscris la
Filologie in 1954.
19. Ioana Manu. Tatäl proprietar de imobile §i cämätar, arestat intre
1952-1953.
20. Constantin Mustata. Arestat in 1954 sub motivul de apartenentä la o
organizatie subversivd, dar achitat din lipsd de probe. in 1955 ar fi scris o lozincä
reactionard in WC-ul Facultätii de Drept.
21. Nicolae Manolescu Apolzan. Näscut la 27 noiembrie 1939 la Rarrinicu-
Vdlcea. Membru U.T.M. din 1955. Tatäl, Petru Apolzan, profesor din 1921, a func-
tionat la Sibiu, Rdninicu-VAlcea, Cernauti, Bucure§ti. Mama, Sabina Apolzan
(Manolescu) profesoard la Sibiu. Ambii au fost membri in P.N.L.-Tätärescu Ora in
1947. Au fost retinuti pentru cercetari intre 1952-1954. Nicolae Manolescu face cursul
primar la Sibiu, iar cursul mediu la Sibiu §i Ramnicu-Vdlcea. in momentul arestärii
pärintilor sai, in august 1952, a fost adoptat de unchiul sdu Nicolae Manolescu, avocat
din Ramnicu-Vdlcea. in 1956 s-a inscris la Facultatea de Filologie. in 1956-1957 i s-a
acordat bursa de merit republicand. in 1958 a fost exmatriculat.
22. Simona Noica. Tatal mo§ier.
23. Mihai Negulescu. Taal primar; rude care au fäcut politicd legionarä.
www.digibuc.ro
150 DE ANI DE INVATAMANT FILOLOGIC ROMÂNESC -TRADITIE I VALOARE 1863-2013 179
24. Ion Popescu. Tatd1 preot chiabur.

25. Emil Pdrvu. Taal a fost plutonier la jandarmi in Basarabia pdnd in 1944,
arestat intre 1950-1957.
26. Mia Rudi. Tatd1 mo§ier.
27. Alexandru Urziceanu. Tad], ofiter §i mo§ier.
28. Nechita Vinereanu. Tatd1 chiabur.
29. Nicolae Vlad. Tatd1 legionar.
30. Stefania Voievozeanu. Tatd1 chiabur.
Cercetarea noastrd fiind partiald, indiscutabil aceastd listA este incompletd.
in fond, informatiile pe care le detinem sunt limitate la date biografice, la acuzatiile
care se aduceau acestor studenti, neverificabile §i la invariabila formula dupd care
victimele, nedeclardnd in autobiografiile lor toate datele interesdnd situatia social-
politicd §i economicd a pdrintilor §i rudelor apropiate, au indus in eroare
autoritdtile, care acum i§i luau revan§a, in conditiile noilor reglementdri.
Principalele acuzatii erau cà pdrintii studentilor in cauzd erau chiaburi §i legionari,
uneori aceste acuze fiind complementare chiaburii care avuseserd cdteva hectare
de pdmant nefiind extrem de compromifátori, li se adduga deseori arbitrar §i
calitatea de legionari. Criteriile de excludere erau a§adar sociale §i politice:
chiaburi sau fosti chiaburi, functionari, intelectuali, ofiteri in armata regald, dar §i
membri ai partidelor democratice, ai mi§cdrii legionare, detinuti politici §i fire§te,
foarte gray, elemente care au activat in mi§carea de partizani, anticomunistd. În
aceste conditii de discrimindri sociale §i politice era normal sd se &eä uz de acte
false, de declaratii §i autobiografii trucate §i incomplete. Din fericire, nu toate
cazurile de uz de acte false sau de autobiografii trunchiate au fost depistate de
inspectorii de cadre sau de studentii denuntatori voluntari. Principalii protagoni§ti
ai acestor exmatriculdri spectaculoase, regizate meticulos, unde profesorii §i
studentii jucau rolurile infame de acuzatori publici, au fost rectorul Nicolae
Sdldgeanu §i, mai ales, Jean Livescu. Acesta din urmd, fost rector al Universitatii
din Ia§i intre 1948-1955, transferat in 1955 la Catedra de Limba §i Literatura
Germand a Universitätii bucure§tene, era in acele momente tragice prorector
(1956-1959) §i a decis in toate cazurile de exmatriculdri.
O categorie aparte au format-o studentii evrei care depuseserd cererile de
emigrare in Israel §i au fost pentru acest motiv exmatriculati in cursul anului 1958. in
septembrieoctombrie 1959, o parte dintre ace§tia inaintau cereri prin care solicitau
reinmatricularea, cereri deseori insotite de lamentabile justificari §i autoflageldri.
Dintre ace§tia mentiondm pe: Rivelta Samuela Miba§an (Filologie), Iolanda
Goldschlays (Filologie), Edith Lazdr (Matematicd-Fizicd), Tania Avram (Filologie).
Pe cererea studentei Mioara Conea existd urmdtoarea rezolutie din 25 iulie 1959:
Petitionara a fost exmatriculatd cu ordinul rectorului nr. 1073/1958 pentru atitudine
politicd incompatibild cu calitatea de student al unui institut de invdtdmânt superior.
www.digibuc.ro
Nu credem cä s-ar putea reveni asupra exmatriculdrii, chiar dacd petitionara nu a

pdräsit incd tare. Interesante sunt fragmentele din petitia studentului Lied
Finckelstein de la Filologie: A mai contribuit la aceasta (decizia de a emigra n.ns.)
§i neincrederea mea in organizatia U.T.M. a anului, care nu a cdutat sà mä ajute §i sà
Ind Lcà sà inteleg lucruri pe care abia acum le-am priceput. Din contrd, unii chiar din
conducerea organizatiei s-au manifestat prin sionism, incurajând anumite ie§iri
nepermise de nationalism"
Perioada 1956-1959 a insemnat ani de maxime främântdri in mediile
studente§ti: arestdri, §edinte de demascare, excluderi din U.T.M., din facultdti.
in 1957 epurarea din rândurile studentilor Ii viza pe toti cei bdnuiti cd sunt
impotriva P.M.R., chiar dacd nu se manifestaserd deschis. S-au verificat din nou toate
dosarele studentilor membri U.T.M., ale celor care aveau functii de conducere in
organizatiile studentqti etc.
A fost ocazia declan§drii unui adevdrat rdzboi impotriva studentilor care
aveau origine sociald nesdndtoasd" §i vis-à-vis de care se manifesta o urd
nedisimulatd.96 Erau exmatriculati dupd ce serviciile de cadre ale Universitdtii
fdceau cercetdri, dupd cercetdri, ale dosarelor personale, in localitätile de origine, in
rândurile colegilor i prietenilor §i aveau §i avizul forurilor de partid".
in 1957 au fost dati afard din invdtdmânt pe baza Hotdrârii 1003 din 10 iulie
1957 §i cei care mai fuseserd tolerati dei aveau o origine nesändtoasd, dar aveau
valoare profesionald §i tiinificà deosebitd.97
De la Filologie, printre cei dati afará dupd evenimentele din 1956, in 1958,
mentiondm: Stela Pogorilovschi, Gloria Barna, Aurel Covaci, Grigore Vare§.98
in 1958/1959, pe baza Ordinului Ministrului invdtdmântului §i Culturii s-a
introdus in toate institutiile de invdtdmânt superior, invdtdmântul ideologic pentru
cadrele didactice. in rândul acestora, invdtdmântul ideologic se desfd§ura in 1958
1959 sub indrumarea organizatiilor P.M.R. i cuprindea trei tipuri de cercuri: de
economie politicd, materialism dialectic §i istoric i cercuri cu specific filologic.99
Studentii
Numdrul studentilor Universitatii din Bucure§ti dupd reforma" din 1948,
s-a mic§orat simtitor, pentru ca ulterior sd sporeascd pând cdtre mijlocul anilor 70.
Frecventa la cursuri §i la lucrdrile practice era obligatorie. Initial toate facultdtile
aveau durata de studii de 4 ani.
96 Ibidem, p. 30.
97 Dänut Dobos, op. cit., p. 29.
98 Raportul final, p. 343.

SANIC., fond C.C. al P.C.R., Propagandä i agitatie, dosar 12/1959, f. 166.
www.digibuc.ro
Din 1956-1957 durata colarizdrii a fost mdritd la 5 ani. Inedit fatd de situatia
anterioard anului 1948 a fost forma de invdtdmant färd frecventd existent 0 la
Filologie din anul 1953.
Cadrul rigid asigurat de reforma" invdtdmantului din 3 august 1948 §i-a
dovedit in scurt timp lipsa de viabilitate. in 1956-1957 au fost luate o serie de mdsuri
privind invdtdmantul superior care, insd, nu au pus in discutie principiile initiale.
Situatia s-a schimbat in anii 1960, perioada de relativd liberalizare 0 de lichidare a
atitudinilor servile fatd de modelul sovietic.
in plus, trebuie luatd in consideratie cre§terea spectaculoasd a invdtdmantului
superior din Romania:
An universitar Numär total studenti Numär facultäti
1948-1949 48.676 129
1960-1961 71.989 131
1967-1968 141.589 185
in contextual asigurdrii vietii sociale a studentilor, s-au luat mdsuri in vederea

acorddrii asistentei medicale pentru studenti, susceptibild de serioase imbundtdtiri. in
1956 s-a infiintat Spitalul Studentesc, jar intre 1953-1968 a functionat un Spital
T.B.C. pentru studenti. Nu a fost neglijatd nici activitatea cultural-sportivd.
in 1958 a fost dat in folosintd complexul sportiv Lacul Tei", unde se
puteau organiza antrenamente §i competitii locale. in apropierea Facultdtii de Drept
s-a acordat Universitdtii din Bucure§ti un imobil in vederea amenajdrii cluburilor
universitare, iar o serie de alte actiuni se puteau desfdpra in Casa de culturd a
studentilor Grigore Preoteasa". Acesta fusese ilegalist, student al Facultätii de
Filosofie i Litere din Bucure0i, fost lider al Frontului Studentesc Democrat, ajuns
lider al regimului de dupd 1945, mort intr-un accident de avion in 1957 la
Moscova. Dacd formal existau aceste facilitäti, se vor formula rezerve asupra
modului de utilizare §i a gradului de participare studenteascd. Trebuie avut in
vedere cd toate actiunile studente§ti erau serios supravegheate §i in mod constant
cenzurate de activi§tii afectati acestui sector social.
in 1960 a fost dat in folosintd studentilor complexul 6 Martie", iar in 1961
complexul Grozdve0i, dotate cu cdmine §i cantine moderne .
Despre viata politicd a studentimii cat 0 a Universitdtii din Bucure0i, in
general, se pot spune putine lucruri. in fapt, viata politicd in Romania devenise
inexistentd, fiind inlocuitd cu festiviati organizate in mod democratic", care se
limitau la ratificarea entuziastd a unor decizii in care se implica un grup restrans de
lideri de stat 0 de partid.
Autoritdtile comuniste au reactionat cu violentd la orice formd de rezistentd.
S-au fdeut arestdri in masd §i in perioada urmdtoare cuceririi puterii politice de cdtre
comuni0i, una din cele mai dramatice actiuni de acest gen find cea din 4/5 mai
www.digibuc.ro
1950, cdnd toti fostii demnitari ai Romaniei precomuniste au fost ridicati i internati
färd proces in diferite lagdre, fiind supusi unui regim de exterminare. Printre cei
arestati se aflau numerosi profesori ai Universitdtii din Bucuresti, care au suportat
multi ani un regim de detentie barbar, in timpul cdruia unii dintre ei si-au pierdut
viata. Este de datoria viitorilor cerceatori ai istoriei Universitätii i ai Facultätii de
Litere, sá investigheze destinul multor martiri ai mediului academic universitar
bucurestean, care au trdit dupd 1948 sub semnul eroismului. Martiriu au suferit
numerosi studenti, care au fost arestati Inca din 1945. Lagdrul de la Pitesti, care a
functionat intre 1949-1952, a fost populat cu precddere de studenti, care pentru noii
lideri a tarii in majoritate semianalfabeti erau elemente de dreapta.
Agitatii ale studentilor Universitdtii din Bucuresti si de la Facultatea de
Filologie au avut loc si in 1958, cdnd s-au retras din Ord ocupantii sovietici.
Consecintele au fost insemnate.
Agitatii studentesti au avut loc, de asemenea, i in 1968, dupd care s-a obtinut
vacanta universitard de iarnd pentru sdrbtorile de Crdciun care era inexistentd din 1948.
Hotdrdrea C.C. al P.M.R. si a Consiliului de Ministri privind imbundtdtirea
invdtdmântului superior din 1957 prevedea imbundtdtirea compozitiei sociale a
studentilor, ducdnd la un un procent de 70-75% de fii de muncitori i tdrani.m°
Bursele urmau acum sd se acorde, cu prioritate (75%) fiilor de muncitori si de tdrani,
cdt i studentilor proveniti direct din productie.'m
Dupd evenimentele din Ungaria, dupd sedintele de la Facultatea de Filologie,
organizatiile de bazd P.M.R. au inceput controalele, constatandu-se cà majoritatea
cadrelor didactice (indeosebi profesori) nu participd activ la munca de educare a
studentilor. in general, sub motivul cà sunt ocupati", nu participd la actiunile
cultural educative ale studentilor".1°2
Pentru remedierea situatiei autoritdtile comuniste au luat in discutie in iunie
1956 situatia muncii politico-educative in rdndul studentilor, care a fost apreciatd
defavorabil, ludndu-se hotdrdrea înfiintàrii Asociatiilor studentilor ce urmau sd fie
puse sub autoritatea U.T.M.. in martie 1957 s-a creat Uniunea Asociatiilor
Studentilor din Romania care viza pregatirea profesionald, activitatea cultural-
artisticd i sportivd. Se crea un paralelism intre asociatiile studentesti cu caracter
sindical i organizatiile politice ale studentilor, paralelism care a luat sffirsit in 1967,
când organizatiile politice au fuzionat cu cele profesionale.
in decembrie 1956 s-a editat primul numär al revistei Asociatiilor: Viata
Studenteascam3, care s-a publicat pand in decembrie 1989.
100 Comisia prezidentiala pentru analiza dictaturii comuniste din Romania. Raportul final, p. 486.
i°1 SANIC., fond C.C. al P.C.R., Propaganda i agitatie, dosar 3/1962, f. 45 §i 47.
102 Ibidem, dosar 7/1956, f. 86 doc. din 21 oct. 1956.
103 Ioana Boca, 1956 un an de ruptura. Romemia între internationalismul proletar stalinismul
antisovietic, p. 83.
www.digibuc.ro
Tovar4i de drum", criminali", dupnani ai poporului",

legionari", fasc4ti", elemente dubioase"
in Romania comunismul §i-a subordonat rapid structurile de puterem.
Strategiile utilizate au fost competent discutate, färd ca subiectul sa fie epuizat.
Cercetdrile au evidentiat preponderent factorii exogeni, in primul rand prezenta
sovieticd in lard* §i noua ecuatie geopoliticd ce angaja indiscutabil Uniunea
Sovieticd. Considerdm insd cd analiza factorilor endogeni, este imperativ necesard.
Monografia extrem de minutioasd elaboratd de profesorul Dinu C. Giurescu 105
probeazd clar ritmul alert cu care comunismul i grupdrile politice satelizate 0-au
instalat controlul autoritar asupra statului, pe de o parte, i tentativele disperate ale
celorlalte forte politice, autentic democratice, de a-0 asigura o activitate normald,
dar intotdeauna defensivd §i timoratd, de cealaltd parte. De aici rezultd contrastul,
nu destul evocat, dintre o societate funciar ostild ideologiei comuniste care, de
altfel, avea, in mod obiectiv, o reprezentare sociologicd marginald §i instaurarea
timpurie a regimului comunist, sub forma unei federdri a fortelor care confiscaserd
abuziv atributul de democratice". Afirmatia Anei Pauker, dupd care la eliberare"
efectivele partidului comunist n-ar fi depd§it cifra de 1000 de membri (cifrd de
altfel confirmatd de recentele cercetdri in arhivele sovietice) *i care a fdcut o carierd
remarcabild, inclusiv una neoficiald, a franat demersul tiintific. A sustine in
continuare a in Romania comunismul conta doar pe cei aproximativ 1000 de
militanti, inseamnd a admite doar rationamente statistice. Mutatiile care au
intervenit in societatea romaneascd in anii '30 §i '40, consolidarea grupului
salariatilor industriali in perioada conflictului mondial, in timp ce alte grupuri
socio-profesionale erau sever destructurate, (auto)discreditarea clasei politice care
fusese penalizatd fie pentru fidelitatea fata de politica traditionald, fie pentru
aderarea la experimente descalificate de evenimente, nu pot sd nu configureze
imaginea unei Romanii care manifesta o violentd idiosincrazie la comunism.
Moartea lui Stalin, in 1953, se spune mereu in nenumdrate lucrdri, studii,
articole, obsedant chiar, cd a produs un reflux al stalinismului", cd a produs un
proces al destalinizdrii". Dar tot atat de multi martori ai fenomenului, descendenti
ai victimelor fenomenului vi-au pus §i i§i pun intrebarea dacd s-a petrecut cu
adevdrat acest lucru. Pentru o mai bund intelegere a momentului ream din
insemndrile unui fost student al Facultätii de Filologie mentionat §i anterior,
Dumitru Man, martor la recrudescentele staliniste din perioaddl°6: in urma
104
Textul care urmeazd la p. 185-203, a fost preluat aproape integral In prezentul subcapitol din
lucrarea lui. Ovidiu Bozgan, Traiectorii universitare de la skinga interbelicei la comunism, in vol.
Miturile comunismului romemesc, vol. II, Bucurqti, Ed. Universitätii din Bucure§ti, 1997, P. 148-172.
105
Dmu C. Giurescu, Guvernarea Nicolae Rddescu, Bucure§ti, 1996.
106
Dumitru Man, Martor la recrudescente staliniste, in Analele Sighet", 8 Anii 1954-1960:
fluxurile qi refluxurile stalinismului, Bucure§ti, 2000, p. 879-880. in 1953 a fost trimis sä-§i continue
studiile la Moscova, unde 1-au prins evenimentele din Ungaria, din toamna anului 1956. A revenit in
România §i a ocupat postul de asistent, in 1958, la Institutul Maxim Gorki".
www.digibuc.ro
examenului de admitere de la Facultatea de Filologie a Universitätii din Bucure§ti,

din august 1952, am devenit student al sectiei de romând intr-o serie extraordinarä
cu Nichita Stänescu, Matei Cdlinescu, (...) Eugen Simion, Nicolae Ciobanu, Vasile
Rebreanu, Cälin Cdliman, Aurelia Bata li, Iordan Datcu, Aurel Petrescu, Joan
Dändild, Pavel Ruxdndoiu, Joan Serb §i multi alti viitori reputati oameni de culturd
§i cadre didactice universitare. Dupd epurdrile anterioare din Universitate, orele de
curs §i seminariile savantilor Tudor Vianu, Alexandru Rosetti, Iorgu Iordan,
Jacques Byck, Alexandru Graur, Dimitrie Macrea (aflati paradoxal sub §efia" unui
oarecare Orzea, obscur profesor de românä, adus de la Giurgiu in Capitalä §i numit
decan) reprezentau reale oaze de educatie §i instructie adeväratd, de delectare
spiritualä §i esteticd, intr-o perioadä dominatd de atmosfera generald de dogmatism
§i inchistare a gândirii, amplificatd §i de unii a§a-zi§i dascdli de tip nou (nu-i voi
mai nominaliza aici, i-am mentionat in alte rânduri), pentru care scrierile lui I. V.
Stalin erau sacrosancte, iar lucrarea Marxismul qi problemele lingvisticii ne era
infdti§atä ca o descoperire epocalä, ca un indrumar obligatoriu §i pentru filologia
româneascd. Moartea lui Stalin nu a schimbat realmente cu nimic atitudinea de
ploconire umilitoare, dirijatä de sus, din sferele puterii comuniste, fatä de genialul
conducdtor al statului sovietic" §i prietenul iubit al poporului român"; la
Facultatea de Filologie din Bucure§ti, in holul de la intrare, deasupra celor cloud
bänci de marmurd de la extremitdtile acestuia, continuau sä troneze busturile lui
Lenin §i Stalin, la adunäri, la pronuntarea numelui fostului conducdtor sovietic,
continuau sd se ridice in picioare §i sd scandeze minute in §ir Sta-lin, Sta-lin", iar
la citärile de la seminarii, §edinte §i chiar in cadrul convorbirilor particulare
referirile §i adresdrile sd se facä in continuare cu apelativul tovard§ul Stalin", spre
deosebire, de exemplu, de invocarea numelui Lenin", lipsit, de regulä, de cuvântul
tovarä§". Cultul personalitatii lui Stalin ajunsese in România, in aceastä perioadd,
la paroxism. $i ulterior, dupd demascarea acestui cult in U.R.S.S., la congresele
P.C.U.S. din 1956 §i 1961, spiritul §i modul de gândire §i actiune stalinist au rdmas
poate mai durabile §i mai pregnante in România lui Dej §i Ceau§escu deck in
marele imperiu ro§u, de§i numele fostului tätuc" de la Kremlin era adesea evitat cu
grip., dar nicidecum uitat" (...) Conjunctural, oportunist §i lipsit de profunzime
era §i cursul de Teoria literaturii al profesorului G. Macovescu, prezentat in anii '50
studentilor de la sectia de romând a Facultdtii de Filologie din Bucure§ti, in
opozitie totald, de exemplu, cu strälucitul curs de Istoria literaturii universale
predat de Tudor Vianu, in aceea§i perioadd, acelora§i studenti"107.
Din memoriile lui Alexandru Bulai, §i el fost student in 1952 la Facultatea de
Filosofie, in plinä perioadd de stalinism delirant" remarcdm:
Eram prima serie cu circa jumdtate din studenti proveniti din facultkile
muncitore§ti, un substitut al §colii medii, (...) cu duratä de numai doi ani (...). in
prima säptämânä de studentie am avut cinci dupd-amieze de §edinte, care s-au
107 Dumitru Man, op. cit., p. 894.

www.digibuc.ro
prelungit pand dupd miezul noptii (...). Au urmat cloud serii de excluderi din
facultate, cdrora, printre multi altii (...) le-a cdzut victimä Alexandru Ivasiuc, cotat ca
§i cel mai bun student, pe atunci in anul III la Filosofie. Dintre cei mai infierati a fost
un student care, la vârsta de 5 ani, urmase o grädinitä germand §i care a fost
considerat membru in Hitlerjugend (...).
Activitatea profesionald era controlatd de consilieri sovietici; cursurile la
disciplinele cu continut ideologic" erau citite dupd foi dactilografiate verificate in
prealabil. (...) in primul an, pe durata, cred, a unui intreg semestru, ne-am impärt4it
din genialele platitudini din Marxismul qi problemele lingvisticii, o culegere de
articole scrise de Stalin in acea perioadä, pentru elogierea cärora se organizase *it o
sesiune special-a la Academie. (...) Despre titularul cursului (de Istoria filosofiei
n.ns.) se spunea cä nici n-ar fi absolvent de facultate". Versiunea care circula era eft'
ar fi fost frizer"; devenind activist, promovase pând la functia de director al
invätämântului superior in ministerul de resort; de acolo, aflând eh' i se pregke*te
mazilirea, s-ar fi numit singur profesor de istorie a filosofiei contemporane, post
pentru care Facultatea de Filosofie nu avea titular. (...).
(...) Majoritatea cartilor din biblioteca facultätii (...) era alcdtuitä din fondul
secret" la care studentii nu aveau acces. (...) Dascälii no§tri aveau un curriculum
vitae" destul de ciudat; de pildd, titularul cursului de esteticä fusese dentist" t°8.
in aceastä perioadd, academicianul C. Rädulescu-Motru, nota in Jurnalul sdu
la 5 februarie 1952:
... Dupd 84 ani pe care-i implinesc astazi, ce interes ar mai fi O. notez zilnic
imprejurdrile prin care trec? Un fost pre§edinte al Academiei Române §i profesor la
Universitate (Facultatea de Litere §i Filosofie n.ns.) timp de 50 de ani, cum sunt eu,
trdie§te dintr-o sinecurd acordatd in extremis de f*Ntii sdi colegi §i prieteni..."'°9.
Peste un an §i jumdtate, bdtrânul academician nota in Jurnal starea de
teroare care domnea in România: ...Pentru a indbu§i orice rezistentd din partea
cetätenilor, guvernul din Bucure§ti a avut... grijä... ca treptat... sä se debaraseze de
toti cetätenii ce i-ar fi putut face opozitie. Unora le-a inscenat procese §i i-a inchis
pe termene de peste 20-25 de ani, iar pe altii i-a inchis färä a le mai inainta
procese. Pe teritoriul fostului regat român n-a mai ramas la casa lui nici un fost
cetätean care a ocupat sub regimul trecut o functiune mai importantä. (...) in cursul
anilor 1949, 1950, 1951, 1952, toatä populatia româneascä tremura de fried',
ne§tiind ce o a§teaptd de pe o zi pe alta".
Un intelectual angajat" se pare cd nu a fost prea stingherit de ceea ce vorbise
anterior anului 1953, respectiv din august 1944 §i pând atunci. Se pare, de asemenea,
ca. Reputati profesori universitari, care predaserd la catedrd aplicarea invätäturii lui
108 Alexandru Bulai, Aspiratia spre normalitate, in Analele Sighet" 8 Anii 1954-1960: fluxurile
stalinismului, 2000, p. 769-770.
109 Apud Maria Somesan, Mircea Iosifescu, Momente ale anilor 1949-1952 in Jurnalul lui C. Raclulescu-
Motru, in Analele Sighet", 7, p. 894.

www.digibuc.ro
Stalin la studiul lingvisticii §i al limbii literare, n-au fost in vreun fel stingheriti in
evolutia carierei lor de incdlcarea statutului deontologic al profesiei, devenind cu
timpul, unii dintre ei, savanti recunoscuti in domeniul pe care 1-au slujit.11° Se pare,
de asemenea, cä despärtirea de stalinism nu a avut loc niciodatd; s-a petrecut de fapt
un nou transfer spre dejism §i ceau§ism, intelectualii de prestigiu, prin0 in capcanele
propagandei comuniste, au intretinut perdeaua de fum, inddrätul cdreia s-au comis"
arestdri, delatiuni, exmatriculdri, deportdri 111 etc.
Raportul profesorului de la Filologie Mihai Ralea, din 1955, analiza
atitudinea intelectualilor fatd de regimul comunist, concluzionand ain 1955 s-au
conturat trei categorii de intelectuali:
1. Unii ca§tigati sau educati complet in invdtdtura §i conceptia de viata
marxist-leninistd. Sunt tovard§ii i prietenii no§tri care sustin convin§i i credincio§i
regimul (...)
2. A doua categorie o constituie cdrturarii ori arti§tii neldmuriti, complet ori
indiferenti doctrinali sau apolitici (...) sunt totu§i aderenti pasivi ori adesea
colaboratori locali. Ace§tia trebuie lämuriti complet (...).
3. A treia categorie o formeazd du§manii iremediabili, care, din diferite
motive politice, ideologice sau refractare la conceptia colectivistd, aratd in toate
ocaziile indärdtnicie ori reavointd. Ace§tia, dacd dupd o experientd rdbatoare nu pot
fi ca§tigati, trebuie pdrdsiti §i izolati, impiedicati sà saboteze." 12
1
Constata, de asemenea, cá dupd 1948 au pdtruns in invdtdmantul superior

chiar la Facultatea de Filologie, unde era profesor, cadre incompetente, un element
nefast, ca decan: Orzea, care acum a fost eliminat din Universitate §i un timp §i din
partid, ca imoral i incapabil, §i care lucra dupd metoda a§a vreau sà fac", care
utiliza cele mai josnice mijloace de spionaj i denuntare, zvarlind acuzatii nefondate
asupra tuturor, creand o atmosferd de ostilitate contra partidului (...). Astfel au putut
fi scoase din invdtdmant elemente de valoare ca: Al. Graur, Al. Rosetti, Iorgu Iordan.
Oamenii capabili ca A. Frenkian, Colbert, I. Fischer, Byck au fost tinuti fard
avansare ani de zile."3
Cei care sustineau regimul au avut de ca§tigat de la recompense materiale la
functii, ranguri academice, didactice i diplomatice, in Romania, dar §i in strdindtate
(ambasadori vezi cazurile Iorgu Iordan, Tudor Vianu, Mihai Ralea) de§i, de multe
ori lucrurile nu le-au fost favorabile.
Unul dintre aspectele din epoca instaurdrii i consoliddrii regimului comunist in
Romania 1-a constituit ralierea unui segment semnificativ al intelectualitdtii la noua
putere. Printre mobilurile acestui fenomen ar putea fi retinute pozitiile de stanga ale
110 Constandina Brezu, Despartirea de stalinism ci dilemele intelectualului angajat, in Analele
Sighet", 8, p. 902.
Ill Ibidem, p. 903.
112 SANIC., fond C.C. al P.C.R. propagandd §i agitatie, dosar 141/1955, f. 5-6.
113 Ibidem, f. 36.
www.digibuc.ro
150 DE ANI DE INVÄTÄMÄNT FILOLOGIC ROMÄNESC -TRADITIE I VALOARE - 1863-2013 187
unor intelectuali, pozitii afisate public in perioada interbelicd, sau incercarea de a-si
salva pozitiile detinute, dacd nu chiar securitatea personal& in ambele cazuri a fost
vorba de o categorie restransd, cu pozitii politice minore, cu o autonomie iluzorie,
puternic instrumentatd de regimul comunist, care regim nu a ezitat elimine sau
sd-i marginalizeze pe intelectualii raliati in momentul când se aprecia eä rolul lor
fusese indeplinit. Aceastd atitudine a puterii comuniste, nu are nimic surprinzdtor,
din perspectiva obsesiilor antiintelectualiste ale regimului care a procedat asemdridtor
cu intelectualii care activaserd lined din ilegalitate in partidul comunist.
Interesante si semnificative sunt destinele individuale a grupului intelectualilor
ieseni de stânga care ulterior au devenit profesori la Universitatea din Bucuresti, mai
exact, la Facultatea de Filosofie i Litere, ulterior de Filologie.
Personalitdtile care compun acest grup sunt: Constantin Balmus, Andrei
Otetea i Iorgu Iordan.
De asemenea ne vom opri putin i asupra academicienilor G. Cdlineascu, Alex.
Rosetti, Mihail Ralea (a cdror competentd profesionald nu o comentdm si nu poate fi
pusd la indoiald). Acestia au fost, in acel context politic nefericit tovardsi de drum",
ai regimului dar, pe care comunistii, ori de cite ori aveau dubii asupra pozitiei
acestora fatd de P.R.M. le deschideau dosare de urrndrire individual&
Academicianul Constantin Balintgl14 s-a ndscut la 25 mai 1898 la Murgeni,

Barlad. Dupd 1909 urmeazd liceul i universitatea la Iai, unde va absolvi
Facultatea de Litere in 1920. A beneficiat de stagii de specializare in Germania, la
Bonn si Berlin, intre 1922-1924, iar in perioada 1925-1926 a fost admis la Scoala
romând de la Roma.115 Si-a inceput cariera universitard la Iai, unde in octombrie
1923 a devenit asistent suplinitor. in 1925 si-a sustinut, la aceeasi universitate,
doctoratul i ascensiunea sa s-a accelerat devenind pe rând, asistent provizoriu
(1928), asistent definitiv (1930), conferentiar suplinitor (1932), conferentiar
definitiv (1936) i, in fine, profesor titular la catedra de limba i literatura elind
(1937). Dar dincolo de cariera universitard, ceea ce conteazd aici, este
angajamentul sdu politic. Din propriile sale mkturisiri C. Balmus apdrea ca un
intelectual de stânga, dar färd vocatie militantd pând la 23 august 1944. In 1936
ministrul liberal al instructiunii publice, Constantin Angelescu, 1-ar fi suspectat de
implicare in afacerea" Petre Constantinescu-Iasi, iar ca o certitudine, la 5 ianuarie
1941, ministrul legionar Traian Brdileanu1t6, a propus chiar inläturarea sa din
invatamânt. Asadar imaginea unui om de stânga mai curând prudent, care, dupd
afirmatiile respectivului din 17 februarie 1951, s-a format intr-un climat particular:
La liceul internat din Iasi (1909-1916) am avut printre profesori pe unii cunoscuti
114
Mentiondm date biografice suplimentare deoarece C. Balmus nu se afld in Galeria profesorilor din
prezentul volum.
is Arhiva Rectoratului Universitätii din Bucure.Fti ("in continuare Arhiva RUB.)
116
Dan Dungaciu, Traian Breideanu (1882-1947), in Arhivele totalitarismului", anii (1994), nr. 3,
p. 237-239.
www.digibuc.ro
scriitori poporani§ti, colaboratori la «Viata romaneascd» (condusd de Constantin

Stere), ceea ce a contribuit incd din frageda mea adolescentä, sä ma indrumeze spre
cunoa§terea literaturii democratice poporaniste, a literaturii ruse; de asemenea
ace§ti dascäli in frunte cu Ibrdileanu, M. Frunza, M. Carp §i altii au contribuit la
inrädäcinarea Inca' de timpuriu in spiritul meu a ideilor antirasiale §i a atitudinii
antihuligani"7 Aceea§i imagine ne-o descria §i Andrei Otetea dar referindu-se
la o perioadd mai tarzie: il
cunosc pe tov. Constantin Balmu§ din 1927 cand am
fost numit conferentiar la Ia§i. L-am gäsit angajat luptä care avea sà dureze
vreo 7-8 ani, cu toatä clica reactionard din Ia§i, care tinea morti§ sä-1 impiedice sà
ia conferinta de filologie clasicg iar dupd moartea lui Cezar Papacostea (1936, n.
ns.), catedra, devenità vacantä, de elind. Constantin Balmu§ a fost combätut pentru
ideile §i sentimentele sale democrate, pe care le-a manifestat consecvent in toate
prilejurile. A fäcut parte din grupul Bratu §i Iordan care s-au opus din rdsputeri
curentului cuzist-legionar. Dupä ce a fost numit profesor, mai ales in timpul
rdzboiului de agresiune din Uniunea Sovieticd, a combdtut influenta §i propaganda
germanä §i a sustinut credinta sa fermd in triumful aliatilor, impotriva Germaniei
hitleriste. A semnat memoriul pentru ie§irea din rdzboi §i dupä 1944 a fost la Ia§i
prin scris §i viu grai, un exponent darz al democratiei populare §i al
socialismului"."8 Referintele lui A. Otetea sunt vagi §i prefigureazd in fond o
retoricd ce va deveni binecunoscutd. Ele nu au nici o valoare chiar dacd sunt
confirmate in generalitatea lor de Iorgu Jordan la 22 martie 1950: din momentul
cand a inceput sä ia atitudine s-a dovedit foarte devotat democratiei, mai devotat
decat numero§i alti vechi «democrati». Aceasta se datore§te nu atat firii sale
entuziaste care conteazA §i ea, in special cand este vorba de manifestärile obi§nuite,
cat mai cu seamd convingerii profunde cä democratia de tip nou este singura
conceptie intr-adevär progresistä. §i conformä cu interesele maselor muncitoare.
117
Aceea.0 influentà salvatoare este invocatd i de Mihai Roller: in ultimii ani de liceu am cunoscut
pe G. Ibrdileanu, profesor universitar, i prin el pe profesorul Constantin Stere i mediul de la revista
progresistd Viata româneascr. Acolo am auzit intâia oard de K. Marx, Engels *i de socialism. Dqi
mediul era poporanist (narodnic) totti*i se vorbea mult de marxism, mare parte din redactie find foti
socialisti. Astfel Inca din liceu am avut adversitate pentru conceptiile nationalist ovine sustinute in
acea vreme de N. Iorga §i A. C. Cuza i am fost câ§tigat de mentalitatea socialistd §i democraticd",
Arhiva RUB.
118
Ibidem. Universitatea din Iai atunci condusd de rectorul Mihai David (1886-1954) era evacuatd
din martie 1944 la Alba-Iulia §i Zlatna. in septembrieoctombrie 1944 au existat propuneri privind
functionarea ei la Sibiu sau la Cluj, datoritd distrugerilor imense suferite de orawl Jai. Totu0 s-a
renuntat la aceste intentii, cursurile universitdtii deschizându-se la Iai in mai 1945 sub conducerea
unui nou rector in persoana lui Alexandru Myller (1879-1965). Astfel incât C. Balmu Ii putea
permite sà vind in octombrie 1944 la Bucure*ti pentru a participa putin mai târziu la constituirea
sindicatului corpului didactic universitar aldturi de P. Constantinescu-I4i, C. I. Parhon, S. Stoilow,
Gheorghe Nicolau, Gr. Moisil, E. Mezincescu etc. Balmu§ profita de sejurul sdu bucure*tean pentru a
adresa prin intermediul lui Al. Graur cererea de a fi admis in P.M.R. (decembrie 1944), eveniment
care se petrece in ianuarie 1945. In mai se intoarce la Iai unde conduce ziarul Moldova liberd" (iulie
1945 noiembrie 1947) i va participa la campania electorald din 1946. in martie 1948 a devenit
deputat de Boto§ani, bineinteles pe listele Frontului Democratiei Populare.
www.digibuc.ro
150 DE ANI DE INVATAWANT FILOLOGIC ROMANESC -TRADITIE 51 VALOARE - 1863-2013 189
Convingerea sa se intemeiazd pe o bogatd lecturd a lucrdrilor clasice marxist-

leniniste care 11 ajutd atât in munca sa strict politicd (...) cât §i cea didacticd §i
§tiintifier. I 19
Spre deosebire de A. Otetea §i Iorgu Iordan ale cdror referinte sunt practic
identice, un oarecare Constantin Nicutd introducea la 19 mai 1950 multd culoare dar §i
disconfort in dosarul lui Constantin Balmu§, care probabil abia acum apare intr-o
lumind reald: ...Balmu§ dddea multe mese Ia care chema multi profesori care apoi
trebuiau sd-1 voteze in consiliul facultdtii pentru a-1 face profesor. In special mult a fost
ospdtat aici fostul profesor I. M. Marinescu, titularul colectivului de limba §i literatura
latind. Dupd ce Balmu§ a ajuns profesor, nu 1-a mai invitat pe Marinescu. Balmu§ a
inceput sd strângd bani §i §i-a construit una dintre cele mai luxoase case din Ia§i in
cartierul Copou (in momentul când s-a transferat la Bucure§ti, in 1948, a cedat casa
universitätii ie§ene n. ns.). in 1940, când din cauza legionarilor s-a sinucis Petre
Andrei, Balmu§ nici nu a venit sd-1 vadd, n-a participat la inmormântare §i, când a
trecut convoiul care, in acele imprejurdri, insemna o manifestatie politicd, pe lângd
casa in care locuia Balmu§, el s-a ascuns in grddind §i se uita printre scândurile de la
gard. Acest lucru a fost cunoscut apoi de toti §i lui Balmu§ i-a ie§it vorba cd nu e
tocmai curajos. incolo, in vorbe era destul de de stânga... Nu-§i uitd niciodatd rudele, le
plaseazd bine. Prin legdturile sale 1-a pus pe fratele sdu director la spitalul Sf.
Spiridon" din Ia§i, o nepoatd a sa a pus-o la Biblioteca centrald universitard când era
director acolo. Lui personal, ii plac locuri Mahe cu onoruri multe"120 .
Complet inactiv inainte de 23 august 1944, Constantin Balmu§ a reu§it sd-§i
inventeze o imagine de intelectual de stânga, care i-a permis sd acceadd la numeroase
functii §i demniati pe care regimul comunist le dispensa cu generozitate in asemenea
cazuri. Dupd ce intre 1945-1948 a indeplinit functia de decan al Facultdtii de Litere la
Ia§i, la 1 martie 1948 a fost transferat la Facultatea de Litere a universitätii din
Bucure§ti unde a reu§it sd devind intre 1949-1952 rector al acesteia121. La 1 noiembrie
1948 a fost primit membru titular al Academiei R.P.R. Din punct de vedere politic,
Balmu§ face parte din categoria intelectualilor perfect instrumentalizati de puterea
comunistd. De§i membru al P.M.R., Balmu§ a primit misiunea de a activa in cadrul
Partidului National Popular, un partid bizar dirijat de membrii partidului comunist,
119
Ibidem.
120
Ibidem.
121
Ibidem. Se pare cd mandatul säu a fost un gec in optica autoritdtilor din moment ce directorul
cadrelor nota la 18 iunie 1952: in munca sa de rector nu este corespunzdtor deoarece nu are spirit
organizatoric, nu adânce§te problemele universitätii, nu acordd suficient sprijin sarcinilor
administrative ale Universitätii §i in special serviciului de cadre cdruia nu-i da suficientd importantd.
Nu dd dovadd de spirit de combativitate §i vigilentd revolutionard. Nu are curajul rdspunderii. Nu se
preocupd de educatia comunistd a studentilor. Are Mcä o serie de rämd§ite mic burgheze, uneori cautd
sä satisfacd interesele sale profesionale". Sunt interesante consideratiile tragante ale acestui gardian
al noii ordini care se dovedea atât de intolerantd fatd de intelectualii adoptati, care aparent se ardtau
ferventii sdi sustindtori. Ar trebui trasd concluzia de aici cd adeziunea la comunism a fost numai una
de circumstantd.
www.digibuc.ro
190 ADINA BERCIII-DRA.GHICESCU
care trebuia sa functioneze ca un receptacol pentru clasele mijlocii 0 pentru

intelectualitatea reticentä la o brutald aderare la comunism122. Balmu§ a murit la 13
iulie 1957 intr-o clinicd din sträindtate. De§i ardenta sa activitate in beneficiul noii
puteri ar fi putut sä-i confere imunitate, lucrurile nu s-au petrecut intocmai, regimul
comunist sanctionând intelectualii raliati care, justificat, puteau fi suspectati de
oportunism. Unul dintre fiii Al, inginerul Ion Balmu§, a fost exclus din P.M.R. in
1950, iar altul, medicul Gheorghe Balmu§, cdsätorit cu o profesoard de origine
francezä, care se repatriase in 1949, a fost pur 0 simplu ridicat de securitate la 30
august 1952123. Erau tot atâtea semnale relative la imposibila autonomie a oamenilor
de culturä aliniati puterii.
Academicianul Andrei Ofetea a cunoscut aproximativ acelea§i evolutii pe care

le-am prezentat in cazul lui Constantin Balmu§. Originar din Transilvania unde se
näscuse la 24 iulie 1894, a fäcut studiile primare §i liceale la Sibiel, Bra§ov §i Sibiu
intre 1901 §i 1914, pentru ca intre noiembrie 1919 0 februarie 1926 sä fie bursier al
statului român la Paris unde, de altfel, si-a sustinut doctoratul (1926), Cu o formatie
atât de solidd a fost numit la 12 mai 1927 conferentiar suplinitor la Universitatea din
Ia§i, avansând la gradul de profesor titular la 15 ianuarie 1935.
A§adar, pand in februarie 1947 A. Otetea a functionat la Ia§i unde a mai
ocupat §i postul de director al Teatrului National din capitala Moldovei, intre
1939-40, 1941-42 §i 1945-46, functie de prestigiu, care 1-a transformat intr-o
notabilitate a oraplui. intre 1944-45 a fäcut parte din Comisia de epurare a
Universitätii din Ia§i care mai avea in componentä pe Alexandru MyIler §i Iorgu
Iordan124. Reamintim cä aceastä. Comisie ie§eand a dirijat cel mai drastic proces
de epurare din institutele de invätämânt superior din România.
in noiembrie 1945, A. Otetea a fost numit rector al Universitätii, functie pe
care o va detine pânä in momentul transferdrii sale la Bucure§ti. Semnificativ, cei
122
Partidul National Popular s-a infiintat la 10-12 ianuarie 1946 prin, transformarea Uniunii
patriotilor. Printre liderii acestuia se numdrau P. Constantinescu-Ia§i, Gheorghe Vlddescu-Rdcoasa,
George alinescu, Florica Mezincescu, Mihail Dragomirescu. Primul sdu pre§edinte a fost Mititd
Constantinescu, defector liberal, inlocuit dupd moartea sa de Gh, Vlädescu-Rdcoasa la 24 martie 1947.
S-a autodizolvat in februarie 1949. in 1948-1949 C. Balmu§ a fost pre§edintele organizatiei pe
capitald a P.N.P. cf. Gheorghe Oni§oru, Alianfe i confruntäri între partidele politice din Romania
(1944 1947), Bucure§ti, 1996, P. 142-146.
123 De altfel se §tia cd sotia lui intretinuse relatii cu Alexandrina Cantacuzino, calificatd drept
legionard iar C. Balmu§ fusese mobilizat in perioada mai 1918martie 1919 In Basarabia, detaliu care
ar fi putut avea repercusiuni grave asupra destinului sdu.
124
Initial comisia de epurare de la Universitatea din Ia§i Ii cuprindea pe A. My ller, Iorgu Iordan §i
Gheorghe Zane, profesor de economie politica §i finante la facultatea de drept din 1930. Ultimul era
reprezentant al P.N.T. (de altfel fdcea parte §i din comisia de pregdtire a reformei agrare dirijatá de
ministrul Ion Huditd). Zane a fost inlocuit la 24 ianuarie 1945 cu Andrei Otetea, cauzele acestei
substituiri rdmdrandu-ne necunoscute; in orice caz in acela§i an 1945 Zane se transfera la Scoala
Politehnicd din Bucure§ti cf. Costin Murgescu, Studiu introductiv, In vol. Gheorghe Zane, Studii,
Bucure§ti, 1980, p. 5-28.
www.digibuc.ro
care au fost solicitati sd se pronunte asupra orientdrilor sale politice au fost Iorgu
Iordan 0 Constantin Balmu. Primul incerca la 4 martie 1950 sd explice predispozitiile
nationale ale lui A. Otetea i devenea chiar liric: inainte de 23 august 1944 n-a
participat in nici un fel la viata politicd a tdrii, cu singura exceptie a perioadei care a
precedat izbucnirea rdzboiului hitlerist, când a fost membru al Frontului Rena§terii 0 a
jucat un rol destul de neinsemnat in organizatia de la Iai, unde eram amândoi
profesori la universitate. In timpul rdzboiului antisovietic a avut o atitudine mai
degrabd ostild fatd de regimul antonescian, chiar atunci când se gdsea la conducerea
Teatrului National ie§ean. In consiliile facultätii de litere a mers intotdeauna i inainte
de rdzboi i dupd aceea, cu profesorii progresi§ti. Mai ales s-a manifestat necontenit ca
un du0nan al cuzi§tilor i legionarilor, ceea ce a fOcut ca in timpul rebeliunii (ianuarie
1941) sd aibd nepldceri (o sdptdmând intreagd s-a addpostit la centrul franco-român
unde ma* &earn §i eu in aceea0 situatie de ascuns"). 0 caracteristicd importantd a
tov. Otetea este curajul pe care 1-a manifestat i II manifestO in toate imprejurdrile,
indiferent dacd (dupd pdrerea altora) are ori nu dreptate. Si destul de des s-a dovedit cä
nu avea dreptate, ceea ce nu-1 impiedica sd persevereze i sa dea impresia, care
corespunde intr-o anumitd mdsurd adevdrului, cá este incdpätânat. Aceastd trdsdturd
caracteristicd se explicd, cred, prin originea sa ardeleneascd. Pând in 1918, and avea
24 de ani, a trdit numai in Ardeal, unde nu putea sd nu se lase influentat de atmosfera
pe care o creaserd reprezentantii români i maghiari ai pdturii dominante. A§a se
explicd i punctul de vedere mai mult national decât social in probleme politice, de0
lucrdrile sale §tiintifice dovedesc in general o conceptie opusd. In vara anului 1944,
dupd ce Universitatea din Ia0 a fost evacuatd la Alba Iu lia i Zlatna, am avut prilejul
sa-1 vdd ateva sdptdmâni de-a rândul in satul sdu natal Sibiel i sä constat cât de legat
este de viata taranilor, din mijlocul cdrora s-a ridicat, M-a impresionat in special, prin
contrast cu intelectualii de dincolo de munti, proveniti din aceea0 clasd sociald,
naturaletea §i simplitatea atitudinii tov. Otetea fatd de consätenii
Spre deosebire de divagatiile lui Iorgu Iordan care incerca sa disculpe entorsele
lui Andrei Otetea la internationalismul grosier al epocii, Constantin Balmn la 8
martie 1950, pdrea mai exigent fata de progresele" ideologice §i politice ale
comilitonului sat: 11 cunosc din 1927 de la Ia0. Acolo a fOcut parte din grupul
profesorilor cu orientare democratia. Avea prieteni printre tOrdni§tii de stânga. Aldturi
de ei a fost deci tot timpul. A fdcut i gre§eli. De exemplu aprecierile total injuste cu
privire la U.R.S.S., in cartea sa pentru clasa a V1II-a de liceu din 1938. A avut unele
legdturi nepolitice cu P. P. Panaitescu, pe careA aprecia pentru cà acesta acorda
importantá factorului economic (dar acesta a fost un bandit legionar). in timpul
legionarilor a fost pus 0 el pe lista neagrd, dar nu a avut nimic de suferit. A fost
director al Teatrului National din Iasi, sub dictatura lui Carol II (la inceput). A semnat
memoriul profesorilor impotriva lui Antonescu, inainte de 23 august 1944. A activat ca
membru de partid (comunist) in cadrul P.N.P., dar cu oarecare comoditate. A avut
unele indoieli, sub influenta familiei, in materie de politicd cu adevdrat democraticd,
125 Arhiva RUB.

www.digibuc.ro
dar pe care le-a lichidat treptat. A. Otetea de astdzi nu mai este acela din 1946. Omul a
evoluat bine. A lichidat in bund parte cu atitudinea lui oportunistd de mai inainte.
Munce§te la institutul de istorie unde are din ce in ce mai mult finia justV.126
Cu acest amalgam de elemente pozitive §i negative, eliberandu-i in cele din
urmd un certificat de bund purtare, Constantin Balmu evita sä ia o pozitie tran§antd,
intuind cä aprecierile ireverentioase ale lui Otetea la adresa regimului sovietic fdcute
inainte de rdzboi, puteau provoace mari nepläceri.
La inceputul anului 1947 Andrei Otetea a fost transferat la Universitatea din
Bucure§ti, Facultatea de Litere, la recent infiintata Catedrd de istorie economicd.
Misiunea sa nu se limita doar la modificarea de continut prin implementarea
marxismului in cursurile sale, ca metodd de analizd i cercetare, ci cuprindea
incadrarea institutionald a cercetdrii istorice, prin numirea sa la conducerea Institutului
de Istorie Universald in octombrie 1947 unde Ii succeda lui Gheorghe Brdtianu, recent
epurat.127 Andrei Otetea a fost prezent la toate momentele care legitimau succesiv noile
identitäti politice cerute de noua putere. Fiecare nou moment reprezenta o probd de
purificare i ata§ament fatd de fortele comuniste §i in acel* timp ameliora biografii
care s-ar fi putut dovedi incomode in clipa cand strategiile concertdrii ar fi devenit
inutile. Andrei Otetea a semnat manifestul din 16 februarie 1945 in favoarea formarii
unui guvern F.N.D., a semnat telegrama din 12 martie 1945 adresatd lui I. V. Stalin cu
ocazia revenirii Transilvaniei de nord sub administratie romaneascd, a fdcut parte din
delegatia care a vizitat in ianuariefebruarie 1946, U.R.S.S. (delegatia a fost primitd de
Stalin), a participat la inaugurarea Institutului de studii romano-sovietice, la 3 iunie
1947 etc.128. Din punct de vedere politic, Andrei Otetea a incercat sd-§i monteze o
alurd de ilegalist, sustinand cd in 1943 s-ar fi inscris in Uniunea patriotilor, afirmatie
imposibil de verificat. Sigur este cà in august 1945 a devenit membru P.M.R. i putin
mai tarziu vicepre§edinte al P.N.P. Ca §i in cazul lui Constantin Balmu§, Andrei Otetea
nu a putut preintampina impactul schimbdrilor de strategie §i a raporturilor de forte din
cadrul partidului unic de care i§i legase destinele. in septembrie 1950 a fost exclus din
P.M.R. pe motiv cà ar fi prezentat calomnios U.R.S.S. in manualele sale scolare (dar
va fi reprimit in 1954). in 1964 a fost pensionat. In ultimii ani am putut asista la
na§terea unui adevdrat mit Andrei Otetea, care pornea de la indiscutabila sa formatie
profesionald, corectitudinea tiintificä i, in primul rand, de la combaterea grupdrii
istoriografice inspiratd de Mihail Roller. Publicarea postumd a unui volum de studii129,
126 Ibidem.
127 Comisia ministeriald de epurare compusd din T. Sdvulescu, P. Constantinescu-Ia§i, C. Daicoviciu,
Miron Nicolescu, Vasile Tegdneanu decisese la 14 septembrie 1947 excluderea din invdtdmântul
superior a profesorilor bucure§teni: Gh. I. Brdtianu, L . V . Gruia, Ion Huditd, I. C. Petrescu,
Gheorghe Leon, Grigore T. Popa etc. Vezi pentru aspectele comunizdrii universitätii bucurgtene
Ovidiu Bozgan, Universitatea Bucuregi. Scurt istoric, Bucure§ti, 1994.
128
In plus Andrei Otetea a fost numit la 11 februarie 1947 Pre§edintele Consiliului de administratie de
la editura Cartea Rusd.
129 Andrei Otetea, Scrieri istorice alese (editie §i studiu introductiv de Florin Constantiniu §i Serban
Papacostea), Cluj, 1980.

www.digibuc.ro
150 DE ANI DE INV/it/WANT FILOLOGIC ROMANESC -TRADITIE 1 VALOARE - 1863-2013 193
consacra pe A. Otetea ca un personaj obligatoriu al panteonului istoriografiei

române§ti. Spre deosebire de Constantin Ba1mu§ 0 Andrei Otetea, Iorgu Iordan
depd§e§te starea de potential activist de stânga pentru a adera la structurile militante ale
unei stângi periferice, compromitkoare, dar cu atât mai mull semnificative.
Academicianul Iorgu Jordan s-a nascut la 29 septembrie/11 octombrie 1888

la Tecuci intr-o familie româno-bulgard, tatal find de origine slavd. Studiile primare
o parte din studiile liceale le-a facut in localitatea natald (1895-1904), apoi le-a
continuat in capitala Moldovei, unde a absolvit liceul (1908). S-a inscris la
universitatea ie§eand de unde a obtinut licenta in litere §i filosofie in 1911 0 licenta
in drept in 1912, dar licenta care va conta pentru viitoarea sa cariera profesionald va
fi in 1911 a beneficiat de câteva luni de specializare la Berlin, dar
specializarile sunt mai sistematice dupa primul razboi mondial: Bonn (1921-22),
Berlin (1923), Paris, Florenta, Roma (1925), Florenta (1927) etc. intre timp, la 8 iulie
1919 si-a sustinut doctoratul astfel cä dispunea de toate abilitärile pentru a aspira la
un post universitar. Aspiratiile sale au prins contur partial in ianuarie 1926, când a
devenit profesor suplinitor la Universitatea din Ia§i, §i definitiv la 15 iulie 1927 când
era numit profesor titular. La universitatea ie§eana a activat pând la 1 octombrie 1946
când a fost transferat la Universitatea din Bucure§ti, la Facultatea de Litere unde va
ocupa §i functii cu caracter administrativ: decan al Facultatii de Litere §i Filosofie
intre 1948-50 §i 1956-57 §i rector in anii 1957-58. Cariera sa universitard s-a
incheiat in mod efectiv la 1 octombrie 1962 când a fost pensionat.
Dar ceea ce prezentdm in rândurile ce urmeazd sunt manifestdrile de naturd
politica §i, in special, imaginea sa, a§a cum rezulta din propriile destainuiri, at 0 din
relatarile contemporanilor sal §i din dosarele de urmdrire individual&
Debutul activitätii sale politice a corespuns, se pare, inscrierii intr-un partid
tardnesc creat la Ia§i de Nicolae Costdchescu, Paul Bujor i Joan Borcea in 1918 0 care
va fuziona cu Partidul Tdranesc al lui Ion Mihalache in 1919. Iorgu Iordan a activat in
Partidul N. Tardnesc, din 1926, pand in 1930. in anii 1928-1930 facand chiar parte din
delegatia permanentd a organizatiei Ia0 a acestuia. Este util de observat ca 0 Andrei
Otetea avea contacte importante cu national-tarani§tii de stânga, care se vor dovedi o
veriga vulnerabild a P.N.T. §i care au migrat spre Carol 11 in momentul in care acesta
prepara propria sa guvernare (Armand Calinescu, Mihai Ralea, Petre Andrei, Mihail
Ghelmegeanu §.a.). Exact in ace§ti ultimi ani ocupa pentru prima dad' directia
Teatrului National din Ia§i, pe fundalul unei prime guverndri national-tdraniste. Nu
rezulta cu claritate motivele reale ale demisiei sale din P.N.T. 0 de la directia teatrului
ie§ean (protest la excluderea lui Constantin Stere din rândurile P.N.T.?) in 1930, dar in
130 ^
In perioada 1911-1927 a functionat in invätArnantul secundar. Documentele consultate ne-au
permis refacerea carierei sale de profesor secundar: liceul internat din Iai (octombrie 1911 august
1912), liceul din Constanta (1912), liceul din Galati (octombrie 1912 martie 1913), liceul din
Pomarla (aprilie 1913 februarie 1914), Seminarul Veniamin din Ia§i (martie 1914 iulie 1927). De
mentionat cd a fost printre fondatorii liceului particular Mihail Kogälniceanu" din Iai in 1919, unde
a predat pând in 1937 Arhiva RUB.
www.digibuc.ro
anii treizeci Iorgu Jordan s-a angajat in organizatii inspirate de Internationala a III-a
Comunistk organizatii cu o audientd extrem de redusd. Perfect convingdtor este
fragmentul de autobiografie elaboratd in plin rdzboi rece, la 20 aprilie 1950:
Viata politicd nationald §i internationald m-a interesat intotdeauna. Ca student
am apartinut grupului democrat care lucra sub influenta Vieth Române§ti". in 1909,
dupd infiintarea Centrului studentesc din Ia§i, am candidat la alegerile de comitet
(impreund cu alti fosti elevi ai Liceului Internat §i colaboratori la Viata Româneascr:
Ernest Triandafil, C. Alexandrescu etc.) obtinând un numdr apreciabil de voturi (mai
mic totu§i decât al listei nationaliste, adicd cuziste). Prin proteste publicate in ziarele
locale, luam atitudine, impreund cu alti studenti democrati, contra exceselor de limbaj
§i contra actiunilor cuzi§tilor. in 1928, dupd venirea la putere a national-tdrdni§tilor, am
semnat un apel la amnistie politick prezentat mie de un membru al partidului comunist
(...). Mai sus am amintit de adeziunea la mi§carea antifascistd. Cred necesar sd dau
unele amdnunte in legdturd cu activitatea mea in cadrul acestei mi§cdri. Numdrul
sectiei Ia§i, mai ales al celor care participau la §edinte, era foarte mic. Totu§i atmosfera
generald 'Area multumitoare, mai ales printre profesori §i studenti. A§a se explicd, intre
altele, faptul cd se puteau aduna multe zeci de semndturi pe protestele noastre contra
persecutdrilor muncitorilor §i intelectualilor progresi§ti din tard §i din strdindtate.
Datoritä acestei atmosfere s-au putut scoate periodice antifasciste, precum revista
Manifest" §i ziarul Ecoul", la care am colaborat cu numeroase articole, unele pur
politice, altele culturale dar colorate politic. Dupd interzicerea mi§cdrii antifasciste mi
s-a fAcut o perchezitie (noaptea de 24 noiembrie 1934), dupd care s-a pornit o instructie
judiciard131. in iulie 1935 s-a dat de Curtea Martiald Corp 4 Armatd ordonanta de
neurmdrire §i in martie 1936, când s-a judecat procesul, am fost audiat (impreund cu
alp martori, majoritatea profesori ai Universitatii din Ia§i). Campania pornitd contra
antifasci§tilor bled de mai inainte, s-a intetit dupd condamnarea de la Chi§indum.
Printre cei mai violent atacati de Universul", Curentul", etc., am fost eu insumi.
Atacurile erau sustinute §i de unii colegi ie§eni, din motive politice §i personale. in
1937 fostul profesor Gheorghe Cuza a fâcut o interpelare in Parlament, pe tema
Comunismul la Universitatea din Ia§i" in fruntea acestor comuni§ti figuram eu: o
onoare pe care, cum am declarat foarte serios §i sincer, intr-o §edintd a Consiliului
Facultdtii, n-o meritam decdt intr-o slabd mdsurd. Campania se intemeia §i pe faptul cd,
odatd cu crearea sectiei antifasciste Ia§i, s-a intemeiat, in urma unei consfdtuiri care a
avut loc acasd la mine, §i o sectie Amicii U.R.S.S." (au participat atunci, intre altii,
Ion Niculi cu sotia, Petre Constantinescu-Ia§i, Radu Cerndtescu §.a.). Urmarea acestor
fapte mi-a atras ura legionarilor, cu atât mai mult cu cât, in calitate de profesor,
membru in Senatul universitar §i decan, m-am manifestat totdeauna ca un ddrz
adversar al studentilor nationali§ti §i aceasta, nu numai pentru motive politice, ci §i de
131 in ianuarie 1935 a fost interogat la tribunalul militar din Iasi.

132
Procesul din martie 1936 de la Chisindu 1-a avut ca principal inculpat pe Petre Constantinescu-Iasi,
in favoarea lui au mai depus Traian Bratu. C. I. Parhon, Francisc Rainer.
www.digibuc.ro
disciplind universitard. Hind decan am cemt i obtinut de la consiliul facultätii,

eliminarea a 4 studenti legionari care au furat urnele la o alegere de comitet al societatii
studente0i terminatd in defavoarea lor. La 4 octombrie 1940, dupd o perchezitie de
câteva ore, la care au participat politia oficiald i cea legionard (aceasta reprezentatd
prin studenti), am fost ridicat i dus la Bucure0i, la Directia Politiei, unde am stat
arestat opt zile. in octombrie 1940 studentii legionari in frunte cu pre§edintele lor (unul
din cei patru eliminati) au autat sa md impiedice a tine examenele. Pe ziva de
noiembrie 1940 am fost trimis in concediu din oficiu. Comisia de revizuire a
profesorilor universitari hotdrâse (cum am putut vedea mai tdrziu din dosarele aflate la
Ministerul invdtdmântului), pensionarea mea i facerea a 2 anchete suplimentare, una
didactia i cealaltd politia. in noaptea de 3 spre 4 ianuarie 1941, când incepuse
pregkirea rebeliunii legionare, mi s-a fdcut o noud perchezitie (flguram printre primii
pe lista neagrd). in timpul rebeliunii am stat ascuns 6 zile la centrul franco-român. Am
fost repus in drepturile mele de profesor la inceputul lui martie 1941".133
Informatiile furnizate de Iorgu Iordan sunt completate in cursul aceluia0 an
1950 de masive §i interminabile verifiari, cu referinte in general favorabile, de
universitari fideli noului regim.
Petre Constantinescu-Ia0 declara, la 20 aprilie 1950: Cunosc pe toy. Iorgu
Jordan cu multi ani in unnd, pe când era profesor secundar apoi universitar la Ia0. Era
un element democrat, de0 membru al P.N.T. Când acest partid a venit la putere (1928
1929) Jordan dat demisia 0 din partid 0 din directia Teatrului National din Ja0, ca
protest impotriva politicii antidemocratice a guvernului tdednist. S-a apropiat mai mult
de noi 0 a intrat in mi§carea antirdzboinicd din anii 1932-1933, find membru in
comitetul local de la Ia0. La infiintarea Comitetului national antifascist a fost ales
pre§edinte, dar activând mai putin, comitetul era condus mai mult de mine. El era la
curent cu legdturile noastre cu partidul comunist fatd de care avea totu0 unele rezerve.
A activat de asemenea intens pentru transformarea Asociatiei membrilor corpului
didactic, and s-a pus problema sindicalizãrii, find un adept al sindicatului, a§a cumil
intelegeam noi (1931-1932)134. La venirea legionarilor la putere, a fost arestat, find
mai inainte un du0nan deschis al studentilor fasci0i de la Universitatea din Ia0; a fost
însä eliberat dupd numai cdteva zile de detinere, in urma interventiei rudelor sotiei sale,
care avea anumite legauri in lumea burghezd135. Dupd 23 august a activat intens in
Gruparea democraticd universitard i s-a inscris in P.S.D."136.
133 Arhiva RUB. Vezi i Iorgu Iordan, Memorii, vol. II, Bucuresti, 1977, P. 265-274; Maria
Somesan,Universitate p. 211-212.
134
De fapt participa la congresul pentru sindicalizarea corpului didactic care s-a desfäsurat la Chisindu
In 1933, unde P. Constantinescu-Iasi era profesor la facultatea de teologie creatä incd din 1926.
135 ^
In favoarea sa intervenise la 11 octombrie 1940 si rectorul UniversitAtii din Iasi, Grigore T. Popa
despre care Iordan scria: Democrat autentic n-a fost niciodatd, desi la revista insemnäri iesene" (...)
s-a inteles foarte bine cu colegii codirectori ai sal M. Sadoveanu si G. Topârceanu. Gr. T. Popa n-a
putut scdpa in intregime, Wand la sfârsitul vietii, de urmele cuzismului din epoca studentiei. in
campania organizata de A. C. Cuza impotriva lui Constantin Stere ca rector al Universitätii din Iasi
www.digibuc.ro
Andrei Otetea consemna la 22 aprilie 1950: Tov. profesor Iorgu Iordan, de

când 11 cunosc, din 1927, a fost centrul rezistentei i luptei impotriva huliganismului. in
junil sdu s-au grupat toti acei care au väzut In cuzism i legionarism o primejdie de
moarte, nu numai pentru civilizatie dar i pentru tard. in Senatul universitar i In
consiliul de facultate137 a combdtut cu o ireductibild energie manifestdrile legionarilor
complicitätile pe care si le-au creat printre profesori138. De aceea, imediat ce-au
ajuns la putere, legionarii 1-au arestat (toamna anului 1940). Tot asa de hotärdt a luptat
tov. Jordan Impotriva politicii de interventie In U.R.S.S., alaturi de hitleristi.
Demonstrativ a evitat orice contact cu reprezentantii i misionarii culturii" germane la
iar in iulie 1944 a semnat memoriul intelectualilor pentru iesirea din rdzboi
(informatie eronatà n.ns.). A fdcut parte din Comisia de epurare a Universitdtii din
Iasi care a realizat cea mai serioasd operatien9 dintre toate comisiunile de epuratie de
la toate institutiile noastre de invdtdmânt super140 .
Comisia de epurare de la Iasi a fost deosebit de severd cu cei cercetati.
Sufletul" ei se pare cd a fost profesorul Iorgu Jordan. in Memoriile" sale sufera chiar
cd a fost initiatorul ei, supraevaluandu-si rolul sal in forurile de decizie. 41 Astfel
afirma cu satisfactie in mai putin de cinci, sase Aptdmâni am izbutit sä scdpdm
Universitatea ieseand de 'hied treizeci de profesori, conferentiari i asistenti". in
(1913-1915), campanie la care au fost antrenati i studentii, printre conduckorii acestora se afla si
Popa" (Memorii, Bucuresti, 1979, volumul III, p. 14). Grigore T. Popa a murit in 1948 la Bucuresti in
timp ce, suferind, cduta sà scape organelor represive care se lansaserd in urmdrirea sa.
136 Arhiva RUB.
137 Iordan a fAcut parte din senatul universitar in perioada anilor 1933-1937 care corespund
rectoratului lui Traian Bratu, adversar obstinat al dreptei si extremei drepte din Iasi, iar in 1938-1939
a fost decan al facultdtii de litere i filosofie. Amintim si sprijinul constant acordat lui George Ivascu
care dupd obtinerea licentei in litere i filosofie la Iasi in iunie 1934, functiona ca bibliotecar la aceeasi
facultate (1933-1935) si ca asistent suplinitor la catedra de filologie romand a lui Iordan (1935-1937).
in 1937 Iorgu Iordan are naivitatea de a-1 recomanda pe Ivascu lui Nicolae Iorga pentru o bursd la
Scoala romand de la Fontenay-aux-Roses. Dupd rdzboi G. Ivascu are o ascensiune fulminantd atat in
organismele guvernamentale (de exemplu in ministerul informatiilor unde a condus directia
propagandei) cat si in presd. in 1956 a devenit lector la Catedra de istoria literaturii romane de la
Facultatea de Filologie a Universitätii din Bucuresti, i in 1958 chiar sef de catedrd, inlocuindu-1 pe
un alt ilegalist", Ionel Vitner.
138 Notoriu a fost conflictul cu profesorul Giorge Pascu, editorul publicatiei antimasonice Revista
criticd" care apdrea la Iasi in anii 1927-1940.

139 Pentru aceastd chestiune vezi Ddnut Dobos, Epurdri la Universitatea din laqi 1944-1960, in
Arhivele totalitarismului", an II (1994), nr. 1-2, p. 44-59; Idem, Ingerinfr politice In viata
universitard romdneascá 1944-1964, in Arhivele totalitarismului", an II (1994), nr. 4, p. 28-32.
Iorgu Iordan confirma rigoarea convingerilor si resentimentelor sale care n-au fost afectate de
destindere" cand declara mult mai tarziu: Comisia de epurare de la Bucuresti a lucrat numai cu
numele, pe cand cea de la Iasi a lucrat efectiv, scotand din invdtdmant circa 30 de profesori. La
Bucuresti n-a fost scos nici mdcar Gh. I. Brdtianu, germanofil" in politica externd, dovadd faptul cà
era invitat la 30 ianuarie la Berlin, cu ocazia sdrbdtoririi venirii lui Hitler la putere si dddea curs
invitatiei", cf. Valeriu Mangu, De vorbei cu lorgu Jordan, Bucuresti, 1982, p. 380.
140 Arhiva RUB.
141 Maria Somesan, Universitate si politica, p. 249-250.
www.digibuc.ro
150 DE ANI DE INVATAMANT FILOLOGIC ROMANESC -TRADITIE VALOARE - 1863-2013 197
schimb, (...) la Universitatea din Bucure§ti, a cdrei Comisie de epurare n-a propus
eliberarea" de la catedrd nici mdcar a lui Gh. I. Brdtianu"142.
Constantin Balmu§ era incisiv §i nu ezita sd-§i incrimineze adversarii in
depozitia sa din 21 august 1950 afirma: Tov. Iordan incd din tinerete s-a manifestat ca
un rdzvedtit impotriva ordinii sociale existente (originea sa muncitoreased a tras mult in
cumpänd: e fiul unui muncitor bulgar, grddinar din Tecuci, mama lui find tdrancd
moldoveancd sdracd). De aceea tov. Iordan ca tandr licentiat a fost la inceput partizanul
ideologic al lui C. Stere §i al criticului G. Ibrdileanu de la Ia§i; fo§tii sài profesori. În
aceastä calitate a colaborat la revista Viata Romdneascd" (dupd primul rdzboi
mondial). Din 1927 tov. I. Jordan a intrat profesor la Universitatea din Ia§i; in aceastä
calitate el a fost mereu profesorul cetatean care a luat mereu atitudine curajoasd
impotriva curentelor de idei huliganice i reactionare din Ia§i. De§i apoi inscris la
tdrdni§ti (stânga tdrdnistd) el si-a sporit atitudinea combativd impotriva cuzi§tilor §i
legionarilor din universitate §i din Ja§i. in timpul primei guverndri tdrdniste, din cauza
atitudinii sale radicale §i din cauza politicianismului huliganic ipocrit al lui Nicolae
Costächescul43, Gheorghe Zane etc; tov. Iordan si-a dat demisia de la tdrdni§ti (in urma
unui conflict). Din acel moment el a fost tinta de atac a presei huliganice-reactionare,
pe care o asmuteau §i tärdni§tii impotriva lui §i liberalii, i copiii" lor cuzi§tii-
legionarii (...) A fost decanul nostru al celor de la Litere §i in aceastd calitate, a dus
lupta in senatul universitar din Ia§i aldturi de profesorul Traian Bratu (care in 1937 a
fost mutilat de legionari §i care apoi, in 1940 a §i murit de suferintele rdnii cauzate de
cutitul unui legionar (in realitate T. Bratu a fost mult timp bolnav de cancer, cauza
mortii sale n.ns.); zic, a dus lupta aldturi de T. Brat"' i aldturi de alti cdtiva, impotriva
Goga-cuzi§tilor, impotriva legionarilor §i impotriva fasci§tilor de teapa lui Petrovici
(filosoful §i omul politic Ion Petrovici n.ns.) i a altora. A fost atacat cu violentd
de presa huliganicd §i batjocorit §i ardtat mereu drept comunist", jidovit" etc. (adesea
era numit trdatorul Iordan). E drept, tov. Iordan nu cunoa§te decdt prea putin
marxism-leninismul, de aceea a §i facut unele gre§eli, dar atitudinea lui generald a fost
mereu o atitudine impotriva reactiunii romdne§ti, de orientare spre U.R.S.S. Pot spune
cd la Ia§i el a contribuit aldturi de cdtiva prieteni la crearea climatului, a atmosferei
democratice in lumea intelectualilor ceea ce a realizat in §i mai mare mdsurd §i cu
alte mijloace tov. Petre Constantinescu-Ja§i, la Chi§indu. De aceea cdnd au venit la
putere legionarii, tov. Iordan a fost arestat §i tinut opt zile inchis la Bucure§ti. Si dupd
142
Iorgu Iordan, Memorii, vol. III, Bucuresti, Edit. Mihai Emineascu, 1979, P. 21
143 Este incredibild usurinta cu care C. Balmu§ eticheta adversarii chiar defuncti ai regimului comunist.
Nicolae Costächescu (1876-1936) a fost profesor de chimie mineralä la Universitatea din Iasi din 1912,
membru fondator al Partidului Täränesc (1918) si ministru al instmctiunii publice In perioada 1928
1931, cf. Ion Mamina, loan Scurtu, Guverne guvernanfi 1916-1938, Bucuresti, 1996, p. 159.
144 Ionel Maftei, Personalit0 iqene, Chi§indu. 1992, vol. I, p. 118-119. Lucrarea lui Stelian Neagoe,
Triumful ratiunii împotriva violentei (Viata universitará ieqeand interbelica), Ia§i, 1977, este inutili-
zabild datoritä partialitätii si prejudecätilor afisate zgomotos si care-i devasteazä demersul stiintific.
www.digibuc.ro
198 AD1NA BERC1U-Dla GH10ESCU
eliberare tov. Iordan a continuat sä aibe aceea§i atitudine impotriva reactiunii fasciste
hitleriste. in timpul cdnd ne aflam apoi in refugiu, in Transilvania, cu cdteva luni
inainte de 23 august 1944, a venit cineva din Bucure§ti cu memoriul impotriva lui
Antonescu. Dar in momentul cdnd acel tovar4 a venit in satul in care md aflam eu,
tov. Iordan era plecat i astfel el n-a putut semna memoriul impotriva lui Antonescu,
lucru regretat de el foarte mult. Imediat dupd 23 august, toy. Jordan afldndu-se la
Bucurqti, am aflat din presd cá s-a inscris la social-democrati. Desigur gandul sdu a
fost sd fie aldturi de social-democratii de stânga; totu§i consider cd inscrierea sa la
social-democrati se datora nivelului sdu de atunci ideologic incd scdzut §i a fost o
gre§eald politicà. Dupd inscriere 1-am vdzut apoi la A.R.L.U.S. incd de la intemeiere, la
Gruparea democraticd universitard, la Apdrarea patrioticd, la unele adundri ale Uniunii
patriotilor (prezidate de tov, Constantinescu-Ja§i) etc. §i am simtit la el adâncul regret
cd se läsase atras in rdndul social-democratilor de tov. Voitec. Dupd aceea, In vremea
cdt a fost ambasador la Moscova, de cdte ori venea in tard mä intreba: oare cdnd
facem unirea cu comuni§tii, pentru a fi un singur partid putemic muncitoresc in tam
noastrd?" De la unire tov. Iordan lucreazd ca un bun §i cinstit comunist cu nivel din ce
in ce mai ridicat. in concluzie pot spune: in ciuda celor cdteva gre§eli, tov. I. Jordan
este unul din tovard§ii cei mai devotati, cei mai cinstiti, cei mai serio§i, profund legat
de clasa muncitoare i totodatd este un orn de §tiintd recunoscut ca lupator pe frontul
ideologic al Republicii noastre Populare"145 .
Dupd 23 august 1944 Iorgu Iordan s-a precipitat in turbulenta viatd politicd a
acurnulánd demnitdtile i misiunile cele mai diverse.
Înscris in septembrie 1944 in P.S.D., stabilit la Bucure§ti, publica in ziarele
Tribuna poporului" §i Libertatea" in anii 1944-1945; a fost numit membru in
comisia pentru cercetarea abuzurilor i ilegalitdtilor in Ministerul educatiei nationale
(noiembrie 1944 mai 1945), director al Teatrului National de la Ia§i care se gdsea
145 Arhiva RUB. Nu stim in ce mdsurd practica confruntärilor indirecte lute cei care aspirau la gratiile
noului regim au condus la aflarea adevdrului de care instantele partidului, in schimb contributia lor la
istorie este indeniabild. Dacd Iordan elibereazd referinte amiabile lui C. Balmus sau A. Otetea,
referintele sale despre istoricul de artd George Oprescu, din 4 februarie 1950, sunt mai incomode:
L-am cunoscut de abia in ultimii ani de când simt profesor la Universitatea din Bucuresti. Mai
inainte auzisem de el, ii citisem unele lucrdri, stiam mai ales cd fusese protejat" de Nicolae Iorga, nu
atât din convingere cât din interes, pentru a impiedica ocuparea catedrei de istoria artei de la
Facultatea de Litere din Bucuresti de care Al. Tzigara-Samurcas sau Orest Tafrali, adversari personali
ai sdi. N. Iorga a uzat si a abuzat de autoritatea pe care o avea spre a-1 aduce profesor la aceastä
catedrd pe G. Oprescu. Mai stiam cA avusese unele insärcindri la Liga Natiunilor ceea ce i-a creat o
mentalitate cosmopolitd si destul de reactionard (...) A incheia cu un amdnunt care aparent are
legdturd cu persoana mea. incercând sä md transfer la facultatea de litere din Bucuresti, inainte de
rdzboi, rezultatul a oscilat dupd atmosfera" de care md bucuram asa-zicând la ministerul
invdtdmântului. in iunie 1939 când stam räu" cu ministrul, am avut 8 voturi, in octombrie acelasi an
16 voturi fiinda ministrului Ii trecuse supdrarea", iar cu alt prilej (in epoca antonesciand când eram
socotit drept dusman al neamului) 3 voturi. Colegul Oprescu a votat intotdeauna aldturi de tov.
Al. Rosetti i Mihai Ralea, singurii care si-au pdstrat pând la urmd atitudinea initiala, cu orice risc".
www.digibuc.ro
in refugiu la Sibiu (aprilie august 1945), pre§edinte al Consiliului de administratie

Casa corpului didactic" (1945), membru al consiliului de administratie al Editurii de
stat (din 1945), membru al consiliului de administratie al Cdrtii ruse (din noiembrie
1947), pre§edintele consiliului de adininistratie la Creditul minier (din decembrie
1947), membru al comisiei interimare a Fundatiei universitare (din aprilie 1948),
director al Institutului dc lingvistica (din ianuarie 1949) etc.
Dar consacrarea posturii sale de element total devotat noilor realitäti va fi
numirea sa ca ambasador al României la Moscova. Numirea sa nu era surprinzätoare
dacd reamintim cä Iorgu Iordan a fost printre liderii asociatiei Amicii U.R.S.S."
asociatie acoperitä a partidului comunist, dizolvatä in 24 noiembrie 1934146, iar in
iunieiulie 1945 a fäcut parte din delegatia romând invitatd sä participe la festivitätile
ocazionate de implinirea a 225 de ani de la crearea Academiei de tiinte de la
Moscova, aldturi de Traian Sävulescu, Simion Stoilow, C. I. Parhon, Dimitrie Gu§ti,
Mihail Sadoveanu §i Mitita Constantinescu. in plus, in aceea§i perioadd, mai multi
universitari vor primi insärcindri diplomatice, cum ar fi Grigore Moisil (Ankara,
1946-1948), Tudor Vianu (Belgrad, 1946-1947), Mihai Ralea (Washington, 1946
1948), Simion Stoilow (Paris, 1946-1948) sau Mihail Neculcea (Haga Stockholm,
1948-1949). Decretul regal de numire a lui Iorgu Jordan in acest post data din 17
august 1945, iar noul diplomat ajungea la destinatie la 26 august. Importanta misiunii
sale rezultd §i din scrisoarea de acreditare incredintatä de Regele Mihai §i din care
reproducem urmätorul fragment: in dorinta care ma' insuflete§te de a relua cât mai
curând relatiunile diplomatice cu U.R.S.S., am ales pe domnul Iorgu Iordan, profesor
universitar, membru al Academiei române §i 1-am numit in calitate de ambasador
extraordinar i plenipotentiar pe lângd Excelenta voastrd. Calitätile acestui diplomat,
zelul ski pentru interesele statului, precum §i devotamentul säu fata de persoana mea
sunt garantii sigure cä dânsul va incerca sä se arate demn de increderea Excelentei
voastre precum §i de a mea"147 .
Misiunea lui Iorgu Iordan la Moscova pärea A.' debuteze sub auspicii
favorabile conform primului raport expediat de universitarul diplomat la 29 august
1945: Am fäcut interventiile necesare pentru a mi se pune la dispozitie un local
propriu in care sä se poatä instala Ambasada cu toate serviciile §i tot personalul.
Bunävointa oficialitätii sovietice este in aceastä privintd foarte mare, dar existä unele
dificultäti, consecinte ale stdrii de rdzboi. Marti 28 curent am fost primit de domnul
Molotov, vicepre§edintele Consiliului comisarilor poporului §i comisar al afacerilor
sträine. De la hotel am fost condus de dl. Fomin intr-un automobil al comisariatului
afacerilor strdine la Kremlin, in biroul domnului Molotov, cdruia i -am prezentat
146 Cu sincer regret, multi ani dupd. evenimente Iorgu Iordan remarca: Printre intemeietorii asociatiei
de prietenie cu Uniunea Sovieticd rn-am numdrat i eu §i in aceastd calitate sunt mirat cd astdzi nu prea
se vorbe§te de ea", Valeriu Mangu, op. cit, p. 348-349.
147 Arhiva Ministerului Afacerilor Externe. Dosar personal Iorgu Iordan. Cazier 77 litera L nr. 107
(neinfoliat).
www.digibuc.ro
copia scrisorilor de acreditare. Dupd obi§nuitul schimb de amabilitati am subliniat

satisfactia opiniei publice de la noi pentru faptul ca. U.R.S.S. este prima mare putere
care a reluat legdturile cu tam noastrd. Mi-am permis apoi sa informez pe domnul
Molotov cd, nefiind diplomat de carierd, voi lucra in mod perfect obiectiv (? n.ns.).
Convorbirea a continuat la cererea domniei sale asupra situatiei politice §i economice
din Romania. Am stdruit asupra simpatiei de care se bucurd guvernul Groza §i. Frontul
National Democrat. in ce prive§te situatia economicO, am insistat mai mult poate decat
fi fdcut In alte imprejuräri asupra, marilor dificultdti cu care avem de luptat:
semändturi putin intinse in toamna anului 1944 §i seceta cumplitd din vara acestui an,
care, de§i pämantul tdrii a fost lucrat aproape in intregime, a fdcut ca recolta sd fie
submediocrd, iar cea de porumb, judecand dupd starea de lucruri actuald, aproape
dezastruoasd. Domnul Molotov nu s-a ardtat prea surprins de informatiile mele,
intrucat stia eä seceta a bantuit i in alte tdri vecine ca Bulgaria §i Ucraina. La sfar§itul
convorbirii domnia sa mi-a declarat cd pot conta pe concursul domniei sale cel mai
binevoitor pentru a indeplini in conditii optime misiunea mea in U.R.S.S. Asazi la ora
13 a avut loc prezentarea scrisorilor mele de acreditare. (...) Am remis scrisorile §i.
conform obiceiurilor de aici nu s-au tinut discursuri. Dupd aceea am prezentat
personalul ambasadei. Domnul pre§edinte Kalinin m-a invitat intr-o camerd aldturatd
unde a avut loc o conversatie de ordin general. Domnia sa s-a interesat in mod specific
de atmosfera care domne§te la noi in lard din punctul de vedere al unei sincere
democratizdri, insistand asupra necesitkii ca democratia sä corespundd unei convingeri
strict umane *i sd se gäseascd aplicatie pe teren in toate ramurile de activitate. Pe baza
unei indelungate experiente, domnul Kalinin §i-a exprimat pdrerea a este mult mai
u§or a face declaratii favorabile democratiei decat a se conforma lor in practica
politicd. L-am asigurat a atat guvernul cat §i majoritatea organizatiilor politice de la
noi se strOduiesc in mod sincer sd instaureze un regim de adevdratd democratie. Ca §i
domnul Molotov, dl. Kalinin m-a asigurat cd voi gäsi la domnia sa tot sprijinul pentru
ducerea la bun sfar§it a misiunii mele. Aceste cloud audiente miau läsat impresia cd,
conducdtorii politici ai U.R.S.S. aratO mula bundvointd fatd de tam noastrd i cd voi
putea intr-adevOr conta pe un sprijin efectiv"148. Activitatea diplomaticd a lui Iorgu
Iordan in capitala sovieticO a fost de scurtd duratd; la 11 iulie 1947 el a solicitat
rechemarea sa in tard, fapt care a fost aprobat la 1 octombrie.
Ar fi gre§it sd se vadä in omul politic Iorgu Jordan prototipul intelectualului
care aderd neconditionat la regimul de democratie populard. Parcursul lui Iorgu
Iordan pare implacabil: aderent la inceput la o formatiune politicO burghezd",
necesarmente aripa stangd a acesteia, apoi in mi§carea pacifistd §i in cea antifascistä
in anii treizeci, persecutat in anii rdzboiului, a devenit un militant ardent,
omniprezent in anii de dupd 23 august. Cu sigurantd a fost influentat de climatul
148 Ibidem.
www.digibuc.ro
politic dificil, de la Iasi, micarea legionard dominantd la un moment dat, atmosferd

de inamicitie si armistitii ipocrite.
Completdm cu informatiile ofiterilor de securittate despre Iorgu Iordan cdruia,
cu toatd angajarea sa fatd de regimul comunist tot i s-au deschis, si lui, dosare de
urmdrire individuald, incepând chiar din 1946.
in 1946, in 24 aprilie Directia Generald a Sigurantei Statului cerea relatii
complete" despre profesorul Jorgu Jordan si de asemenea yd.' rugdm sa dispuneti mdsuri
de urmairea discrea a activitätii profesorului raportându-se la timp constatdrile"149.
in rdspuns, printre altele se mentionau si punctele de vedere stiintifice ale
obiectivului", cu atât mai mult, cu cât urma sa fie trimis ambasador la Moscova: in
pdrerile sale despre poporul român aratd cd nu este nimic latin in originea neamului
si cd suntem mai curând slavi si bulgari cu amestec de atari"; in continuare se
raporta: A fost conducdtorul Comitetului antifascist din Iasi si primul universitar
care a semnat statutul Asociatiei Amicii U.R.S.S." (...), apdrätor al ziaristilor evrei,
(...) a fost membru al PNT, fdcând parte din aripa de stânga a partidului. (...) A
lucrat cu M. Sadoveanu pentru infiintarea la Iasi a Frontului Popular; bibliotecar in
Asociatia ARLUS"150. De altfel in 1937, la Iasi ar fi afirmat: incd nu am onoarea sd
fiu comunist"151)
in 1948 era supravegheat si avea deja multe Fip Persona le. in Nota
Informativa din 13 mai 1948 se reiau informatiile din 1946 pand in mai 1948. Astfel
se relata cd la intoarcerea sa de la Moscova unde a fost Ministru Plenipotentiar a
intrunit pe toti asistentii si bibliotecarii Facultätii de Litere si spunându-le cd: trdim
vremuri grele" le-a cerut punctualitate si constinciozitate in serviciu". Din
supravegherea exercitatd asupra sa nu s-au putut stabili fapte compromitätoare".
fnainte de 1 mai 1948 a dat acasd o masd la care au fost prezente 15 persoane
printre care si apropiatii sdi: Tudor Vianu, Al. Rosetti, Alexandru Graur. Informatorul
mai mentiona cd iaparte in mod regulat la sedintele de partid färd a ridica probleme
deosebite"152.
ill Nota Informativä din 21 aprilie 1955 Iorgu Jordan apdrea ca o persoand foarte
bine pregaitd profesional, simpatizat de vecini, ducdnd o viatd imbelsugatd (din
belsug"). Din punct de vedere politic se mentiona: at:it in trecut cât si dupd
23 august 1944 a fdcut politicd social-democratd; iar in prezent este cunoscut ca membru
P.M.R. si nu s-a observat sd aibd manifestdri dusmdnoase regimului nostru"153; in 1944
era in ARLUS scria si despre Epuratie, fdcea parte din PSD, gruparea lui Titel Petrescu
dar era si membru in Consiliul Asociatiei Amicii Statelor Unite"
149 CNSAS, P. 210696, vol. 2, f. 15.

159 Ibidem, f. 16.
151 Ibidem, f.20.
152 Ibidem, f.17,20-22.
153 Ibidem, f. 1-3.
www.digibuc.ro
in 22 ianuarie 1960 s-a deschis dosar individual asupra numitului Iorgu

Iordan pentru cd desfdsoard activitdti de sprijinire a unor elemente dusmdnoase din
tail si afard. Actiunea informativd s-a numit academicianul"154. Totusi, pe 15 iunie
1962, s-a hotdrât inchiderea actiunii de urmdrire si clasarea dosarului, dar Iorgu
Iordan rdmâne in evidentr 155.
Aducerea lui Constantin Balmus, Andrei Otetea si Iorgu Iordan in 1946
1948 la Universitatea din Bucuresti ,la Facultatea de Litere a fdcut parte din strategia
neutralizdrii acestei institutii si consoliddrii pozitiilor elementelor obediente.
Democratii" de primd ord, Simion Stoilow si Alexandru Rosetti, amândoi rectori ai
Universitdtii si membri P.M.R., primul din noiembrie 1945 si al doilea din 1946, nu
prezentau suficiente garantii morale si situatia lor rdmânea in continuare minoritard
In conditiile in care epurarea fusese mai limitatd deck la Iasi. Simion Stoilow, fost
profesor la Universitatea din Cernduti intre 1923-1939, si mai ales Alexandru
Rosetti, prieten cu Carol II si director al Fundatiei Regale pentru Literaturd si Artd
din 1933 pând in 1940, nu se puteau compara cu biografiile exemplare, mai mult sau
mai putin reale, ale celor adusi de la Iasit56.
Academicianul G. Cálinescu. George Cdlinescu s-a ndscut pe 19 iunie 1899

la Bucuresti si a decedat pe 13 martie 1965 la Bucuresti (Otopeni).
Dupd absolvirea liceului Gh. Lazar" din Bucuresti s-a inscris la Facultatea
de Filosofie si Litere din Bucuresti. Dupd terminarea Facultdtii (1919-1923) a urmat
specializarea la Scoala Romând de la Roma, (1923-1928). A colaborat la diverse
reviste precum: Roma", Uriiversul Literar", Viata Literard", Viata Româneascd",
Gândirea" s.a.
Doctor in Litere in 1936 la Iasi, cu teza Avatarii faraonului Tlá. Din 1937 a
ocupat postul de conferentiar la Facultatea de Litere din Iasi pand in 1945 când a
venit la Bucuresti, la Facultatea de Filosofie si Litere pe post de profesor predând
cursul de Istoria Literaturii Române Moderne. Membru al Academiei R.P.R din
154 Ibidem, f. 467.

155 Ibidem, vol. 1, passim.
156
Arhiva RUB. intr-o oarecare mäsurd am putea adduga celor trei franctirori ieseni ai regimului
totalitar comunist pe Jean Livescu. Ndscut la Burdujeni la 3 iunie 1906 avea initial numele de familie
Livischi Leahu. Biografia sa are numeroase zone obscure si suscitd dese interogatii. Dupd o activitate
relativ indelungatd in invdtdmântul primar, fard sd putem stabili exact studiile pe care le-a fdcut, in
1939 devine asistent la catedra de limba si literatura germand pentru ca la 3 iulie 1946 sd ajungd direct
profesor titular! Dupd ce ocupd diverse functii pe linie universitard, la 22 decembrie 1948 devine
rector al Universitdtii din Iasi, pând in noiembrie 1955 când este transferat Ia universitatea
bucuresteand. Aici intre 1955-1959 este sef de catedrd si prorector, rector al Universitdtii intre 1959
1963, apoi ministru adjunct al invdtdmântului intre 1963-1968; din nou rector intre 1968-1972.
Pensionat in 1974, nu stim in ce an a decedat. Este principalul factor universitar implicat in epurdrile
studentesti din 1958-1959 care corespundeau unui nou val de teroare declansat de partid.
www.digibuc.ro
1949, membru al Partidului Muncitoresc Roman, director al Institutului de Istorie

Literard §i Folclor din Bucuresti, (1949-1965), deputat in Marea Adunare Nationald
(1946-1965).
Pe 1 decembrie 1944 Cälinescu scria in Tribuna Progresului" privitor la
armistitiul pe care ni-1 propusese Stalin, nerecunoscandu-ni-se cobeligeranta si urmand
sa acceptäm orice ni se solicita, urmätoarele: Noi trebuie sä ne purtäm astfel Inca sä
meritam intrarea in familia Natiunilor Unite pe calea dezvoltarii relatiilor mutuale intre
Uniunea Sovietica §i Romania. Uniunea Sovieticä ne cere, pe bund dreptate,
respectarea tuturor punctelor armistitiului si ne atrage atentia in chip magulitor, prin
glasul autorizat al d-lui Andrei I. Vasinschi cä «principala sarcind consta in aceia de a
duce pana la capät rdzboiul victorios impotriva Germaniei *i Ungariei», nerecu-
noscandu-ni-se astfel dreptul pe care 11 avem de a coopera cat mai strans cu armatele
sovietice (...) in vederea unei paci care sä consfinteascä definitiv generoasele conditii
ale armistitiului pe care Maresalul Stalin ni 1-a oferit, increzätor in loialitatea noastra".
Articolul se incheia cu angajamentul in numele fortelor democratice si nationale din
Romania care vor face totul pentru a desävar§i prietenia intre Romania si marea sa
vecinä si Ca vor raspunde cu recunostinta cuvenita mi§catorului gest al Excelentei Sale
A. I. Vasinschi care in ziva de 11 noiembrie 1944 prezenta Augustului nostru Suveran,
in numele Guvernului Sovietic, felicitdri pentru eliberarea Transilvaniei"157 (...).
A. I. Vasinschi, comandantul trupelor Armatei Rosii din Romania, care
declarase cd va oferi comunistilor tot sprijinul pentru eliminarea fascitilor §i
progermanilor, §i in numeroase randuri, s-a declarat nemultumit de modul lent in
care se realiza epuratia datoritä sabotajului unor functionari influenti", impulsio-
nandu-i pe comuni§ti la noi asalturi asupra societatii"158.
Desi in 1944 scrisese favorabil privitor la armistitiul pe care-1 propusese
I. V. Stalin Romaniei la scurt timp insd in 1948 a inceput campania de inlaturare a
lui G. Calinescu de la catedra universitarä si, in subsidiar din presa literard"159.
Campania era indreptata impotriva lui dar si impotriva colaboratorilor sai: Ovidiu
Papadima, Dinu Pilat, Al. Piru, Valerian Ciobanu. Semnatarii articolelelor din presa
vremii, din ziarele Flacara", Viata Sindicald" §.a. erau: V. Dumitrascu, Vicu
Mandra, Ion Vitner, Leonte Räutu.
in 1949, acuzandu-1 de cosmopolitism" §i obiectivism", tovardsii Leonte
Rautu §i M. Roller au decis sa il deta§eze de la Catedra Universitarä (unde era §ef al
Catedrei de critica si teorie literara) ca director al Institutului de Istorie Literara §i
Folclor din Bucuresti. Seful catedrei a devenit Ion Vitner, doctor in medicind,
stomatolog.!!! 0 data cu el, au fost inlaturati §i asistentii sal: Dinu Pilat, Al. Pint,
Adrian Marino, Ovidiu Papadima, Valerian Ciobanu.16°
157 CNSAS, dosar individual G. alinescu, I. 066960, f. 281.

158
Nicoleta Chincis, op. cit.
159 Nicolae Mecu, G. Cálinescu fata cu totalitarismul, Bucuresti, Editura Dacia, XXI, 2011, p. 123-124.
160
Ibidem, p. 150-151.
www.digibuc.ro
204 ADINA BERCIII-DPAGHICESCII
De0 nu mai tinea cursuri din decembrie 1949, G. alinescu figura totu0 pe
Statele de platd ale Universitaii ca profesor, §ef de catedrd". Era plait pe un Stat de
Plata personal.
Cu toate acestea, George alinescu continua sd fie deputat in Marea Adunare
Nationald 0 sa detind rubrica Aptanânald Cronica Optimistului" in prestigioasa
revistd de culturd Contemporanul", iar in 1953 a fost decorat cu Ordinul Muncii
cls. I, in calitate de profesor la Universitatea C. I. Parhon" din Bucure§ti.
in Nota Informativa din 28 iunie 1954, semnatd de Virgil Florea se semnala
a G. Calinescu a devenit un tovard§ de drum incomod"16t
De asemenea, in 9 iulie 1954 in dosarul informativ de la CNSAS se specifica
cd G. alinescu Nu este ata§at regimului nostru insd nici nu-1 urd0e, deoarece i s-au
creat conditii dintre cele mai bune de trai. Uneori are izbucniri reactionare, alteori insd
face impresia unui orn cu o justd orientare politicd" (...). 0 manifestare reactionard a
sa este 0 aceea cd el totu0 nu crede cd Eisenhower sd nu facd el ceva pând la urmd", a
ru0i nu se pot compara cu americanii care sunt mai tari"162.
in octombrie 1959 Securitatea romând tot aduna informatii'63 despre George
alinescu, care se ardtase loial regimului §i colaborase cu ei. Totu0, acum se
adunaserd materiale compromitaoare". Spre exemplu: a fost directorul ziarelor
Dreptatea", Natiunea"; a colaborat la mai multe reviste burgheze"; a scris
romanul Bietul Ioanide", care a avut un caracter legionar, motiv pentru care a fost
retras din librdrii. Sprijind in mod direct elemente cu trecut duvndnos, dintre care o
parte au fost arestati pentru activitate du§mand regimului §i care o parte au fost
subalternii sdi la Institut. A cunoscut scrierile du0ndnoase ale lui Pilat Constantin, pe
care le-a studiat, apreciindu-le ca pe lucrdri de valoare.
Se manifestd du0ndnos la adresa regimului 0 cautd sd strecoare in lucraile
sale teorii anti0iintifice. Are la domiciliul sdu lucrdri de sertar.
Dovezile neindoielnice constau din material 0 note furnizate de agentii:
Stefan Dragomirescu, David Silviu, Ardeleanu. De asemenea, rezultd din procesul
verbal de interogatoriu luat arestatului Pilat Constantin."
Din datele compromitätoare ardtate reiese cd desfd§oard activitate de agitatie
cu caracter du0ndnos §i sabotaj in domeniul literaturii.
(...) in baza materialelor verificate §i neindoielnice anexate, care dovedesc
activitatea contrarevolutionard impotriva Republicii Populare Române, propunem
deschiderea dosarului actiunii informative individuale. Scopul deschiderii dosarului
este de a stabili: activitatea du§mänoasd pe care academician alinescu Gheorghe o
desfd§oard in prezent; legdturile lui alinescu Gheorghe, caracterul acestora, precum
§i cine sunt §i ce preocupdri au ace§tia; ce metodd folose0e Cdlinescu Gheorghe in
activitatea du§mänoasd, mijloacele §i posibilitaile de care dispune."
161 Ibidem, p. 147.

162 CNSAS, dosar individual G. Calinescu, I. 066960, f. 262.
163 Ibidem, f. 1-27.
www.digibuc.ro
150 DE ANI DE INA/AT/WANT FILOLOGIC ROMANESC -TRADITIE 5I VALOARE - 1863-2013 205
in consecintd, in 29 noiembrie 1959 s-a decis sa i se deschidd actiunea

informativd Scriitorul", Dosarul de urmdrire individuald informativd nr. 2402, spre
a se vedea discutiile ce le poartd in cask cine-1 viziteazd 0 in ce scop, la ce
anume lucreazd".
Era acuzat de faptul cd: romanul Bietul Ioanide are un caracter legionar", cd
sprijind In mod direct elemente cu trecut du$mänos", cd se manifestä dumänos la
adresa regimului"I64. Materialele compro-mildtoare care au stat la baza deschiderii
dosarului erauI65: a dus o activitate de agitatie dupadnoasd $i diversiune ideologicd
(...) Avem informatii cd ar lucra la o carte intitulatd: «Ororile comunismului in
România». De asemenea era suspectat cd desfdward activitate de agitatie cu caracter
dumänos $i sabotaj in domeniul literaturii"I66; pentru cd a colaborat la reviste
burgheze precum: Dreptatea" $i Natiunea". Scopul deschiderii dosarului de
urmärire individuald informativd era de a stabili concret activitatea duvranoasd pe
care acad. Cdlinescu Gh. o desfdward in prezent; legdturile lui Cdlinescu Gh.,
caracterul acestora, precum $i cine sunt $i ce preocupdri au ace$tia. Ce metode
folose$te Cdlinescu Gh. in activitatea du$mdnoasd, mijloacele $i posibilitatile de care
dispune"I67. $i in acest caz Securitatea a intocmit un Plan de mdsuri: dirijarea
agentei Sdndulescu Maria (aceea$i care era indreptatd $i spre Al. Rosetti) spre
G. Cdlinescu cu scopul principal de a stabili ce lucrdri duvranoase are Cdlinescu $i
in special cartea Ororile Comunismului in România", a agentilor Stefan Drägdnescu
$i Ardeleanu". Apoi va fi identificat $oferul lui alinescu dupd care va fi luat in
studiu pentru recrutare", va fi identificat studiul numitei Iacob Irina, femeia de
serviciu in vederea efectudrii unei perchezitii secrete la domiciliu $i a instaldrii
tehnicii in locuinta sa". Se mai adduga controlul corespondentei $i interceptarea
telefonuluiI68 $i filajul. in urma acestor actiuni se raporta cd profesorul G. Cdlinescu
ar fi afirmat cd orice scriitor con$tient de valoarea lui, trebuie sd i$i pdstreze
independenta de gândire $i de creatie, fdcând in regimul de azi compromisuri
neinsemnate care sd nu-1 angajeze definitiv". A numit la acest Institut de Istorie
Literard $i Folclor, in special oameni care nu sunt in nici o formd integrati in
doctrina marxist-leninistd sau in politica generald a regimului". Când i s-a emit sd
procedeze la o epurare privind elementele suspecte sau dumdnoase, alinescu a
cerut amânarea chestiunii deoarece ace$tia sunt angajati in lucruri pe care trebuie sd
le termine". Se relata in continuare cd printre cercetaorii Institutului, incadrati sau
colaboratori se afld $i Ovidiu Papadima $ef secretar, Ion Chitimia, lector de limba
polond la Universitate, Gh. Vrabie, Dinu Pilat fiul poetului Ion Pi lat. Toti ace$tia fie
au suferit condamndri fie au desfd$urat activitäti ziaristice in perioada 1938-1944. in
plus, la Institut este o atmosferd reactionard astfel cd fondurile Academiei care se
164
CNSAS, dosar individual G. Cälinescu, I. 066960, f. 1.
165 Ibidem, f. 2.
166 Ibidem, f. 7 si f. 16.
167 Ibidem, f. 16.
168 Ibidem, f. 17, 20-22.
www.digibuc.ro
cheltuiesc la acest Institut nu-si realizeazd in nici un fel obiectivul: valorificarea

marxist-leninistd a cunoa§terii noastre literare"169.
in cei doi ani de supraveghere strânsd (cu microfoane in apartament, cu
supravegherea femeii de serviciu, a corespondentei, a oamenilor care 11 vizitau,
interceptarea telefonului, urmdrirea soferului lui etc.), agentii au constatat cd
G. Cdlinescu adopta oatitudine foarte elasticd (...) fäcând In regimul de azi numai
compromisuri neinsemnate care sd-1 angajeze definitiv (...) face aceastä echilibristicd
la Institutul de Istoria Literaturii si Folclor §i la Academie numai pentru a-§i apdra
sursele financiare (.
..)17o
Ulterior lucrurile de care era bdnuit nu s-au confirmat, materialele
obtinute asupra lui G. alinescu nu indicd o activitate dusindrioasd organizatd
care sd permitä luarea unor mdsuri operative, ele sunt de micd importantd
§i nu necesitd urmdrirea elementului prin actiune informativr. Se propunea
inchiderea actiunii informative" §i pdstrarea dosarului de obiectiv 171.
Dupd doi ani de supraveghere, pe 2 februarie 1961 se aprecia cd materialele
sunt de micd importantd", cd G. alinescu a fost primit in P.M.R. §i ales deputat in
MAN, in concluzie, activitatea sa nu mai prezintd interes pentru organele noastre.";
nu sunt motive pentru rdmânerea In evidenta operativd..." in consecintd, s-a hotdrât
inchiderea actiunii informative §i pdstrarea individului in evidenta cap. IV al
dosarului de obiectiv §i clasarea materialului la arhiva serviciului C"172.
in legdturd cu toate aceste aspecte, ni se par relevante opiniile academi-
cianului Eugen Simion: Regimul totalitar avea nevoie de numele lui G. alinescu,
dar se temea de ideile sale. A§a cd 1-au trecut pe un circuit secundar, controlabil.
Articolele puteau fi cenzurate, discursurile la Academia Romând aveau audientd
redusd, iar ca deputat G. alinescu nu avea, de fapt, nici o putere. Putem, desigur,
sd-i repro§dm cà a acceptat sd joace acest rol decorativ. Unii au spus chiar cd s-a
prostituat", cd trebuia sd fie mai degrabd victimd, decât sd tind discursuri oficiale.
Este usor sd vorbe§ti in alt timp §i din altd pozitie, este mai greu sd fii scriitor
responsabil intr-o istorie atroce. Cum ar fi ardtat literatura romând la inceputul anilor
60 Mil Tudor Arghezi? Este imoral sd cerem cuiva sd devind victimd dacd noi nu
suntem in conditia de a deveni victimd. Regimul comunist i-a aplicat lui G. Cdlinescu
cloud mdsuri: una represivd (Indepdrtarea de la Universitate; cenzurarea la sânge a
cdrtilor, limitarea strictd a posibilitatilor de miscare etc.) si una permisivd, onorificd,
reprezentativd: deputat, membru al Academiei Române, libertatea de a publica etc. 0
atitudine perversd fatd de un spirit, o politicd abild bazatd pe vechea strategie: cu o
mând ii dai, cu alta ii iei."173
169 Ibidem, f. 27-28,189-190.

179 Ibidem, f. 27.
171 Ibidem, f. 3-4.
172 Ibidem, f. 440.
173 Apud Nicolae Mecu, op. cit., p. 154-155.
www.digibuc.ro
150 DE ANI DE INVATAMANT FILOLOGIC ROMANESC -TRADITIE 51 VALOARE -1863-2013 207
De asemenea, In opinia lui Nicolae Mecu, G. Cdlinescu a

incercat sd
citeascd marxismul printr-o grild personald, prin care sd-1 ajusteze din perspectiva
crezurilor lui umaniste. Pentru asta, iL-a pus la lucru Intregul sdu instrumentar
logic, retoric §i stilistic, elabordnduli o strategie a discursului dublu care sd
imbine norma cu devierea de la ea. Politicienii regimului nou instaurat cereau
insd... Intocmai dogma. Vigilenti, ei i-au dat repede seama cu cine aveau
de-a face. Nu s-au lepddat complet de el, fiinda le era necesar ca exponat de
vitrind, dar i-au creat originalului §i imprevizibilului tovard§ de drum" o mica'
rezervatie"174.
Aceastd analizd trebuie aplicatd §i academicienilor: Iorgu Iordan, Alex,
Graur, Alex. Rosetti.
Prezentdm cdteva documente din Arhiva CNSAS privitoare la acad. G. Cdlinescu:
1.
Se aprobd, 371/19 octombrie 1959
S.S. (indescifrabil) Strict secret
Ex. nr. 1
PLAN DE MASURI
in cadrul Academiei R.P.R., functia de director al Institutului de Istorie fi
Folclor este detinutá de Academician CAINESCU GHEORGHE.-
Sus-numitul este cunoscut cá in trecut a fost director la ziarul DREPTATEA",
NATIUNEA", a colaborat la o serie de reviste qi publicatii burgheze.-
Cautä sil sprijine elementele dtqmánoase regimului a cdror activitate din
trecut o cunoage. A studiat lucräri cu caracter dupnános ale unor elemente care In
prezent sunt arestate.-
La domiciliul sáte se strâng o serie de elemente cu care se poartei discutii
dumänoase la adresa regimului nostru.-
Are lucreiri antiviintifice pe care le tine acasei §'i pentru care aqteaptá alte
vremuri in vederea publiceirii lor §'i in primul rând Istoria literaturii române" pe
care o are In manuscris.-
Având in vedere cele de mai sus, in fata actiunii informative stau urmätoarele
sarcini:
al. Stabilirea activitátii dumeinoase pe care C4LINESCU GHEORGHE o
desfe4oarei, mijloacele fi metodele de care dispune.-
b/. Care sunt elementele cu care sus-numitul desfeiparâ activitatea.-
Pentru rezolvarea acestor sarcini vom lua urmeitoarele másuri:
174
Apud Nicolae Mecu, op. cit., coperta IV.
www.digibuc.ro
Dirijarea pe bazá de plan a agentilor: DAVID 0 ,57EFAN DRAGOMIRESCU,

care au mai furnizat material din care rezultei activitatea dumänoasei pe care
CÄLINESCU GHEORGHE o desfilqoarei.-
Cu acegi agenti vom cânta a stabili ce lucrári dumánoase are CÄLINESCU
GHEORGHE 0 cine mai lucreazá la ele. Ce trateazei acestea. De asemenea, vom
cânta posibilitatea de a dirija agentii cu scopul de a intra En cercul de elemente
dupneinoase ce se aduná la locuinta sus-numitului qi a ne semnala Intreaga activitate
ce se desfeiqoarei acolo.-
Pentru agentul DAVID" voi lua legeitura cu tov. Cpt. GHETU P., care tine
legátura cu el, iar cu agentul $TEFAN DRAGOMIRESCU voi lua legeitura cu tov.
Maior SORIN IULIAN.-
Pentru ambele cazuri voi face plan de dirtjare a agentilor, care va fi fâcut
pânei la 15 decembrie 1959.-
Voi dirtja agentul ARDELEANU" in vederea stabilirii activitátii pe care
CAINESCU GHEORGHE qi elementele din anturajul sfiu o desfáqoarei, precum 0
de a-1 introduce 'in acest cerc prin ION C. BOTEZ, element apropiat acestuia.-
Aceastä mâsurei de introducere a agentului In casa lui CÄLINESCU GHEORGHE
o voi face In situatia când agentii David" 0 tefan Dragomirescu" nu reu,sesc.-
Voi cere organelor Dir. VIII-a sei ancheteze pe PILAT CONSTANTIN 0
celelalte elemente arestate pentru a descifra activitatea lui CAINESCU
GHEORGHE qi a elementelor apropiate acestuia.-
Termen 30 octombrie 1959
introducere a tehnicii operative la locuinta lui

Voi lua másuri de
CÄLINESCU GHEORGHE pentru a cunoaVe Entreaga activitate a acestuia.-
Termen 15 ianuarie 1960
Voi ceiuta a identifica operatorii de la Cinematografie care au fost la CÄLINESCU

GHEORGHE acasä cu ocazia seirbâtoririi lui CAINESCU GHEORGHE 0 a le lua
declaratii referitor la comportarea acestuia, precum §'i a manifestärilor du§.mánoase
pe care acesta le-a avut.-
Termen 15 ianuarie 1960
In raport de rezultatele obtinute prin agenturá, voi studia posibilitatea unei

peitrunderi secrete la domiciliul acestuia.-
In raport de rezultatele obtinute se vor lua qi alte rnâsuri informative operative.-
Prezentul plan va fi executat de Lt. Maj. Enache Dumitru.-
Lt. Major de securitate
(s.s.) Enache Dumitrut75
"5 CNSAS., I. 066960, f. 20-22.

www.digibuc.ro
2.
De acord,
$eful biroului,
(S.S.) Cpt. Petrea Ion
COPIE
MINISTERUL AFACERILOR INTERNE Strict secret
Dir. 371 M.A.I. Cabinet II
Se aprobä, Nr. 10617/S din 2 febr. 1961
Ministru,
(Director)
ss/Pintilie Gheorghe
2.11.1961
HODERARE
pentru inchidere a dosarului individual
(de grup, individual)
Nr. 2402 privind pe CAINESCU GHEORGHE i clasarea lui la arhivel.
Dosarul s-a deschis la data 29.X1.1959 Actiunea s-a inchis la data
Ce mijloace s-au folosit (informatorii se vor arata cu numele qi categ.)
Sandulescu Maria"
$tefan Dragomirescu"
A. Caracterul materialelor compromitatoare existente in dosar (pe scurt)
A scris romanul Bietul loanide" care are un caracter legionar, motiv
pentru care a fost scos din librarii.
Sprijinei In mod direct elemente cu trecut dumeinos, dintre care o parte au
fost arestati pentru activitate dumanoasa regimului. 0 parte din acegia au fost
chiar subalternii sai la Institutul pe care-1 conduce.
A cunoscut despre scrierile dumanoase ale lui PILAT CONSTANTIN pe
care le-a studiat, apreciindu-le ca pe lucrari de valoare.
Se manifesta dumanos la adresa regimului i cauta sei strecoare in
lucra rile sale, teorii antigiintifice.
Are la domiciliul sáu lucräri de sertar.
B. Datele de identificare ale persoanei urmeirite:

Numele CALINESCU prenumele GHEORGHE
Neiscut la .... 19.VI.1899 in Bucuregi
Fiul lui Constantin qi al Maria nationalitatea romana
Domiciliul str. Vleidescu nr. 53 studii dr. litere... profesiunea prof univ.
Locul de muncei Institutul de Istorie Literarä Folclor functia ... director
Apartenenta politica (in prezent) [Ora
Activitatea politica (in prezent) .... nu a fost inscris in nici un partid
www.digibuc.ro
Originea socialá mic burghezá situatia sociala

Alte date
Materialele compromitátoare din vol pag. dovedesc cei a dus
activitate de agitatie du§milnoasei §.i diversiune ideologica, En mod neorganizat.
Avem informatii pe o singurd linie cá ar lucra la o carte intitulatei Ororile
comunismului In România".
Probe le sunt alcatuite din (note informative, declaratii, corpuri delicte etc.) ...
Note informative
Împotriva lui CALINESCU GHEORGHE s-au luat urmátoarele meisuri
operative (arestare, condamnare, eliberare, supraveghere informativer, domicilii
obligatorii etc.): nu s-au luat másuri
Motivarea amanuntitá a închiderii dosarului:
C.
Din materialele informative obtinute reiese ca a avut unele manifestári
negative, A-6 un caracter duqmeinos pronuntat.
In legâturá cu lucreirile de sertar" pe cloud linii informative s-a stabilit cá
are o servietá cu poezii exotice. Nu am stabilit nimic plied En prezent In legáturä cu
cartea Ororile comunismului En România".
In legáturá cu strecurarea unor idei duqmeinoase En lucrárile sale, s-au
stabilit urmátoarele: In ziarul Contemporanul" din 11.12.1959, a publicat articolul
O teorie a urii" En care El combate pe trádeitorul EMIL CIORAN. Din felul cum este
conceput articolul, ai impresia cei In loc sei combatir teoriile retrograde ale lui
CIORAN, mai mult le popularizeazei. Tot in aceastä perioadd, GH. CÄLINESCU a
publicat romanul Scrinul negru" continuare a romanului Bietul Ioanide". De0
romanul a fost criticat pentru scáderile ideologice, el nu are Ensä conceptii
dumänoase.
In concluzie, materialele obtinute asupra lui CALINESCU GH., nu indicei o
activitate dupnánoasei organizatil care sa permitä luarea unor mâsuri operative, ele
sunt de micä importantd 0 nu necesitei urmárirea elementului prin actiune
informativá.
D. Propuneri de Enchidere a dosarului:
(sá se claseze, sil fie distrus, sei se separe materialele etc.)
Fatei de cele arátate mai sus,

PROPUNEM:
Inchiderea actiunii informative.
Pástrarea dosarului la cap. IV al dos. de obiectiv 270.
Urmeirirea In continuare pe cale informativei a lui GH. CÁLINESCU176.
176 CNSAS., I. 066960, f. 1-3.

www.digibuc.ro
Academicianul Mihai Raleam . S-a ndscut la 1 mai 1896 la Husi, jud. Vaslui
si a decedat pe 17 august 1964, Berlin. Absolvent a cloud facultdti: Litere si Filosofie
si Drept, la Iasi. in 1922 la Paris, a obtinut titlul de doctor in litere si doctor in drept.
Din 1923 pând in 1938 a functionat ca asistent, conferentiar si profesor la Iasi la
Facultatea de Litere. in 1939 s-a transferat la Bucuresti la Facultatea de Filosofie si
Litere ca profesor de psihologie si esteticd.
Cazul ralierii la regimul comunist al lui Mihail Ralea, eminent sociolog,
psiholog si eseist, este o combinatie a simpatiilor sale de stânga indiscutabile cu
oportunismul care a devastat societatea româneascd in faza criticd a instaldrii si
consoliddrii comunismului la putere.
Primii ani postbelici au fost o etapd fastá in cariera lui Mihail Ralea. Dupd
ce s-a inscris in octombrie 1944 in A.R.L.U.S. si a devenit vicepresedintele
partidului condus de Petru Groza, dupd fuziunea insignifiantului sdu partid cu
Frontul Plugarilor, in martie 1945 a fost numit ministru al Artelor in guvernul de
coalitie dominat de comunisti. Va fi ales deputat in 1946 si in 1948.
La sfârsitul anului 1945, din initiativa lui Gheorghe Thdrescu, profesor la
Facultatea de Litere din Bucuresti, a existat propunerea ca Ralea sa fie trimis
ambasador la Paris, fapt care a determinat autoritdtile franceze sd desfdsoare o
anchetd sui-generis despre cel interesat. La 5 noiembrie 1945 Tdarescu ii comunica
ministrului Frantei la Bucuresti, Jean Paul-Boncour, cd, din cauza grevei regale, nu
poate numi ambasadori si cd II va trimite pe Mihail Ralea cu titlu provizoriu. Reactia
Ministerului de Externe francez a survenit la 10 noiembrie 1945 când Paul-Boncour
primea urmdtoarele instructiuni: Je comprends le désir de M. Tataresco d'envoyer à
Paris M. Ralea. Mais je souhaiterais que la réalisation de ce vceu ne s'effectue pas
avant que le roi de Roumanie et son gouvemement n'aient recommencé A travailler
ensemble. 11 conviendrait d'ailleurs de préciser le rang et les attributions du futur
représentant de la Roumanie d Paris. Vous inspirant de ces considérations, vous
voudrez bien faire discrètement comprendre A M. Tataresco qu'en ce domaine nous
sommes moins pressé que lui et qu'au surplus M. Bianu (care gira atunci Legatia
româneascd de la Paris n.n.) semble se tirer ici de fawn fort convenable d'une tâche
parfois malaisée".
Pentru a dispune de mai multe informatii despre Mihail Ralea, autoritdtile
franceze 1-au solicitat pe directorul Institutului Francez de la Bucuresti, Jean Mouton,
bun cunoscdtor al mediilor universitare românesti. Acesta considera la 27 noiembrie
1945 cd Ralea manifesta un sincer atasament pentru Franta, unde si-a fdcut studiile
cu profesorul Célestin Bougie. in momentul asasindrii lui Armand Cdlinescu, Ralea a
fost unul dintre ministrii care au cerut represalii dure contra Miscdrii Legionare si in
"7 Ovidiu Bozgan, Mihail Ralea (1896-1964), in Arhivele Totalitarismului", an IX (2001), nr. 30
31. Informatiile sunt preluate aproape integral din acest studiu.
www.digibuc.ro
212 ADINA BERCIU-DRAGNICESCII
perioada räzboiului a intretinut relatii intense cu Institutul Francez. Totu§i, Mouton

recuno§tea cd Ralea n'a pas toute l'estime des milieux universitaires roumains où on
l'accuse d'avoir mené souvent une politique de double jeu et d'asservissement trop
grand aux volontés du roi Carol II".
in pofida referintelor relativ amabile ale lui Jean Mouton, Ministerul de
Exteme francez avea o opinie defavorabild fatá de Ralea §i nu agrea nunairea lui in
Franta, cum demonstreazd o notä internd din noiembrie 1945: M. Ralea est un
professeur de philosophie, très intelligent, parlant bien le français, mais manquant
complètement de caractère. Il a fait partie du personnel politique du temps du roi Carol
II et a été membre du parti unique. Alors que, en dépit de l'occupation allemande de
nombreux roumains conservaient des contacts avec notre Légation, M. Ralea avait
jugé plus prudent de s'abstenir de tous rapports avec les milieux français. Ses
continuelles voltefaces politiques diminuent beaucoup la confiance qui peut lui &re
accordée. De plus M. Spitzmuller (diplomat francez la Bucure§ti n.n.) croit que M.
Ralea serait susceptible de se livrer en France à des intrigues et A des interventions
dans la politique intérieure, gênantes pour le gouvemement (francez n.ns.)".
La 28 noiembrie 1945, Ministerul de Exteme francez transmitea lui Paul
Boncour cä guvernul francez nu prive§te favorabil numirea lui Ralea la Paris. Dar
Ralea avea adversari mai puternici decât diplomatia francezä, a§a cum rezultä din
telegrama trimis5. de Paul Boncour la Paris la 10 ianuarie 1946: C'est seulement
demain ou après-demain que le [Vice]-Président Tataresco reprendra contact avec le
roi Michel et lui présentera le plan de réorganisation des services centraux et
extérieures du Ministère des Affaires Étrangères. Je n'attends donc pas avant le début
de la semaine, la communication relative A la représentation de la Roumanie A Paris;
mais il semble que depuis l'arrivée de M. Vyshinsky A Bucarest, M. Ralea ne soit
plus candidat". Candidatura lui Ralea pentru postul de ministru la Paris a quat,
functia revenind colegului säu de la Universitatea din Bucure§ti, Simion Stoilow.
Totu§i, Ralea a ajuns Ia Paris, in iulie 1946, cu delegatia româneascä
participantä la Conferinta de pace. Cariera diplomaticd a lui Ralea nu se va incheia
aici, flind in cele din urmä numit ministru plenipotentiar al României la Washington,
intre 1946-1948.
intoarcerea lui din misiunea diplomatica din S.U.A. corespundea cu inceputul
unei dizgratii. In 1949 Ralea a fost numit pre§edintele unei sectii la Societatea pentru
Rdspandirea Stiintei §i Culturii, o asociatie creatä dupd model sovietic cu scopul
culturalizärii maselor §i difuzärii ateismului, unde se regäse§te aldturi de mai multi
intelectuali marginalizati. La 1 noiembrie 1948 a fost ales membru titular al
Academiei R.P.R. (in 1959 a devenit pre§edintele Sectiei de §tiinte filosofice,
economice §i juridice), iar la universitate va fi numit decan al Facultätii de Pedagogie
§i Psihologie. Oricum demnitäti muit sub ambitiile §i compromisurile pe care le
Meuse Mihail Ralea.
www.digibuc.ro
Redescoperirea" lui de care regim are loc la mijlocul anilor 1950, când
puterea de la Bucuresti se aliniase destinderii dictate de U.R.S.S. satelitilor
Reluarea contactelor cu statele occidentale i normalizarea relatiilor cu acestea au
obligat regimul comunist sà recheme in activitate o serie de intelectuali care
fuseserd marginalizati si care puteau fi interlocutori mai credibili pentru partenerii
occidentali.
Unul din instrumentele chemate sä participe la aceastd politicd era Institutul
Roman pentru Relatii cu strdindtatea o institutie putin cunoscutd. Mihail Ralea a
devenit presedintele acestui Institut (fusese reorganizat pentru a corespunde noii
politici, printr-un H.C.M. din 1958), care esentialmente se ocupa de invitarea unor
intelectuali din Occident, de furnizarea de documentatie, de cele mai multe ori
materiale de propaganda*, celor interesati, de promovarea culturii romane in strdindtate
etc. in aceastd calitate Ralea va intreprinde mai multe misiuni in strdindtate in
beneficiul guvernului roman, participând la numeroase, pand la exces, manifestdri
internationale. Mai mult, Ralea a fost desemnat in 1957 sd conducd tratativele culturale
cu Franta, soldate cu incheierea protocoalelor din 28 mai 1957, care, cu limite, au
reprezentat baza pe care ulterior se vor construi relatiile culturale iranco-române.
Intrat definitiv In gratiile puterii, Ralea va acumula o serie de demnitäti, unele
cu caracter onorific, cautionând cu numele sdu initiative ale puterii. De exemplu, va
fi numit membru in Comisia creatd in martie 1961, condusd de Dej, care urma sä
redacteze noua Constitutie a R.P.R.
Demnitdtilor i privilegiilor acordate de putere unor intelectuali care fdcuserd
de altfel de multi ani servicii partidului, trebuia sà le corespundd un ultim gest
spectacular, de totald compromitere i obedientd. in cursul anului 1962 mai multi
intelectuali, se pare la sugestia puterii (in aprilie 1962 a dispdrut din statutul partidului
prevederea care interzicea intrarea in P.M.R. a celor care inainte fácuserd parte din
partide burgheze"), au solicitat public admiterea lor in partid. Printre cei care au
solicitat aceastd onoare a figurat si Mihail Ralea. Acest gest de noud demisie morald a
fost comentat cu binemeritatd severitate de ministrul Frantei la Bucuresti, la 25 mai
1962: Il est difficile de concevoir plus complète veulerie et plus grande servilité dans
le récent aplatissement des intellectuels devant le Parti Ouvrier Roumain".
incadrarea intelectualilor formati in Romania precomunistä in miscarea
pentru pace, activitate ostentativd i obsedantd impusd de regim, prin care mobiliza
epuiza societatea româneascd, a fost o realitate frapantd a anilor 1950-1960. Aici
au activat sau doar au mimat participarea, intelectuali de prestigiu, cdrora le erau
inaccesibile alte oportunitdti de a se mentine in viata publicd. Mihail Ralea a devenit
vicepresedinte al Comitetului National pentru Apdrarea Pdcii din R.P.R., iar dupd
moartea presedintelui acestuia, Mihail Sadoveanu, a fost ales presedinte la 8 iunie
1962. A detinut acest post de prestigiu in sociabilitatea" comunistä pand la decesul
sdu (in locul sdu va fi ales la 1 iulie 1965 Athanasie Joja).
www.digibuc.ro
Academicianul Al. Rosetti. S-a ndscut la 20 octombrie 1895, Bucuresti si a

decedat pe 27 februarie 1990, la Bucuresti. A absolvit liceul Gheorghe Lazar" din
Bucuresti dupd care s-a inscris la Facultatea de Litere si Filosofie din Bucuresti,
absolvind-o in 1920. Aici a fost studentul lui O. Densusianu, I. A. Candrea, Joan
Bianu, Dimitrie Onciul.
intre 1920-1928 si-a continuat studiile si specializarea la Paris unde a
absolvit si Ecole Pratiques des Hautes Etudes in 1924.
in 1926 a obtinut titlul de doctor in filologie la Sorbona cu lucrarea
Recherches sur la phonetique du roumain, lucrare care a primit premiul Bibesco" al
Societätii de lingvisticd din Paris in 1927.
Din 1928 a fost conferentiar si apoi profesor la Facultatea de Litere a
Universitätii Bucuresti. I-a succedat lui O. Densusianu la Catedra de Limba Românä
(1938-1965). A fost titularul Cursului de istoria limbii române.
A fost decan al Facultätii de Litere si Filosofie (1945-1946, 1963-1966);
director al Centrului de Cercetdri fonetice si dialectale (1963-1969).
A fondat si a condus reviste precum: Bulletin lingvistique" (1933-1948),
Studii si cercetäri lingvistice", Foneticä si dialectologie" (1958-1969), Revue
Roumaine de lingvistique", Cahiers de lingvistique theorique et appliquée".
A fost directorul Fundatiei Pentru Literaturá qi Arta Carol al II-lea §i. al
editurii acesteia (1933-1945) precum si director al editurii si al editurii Cultura
Nationalá (1930-1935). Membru al Academiei RSR din 1948.
in 1945 Alexandru Rosetti era suspectat de Securitate, care avea indicatiuni
cd profesorul universitar Al. Rosetti, indepärtat de la conducerea Fundatiilor Regale
sub trecutul regim si reintegrat de curând, furnizeazä zilnic informatiuni d-lui Negel,
prefectul Palatului, privind Partidul Comunist si Uniunea Patriotilor".178
Tot acum, atât el, cât si sotia Maria Rosetti si locuinta sa din str. Dionisie
Lupu nr. 56 erau supravegheate; echipa de filaj transmitea zilnic ce se intâmpla la
resedinta sa.179
Totusi, Alex. Rosetti era, in viziunea Securitätii de atunci, favorabil politicii
noului regim. in F4a acestuia de la Securitate se mentiona:
in 20 decembrie 1944 participa la receptia datä de ARLUS impreunä cu
membrii Guvemului; pe 12 ianuarie 1945 participa la inaugurarea bibliotecii Cartea
Rusd, dar tot atunci fäcea parte si din Asociatia Prietenii Natiunilor Unite". Alex.
Rosetti s-a inscris in 1946 in PCR, apoi in PMR, in 1957 a primit Ordinul Muncii cl.
a II-a; in 1959 Ordinul 23 august cl. a III-a180; Premiul de S tat in 1963 si in 1964 a
fost numit Om de $tiingi Emerit."
178
C.N.S.A.S., dosar individual Alex. Rosetti, I. 258359, vol. 3, f. 30.
179 Ibidem, vol. 3, f. 46; 60.
180 Ibidem, vol. 7, f. 7; 16.
www.digibuc.ro
La fel §i sotia lui Alex. Rosetti, Maria Rosetti, era in 1951 deputata in MAN,
membrd PMR, pre§edinta Consiliului National al Femeilor din RPR, iar la ultima
sesiune a MAN a fost aleasd membrd a Consiliului de Stat al RPR".181
in ziarul comunist Victoria", unde erau denigrati pe rand profesorii
Universitätilor din Bucure§ti, Ia§i §i Cluj, Alex. Rosetti era laudat, elogiat de
jurnalistul Geo Dumitrescu care-1 atacase virulent pe Gh. Brdtianu, pe Alex. Marcu,
pe C. C. Giurescu §i pe altii.
Astfel, in numdrul din 4 ianuarie 1945 pentru Geo Dumitrescu, Alex. Rosetti182
era: unul din invdtatii cu care se mândre§te Universitatea i cultura româneasca, unul
din spiritele lucide §i sobre, unul din profesorii care §i-au onorat catedra §i disciplina §i
care au dat tdrii generatii de pedagogi pregaiti §i de lingvi§ti merituo§i" (...) un om cu
atâta prestigiu, cu atâta suprafatd culturald ca profesorul Rosetti" (...).
Articolul lduda, pe bund dreptate, §i aducea in discutie atitudinea profesorului
Rosetti cu ocazia asasindrii de cdtre legionari a profesorului N. Iorga:183 Era a doua
zi dupd asasinarea lui Iorga. La intrarea Facultatii de Litere, flamurile cenu§ii
anuntau pierderea ireparabild suferita de cultura româneasca.
Pe culoare, in amfiteatru, amenintdrile fierbeau. in dirnineata aceea multi
studenti i profesori au pärdsit säule unde pand mai ieri rasunase glasul profesorului
Iorga, iar acurn se instalase la catedrd pistolul.
in holul facultatii, la prânz au fost convocati studenti §i profesori.
Aici un student" cu cizme, cu cdma§d verde §i cu multe curele §i centurioane
a vestit cu glas aspru memoria celui ucis §i a cerut pedeapsd exemplard" pentru cei
ce au indfáznit sà arboreze doliul".(...)
Prof. Al. Rosetti a venit dupd amiazd la cursul sdu de Istoria limbii române,
ca de obicei, a cerut in cuvinte putine", cu calm §i hotdrâre, o
clipa de reculegere in
memoria savantului N. Iorga ucis mi§ele§te la marele sdu post de observatie §i efort
carturdresc".
Cu toate acestea, academicianul Al. Rosetti dupd 1951 era perceput astfel in
rapoartele ofiterilor de securitate aflate in dosarele de urmarire individuala pe care
le-a avut deschise la Directia Generald a Securitatii 184: o
data cu schimbarea
regimului §i-a schimbat §i el atitudinea. Pe 20 decembrie 1944 a participat impreund
cu mernbrii guvernului la receptia data* de ARLUS §i la 12 ianuarie 1945 a participat
la inaugurarea bibliotecii Cartea Rusd. Pând atunci, AL Rosetti fusese membru al
Frontului Rena§terii Nationale (partidul lui Carol al II-lea din perioada dictaturii
regale) §i deputat al Frontului Rena§terii Nationale, director al Fundatiilor Culturale
Regale Carol II (1944), prieten cu Gh. Bratianu, Ion Antonescu.
181 Ibidem, vol. 2, f. 7.

182 Ibidem, vol. 3, f. 100 ziarul Victoria", nr. din 4 ianuarie 1945, p. 1.
183
Ibidetn, vol. 3, f. 100.
184 CNSAS, I. 258359, vol. 1, f. 16.
www.digibuc.ro
216 AD1NA BERC1U-DRAGHICESCU
in 1945-1946 a fost Decan al Facultätii de Litere, apoi in 1946-1948 Rector

al Universitätii C. I. Parhon" din Bucure§ti, director al Fundatiei pentru Literaturä i
Artä (1933-1941; 1946-1949); din 1946 s-a inscris in P.M. Român; in 1948 a fost
ales membru al Academiei R.P.R., deputat in M.A.N., decorat cu Ordinul Muncii cls.
a II-a in 1957, cu Ordinul 23 August 1944, cls. a III-a in 1959185.
Si in acela§i an 1951 academicianului Al. Rosetti i s-a deschis dosar personal,
dosar de actiune informativä.
in 1952 flu! sdu, Gheorghe Rosetti, arhitect, a fost arestat de organele
securitatii pentru activitate contrarevolutionard in cadrul organizatiei subversive
Lido".186 Dar, pand in 1953 nu s-a dovedit cä el §i sotia duc o activitate
du§mänoasd regimului nostru".187
in consecintä, in Referatul din 2 aprilie 1954 se scria:188 De§i s-a stabilita
Rosetti Alex. a fost un orn de nädejde al regirnului trecut" (...) are un trecut suspect,
cd este un element care se adapteazd situatiei politice, dar cd in prezent, find precaut,
nu se manifestä du§rnänos".
in concluzie se solicita aprobarea inchiderii dosarului personal al nurnitului
Rosetti Alex., luarea in evidentä operativä §i urrnärirea sa informativd in cadrul
obiectivului".
Dqi ulterior a fost decorat cu diferite Ordine §i Medalii, 1957 Ordinul
Muncii, cls. a II-a, 1959 Ordinul 23 august 1944, cls. a III-a, i s-a deschis un nou
dosar de urrnarire, deoarece cu ocazia participärii la Congresul Romani§tilor de la
Lisabona, in 1959, impreund cu Iorgu Iordan, a contactat fugari legionari"189, apoi
purta corespondentä cu legionari: Pop Sever, Buescu Victor §.a.", primqte colete
cu luerdri cu continut du§rndnos NA. de R.S.R.", folose§te literatura legionarilor din
strdinätate", a
fost semnalat cu manifestäri duvnänoase la adresa regimului
democrat-popular; duce activitate de agitatie duFnänoasä la adresa regimului
democrat-popular".
Urmärit, in continuare i el §i sotia sa, prin filaj, interceptarea convorbirilor
telefonice i a corespondeMei, ofiterii raportau in 1960 intr-o Noter din 25 mai o
discutie a Mariei Rosetti:19° sotia sa, Maria Rosetti, in anul 1951 (atunci era
deputatä in MAN) intr-o discutie cu Vi§oianu Ecaterina, sotia fostului ministru
Vi§oianu, fugit in sträindtate, a afirmat: Ei, draga mea, ce bine era pe timpul
nemtilor §i ce pläcut era and ne refugiam la tall de bombardamentul americanilor.
Lucrurile nu au iqit a§a cum am crezut noi. Eu §i Sandu (Alex. Rosetti) am inteles sä
colabordm cu regimul ästa pentru ca Sandu sà aibd multe consilii de administratie, sä
185 Ibidem, f. 3-5,16.

186 Ibidem, vol. 1, f. 226.
187 Ibidem, f. 235.
188
Ibidem, f. 237.
189 Ibidem, f. 3-5.
190 Ibidem, vol. 1, f. 225-226.
www.digibuc.ro
avem bani multi, sà ducem câtva timp o viatd build i, dupd ce vom fi pus un ban
deoparte, sä plecdm din WA'. Ei, dar lucrurile au iesit complet pe dos".
in consecintd, iar i s-a deschis Dosar de verificare i urmdrire informativd
pe 20 august 1960 dosarul nr. 4533. Verificarea a durat 6 luni, dupd
care, in 4 martie 1961 a fost transformat in actiune informativd individuald.191 S-au
folosit acum informatorii: Costin", Virgiliu", Bianu", Costache", Vlad Ion",
Maria Sdndulescu", Lambrior". Din rapoartele acestora din 1960 rezulta cä :a fost
semnalat in repetate rânduri cu manifestari dusmdnoase la adresa regimului democrat
popular din tam noastre; primea cärti i colete cu caracter reactionar dusmdnos de
calomniere a regimului democrat popular din RPR i URSS"; cu prilejul Congreselor
internationale a intrat in contact cu multi fugari legionari"; duce o activitate de
agitatie dusmänoasd la adresa regimului democrat popular si popularizeazd literatura
scrisd de transfugi, indeosebi de legionari". Se propunea deschiderea dosarului de
actiune informativd individuald spre a se verifica informatii192le.
in planul de mdsuri193 pentru actiunea de verificare deschisd asupra acad.
Al. Rosetti in august 1960 se prevedeau: dirijarea agentei Maria Sändulescu cdtre
el", la fel agentul Dragomirescu Stefan"; interceptarea corespondentei, a telefo-
nului, perchezitiei la domiciliu in scopul de a gdsi lucrdrile cu continut dusmdnos".
Scopul actiunii era de a se constata: dacd primeste publicatii dusmdnoase,
dacä detine lucrdri cu caracter dusmdnos regimului, dacd are manifestdri
dusmdnoase, fata de cine j in ce imprejurdri".
I s-a interceptat telefonul i i s-a controlat corespondenta194. in 4 martie 1961
dosarul de verificare a fost transformat in actiune informativd individualä, nr.
3046", deoarece rezultd clar cd acad. Rosetti este un element dubios cu unele actiuni
manifestdri incompatibile cu calitatea de membru al P.M.R. cu functiile ce le
detine in activitatea stiintificd i didacticd, actiuni si manifestdri ce mai necesitä a fi
verificate si probate in mod temeinic"195. (. ..)
Manifestd o deosebitd admiratie fatd de cultura apuseand"; atitudine
opozitionistd fatd de restrictiile existente pe linia editurilor"; orienteazd o activitate
de cercetare stiintificd i lingvisticd numai pe baza documentelor din Occident; a
purtat unele discutii dusmdnoase in legdturd cu unele evenimente internationale."
insd, la 1 iulie 1962196 Dosarul de urmdrire individuald a lui Alex. Rosetti s-a
inchis i materialele se vor clasa, deoarece s-a constatat, totusi, dà manifestdrile
obiectivului au fost numai uneori dusmdnoase" i cd, in majoritatea cazurilor,
constau in nemultumiri personale".
191
Ibidem, vol. 1, f. 1-3-5, 239-241.
192 Ibidem, vol. 1, f. 1-3-5.
193
Ibidem, I. 258359, vol. 1, f. 30-32.
194 CNSAS, I. 258359, vol. 1, f. 3; vol. 4 tehnica operativä convorbirile interceptate.
195 Ibidem, vol. 1, f. 8-9.
196 Ibidem, vol. 1, f. 241.
www.digibuc.ro
Prezentdm câteva documente din Arhiva CNSAS: referitoare la acade-

micianul Al. Rosetti.
321/9 Aprilie 1953
Se aprobä,
S.S. (indescifrabil)
REFERAT
in cursul anului 1951, in baza unor informatii din care reie§.ea cá familia
ROSETTI ALEXANDRU, profesor universitar, ar avea manifestári dumánoase
regimului nostru, i s-a creat dosar personal.
Odatá cu darea directivei cu privire la evidenta operativei de cátre
Secretariatul Directiei, s-a cerut sei Enregistrám toate dosarele existente in birou,
AO a se cere §'i referate cu aprobare cum prevedea Directiva.
Cu aceastä ocazie, printre alte dosare s-a inregistrat 0 dosarul personal al
lui ROSETTI ALEXANDRU ca dosar de actitine informativá.
De la data deschiderii dosarului 0 pânei In prezent ROSETTI ALEXANDRU a
fost supravegheat prin sursa informative': Costache" 0 alte mijloace.
Acfiunea informativei nu a stabilit '61.0 cä ROSETTI ALEXANDRU cât 0 sofia sa
sá ducä vreo acfiune du,smánoasá regimului nostru sau sei aibii manifestári de acestfel.
In prezent, ROSETTI ALEXANDRU este indepeirtat de la Universitatea
C. I. Parhon, unde a Indeplinit functia de §'ef al Catedrei de Limba românei, pentru
grqelile sale in activitatea didacticá 0 0iinfificei.
Este, insei, membru titular activ al Academiei R.P.R., lucreazá la Institutul de
Lingvisticä, din a cárei conducere a feicut parte in anul 1952 qi este membru de
partid activiind in Organizatia de Bazá a Institutului.
Sofia sa, ROSETTI MARIA, fostil deputatá in Marea Adunare Nafionalä, In
prezent este deputatä a Sfaturilor Populare 0 lucreazá ca redactoare la revista
Femeia".
Fiul lor, ROSETTI GHEORGHE, fost student la Arhitecturá in cursul anului
1952, a fost refinut de cátre organele Regiunii de Securitate Bucureoi pentru
activitate subversivá.
In luna februarie a.c. a fost pus in libertate. Este exmatriculat din Facultate
qi se manifestá duqmilnos regimului nostru In cercul lui de prieteni.
Intrucât ROSETTI ALEXANDRU, impreuná cu membrii familiei sale in
momentul de fate: nu se incadreazá In obiectivele urmärite de acest birou.
PROPUNEM
A ni se aproba ca dosarul de actiune informativei sä fie predat Serviciului VII
In ale cärui obiective se incadreazä, pentru urmeirirea in continuare a lui ROSETTI
ALEXANDRU 0 membrii familiei sale.
Lt. de Securitate,
Coman N.197
197 CNSAS., I. 258359, vol. 1, f. 235-236.

www.digibuc.ro
150 DE ANI DE INVATAMANT FILOLOGIC ROMANESC TRADITIE SI VALOARE 1863-2013 219
2.
PERSOANE DIN INTERCEPTAREA TELEFONICA198

Nr. Numele 5iprenumele Data când vorbe5te Obs. asupra persoanei
1 NICULESCU ALEX / $1 FLORICA 27.11/25.11/23.12/4.1 Conferentiar la Fac. de Filologie
2 PANAITESCU PERPES1CIUS 27.11 Academician. Nu sunt prieteni. Relatii apropiate
3 PURICA ELENA ZILNIC Secretara Sectiei de Istorie a Academiei. Relatii de serviciu
4 CAZACU BORIS 26.11.19.11 5ef sectie la Inst. Lingv. Relatii de serviciu
5 BOGZA GH. (GEO) 25.11 Scriitor. Prieten
6 ONU LIVIU 25.11 Cercetätor. Subaltern
7 5UTEU V. 25.11 Cercetätor. Subaltern
8 COTEANU ION 25.11/10.12 Dir. adjunct. Subaltern
9 CHITIMIA ION 01.12 Cercetätor Lingvisticä
10 BARBILIAN DAN 15.12 Prof. matematici. Decedat
11 PIRU ALEXANDRU 12.12 Cercetätor Inst. Folclor
12 MALACOPOL TEMISTOCLE 01.1214.1 Sef serv. Plan. Academie
13 PACURARU ALEXANDRU 15.12/18.1/30.11/ Cercetätor Lingvisticä
14 STEFANESCU CORNELIA 30.11 Cercetätor Istorie literarä
15 IORDAN IORGU 19.X11/41 Director. Lingvisticä
16 ARGHEZI TUDOR 21.12 Scriitor. Cunoscuti (nu sunt prieteni)
17 BALACI ALEXANDRU 24.12 Decan la Fac. de Filologie. Prieten Intim
18 GRAUR ALEXANDRU 27.12/61 Acad. Prieten
19 AVRAM ANDREI 26.12 Cercetätor Lingvisticä. Subaltern
20 GIURESCU CONSTANTIN 31.2 Cercetätor. Inst. de Istorie
21 DRACULEA (MARIUS SALA) 03.1 Cercetätor. Subaltern
22 STAHL HENRIETTE IVONE 19.111. Sofia lui PETRU DUMITRIU
23
24
3.
SE APROBI, STRICT SECRET

REFERAT
Asupra numitului ROSETTI ALEXANDRU, profesor academician, domiciliat
In str.Dionisie Lupu nr. 56, Bucuregi.-
fn cursul anului 1951, in baza unor informatii din care reieqea cei familia
ROSEITI ALEXANDRU, profesor academician, ar avea manifesteiri du.ymilnoase regi-
mului nostru, i s-a creat dosar personal. Acest lucru a fost filcut de cátre biroul 321.-
Pentru a se stabili In ce másurá acest lucru este adeveirat, s-a trecut la
incadrarea informativá a familiei sus-numitului prin informatorii Costache" 'i
Pap", ceit la folosirea altor mijloace.-
in urma acestei actiuni, s-a stabilit cil numitul ROSETTI ALEXANDRU a fost
Inscris in Frontul Renagerii Nationale" qi director al Fundatiei Carol I" in
timpul burghezo-moqierimii, iar in timpul lui Antonescu a simpatizat pe
reprezentantii apropiati ai acestuia.-
198 CNSAS., Alex Rosetti, I. 258359, vol. 4, f. 1, Doc.din /2 Aprilie 1954.

www.digibuc.ro
Deci, s-a stabilit cá ROSETTI ALEXANDRU a fost un om de nadejde al

regimului trecut.-
In anul 1944, In luna iunie, a fost numit qef al Fundatiilor Culturale Regale,
iar nurnai la câteva luni, dupd eliberarea tárii noastre, a participat Impreund cu
membrii Guvernului la recepfia data de A.R.L.U.S., iar la 12 ianuarie 1945 a
participat la inaugurarea bibliotecii Cartea Ruse .-
Din acelai an este 4.i membru al asociafiei Prietenii Nafiunilor Unite". Din
actiunea informativa ci verificári a reieqit, deci, cá numitul ROSETH ALEXANDRU
are un trecut suspect, ca este un element care se adapteazd situatiei politice, dar cá In
prezentfiind precaut, nu se manifestil duqmános. Avându-se In vedere cele de mai sus,
Propunem:
aprobarea inchiderii dosarului personal al numitului ROSETTI
ALEXANDRU, luarea in evidenta operativd §i urmdrirea sa informativd in cadrul
obiectivului.-
De acord, Lt. de Securitate,
Seful serviciului,
S.S. (indescifrabil) (S.S.) Dumitrescu C.199
Uneori, ace§ti intelectuali, promovati in demnitäti importante, au incercat
sä protejeze alti intelectuali, victime ale represiunii comuniste. in cazul lui M.
Ralea existd informatii in acest sens. La 27 aprilie 1955 intr-o referintd redactatd
de Gheorghe Vlddescu-Rdcoasa despre Ralea, fostul ambasador in U.R.S.S scria:
0 preocupare constantd a sa a fost de sprijini stdruitor vechii prieteni
politici". Se confirma §i in cazul academicienilor Al. Rosetti, G. Calinescu §i
Tudor Vianu. Cercetdri sistematice privind raporturile ambigue dintre
intelectualitatea formatd in vechiul regim §i puterea comunistd vor confirma sau
infirma aceste ipoteze.
La finalul acestui periplu s-ar putea ridica problema evaludrii rolului
intelectualilor, incadrati in mecanismele puterii comuniste, dincolo de aspectul
evident al intereselor personale i familiale §i presati de regimul politic comunist.
Prima evidentd, avdnd in vedere formarea lor profesionald, este cd erau
adevdrati profesioni§ti §i ar fi putut influenta pozitiv regimul comunist, dacd ar fi
beneficiat de o minimd autonomie. De asemenea, in contactele cu Occidentul, puteau
fi interlocutori mai valabili deck simplii activi§ti transformati ad-hoc in experti.
Toate aceste evenimente, actiuni ale unor intelectuali imbinate cu factori
interni i externi s-ar putea sintetiza in schema de mai jos*.
Momentele selectate demonstreazd gratiile i disgratiile pe care puteau conta
intelectualii cu atdt mai mult cu cdt regia era riguroasd §i ace*tia erau socotiti numai
tovard§i de drum" cu caracter temporar.
199
CNSAS., I. 258359, vol. 1, f. 237.
Ovidiu Bozgan, Traiectorii universitare de la steinga interbelicd la comunism, p.170-172.
www.digibuc.ro
A. Ceremoniile Puterii segmentul universitar

I. Combaterea, reactiunii, fascismului 0 fortelor antidemocratice
1. 16 februarie 1945 Manifest prin care se cere constituirea unui guvern
F.N.D. semnat Intre altii de Al. Rosetti, C. I. Parhon, A. Myller, T. Sdvulescu,
C. Daicoviciu, M. Roller, S. Sanielevici, P. Constantinescu-Iasi, A. Otetea,
E. Petrovici, Gr. Moisil, C. Balmus.
2. Noiembrie 1945 infierarea" publicd a demonstratiilor din 8 noiembrie 1945.
3. Mai 1946 condamnarea demonstratiilor organizate de 10 mai 1946
ocazionate de inaugurarea monumentului soldatului sovietic la Bucuresti in prezenta
suveranului (insultd insuportabild pentru neofitii comunismului romanesc).
4. Octombrienoiembrie 1946 participarea universitarilor la campania
electorald.
5. Ianuarie 1948 salutarea abolirii monarhiei, exaltarea republicii populare
(Iorgu Iordan tine la 13 ianuarie 1948 la Facultatea de Litere o conferintd in
acest sens).
II. Democratizarea" invAtAmântului superior

1. Toamnaiarna 1944-1945 campanii de presd privind epurarea invdtd-
mantului superior in care au excelat Iorgu Iordan, Constantin Balmus, George
alinescu (Iordan publica incd din 21 septembrie 1944 in Romania liberd" un
articol in care cere schimbarea rectorilor si decanilor).
2. 17 decembrie 1944 alegerea primului comitet al sindicatului corpului
didactic universitar din care fac parte P. Constantinescu-Iasi, S. Stoilow, Gr. Moisil,
Eduard Mezincescu, C. Balmus s.a.
3. 14 martie 1945 inaugurarea Universitdtii libere democratice unde corpul
didactic era format din S. Stoilow, Al. Rosetti, Iorgu Iordan, Andrei Otetea,
Gr. Moisil, Stefan Nicolau, C. Balmus, Mihail Neculce s.a.
4. Aprilie 1945 infiintarea primei organizatii de partid (P.C.R.) la
Universitatea din Bucuresti.
5. 3 martie 1946 crearea Frontului democratic universitar la care au aderat
imediat C. I. Parhon, Al. Rosetti, G. Cdlinescu, N. Gh. Lupu s.a.
III. Demonstrarea atapmentului (servilismului) fati de Uniunea

SovieticA
1. 14 noiembrie 1944 infiintarea A.R.L.U.S.
2. 12 martie 1945 telegrama de multumire cdtre Stalin cu ocazia revenirii
Transilvaniei de nord sub autoritate romaneascd.
Semneaza: C. I. Parhon, Andrei Otetea, T. Sävulescu, Mihail Ralea, Iorgu
Jordan, Al. Rosetti, etc.
3. ianuariefebruarie 1946 vizita delegatiei de universitari si oameni de
culturd in U.R.S.S. (delegatia a fost primitä de I. V. Stalin). Participa printre altii:
A. Otetea, C. I. Parhon, Al. Rosetti
www.digibuc.ro
4. 3 iunie 1947 inaugurarea Institutului de Studii Româno-Sovietice.

Au participat printre altii: Petru Groza, Teohari Georgescu, Octav Livezeanu,
P. P. Constantinescu-Iavi, Ana Pauker, Miron Constantinescu, Iosif Chisinevschi,
C. I. Parhon, Al. Rosetti, A. Otetea, Al. Graur, Matei Socor, v.a.
B. Profesori ai Facultiitii de Litere anchetati, condamnati, urnzeiriti

in perioada 1944-1959 zeci de intelectuali, multi profesori universitari din
Bucurevti, Iai sau alte centre universitare au fost dati afard, anchetati,
condamnati, vi multi au murit in lagdre i inchisori: Gh. I. Brdtianu, C. C. Giurescu,
Ion Petrovici, Mircea Vulcdnescu, Al. Marcu, P. P. Panaitescu, Ov. Papadima,
Mircea Florian, Th. Sauciuc-Sdveanu, Paul Goma, v.a. Subiectul acesta, 1-am mai
prezentat in paginile anterioare avându-i ca protagonivti pe profesorii Facultdtii de
Litere din Bucurevti. in rândurile ce urmeazd dorim sä infdtivdm câteva dosare de
anchetd vi de condamnare a unora dintre acevtia. Securitatea romând continuat
activitatea de urmdriri individuale i in perioada 1971-1975 dupd cum se poate
observa din cercetarea doarelor de la Arhiva CNSAS.
Gheorghe I. Briltianu a fost luat in evidentd" printre primii dupd evenimentele
din 23 august 1944 vi imediat dupd ce s-au promulgat Legile privind pedepsele celor
care au fdcut parte din guvernele anterioare etc. Ava se face cd in 1945 avea deja Fiä
la Directia Genera1d20° a Politiei in care era mentionat: este cunoscut pentru
activitatea germanofild desfävuratd in anii 1935-1944. A luat parte ca voluntar la
rdzboiul contra U.R.S.S. (...) având gradul de cdpitan de artilerie. Devi ca membru al
corpului didactic universitar ar fi putut evita faptul acesta. A publicat articole vi a rostit
conferinte de justificare a luptelor ce le purta România pe teritoriul U.R.S.S."201. A fost
decorat cu Ordinul Mihai Viteazul i Vulturul German202. Era urmdrit indeaproape
notându-se fiecare mivcare, planând asupra lui in 1946 suspiciunea cd ar putea pleca
clandestin in Elvetia: are intentia de a pärdsi tara cu destinatia Elvetia vi de acolo spre
America uncle dorevte sd se angajeze". Se semnala cd era ajutat de Misiunea Britanicd
la Bucurevti203.
in 15 august 1947 Siguranta Genera ld i-a fixat D.0 (domiciliu obligatoriu) la
locuinta sa din strada Popa Chitu, nr. 26 vi din 20 august 1947 pând in noaptea de
4/5 mai 1950 Gh. I. Brdtianu nu a mai putut pdräsit locuinta204. I s-a instituit
domiciliul obligatoriu pentru asigurarea securitätii sale"205.
Agentii de paza aveau indicatii precise sd supravegheze ca profesorul sA
nu pdräseascd domiciliul, de a nu lua contact cu nici o persoand strdind in
200 CNSAS, P. 000356, vol. 4, f. 292.

201 Ibidem, f. 372.
202 Ibidem, f. 292.
203 Ibidem, vol. 4, f. 303-304, 323.
2°4 Ibidem, f. 430, 454, 350.
205
Ibidem, vol. 4, f. 343.
www.digibuc.ro
150 DE ANI DE INVATÄMÂNT FILOLOGIC ROMÂNESC -TRADITIE SI VALOARE - 1863-2013 223
afard de membrii familiei". Se angajau: vom inainta zilnic un raport asupra

evenimentelor" 206.
Printre cei care nu erau membri ai fainiliei dar care au avut totu§i curajul sd-1
viziteze acasd a fost asistenta sa de atunci, d-ra Cornelia Bodea. Imediat s-a alcdtuit un
Referat privind-o pe aceasta cuprinzdnd §i orele intre care se afla la Facultatea de
Litere §i in ce sald, ce specializare avea,ce politici fäcuse sau cu ce partid simpa-
tizase207. Poate fi gdsitd zilnic se spunes in Raport la sediul bibliotecii de istorie
universald, intre orele 8-12, la sediul Facultdtii de Litere, partea dreaptd langd
amfiteatrul Odobescu" etc.
in noaptea de 5 spre 6 mai 1950 a fost ridicat de la domiciliu §i dus cu duba (nr.
16968) in arestul M.A.I. §i apoi, de acolo la Sighet. impreund cu el s-au mai aflat in
arest urmdtorii: Gh. Tatarescu, Constantin Bebe Brdtianu, Bejan Petre, Väntu
Gheorghe, Manolescu Strunga, Racovird Mihai, Alimäni§teanu Dumitru, Radu
Portocald, C. C. Giurescu, Constantinescu Tancred, Samsonovici Nicolae, Napoleon
Cretu, Pantelimon Halippa, Alexandru Popescu Nec§e§ti208. in prealabil i s-a fácut §i o
perchezitie la domiciliu deoarece Directia Genera la a Securitdtii Poporului era
informatd cd se gdsesc materiale ce intereseazd ordinea §i securitatea poporului"209.
A fost singurul care a prezentat un intreg Memoriu Comisiei de Revizuire a
Universitdtii din Bucure§ti in 1944. L-a publicat in 1945210. Pentru a evidentia
chinurile §i drama suportate de profesorul Gh. Bratianu in perioada de detentie ream
mai jos scrisoarea din iulie 1988 a lui A. Ratiu, alt detinut de la Aiud, adresatd
Mariei, fica lui Gh Brdtianu:
Regimul de la Seghet era deosebit de inuman, tiranic §i barbar.
(...). La Seghet au fost incarcerate §i supuse unui regim de esterminare totald
personalitdtile marcante ale intelectualilor romdni. Printre ele §i tatd1 dumneavoastrd,
profesorul Gh. I. Brätianu. (...).Tatd1 dumneavoastrd a fost izolat tot timpul. Imi
amintesc cd se afla in celula nr. 8 de la parter in 1952, in anul urmdtor find mutat in
sectorul 3, celula 73.
Cei care erau izolati, erau terorizati, tinta batjocurii §i insultelor gardienilor,
mai mult decdt ceilalti, care se aflau in celule comune.
(...). pe 25 aprilie 1953 1-am vdzut pe tatd1 dumneavoastrd plimbdndu-se
singur, härtuit, fortat de gardianul sdu, Ionita Vasile, originar dintr-un sat din
apropierea Seghetului, sd alerge cu fruntea plecatd, insultat §i injurat (...), dar din
cdnd in cdnd (...) i§i indrepta privirea spre cer, ca §i cum se ruga sau cerea mila lui
Dumnezeu. Pdrea foarte obosit, abdtut §i deprimat. Gardianul continua sd strige, sa-1
206 Ibidem, vol. 4, f. 350.

207 Ibidem, vol. 4, f. 330-331, f. 33.
208 Ibidem, vol. 1, f. 3-4,14.
209 Ibidem, vol. 1, f. 12-13.
210 Ibidem, vol. 41, f. 8. Memoriu prizentat Comisiunii de revizuire a Universiteitii din Bucurep`i,
Bucurqti, 1945,20 p.
www.digibuc.ro
insulte si sä-1 terorizeze (....). Pe 27 aprilie am aflat de moartea lui printr-un Alfabet
morse inventat de noi. (...) am väzut scrijelit pe perete un plan de istorie universald
scris in francezd, probabil cu un cui. Dar am vdzut i un crucifix desenat pe perete,
insotit de o rugdciune, tot in francezd.
Rugdciunea era adresatä lui lisus Christos. Am invätat-o pe de rost. Era foarte
frumoasä, dogmaticä.
Revela un spirit profund crestin, un spirit foarte sensibil si increzdtor"2".
Pentru o mai bund intelegere a contextului, prezentäm in continuare câteva
documente din Arhiva CNSAS:
1.
6 Mai 1950
TABEL
de retinutii ce au plecat cu duba Nr. 16968
1. Gh. I. C. Bratianu in celulä
2. Tatarascu Gheorghe idem
3. C-tin Bebe Breitianu idem
4. Bejan Petre idem
5. Vântu Gheorghe idem
6. Manolescu Strunga
7. Racovita Mihai
8. Alimànigeanu D-tru
9. Radu Portocalá
10. C. C. Giurescu
11. Constantinescu Tancred
12. Samsonovici Nicolae
13. Napoleon Cretu
14. Pantelimon Halipa
15. Alexandru Popescu Nec§v§Ii212
2.
Nord'
Se depune la arestul M.A.I. numitul Gh. I. C. Bratianu pentru cercetari.
6.5.1950.
Lt.Maj.
S.S.(indescifrabil)213
211 Victor Spineni, Reprezentanti de seamei ai istoriografiei yifilologiei romemegi qi mondiale, Brdila
Muzeul Bräilei, Editura Istros, 1996, p. 263-267.
212 CNSAS., P. 000356, vol. 1, f. 4.
213 CNSAS., P. 000356, vol. 1, f. 14.
www.digibuc.ro
150 DE ANI DE INVATÄMANT FILOLOGIC ROMÂNESC -TRADITIE 1 VALOARE 1863-2013 225
3.
PROCES VERBAL
Astázi 6, luna Mai , anul 1950.
Noi Gossler Ghe. Lt. Maj de securitate In Directiunea Generalà a Securitätii
Poporului; Constatám prin prezentul proces verbal cá, perchezitionând pe numitul
Brátianu I. Gheorghe de ani 52 de profesie Profesor Universitar originar din Ruginoasa
Jud. Baia domiciliul In Str. Popa Chitu 26 trimis de cu raportul Nr.
S-au emit asupra sa urmàtoarele:
2321 lei (douil mii trei sute doua zeci lei) portofel i biroul populatiei, ceas de mânii,
marca Longines, cravatei, ochelari de vedere, bretele, ireturi, tub de sticlà pentru
perie de dinti.
Drept pentru care am încheiat prezentul proces verbal, spre cele legale.
(ss)Gh. Gossler de securitate
Asistenti:
Detinut (S.S.) Gh. I. Brätianu
DOVADA
Am primit banii i obiectele prevázute In prezentul proces verbal.214
Retinut
UNRUH T. BRATIAND
NEMGRIU
IRIMERIN
CONZUNII Ag BEVIZITIRS
UNIVEBSITATII Breintimm
214 CNSAS., P. 000356, vol. 1, f. 3.
www.digibuc.ro
226 ADINA BERCIII-DRAGHICESCU
0 0,.13.
e Pleirlom1/2.
d.:7",-41444k41. S Yff
101 ( trNir
4,1141.-
f
rij Jr": f
0444, 411r*:41..
1
-tr 41A - 4 eft . Ni- -
v.;
41
"'"k` 417ydai N1/41/.4 rt.-AA.fr r

jor-
WW1,
1,Ars.;.
1
jrAI A. . riÇ XX. plor.4410,
16AralLitioiS .41.2 Mlikkrk, .1.23' 14,11,444.4,
, .....Phev. 1°,14; il ti fir
. Te4 r4 t . is "Uri J
OW y116.484.1.0. 19,4.6 '1 -0%44144

,fL
.4. =AL' ..4,PA'14.w..)
dri..... : i I
...L.- --7 4
7.1104 9'7-'.44.1.11i4..:-Vic. fiL.., 4- .C9- ;if
40140, vivs".0,01,,./.4.f.A.
40,
5.. IS,
oeum,untrus,
44,44.
" ntt
4S2
t
val,c-k-a .144 LTA`
'Ai itt4% 1,11,
e 1, . -
Lg.; 1/24;. # ti I
in: A, 3- )144
40; .
ism "IAA. ,6411, eZi .%.1,4,,p.- . r

'AL
tog %PP; 6-) ersa---ers; riejkilf-flow..p4k 444,4 tc
www.digibuc.ro
,46z
'I' re t"
Aa4,-L,41
, I
1.4.9 5
$4'ek:k awch
;AA_
Inv 4,40:
;";14. eir""LULIPIA:
2
if 4. 04. Lam Li, mil 4 6. Apetki r.;.
I NA. Ah!
WTI
adv.". k0, 14 iya!A. te:1/4.. 1.4
1,4 C' ( :fir.):.:10,Am.... ha 40.4 es4A d 41.144°,i,"
1;1446441:;411A: 4 .i0J4.4- t"a 4.1A I 9 r4:441/%41Z.

.
ilinews-kt;'&6191-
VOA 10411.111k COVriel 1 (INT&I'IX.M.A.s.. Le1.7Lit'
41"141 PteLm I trierif litres. won,

$:
._rov-01 r 1/2.94 4A0,-.4A-044
Litff".94,9:ij 'skit& AAA
t Al= VitolL
"tL4eg: A:44 i'414
tut'
49., 1109i; MA 1;4, 4Ir*
. '7
4,.. îr ÌL Woo'f:;0, 44' A4'1- k aer..11,
btu. 1.14.01, [itid k Pi!,
r.
. _ -
Itt-trir "94440 01; Ti1/4144) .9 PU4
D
.156.
PAPWS jr. Lao 41;044,

440.tie
catt. coP1/4.2
-et 4.111,
.
rlkr L.1%,
'II
.
.4"
.
rr "."..rmillesegol
www.digibuc.ro
C. C. Giurescu. Profesor universitar la Facultatea de Litere, Bucure§ti,

Ministru al Frontului Rena§terii Nationale i al Propagandei, Ministru al Artelor,
Director al Fundatiilor Regale, consilier cultural la Ankara (1938-1944), rezident
regal al tinutului Dundrea de Jos (Galati).
Profesor universitar la Facultatea de Filosofie *i Litere din Bucure§ti, membru
al P.N.L.-Brätianu §i apoi, din 1930, la P.N.L.-Gh. I. Brätianu; din 1938 a fost
secretar general al Frontului Rena§terii Nationale, Ministru al Frontului Rena§terii
Nationale §i al Propagandei; 1945 P.N.L.-Tätärescu 215. Ministru al Artelor.
in 1940 a fost supus Comisiei de revizuire din Universitatea Bucurqti,
deoarece a fost deputat liberal in perioada 1932-1933 §i 1937 pentru judetul Putna,
iar in perioada 1934-1937 a indeplinit functia de prqedinte al PNL din acest judet.
Dupd 23 august 1944, a fost ales deputat in Parlament din partea
P.N.L.-Tätärescu. A fost urmärit prin dosar individual nr. 3542, ord. 70/C.
in 1948 a fost inläturat din invätämânt §i din postul de Director al Institutului
de Istorie Nationalä, creat de el in 17 decembrie 1942, in cadrul Facultatii de Litere.
Organele politiei, pe data de 5 iunie 1948, au venit la Facultatea de Litere, §i
i-au sigilat cabinetul §i biblioteca. in
aceea§i zi, la orele 16, au venit la Facultate
C. Daicoviciu, Ministru Subsecretar de Stat de la Ministerul Educatiei Nationale
i Petre Constantinescu-Ia§i pentru a face o anchetà in legdturd cu profesorul
C.C. Giurescu" 216.
in 1949, Mihail Roller afirma despre C.C. Giurescu a. este du§manul
declarat al materialismului istoric §i, in acela§i timp, adversarul deschis al teoriei
dupä care istoria poate fi o tiintä ca oricare alta" 217.
in 1950 a fost evacuat impreunä cu familia din imobilul sdu, din str. Berzei
nr. 47 din Bucure§ti, unde locuia cu familia sa §i cu socrul sdu, Simion Mehedinti.
Faptul era mentionat in Raportul Securiteitii: in imobilul din str. Berzei 47
au locuit Constantin Giurescu, criminal de rdzboi, Simion Mehedinti §i altii. Casa
apartinând unui criminal de rdzboi, din ordinul MAI s-a dispus in ziva de 30 iunie
(1950), evacuarea locatarilor aflati in mentionatul imobil; o parte din obiectele
casnice §i biblioteca 1.000 de volume au fost trecute ca bunuri apartinând
poporului, au fost oprite in imobil" 218.
Deja in noaptea de 5 spre 6 mai 1950 a fost arestat §i i s-a deschis imediat
dosar penal219, deoarece in timpul regimului burghezo-mo§ieresc a desfd§urat o
activitate intensä contra clasei muncitoare. Aceste fapte sunt prevdzute §i
215 Dictionarul penitenciarelor din Romdnia, p. 46-47; 471; CNSAS., C. C. Giurescu, dosar informativ,
I. 4985/2, f. 1 §i 16-88. C.C. Giurescu a relatat In volumul säu de Memorii anii petrecuti la Sighet.
C. C. Giurescu, Cinci ani 0 dou'd luni In închisoarea Sighet, Ed. Fundatiei Culturale, Bucurqti, 1944.
216 CNSAS., I. 4985/1, f. 143.
217 SANIC., fond C.C. P.C.R., Propaganda §i agitatie, dosar 81/1949, f. 39.
218 CNSAS., I. 4985/1, f. 21.
219 CNSAS., C. C. Giurescu P. 1683.
www.digibuc.ro
pedepsite de art. 1931 Codul Penal, cu detentiune grea pe viatd. Fapta se

calificd crimd" 220.
La 1 august 1951 a fost condamnat pentru 24 de luni..., de organele M.A.I.
pentru actiune contra revolutionard" §i trimis la Sighet. in 1953 i s-a majorat
pedeapsa cu 60 de luni, dar a fost eliberat in 1955, pe 5 iulie 1955, cand i s-a fixat
domiciliu obligatoriu in comuna Mdzdreni, raionul
in 8 noiembrie 1955 i s-au ridicat restrictiile domiciliare §i a revenit la
Bucure§ti221.
Când a ie§it din inchisoare, pe 5 iulie 1955, a trebuit sa semneze (ca toti
ceilalti care au fost eliberati in perioadd) o Declaratie in care se angaja: cd nu voi
divulga nimic despre locurile pe unde am trecut, precum §i despre persoanele cu care
am stat in camere. Nu voi divulga nimic nimdnui despre ordinea §i organizarea
interioard i exterioard a inchisorilor pe unde am trecut (...). in caz cà voi divulga
ceva din cele declarate mai sus, sd fiu pedepsit cu pedeapsa cea asprd, conform
legilor RPR". Semnat C. C. Giurescu, 5 iulie 1955222.
a
in 1962, in martie, C. C. Giurescu fost trecut in evidenta operativd ca fost
frunta§ al PNL prevdzut in directivd cu evidenta la Cap. V, paragraful 10. in baza
materialelor verificate §i neindoielnice, anexate care dovedesc activitatea contra-
revolutionard impotriva R.P. Române, propunem deschiderea dosarului de activitate
individuald, conform ord. 70/1957".
La 12 aprilie 1962 i s-a deschis dosarul individual de urmdrire informativd
nr. 3542. Scopul deschiderii dosarului este de a stabili dacd in prezent desfd§oard
activitate du§rndnoasd §i impreund cu cine; metodele folosite, intentiile §i planurile
de viitor, precum §i natura relatiilor cu fiul sau Dan, aflat In Franta" 213.
Pentru realizarea acestei sarcini, se vor lua urmdtoarele mdsuri: se va dirija
pe langd el pe agentul Ardeleanu, agentul Savu M.; legdtura cu Dan din Franta,
interceptarea corespondentei; convorbirile telefonice" 224 .
in continuare, in august 1962 era urmdrit prin actiune informativd in scopul de
a stabili: atitudinea sa fatd de diferite evenimente politice interne §i internationale,
anturajul sdu §i persoanele care-1 viziteazd, dacd mai intretine legdturi cu fosti membri
P.N.L., in ce constau legdturile cu astfel de elemente"225, documentând astfel
activitatea criminald, practica §i intentiile du§mkoase. in planul de mdsuri se prevedea
sd fie trimi§i pe lângd prof. C. C. Giurescu agentii Ardeleanu" §i Sava Mircea"226.
Apoi, urma sä i se intercepteze corespondenta internd §i externd §i convorbirile
telefonice. in decembrie 1963 s-a constatat cd nu au rezultat probleme deosebite,
dosarul de urmdrire individuald inchizându-se. A fost trecut sd fie urmdrit de Directia I
220 CNSAS., P. 1683, f. 232.

221 CNSAS., P. 1683/1, f. 21; I. 4985/2, f. 16-18.
222 CNSAS., P. 001683, f. 240.
223 CNSAS., I. 4985/1, f. 4; I. 4985/2, f. 24.
224 CNSAS., I. 4985/1, f. 14.
225 Ibidem, f. 8.
226 Ibidem, f. 14-16.
www.digibuc.ro
din cadrul M.A.I.227 Ca materiale justificative când s-a decis deschiderea Dosarului de
urmärire individualä se mentionau: a
fost membru marcant al P.N.L., a detinut functia
de Pre§edinte al organizatiei P.N.L. din jud. Putna i membru in C.C. P.N.L., a facut
parte din Frontul Rena§terii Nationale, a fost de mai multe ori ministru".
in 1968 a fost scos complet din evidenta MAI228, pe 15 februarie 1968, in
dosar era notat: nu prezintd interes operativ; va fi mentinut in evidenta generald a
serviciului C" sub nr. 83330". Mai ales cd evitä categoric un contact cu agentii
no§tri" §i manifestä totale rezerve §i prudentä fatä de elementele cunoscute cu
trecut politic".
P. P. Panaitescu, profesor la Facultatea de Litere i Filosofie din Bucure§ti §i

Rector al Universitatii a fost arestat i retinut pentru cercetäri privind participarea la
rebeliunea legionard din 21-23 ianuarie 1941. A fost condamnat de Tribunalul
Militar Bucure§ti la 6 luni de inchisoare corectionald la Caracal, impreunä cu alti 18
participanti §i la plata sumei de 200.000 lei cheltuieli de judecatd229. CU o purtare
bund" in timpul arestului a fost eliberat in iulie 1941.intre 1942-1943 a fost din nou
arestat la Tärgovi§te230.
in 11 octombrie 1944 a fost iar arestat, dupd evenimentele de la 23 august §i
intemnitat la Jilava i Caracal231. Atunci, pentru eliberarea lui s-au fäcut câteva
intâmpindri Care Ministrul Justitiei, cdtre Pre§edintia Consiliului de Ministri, cdtre
Ministrul M.A.I. i prefectul Capita lei, semnate de importante personalitäti ale
momen-tului i bine plasate politic: Simion Stoilow (rectorul Universitätii din
Bucure§ti)232, Andrei Otetea, Al. Rosetti, Mihail Neculcea, M. Ralea, Al. Claudian,
Iorgu Iordan. in unna acestor intâmpindri a fost eliberat in 1945.
in 1956233 a fost arestat din nou pentru omisiune de denunt" in cazul
profesorului I. Mercurian care, in viziunea Securitätii, desfä§ura activitate contra-
revolutionarä"234. Nefiind suficiente probe pentru arestarea sa, pe 11 martie 1957 a
fost eliberat. Ulterior, P. P. Panaitescu a fost preocupat in exclusivitate de activitatea
sa de cercetätor, de cercetare istoricd, dupd cum rezultd din Rapoartele Securitätii.
in 7 octombrie acela§i an i s-a deschis dosar individual de urmärire cu nr. 1228
(actiune informativd) pentru Ca era suspectat de activitate subversiva legionarä235.
227 Ibidem, vol. 2, f. 20 §i f. 24.

228 CNSAS., I. 4985/2, f. 18, f. 25.
229 CNSAS, dosar individual P. P. Panaitescu, 1.234303, vol. 2, f. 1, 4, 6, arestat pe 1 februarie 1941 a
fost eliberat pe 30 iulie 1941.

230
231 Ibidem, vol. 4, f. 206.
232 Ibidem, vol 4. f. 37-41. Acesta a fdcut Intâmpinarea In numele Universitatii Bucure§ti 2 aprilie 1945.
233 CNSAS, I. 234303, vol.1, f. 5.
234 Ibidem, vol.4, f. 231.

238 Ibidem, vol. 4, f. 164. Din declaratiile lui P. P. Panaitescu: (...)actiunea pe care o pregâtea
Mercurian i grupul sdu sub numele de mi§care de eliberare nationald" nu era altceva decât o reluare
a actiunii legionare (...) Imi spusese ca ar fi fost legionar §i el".
www.digibuc.ro
Dat find acest aspect, in septembrie 1962 s-a pus problema recrutdrii sale ca agent
a folosirii lui in munca informativd pe lângd unele elemente legionare de vdrf din
tard sau strdindtate cât *i in demersul tiintific"236. in 17 august 1964 i se deschidea
dosar de actiune informativd individuald conform Ord. 70 M.A.I. 237. Scopul
deschiderii dosarului era acela de a se stabili dacd in prezent desfd§oard activitate
legionard sau altd formd de activitate antirevolutionard, ce metode folosqte,
impreund cu cine desfd§oard aceastd activitate, dacd intretine relatii cu legionarii
fugiti peste granitd, dacd intretine relatii cu legionarii din tard".
in planul de mdsuri din 1 februarie 1965 urmau sd fie dirijati urmdtorii
agenti pe lângd profesor: Zolo", Miron Vasile", Bdleanu" spre a se observa
legdturile cu recent eliberatii legionari din inchisori din 1964, la ce lucreazd, care id
este pozitia fata de (Plenara) de Partid din 1964, etc."
Urmau *i alte mdsuri: interceptarea corespondentei interne i externe §i a
convorbirilor telefonice"238.
Ulterior, s-a constatat cd starea sdratdtii sale s-a agravat, P. P. Panaitescu
suferind gray de boala Parkinson. in consecintd, in 31 iulie 1965 s-a stabilit cd nu
desfd§oard activitate du§mänoasd impotriva regimului" §i s-a hotdrât sd nu fie luat in
evidentd i nici sd ill mai recruteze ca expert dar au intensificat supravegherea
informativd in vederea clasificdrii actiunii239.
A fost scos definitiv din evidenta Securitätii §i i s-a clasat dosarul abia in 6
ianuarie 1968, la un an de la deces 240.
Spre ilustrare, reddm câteva documente din Arhiva CNSAS referitoare la
prof. P. P. Panaitescu:
1.
F4A PERSONALA
PANAITESCU P. PETRE
Profesor universitar, neiscut la 13.IV.1900 In Iaqi, domiciliat in Bucuregi,
Cal. Vácáregi nr. 96.
Cunoscut ca fost legionar marcant Incadreindu-se In legiune in Noiembrie 1937.
Era cunoscut ca simpatizant 0 prieten al legionarilor incá din anul 1933.
Initial, a activat in cuibul TRAIAN HERSENI, iar la 15.V.1938, a devenit
legionar convins, qi unul dintre cei mai buni cotizanti.
In anul 1938, a activat cu profesorul NAE IONESCU, inteirind ideile
nationaliste in cadrul mivärii legionare.
236
Ibidem, vol. 1, f.62.
237
Ibidem, vol. 1 , f. 5.
238
Ibidem, vol. 1 , f. 62-63.
239
240
Ibidem, vol. 3, f. 1-2; vol. 4 , f. 1 Hotardrea de clasare a dosarului din 27 martie 1968.
www.digibuc.ro
Dintr-o sintezá ce se aflei la A.S., reiese cei En Septembrie 1939. a activat mai
putin, de teama aresteirii.
In Aprilie 1940, a oferit gázduire legionarilor eliberati din lageir, adoptând o
atitudine din ce En ce mai ostilá.
Nu a suferit nici o pedeapsd deoarece era prieten cu C. C. GIULESCU, pe
atunci ministru.
In lunie 1940, cunoscut ca ataca" pe fate': guvernul In fata studentilor de la
A luat contact cu HORIA SIMA, ILIE GARNEATif, RADU MIRONOVICI,
VICTOR MEDREA §.i alti fruntaqi legionari, la hotelul TRAIAN In luna August 1940.
in Septembrie1940, a luat parte active's la mivárile legionare, En unna cärui
fapt a fost numit Rector al Universiteitii din Buc. In care calitate a Incurajat pe
VIOREL TRIFA 4.i pe VASILE ANDREI, qeful studentimei legionare.
P. P. PANA1TESCU, era mâna dreaptá a lui HORIA SIMA, pe care El diviniza.
Era infuentabil qi era condus de studentii din anturajul säu, permitând
acestora sä insulte pe profesorul IORGA §.i altii.
A participat la qedintele studenteoi cu VIOREL TRIFA qi a aprobat
asasinarea detinutilor de la Jilava.
In Februarie 1941, ar fi afirmat in cercurile legionare, di va lupta mai
departe pentru cauza legionarei
A fost judecat de Curtea de Casatie 0 Justitie Militará, find implicat pentru
instigare la rebeliune, pentru care fapt a fost condamnat 6 luni inchisoare
corectionala §.i eliberat conform ordinului D.L. 1132/1941. Era socotit doctrinar al
miveirii legionare.
Dupä rebeliune, find dezorientat, dorea sâ" plece En streiinatate.
Influenteazil pe sotia sa care deasemeni era legionarei. A afirmat En cercurile
student-6.41i cä vrea sa scoatà o lucrare de doctriná legionará, ce va fi rasplinditá
numai En cercuri legionare.
Studentii legionari El considerau ca singurul orn capabil sä conducii spiritul
miveirii legionare.
A fost director la ziarul CUVANTUL" 0 En timpul regimului legionar, a fost
membru al Senatului legionar, activând En acel timp 0 En cuibul TOT MAI BINE".
Publica anumite articole prin ziare En legâturá cu mivarea legionareL
Din Decembrie 1942, pânei En Martie 1943, a fost internat En lagárul de la
Tg. Jiu, iar dupd eliberare a cerut schimbarea vizei sáptámânale de la Circ.7 Militie
la Postul Jand. Rurali din comuna Govinari Ilfov.
In anul 1945, a fost retinut pentru activitate legionará, solicitându-se elibe-
rarea sa de o serie de profesori, in urma ceirui fapt a fost pus In libertate.
In prezent este profesor la Instit. Geografic Român, nefiind cunoscut sá aibe
manifestári ostile In mod fátiq actualului reg im241.
241 CNSAS., dosar individual P. P. Panaitescu, I. 234303, vol. 2, f. 20-21.

www.digibuc.ro
__ . Ili la24411,
_
ii, il.".1"e' C 1;
_,
1,-
.
."
.". 'a )
jr
1,18.
4.
...
I.<
...-.L. I
I.,
r j,
i.
-114
00- f !
>o1/13/26 *up Lac rill 1962 1.1
4... - riii-'.- 8,IC

irx rd 4
Pir tre-0.- -'
R1(731161'
- LL
Ingo e*
pmpurl :It
nan.417.
cucouranipt In
eu a
141419141rn-Ittg
-
Dissdir uradlrer ?Ali .144.1.uldusi

,dro igertilu4e rtas 4 dexfietiAn, oùgligro !am ului R's4
p 1alaEla,3 rn -14.1fAI "tr :11.; kg+
_
beafibe 01 via ia '4411412,:* pin, tf.i. r

'pregank,141, cult.4.1!1_496!"1121- deo or, fri_i/tan04.1. nit 4.**ent,
sian.warsi. 2141:ni al( Uzi* b41+0141 b .
PlOgiLliscal EWE" ta! nsogia wpailAr-19--r . I4

iii 1*-71; lui: Luentsipmffizar EiLlAr;ivii-;d:tirr.sortu--
t ttlys .t.ce4tvnite- sp.q.,B; d ti 4.14iaki - ilonnir** L146'3144 ,Orivio
051 n.r;46 raining, 3d bornolirie. ' V"
rseta.awat.hill, Mtr4cin*.t4 :1996..5916, eartm11-1

1. .1'4,441.1. te c.,iap
iinFmk ux r5-00,14;
Irtiiii#0,1* 21n,'pictizirsa4.t¡I41-:,-eikt, anivtiiir,-.41. 4,741V.1.910.
L& `-ilibliiretzsa tjçd1utCaL1Tg.Aa' 7N in 0,4 0.
t. J9tu1t.Itt à 14L'b 4_, 111.711niviiti tatoor 4,
'91.1-T.444,4 444gpliilf At' t1A04.-14,46-4 anui

ra -4a4192grir Plif4 in 'Pi kondLa ¡mid.
tri*".DU1 ikrii-mri in: Tel tt14li jqbIIiv bi1wI 1.
" #340for'im-ANt9FIN"..4.111Phf:grz* 4,47-4, Pl!!! 4,4-
a-.1 end. la *mid 1 ,g twin& in: calve tta : on -I. ¡lb
d 40 ill (s. se**14 m
put*
ItflaiipiragEs.p:T?Gq. 63
de IPw34fillift ,PVItikagr nay Lietturtr 110 ...anib,i1" 3gdze 50a 4:
dupt oari n Von.A' 1427 -p.dicki¡ -.Anatol km td or

.10 .F,440404u d* 14,00r0 din Tig»-A4.0,i ;tau ts en'ir'195a:e
www.digibuc.ro
234 AD1NA BERCIU-DRÄGNICESCU
Mircea Florian, profesor la Institutul de Istorie al RPR, membru al PSD

Titel Petrescu din 1946 §i socotit unul din colaboratorii intimi ai acestuia242. Din
1949 era urmärit de Securitate, criticat violent in ziare; se raporta cum 4i desfäwra
cursurile i seminariile, pozitia sa idealistä2113. A fost pus sub supraveghere cu toatd
familia: sotia (Angela), soacra (Cornelia Nddejde) §i fiica (Anca)
Social democrat de dreapta, membru din 1945, iar in 1946 a intrat in PSD,
gruparea Titel Petrescu, unde a fost Pre§edintele Sectiei Cercului de Studii a Partidului.
in 1949, Directiunea Generalä a Securitätii Statului triinitea o Notá Militiei
Capitalei, in care solicitau informatii despre Mircea Florian245: VA' rugdm a dispune
identificarea numitului Florian Mircea, domiciliat in str. N. Iorga, nr. 45, sus-numitul
este semnalat ca un element cu manifestdri ostile, având legdturi cu elemente dubioase.
Intereseazd a se stabili date biografice, antecedentele politice, legäturile de
prietenie §i familiare, precum §i manifestärile".
Astfel, in Notele Informative de la Securitate se specifica: el nu explicd
niciodatä studentilor ce este marxism-leninismul i nici nu a incercat sä smulgä pe
student de sub influenta teoriilor idealiste"; nu ia nici o atitudine fatä de d-na
Cornelia Nddejde, soacra sa, care este un element dupndnos regimului actual, are
legdturi cu Nunciatura Papalä",246 de§i era membrä ARLUS.
in urma investigatiilor, s-a räspuns a
din punct de vedere profesional
corespundea, este bine pregätit", insä cursurile le predä dupd metode vechi. Aceasta
datorità faptului Ca' Inca' nu s-a debarasat de conceptiile tiintei burghezd-
occidentald".247 Fatä de colegi era socotit invidios §i nesincer", fata de studenti avea
o atitudine oväitoare i de ingâmfare", concluzionându-se cä nu poate cre§te noi
cadre §tiintifice in spiritul noii orânduiri sociale", cd este un adversar al
marxismului prin continutul idealist complet al cursului säu" 248.
in august 1952 i s-a fäcut o perchezitie la locuinta sa din str. N. Iorga nr. 45. I
s-au confiscat 40 de monede de argint, 4 decoratii, ziare §i reviste nationaliste, hdrti
geografice notite"249. Apoi a fost arestat in august, dus la Ghencea250, anchetat,
interogat, dar dupd patru luni a fost eliberat, dar pus sub urmärire de cdtre organele
de securitate, deschizându-i-se dosar de obiectiv251. in 12 decembrie 1952, când a
fost eliberat din inchisoare a fost pus sd semneze un angajament:252 Angajament (...)
242 CNSAS., dosar individual Mircea Florian, I. 259004, f. 4-5.

243 Ibidem, f. 34-35.
244 Ibidem, f. 36.
245 CNSAS., I. 25900, f. 4 si f. 13.
246 Ibidem, f. 34.
247 Ibidem, f. 15-16.
248 Ibidem, f. 16.
249 Ibidem, f. 18.
250 Ibidem, f. 6.
251 Ibidem f.4.
252 Ibidem, f. 22.
www.digibuc.ro
Prin prezenta imi iau angajamentul cd nu voi discuta cu nimeni de cele vdzut §i
discutate in timpul retinerii mele (...) in caz contrar, adicd de nerespectare a acestui
angajament, consimt sd fiu pedepsit conform legilor RPR". in 23 octombrie 1959 a
fost luat in evidenta dosarului de obiectiv nr. 290 §i supravegheat pdnd in 23 mai
1962, cdnd a murit.
A fost supravegheat, in continuare, deoarece el
(M. Florian) nu explica
niciodatd studentilor ce este marxism-leninismul §i nici nu a incercat sd id smulgd pe
studenti de sub influenta teoriilor idealiste §i reactionare §i aceastd pozitie a sus-
numitului nu a ajutat cu nimic Partidului nostru, ci din contra i-a ddunat, (...) este o
fire comoa, cu tendinte burgheze. Prin investigatii, nu s-a putut stabili dacd are
legdturi cu elemente catolice, nici dacd se manifestd ostil regimului actual" 253.
Abia in 1962, dupd deces, i s-a clasat dosaru1254.
Ream mai jos cdteva documente din Arhiva CNSAS referitoare la profesorul
Mircea Florian:
I.
Angajament
Subsemnatul Florian Mircea, náscut la 1 Aprilie 1888, comuna Bucureyti,
fiul lui Gheorghe yi Varvara, de profesie profesor universitar. Domiciliat In
Bucureyti N. Iorga, nr. 45, prin prezenta îmi iau angajamentul cá nu vom discuta cu
nimeni de cele väzute yi discutate In timpul refinerii mele C.T.B
In caz contrariu, adica la nerespectarea la acestui angajament, consimt sä
fiu pedepsit confor legilor R.P.R.
12 decembrie 1952.
Mircea Florian255
2.
REPUBLICA POPULARA ROMANA

MINISTERUL AFACERILOR INTERNE
DIRECTIUNEA GENERALÄA SECURITÄTII STATULUI
PROCES-VERBAL DE INTEROGATOR
2 Octombrie 1952 Orayul Bucureyti
Interogatrtiul a început la ora Yi minute. Interogatoriul s-a
terminat la ora i minute.
253
Ibidem, f. 35.
254
Ibidem, f. 38.
255
CNSAS., Mircea Florian, 1.259004, f. 22.
www.digibuc.ro
Eu, Sublocotenent de Securitate Popa Nicolae am interogat En calitate de

anchetator
(pe arestatul, retinutul, martorul)
Numele FLORIAN.
1. 2. Prenumele MIRCEA
3. Anul, luna §.i ziva nagerii ... 1 Aprilie 1888 ... 4. Locul nagerii .... Bucuregi
Str fost Francmason 5. Cetátenia ... Romând ... 6. Nationalitatea Românei
7. Apartenenta politicei ... PSDI ... din ce an 1946.
8. Studii Licentiat En litere §4 doctor En filosofie Buc. 1911
(când, unde # ce §.coalei a absolvit)
9. Profesia ... Profesor universitar 10. Ultimul loc de muncá qi functia
Buc. Institutul de Istorie qi Filosofie al Academiei RPR consilier qtintific.
11. Ultimul domiciliu ... Str. Nicolae Iorga Nr. 45 Bucuregi.
12. Situatia familiará ... Caseitorit cu Angela de 50 ani, profesoara cu un
copil Anca de 20 ani studentä, cu domiciliul in Str. Nicolae lorga Nr. 45.
(sotia, copii, numele lor, vdrsta lor, domiciliu §.i ocupatia)
13. Originea socialä ... Mic burghez. Peirintii (Gheorghe §'i Varvara), n-au
avut avere, tata functionar C.F.R.
(averea pärintilor pând la 23 August 1944 # In
present)
14. Activitatea politicd plina En 1947 ... P.S.D.I qi am participat ca simplu
alegator la alegerile din 1946 qi 1948
15. Decoratii, distinctii §.i premii guvernamentale ... Am primit. Coroana
României §4 un premiu En bani din partea Academiei R.P.R.
16. In ce armatá a feicut serviciu, grad. Functie ... En Regimentul 69
Infanterie (Dorohoi), ca Sublocotenent In comandant de Pluton.
17. Dace': a fost prizonier ... Am fost prizonier In Germania En luptele de la
Argq, In 1917(En primul rázboi mondial).
18. Daces a fost En stráinátate, unde, când qi In legáturá cu ce ... Am fost in
Germania (1912-1914) pentru studii, In Franta En 1937 la Congresul International
de Filosofie.
19. Dacei a participat In bande, In organizatii contra-revolutionare .... Nu am
participat.
20. Dacä a fost judecat, când, din ce cauze, de cine §4 la ce pedepse a fost
condamnat Nu am fost condamnat qi nici judecat.
Intrebare: Când te-ai Inscris En P.S.D, unde, §4 de cine ai fost recomandat?
Reispuns: M-am Enscris In P.S.D In anul 1945 En Bucuregi, nerecomandat.
Intrebare: Ce activitate ai desfkurat En cadrul P.S.D, pâná la 10 Martie 1946?
Ráspuns: In P.S.D. am avut calitatea numai de menbru, participtind la
§.edinte, cercuri de studii # cotizam.
fntrebare: Ce functie ai Endeplinit En P.S.D., unde, de când §4 pâna când?
Râspuns: Am indeplinit functia de simplu membru En BucureVi, din 1945
plinei En 1946.
www.digibuc.ro
Intrebare: fmpreund cu cine ai desf4urat activitatea areitatá mai sus?

Reispuns: Am desf4urat activitate Emmpreunä cu Teodor lordacheseu îi
$tefan Voitec.
intrebare: Ce activitate politiCá ai desfequrat dupd 10 Martie 1946?
Reispuns: Dupei 10 Martie 1946, am participat ca membru al cercului de
studii, unde uneori am prezidat qedintele.
Intrebare: Ce functii ai Endeplinit In cadrul P.S.D.L unde decând pânei când?
Reispuns: In P.S.D.I. am Endeplinit functia de membru al cercului de studii qi
simplu membru En P.S.D.I.
Intrebare: Cu ce elemente din conducerea celorlalte Partide ai Entretinut
legâturi i En ce au constat legeiturile?
Reispuns: Nu am avut legáturi cu elemente din celelalte partide.
intrebare: Ce elemente plecate in streiineitate cunogi, ce legeituri ai avut cu
acestea, cum ai Intretinut legaturile prin cine ai dus corespondenta ci cum anume.
Reispuns: Nu cunosc pe nimeni plecat En streiinátate.
Intrebare: Pe cine mai cunovi care Entreline legeituri cu persoane fugite En
sträinátate?
Reispuns: Nu cunosc pe nimeni care sa Entretina legâturi cu fugiti En sträinátate.
Intrebare: Cum prin cine ai ajutat familiile celor Enchiqi In ce fel, pe
cine ai ajutat?
Räspuns: Nu cunosc persoane care sei ajute familiile celor Inchi# qi nici n-
am ajutat pe nimeni.
Intrebare: Cc alte persoane cunovi care au ajutat familiile celor Enchiqi?
Râspuns: Nu cunosc pe nimeni care sei fi ajutatfamiliile celor Enchiqi.
Intrebare: Ce participare ai avut la alegerile din 1946-1948 In ce Partid ai mai
activat de când când, cu cine ai activat ce activitate ai depus i ce functie ai
avut?
Ráspuns: La alegerile din 1946 qi 1948 am participat ca simplu alegátor.
Dupá ce am citit cele declarate de mine, sustin ci semnez.
Semnátura
(s.s.)Mircea Florian
Anchetator
s.s. (indescifrabil)256
Fia profesorului Ion Coteanu, de la Securitate din 1952 mentiona

urmätoarele: fiu de muncitor §i mamd casnica, dar pärintii au decedat pând la
implinirea vârstei de 7 ani. Absolvent al Facultätiii de Litere din Bucurqti a dezertat
in 1944 din armatá fiind amnistiat dupä 23 august §i angajat la ARLUS. in 1945 a
intrat in rândurile PMR.
A desfä§urat o activitate intensd In cadrul ARLUS-ului. in 1946 a plecat in
Franta, la Paris cu aprobarea partidului", unde s-a inscris in Frontul National Român
256 CNSAS, I. 259004, f. 9-10.

www.digibuc.ro
devenit Association des Roumains amis de la France §i a fäcut parte si din redactia
ziarului acestei asociatii La Roumanie Libre".
Cu toatä activitatea sa intensa, in iulie 1948 a fost arestat si expluzat din
Franta257, find considerat militant democrat. in 1952 a fost verificat de o Comisie in
urma cäreia a fost exclus din P.M.R. si indepärtat din Facultate, unde era asistent258
din 1948 si apoi conferentiar. Ulterior a revenit la Facultatea de Filologie.
in 1975 Inca se mai cereau informatii despre el, dacd fusese sau nu legionar
in timpul studentiei. Rezultatul Anchetei a fost clar: nu a desfdsurat activitate
legionard ca student. Din contra avea vederi antifasciste, antilegionare si orientari
ideologice de stanga259.
Pentru ilustrare, prezentam cateva documente din Arhiva CNSAS referitoare
la profesorul Ion Coteanu:
1.
331/29 Mai 1952
nv PERSONALI
COTEANU IOAN Este nascut la 6 octombrie 1920 En Bucuregi, fiul lui
Constantin yi Maria, conferentiar la Facultatea de Filologie qi domiciliazd En
Bucuregi Str. Plantelor Nr. 6.
Din anul 1927 ',add" En 1931 urmeazá cursul primar la Bucuregi, dupà care
urmeazd Liceul Gheorghe Lazar" din Bucuregi pad in anul 1939.
Din anul 1939 se Inscrie la Facultatea de Litere qi Filosofie, pe care o
terminei En 1943 datá când este numit bibliotecar al acestei facultati.
In aceastá calitate functioneazei pânä En anul 1945, când a fost numit asistent
suplinitor la facultatea sus mentionata
In anul 1946 a placat la Paris pentru continuarea studiilor, de unde s-a
reEntors En 1948, find numit asistent, iar ulterior a fost avansat la functia de
conferentiar al Facultatii de Filologie, functie pe care o Endeplineqte qi In prezent.
Din punct de vedere politic, COTENANU IOAN este membru al P.M.R.,
provenit din P.C.R., unde s-a Encadrat En anul 1945.
Susnumitul 'Inca" din timpul studentiei avea conceptii progresiste, iar de la
Paris, unde fusese trimis pentru studii, a fost expulsat impreund cu un num.& de
studenti fiind consideratii ca militanti democrati.
La venirea sa de la Paris, a fost primit cu simpatie de ceitre Org. de Bazei a
facultcrtii, Encredintându-i-se apoi mai multe sarcini, ca responsabil de grupd, secretar
de organizatie, munci pe care le-a dus Entr-o oarecare màsurá la bun sfeir§qt.
257 CNSAS. dosar Ion Coteanu, I. 264939, f. 2,12-14.

258 lbidem, f.1-2.
259 Ibidem, f. 39-40.
www.digibuc.ro
De cette ori a fost pus sei vorbeascei En fata maselor, a fost ascultat cu
interes, Insá de multe ori a confundat calitatea sa de secretar al Org. de Bazei cu
aceea a unui comandant care decide, fapt in care a fost infuentat i de tov. VLAD,
care En calitate i de secretaret a Org. De &led avea sarcina sá-1 ajute, läseindu-1 In
schimb sá persiste In grwli.
De asemeni COTEANU a avut o atitudine pártinitoare mai cu seamá fatei de
superiori, iar pe de altti parte Encuraja o serie de elemente dubioase, cum este
cazul studentului Máruta, cáruia i-a dat nota 10 pentru o lucrare de Stat mediocrel
sau cea a asistentului JALBÀ-, ceiruia i-a acordat o Incredere foarte mare, de care
aceasta din urmei a stiut sei abuzeze.
Conf COTEANU a cdutat ci cautá Intotdeauna sei aparet ceit mai principial En
discutii ci atitudini, Ensa nu a oiut sei foloseascá cele Envàtate En grabä, färei
aprofundarea necesará, fapt ce a facut ca nici pand En prezent sä nu poatä lega
teoria de practica
Aso'el, susnumitul a dovedit lipsá de principialitate 0 de spirit partinic cu
ocazia criticii ce s-a adus colectivului de Linguistica din care facea qi el parte.
Colectivul susmentionat a fost criticat In Sesiunea a VI-a a Academiei R.P.R.
de ziarul Scanteia" de Tov. Roller, criticä cu care nu numai cei nu a fost de
acord, dar a infuentat prin calitatea sa de responsabil al unei grupe de partid i pe
altii, fapt recunoscut dealtfel i de el In cadrul unei sedinte, unde personal a areitat
cá atitudinea sa ostilä fatá de criticile aduse a servit duqmanului de clasei260.
Ovidiu Papadima. Profesorul Ovidiu Papadima a fost condamnat in 1954, la

4 ani temnitd grea, 10 ani degradare civicd i confiscare totald a averii pentru
infractiunea de crime impotriva umanitätii, fiind pus in libertate in anul 1955, pe
baza Decretului Prezidiului M.A.N., nr. 421/1955. A fost arestat i condamnat pentru
faptul cä inperioada anilor 1936-1942 a desfäsurat activitate publicisticd cu un
pronuntat caracter fascist, nationalist, antisovietic i antisemit. A fost condamnat de
cdtre Tribunalul Capitalei R.P.R. prin Sentinta nr. 310 din 13 martie 1954, la 4 ani
temnita grea... in baza Decretului 207/1948 crime contra umanitatii (...), se face
vinovat de infractiunea de crimd contra pdcii i umanitatii, prin aceea cd s-a pus in
slujba fascismului, contribuind prin faptele proprii la realizarea scopurilor lor politice
si la pregkirea rdzboiului impotriva Uniunii Sovietice" 261.
Profesorul Nicolae Manolescu262 dupd ce trecuse prin etapa exmatriculdrii

a revenirii in Facultate, in 1967 Incà mai era observat" de cdnd fusese plecat in
R. F. Germania. La intoarcere, in iunie 1968 se concepuse un plan de mdsuri in unna
260 CNSAS., I. 264939, f. 2-3.

261 CNSAS., R. 316523, f. 2.
237 CNSAS., dosarul informativ Nicolae Manolescu, I. 137592, vol. 2, f. 45-46.
238 Ibidem, vol.1, f.159.
www.digibuc.ro
cdrora sd fie urmdrit, el, familia, locuinta, introduse microfoane in locuinta de la

Câmpina §i in cea din Bucure§ti, interceptatd corespondenta263.
Profesorul Nicolae Manolescu a avut dosar de supraveghere a corespon-dentei.
in 19 aprilie 1968 Consiliul Securiatii Statului al Inspectoratului judetului Prahova
realiza o Nota Sintezá privind aceastd actiune pe perioada noiembrie 1967 aprilie 1968.
Se concluziona cd in ceea ce prive§te corespondenta, continutul corespondentei celui in
cauzd pe care o expedia §i pe care o primea a avut un caracter suspect atât din punct de
vedere al comentariilor pe care le fdceau cât §i a legaurilor pe care le are prin
intremediul corespondentei". in Raportul din 17 mai 1969 se nota: Numitul Manolescu
Apolzan Nicolae, lector la Facultatea de Filologie din Bucure§ti, a apdnit ca legdturd a
legionarului Stamatopol Horia din R.F. a Germaniei, in anul 1967.
Din datele obtinute asupra lui rezultd Ca in anul 1967 a fdcut o deplasare in
R.F. a Germaniei, cu aceastd ocazie a luat legdtura cu Stamatopol Horia, stabilind sa
facd schimb de materiale in vederea intocmirii unor lucrdri literare.
Manolescu Apolzan Nicolae are legdturi §i cu Ierunca-Untaru Virgil din
Franta cunoscut ca element du§mdnos.
Recent s-au obtinut unele materiale din care rezultd ed. M. A. Nicolae este
element du§mänos §i a scris in acest sens o carte. Astfel, conducerea serviciului a
ordonat urmdrirea lui in cadrul unei Mape de lucru, pentru a se stabili date mai
detaliate cu privire la legdturile §i activitatea sa.
Fatd de cele de mai sus propunem scoaterea lui Manolescu Apolzan Nicolae
din studiu §i urmdrirea lui in cadrul unei mape de lucru.
Totodatd propunem scoaterea cartona§ului din evidenta retelei informative" 264.
De asemenea in iulie 1969 intr-o Notei Raport privitoare la profesorul Nicolae
Manolescu suspectat in continuare de legdturi cu elemente legionare §i du§indnoase
aflate in afara tdrii,se mentiona cd a
fost luat de noi (M.A.I.) in studiu pentru
recrutarea ca informator §i i s-a introdus cartona§ in evidenta retelei informative, dar
ulterior s-a dovedit ed. Manolescu Apolzan Nicolae este element du§mdnos" §i
conducerea serviciului a ordonat urmdrirea lui in cadrul unei Mape de lucru pentru a
se stabili date mai detaliate cu privire la legdturile §i activitatea sa §i astfel au
renuntat sd-1 mai recruteze265 ca informator, dar a rdmas In evidenta generald §i sub
mdsuri informativ operative (adicd supravegheat).
Mapa de lucru s-a numit Filologul" §i a cuprins un intreg plan de mdsuri, ca
§i in cazul celorlalti: dirijarea cdtre acesta a agentilor informativi: Mänescu",
Gelu", Melania", Maria", studierea locuintei in vederea instaldrii de material de
ascultat, interceptarea corespondentei, a telefonului, filajul, intr-un cuvânt,
supravegheat operativ266. Numele prezent in rapoarte, dat de Securitate era
Nicolae Marin26'.
264 CNSAS, R. 288. f. 1.

265
CNSAS., I. 137592, Vol.!, f. 1.
266 Ibidem, vol. 2, f. 2.
267 Ibidem, vol. 1, f. 42; vol. 1, f. 36.
www.digibuc.ro
150 DE ANI DE INVATAMANT FILOLOGIC ROMÂNESC -TRADITIE SI VALOARE - 1863-2013 241
in septembrie 1971 era in continuare supravegheat prin dosar de urmärire

informativä find suspect de evaziune si manifestäri dusmänoase prezente si mani-
festäri ostile fata de Statul nostru, relatii suspecte cu persoane din lard si din afarä".
in urmdrirea sa a fost utilizatä reteaua cât si sursa z" si investigatiile de filaj268.
in 1971 se raporta cd pozitia sa politicä nu este corespunzdtoare desi, el in
discutii face mult caz de faptul cä este fiu de muncitor,cä simte muncitoreste,cä are
urd impotriva legionarilor etc"269 .
in Raportul din 2 martie 1973 privind situatia operativäln ceea ce-1 priveste
pe Manolescu Apolozan se raporta ca (...)evitä discutiile pe teme politice cu
putinele persoane ce formeazd anturajul säu. in schimb, cu ocazia unor evenimente,
face unele comentarii negative, aducând calomnii conducerii superioare de partid si
de stat, are o manifestare negativa si calomniatoare", inainte de Plenara C.C. din
1971 si la intâlnirile cu scriitorii, conferintele Uniunii scriitorilor"270 .
Se propunea inchiderea dosarului de urmärire informativd, materialele fiMd
de micd importantä pentru luarea unei mäsuri. Se hotära ca: sä rämând in
supravegherea informativa generalä la Inspectoratul Munincipiului Bucuresti
Securitarte pentru a-1 avea in continuare in atentie, find si cadru didactic in cadrul
Universitätii Bucuresti, cu mentinerea lui in evidenta generala" Spre el urmau sä fie
dirijati informatorii: Auricd" (coleg de serviciu cu obiectivul), Georgescu",
Ruxandra", Gogu loan" 271.
Reddm câteva din documentele din Arhiva CNSAS referitoare la profesorul

Nicolae Manolescu:
I.
CONSILIUL SECURITATII STATULUI
INSPECTORATUL JUDETEAN DE SECURITATE
PRAHOVA
Sectia III.
COMPLETARE LA PLANUL DE MASURI
privind pe MANOLESCU NICOLAE din ampina.
Pentru realizarea sarcinilor preveizute In lucrarea lui MANOLESCU
NICOLAE, vor mai fi luate urmátoarele másuri:
1. Se vor studia posibilitátile existente qi in caz cá se poate realiza se va
introduce T.O. In toate inciiperile locuintei familiei sale. in caz contrar se va instala
268 Ibidem, vol. 2, f. 1-2,16-17.

269 Ibidem, vol. 1, f. 36.
270 Ibidem, vol. 2, f. 1-2.
271 Ibidem, vol. 2, f. 16-17, f. 2.
www.digibuc.ro
I.T.X. La al doilea telefon iar în sufragerie se va monta o $IPC4 care poate dura o
luna sau doua.
Termen 15.07.1968
Raspunde lt. Ionescu Cezar
TO §4 la re,sedinta sa din Bucuregi unde locuiege eind nu

2. Se va instala
vine la Cimpina. Pentru acesta va fi pus En filaj de la ampina qi grupa El va Insoti
pîná la Bucureqti, unde va fi predat grupei de filaj din Bucureqti pentru ca asY"el s'à
putem afla unde locuieve In Bucuregi. Directia III-a va lua másuri apoi de
introducere a T.0
Reispunde Mr Botorog.
Termen
luat legatura cu organele D.G.I.E. qi am stabilit ca girds la data de

3. S-a
1.VIII.1968 sa" se clarifice activitatea pe care a desAurat-o MANOLESCU
NICOLAE pe timpul cEt a stat In R.F.G. In raport de cele stabilite vom hotárt.
Termen 30.07.1969.
Rdspunde lt. Ionescu C.
In afará de informatorul FLORESCU" ce va fi folosit En continuare

4.
pe CARP ION socrul obiectivului, vom gasi un informator ce a fost
Unger"
coleg de serviciu cu acesta (dacd existii, chiar un fost §ef al sáu) pentru a fi
dirijat In acest caz.
Termen 1.07.1968
Reispunde It. Ionescu C.
5. Se va solicita la Insp. Jud. de Sec. Sibiu sà" fie dirijat colaboratorul

FLORESCU" pe lîngil tateil obiectivului, fost condamnat politic, care cunoage
despre relatiile ce le are fiul Mu En R.F.G. S'à verificilm qi pe aceasta cale pe
MANOLESCU. Este stabilit ca" acesta l-a prezentat pe obiectiv celor din R.F.G.
Termen 20.06.1968
Reispunde Ionescu C.
lua o probei de scris lui MANOLESCU N. qi va fi trimisei directiei a

6. Se va
Xl-a cu rugámintea de a se face expertiza fizicei, chimicá ,si grafologicei a tuturor
trimiterilor poqtale ale lui peste granite" pentru a vedea dacei nu foloseqte aceasta"
cale pentru transmiterea de informatii.
Termen 25.07.1968
Ráspunde lonescu C.272
272 CNSAS, I. 137592, vol. 2, f. 45-46.

www.digibuc.ro
Pentru o mai bund reconstituire a atmosferei epocii, prezentdm Fiqa

Matricola Pena la care se completa de anchetator:
PENITENCIARUL Principal Sighet Nr. dosarul personal 78
Anul luna ziva
FISA MATRICOLi PENALÄ

1. Numele Prenumele Porecla
2. Nascut En anul luna ziva in Comuna
Raionul Regiunea
3. Fiul lui qi al
4. Domiciliat
Raionul Regiunea
5.Ocupatiunea la data arestarii prof univ. En trecut Idem
6. Averea detinutului la data arestarii

in trecut
7. Ocupatia sotiei En prezent En
trecut
8. Averea sotiei En prezent In trecut
9. Ocupatia En parintilor In prezent in trecut
10. Averea parintilor in prezent En trecut
11. Originea sociala Studii

12. Cetatenia (daca este cetatean strain se va mentiona &Ica'
posedá paqaport).
13. Starea civila numele sotiei
copii
14. Serviciul militar: gradul unitatea
careia apartine
15. Apartenenta politica a detinutului la data arestarii
In trecut
16. Starea sandtatii (Ce defecte fizice 0 psihice are )
SEMNALMENTE: semne particulare n-are
SITUATIA JURIDICA:
a) Antecedentele penale Daca este infractor din
obicei
www.digibuc.ro
b) Prevenit, depus la data de de catre cu

mandatul de arestare
Nr. /195 pentru fapt art
Descrierea pe scurt a faptului
Prin ordonanta definitivä Nr. /195 emisei de
rämas sub starea de arestare peind la terminarea judecáfii.
c) Internat, de cátre Ministerul Interne cu ord. Nr. 6. mai. 1950
Se mai mentine cá prevenit cu mandate N-rele
internat ordin
lesiri provizorii Reprimiri din iesiri provizorii
Pedepse disciplinare Purtarea
Cum a muncit Iesiri definitive
predat M.A.I. U.M.01230
d) Condamnat inmatriculat In ziva de primit de
la
Observatiuni
Iesiri (transferári in afaceri juridiciare, spital, munci, evadári, ridicat,
cercetäri, etc.)
1. 2.
3. 4.
5. 6.
7. 8.
9. 10.
Reprimiri din iesiri (af, judic, spital, evadäri readus, cercetári, etc.)
1. 2.
3. 4.
Cum a muncit si meseria Insusitá
Primit, evidentieri scoli urmate in penintenciar
Pedepse disciplinare Purtarea
Readaptat sau nu Iesiri definitive
Plasat in cámpul munci Fisä intocmitá de
Verificat si gäsit in conformitate cu actele de delinere de la dosar.
Director
Secretar de gref6273
273 CNSAS, 1.258359, vol. 1. f. 237; /// C:/Users/user/Downloads/Memoria-revista gandirii arestate.htm.

www.digibuc.ro
Alte cadre didactice au fost supravegheate §i se dddeau referinte" despre ele,

privind ceea ce predau, ceea ce vorbeau cu studentii, cum gändeau, etc.
Spre exemplu, in 1951, decanul facultätii de Filologie, G. Orzea intr-o Notei
Informativei de la Cadre, afirma despre prof. Tudor Vianu: e un profesor care
cunoa§te foarte multd literaturd: germand, francezä etc. E unul dintre cei mai
invätati profesori al facultätii noastre. El a scris numeroase studii de filosofie
idealistd. Are mintea plind de tot felul de teorii filosofice idealiste, de care cursul
pc care il face studentilor se resimte foarte mult. (...) Colectivul din care face parte
cuprinde legionari ca Frunzetti §i idealisti ca Edgar Papu. Ca profesor are multd
prestantä, vorbe0e frumos 0 e foarte con0iincios. Din punct de vedere politic, a
träit inainte de 23 august in cercurile intelectualilor fasci0i. A fost prieten cu Goga,
cu fo§tii mini§tri fasci0i Nichifor Crainic (azi condamnat), Alex. Marcu (tot la
inchisoare) §i a colaborat la revistele fasciste (...). E un om destul de sträin de noi 0
are atitudinea unui om speriat (...) ar trebui sä i se dea in colectiv elemente tinere,
cu nivel politic".274
La fel gândea §i prof. Iorgu Iordan când era rectorul Universitätii din
Bucure§ti, care considera cä profesorul Tudor Vianu trebuie pus sub un
permanent i drastic control ideologic deoarece Cursurile pe care le preda sunt
insumäri de personalitäti literare, cu vagi referinte sociologice, fárd evidentierea
bazei de clasd a fenomenului literar, fárd pozitie combativd de partid (...).
Izbute§te sd captiveze pe studenti, dezorientându-i in cunoa§terea §tiintificd a
dezvoltdrii literaturii. (...) in politica de cadre este neprincipial, refuzd sd creased
elemente muncitore0i §i favorizeazä in schimb elemente burgheze i mic
burgheze. Rectoratul i0 propune (...) sd urmäreascä lectie cu lectie cursul
academicianului Tudor Vianu §i sd analizeze activitatea sa ca profesor, urmând la
sfar§itul anului sä tragd concluzii"275.
274
275
.
Maria Some§an,Universitate 0 politica, p. 265-266.
Ibidem, p. 266.
www.digibuc.ro
246 AD1NA BERCIU-DRÄGNICESCII
r rffte if214f/ dotatutui pirstmef

AAR rIr
Anal lun4 aims.../00.
Fl$A MATRICOLA PENAL/B.

1. Numele Sgt/f/U C (;110.6044,mie ift) ii Z. .
5`. Porecla
2. Nisrat la antli.X4 tuna -,e
_
zlnall in Comnna biV4/7Li,
..
7..... Raional Pealunra
i TE e hi, to II 4frim,i/7
_
a. 3. HALL tut
, -
4:
4. Domicillat ln Contnna ii rat' ei//, Str. v'ti.e. Aabircirdai:
11..
Raionul lagiunea iiLletivieJS

io, 5. Ocupatiunea la data arestarli WC/ ilui l in trecut f- chtt44.
-:6. Avetea dettinttislmila data arestaril In trecut
7. Dcupatia sotAll... In prezent _id 611,71.6 Iti (recut etAiliti eri
Averea sot Iti
B. In prezent in Leant
In (recut it-co .4 v)tt 1 eil.
----
i e,
9. Ocupatia parintilor la' prazent Alf I',,P
10. Averea, pitintlior,4n prezFnt in tresEL
11. OHO= socia131,5 LIT o h e2-4_ Stucle 214/' ie; h'6.11'h C
12. Cetateala e.-t.4-4/ciLL. (davit este cetatean strain se va mentiona daea posedit popped).
13.,Starea chill Ltd( WV numele Sot.t.ti tl evo 7,-;yrtv-.14, 4; 1
c:pli.i
14. Satirletul milltar : -etggr <;.,' gradul 54 ("Ito/ unitatea carela apartlne C',/15g.e F.
,1t59Apartenenta polltIcil a.rletinutuliaila data arestäril -
_.......___.
in trecut PM/
10. Starea sanatatit (.Ce_defecte flake st. psinIce.gre)
c .17 ... ..---M-1.54.....a.m

SEMNALMENTE: TaIla m. fruntea nasul gura barbia
tala -twill( PArni.:____ sprancenele barba
'trachea - , mustata seume particulate
jURIdICAt
(s) Antecedantale panale
Dadt este- infractor alnobIcel
Prevenit. depus La data de de catrq en mandatul de nrestare
1195 pentra (apt art.
Ifeticrlerea.pc smut à fapttthil
'Pan órdonnata-dellattba, Nr, 119, ernisa de

'rOmas sub,stare de atest pana la terminarea judecatil.
,cot into/714i de catre, H ffe =,T, T cu ord. Nr.
,T
.
$e Mal mentIne ea, pr, .f.io
Iatirrtigt
mandat
orals. Isi-rele -
1e4:11 provirorti
P4ptiat1rP din IWO prövIzariL
ig P dirtiptleare
Cain a rna.ncit
,r1 dataltIVC,
www.digibuc.ro
CAPITOLUL V
FACULTATEA DE LIMBA SI LITERATURA ROMANIA -

iNIPERIOADA 1963-1989
Dupd reforma" din 1948 o serie de profesori au fost inläturati din

Universitatea Bucure§ti, in vreme ce altii vi-au pästrat posturile §i au continuat sd
activeze beneficiind in paralel i de ascensiuni de ordin politic. Angajärile de
personal didactic la Universitatea Bucure§ti, au fost numeroase, dar au fost inegale.
Treptat insä s-au impus noi cadre didactice cu o pregätire profesionald competentá
care au reu§it sä mentind universitatea la un nivel ridicat, corespunzdtor exigentelor
epocii revolutiei tehnologice. Studii critice viitoare referitoare la activitatea §i opera
§tiintificä a cadrelor didactice care au activat la universitate dupä 1948 vor introduce
ordine in ierarhii sau vor elimina false valori §tiintifice.
in domeniul invätämântului filologic in aceastä perioada s-au distins: Iorgu
Iordan, Boris Cazacu, Alexandru Rosetti, Alexandru Graur, Ion Coteanu, George
Cdlinescu, Serban Cioculescu, Tudor Vianu, George Iva§cu, Alexandru Balaci,
George C. Nicolescu, Alexandru Piru, Zoe Dumitrescu-Bu§ulenga, Nicolae
Manolescu, Avram Frenkian, Dimitrie Macrea, Alexandru Dima, I. C. Chitimia,
Gheorghe Mihdilà, Nicolae N. Condeescu, Leon Levitki, Nina Fawn, Tatiana
Nicolescu, George Macovescu .a.
Momente i evenimente
in 1961-1962 Facultatea de Filologie cuprindea atât hmba i literatura romând,
cât §i catedre de limbi §i literaturi sträine: 1. Catedra de teoria literaturii române; 2.
Catedra de limba românä; 3. Catedra de istoria literaturii române; 4. Catedra de
filologie clasicd §i lingvisticd generald; 5. Catedra de lingvisticä romanicd §i limba
spaniold; 6. Catedra de limba §i literatura francezd; 7. Catedra de limba §i literatura
italianä; 8. Catedra de limba §i literatura germand; 9. Catedra de limba §i literatura
englezd; 10. Catedra de filologie rusä; 11. Catedra I de limbi slave; 12. Catedra II de
limbi slave; 13. Catedra de limba j literatura chinezä; 14. Catedra de limbi §i literaturi
turcice; 15. Catedra de limba §i. literatura arabd; 16. Catedra de literaturd universald.
in anul universitar 1963/1964, Consiliul de Ministri al R.P.R., in vederea
imbunätätirii invätämântului limbii §i literaturii române §i al limbilor §i literaturilor
sträine in institutele de invätämânt superior, a hotärät prin HCM nr. 683 din
11 septembrie 1963: infiinfarea FacultOtii de limbil 0 literaturä romând a
Universitätii din Bucureoi, 0 a Institutului de
limbi qi literaturi sträine de pe llingä
www.digibuc.ro
Universitatea din Bucuregi, care va fi condus de un prorector al Universitätii i va

avea gestiune proprie. fn cadrul lui vor functiona Facultatea de limbi slave, limbi
romanice clasice, limbi germanice, limbi literaturi orientale". in ziva urmdtoare
HotdrArea ajungea la Ministerul invdtdmantului
De asemenea, Facultatea de Filologie i§i inceta activitatea i Institutul
pedagogic de 5 ani Maxim Gorki" se unifica cu Institutul de limbi i literaturi
strdine'. institutul de limba rusd Maxim Gorki" fusese infiintat in 1948 iar la 15
septembrie 1963 s-a desfiintat §i a fost inclus in Institutul de Limbi i Literaturi
Strdine de pe langd Universitatea Bucure§ti. in 1945, limba rusd era obligatorie in
invdtdmantul de toate gradele din Romdnia dar din 1963/1964 studierea acesteia nu a
mai fost obligatorie, institutul nemaiavdnd nici un rost.
Pe 8 octombrie 1963, Ministerul invdtdmantului emitea Ordinul prin care
trebuiau aduse la indeplinire prevederile HCM-ului nr. 683/1963.
S-a infiintat Facultatea de Limbd §i Literaturd Romand §i Institutul de Limbi
Literaturi Strdine in cadrul Universitdtii din Bucure§ti2.
De fapt decizia se luase mai inainte,in wdinta Biroului Politic al C.C. al
P.M.R., din 30 august 1963, cdnd s-a aprobat desfiintarea obligativitdtii invdtdrii
limbii ruse §i crearea unei Facultdti de limbd i literaturd romand.
S-a apelat la mobilizarea pensionarilor care fuseserd indepArtati din functii
cu 15 ani inainte.
Citdm din documentele Stenogramei de §edinte:
Propunerea Ministrului invdtdmântului, Stefan Balan: ...ne-am gdndit sá
avem o facultate de limbi i literaturi strdine la Universitatea din Bucure§ti. in
prezent, avem o facultate de filologie, unde se predd limba romând §i limbile de
circulatie universald, unde se mai predd i limbi mai rare, sunt lectorate mici pentru
slovacd, rusd, turca i arabd. Aceastä facultate are aproape 2.500 de studenti. Ne-am
gdndit sa scinddm aceastä facultate intr-o facultate de limbi i literaturi strdine, unde
ar putea intra §i Institutul Maxim Gorki, §i una de limbd i literaturd romând. Pe
langd aceste cloud' facultdti, ar urma sd fie §i un institut mic, care sa studieze metodele
de predare a limbilor, cercetkori in diverse domenii de activitate, ca cibernetica §i
allele. Ne gdndim sd se creeze un astfel de institut, sub denumirea de Maxim Gorki".
(...) Gaston Marin: Deci, cel mai bun lucru este sd asiguram invdtdmantul
nostru superior cu profesori adu0 din pile respective, ori sä trimitem studenti pe
toatd durata cursurilor facultdtii in tarile respective. Apoi, o sursd bund pentru a avea
cadre bune este mobilizarea pensionarilor".
Arhiva RUB., fond State de Functiuni 1963-1964, nepaginat.

2 SANIC., fond C.C. al P.C.R., Cancelarie, dosar 44/1963, f. 38, 45/1963, f. 9-11; Mihaela Verzea,
Desovietizarea culturii românegi la începutul deceniului §apte, II, in: Arhivele Totalitarismului", an
XI, nr. 40-41, 3-4, 2003, p. 128.
3 SANIC., fond C.C. al P.C.R., Cancelarie, dosar 45/1963, f. 16-20; Mihaela Verzea, op. cit., p. 133-134.
www.digibuc.ro
150 DE AN! DE INVATAMÂNT FILOLOGIC ROMÂNESC -TRADITIE SI VALOARE - 1863-2013 249
in septembrie, in §edinta Biroului Politic al C.C. al P.M.R., din 12

septembrie 1963 membrii Biroului Politic au discutat situatia Institutului Maxim
Gorki §i atitudinea protestatard a directorului acestuia, Teodor Rudenko.
Tot atunci, s-a decis infiintarea in cadrul Universitätii Bucure§ti a unei
Facultdti de Limbd *i Literaturd române:
(...) Emil Bodndra§:
Analizând cu Ministerul invdtdmântului §i aici cu tovar4ii nostri de partid,
am ajuns la concluzia cd aceastd forma, intr-adevdr, poate sd fie mai bund pentru
Bucure§ti, unde avem foarte multi studenti vreo 2.500, §i ne gândim in ultimd
formd organizatoricd la urmdtoarea solutie: in cadrul Universitätii Bucure§ti, pentru a
unifica acum (...), se infiinteazd o facultate de limbd §i literaturd romând acum ele
sunt impreund §i un institut de limbd i literaturd strdind la universitate; Institutul se
organizeazd pe facultdti §i facultätile pe sectii (...).
in restul centrelor universitare din tard rdmân facultdti de filologie. Aici au
fost discutii, sd i se spund din nou Litere, dar deocamdatd a rdmas Filologie care
vor studia limbile strdine."
Redam documentul mai jos:
Nr. 010707/12.IX.1963
MINISTERUL iNVATAMANTULUI
Serviciul documente secrete
CONSILIUL DE MINI$TRI AL REPUBLICH POPULARE ROMANE
HOTARARE
privind unele másuri pentru imbuneitäfirea Mväteimântului limbii yi literaturii

române yi al limbilor yi literaturilor sträine In Institutele de Mváfilmânt superior
fn vederea Embuniitäfirii studiului limbii yi literaturii române yi a 'insuyirii
temeMice a limbilor yi literaturilor streiine corespunzätor cerintelor ycolii de culturá
generalá yi a altor sectoare de activitate,
Consiliul de Miniytri al Republicii Populare Române hoteireige:
1. Incepând cu anul universitar 1963/1964 se Enfiinteazei:
a) Facultatea de limbá yi literaturel romând a Universitälii din Bucureyti;
b) Institutul de limbi yi literaturi sträine de pe lane: Universitatea din
Bucureyti.
2. Institutul de limbi yi literaturi sträine de pe leingei Universitatea din
Bucureyti va avea gestiune proprie yi va fi condus de un prorector al Universitäfii
din Bucureyti.
4 SANIC., fond C.C. al P.C.R. Cancelarie, dosar 45/1963, f. 28-36, Mihaela Verzea, op. cit., p. 140-144.
www.digibuc.ro
3. Institutul de limbi §'i literaturi sträine de pe lânga Universitatea din

BucureVi va functiona cu urmätoarele facultáti:
a. Facultatea de limbi slave cu sectiile:
limba §4 literatura rusâ;
limbi §i literaturi slave;
b. Facultatea de limbi romanice qi clasice, cu sectiile:
limba qi literatura francezei;
limba qi literatura spaniolei;
limba ,si literatura italianá;
limbi §4 literaturi clasice;
C. Facultatea de limbi germanice, cu sectiile:
limba §'i literatura englezei;
limba §.i literatura germaná;
d. Seclia de limbi §.i literaturi orientale.
In cadrul institutului, Ministerul fnveitämântului poate fnfiinta lectorate
pentru studiul altor limbi, precum §.i pentru predarea limbilor streline de largá
circulatie, studentilor de la celelalte facultáti ale Universitátii.
4. Începând cu anul universitar 1963/1964, actualul Institut pedagogic de 5
ani Maxim Gorki" se unificd cu Institutul de limbi §'i literaturi streiine de pe llingei
Universitatea din Bucuregi.
Studentii din anii IIV ai acestui institut 4i continua' studiile in cadrul
Institutului de limbi §.i literaturi straine de pe lânga Universitatea din BucureVi,
potrivit planurilor qi programelor de învätämânt stabilite de Ministerul
Invateimlintului.
Gestiunea Institutului pedagogic de 5 ani Maxim Gorki" va fi preluatá de
Institutul de limbi # literaturi stráine de pe lânet Universitatea din Bucuregi.
5. Incepând cu anul universitar 1963/1964, actuala Facultate de filologie a
Universiteitii din Bucuregi "i§.i Inceteazei activitatea.
Studentii din anul IIV ai acestei facultâti 4i continua' studiile la institutiile
de 'invátämânt superior prevázute la art. 1, potrivit planurilor §'i programelor de
înváleimânt stabilite de Ministerul Invárámântului.
6. Ministerul fnveiteimântului va stabili planuri qi programe de Enviltámânt
unice, atilt pentru Facultatea de limbei §4 literaturei românei a Universitátii din
Bucure§li §'i Institutul de limbi i literaturi stráine de pe lângil Universitatea din
Bucuregi, cât qi pentru sectille facultätilor de filologie ale celorlalte universitáti
din tare:.
7. In cadrul Institutului de limbi §'i literaturi stráine de pe lângei Universitatea
din Bucurevi se "enfiinteazá o sectie metodologicei pentru studiul predeirii limbilor.
Ministerul Invátámântului va stabili, cu avizul Comitetului de Stat pentru
Probleme de Muncá §'i Salarii, In termen de 30 zile de la data aparitiei prezentei
www.digibuc.ro
hotárdri, nomenclatorul ftmcfiilor specifice qi statul de functiuni ale sectiei

metodologice pentru studiul predärii limbilor.
PRE$ED1NTELE CONSILIULUI DE MINISTRI
/ss/Ion Gheorghe Maurer5
Bucuregi 11 septembrie 1963
Nr. 683
in octombrie 1963 Ministerul invdtdmântului a emis Ordinul de aplicare a

8
HCM nr. 683/1963 privind infiintarea Faculatii de limbd si literaturd romand si a
Institutului de Limbi strdine in cadrul Universitdtii din Bucuresti;6
R.P.R.
MINISTERUL INVATÄMANTULUI
ORDIN AL MINISTRULUI INVÄTAMÂNTULUI
In legâturá cu aplicarea HCM nr. 683/1963 privind unele másuri pentru
Embunärätirea predarii limbii qi literaturii române qi a limbilor qi literaturilor stráine
In institutele de Enváteimânt superior.
Bucuregi, 8 octombrie 1963
In vederea aducerii la Endeplinire a prevederilor HCM nr. 683/1963 privind
unele meisuri pentru Embuneitatirea Enveigimântului limbii 0 literaturii române 0 al
limbilor 4.i literaturilor streiine En institutele de Mvátámânt superior;
in baza dispozitiilor HCM nr. 728/1962 privind functionarea Ministerului
Invälämântului
Ministrul fnválámântului
Dispune:
1. Finantarea cheltuielilor Institutului de limbi 0 literaturi sträine,
Indrumarea qi controlul financiar-contabil, cum qi pe linia activitálii de plan,
statistica 0 organizarea muncii se asigura direct de catre Ministerul fnvátámântului.
2. Incepând cu data de I octombrie 1963, se atribuie conducátorului
Institutului de limbi qi literaturi stráine calitatea de ordonator de credite.
Intreg activul 0 pasivul Institutului Maxim Gorki" va fi preluat pe aceiaqi
data de ceitre Institutul de limbi stráine.
3. Incepând cu 1 octombrie 1963, Institutul de limbi qi literaturi stráine va
functiona ca aparatul tehnico-administrativ prevázut In schema aleituratâ.
Personalul Encadrat la Biblioteca Institutului Maxim Gorki" se trece la
Biblioteca Centralei Universitarei, cu fondul de salarii aferent.
Sarcinile sectorului de personal, problemele sociale studentegi, problemele
tehnice §'i controlul financiar intern vor fi preluate de serviciile qi birourile
respective din cadrul Universitátii Bucuregi.
5
Arhiva RUB., fond State de Functiuni 1963-1964, nepaginat.
6
Ibidem.
www.digibuc.ro
Directia Generalei a Personalului ci Perfectioneirii Cadrelor ci

4.
Universitatea din Bucureoi vor lua másuri pentru plasarea personalului Minas
disponibil, ca urmare a prevederilor art. 3 din prezentul ordin.
5. Directia Genera la a Personalului i Perfectionárii Cadrelor, Directia Plan
Financiar ci Contabilitate, Directia Planificeirii i organizärii muncii, Universitatea
din Bucuregi yi Institutul de limbi ci literaturi striline vor lua másuri pentru
aducerea la Endeplinire a prezentului ordin.
L.S.
Ministrul invardmântului
(ss) Acad. 5S'tefan Bálan/Pentru
in 1963, in urma scinddrii Faculatii de Filologie, Facultatea de limba

literatura romând avea 8 catedre iar Institutul de limbi i literaturi strdine avea
integrate: Facultatea de limbi slave, Facultatea de limbi romanice, clasice i orientale
Facultatea de limbi germanice.
in toamna anului 1963, dintre7 disciplinele de bazd predate la Facultatea de
limbä literaturei româná pot fi mentionate urmdtoarele: Introducere in stiinta
literaturii, Introducere in lingvisticä, Introducere in filologia romând, folclor, Istoria
literaturii române, Istoria literaturii universale, Limba romând contemporand,
Dialectologie, Gramatica istoricd, Lingvisticd generald, Lingvisticd romanicd, Esteticd,
Limba romând literard, Istoriografia i critica literard, Lingvisticd matematicd.
in planul de invdtdmânt mai erau cuprinse: cursul de biblioteconomie i teoria
practica presei, completate cu practica in institutii corespunzdtoare acestei profesii
o limbd modernd la alegere.
Printre problemele abordate in aceastd perioadd, in cadrul cursurilor
seminariilor Facultdtii s-au aflat: cercetdri de folcloristicd, circulatia manuscriselor,
literaturd romând contemporand, lingvisticd structurald, lingvisticd matematicd,
istoria limbii române in secolele preocupdri de dialectologie axate pe
graiurile românesti din nordul i sudul Dundrii etc.
incepând din anul IV se crea posibilitatea unei mai profunde specializdri
a studentilor in domeniul lingvisticii sau a cercetdrilor literare. in acest scop,
planul de invdtdmânt cuprindea o serie de cursuri i seminarii speciale din domeniul
limbii române, lingvisticii generale, literaturii române, folclorului, literaturii
universale i comparate.
in cadrul cursurilor speciale se tratau teme precum: evolutia ideii de geniu,
Eminescu cel mai mare poet român, momente din istoria criticii literare românesti,
introducere in analiza structurald, curs special de stilisticd, raporturile lingvisticii slavo-
române, probleme de sintezd a limbii române in secolul al XVI-lea
7 Alexandru Balaci, Ion IonaFu, Universitatea din Bucuregi 1864-1964, p. 53.
www.digibuc.ro
in vederea familiarizärii studentilor cu ultimele realizdri in domeniul

lingvisticii matematice i structurale s-au mai tinut unele cursuri cu caracter
experimental precum: introducere in gramatici generative, modelele limbii
in anul 1963-1964, Facultatea avea inscrisi 2307 studenti, i numdra 92 cadre
didactice. Dontre acestea, s-au remarcat membri ai Academiei R.P.R.: Iorgu Jordan
(lingvisticd romanicd, limba romand contemporand, toponimie), Al. Rosetti (istoria
limbii romane, foneticd, dialectologie), Al Graur (lingvisticd generald, limba latind).
in deceniul §apte s-au redactat lucrdri precum: Tratatul de Istoria limbii
romeme (vol. I), Tratatul de Istoria literaturii romeme, noul Atlas lingvistic romem,
Diclionarul etimologic al limbii romeme, Crestomafie romanicii, Dictionarul
enciclopedic §i altele.
Numeroase lucrdri erau consacrate problemelor literaturii romane, valori-
ficàrii mostenirii literare, punandu-se un accent deosebit pe studiul unor aspecte
majore ale literaturii romane contemporane. Au fost realizate studii i monografii
dedicate lui Eminescu, Sadoveanu, Arghezi. Tot mai mare amploare au cdpdtat
cercetdrile de literaturd universald, intre care trebuie semnalate, in primul rand,
studiile de literaturd universald i comparatd ale lui Tudor Vianu, studiile despre
literatura francezd, literatura italianá, literatura germand i literatura rusd i sovieticd.
Aldturi de toate acestea, in Facultate s-au efectuat cercetdri de folcloristicd,
bazate atat pe materialul cules de pe teren, cat i pe culegeri anterioare, din care
semnaldm pe cele privind cantexul popular romanesc sau fenomenele contemporane
in folclorul romanesc, precum i cercetdri dedicate criticii de texte, circulatiei
manuscriselor s.a.
Corpul didactic a beneficiat de conditii de valorificare a cercetätorilor atat
prin reviste de specialitate, cat i prin intermediul Centrului de Multiplicare creat in
1965. Din 1952, universitatea Ii edita propria revistd Analele Universitdtii
Bucuresti", in acel an apdrand un singur volum de $tiintele naturii. in 1954 a apdrut
un volum consacrat $tiintelor sociale. Ulterior s-au diversificat pe discipline §i
specializdri, fiecare Facultate avand Cate o serie: Istorie, Geografie, Filosofie, Drept
etc. Perioada de \fad a publicatiei fiind inceputul anilor '70, cand apdreau numeroase
serii, unele dintre acestea cu aparitii semestriale. Facultatea de Filologie a dispus de o
astfel de serie*.
in 1989 apdreau din Analele Universitätii Bucuresti" urmdtoarele serii:
matematica (3 numere anual), fizícä, biologie, geologie, geografie, istorie, filosofie,
drept, limba i literatura romand, limbi i literaturi strdine. Mare parte din studiile
articolele publicate erau redactate in limbi de circulatie internationald.
Un moment plin de semnificatii din biografia postbelicd a Universitditii din
Bucuresti si implicit al Faculatilor ei, 1-a reprezentat sdrbdtorirea centenarului, in
anul 19648. Prin amploarea acordatd evenimentului, prin tonul folosit de oficialitäti
Din 1977 seria era: Limbd i Literaturt Romând.

8
Ov. Bozgan, Universitatea din Bucuresti. 1864-1990, Bucuresti, Editura Universitätii din Bucuresti,
1991, p. 78-79.
www.digibuc.ro
cu aceastä ocazie, credem cä s-a urmärit o reconciliere cu trecutul, o renuntare la

vechile practici ale luptei de clasd, in vederea dezamorsärii contradictiilor din
societatea româneascd §i obtinerea unei solidaritäti in momentul când se prefigura o
liberalizare a regimului communist, dupä celebra Declaratie din aprilie 1964. La
festivitäti au luat parte reprezentantii unui numär de 61 de universitäti, inclusiv din
statele Occidentale, pe fundalul relaxdrii relatiilor internationale. Actiunile festive au
debutat pe 12 octombrie 1964, când au fost dezvelite, in cadrul unor solemnitati,
busturile lui Bogdan Petriceicu Hasdeu, Ovid Densu§ianu, Gheorghe Titeica,
Constantin Miculescu, Gheorghe Spacu, Emanoil C. Teodorescu, Dimitrie Brândzà,
George Vâlsan, Sabba Stefänescu, Ludovic Mrazek, Nicolae Iorga, Vasile Pârvan.
Episodul esential al festivitatilor 1-a constituit adunarea desfd§uratä la Sala Palatului
din 14 octombrie. Atunci, in alocutiunea rostitä, Gheorghe Gheorghiu-Dej s-a ardtat
deosebit de concesiv, din frazele sale lipsind obi§nuitele condamndri ale regimului
precomunist. De acelea§i sentimente a fost animat §i lie Murgulescu, atunci
pre§edintele Academiei R.P.R. care ardta: invingând numeroase greutäti §i lipsa de
intelegere a regimului trecut, Universitatea din Bucure§ti a implinit o misiune cu
semnificatie istoricd, pregätind numeroase generatii de speciali§ti". Mu It mai
intransigent s-a arätat Rectorul de atunci al Universitätii din Bucure§ti, profesorul
Alexandru Balaci, care in lunga sa expunere a vorbit de: Politica §colard retrogradä
a regimurilor reactionare, lipsa mijloacelor materiale, a cäminelor, cantinelor,
burselor, taxele mari care fäceau inaccesibil invätdmântul superior pentru multi fii
inzestrati ai poporului nostru, spectrul §omajului intelectual, toate acestea au
constituit de-a lungul anilor obstacole considerabile in calea dezvoltärii
universitätii". 0 zi mai târziu, Alexandru Balaci, vernisa expozitia Centenarului
Universitätii din Bucure§ti care cuprindea aproximativ 500 de exponate care au stat,
ulterior, la baza intemeierii Muzeului Universitatii.
Se afirma in 1964 despre acest eveniment ea: in Universitatea din Bucure§ti,
revolutia populard a adus un suflu innoitor, a contribuit la mobilizarea elementelor
democratice, cadre didactice §i studenti, hotärâte sä contribuie cu toate fortele lor la
dezvoltarea activitätii universitare pe un fäga§ democratic §i progresist.
Con§tiinta marilor sarcini care stäteau in fata §colii noastre superioare i-a
determinat pe frunta§ii intelectualitätii noastre, printre care numero§i profesori ai
Universitätii, sä se aldture Inca de la inceput revolutiei populare care a dus implicit la
democratizarea invätämântului §i la legarea lui de necesitätile progresului economic,
social §i cultural al tdrii. Profesorii Iorgu Jordan, S. Stoilow, N. Gh. Lupu, Stefan
Nicolau, C. I. Parhon, Mihail Ralea, Al. Rosetti §i multi altii, precum §i marea
majoritate a studentimii s-au angajat cu insufletire in aceastä luptd (...).
Principiile reformei invätdmântului din 1948, precum §i hotdrarile §i mäsurile
ulterioare luate de partid §i guvern au determinat o cotitufä in dezvoltarea invätämân-
tului superior din tam noasträ. (...). invätämântul a fost complet separat de bisericd"9.
9Alexandru Balaci, Ion Ionacu, 1964. Universitatea din Bucuregi. Festivitatea centenarului 14-19
octombrie 1964, p. 43-44
www.digibuc.ro
150 DE ANI DE INVATAMANT FILOLOGIC ROMÄNESC -TRADITIE 1 VALOARE - 1863-2013 255
Cu ocazia Centenarului universitätii, Gheorghe Gheorghiu-Dej aprecia

activitatea rodnicä a absolventilor institutelor de invätdmânt superior in anii puterii
populare i ardta in cuvântarea rostitä la a II-a conferintä a Uniunii Asociatiilor
Studentilor din R.P.R.: Poporul nostru se mândre§te cu acest deta§ament puternic de
intelectuali noi, care aläturi de imensa majoritate a vechii intelectualitäti, contribuie cu
talentul, entu-ziasmul i intreaga lor capacitate la rezolyarea problemelor complexe ale
productiei industriale §i agricole, la infäptuirea revolutiei culturale, la ridicarea pe o
treaptd din ce in ce mai inaltd a prestigiului international al §tiintei i culturii noastre". Ne
aflam pe culmile proletcultismului deplin, iar degradarea invätämântuluii§i urma cursul.
in 1967 s-a creat Centrul de Perfectionare a Cadrelor (CEPECA), care
ulterior a fost integrat Academiei Stefan Gheorghiu".
"in 1967 s-a inceput discutarea unei reforme in invätämântul superior rOmânesc.
in presd au fost evidentiate 3 coordonate: eliminarea influentei sovietice, revitalizarea
traditiilor invätämântului românesc dinaintea celui de-al 2-lea rdzboi mondial,
asimilarea legislatiei occidentale in materie. Legea fnvátamlintului din 13 mai 1968
urmärea repunerea in drepturi a 0iintelor naturale, matematicii i tiintelor sociale,
introducerea de noi metode didactice, extinderea seminariilor, descentralizarea invätd-
mântului superior prin märirea ponderii judetelor, ameliorarea salariilor, revitalizarea
consiliilor profesionale 0 a senatelor universitare, fOrd insä a se acorda autonomie
universitard. in ianuarie 1969 a fost reorganizat Ministerul Educatiei §i invätämântului
care cuprindea intre altele o Directie generalä a invdtämântului universitar i o Directie
generala a activitätilor educative 0 sociale studente§ti. Specializärile in cadrul invata-
mântului superior se fäceau pe baza acordului dintre minister 0 Consiliul National al
Cercetärii Stiintifice creat in 1965 (reorganizat in 1969). Dacä pe termen scurt reforma
a produs rezultate pozitive, efectele acesteia au fost corupte de degenerarea regimului
Ceau§escu, intr-un amestec monstruos de stalinism 0 nationalism.
Din 1969/1970 la Facultate s-a introdus, pe langa limba i literatura românä,
0 a doua specialitate cu statut ca al primei.
in 1968, Sectia invätämânt a C.C. P.C.R. mai dädea incä directive privind
imbunätätirea planurilor de invdtämânt, incadräri cu personal corespunzdtor", dar
urmärindu-se §i inläturarea cadrelor didactice necorespunzdtoare"I°.
Anul urmätor, in 1969, la Consfeituirea de lucru a cadrelor didactice din
înveitämântul superior, se constata cä studentii manifesta o mare sete de informare in
probleme politice, filosofice, de culturd ale vietii internationale", dar se mai constata o
anumitä recrudesce* a conceptiilor religioase", o tendintä de apolitism
cosmopolitism". Dar, ceea ce era mai gray, era Ca' in rândul studentilor se manifesta un
resentiment sau o lipsä de interes pentru marxism, pentru disciplinele de §tiinte sociale".
Aspectele acestea negative se datoreazd faptului cä in domeniul filosofiei §i
al istoriei literaturii (...) 0-au fäcut aparitia idei sträine, cum sunt: Negoitescu,
Grigore Popa, Noica, Eliade"11.
i° SANIC, fond C.C. al P.C.R., Propagandd §i agitatie, dosar 14/1968, f. 1-5.

Ibidem, f. 17.
www.digibuc.ro
in perioada 1960-1973 s-a realizat integrarea invdtdmdntului cu cercetarea

productia; a sporit eficienta practicii in productie a studentilor.
S-a preconizat cresterea rolului educativ al preddrii stiintelor sociale,
confruntdrilor de idei, combaterea tezelor i conceptiilor strdine ideologiei de
partid. Preconizarea unui sistem unitar si eficient de invdtdmânt, educatia moral-
politicd a tineretului in spiritul eticii i echitatii socialiste". Toate acestea in
contextul edificdrii societätii socialiste multilateral dezvoltate conform indicatiilor
din documentele PCR12.
in 1970 s-a creat Centrul de studiere intensivei a limbilor straine (englezd,
francezd, rusk germand) care, in timp, a obtinut rezultate exceptionale in predarea
insusirea de cdtre cursanti a limbilor de circulatie internationald'
Dupd 1970, Universitatea incepea sà aibd o functie strict politicd: pregdtirea
multilaterald a cadrelor necesare tuturor domeniilor de activitate, in strdnsd legdturd
cu cerintele productiei de bunuri materiale i spirituale, formarea i educarea omului
nou, perfectionarea continud a pregdtirii profesionale, stiintifice i tehnice a
oamenilor muncii"14.
Institutul de limbi literaturi sträine infiintat in 1963,s-a desfiintat in 1972,
cele trei facultdti (Facultatea de limbi slave, Facultatea de limbi romanice, clasice
orientale i Facultatea de limbi germanice) devenind pentru scurt timp autonome.
Dar in 1977 au fost grupate in Facultatea de limbi i literaturi strenne. Cdtiva ani
mai tdrziu, Facultatea de limba i literatura romand s-a unificat cu Facultatea de limbi
literaturi strdine in cadrul Faculteitii de Filologie, care in anul universitar 1990
avea urmdtoarele catedre: 1. catedra de limba romând; 2. catedra de literatura romand;
3. catedra de limba i literatura francezd; 4. catedra de limbi romanice, clasice
orientale; 5. catedra de limbi germanice; 6. catedra de limbi slave. in 1990 se vor
despdrti din nou.
in 1975, Universitdtii din Bucuresti i-au revenit o serie de institute de cerce-
tare care au fost anexate, conform profilului lor, diferitelor facultdti ale universitätii15.
Astfel, Facultätii de limba i literatura romand i-a revenit Institutul de
lingvisticä (fondat in 1949) 0 Institutul de istorie teorie literaril George
Ceilinescu" (fondat in 1949), Cercetdtorii acestor institute in 1989 erau in total 407
12 Arhiva RUB., fond Senat, dosar din 26 oct. 1972; 7 dec. 1972.
13 Ibidem, Claudia Maria Udrescu, op. cit., p. 76.
14 in 1953, prin Decretul 343, Scolile speciale, infiintate In 1948, au fost transformate in Facultati
Muncitore§ti. in 1990 Academia Stefan Gheorghiu" a fost desfiintatd.

15 Facultätii de matematica i-a revenit colectivul de cercetare al Institutului mathematic (organizat In
1975), dupd ce Institutul de Matematica al Academiei RSR fusese complet desfiintat, facultätii de
geologie-geografie Institutul de geografie, facultätii de drept Institutul de cerceteiri juridice (fondat in
1954), facultätii de istorie-filosofie Institutul de istorie Nicolae lorga" (fondat In 1936,???? reorganizat
In 1948), Institutul de studii sud-est europene (fondat In 1913, reorganizat In 1963), Institutul de
arheologie (fondat in 1956), Institutul de tracologie (fondat in 1979), Institutul de filosofie (fondat In
1953) §i C'entrul de cerceteiri sociologice (fondat In 1966).
www.digibuc.ro
150 DE ANI DE INVATAMANT FILOLOGIC ROMÄNESC -TRADITIE SI VALOARE 1863-2013 257
cerceatori si erau angrenati in activitatea de cercetare. Studentii efectuau practica de

specialitate in cadrul lor, sub directa indrumare a membrilor acestora.
Periodic, faculatile din Universitate erau supuse unei analize minutioase in
cadrul Biroului Senatului Universitatii. in 5 februarie 1973 a fost analizatd Facultatea
de Limbd si Literaturd romând16.
Analiza fdcutd la nivelul Senatului Universitätii, conchidea in 1973 cd
intreaga activitate desfäsuratd in cadrul Facultatii de Limbd si literaturd romând a
fost fundamentatd pe hotdrârile si indicatiile conducerii superioare de partid privind
intensificarea muncii de educatie comunistd. Cuvintele tovardsului N. Ceausescu cd
fiecare educator, invatator si profesor din intregul sistem de invdtdmânt trebuie sa fie
atât un bun specialist in domeniul sdu, cât si un bun educator comunist", au gäsit o
largd audientd in Facultatea de Limbd si Literaturd Romând".
Din anul universitar 1972-1973, s-a organizat practica productivd pe timpul
verii, in cadrul fiecdrei facultdti, pe ani de studii si sectii. Facultatea de Limbd si
Literaturd Romând a desfdsurat aceastä practicd care a constat din activitdti social-
politice, cultural-educative si alte actiuni culturale, in biblioteci, edituri si diferite
institutii culturale.
Practica productivd din anii I si II, in perioada 1972-1973 se rdcea la
biblioteci (Biblioteca Academiei, Biblioteca Centrald Universitard, Biblioteca
Municipald, Biblioteca Centrald de Stat), in institute de cercetdri de lingvisticd, de
istorie si criticd literard, la Centrul de foneticd si dialectologie, la Institutul de
etnografie si folclor, la edituri.
Pregdtirea teoreticd, precum si practica pedagogica a devenit in perioada
1971-1973 deosebit de importantd, ceea ce a determinat introducerea, in mod
obligatoriu, in planurile de invatamânt, de &are toate facultätile, de cursuri si
seminarii de pedagogic, metodica si de psihologie scolard. Practica pedagogica se
efectua in anul III de studiu, in scoli si licee din Bucuresti".
in 1970, structura Facultatii de Limbd si Literaturd Romând era urmdtoarea:
Decan era profesorul dr. Dimitrie Pdcurariu. Biroul Consiliului profesoral al
cdrui presedinte era tot profesorul Dimitrie Pacurariu era alcdtuit din: conf. dr.
Pompiliu Marcea, prodecan, conf. dr. Sorin Stati, secretar stiintific, conf. Ion Oana,
prodecan si reprezentantul organizatiei P.C.R.
Durata studiilor era de 4 ani iar Planul de invágimânt prevedea: Cursuri de zi
Limba si literatura romând, secundar o limbd romanica si invatamânt fdrd frecventd
cu o durata de 5 ani Limba si literatura romând, secundar o limbd romanica.
Disciplinele din Programd erau: Literatura romand veche si premodernd;
Literatura romând moderna; Literatura romând contemporand; Limba romând
contemporand; Dialectologie romând; Gramatica istoricd a limbii române; Istoria
16 Ibidem, fond Senat, 1973-1974, nepaginat.

17 Ibidem, dosar 26 oct. 1972; dosar 7 dec. 1972.
www.digibuc.ro
limbii române literare; Folclor literar românesc; Literaturd universald i comparatd;

Introducere in filologie; Teoria literaturii la alegere; Lingvisticd generald; Limba
romanicd (latina) spec. secundard curs practic; Literatura romanicd (latind)
spec. Secundard; Gramatica comparatd a limbilor romanice; Limba latind; Limba
slavd veche; Curs §i seminar special; Filosofie; Istoria filosofiei; Socialism tiintific;
Esteticd. Discipline le facultative erau: Filosofia culturii; Eticd; Curs de ateism;
Lingvisticd matematicd i gramatici generative; Gramatica comparatd a limbilor
indo-europene; 0 limbd modernd de largd circulatie; Limba bulgard, neogreacd, turcd
sau maghiard; Teoria i practica presei; Biblioteconomie.
Având in centrul preocupdrilor sale studiul limbii i literaturii române,
facultatea asigura in acela0 timp studentilor pregdtirea intr-o specialitate secundarä
la una din limbile romanice: francezd, italiand sau spaniold (la alegere), pe care o
studiau incepand din anul I.
De asemenea, ei aveau posibilitatea sd urmeze facultativ §i cursuri de limba
englezd, germand sau rush'.
Din anul Ill, studentii frecventau, la alegere, unele cursuri speciale. Ei puteau,
astfel, opta intre literatura romând, literatura universald, teoria literaturii, folclor,
istoria limbii române, limba romând contemporand, lingvisticd generald.
Pe intreaga perioadd de studii, programa de Invdtdmânt urmärea sä realizeze o
pregkire atât in problemele de istoria literaturii sau a limbii, cât §i in problemele
teoretice ale literaturii 0 ale lingvisticii, specificul Facultätii de limba i literatura
romând fiind acela de a pregdti profesori, precum §i lingvi§ti §i literati cu o formatie
umanistä largd".
Dupd terminarea studiilor, absolventii facultdtii erau repartizati in invatamânt
la clasele VXII (majoritatea lor), in invdtdmântul superior, la institutii culturale,
edituri, institute de cercetare tiintifica, ziare centrale §i locale, reviste, radio 0
televiziune, la biblioteci. Studentii facultatii de limba i literatura romând, ca §i
studentii altor faculati, puteau urma un curs de biblioteconomie §i unul de teoria §i
practica presei.
Pesonalul didactic al facultätii era urmdtorul:
1. Catedra de Istoria Limbii Române:
Boris Cazacu, profesor, membru corespondent al Academiei R.S.R., wf de
catedrd; Dimitrie Macrea, profesor, dr. docent, membru corespondent al Academiei
R.S.R.; Paula Diaconescu, conf. dr.; Matilda Caragiu-Marioteanu, conf. dr.; Florica
Dimitrescu-Niculescu, conf. dr.; Liviu Onu, conf. dr.; Maria Radulescu, conf. dr.;
Elena Barboricd, lector; Constantin Cruceru, lector; Mihaela Zamfir-Manca§, lector;
Gheorghe Poalelungi, lector; Li liana Ruxdndoiu, lector; Mirela Teodorescu, lector.
Asistenti: Gheorghe Caragiani, Cristina Cäldraw, stagiar, Mihai Marta,
stagiar, Elena Toma, stagiar.
2. Catedra de Istoria Literaturii Române vechi i Folclor:
Mihai Pop, profesor dr. docent, ef de catedrd; Alexandru Piru, profesor dr.
docent; Marin Buga, lector; Pavel Ruxdndoiu, lector.
www.digibuc.ro
150 DE ANI DE INVATAMANT FILOLOGIC ROMANESC -TRADITIE VALOARE - 1863-2013 259
Asistenti: Nicolae Constantinescu, Eugen Marinescu, Viorica Bobircä, stagiar,

Ion Stäväru*.
3. Catedra de Istoria Literaturii Române Moderne:
Dimitrie Pácurariu, profesor dr., §ef de catedrä; Dan Simonescu, profesor dr.
docent; Emil Boldan, conf.; Paul Cornea, conf.; Ion Oana, lector. dr.; Stefan Cazimir,
lector dr.; Aurel Petrescu, lector, dr., George Munteanu, lector; Mihai Zamfir, lector
Asistenti: Ovidia Buznea-Babu, Alexandru Melian, Vasile Sandu, Florin
Manolescu stagiar, Petre Nicolau, stagiar.
4. Catedra de Limba Romând Contemporanä:
Ion Coteanu, profesor dr., §ef de catedrd; Emanuel Vasiliu, profesor dr.
docent; Grigore Brâncq, conf. dr.; Valeria Gutu-Romalo, conf. dr.; Theodor Hristea,
conf. dr.; Georgeta Ciompec, lector; Ion Diaconescu, lector; Claudiu Tudose, lector;
Rodica Irimia, lector.
Asistenti: Angela Bidu, Gabriela Pand, Mirona Doand, Elena Gdgeanu,
Narcisa Fordscu, Clement Mirza, Cezar Tabarcea, stagiar.
5. Catedra de Lingvistica Generald:
Academician Alexandru Graur, §ef de catedrd; Elena Slave, conf. dr.; Sorin
Stati, conf. dr.; Lucia Wald, conf. dr.; Teodora Popa, lector.
Asistenti: Ioana Prioteasa, Ion Coja, stagiar, Constantin Dominte, stagiar.
6. Catedra de Istoria Literaturii Române Contemporane:
Serban Cioculescu, profesor, dr. docent, membru corespondent al Academiei
R.S.R., wf de catedra; Dumitru Micu, profesor, dr.; Ion Vitner, profesor; Ion Dodu
Bälan, conf., dr.; Pompiliu Marcea, conf. dr.; Ion Rotaru, conf., dr.; Ov. S. Crohmäl-
niceanu, conf.; Eugen Simion, lector, dr.; Gheorghe Gand, lector dr.; Florea
lector; Alec Hanta, lector; Nicolae Manolescu, lector; Vicu Mindra, lector.
Asistenti: Eufrosina Molcut, Elena Zaharia, Gheorghe Frincu, Ion Alexandru,
stagiar, Ioana Lipovanu, stagiar.
7. Catedra de Teoria Literaturii:
Silvian Iosifescu, profesor, §ef de catedrä; George Macovescu profesor; Savin
Bratu, conf., dr.; Mircea Brátucu, lector; Nicolae Ratä, lector; Mircea Martin, lector;
Valeriu Filimon, lector.
Asistenti: Alexandru Sincu, Vasile Ion Serban, Alexandru Tudoricd.
8. Catedra de Literaturd Universalä §i Comparatä:
Alexandru Dima, profesor, dr. docent, membru corespondent al Academiei
R.S.R., §ef de catedrä; Romul Munteanu, prof. dr.; Zoe Dumitrescu-Bu§ulenga, conf.
dr.; Vera Cälin, conf., dr.; Venera Antonescu, lector; Matei Cdlinescu lector;
Cornelia Comorovschi, lector.
Asistenti: Magda Bloos, Alexandru Cizek, Cornel Ionescu, Gheorghe
Ionescu, Mihai Pop, Victor Ciobanu, Nicoleta Sävulescu, Tudor Olteanu, Marian
Popa, Ileana Bucurenciu, stagiar.
www.digibuc.ro
in anul universitar 1973-1974, Facultatea de Limbd i Literaturd romand avea

urmdtoarea structurd. Din 8 catedre au rdmas urmdtoarele 618: a) Istoria Limbii
Romane (unde era integrat i colectivul de metodicd) condusd de prof. Florica
Niculescu, care era temporar §efä, pe perioada cat prof. Boris Cazacu era director la
Institutul Academiei; b) Limba Romand Contemporand condusa de prof. Grigore
Brancu§i, cat timp acad. Ion Coteanu era director la Institutul din cadrul Academiei;
c) Istoria Literaturii Romane Vechi condusd de conf. univ. Ion Rotaru atata timp cat
prof. D. Pdcurariu era decanul Facultätii; d) Limba romand contemporand condusd de
prof. Pompiliu Marcea, atata vreme cat prof. Al. Piru era prorector; e) Literaturd
Universald i Comparatd §i Teoria Literaturii condusd de prof. Alex. Dima;
f)Lingvisticd Generalá. Totalizau 143 de cadre didactice.
Dupd 10 ani de la creare, in 1972-1973 in Facultate conform indicatiilor
venite de la C.C. P.C.R., de la Ministerul invdtdmantului, se urmdrea perfec-tionarea
invdtdmantului ideologic, a formelor de pregdtire politicd §i ideologica a cadrelor
didactice, a studentilor, dar §i a personalului tehnico-administrativ: secretare,
bibliotecare etc. Toti erau supu§i unui temeinic program de educatie socialistd,
conform instructiunilor din documentele de partid: anii 1971-1972.
Pentru anul universitar 1972-1973, Senatul Universitdtii a trasat sarcini foarte
clare:in toate faculfatile, la nivelul Universitatii, se vor organiza actiuni ideologice
§i cultural-educative menite sä dezvolte la studenti convingeri ateiste", in
facultäti, la Clubul Universitdtii, la cdminele studente§ti, simpozioane, conferinte,
mese rotunde, intalniri cu activi§ti de partid etc."
in iunie 1973 a avut loc Plenara C.C. al P.C.R., unde s-a fdcut o analizd a
Invdtdmantului in RSR urmatd de Legea învilgimântului superior §i de Statutul
personalului didactic, preconizandu-se perfectionarea invdtdmantului in Romania.
in perioada 1972-1974, activitatea didacticd a fost sub semnul Conferintei
Nationale din septembrie 1971 §i a Plenarei C.C. P.C.R. din 18-19 iunie 1973, care
stabilise o serie de mdsuri pentru ridicarea calitativd a procesului instructiv-educativ
imbundtdtirea continutului invdtdmantului superior, prin intensificarea eforturilor
pentru integrarea invdtdmantului cu cercetarea §i productia (...), imbundtdtirea §i
aducerea planurilor §i programelor de invdtdmant la nivelul celor mai noi cuceriri ale
§tiintei, tehnicii §i culturii contemporane"14.
Asociatiile studentilor comuni§ti trebuiau sä organizeze adundri (1973
1974) pe ani de studiu, dezbateri, a documentelor de partid, a Plenarei C.C. P.C.R.,
dezbateri ideologice conform cu specificul facultdtilor respective; se acorda o
atentie deosebitd educatiei ateiste a studentilor, la cursuri, la seminarii; s-au
organizat actiuni ideologice §i general-educative menite sä dezvolte la studenti
convingeri ateiste"2°
18Ibidem, fond Senat, 1972-1973, nepaginat. Ibidem, dosar 14.IX.1973, nepaginat.

19 SANIC., fond C.C. al P.C.R., Propaganda si agitatie, dosar 28/1973.
20 Arhiva RUB., fond Senat, dosar 9.XI.1973, nepaginat; fond Lucrarile Senatului 1973-1974,
nepaginat; dosar 26 oct. 1972; 7 dec. 1972.
www.digibuc.ro
Cadrele didactice erau §i ele supuse unui program permanent de ideologizare.

La nivelul fiecdrei facultäti, a§adar i in Facultatea de Limba §i Literatura Romand se
desfd§ura inveitámântul ideologic al cadrelor didactice, unde se studiau Documentele
de partid, sub toate formele *i aspectele lor: societatea socialistd multilateral
dezvoltatd, politica internd, externä, probleme de etica i echitate socialistd. Totul era
coordonat §i supravegheat de BOB-ul din Facultatea de Limba §i Literatura Romand
§i mai sus, de Comitetul de Partid pe Universitate, unde era reprezentatd fiecare
facultate. Lectorii acestor activitäti erau toate cadrele didactice din Catedra de
Socialism Stiintific existentd in cadrul Faculatii de Filosofie.
in deceniul 8 al secolului XX remardm totusi numeroase realizdri ale Facul-
tdtii. Astfel, se pot mentiona contributiile §tiintifice al cadrelor didactice, in colaborare
cu cercetaorii din Institutele de specialitate afiliate Academiei Romane, cum ar fi:
Tratatul de istoria literaturii române, vol. BI i vol. IV, Istoria limbii qi literaturii
române, Istoria teoriei qi criticii literare româneVi, Dictionarul limbii române21. Tot
acum s-a putut remarca §i activitatea studentilor de la Facultatea de Limbd §i Literaturd
Romand, care au reluat cercetdrile folclorice §i sociologice de 'teren.
in 21 decembrie 1978, s-a adoptat Legea educatiei qi Envátämântului din
R.S.R. care a avut drept obiectiv, stabilirea cadrului juridic unitar de organizare,
desfd§urare §i dezvoltare a invdtdmantului". Legea oglindea, trebuia sd oglindeascO
conceptia Partidului Comunist Roman privind legarea stransd a invdtdmantului cu
cercetarea §fiintificd *i productia, care duce la o mai rapidd integrare a tinerilor
absolventi in procesul productiv"22 etc.
in 1980, a avut loc primul Congres al Educatiei qi invätämântului care a
venit sd completeze legea, ldrgind obiectivele Partidului §i cu perfectionarea
continud a pregairii cadrelor didactice in perioada 1981-1990, prin adoptarea unui
Program in acest sens; imbundtätirea planurilor de invdtdmant, un Statut nou al
personalului didactic23 etc.
in perioada 1973-1987 existau la Serviciul Personal Ina. destule Note
informative despre diverse cadre didactice ale faculatii continand referiri la pleckile
lor in sträindtate, la convorbirile telefonice, continutul cursurilor etc.24
Facultatea de Limbá §i Literaturd romand a coordonat §i activitatea Clubului
Universitar din cadrul Universiatii, care era Ateneul Studentesc". in cadrul lui
21 Alexandru Balaci, Ion Ionavu, Universitatea din Bucurerti, p. 53; Vademecum 1979/1980, p. 9.
22 Vademecum, 1979/1980, p. 9; Legea educatiei si invätämântului, nr. 28 din 21 dec. 1978, In
Buletinul Oficial" nr. 113 din 26 dec. 1978; Claudia Maria Udrescu, Universitatea din Bucurerti.
Modele i traiectorii post comuniste (1990-1996), p. 47. Facultatile de sociologie s-au desfiintat iar
Facultate de Istorie s-a unit cu Facultatea de Filozofie.
23 Ibidem.
24 CNSAS, dosar 008857, vol. 36, f. 48, f. 49; vol. 46, f. 1, 52, 58-60, 91-93, 265, 288, 302; vol. 73,
f. 83-85; 87; vol. 72, f.42; f. 80. Unul din cazuri a fost cel al profesorului N. Manolescu. Prof. Nicolae
Manolescu, dupd cum s-a mai mentionat, a fost exmatriculat In 1958 pentru declaratii false".
Ulterior, s-a revenit asupra exmatriculdrii, fiind reinmatriculat. Dar si In perioada 1969-1973, mai era
supravegheat de Securitate dupd cum a fost mentionat In paginile anterioare.
www.digibuc.ro
aveau loc numeroase simpozioane, conferinte, cu o tematicd foarte largd si variatd.

La Clubul Universitätii functionau diverse cercuri. Facultatea de Limba romând avea
cloud: Cenaclul Universitar condus de Mircea Martin si Cenaclul Junimea" condus
de prof. Ov. Crohmdlniceanu.
in aceastd perioadd, 1970-1975 s-a reorganizat si Clubul Facultálii de Limbá
,vi Literaturii românii. La fel Agitatia vizuald". Gazete de perete, pavoazarea,
expozitii trebuiau sd existe in fiecare facultate. Se controlau, adicd se vizionau de
cdtre reprezentantii Comitetului de Partid pe Universitate si ulterior erau aprobate sau
nu de cdtre acestia.
in Facultate au functionat si Cercurile viintifice integrate (poeticd, criticd
literard, teoria literaturii, folclor, filologie si textologie etc.) la care participau cadre
didactice, cercetkori si studenti. in perioada 1985-1986, in Facultate functionau cu
sedinte lunare sau bilunare urmdtoarele cercuri studentesti: Limbii Româná Contem-
porand (indrumdtor conf. P. Diaconescu), Teoria Literaturii 'i Literaturá Comparatä
(indrumdtor prof. Dan Grigorescu), Folclor (indrumdtor conf. Octav Nun), Istoria
Limbii Române (indrumdtor prof. Boris Cazacu), Dramaturgie (indrumdtor conf.
Vicu Mandra), Poeticá (indrumdtor acad. Ion Coteanu), Biblioteconomie (indrumdtor
lector Eugen Marinescu), Istoria Literaturii române (indrumdtor prof. dr. Ion Dodu
Man), Cercul Eminescu (indrumdtor prof. George Munteanu).
in 1978 a fost adoptatd o noud Lege a educaliei qi învillâmântului din R.S.R.,
care a stabilit cadrul juridic unitar de organizare, desfdsurare si dezvoltare a invdtd-
mântului"; realizarea integrdrii organice a invdtdmdntului cu productia si cercetarea
stiintificr, pregdtirea si educarea tinerei generatii". Legea reflecta conceptia P.C.R.
privind legarea invätämântului cu practica si cu cercetarea stiintificd.
Din 1979, in cadrul Facultätii se realiza perfectionarea cadrelor didactice din
invdtdmdntul gimnazial si liceal si promovarea la gradele de profesor stabilite de
Ministerul Educatiei si invdtdmantului25.
Facultatea asigura, de asemenea, cursuri intensive de limba romând pentru
cetätenii strdini care veneau la studii in Romdnia (durata maximd de 1 an, cu
eliberarea unui Certificat, pe baza cdruia urmau studiile la facultätile pentru care
veniserd in Romdnia
in anul universitar 1979-1980, Facultatea de Filologie sectia Limba si
Literatura Romând avea urmdtoarea structurd26: Decan: acad. Ion Coteanu; durata
studiilor la cursurile de zi: 4 ani; cursuri färd frecventd: 5 ani; specializarea: limba
romând si o limbd strdind (englezd, francezd, germand, rusk italiand, spaniold, latind).
Facultatea era structuratd pe patru catedre: 1. Catedra de Limba Romand
Contemporand; 2. Catedra de Istoria Limbii Romdne, Psiholingvisticd si Lingvisticd
Aplicatd; 3. Catedra de Literaturd Romând; 4. Catedra de Teoria Literaturii si Literaturd
Comparatd.
25 Vademecum, 1979-1980, p. 84-85.

26 Ibidem, p. 81-83.
www.digibuc.ro
150 DE ANI DE INVÄTÄNIANT FILOLOGIC ROMANESC -TRADITIE I VALOARE - 1863-2013 263
Disciplinele de profil sustinute de cursuri speciale §i facultative erau:

a) fundamentale: Limba romand, Istoria limbii romane, Istoria literaturii romane,
Teoria literaturii, Literatura comparatd §i folclorul §i b) de specializare: Stilistica
limbii romane, teoria literaturii, limba latinà, greaca veche, slava veche,
psiholingvistica §i lingvistica aplicatd, lingvistica romanicd. La acestea se mai
addugau disciplinele de §tiinte sociale: istoria romanilor, socialism §tiintific, §.a.
in 1980, Facultatea de Limba §i Literatura Romand avea urmdtoarele obiective:
Facultatea de limba §i literatura romand dà calificarea de profesor de hmba §i
literatura romand §i de o limbd i literaturd strdind, intr-una din limbile indoeuropene
vechi (latind sau greacd) sau intr-una din limbile moderne: englezd, rusd, francezd,
spaniold, italiand, portughezd. Licentiatii facultdtii sunt incadrati In Invdtdmant la
catedre de limba §i literatura romand, precum §i la catedre de limbi strdine sau ca
profesori cu dubld specializare. Pe langd limbile strdine enumerate, studentii faculatii
mai puteau studia, facultativ: araba, chineza, japoneza, persana, swahili".
Disciplinele de profil erau: 1. fundamentale unde erau integrate: limba
romand, istoria limbii romane, istoria literaturii romane, teoria literaturii, literatura
comparatd §i folclorul; 2. de specializare unde intrau: stilistica limbii romane, teoria
literaturii, limba latind, greaca veche, slava veche, psiholingvistica §i lingvistica
aplicatd, lingvistica romanicd. Disciplinele de specializare erau prevdzute pentru
studentii din anii III §i IV.
in categoria disciplinelor de specializare se incadrau cursurile speciale §i cele
facultative, prin care studentii erau tinuti la curent cu progresul cercetdrii §fiintifice efec-
tuate de profesorii facultätii in domenii ca: teoria literaturii, literatura comparatä, poetica,
folclorul, semantica, semiotica, etnografia, sociolingvistica, psiholingvistica, teoria §i
practica presei, bibliografia, textologia etc. Studentii din anii ifi §i IV aveau obligatia de
a unna, la alegere, un curs special, §i dreptul de a audia, tot la alegere, un curs facultativ.
in Programd figurau, desigur, §i Disciplinele de viinle sociale, Pregdtirea
filosoficd-ideologicd se face, aldturi de disciplinele de profil, prin studierea istoriei
patriei §i a istoriei P.C.R., materialismului dialectic §i istoric, economiei politice, a
esteticii curentelor filosofice contemporane §i istoriei filosofier27.
Disciplinele psiho-pedagogice. Pentru a da studentilor posibilitatea de a se
integra imediat dupd licentd in viata §colii §i in problemele profesiunii lor, li se
predau psihologia, pedagogia §i metodica disciplinelor fundamentale §i de specia-
lizare care se studiau in gimnazii §i licee.
in acela§i scop, incepand din anul III, studentii urmau practica pedagogicd in
§coli, unde erau asistati de profesorii titulari §i ei i§i prezentau cateva lectii de probd.
Practica pedagogicd se incheia cu o lectie finald care se evalua cu o notd.
in cadrul Catedrei de Limba romand contemporand Ii desfd§ura activitatea
un colectiv specializat in predarea intensivd a limbii romane pentru ceatenii strdini
veniti la studii in R. S. Romania.
27 Ibidem, p. 82-89.
www.digibuc.ro
in cadrul Catedrei de Istoria Limbii Române, Psiholingvisticd §i Lingvisticd

Aplicatd exista un colectiv insärcinat cu organizarea perfectiondrii cadrelor didactice
din invät ämântul gimnazial §i liceal.
in Facultate, pe lângd catedrele de specialitate, functionau un numär de
cercuri §tiintifice integrate (poeticd, criticd literarä, teoria literaturii, folclor, filologie
i textologie etc.), la lucrárile cdrora luau parte studenti, cadre didactice §i
cercetätori. Prin aceste Cercuri §i prin Catedre se desfä§ura i practica productivd a
studentilor, care consta din elaborarea de studii §i cercetäri auxiliare privind teme de
actualitate din domeniul studiului limbii i literaturii române. Unele Cercuri is§i
programau temele de studiu pe mai multi ani, asigurând In felul acesta continuitatea
de metodd §i conceptie pentru mai multe serii de studenti.
Facultatea avea cloud forme de invätämânt: de zi §i Invätämânt färd
frecventd. La prima sectie, durata studiilor era de 4 ani, la a doua era de 5 ani, pe
baza aceluia§i program de studii. Avea integrat §i Institutul de Lingvisticä de cel de
Istorie §i teorie literarä.
Corpul didactic ale Facultätii in 1980 era urmätorul:
1. Catedra de Istoria Limbii Române:
Prof. Boris Cazacu, membru corespondent al Academiei R.S.R., §ef de
catedrd; prof. dr. Gheorghe Bulgär;
cont.. dr. Alexandru Bojin; conf. dr. Paula Diaconescu; conf. dr. Matilda
Caragiu-Marioteanu; conf. dr. Florica Niculescu; conf. dr. Liviu Onu; lector dr.
Constantin Ciuchindel; lector dr. Virgil Dron; lector dr. Florenta Ghinescu; lector dr.
Gheorghe Poalelungi; lector dr. Liliana Gabriela Ruxilndoiu; lector dr. Mire la
Theodorescu; Lector dr. Mihaela Zamfir; lector Elena Barboricd; lector Constantin
Cruceru; lector Lidia Renée Fawn; lector dr. supl. Gheorghe Beldescu.
Asistenti: Dr. Cristina Cäldraw, Dr. Maria Cvasnâi, Dr. Vasilica Griimwald,
Alexandrina Darie, Petre Dutu, Mihai Marta, Elena Toma, Gheorghe Constantinescu,
suplinitor.
2. Catedra de Limba Romând Contemporand:
Conf. dr. Grigore Brâncu§, §ef de cateded; acad. prof. dr. Ion Coteanu: prof.
dr. doc. Emanuel Kant Vasiliu; conf. dr. Ion Diaconescu; cord. dr. Theodor Hristea;
conf. dr. Valeria Roma lo; lector dr. Florica Caloianu; lector dr. Georgeta Ciompec;
lector dr. Gabriela Dindelegan; Lector dr. Rodica Irimie; Lector dr. Florin Popescu:
lector dr. Angela Elena Vrânceanu; lector Clement Mârza; lector Elena Panä.
Asistenti: Dr. Gheorghe Doca; Dr. Melania Florea; Dr. Narcisa Elena
Fordscu; Dr. Elena Gdgeanu; Dr. Adriana Antoaneta Ionescu; Dr. Dinuta Marin; Dr.
Gheorghe Sanda; Dr. Ecaterina Manuela Saramandu; Dr. Cezar Tabarcea; Dr. Maria
Vârcioroveanu; Marius Ciurel; Mirona Fonarji; Mariana Guiu; Maria Steriu; Adriana
Stoichitoiu; Olga Tunsoiu.
3. Catedra de Istoria Literaturii Române:
Prof. dr. doc. Alexandru Piru, §ef de catedra; prof. dr. doc. Dimitrie
Päcurariu; prof. dr. Ion Dodu adlan; prof. dr. Ov. S. Crohmälniceau: prof. dr.
www.digibuc.ro
Pompiliu Marcea; prof. dr. Dumitru Micu; conf. dr. stefan Cazimir; conf. dr. Paul
Cornea; conf. dr. Florea Ghitd; conf. dr. Alec Hantd; conf. dr. George Munteanu;
conf. dr. Ion Rotaru; conf. dr. Eugen Simion: conf. Ion Oana; lector dr. Gheorghe
Ciompec; lector dr. Nicolae Constantinescu; lector dr. Valentina IrMa Cornelia
Curticeanu; lector dr. Elena Filipas; lector dr. Gheorghe Gand; lector dr. Nicolae
Apolzan Manolescu; lector dr. Vicu Mândra; lector dr. Alexandru Melian; lector dr.
Florin Mihdilescu; lector dr. Eufrosina Molcut; lector dr. Octav Pdun; lector dr. Aurel
Petrescu; lector dr. Vasile Sandu; lector dr. Ion Stävärus; lector dr. Mihai Zamfir;
lector Eugen Marinescu; lector Pavel Ruxändoiu.
Asistenti: Dr. Florin Manolescu; Dr. Dumitru Petrescu; Silviu Angelescu;
Viorica Diaconescu; Gheorghe Frâncu; Petre Nicolau; Ioana Tereza Teodorescu.
4. Catedra de Literaturd Comparatd i Teoria Literaturii:
Prof. dr. Zoe Dumitrescu-Busulenga, membru corespondent al Academiei
R.S.R., sef de catedrd; prof. dr. Silvian Iosifescu: prof. dr. Romul Munteanu: conf.
dr. Dan Grigorescu: lector dr. Venera Tatiana Antonescu; lector dr. Margareta
Dolinescu; lector dr. Valeriu Filimon; lector dr. Gheorghe Ionescu; lector dr. Mircea
Martin; lector dr. Marian Popa; lector dr. Vasile Ion Serban; lector dr. Antoaneta
Zahia-Tändsescu; lector dr. Alexandru Nicolae Tudoricd; lector Nicolae Ratd.
Asistenti: Dr. Joan Alexandru; Dr. Zamfira Oprescu; Victor Ciobanu; Cornel
Mihai Ionescu; Mihai Pop; Alexandru Sincu.
Profesori consultanti: acad. prof. dr. doc. Serban Cioculescu; acad. prof. dr.
doc. Alexandru Rosetti; prof. dr. doc. Dimitrie Macrea, membru corespondent al
Academiei R.S.R.; prof. dr. doc. Tatiana Slama-Cazacu; prof. dr. doc. Ion
Zamfirescu; prof. dr. doc. Mihai Pop; prof. George Macovescu.
Institutul de Lingvisticd avea ca director pe academicianul Ion Coteanu.
Consiliul stiintific: Dr. Elena Carabulea, cerceator stiintific principal,
presedinte; Acad. prof. dr. Ion Coteanu, prim-vicepresedint; Dr. Mircea Seche, sef de
sector, cercetkor stiintific principal, vicepresedinte; Dr. Flora Suteu, cercetätor
stiintific principal, vicepresedinte; Dr. Mioara Avram, sef de sector, cercetdtor
stiintific principal; Dr. Virgil Nestorescu, cercetkor stiintific principal; Dr. Ioana
Rddulescu, cercetkor stiintific principal; Dr. Marius Sala, sef de sector, cercetkor
stiintific principal; Dr. Gh. Bolocan, sef de sector onorific; Ion Dändild, cercetkor
stiintific principal; Valentina Hristea, cercetkor stiintific principal; Alexandru
Mares, cerceator stiintific principal; Gh. Chivu, cercetätor stiintific; acad. Alexandru
Graur; prof. Boris Cazacu, membru corespondent al Academiei R.S.R., Facultatea de
limba i literatura romând; prof. dr. D. Chitoran, prorector al UniversitAtii din
Bucuresti; prof. dr. Mihai Isbdsescu, Facultatea de limbi i literaturi strdine; prof. dr.
Paul Micldu, Facultatea de limbi i literaturi strdine; prof. dr. Al. Niculescu,
Facultatea de limbi i literaturi strdine.
in februarie 1980 a avut loc primul Congres al Educatiei i invätámlintului
care a adoptat programul privind asigurarea foriei de muncd, dezvoltarea
www.digibuc.ro
invdtamântului si perfectionarea continua a pregatirii cadrelor in perioada 1981-

1990, planurile de invatamânt si Statutul personalului didactic". Din fericire, in 1989
evenimentele au intrerupt evolutia didactica planificata28.
Perioada 1984-1985 s-a desfasurat in Universitate si in Facultati in climatul
de efervescenta politica generat de cea de-a 40-a aniversare a revolutiei de eliberare
sociald si nationala, antifascista si antiimperialistd", climat generat, de asemenea, de
Congresul al XHI-lea al P.C.R. care a elaborat orientdrile/directivele României
pentru perioada 1985-2000.
in 1985, Senatul Universitar prezenta rezultatele activitatii sale din perioada
1981-1985, remarcând pentru Facultatea de Filologie, sectia Limba si Literatura
Romând cd s-au imbunatatit programele analitice, s-au evitat suprapunerile din
planurile de invatdmânt, s-a imbunatatit practica pedagogica, perfectionarea
invatamântului, perfectionarea activitätii de patronare a activitatii didactice din
invatamântul liceal si gimnazial. Activitatea aceasta incepuse din 198229.
Anul 1985 a fost marcat de primul Congres al ,51tiintei i friváfámântului
(noiembrie 1985). in toate facultatile, in toate Universitatile si Institute le s-au
dezbatut si s-au trasat sarcinile ce le reveneau. in toate rapoartele, inclusiv ale
Senatului Universitatii Bucuresti sau ale B.O.B.-urilor facultatilor existau exprimari
de felul: magistrala cuvântare a tov. N. Ceausescu", sarcinile cuprinse in
cuvântarea rostita de tovardsa Elena, la incheierea lucrärilor Congresului", s-au trasat
cu claritate directiile de gândire in vederea cresterii rolului Stiintei si
invatamântului", cei 4.500 de participanti au reafirmat sentimentele de dragoste si
stima ale intelectualitatii fata de tov. N. Ceausescu".
in 1986, conform Organigramei Universitatii, Facultatea de Limba si
Literaturd romând avea 92 de cadre didactice, 272 studenti la cursuri de zi si 280 la
cursurile fard frecventa, si 2012 inscrisi la cursurile de perfectionare.
Potentialul de cercetare era sporit de personalul incadrat la cele cloud institute
de cercetare, care functionau pe langd Facultate: Institutul de lingvistica care
dispunea de 77 de cercetatori si Institutul de istorie si teorie literara G. Calinescu"
care avea 45 de cercetatori 30.
in anul de invatamânt 1984/1985, Facultatea de Limba si Literatura romând a
ocupat locul intai pe Universitate in intrecerea pe facultati la concursul profesional si,
se poate spune ca avea constiinta datoriei implinite"31.
La alegerile" din toamna anului 1989, când a fost numit rector profesorul
Ion Dodu Man, in Universitate s-a instalat o conducere Aura" din punct de vedere
politic, fapt valabil si pentru o parte a directorilor din institute.
28 Ibidem, p. 9-10.
29 Arhiva RBU., fond Senat, Dosar octombrie 1986, nepaginat.
30 Ibidem, vol. 1, 1986, nepaginat.
31 Ibidem.
www.digibuc.ro
150 DE ANI DE INVATAMANT FILOLOGIC ROMANESC TRADITIE SI VALOARE 1863-2013 267
Schema integrärii institutelor de cercetare facultatilor Universitápi Bucurqti

(decembrie 1989)
Facultatea Denumirea institutului Director
Facultatea de biologie, geografie si geologie Institutul de geografie Doina Ivan
Facultatea de filologie Institutul de lingvisticä Ion Coteanu
Institutul de istorie si teorie literarä George Zoe Dumitrescu-
Cälinescu" Busulenga
Facultatea de istorie-filosofie Centrul de cercetäri sociologice
Institutul de filosofie Ion Drägan
Institutul de studii sud-est europene Gheorghe Alex. Cazan
Institutul de istorie Nicolae lorga" Gheorghe I. lonitä
Institutul de arheologie stefan tefänescu
Institutul de tracologie Gheorghe Poenaru-Bordea
Dumitru Berciu
Facultatea de drept Institutul de cercetäri juridice Stanciu Cärpenaru
Dupä evenimentele din decembrie 1989, majoritatea cercetätorilor au solicitat

revenirea institutelor in subordonarea Academiei Române, doleantä care a fost rapid
satisfäcutd. Astfel, prin Decretul Guvernului din 7 februarie 1990, au trecut la
Academie institutele de geografie, arheologie, de studii sud-est europene, lingvisticd,
institutul de istorie §i teorie literard George Cälinescu" §i institutul de istorie
Nicolae Iorga". Prin Decretul din 3 martie 1990, acela§i fapt se petrecea cu
institutele de cerceari juridice, filosofie §i sociologie.
Ultimele trei decenii din istoria Universitätii Bucure§ti demonstreazd evolutia
§i involutia acestei institutii, situatia gravä in care se ajunsese in 1989 §i
perspectivele sumbre, dacd nu ar fi intervenit o schimbare.
in decembrie 1989, StructurafUniversitatii pe Facultäti si catedre In decembrie 1989

Facultatea (decan) Titulatura catedrei Sefii de Catedrä
1 2 3
Facultatea de Matematicä (Nicolae Algebra si analiza matematica Nicolae Radu

Radu) Mecanicä, geometrie si ecuatii diferentiale Nicolae Cristescu
Informaticä si teoria probabilitäTilor Ion Cuculescu
Facultatea de fizicä (lancu lova) Fizica atomicä si nuclearä Cä lin Besliu
Mecanica, fizica molecularä si fizica polimerilor Constantin Plavilu
Electricitate, corp solid si biofizica Ion Dima
Fizica teoreticä si matematicä Stelian Turbatu
Facultatea de biologie, geografie si Biologie vegetalä Ion Anghel
geologie (Valeria Velcea) Biologie animalä loan Dumitru
Geografia fizicä si economicä Valeria Velcea
Geologie si geofizicä Bujor Almäsan
Mineralogie GraTian Cioflicä
Facultatea de filologie (Dimitrie Limbi si literaturi germanice Gheorghita Dumitriu
Päcurariu) Limbi si literaturi slave George Mihäilä
Limba si literatura francezä Angela Ion
Limba romänä Ion Coteanu
Literaturä Ion Dodu Bälan
www.digibuc.ro
Facultatea de istorie-filosofie (lulian Istoria României i universalä stefan Stefänescu

Cârtânä) Filosofie
Economie politica, sociologie i socialism §tiinpfic Vlore! Cornescu
Gheorghe Alexandru Cazan
Pedagogie-Psihologie loan Cerghit
Facultatea de drept (Stanciu Cärpenaru) Drept Ion Filipescu
Comasarea catedrelor träda efortul autoritätilor de a consolida

supravegherea asupra corpului profesoral, iar ministerul de resort putea realiza
importante economii prin reducerea catedrelor, prin inghetarea schemelor §i prin
desfiintarea a numeroase posturi. Acest traseu accidentat se poate urmäri in
limbajul infailibil al cifrelor.
in 1989, and se implineau 125 de ani de la infiintarea universitätii, a fost
propus un plan de activitäti in vederea marcdrii jubileului. Din nefericire, in acela§i
an s-a desfd§urat ultimul congres al P.C.R., care trebuia sà polarizeze atentia tuturor,
ori aniversarea proiectatä risca sà rdpeascd o parte din energiile care trebuiau sà
glorifice conduatorul.
Cursurile de yard ale Universitätii din Bucureti

desf4urate sub egida Facultätii de Filologie/Litere
1960-201232
Universitatea din Bucure§ti sub auspiciile Facultätii de Filologie a
organizat anual, din anul universitar 1959/1960 Cursurile de yard §i colocviie
§tiintifice de limba, literatura, istoria §i arta poporului roman. Destinate cadrelor
didactice, tinerilor cercetátori §i studentilor romanisti de peste hotare, cursurile §i
colocviile permiteau completarea §i perfectionarea cuno§tintelor de limba românä,
ofereau totodatä participantilor o imagine de ansamblu a stadiului actual al
cercetdrilor din domeniul lingvisticii §i istoriei literare, al artei §i al folclorului
românesc.
Cursurile de yard §i colocviile §tiintifice de limba, literatura, istoria §i arta
poporului roman se desf4urau in general in lunile iulie §i august.
32Informatiile privind aceastä problemä provin din Arhiva Rectoratului Universitätii din Bucuresti,din
dosarele cuprinzând Cursurile de Vard In intervalul 1959-1984, precum §i de la d-na cont.. univ. dr.
Oana Chelaru-Muräru§, decanul Facultätii de Litere i director al cursurilor de varä §i de la d-na lector
univ. dr. Ana Maria Teodorescu, director al Cursurilor de yard din 2012. Le multumim. in vara acestui
an, când au avut loc Cursurile de yard, prezenta lucrare se afla deja In Redactia Editurii Universitatii
Bucure*ti §i nu am mai putut prelua datele din 2013.
www.digibuc.ro
150 DE ANI DE INVÄTAMANT FILOLOGIC ROMANESC -TRADITIE 1 VALOARE - 1863-2013 269
Acestea au fost deschise in vara anului 1960 §i s-au tinut la Sinaia (1960
1973), apoi la Bra§ov (1974-1979) din nou la Sinaia (1980-2010) §i, in final, la
Bucure§ti din 2011, unde se desfd§oard §i in prezent. Titulatura era: Cursurile de
yard 0 colocviile de limba, literatura, istorie 0 artei a poporului roman. in prezent
este: Cursurile de varei de limbei romemá, culturá 0 civilizatie romemeascii.
Primul director al Cursurilor a fost academicianul Boris Cazacu, reputat
lingvist §i multi ani decan al Faculatii de Limbd literaturd romand. Acesta a fost cel
care a imprimat cursurilor o largd deschidere internationald, invitând fie ca profesori,
fie ca participanti §i ca auditoriu pe cei mai importanti reprezentanti lingvi§ti,
filologi, traducdtori, romani§ti care existau la acea vreme.
Dupd acad. Boris Cazacu, urmdtorii directori ai Cursurilor de Vail au fost:
profesorol Alex. Piru, istoric, critic literar, academicianul Ion Coteanu, lingvist,
membru corespondent al Academiei Romdne, Dan Horia Mazilu, membru al
Academiei Romdne, istoric literar §i al mentalitdtilor, profesorul univ. dr. Silviu
Angelescu, folclorist, profesorul univ. dr. Mihai Zamfir, critic literar, lector dr.
Romanita Constantinescu, specialist In teoria literaturii, conferentiarul univ. dr. Oana
Chelaru-Murdru§, lingvist. in prezent, din anul 2012, director este d-na lector univ.
dr. Ana Maria Teodorescu.
Cursurile au fost organizate in doud sectiuni: Prima era destinatd
profesorilor §i speciali§tilor având tematicd de lexic, stilisticd §i literaturd romând:
Eminescu, Creangd, Rebreanu, Tudor Arghezi §.a. Programul prevedea §i cursuri
practice de liniba romând, §i conferinte pe teme de istorie §i geografie, artd §i culturd
a poporului romdn33.
A doua sectiune era destinatd studentilor §i tinerilor cercetkori care se
specializau in domeniul filologiei romdne§ti sau filologiei romanice. Ace§tia
puteau participa la cursuri de limbd §i literaturd romând, precum §i la conferinte §i
cursuri practice. La sfdr§itul fiecdrei serii, se organizau excursii, seri de folclor,
auditii muzicale, proiectii de filme, vizite la muzee34, dialoguri cu scriitorii,
actiuni sportive.
in 1979-1980, sub auspiciile Rectoratului Universitdtii, Facultatea de Limbd
§i Literaturd romând a organizat in continuare Cursuri de yard, colocvii §tiintifice de
limbd, literaturd, istorie §i arta poporului romdn. Cursurile i§i propuneau §i
acum,perfectionarea in limba §i literatura romând a speciali§tilor din strdindtate,
precum §i a studentilor strdini care se ocupau de limba §i literatura romând §i erau
recomandati de universitätile din pile respective.
33Vademecum, Universitatea din Bucure*ti, 1970, p. 87.

34
Artuva RUB., dosar Cursuri de yard Sinaia. Colocvii *1 Rezumate 1964, nepaginat doc. din 19
martie 1964.
www.digibuc.ro
in 1980, cursurile s-au organizat in Bucure§ti (19 iulie 5 august) sub

coordonarea profesorului Al. Piru. Dintre activitäti mentionäm: invätarea intensivä a
limbii române, conferinte, seminarii, mese rotunde §i colocvii pe teme de literaturd,
lingvisticd, istorie §i arta poporului român35.
Printre profesorii români care au sustinut prelegeri, au condus dezbateri, au
fost moderatori ai meselor rotunde etc. enumerdm: acad. Alexandru Rosetti, acad.
Iorgu Iordan, acad. Ion Coteanu, acad. Mihai Ralea, acad. Tudor Vianu, acad. Boris
Cazacu, acad. Alex. Philippide, acad. Alexandru Balaci, acad. Andrei Otetea, acad.
Stefan Pascu, acad, Virgil Cândea, acad. C. Moisil, acad. C. C. Giurescu, acad. Virgil
Vätä§anu, acad. Matilda Caragiu-Marioteanu, acad. Stefan 5tefänescu, acad. Zoe
Dumitrescu-Bu§ulenga, membrii corespondenti ai Academiei Române: Dan Horia
Mazilu, profesorii: Serban Cioculescu, Jean Byck, Constantin Ciopraga, Mihai Pop,
Dumitru Berciu, Dimitrie Pdcurariu, Alexandru Niculescu, Alexandru Piru, Silviu
Angelescu §.a.
Participantii erau profesori, cercetätori, studenti in filologie romanicd, precum
§i orice persoand interesatá in cunoa§terea limbii §i a culturii române§ti36.
De la inceput, la cursurile de varä de la Sinaia, apoi Bra§ov §i Bucure§ti, au
participat reputati lingvi§ti, literati, istorici, romani§ti atat romani, cat §i sträini.
Numärul acestora, intre 1959-1960, a fost impresionant, insumând studenti, lingvi§ti,
literati, istorici, traducätori, interpreti de conferinte, persoane cu profesiuni diferite
din peste 40 de tari de pe absolut toate continentele. Iar intre 1960-1983 s-au
inregistrat 3228 de cursanti. Cifrele mentionate sunt concludente pentru audienta
acestor cursuri.
Cursurile de yard au gdzduit numeroase personalitäti din domeniul lingvisticii,
literaturii, istoriei.
in primul deceniu, la Colocviile §tiintifice desfd§urate in cadrul Cursurilor de
Varä au participat mari figuri precum: Rosa del Conte, profesoarä de literatura
românä la Universitatea La Sapienza" din Roma, autoarea unei cdrti fundamentale
dedicate lui Mihai Eminescu poetul national al românilor (1961). in 1994, Rosa del
Conte a fost aleasd membrd de onoare a Academiei Române. .
Eugen Co§Triu, romanist originar din Basarabia, profesor la universitätile din

Montevideo §i Tübingen, Doctor Honoris Causa a peste 50 de universitäti din lume.
Einar Haugen, profesor de lingvisticd scandinavd la Harward, pre§edintele
Societätii Americane de Lingvisticei, unul dintre promotorii sociolingvisticii
35 Informatiile provin din lucrarea Vademecum, 1979-1980, Universitatea din Bucurqti, 1980, passim.
36 Arhiva RUB., dosar Cursuri de yard. Corespondenp externa, 1984, nepaginat. doc. din 13 febr. 1984.
www.digibuc.ro
CURSURILE DE VAR4 $1. COLOCVIILE ,5TIINTIFICE DE LIMBA37,

L1TERATURA, ISTORIA
0' ARTA POPORULUI ROMAN
BULETIN DE INSCRIERE
Taxa = 300$
Nume Ma ller
Prenume Klaus-Rüdiger
Data i locul nagerii 24 august 1944 Goslar
Localitatea Hamburg
Strada Ilexweg 7
Tara R.F.G.
Universitatea (sau Institutia) Universittit Hamburg
Sectie a(l) Faculttitii Litere i Filosofie
Ani de studii cinci
Cunoqtinte de limba romtiná
elementare
mijlocii
avansate
Sunt bursier D.A.A.D. R.F.G.
Doresc sá má înscriu la Cursurile de varil i colocviile qtiintifice de limba,
literatura, istoria qi arta poporului romem.
Data
12 aprilie 1984
Semntitura,
Klaus Riidiger
Vá rugám sä restituili acest buletin cât mai cureind posibil la adresa

urmátoare:
UNIVERSITATEA DIN BUCURETI
Directia cursurilor de varii,
Bdul. Gh. Gheorghiu-Dej nr. 64, cod 79180
37
Arhiva RUB., dosar Cursuri de yard. Corespondenta externä, 1984, nepaginat.
www.digibuc.ro
René Gsell, profesor de foneticd la Universitatea din Grenoble, creatorul

Institutului de Foneticei îi Lingvisticá;
Alf Lombard, profesor de limba romând la Universitatea din Lund, Suedia,
autorul unor cdrti de referintd despre limba romând: La langue roumaine Une présen-
tation, La prononciation du Roumain, Le Verbe Roumain. Etude morphologique v.a.;
Carlo Tagliavini, celebru romanist, autorul tratatului despre Originile
limbilor neolatine. A publicat in 1923 Grammatica rumena, iar in 1947-1948 a
predat un curs de limba romând la Universitatea din Padova;
C. Th. Gossen, profesor de lingvisticd romanicd la Universitatea din Viena,
directorul Institutului de Romanistica;
Pierre Guiraud, profesor de lingvisticd la Universitatea din Nisa, renumit
stilistician;
Robert Anderson Hall, Jr., profesor de lingvisticd romanicd la Universitatea
Cornell din SUA;
Wolfgang U. Dressler, profesor de lingvisticd la Universitatea din Viena,
specialist in fonologie, morfologie, lingvistica textului;
Thomas Sebeok, profesor de semioticd la prestigioase universitäti nord-
americane, pre§edinte al Semiotic Society of America;
Andreas Blinkenberg, profesor de lingvisticd romanicd §i Rector al
Universitálii din Aarbus, Danemarca, membru al Academiei daneze de Stiinte,
membru de onoare al Société de Linguistique Romane;
Ladislau Gáldi, istoric literar §i stilistician de origne maghiard, autorul unor
carp fundamentale despre influenta neogreacd asupra limbii române, stilistica
românei literare, stilul poetic eminescian;
Alain Rey, lingvist i lexicograf francez, celebrul autor al dictionarelor Robert;
Eddy Roulet, profesor de lingvisticd generald §i francezd la Universitatea din
Geneva, unde a pus bazele §colii elvetiene de analizd a dialogului;
Dieter Messner, profesor de romanisticd la Universitatea din Salzburg, Austria;
Lorenzo Renzi, profesor de lingvisticd §i filologie romanicd la Universitatea
din Padova, unde a predat §i cursuri de limba i literatura romând intre 1984-1993. A
inceput sä studieze româna in 1963, simtindu-se atras de spiritul acestei limbi, dupd
cum märturise§te: Am dezvoltat fata de limba romând o sensibilitate pe care o am
numai pentru francezd, insd nu am dobândit-o in cazul altor limbi pe care le-am
studiat §i le cunosc. [...] Cunoa§terea limbilor strdine este, pentru un lingvist i un
filolog, de o incontestabild importantd profesonald in sine. insd §i pentru el, ca pentru
oricine, este deopotrivd o experientd de viatd care Il apropie de oameni §i popoare
care altfel i-ar rdmâne ermetic inchise sau aproape inchise. Acest lucru mi s-a
intâmplat cu toate limbile de care m-am ocupat, dar mai ales cu româna, care mi-a
permis nu numai de a avea contacte umane, ci i de a realiza experiente politice §i
sociale care nu sunt date oricui".
www.digibuc.ro
Multi dintre tinerii cursanti din ultimele cinci decenii au devenit ulterior
cunoscuti români§ti, aducânduli o contributie importantä la studiul limbii, literaturii,
istoriei §i civilizatiei române§ti.
Altii au devenit nume de referintä In domeniul românisticii, profesori
universitari, cercetätori, traduckori de marcd ai literaturii, mari prieteni ai culturii
civilizatiei române§ti spre exemplu:
Michael Metzeltin, directorul Institutului de Romanisticd al Universitätii din
Viena, membru al Academiei Austriece de Stiinte, membru de onoare al Academiei
Române;
Lauri Lindgren, initiatorul studiilor române§ti In Finlanda, profesor emerit la
Universitatea din Turku;
Sumiya Haruya studiazd limba romând din 1973, este directorul Asociatiei
RomâniaJaponia i cel mai valoros traduckor al literaturii române In Japonia. A
primit Premiul Asociatiei Traducätorilor din Japonia pentru versiunea nipond a
romanului Ion de Liviu Rebreanu i Premiul Fundatiei Culturale Române pentru
integrarea literaturii române In circuit international;
Petar Atanasov este primul lector de limba romând la Universitatea Sf.
Chiril i Metodie" din Skopje, Republica Macedoniei. Este autorul unui Tratat
despre meglenoromána actuald (un dialect al limbii románe), publicatd la Bucure§ti
§i Hamburg. in 2011 a fost ales Profesor Honoris Causa al Facultätii de Litere
din Bucure§ti.
Un numär impresionat de participanti din Italia, care au frecventat de-a lungul
timpului Cursurile de Vard, au devenit nume de referinta in domeniul românisticii,
profesori universitari, cercetkori, traducätori de march' ai literaturii mari prieteni ai
culturii române precum:
Marco Cugno, profesor de literaturd romând la Universitatea din Torino,
Doctor Honoris Causa al Universitätii din Bucure§ti, traduckor de exceptie din
Tudor Arghezi, Marin Sorescu, Nichita Stänescu, Paul Goma, Zaharia Stancu,
Norman Manea, Constantin Noica, Lucian Blaga, Mircea Eliade.
Amintinduli de Cursurile de Varä ale Universitatea Bucure§ti, Marco Cugno
märturisea in 2007: Am fost la Cursurile de Vará de la Sinaia In 1965, care erau de
un Malt profesionalism, cu mari profesori. Fusesem invitat de profesorul Boris
Cazacu. A fost o experientá foarte interesantá! "
Luisa Valmarin, profesoarä de literaturd romând la Universitatea La
Sapienza" din Roma, fostä asistentd a Rosei del Conte.
Bruno Mazzoni, profesor de literaturd românä la Universitatea din Pisa,
Decan al Facultkii de Limbi i Literaturi Sträine (din 2006), Doctor Honoris Causa
al Universitätii din Bucurqti, traducdtor din Ana Blandiana §i Mircea Cdrtdrescu,
laureat al Premiului national italian pentru traducere.
Teresa Ferro, profesor asociat la Universitatea din Udine, Doctor Honoris
Causa al Universitätii de Vest din Timi§oara, specialistä in literatura romând
medievalä §i lingvisticä romanicd, stinsä din viatd prematur.
www.digibuc.ro
Adriana Senatore, profesoard de limba §i literatura romând la Universitatea

din Bari, autoarea unei monografii dedicate scriitorului iluminist Ion Budai-Deleanu.
Gisèle Vanhese, profesoard de literatura francezd §i comparatd la
Universitatea din Calabria, cu preocupdri constante pentru literatura romând (Mihai
Eminescu, Panait Istrati, Paul Celan §.a.).
Roberto Scagno, profesor asociat la Universitatea din Padova, traducdtor in
special al operei lui Mircea Eliade (in fotografie, dreapta).
Marine lla L5rinczi, profesoard de limba romând la Universitatea din Cagliari,
preocupatd de problemele ortografice ale limbii române, imprumuturile maghiare,
limbile minoritare din România §.a.
Aldo Cuneo, cercetdtor la Seminario di Romeno de la Universitatea din Pisa,
discipol al distin§ilor profesori Gianfranco Contini §i George Caragatd.
Fo§ti cursanti brazilieni deveniti promotori ai studiilor române§ti din Brazilia,
precum:
iitico Vilas-Boas da Mota, participant la Cursurile de Vat% din 1960, profesor
de limba romând la Universitatea din Goiânia, traducdtorul lui I. L. Caragiale in
Brazilia, fondatorul Fundatiei BraziliaRomânia, autorul volumului Brazilia
Romania punti culturale (2010).
César Nardelli Cambraia, profesor asociat de lingvisticd romanicd §i criticd
textuald la Universitatea Federald Minas Gerais.
Foti cursanti ai Scolii de Vard de la Sinaia nume importante ale culturii

franceze:
Alain Guillermou, lingvist francez, profesor de limba romând la Institutul
National de Limbi §i Civilizatii Orientale din Paris, membru de onoare al Academiei
Române. A publicat in 1953, Manuel de langue roumaine (Klincksieck, reeditat
2003), a tradus proza lui Mircea Eliade §i poezii de Eminescu, cdruia i-a consacrat §i
o carte, lansatd in România, in 1977.
Gilles Bardy, profesor de limba romând la Universitatea din Provence
(Aix-Marseille I). Ca tândr lector la Universitatea din Cluj, a dus scrisorile disidentei
Doina Cornea la Radio Europa Liberd.
Alvaro Rocchetti, profesor la Sorbonne Nouvelle, Paris IV, autorul mai
multor manuale de limba romând in colaborare cu profesorul universitar Gh. Doca.
Catherine Durandin, profesoard la Institutul National de Limbi §i Civilizatii
Orientale din Paris, unul dintre cei mai buni speciali§ti in probleme de istorie
româneascd recentd.
Printre fo§tii cursanti ai 5colii de Vard de la Sinaia se numdrd §i:

Jiii Felix, profesor de limba romând la Universitatea Carolind din Praga,
doctor in lingvisticd romând la Bucure§ti, sub indrumarea prof. Boris Cazacu, autor a
sute de studii dedicate Românei, al Dictionarului academic ceh-romem, al unor
manuale de predare a limbii române.
www.digibuc.ro
150 DE ANI DE INVÄTAMANT FILOLOGIC ROMANESC -TRADITIE $1 VALOARE - 1863-2013 275
Eiléan 1\1f Chuilleandin, profesor asociat de literaturd englezd la Trinity

Collegedin Dublin, co-editor al revistei literare Cyphers, una dintre cele mai
cunoscute poete irlandeze contemporane, laureatd in 2010 a Griffin Poetry Prize.
Prieteni britanici ai culturii române, fosti cursanti ai Scolii de Vard de la Sinaia:

Dennis Deletant, profesor la School of Slavonic and East European Studies,
University College, Londra §i la Universitatea din Amsterdam, specialist in istorie
româneascd modernd §i contemporand, autor al unor manuale de invdtare a limbii
române, pe lângd valoroasele sale lucrdri de istorie contemporand româneascd lansate
in ultimii ani la Bucurqti.
Norman Davies, profesor la School of Slavonic Studies, University of
London, specialist in istorie central §i est-europeand, autor al unor cdrti fundamentale
pentru intelegerea relatiilor dintre Vest §i Est.
Dintre fo§ti cursanti, prieteni ai culturii române de aproape §i de departe

mai mentiondm:
Kitsa Antonova Diamantieva Lavcieva, profesor la Departamentul de studii
române§ti al Universitdtii St. Kliment Ohridski" din Sofia, Bulgaria.
Daniela Stoyanova, profesor asociat la Departamentul de studii române§ti al
Universitdtii St. Kliment Ohridski" din Sofia, Bulgaria, translator-interpret pentru
limbile englezd §i romând.
Jeong 0 Park, Fful Departamentului de limba romând, Universitatea
Hankuk, Coreea de Sud.
Foti cursanti din Germania, personalitäti din domeniul istoriei, lingvisticii,

literaturii:
Klaus Heitmann, profesor emerit de romanisticd la Universitdtile din Berlin,
Marburg §i Heidelberg, Doctor Honoris Causa al Universitätilor din Bucuregi ,si
Galati, membru de onoare al Academiei Române, de, decorat in 2010 cu Ordinul
Meritul pentru invdtdmânt in grad de Comandor de cdtre PreFdintele României .
Klaus Bochmann, profesor emerit de romanisticd, director al Institutului
Moldova al Universitdtii din Leipzig, specializare la Universitatea din Bucure§ti cu
prof. Alexandru Rosetti, Iorgu Iordan, Boris Cazacu.
Larisa Schippel, asistent la Institutul de Romanisticd al Universitätii
Humboldt din Berlin, profesor invitat de teoria traducerii la Institutul de Slavisticii
al aceleia§i universiati, autoarea unor cdrti dedicate culturii române: Im
Dialog: Rumtinische Kultur und Literatur (2000), Im Dialog: Rumiinistik im
deutschsprachigen Rawn (2004).
Michèle Mattusch, profesor de literaturd romând, italiand §i francezd la
Institutul de Romanisticd al Universitdtii Humboldt din Berlin.
www.digibuc.ro
Horst G. Klein, profesor de limba romând la Goethe universität, Frankfurt am

Main, autor a numeroase cdrti consacrate limbii romdne, istoriei, initiatorul
proiectului EuroComRom pentru invdtarea comparativd a lexicului romanic.
Manfred Lentzen, profesor de literaturd romanicd la Universitatea din Köln.
Dintre cursantii din ultimele generatii, Ii remarcdm pe: Elvira Anania
(Grecia), participantd la Cursurile de Val% in 2007, c4tigdtoarea unei burse oferite
de Institutul Cultural Romdn pentru tinerii traducdtori; italianul Aronne Mapelli,
absolvent de studii juridice, participant §i el la Cursurile de Vard din 2007 §i
beneficiarul unei bursd a Institutului Cultural Romdn pentru tinerii traducdtori.
Cursurile de yard, dupd 1990, au fost organizate in continuare la Sinaia pdnd
in anul 2011, cdnd s-au mutat la Bucure§ti. in 1990 a fost o participare semnificativd:
75 de participanti din 21 de tari, bursieri, invitati, pe cont propriu. In 1991 au fost
120 de participanti din 25 de tdri38.
38 Arhiva RUB., fond Senat, Dosar 493 9.1V 21.V. 1992, nepaginat.
www.digibuc.ro
CAPITOLUL VI
FACULTATEA DE LITERE IN PERIOADA 1990-2013
Evenimentele din decembrie 1989 au marcat o resurectie generald a

Universitätii din Bucure§ti. Primul act al institutiei a fost retragerea titlului de Doctor
Honoris Causa acordat in ianuarie 1973 lui Nicolae Ceaqescu. in lunile urmdtoare,
preocuparea centrald a fost democratizarea ierarhiei universitare 0 reorganizarea
studiilor. Au avut loc adundri generale privind alegerea decanilor, prodecanilor,
secretarilor §tiintifici la nivelul facultatilor, precum 0 alegerea Senatului Universitatii,
a Rectorului 0 a prorectorilor. in consiliile Facultdtilor 0 in Senat au fost delegati
reprezentanti ai organizatiilor studente0i, dupd ce structurile Asociatiilor Studentilor
Comuni0i s-au dezintegrat. Noile conduceri ale Facultdtilor 0 Universitätii au fost
alese in baza competentelor profesionale, moralitatii 0 atitudinii civice. Programele de
studiu au fost radical refdcute, iar materiile ideologice au fost eliminate.
Primii ani au fost marcati de dificultdti care decurgeau din birocratie sau lipsa
procedurilor de evaluare a universitdtilor publice sau particulare, pentru a aminti doar
câteva dintre acestea.
Cadrul legislativ a fost reprezentat de Comunicatul ceitre tará al Consiliului
Frontului Salvdrii Nationale din 22 decembrie 1989 care prevedea reorganizarea
invdtdmântului românesc potrivit cerintelor contemporane, rea§ezarea strueturilor
invdtdmântului pe baze democratice §i umaniste, eliminarea dogmelor ideologice
care au provocat atâtea daune poporului român 0 promovarea adevdratelor valori ale
umanitätii". Se adduga HG 461/1991, prin care s-a decis organizarea invdtdmântului
superior pe 3 cicluri: colegiu universitar de 3 ani, universitate intre 4 0 6 ani §i
educatie postuniversitard, 0 s-a stabilit admiterea selectivd pentru ciclurile doi i trei
de invdtdmânt superior. Autonomia universitard era garantatd prin Constitutia din
1991, art. 322.
Vechea lege a invdtdmântului (din 1968 amendatd in 1977) a fost mentinutd
pând in 1995, când s-a promulgat Legea 84/1995.
intre 1992-1996 realizdrile au fost diverse: s-au infiintat universitdtile
particulare (66 in 1993/1994, acumulând 381 de faculati, conform Ghidului
universiteifflor particulare 1993-19943), s-a elaborat pentru prima oard Carta
Universitálii Bucuregi, s-a promulgat Statutul cadrelor didactice.
I Apud Claudia Maria Udrescu, Universitatea din Bucuregi. Mode le ,si traiectorii postcomuniste
(1990-1996), p. 57.
2 Ibidem.
3 Ibidem, p. 61.
www.digibuc.ro
Carta Universitatii Bucure§ti adoptatd pe 11 ianuarie 1995 i revizuitä in

12 iunie 2003 i apoi in 2011, define§te Universitatea drept institutie de invätämânt
superior §i cercetare (universitätile de tip A) in domeniile diversificate
complementare ale cunoa§terii §tiintifice" (art. 14)4. Scopul institutiei era sd
contribuie la dezvoltarea culturii nationale, a spiritului critic, a resurselor umane, in
spiritul identitätii culturii nationale §i a dimensiunii europene5.
in aceastä perioadä, s-a extins corpul profesoral prin reintegrarea cadrelor
didactice cu o mare experientä profesionalä i cu o opera tiintificä recunoscutä, inld-
turate de la catedrá din motive politice sau prin pensionare. La Facultatea de Litere s-
au scos la concurs un numär important de posturi didactice, de profesor i conferentiar
mai ales, având in vedere cd din 1980 nu se mai Meuse nici o promovare i nici o
angajare. Astfel, in perioada 1990-1992, la Facultatea de Litere au fost scoase la
concurs 12 posturi de profesor, 28 de conferentiar, 18 de lector, 23 de asistenti §i 8 de
programatori, totalizând 89 de posturi6. Numero§i universitari români stabiliti in
Europa Occidentald §i America de Nord au restabilit colaborarea cu Universitatea
bucure§teanä. in paralel s-a produs angajarea de cadre didactice tinere, de valoare,
beneficiari ai burselor de specializare in sträindtate (Franta, S.U.A., Germania, Marea
Britanie, Italia).
Imediat dupd 1990 in Facultatea de Litere au luat fiintä pe de-o parte
specializäri noi existente in multe din facultatile europene §i americane §i pe de altd
parte s-au reconstituit uncle care fuseserd desfiintate cu decenii In urmä.
De asemenea, s-au restructurat planurile de invätämânt, eliminându-se
discipline, precum Socialismul Stiintific i Probleme Fundamentale ale Istoriei Patriei.
in 1991 au inceput primele cursuri de informaticd la Sectia de Bibliologie i Stiinta
Informärii. Cursurile i seminariile au fost orientate cdtre informatizarea bibliotecilor
sistemelor de informare i documentare. Prime le cursuri au fost sustinute de prof. univ.
dr. ing. Doina Banciu, care ulterior a creat §i primul Laborator de informatic5. in
Facultatea de Litere (in 1993 cu sprijinul unui program TEMPUS).
in 2000 s-a creat o Catedrd având ca obiect de activitate informatica aplicatä
§i al cdrei colectiv de cadre didactice au sustinut cursuri de informaticä pentru toate
sectiile facultätii, dar cu preadere pentru Sectia de Biblioteconomie i tiinta
Informärii.
Dupd 2000 au inceput §i primele proiecte de cercetare in domeniul
tehnologiei informatiei §i comunicdrii aplicate la informatizarea bibliotecilor. Primul
proiect, condus de prof. univ. dr. ing. Doina Banciu a reunit mai multe cadre
didactice din catedrd, iar lucrdrile elaborate au contribuit la modernizarea cursurilor
§i seminariilor. Proiectele de cercetare au permis dotarea laboratorului §i crearea unei
säli speciale cu calculatoare pentru studenti.
4 http://www.unibuc. ro/ro/carta-universitard.
5 Claudia Maria Udrescu, op. cit., p. 76.
6 Arhiva RUB., fond Senat, dosar 493 9.1V-21.V.1992, nepaginat.
www.digibuc.ro
150 DE ANI DE INVATAMANT FILOLOGIC ROMItNESC -TRADITIE p VALOARE - 1863-2013 279
Din 1991 toate aceste activitäti de informaticd au fost conduse de Doina

Banciu, initial in cadrul catedrei Bibliologie §i Stiinta Informärii §i apoi prin catedra
de informaticd aplicatd care a infiintat in 2006 Centrul de Cercetare pentru
Informatia Digitald (DIGNFO).
0 altd directie a strategiei de dezvoltare a Universitdtii a fost recuperarea
functiei de cercetare. Grape initiativelor din cadrul faculatilor s-au infiintat
numeroase centre de cercetare §tiintificd, autofinantate prin contractele incheiate cu
institutii/societdti bugetare sau private, ori prin fondurile provenite de la institutiile
europene. Conditiile de functionare a centrelor au fost oficializate printr-o Hotdrâre
Guvernamentald din 1992. Organizate pe baze moderne, fondate pe ideile de pluri §i
interdisciplinaritate, aceste centre s-au dovedit in scurt timp parteneri valoro§i ai
unor institutii similare din strdindtate, contribuind direct la afirmarea Universitdtii din
Bucure§ti in comunitatea §tiintificd internationald. Un rol aparte a revenit acestor
centre dupd 1994, când Universitatea a fost abilitatd sd organizeze ciclul de studii
aprofundate2.
0 altd prioritate in strategia actuald a Universitatii a constituit-o stabilirea,
diversificarea §i consolidarea relatiilor cu institutele de invdtdmânt superior din lume,
la aceasta contribuind incheierea a numeroase acorduri §i conventii prin colaborarea
cu institutii guvernamentale §i neguvernamentale, dar §i participarea la programele
finantate de Uniunea Europeand precum Erasmus, Lingua, Naric, Leonardo da
Vinci, UNICA, AMOS, TEMPUS sau TEMPRA. Conventiile §i acordurile
prevedeau schimburi de profesori §i studenti, proiecte de cercetare comune, schimb
de publicatii, actiuni bi- §i multilaterale. Universitatea din Bucure§ti a devenit
membrd in diverse organizatii internationale cum ar fi Asociatia Europeand a
Universitätilor, Asociatia Universitatilor Francofone sau Asociatia Universitatilor din
Capitalele Europene. in aceea§i ordine de idei se inscrie reluarea in 1991 a traditiei
decerndrii titlului de Doctor Honoris Causa al Universitätii din Bucure§ti unor
personalitati ale vietii §tiintifice §i politice ale luinii contemporane.
Disparitia constrângerilor politice §i ideologice a dus la o explozie a
invdtdmântului superior tradusd in mdrirea spectaculoasd a numdrului de studenti,
fapt favorizat §i de aparitia in 1994 a invdtdmântui postuniversitar in cadrul locurilor
subventionate de la buget. La aceastd formd de invdtdmânt erau inscri§i in 1997
1998, 7.184 studenti pentru ca numdrul lor sd scadd in anul universitar 2003-2004 la
2.275 de studenti. Din 1998 au apdrut locurile cu taxd in invdtdmântul universitar §i
din 1999 locurile cu taxd la invdtdmântul postuniversitar.
Nu poate fi neglijatd mentionarea activitdtilor de perfectionare postuni-
versitard pe care Universitatea din Bucure§ti le organizeazd de mai multi ani.
Doctoratul, de pildd, reprezintd o directie esentiald in activitatea de perfectionare
postuniversitard. in anul universitar 2003-2004 Universitatea din Bucure§ti avea
2Pentru lista completà a acestor centre vezi The University of Bucharest. Facts and Figures,
Bucharest, 2002, p. 179-197.
www.digibuc.ro
doctoranzi români §i doctoranzi sträini repartizati in functie de specialitki la

facultätile de biologie, chimie, drept, filosofie, fizia geografie, geologie-geofizia
istorie, limbi §i literaturi strdine, litere, matematicd, sociologie, psihologie-pedagogie
teologie ortodoxd. Numärul doctoranzilor in anul universitar 1999-2000
Universitatea avea 2.167 doctoranzi, multi chiar cadre didactice universitare.
in 1993, din initiativa Senatului Universitätii s-a constituit Fundatia
Universitas, care urmäre§te: dezvoltarea §i diversificarea programelor de invdtdmânt,
adaptarea lor la sistemele internationale, dezvoltarea activitätii de cercetare, promo-
varea §i consolidarea relatiilor internationale, acordarea de burse, modernizarea
spatiilor universitare, construirea unui nou campus universitar. Aceste intentii
ambitioase sunt finantate din patrimoniul fundatiei creat prin donatiile membrilor
fondatori, prin alte donatii, legate, subventii, activiati proprii.
Din 1993 Universitatea din Bucure§ti dispune de o editurd proprie care
continuä la alt nivel Centrul de Multiplicare creat in 1965. Aparitia Editurii
Universitätii din Bucure§ti este salutarä in conditiile crizei cdrtii §tiintifice, care se
adreseazd unui public avizat, dar restrâns. intemeierea editurii a fost posibild in unna
unui acord cu Franta care a facilitat modernizarea utilajelor §i implementarea unui
sistem informatizat. Aläturi de Editura Universitätii din Bucure§ti, in 1998 s-a
infiintat Editura Ars Docendi care apartine Centrului pentru Tehnologia Informatiei
al Universitkii din Bucure§ti, rezultat al cooperärii cu institutiile europene.
in 1990, s-a discutat in Senatul Universitatii, Statutul de functionare al
facultätilor7 care stabilea organizarea §i functionarea lor.
Conform acestuia, Facultätile au fost organizate in Catedre, care pot fi
modificate de Consiliul Academic, iar Biroul Executiv al Senatului (Birex) poate
decide in privinta consti-tuirii centrelor de cercetare. Fiecare facultate Ii elaboreazä
propriul Regulament de functionare care este supus ulterior aprobkii consiliului
academic (art. 4). 0 facultate este constituitä din toti membrii personalului academic
§i §tiintific care fac parte din catedrele facultatii, membrii personalului administrativ
tehnic din cadrul catedrelor i toti studentii care frecventeazd cursurile la toate
formele de invätämânt practicate in facultate (art. 5). Conducerea facultätii este
asiguratá de consiliul facultätii, biroul facultätii. Decanul facultätii respective este
ales de consiliul profesoral (art. 6). Alcdtuirea acestui statut este conformä cu
principiul autonomiei universitare i, ulterior, in 1991 §i 1992, Conferinta Nationalii
a Rectorilor a decis ca fiecare facultate sä alcdtuiascd propria metodologie pentru
desf4urarea alegerilor, existând astfel o contradictie cu rolul Consiliului academic8.
La nivelul Universitä4ii, in ianuarie 1990 Facultatea de Filologie, sectia Limba
§i Literaturä Romând §i-a schimbat titulatura redevenind Facultatea de Litere, iar in
februarie s-au reinfiintat Facultatea de sociologie, psihologie i pedagogie §i Facultatea
de jurnalism §i §tiintele comunickii. in acela§i an au revenit in cadrul Universitätii,
Facultatea de teologie ortodoxd i Facultatea de chimie. in unna transformkii
7 Arhiva RUB., fond Senat, dosar 319/1990 §edinta din 21 iunie 1990.
8 Claudia Maria Udrescu, op. cit., p. 80.
www.digibuc.ro
150 DE ANI DE INVATAMANT FILOLOGIC ROMANESC TRADITIE 5I VALOARE 1863-2013 281
Seminamlui teologic baptist in 1991, Facultatea de teologie baptistd a intrat sub

autofitatea universitdtii bucure5tene. intr-un moment când integrarea in structurile
europene se impunea cu urgentd României, la Universitate a luat na5tere in 1991
Facultatea internationald de 5tiinte socio-umane unde cursurile 5i seminariile se predau
exclusiv in limba francezd. Ulterior, s-a transformat in Facultatea de 5tiinte politice.
in anul Universitatea din Bucure5ti era compusd din 19 facultdti9. Numdrul
rezultd din revenirea unor facultdti la Universitate (Facultatea de Chimie 5i de Teologie
ortodox5), din dobândirea autonomiei altora (Istorie, Filosofie, Limbi strdine,
Geografie, Geologie 5i geofizica, Sociologie, Pedagogie si Psihologie) 5i din crearea
unor noi facultäti (Facultatea de Jurnalism 5i Stiintele Comunicdrii, Facultatea de
Stiinte socio-umane filiera francofond 5i germand, Facultatea de Administratie
Publied 5i Maceri). De asemenea, s-au constituit câteva colegii (Geologie, Jumalisticd,
Informaticd, Asistentd Sociald; la Facultatea de Litere Colegiul de Biroticd 5i de
Biblioteconomie 5i Arhivisticd).
Structura Universitätii din Bucuresti facultätikatedre-2010
Numele facultätii Nr. catedre
Facultatea de Biologie 6
Facultatea de Chimie 7
Facultatea de limbi si literaturi sträine 11
Facultatea de Litere 8
Facultatea de Geografie 4
Facultatea de Geologie si Geofizicä 4
Facultatea de Istorie 3
Facultatea de Jurnalism si Stiintele comunickii 2
Facultatea de Drept 5
Facultatea de Matematicä 5i Informaticä 8
Facultatea de Fizicä 8
Facultatea de Filosofie 3
Facultatea de Stiinte Politice 3
Facultatea de Psihologie si stiintele educatiei 4
Facultatea de Sociologie si Asistentä Socialä 2
Facultatea de Administratie Publica si Afaceri 1
Facultatea de Teologie Ortodoxä Patriarhul Justinian" 5

Facultatea de Teologie romano-catolicä si Asistentä socialä 2
Facultatea de Teologie baptistä 1
TOTAL I 19 85
Nici organizarea studenteasca nu putea rdmâne in afara transformdrilor care au

definit invdtdmântul universitar postdecembrist. Astfel, la 22 decembrie 1989, la
Facultatea de Litere s-a constituit Liga Studentilor din Universitatea Bucuregi
(LSUB), consecintd a initiativei celor 56 de delegati, care reprezentau 678 de studenti
din facultAtile de Biologie, Drept, Geografie, Filologie, Geologie, Istorie, Filosofie
5i Matematicd10. in aceea5i perioadd a fost infiintatd 5i Solidaritatea Universitarei.
9
Site-ul Universitätii: www.unibuc.ro
to
Anuarul Universitätii Bucuresti, 1994/1995, p. 100; Claudia Maria Udrescu, op. cit., p. 91, nota 195.
www.digibuc.ro
Un moment de importantd majord asupra activitätii universitdtilor a fost cel

din 22 decembrie 1989, cand studentii impreund cu unii profesori au intocmit liste cu
profesorii contestati din ratiuni de profesionalism, educatie §i erica*, dupd spusele
prqedintelui de atunci al Ligii Studentilor, Marian Munteanu, absolvent al Facultdtii
de Filologie din Bucure§ti. Listele au fost afi§ate pe coridoarele facultätilor 0 pe
u01e Universitätii 11 , iar profesorii au fost judecati dupd vechiul model stalinist din
anii 1950-1957, urmdrindu-se intimidarea lor, acuzarea §i determinarea de a pdrdsi
catedrele universitare.
Cu precddere au fost contestati profesori de la Facultatea de Filosofie, Filologie
0 Istorie. La nivel de Senat, s-a decis creare unei comisii care sd analizeze cursurile
profesorilor contestati deoarece, conform Codului Muncii, un contract de muncd al
unui angajat se putea desface la acea datd numai dacä se demonstra incompetenta
acestuia. Comisia a fost alcdtuitä din reprezentanti ai Facultdtii de Drept 0 ai tuturor
celorlalte facultdti12. in 1990, reprezentantul Facultätii de Litere a fost profesorul
Emanuel Kant Vasiliu, decanul, la acea data', al Facultdtii pand la 1 aprilie 199213.
Facultatea de Litere in anul 200014

«in anul 2000 in Facultatea de Litere functionau 181 de cadre didactice §i era
frecventatd de 1817 studenti (cursuri de zi, FF, IDD). Facultatea dispunea de
urrndtoarele sectii : Romand (4 ani zi, 4 ani lDD, 5 ani FF); Comunicare §i Relatii
Publice (4 ani zi, 4 ani IDD); Bibliologie 0 $tiinta Informdrii (4 ani zi); Studii
Culturale Europene (4 ani zi); Colegiul universitar de administratie §i secretariat
impartit in: Biroticd (3 ani zi) 0 Biblioteconomie-arhivisticd (3 ani zi).
Seetia de limbá romând limbei streiinä constituia sectia principald a
facultdtii prin numdrul de studenti 0 cadre didactice pe care le cuprindea i prin
traditia sa; ea a fost, de altfel pand in 1990 singura sectie a Facultätii de Litere.
Planul sal de invdtdmant a fost structurat astfel "¡mat sd rdspundd scopului de a
pregki in primul rand profesori. Din 1990, aceastd orientare a fost privia cu mai
multd suplete, totu0 faptul cd un numdr mare de absolventi pot fi angajati in
invdtdmant a influentat alcdtuirea curricum-ului 0 gradul de libertate al alegerii
obiectelor de studiu.
La aceastä sectie specializdrile erau:
1. Specializarea Romand limbi strdine (englezd, francezd, germand, rusk
latind, italiand, spaniold)
11 Arhiva RUB., fond Senat, dosar 320/1990, 315/1990.

12 Caludia Maria Udrescu, op. cit., p. 98.
13 Arhiva RUB., fond Senat, dosar 503/1991.
14
Informatiile pentru aceastä problema, din acest subcapitol au fost preluate integral din lucrarea
Universitatea din Bucuregi, editie ingrijitä de Doina Banciu i loan Pânzaru, Bucure§ti, Ed. Universitätii
din Bucure§ti, 2000, p.155-168.
www.digibuc.ro
2. Romand comunicare 0 relatii publice

3. Romand bibliologie §i §tiinta informdrii
4. Romand etnologie §i folclor
5. Romand §tiinta imaginii
6. Romand rromani.
Specializdri B (pentru studentii de la Facultatea de Limbi 0 Literaturi
Strdine): romand, bibliologie §i 0iinta informdrii, comunicare 0 relatii publice,
etnologie 0 folclor, 0iinta imaginii.
in perioada 1990-2000, formele de specializare erau constituite din studii
aprofundate (2 semestre) §i masterat (3 semestre). Acestea erau: literaturd romand
modernd, literaturd comparatd, structura limbii romane, lingvistied i comunicare,
etnologie §i folclor, teoria literaturii, literaturd romand medievald, literaturd romand
contemporand, bibliologie 0 0iinta informdrii.
in facultate functionau masterele de un an 0 jumdtate (3 semestre): cultura §i
eivilizatia ebraicd.
Doctoratul in domeniul §tiintelor umaniste, specializarea filologie a constituit
de asemenea o forrnd de specializare.
Specializarea comunicare 0 relalii publice
Departamentul de comunicare 0 relatii publice (DCRP) a devenit in 1993
prima structurd academicà specializatd, in cadrul Facultätii de litere. Din 1995, anul
in care Comisia Nationald pentru Evaluare 0 Acreditare Academia a acordat
acreditare academicd, departamentul a figurat in Nomenclatorul Institutiilor de
invdtdmant din Romania. Departamentul a avut ca obiective pe termen lung cerce-
tarea 0 activitatea tiintificä, precum 0 dezvoltarea invdtdmantului postuniversitar in
domeniile Comunicare §i Relatii Pub lice. Departamentul era incadrat cu personal
universitar cu diplome de studii aprofundate 0 stagii de specializare in Statele Unite
ale Americii. Politica academicd a Departamentului includea, printre altele,
specializarea studentilor prin stagii de practicd incadrul altor sectii din Universitate.
in acest sens,un foarte mare numär de burse au fost acordate celor mai multi studenti.
Mai mult deck atat, Departamentul a primit vizita unor profesioni0i in domeniul
§tiiintelor comuniarii 0 relatiilor publice din universitdtile americane 0 europene.
Structura a fost alatuitd dupd modelul celor mai prestigioase departamente
similare universitdtilor din SUA §i din Europa de Vest. Sectia oferea titlul de licentiat
dupd 4 ani de studiu §i diplomd de absolvent de studii aprofundate, dupd alti 2 ani de
studiu. Studiile aprofundate (2 semestre) aveau ca domenii consultanta §i expertiza in
publicitate.
Cursurile departamentului se axau pe pregdtirea profesionald specified dome-
niilor de relatii publice, sociologice, psihologie §i management. Pregkirea generald
constd in cursuri IT, limbi strdine, istoria mentalitdtilor, antropologia comuniarii.
Specializarea bibliologie ,si giinta informärii rdspundea unor nevoi reale de
pregkire a speciali§tilor in domeniul organizdrii documentelor i informatiilor. Prin
aceastd formd de pregdtire superioard, Romania s-a aliniat structurilor europene in
www.digibuc.ro
domeniu, participând de pe o pozitie calificatd la organizarea nationald §i interna-

tionald a transferului de informatii. Perspectivele acestei forme de invdtdmânt in
România erau legate nu numai de existenta unor structuri la scard nationald, ci §i de
absenta speciali§tilor. in conditiile dezvoltdrii transferului de informatii prin
automatizarea structurilor exsistente §i construirea retelelor i sistemelor de
structuri documentare, specializarea in domeniul biblioteconomiei i tiintei
informdrii se inscria printre câmpurile de formatie superioard cu mari perspective
de plasament atât in sectorul de stat cdt §i in cel privat. in cadrul acestei sectii,
studiile aprofundate (2 semestre) se axau pe bibliologie §i §tiinta informdrii §i pe
cursuri postuniversitare de 1 an.
Specializarea studii culturale europene, unicd in sistemul românesc, oferea in
anul 2000 pietei muncii un manager cultural modern, profesionalizat, capabil sá ajute
la buna gestionare a resurselor §i energiilor institutiilor culturale, sä contribuie la
dinamizarea unor segmente cu functii administrative in culturd. Acest manager
specializat in problemele culturilor Europei, beneficiar al unor cunNtinte solide de
istorie, filosofie, drept, tehnici de informatizare i limbi strdine, era pregdtit pentru o
bund cunoa§tere a problematicii i dimensiunilor integrdrii europene.
in Facultate functionau 3 catedre, 4 colective §i un departament.
Catedra de literaturá romemá, una dintre cele cloud catedre mari ale
institutiei, avea, in anul 2000, 33 de membri, intre ace§tia personalitäti remarcabile
ale culturii române actuale. Preocupdrile lor 0iintifice aveau o arie largd: de la istoria
literard la critica literard §i teoria literaturii. Sunt speciali0i implicati in alcdtuirea de
editii critice §i descoperirea de texte inedite, care, insd, se ocupau §i de aspectele
teoretice ale disciplinei. Catedra cuprindea speciali0i in teoria lecturii, oratorie veche
româneascd, stilisticd literard diacronicd, romantism românesc, Blaga, Caragiale etc.,
angrenati in proiecte individuale ample precum Istoria criticei a literaturii rorneme.
in ultimii ani s-au diversificat domeniilor de interes ale speciali0ilor din
catedrd, orientati acum §i spre teme precum exilul, utopia, literatura in Europa de Est,
reevaluarea literaturii apdrute in regim de cenzurd.
Cadrele didactice ale Catedrei erau:
Profesori: Mircea Anghelescu (§ef de catedrd), acad. Eugen Simion, Stefan
Cazimir, Elena Filipa§, George Gana, Alec Hantd, Nicolae Manolescu, Dan Horia
Mazilu, Florin Mihdilescu, Eugen Negrici, Mihai Zamfir;
Conferentiari: Gheorghe Ciompec, Valentina Curticeanu, Ion Florin
Manolescu, Alexandru Melian, Vasile Sandu;
Lectori: Mircea artdrescu, Ion Bogdan Lefler, Mihai Moraru, Liviu
Papadima, Mircea Vasilescu;
Asistenti: Ioana Pdrvulescu, Sebastian Popa, Minodora Bucur, Iulian Costache,
Gabriela Gabor, Ion Manolescu, Gabriel Mihdilescu, Gheorghe Ardelean;
Preparatori: Iulian Bdicut.
Catedra de limbá românei avea incluse in planul sdu de cercetare urmdtoarele
domenii lingvistice: fonologia, morfologia, sintaxa, lexicologia §i semantica, istoria
www.digibuc.ro
limbii române, etnologia, dialectologia, lingvistica generala, stilistica, pragmatica. in

plus, erau abordate aspecte ce apartin tuturor nivelurilor limbii, diferitelor varietäti
regionale si socio-culturale ale acesteia, din punct de vedere sincronic si diacronic,
adesea din perspectivä contrastivd (comparând româna cu alte limbi).
Cadrele didactice ale catedrei erau:
Profesori: Gabriela Dindelegan (sef de catedrd), Angela Bidu-Vrânceanu,
Theodor Hristea, Li liana Ruxändoiu, Mihaela Zamfir;
Conferentiari: Maria Cdtanescu, Georgeta Ciompec, Ion Coja, Gheorghe
Doca, Constantin Dominte, Emil Ionescu, Manuela Saramandu;
Lectori: Cristina Caldrasu, Petre Dutu, Andreea Ghita, Liviu Groza, Mihai
Marta, Gheorghe Sanda, Camelia Stan, Elena Toma, Andra Vasilescu, Rodica Zafiu,
Viorel Guruianu;
Asistenti: Oana Murärus, Cezar Bäldsoiu, Claudia Ene, Cristian Moroianu,
Camelia Usurelu, Cristiana Predelescu;
Preparatori: Helga Bogdan, Andreea Soare.
Colectivul de teoria literaturii. intregul personal didactic al catedrei de teoria
literaturii si-a efectuat pregairea in Universitatea din Bucuresti. Catedra avea un
colectiv format din 8 membri, si anume:
Profesori: Mircea Martin (sef de catedrd); conferentiari: Antoaneta
Tändsescu, Alexandru Tudoricd; lectori: Nicolae Ratd, Carmen Musat, Ovidiu
Verdes, Andreea Deciu; asistenti: Oana Fotache-Dubälaru.
Colectivul de literaturá comparatá reunea personaliati cu preocupdri extrem
de diverse de la studiul curentelor de gândire contemporane (deconstructivism,
postmodernism) la hermeneuticd, istoria artelor, literatura clasicä si modernd.
Cercetärile din ultimii ani au reinterpretat câteva momente si personalitäti ale culturii
nationale (Iorga, Zarifopol, Cioran, Eliade), dar au adus si contributii remarcabile in
schimbul de idei international (despre T. S Eliot, Cavafis, Eco). Cadrele didactice
care compuneau acest colectiv erau: prof. dr. Caius Dobrescu; prof. dr. Carmen
Musat Matei; prof. dr. Ovidiu Verdes; prof. dr. Dan Grigorescu; conf. dr. Elena
Mazilu-Ionescu; conf. dr. Alexandra Vrânceanu; lect. dr. Romanita Constantinescu;
lect. dr. Oana Fotache-Dubdlaru; lect. dr. Ruxandra Iordache; lect. dr. Emil Moangd;
asist. Bogdan Tänase; asist. dr. Räzvan Tufeanu-Livintz; asist. dr. Delia Ungureanu.
Colectivul de etnologie 0 folclor era format din specialisti formati la
Facultatea de Litere. Cadrele didactice care compun acest colectiv erau: profesori:
Nicolae Constantinescu (sef de catedeä), Silviu Angelescu; conferentiari: Pavel
Ruxändoiu; lectori: Lucia Ofrim (bursierä Fullbright, Universitatea din Michigan,
1996-1997), Rodica Zane; asistenti: Ioana Ivan.
Colectivul de comunicare 'i relatii publice era compus din specialisti si
colaboratori din afara Facultätii si ai Universitätii, fapt care demonstra orientarea
flexibild si receptiva fata de dinamica socio-culturalä contemporand a catedrei,
interesatä sa se plaseze constant in avangarda procesului general de restructurare si
modernizare a invätämântului superior românesc.
www.digibuc.ro
286 ADINA BERCIU-DRii GHICESCU
Activitatea didacticd §i. de cercetare a catedrei era orientatd cdtre domenii

precum: teoria comunicdrii, relatii publice, istoria culturii §i mentalitdtilor, studiul
culturii de masd, semioticd, comunicarea audio-vizivald, publicitate, management,
sociologie aplicatd, psihologie sociald, relatii interculturale, informaticd. Cadrele
didactice care alcdtuiau acest colectiv erau: profesori: Mihai Dinu; conferentiari:
Cezar Tabarcea (§ef de catedrd), Monica Spiridon; lectori: Adela Rogojinaru, Olga
Bdldnescu, Alexandru Ofrim; asistenti: Laura Mesina, Alexandra Crdciun, Valentin
Perciun; preparatori: Adrian Chivu, Cristina Dobre.
Catedra de bibliologie # viinta informárii era compusd din profesori cu o
bogatd experientd In abordarea i crearea fenomenului informational, in promovarea
formelor de invátdmânt clddite pe un echilibru rational intre teorie §i practicd, intre
modernitate §i traditie, urmdrind formarea managerilor necesari in organizarea §i
diseminarea cunoa§terii. Catedra oferea studentilor o bazd documentard §i tehnologicd
adecvatd §i asigurd participarea la programe de schimburi internationale cu universitdti
de renume. Cadrele didactice care o compuneau erau: profesori: Ion Stoica (§ef de
catedrd); conferentiari: Doina Banciu, Mircea Regneald; lectori: Eugen Marinescu,
Laurentiu Avram, Rodica Mandeal, Zenovia Niculescu, Simona Antonescu, Ionel
Enache, Elena Târziman, Cristina Popescu; preparator: Luciana Porumbeanu.
Departamentul de studii culturale europene a functionat ca sectie autonomd a
Facultdtii de Litere bled din anul infiintdrii (1998) când reprezenta o structurd
didacticd noud in spatiul academic românesc, proiectatd din perspectiva reformei
invdtdmântului superior, ca un efort de modernizare, in acord cu evolutia României
contemporane, orientatd spre integrarea europeand. Cursurile se desfd§urau pe o
duratil de 4 ani, cursuri de zi, in timpul cdrora aceastä specializare forma specialiti
in problemele culturii europene. Absolventii beneficiau totodatd de cuno§tinte solide
de istorie, geografie, literaturd, filosofie, drept, tehnici informative §i limbi strdine,
care le permiteau sd activeze in invatamânt sau diplomatic.
Planul de invdtdmânt cuprindea discipline fundamentale de specialitate §i
complementare, in regim obligatoriu, optional ori facultativ, oferind o pregdtire
diversificatd, deschisd sa rdspundd alegerilor §i intereselor de studiu ale unui numdr
cit mai mare de studenti. De asemenea, facultativ, studentii urmau un modul psiho-
pedagogic, indispensabil carierei didactice.
Seful departamentului a fost prof. dr. Ion Vasile 5erban.
Colegiul de administralie §'i Secretariat a fost infiintat in 1991 §i era
structurat in cloud sectii de specializare: Biroticd §i Biblioteconomie Arhivisticd. Cu
o duratd de §colarizare de trei ani, sectia de Biroticd avea ca obiectiv pregkirea de
secretari, cadre cu pregkire superioard necesare administratiei de stat, secretariatelor,
intereprinderilor §i institutiilor, vietii administrativ-economice in care birotica §i
multiplele sale utilizdri sunt necesare. Sectia de Biblioteconomie i Arhivisticd,
având aceea§i duratd de scolarizare, pregdtea speciali§ti in domeniile organizdrii,
functiondrii §i administrdrii bibliotecilor din toate sectoarele de activitate §i arhivi§ti,
profilati pe arhivisticd, conservarea documentelor, selectionarea, ordonarea,
inventarierea, evidenta acestora, prelucrarea de valori patrimoniale etc.
www.digibuc.ro
Directorul Colegiului a fost pand in anul 2000 prof. Alec Hantd, succedat in
intervalul 2000-2004 de cord. dr. Adina Berciu. Cadrele didactice ale colegiului
erau: conf. dr. Adina Berciu, lect. dr. Niculina Vdrgolici, lect. dr. Verginia Vedina§.
in Facultatea de Litere functionau i unitdti de cercetare tiintificà, precum:
Centrul de studii ebraice Goldstein-Goren" (director prof. dr. Dan Horia
Mazilu) a cdrui infiintare s-a datorat con§tientizdrii importantei covdr§itoare pe care
istoria, religia, civilizatia §i cultura ebraicd au avut-o in formarea §i evolutia gdndirii
europene. Scopul centrului era acela de a promova studiul i cunoa§terea culturii
ebraice. Componenta §tiintificd a activitdtii Centrului de Studii Ebraice Godstein-
Goren" s-a materializat in programe de cercetare pe o tematicd cu referire la istoria,
filosofia, civilizatia §i arta ebraicd; in tipdrirea unor volume de studii; in organizarea
de manifestdri §tiintifice interne §i internationale; in publicarea unor reviste §tiintifice
(ex. Studia Hebraica").
Centrul de Studii Europene (director prof. dr. Dan Horia Mazilu) s-a ocupat
de cercetare interdisciplinard in domeniul studiilor culturale.
Nu poate fi omisd mentionarea Laboratorului interdisciplinar de studii in
domeniul comunicdrii: Unibuc-Intercom (director conf. dr. Cezar Tabarcea), care s-a
remarcat prin publicarea unui buletin informativ §i a unei culegeri de studii, sau prin
derularea, in colaborare cu Universitatea din Strasbourg, a unui program de servicii
de Relatii publice intitulat Romdnia la ora Europei".
Centrul de cercetare a fenomenului folcloric (director prof. dr. Nicolae
Constantinescu) a avut ca obiective: cercetarea i studiereafinvatarea culturii
populare romdne§ti in pragul mileniului HI; constatdri, evaludri, prognoze, actiune,
reinnoirea perspectivei teoretice (sociologicd §i antropologica) asupra culturii
populare; adaptarea metodelor §i tehnicilor de investigare a culturii populare la
conditiile concrete de existentd a acesteia in contemporaneitate §i construirea
modelelor de studierdinvdtare a ei.
Seminarul de literaturei romemer" veche Nicolae Cartojan" (condus de prof.
Dan Horia Mazilu) a avut ca obiective: editarea Buletinului §tiintific Noi cercetdri
literare" (ajuns in 2000 la nr. 5); organizarea Scolii de yard de literaturd veche
Cozia 2000"».
Facultatea de Litere astAzi,

la 150 de ani de invAtämânt filologic15
in prezent Facultatea de Litere din Bucure§ti beneficiazd de activitatea a
peste 100 de cadre didactice §i inmatriculeazd 1.883 de studenti la cuysuri de zi, 205
la cursuri cu Frecventd Redusd (FR), 506 la invdtdmânt la Distanta (rD), 518 la
master, la care se adaugd 37 de licentiati care urmeazd cursul postuniversitar de
15 Informatiile sunt preluate de pe site-ul: ro.wikipedia.org/wiki/Facultatea de Litere a Universitätii din
Bucuresti (31 dec. 2012).
www.digibuc.ro
reconversie profesionald pentru obtinerea calificdrii de profesor de limba 0 literatura

romând. in fiecare an, 25 de persoane urmeazd cursul postuniversitar de perfectionare
in Biblioteconomie 0 tot atâtea persoane il urmeazd pe cel de perfectionare ca
profesori documentari0i.
Conducerea Facultätii de Litere este asiguratä de: decan conf. dr. Oana
Chelaru-Muräru§; prodecani prof. dr. Emil Ionescu, cord. dr. Cristian Moroianu,
conf. dr. Cristina Popescu, conf. dr. Laura Mesina, lect. dr. Oana Fotache-Dubdlaru.
Facultatea este structuratä pe: Departamente, Centre de Cercetare, Scoala
Doctorald §i HD (invätämântul Deschis la Distantd).
Departamentele Faculteitii de Litere sunt urmdtoarele:
1. Departamentul de Lingvisticel format din Catedra de Limba Romând
director departament prof. dr. Rodica Zafiu.
2. Departamentul de Studii Literare format din Colectivul de Literaturä
Romând, Colectivul de Teoria Literaturii §i Colectivul de Literaturd comparatd
director departament prof. dr. Mircea Vasilescu.
3. Departamentul de $tiinte ale Comunicelrii format din Catedra de
Comunicare 0 Relatii Publice 0 Catedra de Stiintele Informärii 0 Documentärii
director departament prof. dr. Adela Rogojinaru.
4. Departamentul de Studii Culturale format din Catedra de Studii Europene
0 din Colectivul de Etnologie §i Folclor director departament prof. dr. Mihaela
Constantinescu.
5. Departamentul de $tiinte Administrative format din Departamentul de
Asistentä Manageriald 0 Secretariat 0 Informaticä Aplicatd director departament prof.
univ. dr. Doina Banciu. Din octombrie 2013 este director conf. Niculina Vârgolici.
Centrul de invitämânt la Distanti i cu Frecventá Redusk in cadrul unei

strucuturi departamentale separate director prof. dr. Adela Rogojinaru.
$coala Doctoralei director prof. dr. Bogdan Lefler.
Centre le de cercetare ale Faculteitii de Litere:
1. Centrul de Studii Ebraice Goldstein-Goren" (CSEb), Director: prof. dr.
Andrei Cornea;
2. Centrul de Lingvistice2 Computationaler (CLC), Director: prof. dr. Emil Ionescu;
3. Centrul de Cerceteiri de Etnologie 4'i Folclor (CercEF), Director: conf. dr.
Narcisa Stiucd;
4. Centrul de Cerceteiri Interdisciplinare in $tiintele Comuniceirii §q Re latii
Pub lice (CISCOREP), Director: conf. dr. Adela Rogojinaru;
5. Centrul de Cercetári Interdisciplinare de Studii Culturale Europene i
Românegi Tudor Vianu" (CISCER), Director: prof. dr. Mircea Martin;
6. Centrul de Cercetare pentru Informalia Digitalil (DIGINFO), Director:
prof. dr. Doina Banciu;
www.digibuc.ro
7 . Centrul de Lingvistica Teoreticei i Aplicatei (CLTA), Director: prof. univ.

dr. Rodica Zafiu;
8. Centrul de Studii
Europene (CSE), Director: prof. dr. Mihaela Constantinescu;
9. Centrul Interdisciplinar de Cercetare in Managementul Informatiei En
Epoca Digitalá (CICMIED), Director: prof. dr. Adina Berciu.
Prezentdm pe scurt structura i activitatea Departamentelor 0 a Centrelor
de Cercetare.
Departamentul de Lingvisticä16 este unul dintre cele mai vechi ale facultdtii,
contintiând activitatea Catedrei de limba romând, apdrute prin reunirea catedrelor de
Istoria limbii române §i de Limba romând contemporand. Sub diverse titulaturi
cuprinse in diferite structuri administrative, disciplinele filologice §i lingvistice au
fost predate incd de la constituirea Faculatii de Litere i Filosofie a Universitdtii din
Bucure§ti, astfel cá printre figurile tutelare ale Departamentului se nurnded, incepând
din secolul al XIX-lea, Bogdan Petriceicu Hasdeu, August Treboniu Laurian, Lazdr
Saineanu, apoi Ov. DensuSianu, Al. Rosetti, I. A. Candrea, J. Byck, Tache Papahagi,
Iorgu Iordan, Al. Graur §i, mai aproape de noi, Ion Coteanu, Boris Cazacu, Em.
Vasiliu, Liviu Onu, Matilda Caragiu Marioteanu, Theodor Hristea i multi altii.
Departamentul cuprinde speciali§ti de prestigiu in domeniul lingvisticii, al
cdror principal obiect de cercetare este limba romând, sub toate aspectele §i in toate
varietdtile sale, in sincronie i diacronie. Preocupdrile §tiintifice ale membrilor
departamentului acoperd o arie largd, de la morfosintaxa limbii române, foneticd §i
fonologie, lexic, frazeologie, semanticd lexicalä, terminologie, stilisticà, retoricd §i
pragmaticd la istoria limbii, filologie, dialectologie, lingvisticd computationald etc.
Departamentul are un masterat propriu (Studii avansate in lingvisticä. Structura
functionarea limbii române), §i asigurd organizarea studiilor doctorale in domeniul
lingvistic aplicate limbii române (13 profesori sunt conducdtori de doctorat).
Activitatea §tiintificd se desfd§oard prin intermediul centrului de cercetare al
Departamentului: Centrul de Lingvisticd Teoreticd §i Aplicatd (CLTA) §i in
colaborare cu institutele Academiei Române (in primul rand cu Institutul de
Lingvisticd Iorgu Iordan Al. Rosetti"). Membrii departamentului au participat la
mai multe proiecte de cercetare nationale §i internationale.
in momentul de fatd, Departamentul cuprinde 34 de membri, §i anume: prof.
dr. Emil Ionescu; prof. dr. Andra Maria Vasilescu; prof. dr. Rodica-lleana Zafiu;
conf. dr. Oana Chelaru-Murdrq; conf. dr. Cristian Moroianu; conf. dr. Camelia
Gabriela U§urelu; conf. dr. Liviu Groza; conf. dr. Camelia Stan; lect. dr. Claudia
Mariana Ene; lect. dr. Mihaela Isabela Nedelcu; lect. dr. Helga Iuliana Oprea; lect.
dr. Melania Roibu; lect. dr. Dorina Florentina Sânmihdian; lect. dr. Andreea Soare;
asist. drd. Raluca Brdescu; asist. dr. Mihaela Viorica Constatinescu; asist. dr. Adina
Dragomirescu; prep. drd Madalina Spdtaru-Pralea; asist. dr. Gabriela Stoica; lect. dr.
Cristina Alice Toma; asist. dr. Oana Utd.
16 Informatii preluate de pe site-ul Facultätii de Litere (aprilie 2013)

www.digibuc.ro
Profesori emeriti: Angela Bidu-Vrdnceanu, Grigore Brâncu§i, Florica

Dimitrescu, Li liana Ionescu Ruxdndoiu, Mihaela Manca§, Gabriela Pand Dindelegan,
Valeria Gutu Roma lo, Nicolae Saramandu. Sunt membri corespondenti ai Academiei
Române profesorii: Gheorghe Chivu iar dintre profesorii consultanti: Gabriela Pand-
Dindelegan §i Grigore Brâncu§i; Valeria Gutii Romalo, membru de onoare al
Academiei Române.
Membrii departamentului asigurd o bund parte din cursurile §i seminariile
specialitdtii de licentd Limba i literatura romemei 0 limbei ci literaturá streiinä
(cursuri generale Limbd romând contemporand, Istoria limbii, Lingvisticd generald
i numeroase cursuri optionale), precum i cursuri adaptate la necesitatile altor
programe de licentd (Literaturd universald i comparatd-o limbd §i literaturd strdind;
Etnologie; Comunicare §i relatii publice; Studii europene; Biblioteconomie i tiinta
informdrii; Asistentd manageriald §i secretariat). De asemenea, membrii departa-
mentului tin cursurile §i atelierele masteratului de specialitate Studii avansate In
precum i cursuri la alte programe de masterat ale faculatii (Didactici ale
disciplinelorfilologice, Teoria yi practica editarii etc.).
Un alt obiect de activitate didacticd a departamentului este reprezentat de
organizarea cursurilor introductive §i practice de predare a românei ca limbd strdind
pentru anul pregkitor i pentru studentii Erasmus §i de realizarea unor testdri nationale
internationale, in colaborare cu Institutul limbii române i cu alte
Departamentul organizeazd anual, la inceputul lunii decembrie, un colocviu
international, ajuns in 2012 la a doudsprezecea editie.
Departamentul de studii literare'7 format din Colectivul de Literaturd
Romând, Colectivul de teoria literaturii i Colectivul de literaturd comparatd; director
este prof. univ. dr. Mircea Vasilescu.
Traditia Departamentului de Studii Literare coincide, in fapt, cu istoria
Facultátii de Litere ci Filosofie a Universitdtii din Bucure§ti. Anul universitar 1884
1885, când Titu Maiorescu i§i incepe Cursul de istoria filosofiei (germane, franceze,
engleze) En secolul 19, inaugureazd seria de prelegeri sustinute de personalitdti
remarcabile ale culturii române in cadrul acestei prestigioase institutii, directie
continuatd in perioada interbelicd de Nicolae Cartojan, G. Cdlinescu, Tudor Vianu
etc., §i prelungitd pând in zilele noastre de profesorii Paul Cornea, Nicolae
Manolescu sau Mircea Martin.
in prezent Departamentul de studii literare, unul dintre cele cloud depar-
tamente mari ale Facultdtii, are 31 de membri §i 14 profesori consultanti, cuprinzând
multe personalitdti de valoare ale culturii române de astdzi (istorici literari,
teoreticieni, esei§ti, scriitori §i critici de intâmpinare). Preocupdrile lor §tiintifice
acoperd o arie largd: de la istoria literard (perioade, autori, tendinte), la critica literard
teoria literaturii (genuri, curente, poeticd, Sunt speciali§ti care asigurd
17 Informatille pentru acest departament ne-au fost comunicate de care d-ra lect. dr. Catrinel Popa
(aprilie 2013).
www.digibuc.ro
baza documentard a cercetdrii, prin alcdtuirea de editii critice sau prin descoperirea
de texte inedite, dar care se ocupd si de aspectele teoretice mai generale ale
disciplinei, ca si de situarea literaturii române in context comparatist. in momentul de
fatd, departamentul cuprinde specialisti avizati in teoria lecturii, paraliteraturd,
oratorie veche româneascd, stilistia literard diacronicd, romantism românesc,
perioada marilor clasici, literatura interbelia si cea contemporand.
Sunt in curs de desfdsurare atât proiecte individuale de amploare, cât si
activitäti de cercetare ce presupun lucrul in echipd, de pildd proiectul MARIS
(Migration and Reshaping Identities in Romanian Travel Writings, 1960-2010),
2011-2014, coordonat de Liviu Papadima.
Ultimii ani au adus o noud diversificare a domeniilor de interes ale
specialistilor orientati acum si Care teme precum exilul, utopia, literatura est- si
central-europeand, reevaluarea literaturii apdrute in regim de cenzurd, memoria
autobiograficd, raporturile dintre literaturd si celelalte domenii artistice (film,
muzia, teatru, arte vizuale) etc. Mai cu seamd incepând cu anul academic 2011
2012, and Catedra de istorie a literaturii romae, Catedra de teorie literar6 §i
Catedra de literatur6 comparat6 s-au unit, formând actualul Departament de studii
literare, se observd nu numai diversificarea preocupdrilor stiintifice si a ariilor
investigate, ci si un interes tot mai sporit pentru aborddrile de tip interdisciplinar, in
concordantd cu noile tendinte internationale din domeniul cercetdrii umaniste.
Membrii Departamentului de studii literare sustin cursuri si seminare de
literaturd romând, teorie literard si literaturd comparatd, atât in cadrul programelor de
licentd, la sectiile Limba si literaturd romând A si Limba si literaturd romând B, din
cadrul Faculatii de Litere, cât si in cadrul programelor de studii aprofundate
(Masterat). Oferta in materie de cursuri optionale este foarte diversificatd (George
Ardeleanu: Literatur6 i Gulag. Scriitori En procese politice. Scriitori in arhivele
Securitâtii; Paul Cernat: T'ânära generatie interbelic6. Autenticism, existentialism,
radicalism; Caius Dobrescu: Teoria literar6 0 scrierea creatoare. Naratiunea
detectivisticá; Ion Bogdan Lefter: Primii postmoderni: ,Scoala de la TErgovi0e"; Ion
Manolescu: Literaturei 0 ideologie comunist6; Gabriel Mihdilescu: Ipostaze ale
feminitâtii In cultura româneascei veche; Simona Popescu: Literatura experimental6
din România; Ioana Pârvulescu: Literatura românei modernd 0 jocul. Forme 0 sensuri
ale ludicului §.a.m.d.) Tot la fel de ofertante sunt si programele de Masterat (Elena
Filipas: Teorii ale genului; Mihai Moraru: Imagologie; Carmen Musat: Memorie 0
constructie identitarei; Mihai Zamfir: Introducere In hermeneutica literar6 §.a.m.d.)
Profesorii consultanti din cadrul departamentului predau la $coala doctoralei a
Facultdtii de Litere si coordoneazd doctorate pe teme de istorie si teorie literard.
Componenta aplicatd are o pondere importantd in cadrul programelor initiate
de Departamentul de Studii Literare; pe lângd practica padagogia desfäsuratd in
scoli si licee, sub indrumarea profesorilor-mentori, studentilor, masteranzilor si
doctoranzilor li se oferd ocazia sd se initieze / perfectioneze prin vizite si stagii
desfdsurate in institutiile partenere (Institutul Cultural Roma, Muzeul Literaturii
www.digibuc.ro
292 ADINA BERCIU-DRÄGNICESCII
Romeme, Biblioteca Nationalet, Biblioteca Centrald Universitarei qi Biblioteca

Academiei Romeme, Arhivele Nationale, Arhivele CNSAS, muzee §i case memoriale
ale scriitorilor din Bucure§ti etc.)
Masteranzii, doctoranzii §i postdoctoranzii din cadrul departamentului
participà cu regularitate la sesiuni de comunicäri din Ord §i din sträindtate,
publicânduli rezultatele cercetärilor intreprinse in reviste academice prestigioase, in
volume de studii, proceedings-uri i in volume de autor.
De asemenea, prin parteneriatele stabilite cu alte institutii de invätämânt
superior din tara (Universitatea Babeq-Bolyai din Cluj-Napoca) sau din sträinätate
(Universitatea La Sapienza din Roma sau Universitatea Complutense din Madrid),
masteranzii §i doctoranzii Inscri§i in programele Departamentului de studii literare
pot beneficia de mobilitati §i stagii de cercetare interne §i internationale.
in anul 2013 componenta Colectivului de literaturd romând este urmdtoarea:
prof. dr. Ion Bogdan Lefter; prof. dr. Liviu Papadima; conf. dr. Mircea Cdrtdrescu;
conf. dr. Paul Cernat; conf. dr. Daniel Cristea-Enache; conf. dr. Ion Manolescu; conf.
dr. Gabriel Mihdilescu; conf. dr. Ioana Pârvulescu; conf. dr. Simona Popescu; conf.
dr. Mircea Vasilescu (§ef de departament); conf. dr. Räzvan Voncu; lector dr. George
Ardeleanu; lector dr. Iulian Bdicu§; lector dr. Iulian Costache; lector dr. Catrinel
Popa; lector dr. Sebastian Vlad Popa; asistent dr. Minodora Bucur; asistent dr.
Luminita Marcu; asistent dr. Magdalena Rädutd.
Profesori consultanti: prof. dr. Mircea Anghelescu; prof. dr. Stefan Cazimir;
prof. dr. Paul Cornea; prof. dr. Elena Filipa§; prof. dr. Florin Manolescu; prof. dr.
Nicolae Manolescu; prof. dr. Dumitru Micu; prof. dr. Florin Mihdilescu; prof. dr. Mihai
Moraru; prof. dr. Eugen Negrici; prof. dr. Eugen Simion; prof. dr. Mihai Zamfir.
Componenta Colectivului de teoria literaturii qi a Colectivului de Literaturá
Comparatei in anul 2013 este urmätoarea: prof. dr. Caius Dobrescu; prof. dr. Carmen
Mu§at Matei; prof. dr. Ovidiu Verde§; conf. dr. Elena Mazilu-Ionescu; conf.
dr. Alexandra Vrânceanu; lector dr. Romanita Constantinescu; lector dr.Oana
Fotache-Dubälaru; lector dr. Ruxandra Iordache; lector dr. Emil Moangd; asistent dr.
Bogdan Tänase; asistent dr. Räzvan Tufeanu-Livintz; asistent dr. Delia Ungureanu.
Profesori consultanti: prof. dr. Mircea Martin; prof. dr. Antoaneta Tänäsescu
0 bund parte dintre membrii Departamentului participd la proiectele de
cercetare ale Centrului Interdisciplinar de Studii Culturale Europene §i Române§ti
Tudor Vianu", infiintat in anul 2006 (director: prof. dr. Mircea Martin). Situat la
confluenta intre disciplinele umaniste intre care studiul literaturii rämâne
preocuparea constantä Centrul Tudor Vianu" organizeazd periodic intâlniri §i
dezbateri ce i§i propun sä creeze un cadru de discutii pentru profesori, cercetätori,
doctoranzi §i studenti interesati de problematica actuald in domeniul studiilor
culturale, teoriei literaturii, antropologiei culturale, istoriei mentalitätilor etc., cadru
in care ideile noi sunt a§teptate sä aparä tocmai din luminarea reciproca a unor
domenii de cercetare diferite.
www.digibuc.ro
in plus, membrii Centrului pregkesc manifestdri §tiintifice (conferinta

internationald Cum poate fi cineva european? Literaturd qi identitate culturalei in
modernitatea europeanei/ How Can One Be a European? Literature and Cultural
Identity in European Modernity, Facultatea de Litere, Universitatea din Bucure§ti, 2
3 martie 2012) §i propun proiecte de cercetare pe teme de actualitate in domeniul
disciplinelor umaniste (e.g. Literatura romema in cultura occidentald contemporana.
Valorile literare ca vehicul al brandului cultural LIRCO, 2007-2010; MARIS
(Migration and Reshaping Identities in Romanian Travel Writings, 1960-2010),
2011-2014 etc.
Departamentul de ,51tiinte ale Comuniceirii este format din Catedra de
Comunicare §i Relatii Pub lice §i Catedra de Stiinte ale informdrii i documentdrii.
Colectivul de Comunicare ci Relatii Pub lice (DCRP) a devenit in 1993 prima
structurd academicd specializatd, in cadrul Faculatii de Litere a Universitatii din
Bucure§ti. Structura urmeazd modelul celor mai prestigioase departamente similare
ale universitkilor din State le Unite ale Americii §i din Uniunea Europeand.
Specializarea Comunicare §i Relatii Publice se finalizeazd cu titlul de licentiat dupd
trei ani de studiu i cu posibilitatea aprofunddrii cuno§tintelor la programele de
masterat. Cursurile departamentului se axeazd pe pregdtirea profesionald specified
domeniilor de relatii publice, sociologie, psihologie §i management; pregkirea
generald (cursuri IT, limbi strdine, istoria mentalitdtilor, antropologia comunicdrii).
Catedra de Comunicare §i relatii publice coordoneazd i activitatea didacticd
de invdtdmânt la distantd i cu frecventd redusd, director prof. dr. Adela Rogojinaru.
Departamentul organizeazd §i studii de masterat cu cloud' domenii:
1. Modele de Comunicare i Relatii Pub lice
Masteratul pregdte§te absolventi cu calificare superioard in coordonarea §i
managementul programelor §i campaniilor de relatii publice, cu aplicatii specifice
preponderente in domeniul comuniedrii prin eveniment (event PR), gestiondrii
comunicdrii in situatii de crizd, deontologiei RP, relatiilor specifice ale organizatiilor
cu mass-media actuale, in conditiile dezvoltdrii jurnalismului alternativ §.1 a noilor
tehnologii. Curriculum-ul mentine un echilibru intre dimensiunea teoreticd §i cea
practicd. Competentele sunt structurate astfel incdt sä ofere cuno§tinte de specialitate,
dar i capaciati de management in coordonarea procesului de Relatii Publice.
Activitdtile practice se desfd§oard in ateliere, care au scopul de a analiza §i de a
alcdtui un portofoliu de bune practici in domeniul relatiilor publice din agentiile
organizatoare de evenimente.
2. Consultantil Expertiza In Publicitate
Programul se adreseazd absolventilor cu studii de licentd din domeniul
§fiintelor sociale §i comunicationale, precum i practicienilor care doresc sà
aprofundeze diverse strategii §i tehnici de comunicare specifice companiilor de relatii
publice i publicitate. Cursurile acoperd o varietate de aplicatii in domenii precum
,,copywriting, metode de analizd a imaginii publicitare, managementul agentiilor de
relatii publice §i publicitate, comportamentul consumatorului. Se urmdre§te formarea
www.digibuc.ro
competentelor de tip client service, de tip creativ, de tip organizational/managerial

sau necesare In formarea imaginii de marcd.
Colectivul de Relatii Pub lice este reprezentat de: prof. dr. Monica Spiridon;
prof. dr. Adela Rogojinaru; conf. dr. Alexandru Ofrim; conf. dr. Laura Mesina; lect.
dr. Ana Maria Teodorescu; lect. dr. Cristina Bogdan; asist. dr. Valentin Perciun;
asist. dr. Adela Toplean.
Colectivul de $tiinte ale Informárii 0 Documentárii
invätämântul universitar bibliologic, s-a aflat dintru inceput sub auspiciile
pragmatice sau teoretice ale unor personalitäti culturale românqti precum: Joan Bianu,
Nicolae Iorga, Nicolae Georgescu-Tistu, Ioachim Cräciun, Tudor Vianu, Dan
Simonescu §i. a evoluat sub diferite forme, find puternic influentat de École des
Chartes din Franta. La Universitatea din Bucure§ti, in cadrul Facultatii de Litere,
incepând din anul 1932, au fost introduse primele cursuri de bibliologie, sub forma
unei docente de specialitate, sustinute de profesorul Nicolae Georgescu-Tistu, creatorul
conceptului de bibliologie româneascd, iar la Cluj de profesorul Ioachim Cräciun.
in anul 1953 a fost infintatä Sectia de Biblioteconomie, care si-a desfd§urat
activitatea intre anii 1953-1958 in cadrul Facultätii de Filologie a Universitätii din
Bucure§ti, iar intre anii 1963-1970 la Institutul Pedagogic al aceleia§i universitäti.
Cursuri facultative de bibliologie au fost sustinute la Facultatea de Filologie din
Bucure§ti, intre anii 1960-1969, de conf. Mircea Tomescu, intre 1970-1972, de prof.
dr. docent Dan Simonescu §i apoi, intre 1972-1980, de lect. Corneliu Dima Drägan.
Mutatiile semnificative din lumea tumultoasä a cärtii §i a informatiei au
impus dupd o absentä de 32 de ani crearea unei structuri universitare specifice
profesiilor infodocumentare. Astfel, in anul 1990 s-a infiintat prima Sectie de
Bibliologie §i §tiinta informärii in cadrul Facultätii de Litere a Universitätii din
Bucure§ti. Aceasta a reprezentat nu doar cea dintAi sectie de profil din tara ci i
singura catedrd de sine stätätoare.
Specializarea Biblioteconomie 0 Sainte ale Informárii18 , forma de invatämânt
zi, apartine profilului Stiinte ale comunicdrii *i este autorizatä sä functioneze in
cadrul Facultätii de Litere a Universitatii Bucure§ti furnizând speciali§ti atat de
necesari in organizarea §i diseminarea informatiei. infintatä in 1990 specializarea
Biblioteconomie 0 qtiinte ale informärii19 si-a propus: formarea profesionald de
speciali§ti in biblioteconomie §i §tiintele informärii prin invätämânt universitar de
lunga duratd, organizat in prezent sunt forma invätämântului de zi; perfectionarea in
domeniul biblioteconomiei §i §tiintelor informärii a licentiatilor prin organizarea
invätämântului postuniversitar de studii aprofundate (masterat), de specializare i
perfectionare, doctorat etc.; acordarea de diplome §i certificate de studii
corespunzdtoare; dezvoltarea activitätilor de cercetare §tiintifick consultantä in
18
Informatiile pentru Colectivul de Stiinte ale informärii au fost transmise de catre prof. Ionel Enache
(martie 2013) si au fost completate cu informatiile preluate de pe site-ul facultätii. Pentru Catedra de
Comunicare si Relatii Publice am preluat informatii de pe site-ul Facultätii de Litere.
19
Arhiva RUB., fond Senat, 7 iunie 1990, nepaginat.
www.digibuc.ro
domeniul biblioteconomic, expertizd si alte servicii informationale; perfectionarea

invätämantului, a cercetärii stiintifice si serviciilor prin adaptarea permanentd a
continutului, in procesele de invätämant si cercetare la tendintele de progres de pe
plan mondial si la dinamica dezvoltärii economico-sociale a Romaniei; sprijinirea
cadrelor didactice pentru participarea la competitii in vederea castigdrii de proiecte
stiintifice finantate din fonduri nationale si ale U.E; cooperarea cu universitati din
tara si sträinätate pentru dezvoltarea unui invätämant modern si eficient.
Absolventii acestei specializäri lucreazä fie ca specialisti In informarea
documentard, fie ca experti in transferul de informatii, organizatori 0 manageri de
structuri si sisteme info-documentare, bibliotecari, bibliografi etc. in plus, odatd cu
anul scolar 2006-2007, a inceput procesul de creare in licee si scoli generale a
Centrelor de Informare si Documentare (CDI), in care isi desfasoard activitatea
profesorii documentaristi.
Colectivul de Stiinte ale Informärii si Documentdrii din cadrul
Departamentului de $flinte ale Comuniceirii al Facultatii de Litere reprezintä singura
structurd de invätämant superior din Romania care desfasoarä un program de studii
de nivel masteral centrat pe problemele organizdrii si disemindrii documentelor si
informatiilor in societatea contemporand. Acest program are in vedere schimbdrile
inregistrate in societatea informatiei in ultimii ani, precum si directivele Uniunii
Europene legate de mecanismele pentru stocarea si transferul informatiilor.
Colectivul de Stiinte ale Informärii si Documentdrii editeazd Revista Studii de
Biblioteconomie §i $tiinta Informárii/Library and Information Science Research.
Aceasta este o revistä stiintificd cu aparitie anuald, in limba engleza, care se
adreseazd bibliotecarilor, specialistilor in informare si documentare, managerilor din
structurile infodocumentare, profesorilor, cercetkorilor si studentilor interesati de
aspecte inedite privind circulatia eärtii si a informatiei.
Revista publicd articole originale privind aspecte teoretice si practice din
domeniul biblioteconomiei si stiintei informärii, recenzii, rapoarte de la conferinte/
ateliere/seminarii, prezentäri ale unor proiecte de cercetare etc.
Programul masteral functioneazd din anul universitar 1999-2000 si este
reacreditat de ARACIS din anul universitar 2007-2008.
Programul masteral Gestionarea Informatiei In Societatea Contemporand
urmäreste abordarea superioard si integratoare a aspectelor determinante in cresterea
calitätii proceselor informationale din societatea actuald.
Alte obiective pe care masteratul le are in vedere sunt: intelegerea profundd a
locului informatiei in dezvoltarea societätii; dezvoltarea capacitätii de operare in
sisteme informationale moderne; perfectionarea metodelor de cooperare interinsti-
tutionald; formarea si dezvoltarea aptitudinilor pentru cercetare; cresterea abilitätilor
de comunicare cu grupurile si cu indivizii; consolidarea cunostintelor privind
managementul performant; intelegerea relatiei performantä calitate in domeniul
transferurilor de informatii.
www.digibuc.ro
Titularii de disciplina sunt profesori i conferentiari universitari de la Colectivul

de Stiintele ale Informarii §i Documentaxii, sunt speciali§ti recunoscuti in domeniul
tiintelor informärii i practicieni in structuri infodocumentare de prestigiu.
Membrii Colectivului de $tiinte ale informárii sunt: prof. dr. Adina Berciu;
prof. dr. Ionel Enache; conf. dr. Simona Maria Antonescu; conf. dr. Octavia Luciana
Madge; cod'. dr. Cristina Popescu; lect. dr. Laurentiu Dorel Avram; asist. drd.
Simona Fortin; asist. dr. Gabriela Baran; preparator drd. Gabriela Jurubitd.
Departamentul de Studii Culturale2° este format din Catedra de Studii
Europene i Colectivul de Etnologie i Folclor; director al departamentului este prof.
dr. Mihaela Constantinescu.
Specializarea Studii Europene a fost infiintata in cadrul Facultätii de Litere in
anul 1998, sub titulatura Studii Culturale Europene, §i pregatqte viitori specialisti in
domeniul studiilor europene §i al managementului cultural. in perioada 2002-2008,
acest program a functionat ca departament independent al Facultatii de Litere, sub
titulatura de Relatii Internationale §i. Studii Europene. Aceasta perioada a fost una de
reprofilare fundamentald a departamentului, intr-un program de studii competitiv
flexibil, axat pe studiul relatiilor internationale §i. al problemelor (de mare actualitate
la acel moment) ale integrarii europene. Programul nu a renuntat totu§i, in anii
acestei evolutii, la nucleul cultural propriu. Gratie unui modul consecvent §i solid de
studii culturale pe teme europene, aceastä specializare a fost acreditata definitiv, in
anul 2008, ca program de Studii Europene (in domeniul Studii Culturale), o formula
care a permis imbinarea optima a tuturor experientelor i achizitiilor sale de panä la
acel moment, inclusiv in domeniul relatiilor internationale.
Dupd finalizarea programului de licentä, absolventii au posibilitatea de a
urma programul de master Culturä i politicá In context european i international,
acreditat din anul 2009 in cadrul Departamentului de Studii Culturale §i care a fost
conceput ca o prelungire fireasca a programului de licenta, in vederea aprofunddrii
unor discipline fundamentale §i a specializdrii in domeniul studiilor culturale
europene §i al relatiilor internationale.
Este evident astäzi cä materii precum cele studiate In cadrul acestei specia-
lizari nu mai pot fi concepute izolat, compartimentate rigid, a§a cum se obi§nuia pana
nu demult. Pentru orice profesionist in domeniul socio-uman, interdisciplinaritatea a
devenit dintr-o optiune o necesitate, iar aceasta necesitate se impune §i In sfera
deciziilor practice care implied studiile europene, studiile culturale sau relatiile
internationale. Scopul acestui Departament este tocmai acela de a contribui la
formarea unor profesioni§ti cu o bazd multidisciplinard, competenti, cu o gandire
creativa, deschi0 unor specializdri relativ diverse, gata sd se adapteze unor schimbari
de paradigma profesionalä, ceea ce nu inseamna cà multidisciplinaritatea s-ar
confunda cu superficialitatea. inceredm ca, insistand asupra celei dintai, sä o evitam
pe cea de-a doua, mai ales prin asigurarea unui evantai larg de cursuri optionale.
20Informatiile despre acest Departament ne-au fost transmise de cätre d-na prof. dr. Mihaela
Constantinescu, director al Departamentului.
www.digibuc.ro
Planul de invdtdmânt a fost proiectat in vederea unei pregdtiri multidisci-

plinare, indispensabile pentru formarea unui autentic specialist. Citdm câteva dintre
disciplinele fundamentale studiate In cei trei ani care asigurd mai ales formarea de
bazd: istoria 0 teoria relatiilor internationale, introducere in studii culturale, culturd 0
civilizatie româneascd, ideea europeank institutii 0 organizatii internationale, dinamica
culturald a globalizdrii, idei 0 mentaliati in Europa modernd, cultura mass-media,
politicd externd 0 diplomatie, management 0 marketing cultural, economie mondiald,
introducere in filosofia politick metode de cercetare in 0iinte1e sociale, analiza
conflictelor internationale in politica contemporank istoria Europei, limbi strdine etc.
Se acordd o atentie speciald disciplinelor optionale (studiate in anii II §i III),
care, pe de o parte, aprofundeazd §i completeazd cuno0intele dobândite la cursurile
generale, iar pe de alta le permit studentilor sdli alcdtuiascd singuri o parte a
programului lor de studiu. Discipline le optionale ii pot ajuta pe studenti, intre altele,
la identificarea §i precizarea unui subiect pentru lucrarea de licentd familiarizându-i
totodatd cu instrumentele de lucru profesional necesare unui studiu independent.
Discipline le optionale sunt structurate pe trei module tematice: Realitàfi ,si relatii
europene, Coordonate culturale europene, Management cultural toate asigurând o
mare libertate, atât prin oferta didacticd a profesorilor, cât 0 in alegerile operate de
studenti. Spre exemplu, in anul universitar 2012-2013 au functionat urrndtoarele
cursuri optionale: Geostrategie 0 geopoliticd, Proprietatea intelectuald §i dreptul de
autor in UE, Istoria artelor contemporane, Limbaj §i politick Analiza discursului
politic, Problematica Holocaustului, Introducere in istoria religiilor, Identitate
nationald §i identitate europeand, Opozitie/disidentd §i exil in România comunistd,
Proiecte 0 programe culturale, Bazele managementului de proiect, Tranzitie 0
democratie, Relativismul cultural, Teme socio-politice in filmografia europeank
Tehnici de negociere, Identitäti feminine in era ecranului global", Criza identitdtilor
in lumea contemporand.
Scopul acestei specializdri socio-umaniste este ca, la sfar§itul anilor de studiu,
absolventii sä fie capabili sd gestioneze in mod optim domeniul cultural, in raport cu
realitdtile europene de azi, conform exigentelor impuse de procesul integrdrii 0 al post-
integrdrii, dar 0 in contextul relatiilor intemationale sub auspiciile cdrora sunt adoptate
in prezent deciziile europene. Absolventii de Studii Europene vor putea lucra ca
functionari superiori in institutii de culturd §i in diplomatie, euro-consilieri in
departamentele guvernamentale de integrare, manageri ai institutiilor culturale din tard
§i din strdindtate, organizatori de evenimente culturale (expozitii, sirnpozioane,
congrese), manageri editoriali, producaori de programe in mass-media etc. in plus, ei
vor dispune 0 de o pregaire de bazd pretioasd in domeniul socio-uman, vor avea o
gândire clard 0 sinteticd tot atâtea atuuri care le vor permite sd se adapteze rapid 0 in
mod flexibil cerintelor pietii muncii, chiar 0 in ipoteza cd nu 10 vor gdsi imediat de
lucru in domeniul propriu-zis de studiu.
in ceea ce prive0e stagiile de practicd, acestea au loc in institutii de profil
cultural §i european care au cu Departamentul de Studii Culturale, Specializarea
www.digibuc.ro
Studii Europene parteneriate: Ministerul Culturii, Cultelor i Patrimoniului

(Departamentul de Programe Europene), Muzeul National Cotroceni, Fundatia
Nationald pentru Stiintä i Artä, Centrul Român de Politici Europene, Biblioteca
Metropolitanä Bucure0i, Revista 22", Revista de Studii Europene" etc. Studentii
au posibilitatea de a se implica in activitäti strâns legate de domeniul de studiu ales:
organizarea de conferinte, sesiuni de comunicäri 0fintifice, management cultural,
organizare de evenimente culturale i educationale.
În continuarea celor trei ani de studiu, departamentul desfd§oard un masterat
conceput pe perioada a patru semestre, la sar0tul cdruia absolventul trebuie sä
redacteze o lucrare de dizertatie. Masteratul, intitulat Culturä qi politicei In context
european i international, urmäre§te sà aprofundeze §i sa diversifice cuno0intele §i
competentele deja obtinute in ciclul studiilor de licentä, mai ales in domeniul
relatiilor internationale, al studiilor culturale §i politice. Un loc special in programa
de invätämânt Il ocupä studiile balcanice, cele de civilizatie arabd §i islamicä, precum
cursurile dedicate spatiului post-sovietic. Sunt prevdzute, de asemenea, §i ore de
atelier dedicate conceperii §i redactdrii proiectelor culturale a§adar, un masterat
deschis tuturor absolventilor de facultäti cu profil socio-uman, dar §i acelora care
doresc sa Ii lärgeascä i sa 1'0 diversifice aria competentelor profesionale. Absolventii
masteratului, viitorii profesioni0i ai institutiilor de profil, din culturd, invätämânt,
diplomatie, presd etc., sunt pregätiti sä gestioneze in mod optim domeniul cultural 0
politic, corespunzätor realitätilor române0i i europene contemporane.
De asemenea, ca furnizor suplimentar de resurse 0 adjuvant in pregätirea
teoreticd i practicä a studentilor §i a absolventilor acestei specializäri, a fost infiintat
la sar0tul anului 2011 Centrul de Studii Europene (CSE), in cadrul cdruia membrii
majoritatea cadre didactice titulare la aceastä specializare, doresc sà dezvolte
cercetarea academicd, prin proiecte interdisciplinare in care sa implice atât
cercetätori a cdror competentä §i valoare a fost recunoscutd pe plan intern §i
international, at i studenti i masteranzi ai acestei specializdri. Tot intr-un sens
complementar a fost gânditä §i Revista de Studii Europene care oferd un cadru de
prezentare (neexclusivä) a studiilor §i articolelor de specialitate redactate de
cercetätori, studenti, masteranzi sau doctoranzi in proiectele Cehtrului.
Astäzi, corpul profesoral al Departamentului de Studii Culturale, specializarea
Studii Europene numärä, in rândurile sale, cadre didactice cu experientä, precum: prof.
dr. Mihaela Constantinescu 0 prof. dr. Andrei Cornea, coordonatorul masteratului.
Acestora li se adaugd speciali0i de formatie istoricd, filologicä sau politologicä, reuniti
insä in domeniul studiilor europene: conf. dr. Andrei Siperco, lect. dr. Simona Dragan,
lect. dr. Miroslav Ta§cu-Stavre, asist. dr. Oana Preda i asist. dr. Emil Bucur.
De asemenea, Departamentul de Studii Culturale, specializarea Studii
Europene intretine o bunä relatie de colaborare cu o serie de personalitäti ale
mediului academic românesc, colaboratori (cvasi) permanenti ai acestui program de
studii, prin cursurile §i seminariile de profil pe care le sustin de ani de zile in cadrul
acestui departament. Cu ajutorul lor, programul de Studii Europene a dorit incd de la
www.digibuc.ro
început sà evite tentatia filologizdrii masive a cursurilor, optând pentru o abordare

multi si transdisciplinard. in componenta departamentului este integrat in prezent
Colectivul de Etnologie Folclor.
Colectivul de Etnologie i Folclor21.
in anul universitar 1893-1894, B. P. Hasdeu preda primele cursuri de
etnologie la Facultatea de Litere a Universitdtii din Bucuresti, grupate sub titlul
Prelegeri de etnopsihologie §i integrate subdomeniului Filologie comparativd. Ovid
Densusianu va schimba numele disciplinei, din Etnopsihologie in Folclor. Momentul
este marcat de cursul Folclorul. Cum trebuie fnfeles, tinut in 1909, in deschiderea
unei serii de prelegeri de Filologie romanicá. Tot Densusianu a fost cel care a
condus, din 1927, o Catedrd de dialectologie i folclor romanic la Facultatea de
Litere. D. Caracostea a predat cursuri de Folclor in cadrul Catedrei de istorie a
literaturii române moderne i folclor, condusd de el din 1933. Mihai Pop,
continuatorul lui D. Caracostea la aceeasi catedrd, va crea cursul de Folclor literar,
in colaborare cu Pavel Ruxdndoiu.
incepând cu anul 1998, profesorii universitari Silviu Angelescu i Nicolae
Constantinescu au pus bazele unui program de licentd in Etnologie, ca specializare
B, grupat cu o specializare A: Limbd i literaturd romand sau Limbd i literaturd
strdind (program intrat in lichidare in anul 2006). in paralel, din 1996, Catedra de
Etnologie i Folclor a initiat un program de studii aprofundate (master) de un an de
Etnologie îi Folclor in cadrul Facultdtii de Litere, care a functionat in aceastd forma'
pand in anul 2008.
Din anul 2007, Colectivul de Etnologie i Folclor oferd un program de studii
de licentd de trei ani, in specializarea Studii culturale. Etnologie, cu scolarizare o
datd la doi ani i un program de studii aprofundate (masterat) de doi ani, in
specializarea Etnologie, Antropologie culturalä i Folclor.
De asemenea, membrii acestui colectiv predau cursuri i sustin seminarii
introductive de Etnologie (inclusiv un curs facultativ) pentru specializdrile Limba
literatura romând A si Limba i literatura romând B, oferd o serie de cursuri optionale
in domeniu (istorie orald, antropologie literard, studii de gen s.a.) pentru studentii de
la Facultatea de Litere i coordoneazd lucrdri de licentd i disertatii masterale.
Profesorii emeriti din cadrul colectivului predau la Scoala doctorald a
Facultätii de Litere i coordoneazd doctorate pe teme de etnologie.
Componenta aplicatd are o pondere importantd in cadrul programelor de
studii de etnologie: pe lângd atelierele dedicate metodologiei i gestiondrii de
proiecte, studentii i masteranzii fac practicd in institutiile partenere ale Colectivului
de Etnologie, printre care mentiondm: Institutul de Etnografie i Folclor Constantin
Brdiloiu" al Academiei Române, Muzeul National al Satului Dimitrie Gusti",
Muzeul National al faranului Roman. De asemenea, se face practicd de teren, prin
21
Informatiile privind acest Colectiv au fost furnizate de catre d-na conf. dr. Ioana Ruxandra
Fruntelatd (aprilie 2013)
www.digibuc.ro
parteneriate incheiate de Facultate cu diverse institutii §i organizatii regionale, in

special din reteaua Ministerului Culturii.
Calitatea procesului didactic este sporitä de colaborarea cu speciali§ti
cunoscuti de la Universitatea Bucure§ti, Universitatea din Craiova, Universitatea de
Vest din Timi§oara, Institutul de Etnografie §i Folclor Constantin Bräiloiu", Muzeul
National al Täranului Român, Centrul National pentru Conservarea §i Promovarea
Culturii Traditionale, §.a.
Deopotrivd, prin parteneriate Erasmus cu Departamentul de Antropologie al
Universitätii Victor Ségalen", Bordeaux 2, Franta §i Institutul de Etnologie din
Viena, Austria, studentii §i masteranzii integrati in programele de etnologie
beneficiazd de mobilitäti de studiu In sträindtate.
in anul 2013, componenta Colectivului de Etnologie qi Folclor este
urmätoarea: prof. dr. Rodica Zane; prof. dr. Silviu Angelescu (prof. emerit); prof. dr.
Nicolae Constantinescu (prof. emerit); conf. dr. Narcisa Alexandra Stiucd (§ef de
colectiv); cord. dr. Ioana-Ruxandra Fruntelatd; lect. dr. Lucia Ofrim; lect. dr. Adrian
Stoicescu; asist. dr. Cdtälin Constantin.
Colectivul de Etnologie # Folclor a derulat, obtinând finantäri de la Consiliul
National de Cercetare Stiintifica sau de la Ministerul Culturii, o serie de proiecte de
cercetare, vizând conceptualizarea §i metodologia etnologicd/antropologicd,
narativitatea §i naratiunile in mediul oralitätii, ritualitatea, patrimonializarea.
Mentionäm doar câteva dintre aceste proiecte, pentru a ilustra tematica de mai sus:
Cercetarea §.i studierea, Mveitarea culturii românegi In pragul mileniului III.
Constateiri, evaluári, prognozei, actiune (director de proiect, prof. dr. Nicolae
Constantinescu); Naratiunile contem-porane ca parte integrant-6 a patrimoniului
imaterial romemesc (Metode de investigare, protejare # valorificare) (director de
proiect: conf. dr. Narcisa Alexandra Stiucd); Album de familie la sarbeitori relatári
contemporane despre seirbeitorile In familie (director de proiect: prof. dr. Rodica
Zane); Cálu§wl emblemei identitarei qi factor de cunoagere §.i armonizare cu alte
culturi (director de proiect: conf. dr. Narcisa Alexandra Stiuca).
incepând din anul 2006, proiectele colectivului se deruleazd prin Centrul de
Cerceteiri de Etnologie §q Folclor al Universitätii Bucure§ti, condus de conf. dr.
Narcisa Alexandra 5tiucd.
in afarä de proiectele colective §i de tema de cercetare a departamentului,
fiecare membru al Colectivului de Etnologie §i Folclor are un plan individual de
cercetare, care se reflectä in studiile realizate, in volumele editate §i in cdrtile de
autor publicate, precum §i in colaborarea cu alte centre de cercetare din cadrul
Universitätii Bucure§ti.
Membrii Colectivului de Etnologie §i Folclor au fost §i sunt specialisti
recunoscuti in mediile academice internationale, titulari ai unor lectorate de limbd §i
civilizatie româneascd in Europa (Octav Nun, Nicolae Constantinescu, Lucia
Ofrim), S.U.A. (Nicolae Constantinescu) §i America latind (Rodica Zane) §i
profesori invitati (Mihai Pop, Rodica Zane) la Universitäti de prestigiu din lume.
www.digibuc.ro
in acela§i timp, toti sunt integrati in mai multe structuri profesionale

internationale sau nationale, profesorul Nicolae Constantinescu fiMd membru in
Comitetul executiv al InASEA (International Society for South-East European
Anthropology) in perioada 2002-2005, iar profesorul Silviu Angelescu find, in
prezent, pre§edinte al Asociatiei de Stiinte Etnologice din Romania. Participd
constant la manifestari §tiintifice de profil §i organizeaza evenimente prestigioase,
cum ar fi a 20-a Conferintd Internationala a Comisiei de Maid din cadrul HU
(Societatea Internationald de Etnologie §i Folclor), organizatd sub coordonarea
prof.dr. Nicolae Constantinescu in anul 2000 sau cele 10 editii ale Sesiunii §tiintifice
nationale Mihai Pop".
Faptul Ca membrii Colectivului de Etnologie qi Folclor sunt solicitati frecvent
pentru colaborari in proiectele altor institutii, cum ar fi Muzeul de Etnografie din
Bra§ov, Centrul pentru Promovarea Culturii Traditionale, Artelor §i Meseriilor,
Vrancea, Centrul de Culturd §i Arta al jud. Salaj etc. demonstreaza faptul Ca sunt
recunoscuti §i apreciati pentru competenta lor.
in perioada 2005-2009, beneficiind de sponsorizarea Fundatiei Culturale
Euxinus", Colectivul de Etnologie qi Folclor a editat revista CERC (Cerceteiri
de Etnologie Româneasca Contemporanei, nr. 1-5, editate de Ioana-Ruxandra
Fruntelata), incluzand contributii din partea multor cercetatori prestigio§i din tard §i
din strainatate.
Participarile la Scolile de yard ale Universitatii Bucure§ti §i Institutului
Cultural Roman, la Conferintele Erasmus, dar §i prezenta in mass media contribuie,
de asemenea, la vizibilitatea Colectivului de Etnologie §i Folclor.
Departamentul de $tiinte Administrative22.

Imediat dupd 1990 in Facultatea de Litere au luat fiintd pe de-o parte
specializari noi existente in multe din facultdtile europene §i americane §i pe de alta
parte s-au reconstituit unele care fuseserd desfiintate cu decenii in urrna.
Astfel in anul 1991 (potrivit adresei Directiei generale a invdtarnantului
Superior din MIS nr. 36232 din 8 mai) a luat fiinta in cadrul Facultatii de Litere,
Colegiul Universitar de Administratie §i Secretariat, Specializarea Biroticd. Durata
studiilor a fost de 3 ani (studii superioare de scurta duratd).
in anul universitar 2005-2006, conform programului Bologna, Colegiul de
Administratie §i Secretariat (Biroticd) s-a transformat in Specializarea Asistentei
managerialei qi secretariat cu studii de licenta de 3 ani. in acela§i an, colegiul
fuziona cu Catedra de Informatica aplicata, oferind astfel o baza materiald superioara
pentru aplicarea noilor tehnologii in procesul de invdtamant. Studiile pot fi continuate
in cadrul unui masterat intitulat Managementul Informatiei qi al Documentelor.
Perspectivele acestei forme de invdtdmant in Romania sunt legate de nevoia
tot mai mare de speciali§ti pe piata fortei de munca in domeniul asistentei
22
Informatiile despre acest Departament precum si despre Centrul de Cercetare aferent, DIGINFO,
ne-au fost transmise de catre d-na prof. Doina Banciu, director de Departament.
www.digibuc.ro
302 AD1NA BERC1U-DRAGHICESCU
manageriale §i al administratiei publice centrale §i locale care sd poatd lucra cu noile

tehnologii 0 sa poatd aplica pricipiile moderne ale managementului institutional.
Specializarea Asistentii managerialá qi secretariat pregdte§te asistenti
manageri 0 manageri, secretari cu studii superioare, secretari §efi, consilieri in
probleme de informare 0 documentare, arhivi§ti in institutii de stat 0 private,
inspectori de specialitate in cadrul birourilor de resurse umane, directori ai
Departamentelor de relatii cu publicul, functionari publici superiori in administratia
locald 0 centrald. Departamentul a avut o filiald in comuna Crevedia, jud. Dâmbovita
pând in anul 2012.
Specializarea Asistenrá Managerialä §.i Secretariat, integratd in structura
Facultdtii de Litere ca entitate stabild §i performana este orientatd continuu care
dobândirea de cdtre studenti a cuno§tintelor, aptitudinilor 0 competentelor necesare
construirii unei cariere de succes in domeniul asistentei manageriale 0 administratiei
publice. Specializarea promoveazd un sistem de invdtdmânt de calitate, interactiv §i
inovativ, fundamentat pe abordarea practicd 0 pe cercetarea §tiintificd, pe incurajarea
modului de gândire independent §i anticipativ. De asemenea, studentii sunt fami-
liarizati cu noile proceduri privind guvernarea bazatd pe noile tehnologii.
in conditiile intensifickii competitiei pe piata resurselor umane Malt calificate
specializarea urindre§te formarea speciali§tilor prin: cunoa§terea structurii §i a modului
de organizare 0 functionare al organizatiilor, precum 0 a managementului acestora;
dezvoltarea activitdtilor de cercetare §tiintificd; dobândirea aptitudinilor pentru consul-
tanta in domeniul asistentei manageriale 0 secretariatului; dobândirea de expertizd in
servicii informationale orientate cdtre gestiunea continutului documentelor digitale.
Departamentul 0-a modernizat Curricula de invdtdmânt prin adaptarea
permanentd a continutului, tehnologiilor didactice §i metodelor de evaluare a
proceselor de invdtdmânt §i cercetare la tendintele de progres de pe plan mondial §i la
dinamica dezvoltdrii economico-sociale a tdrii.
in cadrul procesului de invdtdmânt se urmäre§te stimularea atât a cadrelor
didactice, cât 0 a studentilor pentru participarea la competitii §i in proiecte de
cercetare §tiintificd finantate din fonduri nationale §i ale Uniunii Europene. Atât
cadrele didactice cât 0 studentii sunt incurajati sd participe la conferinte §tiintifice
nationale §i internationale §i sd publice in reviste §tiintifice de profil.
Sectia coopereazd cu universitäti din tard §i strdindtate in scopul amplificdrii
schimburilor de cuno§tinte 0 idei, de metode de predare 0 de tehnologii de invdtare,
pentru dezvoltarea unui invdtdmânt modern §i eficient §i formarea unor speciali§ti
capabili sd facd fata competitiei din ce in ce mai crescute pe piata muncii.
in prezent, Specializarea Asistentà Managerialä i Secretariat apartine dome-
niului fundamental de ltiinte sociale 0 politice §i domeniului de studii universitare
de licentd ,51tiinte administrative. Programul de licentd Asistentei Managerialà 0
Secretariat se desfd§oard in parteneriat cu Facultatea de Limbi §i Literaturi Strdine
care asigurd administrarea disciplinelor aferente. La destd§urarea acestui program
participd, de asemenea din cadrul Faculatii de Litere, Departamentul de studii
www.digibuc.ro
literare. De asemenea, din cadrul Universitatii din Bucure0i participä profesori de la

Facultatea de Informaticd §i de la Facultatea de Administratie Publicä.
Cooperarea cu alte facultäti 0 departamente din Universitatea Bucure0i se
mentine §i in cadrul masteratului Managementul Informatiei qi al Documentelor.
Cadre le didactice din departament sustin cursuri 0 pentru alte sectii ale
Facultätii de Litere, dintre care amintim Departamentul de 0iinte ale comunicärii.
Cadre le didactice ale Departamentului de ,51tiinte Administrative sunt: prof,
dr. Doina Banciu; conf. dr. Niculina Vargolici; conf. dr. Oana Simona Iucu-Bumbu;
conf. dr. Elena Tirziman; lect. dr. Mihail Dumitrache; lect. dr. Cristina Albu; asist.
dr. Monica Florea; ing. Cristian Ciortan.
in anul 2005 s-au constituit in Facultatea de Litere Centre de Cercetare In
cadrul fiecärei Catedre.
Atunci a luat na§tere in cadrul Departamentului de .3S'tiinte Administrative,
Centrul de Cercetare DIGINFO (Centrul de Cercetare pentru Informatie Digitalä).
Director este prof. dr. Doina Banciu. Este unul dintre cele mai active Centre de
cercetare ale Facultätii de Litere.
Centrul este un nucleu de cercetare cu rol important in sustinerea 0
dezvoltarea cercetärii fundamentale §i aplicate in domeniile specifice Societatii
Informationale. Are de asemenea rolul de a sustine formarea resursei umane la nivel
universitar 0 de a contribui la dezvoltarea de produse §i servicii de informare 0
documentare digitale, la actualizarea 0 imbundtätirea tematicii cursurilor 0
serviciilor specifice domeniului sdu de competenta.
Proiectele Colectivului Centrului de Cercetare pentru Informatie Digitalä,
urmäresc indeosebi tematica legatá de node tehnologii, dezvoltarea de continut
informational digital, sisteme integrate de baze de date, aplicarea tehnologiilor
informdrii 0 comunicdrii in diverse domenii de activitate 0 nu in ultimul rand,
informatizarea administratiei publice.
Obiectivele de cercetare stabilite la nivelul Centrului se subordoneazá
directiilor de cercetare din aceste domenii la nivel national 0 international §i tin
seama de cerintele specifice pietei fortei de munch'.
Structura Centrului de cercetare este reprezentatä de: profesori, conferentiari,
lectori, asistenti, asistenti cercetare, doctoranzi, studenti, masteranzi, specia1i0i in
Tehnologia Informatiei 0 Comunicärii.
Dotate cu echipamente moderne, Laboratoarele Centrului de Cercetare
reprezintd un mediu de lucru adecvat, un suport pentru educatie §i instruire in
domeniu, cercetare, consultantd, servicii profesionale de calitate, cooperare nationalà
i internationala.
Dispunerea calculatoarelor se face in cloud laboratoare: un laborator dedicat
activitätii didactice 0 organizärii de manifestäri tiintifice, disemnarea rezultatelor
obtinute in cadrul proiectelor de cercetare, find dotat cu calculatoare performante
legate in retea 0 conectate la Internet 0 un laborator dedicat exclusiv activit4ii de
cercetare, reprezentând §i sediul Centrului de Cercetare DIGINFO. Centrul este
www.digibuc.ro
304 ADINA BERCIU-DRit GHICESCU
dotat cu 15 calculatoare, necesare pentru elaborarea rapoartelor de activitate §i

finaciare, dintre care pe 9 calculatoare a fost instalatä o infrastructura de tip Grid (site
Glite). Laboratorul mai dispune de imprimante multifunctionale conectate in retea
(scanner, copiator, fax).
Centrul a obtinut prin competitie numeroase proiecte de cercetare finantate la
nivel national 0 international realizate impreund cu parteneri din tara 0 sträindtate.
Rezultatele cercetärilor au fost valorificate in publicatii nationale 0 internationale,
dar §i prin manifestäri §tiintifice §i dezbateri care s-au bucurat de participarea unor
personalitati din WA' §i sträinätate.
Directorul Centrului este prof. univ. dr. Doina Banciu, care este in acela§i
timp 0 directorul Departamentului de Asistentä Managerialä §i Secretariat din
Cadrul Facultätii de Litere.
Membrii Centrului sunt pe de o parte cadre didactice ale Departamentului:
conf.dr. Niculina Värgolici, conf.dr. Oana Iucu, lect.dr. Cristina Albu, asist.dr.
Mihail Dumitrache, asist. dr. Florea Monica, la care se adaugd cercetätori: Cristian
Ciortan, Drago§ Dena, asist. cercetare Ionut Candet §i adm. financiar Niculina Stan.
Centrul are ca parteneri institutii de prestigiu: Institutul National de
Cercetare-Dezvoltare in Informatica ICI Bucure§ti; Universitatea de Vest din
Timi§oara; Universitatea Tehnicd din Cluj Napoca; Universitatea Politehnica din
Bucure§ti; Institutul National de Studii 0 Cercetari pentru Comunicatii INSCC;
Universitatea din Pite§ti; Universitatea Tehnicä Gheorghe Asachi" din Ia§i;
Biblioteca Academiei Române.
Prezentärn in continuare câteva proiecte de cercetare reprezentative §i cu
impact in mediul economic §i social, proiecte in care au fost implicate colective
interdisciplinare de la Facultatea de Litere, Departamentul de Stiinte Administrative
§i alte institutii din tarä 0 strdindtate.
1. Enabling Grids for E-science EGEE, EGEE II 0 EGEE III (2004-2010).
Proiectul, finantat prin programul cadru european de cercetare FP7, a reunit 140 de
organizatii reprezentând mediul academic §i de cercetare din peste 33 de tdri §i are ca
obiectiv principal dezvoltarea §i operarea infrastructurii europene Grid, capabile sä
asigure utilizatorilor säi putere de procesare 0 capacitate de stocare a datelor
necesare pentru rezolvarea unor probleme §tiintifice de mare complexitate, precum §i
furnizarea de software specific, de servicii de training 0 consultantd tehnicd pentru
diverse domenii beneficiare (informaticd, fizicd, chimie, astronomie, meteorologie
etc.). Obiectivul principal al proiectului 1-a reprezentat exploatarea §i continuarea
progreselor recente din domeniul tehnologiei Grid, in sprijinul credrii unei
infrastructuri extinse de servicii Grid, puse la dispozitia oamenilor de §tiintä din
Europa in regim de productie (24 ore pe zi, 7 zile pe sdptämând).
2. South-Eastern Europe Grid-enabled elnfrastructure Development
SEE-GRID I 0 II (2004-2008), care a avut ca obiectiv furnizarea actiunilor de sprijin
specifice pentru a ajuta participarea statelor din sud-estul Europei, la initiativa
pan-europeanä 0 mondiald Grid, stabilind o infrastructurd operabild pilot-Grid 0 va
www.digibuc.ro
150 DE ANI DE INVATAMANT FILOLOGIC ROMÂNESC -TRADITIE 51 VALOARE 1863-2013 305
oferi suport in domeniul de Cercetare §i Dezvoltare Europeand (ERA). Initiativa a

fost coordonatd de Reteaua de Cercetare §i Tehnologie din Grecia (GRNET), iar
consortiul proiectului a fost format din reprezentanti ai Initiativelor Grid Nationale
din Bulgaria (Institutul de Cakul Paralel al Academiei de 0iinte din Bulgaria),
Romania (Institutul National de Cercetare Dezvoltare in Informaticd, ICI
Bucure0i), Turcia (Consiliul de Cercetare §tiintificd 0 Tehnicd), Ungaria (Institutul
de Cercetdri pentru Calculatoare §i Automaticd al Academiei de 0iinte din Ungaria),
Albania (Institut de Informaticd 0 Matematicd Aplicatd al Academiei de §tiinte),
Bosnia-Hertegovina (Reteaua pentru Educatie 0 Cercetare BIHARNET), FRY
Macedonia (Universitatea Sfintii Kiril 0 Metodiu" din Skopje), Serbia-Muntenegru
(Universitatea din Belgrad), Croatia (Institutul Rudjer Boskovic Universitatea din
Zagreb), precum §i de la Centrul European de Fizicd Nucleard (CERN), care are rol
de consiliere.
3. Sistem informational de management a resurselor electronice digitale prin
tehnologii GRID SINRED (2005-2008) Obiectivul de bazd al proiectului a
constat in realizarea unui sistem national de management al resurselor digitale in
*tiintd 0 tehnologie, bazat pe structuri GRID. Noutatea proiectului a constat in
incercarea de realizare a primului sistem national de management al resurselor
digitale in §tiintd §i tehnologie, bazat pe structuri GRID.
4. Sistem integrat pentru digitizarea qi valorificarea patrimoniului cultural de
documente SIPADOC (2008-2010) Scopul proiectului a fost de a construi o
bibliotecd digitald interactivd, organizatd pentru lucrul distribuit. Sistemul poate
realiza comunicarea intre fi0ere cu formate digitale diferite in concordantd cu
standardele UOML. in timp ce se genereazd continutul multimedia (UGC), cititorii
pot sd incarce, in platforma creatd orice fel de resursd pentru a fi partajatd, realizand
astfel interactiunea §i comunicarea bibliotecdutilizator. Tehnica de cdutare full-text,
detaliatd la nivel de pagind, poate facilita cdutarea intr-un singur pas, sau chiar mai
mult, integrarea perfectd tehnici de cdutare pe o singurd statie (one station searching)
intre diferite biblioteci/sisteme de operare (cross-library/cross-OS) precum 0
culegerea informatiilor din Internet.
5. Abordari inovative pentru evaluarea caliteitii In e-learning eLearnQ
(2009-2011). Prin proiect s-a propus cercetarea, elaborarea §i experimentarea unui
sistem de modele, metode, procese, recomanddri metodologice, solutii software §i
servicii inovative ce vor fi utilizate la evaluarea calitätii in mediile e-learning.
Sistemul este accesibil pe web sub forma unui portal interactiv de informatii, resurse
0 servicii on-line pentru o diversitate de utilizatori (studenti, cadre didactice, insti-
tutii de invdtdmant superior care initiazdkiezvoltd programe 0 servicii de e-learning,
cerceatori i speciali0i interesati in domeniul evaludrii calitdtii e-learning).
6. Evaluarea calitálii ,si performantelor bibliotecilor on-line Libeval (2008
2010). Prin proiect s-a propus cercetarea, proiectarea, realizarea 0 experimentarea
unui sistem de metode §i solutii software pentru rezolvarea problemelor legate de
evaluarea calitätii §i performantelor bibliotecilor on-line. Sistemul este accesibil pe
www.digibuc.ro
web printr-un portal interactiv de informatii, resurse (modele, metode, procese,

software) §i servicii de evaluare pentru diferite tipuri de utilizatori (cetäteni,
comunitäti de utilizatori, speciali§ti, manageri etc.). Sistemul a fost realizat intr-o
arhitecturd open source prin aplicarea conceptelor §i tehnologiilor informatice
moderne (Apache, MySQL, PHP, modelarea utilizatorului §i a experientei acestuia,
interactiunea omcalculator, anchete bazate pe web).
7. Sisteme Elearning Adaptative utilizand Harti Conceptuale SEArCH
(2009-2011). Scopul proiectului a fost crearea unui sistem elearning care sä ofere un
mediu atractiv de invätare (prezentare i testare a cunotintelor), astfel 'Mat cursantii
dezvolte competente i sä-§i construiascä activ cuno§tintele. in acest context,
proiectul ia in considerare particularitätile individului: cuno§tinte anterioare, stil de
invätare, nevoi §i motivatie. Pe baza acestor atribute se dezvoltd un continut
educational adaptativ, care pornind de la träsäturile utilizatorilor, construie§te un
model de invätare particularizat, motivant i eficient.
8. Sistem integrat de asistare pentru pacientii cu afectiuni neuromotorii
severe, ASISTSYS (2009-2011). Proiectul a propus proiectarea §i realizarea unui
sistem electronic complex de asistare, care sd permità supravegherea §i comunicarea
cu persoane care, din diferite motive, prezintd dezabilitäti neuromotorii majore 0, fie
nu pot comunica cu alte persoane in modurile uzuale, fie comunicä cu mad
dificultäti. Sistemul este realizat prin comunicatii radio intre pacient §i un calculator
principal dar i cu dispozitive simple portabile (tip PDA, smartphone, telefon mobil,
radiotelefon sau cased radio).
9. Sistem complex, pe suport ngn, pentru teleasistentei, la domiciliu, a
persoanelor In varstei TELEASIS (2008-2010). Proiectul TELEASIS a permis
realizarea unui sistem care sä asigure teleasistenta persoanelor in vârstä, la domiciliul
acestora, atât din punct de vedere medical cât §i din punct de vedere social. Scopul
realizärii unui astfel de sistem a fost acela de a permite implementarea i dezvoltarea
in România, a serviciilor de asistenta medicald i sociald a persoanelor in vârstä, la
domiciliul acestora.
10. Sistem integrat pentru supraveghere continua In retea inteligenta
e-Health a pacientilor cu afectiuni cardiologice CARDIONET (2008-2010).
Proiectul CardioNET a realizat un sistem pilot de telecardiologie pentru inregistrarea
supravegherea continud, la distantä a pacientilor cardiaci, integrati intr-o retea
inteligentd având la bazd unitätile partenere. Sistemul asigurd interoperabilitatea §i
schimbul de informatii intre principalii actori ai sistemului de sänätate: pacient,
medic de familie, policlinicà, spital, casa de asigurdri de sändtate.
Proiectele in derulare in 2013 sunt:
1. eCultural Highway Crearea unei autostrazi culturale 'in Romania".
Proiectul finantat prin Planul sectorial (2012-2014) are ca obiectiv realizarea unui
sistem integrat de aplicatii i servicii pentru promovarea institutiilor culturale §i al
obiectivelor turistice la nivel de localitate, judet, tara pentru turi§tii din propria tarä
cât i cei din UE.
www.digibuc.ro
2. Sistem integrat pentru promovarea evidentierea multiculturalitätii In

scopul dezvoltarii durabile a spatiului rural Digimulticult". Proiectul finantat prin
Planul sectorial (2011-2014) are ca obiectiv principal elaborarea unui sistem integrat
utilizdnd metode i tehnici multimedia pentru evidentierea i promovarea produselor
culturale cu relevantd la nivel european, punerea in valoare a potentialului cultural
rural, a culturii populare si a traditiilor din zone rurale, prin studierea in particular a
unor zone reprezentative, ca modele de multiculturalitate, in scopul dezvoltdrii
durabile a spatiului rural din aceste zone selectate
3. European Grid Initiative: Integrated Sustainable Pan-European Infra-
structure for Researchers in Europe EGI-InSPIRE (2010-2014), din cadrul
programului cadru 7 al Uniunii Europene. EGI-InSPIRE reprezintd continuarea
proiectului EGEE i reuneste in acelasi cadru stiintific prestigios cerceatori
specialisti din cadrul unor institutii de renume din Europa si din Romania.
Rezultatele cercetdrii se valorificd, pe langd prelegerile universitare si printr-o
serie de actiuni tiintifice, simpozioane, mese rotunde, conferinte etc. in continuare
prezentdm cateva dintre acestea:
18-19 iulie 2013 Slove muscelene de la Scrisoarea lui Neacqu la
informatia digitaki Campulung Muscel. Evenimentul a fost organizat de Institutul
National de Cercetare-Dezvoltare in Informaticd (ICI) Bucuresti impreuna cu Centrul
de Cercetare pentru Informatia Digitald (DIGINFO), Biblioteca Municipald Ion
Barbu" i Primdria Cdmpulung Muscel. Manifestarea a fost dedicatd aniversdrii a 150
de ani de la infiintarea Facultätii de Litere din cadrul Universiteitii din Bucureqti.
6 Decembrie 2012 eServicii In contextul European in cooperare cu alte
institutii, in cadrul cdruia au fost prezentate initiativa europeand privind eServiciile,
precum i prezentarea proiectului "Implementarea de servicii telematice ca suport
pentru dezvoltarea de servicii electronice in concordantd cu agenda digitald 2020".
15-16 noiembrie 2012 Management securitate En volume mari de date
Workshop organizat de Power Net Consulting in parteneriat cu CA Technologies, in
care au fost prezentate noile solutii software pentru asigurarea serviciilor si a
securitdtii in infrastructuri hibride ale CA Technologies. Reprezentantii DIONFO au
participat cu comunicki stiintifice;
13 Septembrie 2012 Bucuregi Role of R & D in ICT for a Sustainable
Economics" Workshop organizat impreund cu Institutul National de Cercetare
Dezvoltare in Informaticd ICI Bucuresti. Invitat domnul Wolfgang BOCH Set'
de Unitate Unitatea C.4 Flagships" din cadrul Directoratului General pentru
Retele de Comunicatii, Continut ì Tehnologie" al Comisiei Europene
DGCONNECT.
16 mai 2012 Bucuregi, Role of R & D in ICTfor a Sustainable Economics"
Workshop organizat impreund cu Institutul National de Cercetare Dezvoltare in
Informatica ICI Bucuresti. Obiectivul principal al dezbaterii a fost identificarea
metodelor i cdilor de comunicare i cooperare intre mediul academic, mediul de
cercetare-dezvoltare al institutiilor de profil i tinerii doctoranzi, viitorii cercetätori
www.digibuc.ro
finantarea proiectelor de cercetare pentru dezvoltarea societatii informationale.

Manifestarea s-a bucurat de participarea Domnului Florin Lupescu consilier
principal al Directorului General al Directoratului pentru Societatea Informationalä al
Comisiei Europene.
23-25 iulie 2011 in perioada zilelor Municipiului Câmpulung, Univer-
sitatea din Bucurqti, Universitatea din Pite§ti §i Biblioteca Judeteand Arge Dinicu
Golescu", cu sprijinul Primdriei Câmpulung §i al Consiliului Judetean Argq, a
organizat Târgul de Carte qi Oferta Educationalá SLOVE". Tema workshop-ului a
fost Biblioteca In sprijinul 'inveigimântului qi culturii, moderatd de Prof. univ. dr. ing.
Doina Banciu. Au participat reprezentanti ai Bibliotecii Centrale Universitare Carol I
Bucure§ti, directorul Bibliotecii Universitatii Valahia" din Thrgov4te, directorul
Bibliotecii Politehnica din Bucure§ti, directorul Bibliotecii Universitatii din Pite§ti
precum §i directorii Biblioteciilor Judetene din Dâmbovita i Arges.
20 Aprilie 2010 Grid Days Eveniment de diseminare a proiectului european
Enabling Grids for E-sciencE EGEE III", care a reunit sub egida sa prestigic*
cercetatori §i cadre universitare din domeniul Tehnologiei Informatiei §i Comuni-
catiilor. La eveniment au participat reprezentanti ai organizatiilor membre ale
Consortiului RoGRID, §i anume ICI Bucure§ti coordonator al proiectului, Univer-
sitatea din Bucure§ti, INCAS Bucure§ti, Universitatea Tehnicä din Cluj-Napoca,
precum §i invitati ai Universitätii din Pite§ti, studenti ai Universitatii Bucure§ti.
8 Aprilie 2010 dezbatere cu titlul Informatia Digitalii §.i Serviciile Electronice
pentru ceteitean eveniment ce s-a desfd§urat in cadrul Universitatii din Bucure§ti §i
la care au participat Rectorul Universitätii Dundrea de jos" Galati, Prorectorul
Universitätii Politehnica din Bucure§ti, Prorectorul Academiei de Studii Economice
din Bucure§ti, Directorul Departamentului de Comunicatii §i Marketing Universitatea
Lucian Blaga" Sibiu. Tematiciile dezbdtute in cadrul evenimentului desfäwrat s-au
axat pe rolul informatiei digitale in construirea §i dezvoltarea serviciilor electronice,
identificarea actoriilor care trebuie sä asigure managementul informatiei digitale,
rolul institutiilor de invätämânt §i cercetare in dezvoltarea serviciilor electronice §i
utilizarea informatiei digitale.
Centrele de cercetare ale Facultitii
Centrul de Studii Ebraice23, director: prof. dr. Andrei Cornea a fost infiintat in
1998, in cadrul Facultätii de Litere, prin ordin al Ministrului Educatiei §i respectiv
decizia Rectorului Universitätii din Bucure§ti §i cu sprijinul Ambasadei Statului Israel.
Centrul de Studii Ebraice are ca domeniu general de cercetare Studiile
Ebraice, cu urmätoarele subdomenii: istorie, artd, filosofie, lingvisticd, literaturà,
etnologie, antropologie culturald, sociologie, drept, istoria ideilor §i mentalitätilor,
studiile despre Holocaust §i despre negarea Holocaustului. Misiunea Centrului o
constituie stimularea invdtdmântului, a cercetdrii §tiintifice in general §i a celei
23 Prezentarea Centrului ne-a fost transmisä de cAtre d-na conf. dr. Felicia Waldman (aprilie 2013).
www.digibuc.ro
150 DE ANI DE INVATAMANT FILOLOGIC ROMÄNESC -TRADITIE I VALOARE 1863-2013 309
interdisciplinare in particular, in domeniul studiilor iudaice, valorificând corn-

petentele *i. experienta speciali*tilor din cadrul Universitdtii din Bucure*ti dar *i din
alte institute de invdtdmânt *i cercetare din tard *i din stedindtate, ca *i a altor
speciali*ti in domeniu, *i contribuind la formarea tinerilor cercetdtori (doctoranzi,
masteranzi, studenti).
in primul an de activitate Centrul a oferit cursuri de limba *i cultura ebraicd
deschise atât studentilor interesati din cadrul Universitätii din Bucure*ti cat *i
publicului larg. in 1999 a semnat cu Fundatia Culder Goldstein Goren din Israel un
acord de finantare a unui program de Master in cultura *i. civilizatia ebraicd, de trei
semestre, care a fost lansat in toamna aceluia*i an. in vederea conformdrii la sistemul
Bologna, in 2005 programul a fost extins la patru semestre.
Menit sd ofere studentilor o calificare speciald, intr-un domeniu de mare
actualitate internationald, masterul a propus *i propune cursuri cu subiecte variate, de
la istorie *i studii sociale la misticd, literaturd, artd *i imagologie etnicd. De-a lungul
vrernii, la Centru au predat, in regim permanent sau modular, cadre universitare de
renume din tard *i din strdindtate, printre care se numdrd: prof. dr. Carol Iancu
(Universitatea Paul Valery" Montpellier 3, Franta), prof. dr. Leonard Greenspoon
(Universitatea Creighton, SUA), conf. dr. Leon Volovici (Universitatea Ebraicd din
Ierusalim, Israel), lect. dr. Raphael Shuchat (Universitatea Bar Ilan", Israel),
dr. Lucian Zeev Her*covici (Universitatea Ebraicd din Ierusalim, Israel), prof. dr.
Michael Shafir (Universitatea Babe* Bolyai", Cluj), prof. dr. Victor Neumann
(Universitatea de Vest, Timiwara), prof. dr. Liviu Rotman (SNSPA), prof. dr.
Francisca Bältdceanu, prof. dr. Andrei Cornea, prof. dr. Alexandru Barnea, conf. dr.
Mihai Chioveanu, conf. dr. Felicia Waldman, lect. dr. Miroslav Ta*cu Stavre,
precum *i speciali*ti in domeniu de la institute de cercetare de profil, intre care: dr.
Andrei Oi*teanu (Institutul de Istoria Relligiilor al Academiei Române), dr. Mdriuca
Stanciu (Biblioteca Academiei Române), dr. Anca Ciuciu (Centrul de Studiere a
Istoriei Evreilor din Romania).
Pe lângd cursuri, Centrul organizeazd prelegeri sustinute de experti rornâni *i
strdini deschise atat studentilor Centrului, Facultatii de Litere *i Universitätii din
Bucure*ti cat *i publicului larg interesat. intre cei care sustin astfel de prelegeri in
mod constant se numdrd prof.dr. Moshe Idel (Universitatea Ebraicd din Ierusalim,
Israel), prof. dr. Armin Lange (Universitatea din Viena, Austria), conf. dr. Nicolae
Roddy (Universitatea Creighton, SUA), lect. dr. Barak Cohen (Universitatea Bar
Ilan", Israel), dr. Ruth Oren (Universitatea Haifa, Israel), dr. Alberto Castaldini
(Director al Institutului Cultural Italian din Bucure*ti in perioada 2006-2010), dar *i
reprezentanti ai Ambasadei Statului Israel la Bucure*ti. Alte personalitdti importante
care au contribuit prin prelegerile sustinute la cre*terea prestigiului Centrului includ
pe: prof. dr. Mark Cohen (Universitatea Princeton, SUA), prof. dr. Moshe Hallamish
(Universitatea Bar Ilan", Israel), cord. dr. Bulent Senay (Universitatea Uludag,
Bursa, Turcia), dr. Gottfried Wagner (Italia), dr. Jean Ancel (Yad Vashem, Israel),
prof. dr. Yaacov Elman (Universitatea Yeshiva, New York, SUA), etc.
www.digibuc.ro
incepând din 2001, Centrul organizeazd anual o conferintä internationalä la

care participa specialisti din intreaga lume. Conferintele de pânä acum au acoperit o
arie vastä de subiecte, de la Jewish Life in the Diaspora before World War II: Europe
and the Mediterranean (2007), Jewish Culture between Local and Universal (2008),
Jewish Heritage: Part of the National and World Heritage (2009), The Jews and the
City: Ethnic and Urban Identity in the European Space (2010) i Bucharest Zurich
Paris Tel Aviv: Romanian and Jewish Avantgardists in in the Romanian Cultural
Space (2011) pânä la The Jews of the Mediterranean (2012).
Din 2002 Centrul organizeazd, de asemenea, sesiuni de instruire pentru
profesori de istorie privind predarea problemei Holocaustului, in colaborare cu
diverse organizatii românqti §i internatonale §i cu sprijinul logistic al Ministerului
Educatiei. Peste 500 de profesori au absolvit aceste sesiuni, mergând mai apoi la
cursuri oferite de Yad Vashem (Israel) §i de Memorial de la Shoah (Franta). in plus,
Centrul organizeazd ocazional mese rotunde, colocvii, simpozioane §i workshops. in
2009 §i 2010, sub egida Centrului s-au desfd§urat cloud sesiuni de comunicári
studenteti cu participarea unor masteranzi §i. doctoranzi in domeniul studiilor
iudaice de la diverse universitäti din tarä (Bucurqti, Ia§i, Cluj, Timi§oara, etc.).
Centrul publicd revista §tiintificd anualä Studia Hebraica, ajunsä acum la
numärul 11-12/2011-2012 (in curs de tipärire). Revista este indexatä BDI, find
distribuitä in variantä electronicd de cdtre Central and East European Online Library,
§i prezentä, prin intermediul abonamentelor CEEOL, in peste 100 de biblioteci
universitare din lume. De asemenea, de-a lungul vremii Centrul a publicat i un
numb."' de carti de specialitate, dintre care meritä amintite: Mihai Canianu, Studii 0
colectii de folclor românesc (Minerva, Bucure§ti, 1999), Sal. Segal, Din folclorul
poporului evreu (Minerva, Bucure§ti, 2000), Ion-Aureliu Candrea, Studii de folclor.
Din obiceiurile §'i credinfele poporului roman (F.N.S.A., Bucure§ti, 2001), Madeea
S Land, Moise Maimonide Ceilauza Rätäcitilor ca itinerar al mintii In Dumnezeu
(F.N.S.A, Bucure§ti, 2002), Felicia Waldman, Ocultarea In mistica iudaica (Paideia,
Bucurqti, 2002), Mihail Sebastian, Jurnal de Epocei (ed. Cornelia Stefänescu,
F.N.S.A., Bucure§ti, 2002), Mihail Mindra, Strategists of Assimilation (F.N.S.A.,
Bucure§ti, 2003), Lazär Saineanu, Studii folclorice (F.N.S.A., Bucurqti, 2003),
Mihail E. Ionescu, Liviu Rotman (eds.), The Holocaust and Romania (Editura Semne
94, Bucure§ti, 2003), Mihai Chioveanu, Fefele fascismului. Politica, ideologie 0
scrisul istoric In secolul XX (Editura Universitätii din Bucurqti, 2005), Victor
Neumann, The End of a History, The Jews of Banatfrom the Beginning to Nowadays
(Editura Universitätii din Bucure§ti, 2006 §i 2008), Märiuca Stanciu, Necunoscutul
Gaster (Editura Universitätii din Bucure§ti, 2006), Alberto Castaldini, Jewish World
and Christian Nation in the Romanian Space from the Middle Ages to the
Contemporary Age (Editura Universitätii din Bucure§ti, 2010).
Pe plan international, Centrul are acorduri Erasmus cu Universitatea Paul
Valery" Montpellier 3, Franta, Universitatea Salerno, Italia, Universitatea Uludag,
Bursa, Turcia, precum §i acorduri de cooperare cu Universitatea Ebraicä din
www.digibuc.ro
150 DE ANI DE INVATAMANT FILOLOGIC ROMÂNESC -TRADITIE I VALOARE - 1863-2013 311
Ierusalim, Israel, Shoah Visual Memory Foundation, Universitatea Californiei de

Sud, Los Angeles, SUA, Universitatea Bar Ilan", Israel. De asemenea, Centrul este
membru in cloud retele tematice europene: TRES (Teaching Religion in a
Multicultural European Society), cu 57 parteneri institutionali din 28 de tdri
JICNET (The Hermeneutics of Judaism, Islam and Christianity Network) cu 8
parteneri institutionali din 8 tdri, si este afiliat la International Holocaust
Remembrance Alliance si la European Association for Jewish Studies.
Centrul de Cercetàri Interdisciplinare En 5Itiinte 1e Comuniciirii §4 Re latii
Publice (CCISCOREP)24 este organizat in cadrul Facultdtii de Litere, Universitatea
din Bucuresti, prin fuzionarea celor cloud structuri de cercetare din cadrul
specializdrii i Catedrei de Comunicare i Relatii Publice din Facultatea de Litere,
respectiv Laboratorul Interdisciplinar de Studii in Domeniul Comunicarii, infiintat
de regretatul profesor Cezar Tabarcea i Centrul de Studii pentru Comunicare
Relatii Pub lice, infiintat in cadrul Grantului 132-CNCSIS (1998-2002), director de
proiect prof. Monica Spiridon.
Pe baza acestei traditii institutionale, obiectul de cercetare al Centrului reactivat
sub noua denumire Cercetdri Interdisciplinare in Stiintele Comunicdrii i Relatii
Publice (CISCOREP) include cercetarea teoreticd i aplicatd a unor fenomene,
procese i programe in domeniile: informare i comunicare publicd, comunicare
institutionald, relatii publice i responsabihtate corporativd, managementul comunicdrii,
mass-media, culturd i antropologia comunicdrii, publicitate, semioticd culturald,
discurs i argumentare.
Cercetdrile se desfdsoard pe trei dircctii majore:
1. Directie conceptuald care dezvoltd i nuanteazd teorii i modele de
comunicare publicd, comunicare institutionald, comportament organiza-tional,
cultura media, receptare i comportament al audientelor contem-porane, campanii
publicitare, campanii i programe de relatii publice;
2. Directie de cercetare aplicatd, in cadrul cdreia se analizeazd strategii,
programe si campanii de comunicare institutionald i relatii publice, destinate
evidentierii unor tendinte i practici prezente i emergente in context national si
european. Membrii Centrului au in vedere docu-mentarea i prelucrarea resurselor
informationale (date si documente), prelucrarea datelor din arhive i biblioteci;
proiectarea i dezvoltarea de baze de date specifice domeniilor de cercetare amintite;
3. Directie de consultantd si de diseminare a informatiilor obtinute din
cercetare, care publicuri terte, de specialisti sau de beneficiari finali ai unor servicii
de relatii publice.
Rezultatele acestor directii de cercetare sunt publicate sub forma unor
lucrdri de specialitate, dictionare, editii critice, diverse tipuri de bibliografii, studii
practice de caz, baze de date specializate.
24
Informatiile privitoare la Centre le de Cercetare ne-au fost furnizate de cdtre d-na prodecan al
Facultätii de Litere, conf. dr. Laura Mesina.
www.digibuc.ro
in Centrul de Cerceteiri Interdisciplinare In $tiintele Comunicárii §i Relatil

Pub lice, infiintat in anul 2006, printre cei 17 membri fondatori se numdrd: prof. dr.
Adela Rogojinaru (director i coordonatorul masteratului Mode le de Comunicare qi
Relatii Pub lice), prof. dr. Monica Spiridon, prof. dr. Nicolae Mihditä (Academia de
Studii Economice Bucure§ti), prof. dr. Mihai Dinu, prof. dr. Adriana Ichim-
Stoichitoiu, conf. dr Alexandra Cráciun, conf. dr. Laura Mesina, lect. dr. Ana Maria
Teodorescu, lect. dr. Silvia Barutcieff, lect. dr. Cristina Bogdan, lect. dr. Fernando
Osman, asist. dr. Valentin Perciun, asist. drd. Raluca Levonian, masterand Alina
Popa, Elena Popescu, Firan Adriana i economist Adrian Albu.
Centrul are §i membri asociati, speciali§ti din numeroase domenii, precum:
prof. dr. Arlette Bouzon, Universitatea din Toulouse, Franta (Profesor invitat),
dr. Nicolae Perpelea (Institutul de Sociologie, Academia Romanä), conf. dr.
Alexandru Ofrim, prof. dr. Andra Vasilescu, cord. dr. Costin Popescu (Facultatea
de Jurnalism §i Stiintele Comunicärii, Universitatea din Bucure§ti), conf. dr.
Valentina Marinescu (Facultatea de Sociologie, Universitatea din Bucure§ti), asist.
Cristina Grigora§, asist. Daniela Up, Carmen Tudose (Facultatea de Litere), alumn
CRP Gabriela Hagiu, Vladimir Epstein (Director executiv al Targului Gaudeamus
Societatea Romand de Radiodifuziune), Cristina Grecu (Director de program ClPE),
Web designer Alex Stefan (Facultatea de Litere), Inginer de sistem Deniss Onofrei
(Facultatea de Litere) §i Responsabil financiar Iu liana Tudose (Facultatea de Litere).
Centrul de Cercetári de Etnologie i Folclor (CercEF), infiintat in 2006, are co

obiect studierea culturii populare in diverse contexte (precum cel european sau cel
balcanic). Centrul i§i propune, pe langä evidentierea valorilor reprezentative ale
culturii populare, sä formeze tineri etnologi §i sä le ofere acestora posibilitatea
colabordrii §tiintifice cu alti cercetätori de profil din tara §i din straindtate, pe baza unor
acorduri bilaterale sau in cadrul unor programe nationale sau internationale.
Centrul poate oferi consultanta de specialitate organizatiilor guverna-
mentale §i nonguvernamentale din domeniul managementului patrimoniului oral
§i imaterial. De asemenea, pentru cercetdri de teren §i activiati aplicate, CercEF
dezvoltä parteneriate cu institutii muzeale §i de patrimoniu din judetele: Arad
(Complexul Muzeal), Arge§ (CM Gole§ti), Bra§ov (Muzeul Etnografic), Hunedoara
(Centrul de Culturd Popularä), Sälaj (Centrul de Culturä Popularä), Vrancea
(Centrul de Culturä Popularä), Sibiu (Muzeul ASTRA §i Studioul AstraFilm).
Printre membrii CercEF se numärd: conf. dr. Narcisa-Alexandra Stiucä
(director), conf. dr. Ioana-Ruxandra Fruntelatä (secretar-§tiintific), prof. Lorena
Anton, prof. Nicolae Constantinescu, asist. dr. Adrian Stoicescu §i prep. drd. Rodica
Zane. Membrii fondatori sunt afiliati: Asociatiei de Sainte Etnologice din Romania
(ASER), Société Internationale d'Ethnologie et du Folklore (SIEF) §i International
Association for East-European Anthropology (InASEA).
www.digibuc.ro
150 DE ANI DE INVATANIANT F1LOLOGIC ROMÂNESC -TRADITIE 1 VALOARE - 1863-2013 313
intre proiectele derulate de la infiintarea CercEF amintim:

1. Caltqul emblema identitara qi factor de cunoavere §.i armonizare cu alte
culturi europene (director de proiect: conf. dr. Narcisa-Alexandra $tiucd;
finantator: MEdC CNCSIS)
2. Sate contemporane din Romeinia: deschideri spre Europa (director de
proiect: dr. Ligia Fulga, Muzeul Etnografic Bra§ov; finantator: Administratia Fondul
Cultural National)
3. Demografia politicei comunistei: memorie socialei qi istorie oralä
(director de proiect: prep. drd. Lorena Anton, finamfator: MEdC CNCSIS)
4. Relatiile de gen 'in epica oralei (director de proiect: asist. drd. Adrian
Stoicescu)
5. Film §.i propaganda. Ipostaze ale frontuluicinematografic In evolutia socio-
culturalei a comunismului romelnesc (2008-2010, proiect CNCSIS)
6. ,Ycoala de proiecte ASER.
in prezent, Centrul coordoneazd activitatea Cercului §liintific studentesc

Mihai Pop", se ocupd de editarea revistei CERC (coord. conf. dr. Ioana-Ruxandra
Fruntelatd) §i organizeazd anual Sesiunea nationald de comunicdri Mihai Pop"
(coord. conf. dr. Ioana-Ruxandra Fruntelatd §i prof dr. Nicolae Constantinescu).
Centrul de Lingvistica Teoreticd ,vi Aplicatei (CLTA) are ca misiune stimularea

cercetdrii lingvistice de performantd, formarea tinerilor cercetdtori §i schimbul de
informatii cu speciali§tii din tard §i din strdindtate, asigurarea legdrii invdtd-
mântului de cercetare i transmiterea rezultatelor prin aplicatii in didactica limbii
(inclusiv a limbii romdne ca limbd straind) §i prin forme de consultantd lingvisticd.
in acest scop, sunt prevdzute urmdtoarele tipuri de activitäti:
1. Organizarea de intdlniri periodice intre specialisti, colocvii §i
conferinte ale catedrei, constituirea de cercuri §i colocvii studente§ti in domeniul
limbii §i al comunickii;
2. Publicarea rezultatelor cercetdrii in volume colective, in Analele
Universiteitii Bucuregi, in reviste de profil romdne§ti (Limba Romanei, Studii ,si
Cerceteiri Lingvistice, Révue Roumaine de Linguistique) §i strdine;
3. Initierea de proiecte de cercetare; participarea la proiecte inter §i
intradisciplinare, nationale §i internationale;
4. Participarea membrilor sdi la seminare, conferinte §i congrese de lingvisticd;
5. Includerea periodicd in activitatea didacticd, sub forma cursurilor optionale,
a cursurilor de masterat §i a celor de doctorat, a rezultatelor §tiintifice performante;
6. Acordarea de asistenta §i expertizd lingvisticd la cerere; colaborare la
diferite programe de unificare terminologicd, standardizare, testare a abilitatilor
lingvistice, monitorizare a mass-meda etc.;
www.digibuc.ro
7. Consultantä lingvisticd, participare la proiecte de cultivare a limbii

pentru publicul larg, inclusiv prin intermediul colabordrilor cu presa, cu posturi de
radio §i televiziune;
8. Organizare de intâlniri §i discutii, de programe de perfectionare pe teme
lingvistice a profesorilor de limba §i literatura românä din ciclul gimnazial §i
liceal, in colaborare cu inspectoratele §colare §i cu Societatea de Sainte Filologice;
9. Realizarea unor cursuri diferentiate de limbä romând ca limbd sträind,
organizarea unor programe speciale de pregätire; elaborarea de manuale §i auxiliare
modeme;
10. Gestionarea unui site propriu (gdzduit de cel al Universitätii), prin care
se vor furniza informatii despre obiectivele, organizarea, membrii centrului, rezul-
tatele proiectelor de cercetare, publicatii recente, manifestdri §tiintifice organizate etc.
Printre membrii fondatori, se numärä: prof. dr. Angela Bidu-Vränceanu,
conf. dr. Maria Cdtdnescu, prof. dr. Mihaela Constantinescu, Claudia Ene, conf. dr.
Li liana Ionescu-Ruxändoiu, Isabela Nedelcu, prof. dr. Gabriela Pand-Dindelegan,
Andreea Soare, Camelia Stan, Gabriela Stoica, prof. dr. Adriana Stoichitoiu-Ichim,
Ariadna Stefänescu, conf. dr. Camelia U§urelu, prof. dr. Andra-Maria Vasilescu,
prof. dr. Rodica-Ileana Zafiu, (director centru) prof. dr. Mihaela Zamfir.
Parteneriate principale sunt cu $coala Doctorald a Facultätii de Litere §i cu
Institutul de Lingvistica Iorgu Jordan Al. Rosetti".
Activitatea Centrului de Lingvisticei Teoreticei i Aplicatei este legatd i de
activitatea Cercului de Lingvistica al studentilor, in cadrul cdruia, studentii,
impreunä cu profesorii din Departament, lucreazd la un proiect de alcdtuire a unui
corpus de limbd folosit pe internet.
La unele intâlniri ale cercului, au fost invitati cercetätori de la Institutul de
Lingvisticd Iorgu Iordan Al. Rosetti", Academia Românä, din Bucurqti.
Proiecte ale Centrului de Lingvisticei Teoretica i Aplicatá:
1. Discursul parlamentar românesc: traditie qi modernitate. 0
abordare pragma retoricá (director al proiectului Grant CNCSIS 2136/2009-2011:
prof. dr. Liliana Ionescu-Ruxandoiu),
2. Functionare discursivei ,si gramaticalizare En limba romând veche (director
de proiect: prof. dr. Rodica Beam. Zafm, finantare CNCSIS, nr. 1629,2007).
Cadre didactice universitare §i cercetätori invitati sä participe la activitätile
centrului au fost: Mihaela-Viorica Constantinescu, Li liana Ionescu-Ruxandoiu,
Melania Roibu, Ariadna Stefänescu, Andra Maria Vasilescu, Silviu Hariton.
Dintre colocviile organizate de acest centru mentiondm:
1. Colocviul catedrei de limba romând, editia a VII-a (Bucure§ti, 7-8
decembrie 2007): Limba romând. Dinamica sincronica dinamica diacronicà,
dinamica interpreteirii.
2. Colocviul catedrei de limba romând, editia a VIII-a (Bucure§ti, 4-6
decembrie 2008): Limba romemä. Teme actuale.
www.digibuc.ro
150 DE ANI DE INVÄTÄMANT FILOLOGIC ROMANESC -TRADITIE SI VALOARE - 1863-2013 315
3. Colocviul international al catedrei de limba romand, editia a lX-a

(Bucuresti, 4-5 decembrie 2009): Limba romemei: controverse, delimiteiri, noi ipoteze.
4. Colocviul Catedrei de limba romand, editia a X-a (Bucuresti, 3-4
decembrie 2010): Limba romemä: ipostaze ale variatiei lingvistice.
5. Colocviul international al departamentului de lingvisticd, editia a XI-a
(Bucuresti, 9-10 decembrie 2011): Limba romemá: directii actuale in cercetarea
lingvisticá §i The Romanian Language: Current Paths in Linguistic Research.
Centrul de Studii Europene (CSE), infiintat in luna decembrie a anului
2011, are ca domeniu principal de cercetare studiile europene, ariile de interes si
directiile tematice find reprezentate de studiile culturale, istoria culturii si
mentalitätilor, politici europene si relatii internationale, precum si de culturd si
culturi europene.
Scopul Centrului este de a realiza o amplä actiune de cercetare (multi si
interdisciplinard, cu specialisti romani si strdini din mai multe centre universitare),
a culturii, istoriei, politicii si societätii europene, preponderent in Europa modernä,
precum si realizarea unor studii despre Romania in etapa post-integrdrii, in
raporturile sale cu Uniunea Europeand si cu procesul globalizdrii. Cu sprijinul
cadrelor didactice si al studentilor Facultätii de Litere, CSE isi propune ca prin
activitätile de cercetare fundamentald, dar si avansatd, sa contribuie la dezvoltarea
cunostintelor din domeniul studiilor europene, informatiile urmand a deveni
accesibile pentru publicul larg prin editarea si publicarea rezultatelor cercetdrilor
in reviste de specialitate nationale si internationale.
Tipurile de activitäti care contribuie la indeplinirea scopului si a
obiectivelor CSE sunt preponderent activitäti stiintifice de tip: colocvii, conferinte,
dezbateri, mese rotunde, ateliere, cercuri stiintifice; schimburi didactice si culturale,
cu invitati din alte centre universitare de acelasi profil sau cu profil asemänätor, din
tard sau sträindtate; editare si publicare de texte, traduceri, lansdri de carte.
Publicatia Centrului CSE, este Revista de Studii Europene. Aceasta cuprinde
articole redactate in limbi de circulatie internationald si al cärei prim numdr a apdrut
online in anul 2011. Revista de Studii Europene se adreseazd in primul rand (dar nu
numai) studentilor din cadrul programelor de licentd, masterat sau doctorat in studii
europene, devenind astfel o punte de comunicare intre studenti si profesori, precum si
intre Universitätile care impdrtdsesc un profil comun. Revista este disponibild in format
electronic la adresa www.unibuc.ro/depts/litere/dse/Revista_de_Studii_Europene.php.
Printre membrii Centrului de Studii Europene condus de prof. dr. Mihaela
Constantinescu se numdrd: lector dr. Miroslav Tascu-Stavre (director-adjunct), lector
dr. Simona Drägan (secretar-stiintific), asist. dr. Oana-Georgia Preda, Horia Terpe
(Centrul de Analizd si Dezvoltare Institutionald, Fundatia C.A.D.I. Eleutheria"),
Bogdan Florian (Institutul de Studii ale Educatiei), Doina-Mihaela Tudor (consilier
de afaceri europene la Ministerul Culturii si Patrimoniului National).
www.digibuc.ro
316 ADINA BERCIU-DRÄCHICESCII
Centrele de cercetare i activitatea Mr In anul universitar 2012-201325

I. Centre de cercetare proprii:
Nr. Den umire Anul ActivitAti principale ActivitAti nou derulate ki 2012
crt. Centru Infiintárii
1. Centrul 2006 Organizare de conferinte nationale incheierea Proiectului ELiCa (University and
interdisciplina siinternationale, proiecte de School for a European Literary Canon). Beneficiar:
r de studii cercetare, elaborarea s'i editarea de Universitatea "La Sapienza" din Roma si CUD
culturale publicatii stiintifice, incheierea de Italia; UB partener prin CISCER "Tudor Vianu" (coord.
europene si parteneriate cu institutii culturale. prof. dr. Liviu Papadima). Finantator: UE prin
românesti programul "Culture", 2009 Strand 1.2.1 Suma totala:
(CISCER) 28.290 euro. Suma pentru 201/ aprox. 8.000 euro.
"Tudor Vianu" Perioada 2010-2012.
Elaborarea Ghidului de literaturä europeanä, in format
electronic, editat in cadrul proiectului ELiCa, aprilie
2012 (ed. Liviu Papadima, Oana Fotache).
Proiect MARIS (Migration and Reshaping Identities in
Romanian Travel Writings 1960-2010). Beneficiar:
CISCER "Tudor Vianu" (director proiect: prof. dr. Liviu
Papadima). Finantator: CNCS, programul Id& PCE.
Nr. contract: 30/5.10.2011. Suma totalä: 1.500.000 lei.
Suma pe 2012: 481.950 lei. Perioada: 2011-2014.
2. Centrul de 2007 Organizare de conferinte nationale Prezentarea rezultatelor cercetärii din 2011.
lingvisticä siinternationale, proiecte de Coordonarea Cercului de lingvisticä al studentilor.
teoreticä si cercetare, elaborarea si editarea de Asistentä pentru prelegerile profesorilor sträini
aplicatä publicatii stiintifice. invitati prin acordul Erasmus si la colocviul
(CLTA) departamentului.
Colocviul anual al Departamentului de Lingvisticä.
3. Centrul de 1999 Cercetare avansatä, proiecte de Participare la proiectul international Typologie et
lingvisticä cercetare, participare la manifestäri Universaux du Langage (Universitatea Paris VII,
computationalä stiintifice. Franta). Reprezentant in prolect din partea CLC:
(CLC) Emil lonescu.
4. Centrul de 2006 Concentrarea cercetärii asupra Concentrarea cercetärii asupra comunitätilor rurale
Cercetäri de comunitätilor rurale actuale actuale materializatä in:
Etnologie si Materializatä in: a) Cercetare in satul Alunis, com. Benesat (Iud.
Foldor a) derularea unor proiecte Salaj), in perioada 2-8 aug. 2012 conform
(CercEF) etnologice dedicate dinamicii corespondentei [210/10.05.2012 si 257/16.052012]
traditiilor; dintre Facultatea de Litere si Centrul de Culturä si
b) demersuri stiintifice de tip Artä al Judetului Sälaj. Scopul cercetärii:
monografic; inventarierea valorilor locale ale patrimoniului
c) studii pluridisciplinare in asezäri imaterial.
multiculturale. b) Cercetare in localitätile Suraia si Râmniceni
(Vrancea), 5-12 aug. 2011, respectiv, 12-19 aug.
2012. Scopul cercetärii: alcätuirea unor monografii
locale actualizate.
c) Studii pluridisciplinare in localitätile
multiculturale: Nädlac (5-11 aug. 2011) si Bata,
Birchis, Ostrov (Arad) 2-9 septembrie 2012
(conform adresei nr. 1767/ 27.08.2012 OCA Arad).
Scopul cercetärilor: culegere de date etnografice
privind valorile identitare locale.
Coordonarea cercului stiintific Intâlniri bilunare cu absolventi si doctoranzi etnologi.
studentesc Mihai Pop" Participäri la evenimente culturale organizare de
http://cerculmihaipop.wordpress.com/ institutiile de profil din Bucuresti, Arges si Brasov.
25Informatiile ne-au fost furnizate de asemenea cAtre d-na prodecan al Facultätii de Litere, conf. dr.
Laura Mesina.
www.digibuc.ro
Nr. Denumire Anul Activitati principale Activitiip nou derulate il 2012

at. Centru ihfiintArii
5. Centrul de 2011 Organizare de conferinte nationale si Depunere aplicatie WE la UEFISCDI (august 2012;
Studii internationale, proiecte de cercetare, evaluare primitä in decembrie 2012).
Europene (CSE) elaborarea si editarea de publicatii intruniri regulate (cäutare surse de finanore,
stiintifice, incheierea de parteneriate propuneri de teme pentru proiecte, cooptarea de
,cu diverse institutii. noi membri).
6. Centrul de 1998 Organizarea programului de studii Prelegeri:
Studii Ebraice de masterat Culturä si civilizatie Dr. Ruth Oren (Haifa University, Israel) Istoria
(CSEb) ebraicä" (din 1999). Israeluluiin imagini, serie de 2 prelegeri, 10-11.10.2011;
Revista Studia Hebraica (din 2001). Prof. Dr. Asher Maoz (Tel Aviv University, Israel) -
Conferinta anualä (din 2001). Marriage and Divorce in Jewish Law, prelegere, 11.10201"
Prelegeri sustinute de invitati Prof. Dr. Victor Neumann (Universitatea Timisoara)
externi. Evreii in contextul multicultural al Banatului,
prelegere, 26.10.2011;
Dr. Ruth Oren (Haifa University, Israel) Fotografii
de peisaj in Israel noi priviri asupra unor vechi
idealuri, prelegere, 15.11.2011;
Prof. Dr. Moshe Hallamish (Bar Ilan University,
Israel) The Ethos of the Individual in the Hassidic
Movement, prelegere, 29.11.2011;
Alberto Castaldini (fost Director al Institutului
Cultural Italian din Bucuresti) Shoah as an Anti-
Genesis?Some reflections about History, God and Evil,
serie de 2 prelegeri, 13-14.12.2011;
-
Dr. Adrian Macelaru (MAE) 0 pledoarie pentru
semitica comparata serie de 2 prelegeri (29.03.2012,
19.04.2012);
-
The Jews ofthe Mediterranean conferirrta
internationalä anualä a Centrului de Studii Ebraice
(24-25.05.2012). -
7. Centrul de 2006 Cercetarea teoreticä si aplicatä a unor Colocviul Anual al Studentilor in 5tiintele
cercetäri fenomene, procese si programe in Comunicärii, 18 mai 2012:
interdisciplinar domeniile: informare si comunicare <http://www.comunicare-
e instiintele public& comunicare institutionalä, relatiipublice.ro/content/view/426/106/>.
comunicärii si relatii publice si responsabilitate
relatii publice corporativä, managementul comuni-
(CISCOREP) cärii, mass-media, culturä si antropo-
logia comunicarii, publicitate, semioticä
culturalä, discurs si arqumentare. -
8. Centrul 2007 Organizare de conferinte nationale si Declansarea procesului de incheiere a Acordului de
interdisciplinar internationale, proiecte de cercetare, colaborare intre Facultatea de Litere din Bucuresti si
de cercetare in elaborarea si editarea de publicatii Facultatea de Litere din Cernäuti;
managementul stiintifice, incheierea de parteneriate Declansarea procesului de incheiere a Acordului de
informatiei in cu institupi culturale, colaborare intre Facultatea de Litere din Bucuresti si
epoca digitalä 5coli de varä; managementul infor- Institutul Eudoxiu Hurmuzachi".
(CICMIED) matiei in institutiile culturale: arhive, Lansarea site-ului Tara din afara Tärii", dedicat
muzee si biblioteci; infodocumentarea, comunitätilor românesti din sträinätate, in special
biblioteca digitalä, tehnologia informa- din Basarabia si Bucovina.
tiei, teorii contemporane privind 5coala de Varä editia a doua: 17-23 iulie 2012
arhivele, bibliotecile, relatiile publice, 25 de invitati din Ucraina si Republica Moldova.
managementul cultural; teorii
contemporane ale stiinolor informatiei;
arhivele, muzeele si bibliotecile
surse ale documentärii stiintifice;
diagnosticarea diferitelorsisteme insti-
tutionale 5i a managementului acestora;
stimularea parteneriatului cu orga-
nizatii din domeniul informatiei, cultu-
rale 5i cu asociatii profesionale etc.
interesate in domeniul de activitate a
centrului.
www.digibuc.ro
Nr. Denumire Anul Activitäti principale Activitäti nou derulate h 2012

crt. Centru infiintkii ,
9. Centrul de Decizie nr. Cercetarea teoretid si aplicativä Participare la proiecte:
in
Cercetare 1810/ domenfile: Stiintele Informäril si DigiMultiCult Sistem integrat pentru promovarea
pentru 06.10.2006 Comunickii, Tehnologiei Informatiei si evidentierea multiculturalitätii in scopul
Informatie si Comunicärii, Administratiel Publice dezvoltädi durabile a spatiului rural
Digitala Electronice. eCultureHighway Crearea unei autosträzi culturale
(DIGINFO) Dezvoltarea de sisteme pentru in România
managementul eContent.
Dezvoltarea de produse si servicii de
informare si documentare digitale.
Dezvoltarea de sisteme de informare
si documentare pentru proiecte de
informare specializatä.
Cercetare teoreticä si aplicativä in
direc-tia actualizärii si imbunätätirii
tematicii cursurilor si seminariilor
specifice domeniului de competentä
al Centrului.
Principalele rezultate ale activitatii de cercetare In anul 2012-2013

Centrul Interdisciplinar de Studii Culturale Europene ,si Romemegi
(CISCER) Tudor Vianu"
A organizat:
0 conferinte sustinute de profesori români §i strdini pe o serie larga de teme,
care acoperd o problematicd interdisciplinard, de la studii culturale, teoria
literaturii §i a culturii, literaturä comparatd, la etnologie/ antropologie
culturald, istoria ideilor §i a mentalitätilor.
0 ateliere dedicate studentilor §i doctoranzilor, sub coordonarea membrilor
colectivelor de Teoria literaturii (lect. dr. Oana Fotache) §i Literatura
romând (asist. dr. Magda Radutd): Migratie vi reconfigurare identitarä in
scrieri de ceireitorie româneoi (1960-2010).
0 dezbateri pe marginea ultimelor aparitii editoriale române§ti de interes
pentru domeniul studiilor culturale: De la o crizd la alta: modernitate,
comunism, capitalism".
A elaborarat Ghidul de literaturá europeand in format electronic, editat in
cadrul proiectului ELiCa, aprilie 2012 (ed. prof. Liviu Papadima, lect. dr. Oana Fotache).
Centrul de Lingvisticei Teoreticä §'i Aplicatá (CLTA) a Coordonat Cercul de

lingvisticd al studentilor, in cadrul cAruia s-a lucrat la un program pentru culegerea
de texte electronice in vederea realizärii unui corpus bogat pe baza cdruia sd se
elaboreze in viitor diverse cercetdri lingvistice
Centrul de Lingvisticd Computationalá (CLC):
A realizat studii in proceedings:
0 prof. Emil Ionescu, A type of hybrid ellipsis in Romanian, in Stefan
Miiller (Editor), Proceedings of the HPSG 2012 Conference 2012 CSLI
Publications (articol in publicatie ISI)
www.digibuc.ro
0 Liviu Petrisor Dinu and Andrea Sgarro (2011), Estimating Similarities in

DNA Strings Using the Efficacious Rank Distance Approach, Systems and
Computational Biology Bioinformatics and Computational Modeling,
Ning-Sun Yang (Ed.), ISBN: 978-953-307-875-5, InTech, p. 121-138.
A participat la colocvii:
0 prof. Emil Ionescu, invited speaker la colocviul L'ellipse, organizat de
Université Paris VII, 26-27 iunie 2012
0 prof. Emil Ionescu, N-words in pseudo-stripping constructions in
Romanian, Colocviul international de lingvisticd al Universitätii
Transilvania Brasov, Romania, sept 2012.
Articole in publicatii stiintifice stiintifice si articole in proceedings:
0 Alina Ciobanu, Liviu P. Dinu, 2012. On the Romanian rhyme detection.
In COLING 2012, Mombay, India, December 2012.
0 Liviu Petrisor Dinu, Sergiu Nisioi, 2012. Authorial studies using ranked
lexicalfeatures. In COLING 2012, Mombay, India, December 2012.
0 Liviu Petrisor Dinu, V. Niculae, O. M. $ulea, 2012. The Gray Sheep of the
Romanian Gender System: The Neuter. Classifying Romanian Nouns
According to Gender. In COLING 2012, Mombay, India, December 2012.
0 Antonella Delmestri, Liviu P. Dinu, 2012. An Assessment of String
Similarity Methods for Cognate Identification. In Proc. Qualico 2012,
Belgrad, Serbia, april 2012.
0 Liviu Petrisor Dinu, R. Ionescu, M. Popescu, 2012, Local Patch
Dissimilarity for Images, In Proc. ICONIP 2012, Doha, Qatar, LNCS 7663,
p. 117-126, 2012.
0 Liviu Petrisor Dinu, R. Ionescu, 2012. Clustering based on Rank Distance
with Applications on DNA. In Proc. ICONIP 2012, Doha, Qatar, LNCS
7667, p. 722-729, 2012.
0 Liviu Petrisor Dinu, R. Ionescu, 2012. An Efficient Rank Based Approach
for Closest String and Closest Substring. PLoS ONE 7(6): e37576.
doi:10.1371/journal.pone.0037576
0 Liviu Petrisor Dinu, R. Ionescu, 2012. Clustering Methods based on Closest
String via Rank Distance. In Synasc 2012, Timisoara, September 2012.
0 Liviu Petrisor Dinu, R. Ionescu, 2012. A Rank-based Approach of Cosine
Similarity with Applications in Automatic Classification. In Synasc 2012,
Timisoara, September 2012.
0 Liviu Petrisor Dinu, Alexandru Popa, 2012: On the Closest String via
Rank Distance. CPM 2012, Helsinki, Finland. 413-426.
0 Liviu Petrisor Dinu, V. Niculae, O. M. Sulea, 2012. The Romanian
Neuter Examined Through A Two-Gender N-Gram Classification System.
In LREC 2012, Istanbul, Turkey, 907-910.
www.digibuc.ro
0 Anca Dinu, Liviu P. Dinu, AlMa Resceanu, Ion Resceanu. Some issues on
the authorship identification in the Apostles' Epistles. In first LRE-Rel
Workshop on Language Resources and Evaluation for Religious Texts,
LREC 2012, Istanbul, Turkey, 2012, 18-24.
0 Liviu Petrisor Dinu, V Niculae, M. Sulea, 2012. Learning How to
Conjugate the Romanian Verb. Rules for Regular and Partially Irregular
Verbs. In Proc. EACL 2012, Avignon, France, April 2012, 524-529.
0 Liviu Petrisor Dinu, V Niculae, M. Sulea, 2012. Pastiche detection based
on stopword rankings. Exposing impersonators of a Romanian writer.
Proceedings of the EACL 2012 Workshop on Computational Approaches
to Deception Detection, pages 72-77, Avignon, France, April 23-27 2012.
0 Iulia Danaila, Liviu P. Dinu, Vlad Niculae and Maria-Octavia Sulea,
2012. String distances for near-duplicate detection. In Cicling 2012, New
Delhi, India. Published also in: Polibits 45, 21-26, 2012.
0 Liviu Petrisor Dinu, Iulia Iuga, 2012. The Naive Bayes Classifier in
Opinion Mining: In Search of the Best Feature Set. CICLing (1) 2012,
New Delhi, India: 556-567.
0 L. Bortolussi, L. P. Dinu, A Sgarro. 2012. Spearman Permutation Distances
and Shannon's Distinguishability, Fundamenta Informaticae 118 (3), 245-252.
Centrul de Cercetári de Etnologie 'i Folclor (CercEF):

A realizat arhive de inregistrdri audio si foto-video;
A elaborat studii si comunicari publicate in Anuarul Complexului Muzeal
Arad (colectia Minoritäti") si in suplimentul Caiete Silvane" (sub tipar);
A participat la manifestäri stiintifice (Apropieri si distantdri intre
populatiile din zonele multietnice", mai 2012; Practici si obiceiuri vii
componente ale patrimoniului cultural imaterial", oct. 2012).
Centrul de Studii Europene (CSE): contract de finantare incheiat cu

UEFISCDI pentru organizarea Workshopului Exploratoriu cu participare interna-
tionald, având titlul Reshaping the present: Cultural diversity and its crises in
/
contemporary society Cum remodelam prezentul: Diversitatea culturalei qi crizele
ei In societatea actualei, cod de inregistrare WE PN-II-ID-WE-2012-4-157 (Director:
lector dr. Simona Drägan), Institutia-gazdä: Universitatea din Bucuresti / Centrul de
Studii Europene.
Centrul de Studii Ebraice (CSEb)

A realizat publicatii:
0 Conf. Felicia Waldman, The Center for Hebrew Studies at the University
of Bucharest: A 14 Year History, in vol.Antonio Faur (ed.), Jewish
History Centers and Research Institutions in Europe, Presa Universitard
Clujeand, Cluj, 2012 (p. 149-166)
www.digibuc.ro
150 DE ANI DE INVÄTÄMANT FILOLOGIC ROMÄNESC -TRADITIE 5I VALOARE - 1863-2013 321
0 Conf. Felicia Waldman, Profesori evrei la universitati bucuregene de la

sfeirqitul secolului al XIX-lea peinei la sféluitul celui de-al doilea reizboi
mondial in Alexandru-Florin Platon & Carol Iancu (eds.), Profesori i
studenji evrei, Editura Universitätii Al. I. Cuza", Ia0,2012 (p. 399-412)
0 Conf. Felicia Waldman, Professeurs juifs dans les universités bucarestoises,
Fin du mr siècle Fin de la Seconde Guerre mondiale, in Tsafon",
Revue d'etudes juives du Nord no. 64, toamna 2012 iarna 2013, Lille
(p. 35-50).
Granturi pentru cercetare individualä: Felicia Waldman: The Jewish
Theatre in Romania: A Means of Cultural Resistance," finantat de
Memorial Foundation for Jewish Culture, New York.
Membrii au participat la conferinte internationale (conference proceedings)
0 Minhagim: Custom and Practice in Jewish Life", conferinta
internationald organizatä de Goldstein Goren Diaspora Research Institute,
Universitatea Tel Aviv, 13-15 mai 2012 (Felicia Waldman, Tombstone
Art in Romanian Moldova and Bukovina" i Anca Ciuciu, The Image of
Purim in Interwar Bucharest")
0. Christian Hebraism in Eastern Central Europe from the Renaissance to
the Enlightenment", conferintä internationala organizatä la Universitatea
Wittenberg Halle, Lutherstadt Wittenberg, 18-21 martie 2012 (Felicia
Waldman, Hebrew works and private Christian collectors in 16th-18th
century Transylvania and the Danubian principalities")
0 The 17th Annual World Convention of the Association for the Study of
Nationalities", conferinta internationalà organizatä la Universitatea
Columbia, New York, 19-21 aprilie 2012 (Felicia Waldman, discussant
Mihai Chioveanu, The Security Dilemma, the Destruction of the Enemy,
and the Vertigo of Impunity: An Attempt to Frame the Logic behind the Iasi
Pogrom")
0 The City and Philosophy", conferintä internationalä organizatá de
Universitatea Uludag, Bursa, 11-13 octombrie 2012 (Felicia Waldman,
The Double Cultural Identity of Minorities in Capital Cities: Jewish and
Armenian Architects in Bucharest")
0. Jewish Heritage in Central Europe, Past and Present", conferintd
internationald organizatä de Ambasadele Poloniei, Cehiei, Slovaciei §i
Ungariei in România, in cadrul programului Visegrad 4, Integration &
Cohesion, 20 noiembrie 2012, Teatrul Evreiesc, Bucure§ti (Felicia
Waldman, The Jews of Romania, Past and Present")
0 Evreii bucure§teni", simpozion organizat de Federatia Comunitätilor
Evreie§ti din România §i Comunitatea Evreilor din Bucure§ti, 2
decembrie 2012, Sala Aula, Ministerul Culturii i Patrimoniului National,
www.digibuc.ro
Bucuresti (Felicia Waldman, Contributia evreilor la procesul de

urbanizare a Bucurestiului")
Proiecte de cercetare in care au fost implicati studenti:
0 Handbook on Anti-Semitism, volum realizat de Centrul pentru Studierea
Antisemitismului de la Universitatea Tehnicd Berlin, la care au colaborat
cu câte 3 articole pe baza unui stagiu de cercetare studentele Luciana
Banu (Neamul Românesc, Sámeinátorul 0 Sfarmá-Piatrei) 0 Gabriela
Bädescu (Cuvintul, Gindirea §i Porunca Vremii), ambele din anul II.
Centrul de Cercetári Interdisciplinare in $tiintele Comunicàrii §.i Relatii

Pub lice (CISCOREP)
Coordonarea parteneriatelor internationale ale CRP: proiectul MARPE
Master of Arts in Public Relations al asociatiei EUPRERA; certificarea
CIPR (Chartered Institute of Public Relations), in relatie cu acordurile
bilaterale de mobilitäti europene; parteneriatul cu CIM (Chartered Institute
of Marketing) prin Oxford College of Marketing.
Volumul Conferintei nationale organizate de CISCOREP, din 27-28 mai
2011, cu titlul Comunicarea public& cultura, mentalitate §i moralitate
(publicare 2013)
Centrul Interdisciplinar de Cercetare in Managementul Informatiei in Epoca
Digitalä (CICMIED)
Lansarea site-ului Tara din afara Tarr, dedicat comunitätilor române§ti
din sträindtate, in special din Basarabia §i Bucovina.
Publicatii: Aromâni, meglenoromâni, istroromâni aspecte identitare qi
culturale, Bucure§ti, Editura Universitatii din Bucure§ti, 2012, 890 p. coordo-
nator volum §i autor de studii prof. univ. dr. Adina Berciu-Dräghicescu;
Relalii bilaterale româno-canadiene. Bibliografie Generald, Bucure§ti, Editura
Universitätii din Bucure§ti, 2012, 585 p. (in colaborare cu Silvia Tomescu)
Centrul de Cercetare pentru Informatie Digitalá (DIGINFO)

DigiMultiCult Sistem integrat pentru promovarea §i evidentierea
multiculturalitätii in scopul dezvoltärii durabile a spatiului rural. Scopul
proiectului constä in elaborarea unui sistem integrat utilizând metode i
tehnici multimedia pentru evidentierea §i promovarea produselor culturale
cu relevanta la nivel european, punerea in valoare a potentialului cultural
rural, a culturii populare §i a traditiilor din zone rurale, prin studierea in
particular a unor zone reprezentative, ca modele de multiculturalitate, in
scopul dezvoltärii durabile a spatiului rural din aceste zone selectate.
Proiectul vizeazA realizarea unui sistem integrat care sà dispund de o baza de
date ce va contine informatii referitoare la produsele culturale din zone rurale
reprezentative.
www.digibuc.ro
150 DE ANI DE INVATAMANT FILOLOGIC ROMANESC -TRADITIE p VALOARE - 1863-2013 323
Sistemul va asigura un singur punct de intrare a datelor §i acces la informa-

tiile din baza de date. Acestea se realizeazd prin intermediul unui portal WEB asociat.
Promovarea potentialului cultural rural va contribui la dezvoltarea turismului
rural, fenomen care ocupd un loc specific in problematica amenajdrii spatiului rural
românesc, ca factor complementar important in cadrul strategiei de dezvoltare
regionald.
Obiectivele proiectului se incadreazd intr-unul din cele 8 domenii de actiune
din cadrul Agendei Digitale 2020, §i anume Creoerea gradului de alfabetizare
digitald, dezvoltarea competentelor digitale §'i a incluziunii".
Obiectivul general al proiectului este realizarea unor aplicatii §i servicii
pentru valorificarea qi prezervarea patrimoniului cultural national", §i diminuarea
inegalitätilor socio-umane 0 a disparitätilor regionale".
Obiectivele specifice se referd la: Evaluarea stadiului §i perspectivelor in
domeniu. Analiza cerintelor; Identificarea i structurarea fondului de informatii oferit
de cultura §i civilizatia din zonele rurale reprezentative; Proiectarea modelului
functional pentru sistemul de aplicatii multimedia pentru valorificarea fondului
informa-tional; Realizarea componentelor sistemului integrat pentru valorificarea
fondului informational inclusiv utilizând tehnici multimedia; Testarea §i integrarea
componentelor sistemului. Testarea finald a sistemului.
Obiectivele mäsurabile ale proiectului sunt determinate de elaborarea unui set
de studii care sd foloseascd la: Repertorierea §i punerea in valoare a patrimoniului
cultural pe regiuni istorice inclusiv prin tehnologii multimedia; Selectarea unor
localitdti specifice zonelor etnografice, in scopul evidentierii §i punerii in valoare a
celor mai reprezentative aspecte ale satului; Punerea in valoare, in vederea pdstrdrii a
unor resurse originale, variate *i complexe, mai putin degradate, sustinând activitäti
turistice atractive §i foarte profitabile; Evaluarea resurselor §i a potentialului referitor
la informatia culturald digitald pentru promovarea acesteia.
eCultureHighway Crearea unei autosträzi culturale in România

Scopul proiectului constä in facilitarea accesului utilizatorilor interni §i
externi la informatiile referitoare la institutiile culturale (muzee, teatre, galerii de
artd, case memoriale, situri arheologice) la nivel de localitate, judet §i tard, care pun
in valoare potentialul cultural, precum §i informatiile turistice (hoteluri, moteluri,
pensiuni) din localitdtile in care se afld obiectivele cdutate.
Proiectul vizeazd realizarea unui sistem integrat care sd dispund de o meta-
bazd de date ce va contine toate informatiile referitoare la institutiile culturale la
nivel de localitate, judet §i tard reprezentative §i informatiile turistice.
Sistemul va asigura un singur punct de acces la informatiile din meta-baza de
date. Acestea se realizeazd prin intermediul unui portal WEB asociat.
Proiectul va asigura: Posibilitatea filtrdrii datelor dupd o anumitä zond sau
localitate in scopul evidentierii §i punerii in valoare a celor mai reprezentative
aspecte culturale §i turistice ale acestora; Identificarea tipurilor de resurse
informationale §i selectarea unor segmente reprezentative pentru fiecare tip de
www.digibuc.ro
resursa informationald; Structurarea 0 procesarea informatiilor culturale specifice

localitätilor reprezentative, promovarea institutiilor culturale, inclusiv prin tehnologii
multimedia; Realizarea de continut specific aplicatiei de diseminare public5 a
informatiilor culturale; Conceptia, proiectarea 0 realizarea unei meta-baze de date 0
a modulelor de gestiune-administrare pentru popularea cu continut specific de Care
institutiile culturale; Conceptia, proiectarea 0 realizarea unei aplicatii de tip portal,
cu functii specifice pentru disponibilizarea tuturor categoriilor de informatii, dezvol-
tarea 0 actualizarea acestora prin administrare §i pe baza participdrii institutiilor
culturale §i a obiectivelor turistice (hotel, motel, pensiune).
Rezultatele se vor concretiza in: Studiu privind identificarea 0 structurarea
infonnatiilor culturale 0 turistice; Modelul functional al sistemului informatic; Proiectul
de realizare al sistemului informatic; Sistemul informatic integrat de tip Portal.
Conferinte organizate in anul 2012:

Internationale /cu participare internationalei
I.
Centrul interdisciplinar de studii culturale europene qi romemegi (CISCER)
Tudor Vianu"
Conferinta Canonul literar european din perspectivà interdisciplinarei
litere, filosofie, istorie", Sinaia, 20-22 aprilie 2012, in Proiectul ELiCa,
coord. Universitatea La Sapienza" din Roma, finantare prin Programul
european CULTURA, participanti: Universitatea din Bucure0i,
Universitatea din Pisa 0 Universitatea din Viena.
Conferinta internationald Cum poate fi cineva european? Literatura qi
identitate culturalä In modernitatea europeana", Bucure0i, 2-3 martie
2012, CISCER §i Departamentul de Studii Literare al Facultätii de Litere,
Universitatea din Bucure0i.
Centrul de lingvisticei teoreticei §'i aplicatä (CLTA)
Cel de al 12-lea Colocviu international al Departamentului de Lingvisticei cu
tema Limba românä: variatie sincronicii, variatie diacronicei, Bucure0i, 14
15 decembrie 2012. Au participat: 4 profesori sträini: Ian Roberts (Cambridge,
UK), Martin Maiden (Oxford, UK), Adam Ledgeway (Cambridge, UK),
Gabriela Alboiu (York, Canada) 0 170 de profesori, cercetätori 0 doctoranzi
din Universitatea din Bucure0i, Institutul de Lingvisticd Iorgu Jordan Al.
Rosetti" 0 din alte centre de cercetare din tad..
Prelegeri organizate ale unor profesori de la universitati sträine, veniti la
Facultatea de Litere cu mobilitäti Erasmus: prof. Eric Pellet, Université Paris-
Est Créteil, Paris, 26 martie 2 aprilie 2012; prof. Alexandru Mardale, Institut
National des Langues et Civilisations Orientales, Paris, 31 mai 10 iunie 2012;
Co-organizare a conferintelor unor profesori sträini, invitati cu ocazia
Seminarului international Language Analysis/Discourse Analysis.
Theoretical and Applicative Aspects" (Scoala Doctorald a Faculatii de
Litere, sectiunea Lingvisticd), 10-11 mai 2012: Deirdre Wilson (Emeritus
Professor of Linguistics University College London); Johannes van de
www.digibuc.ro
150 DE ANI DE INVATAMANT FILOLOGIC ROMANESc -TRADITIE I VALOARE - 1863-2013 325
Koot (Senior Lecturer of Linguistics University College London); Maria

Sifianou (Professor of Sociolinguistics University of Athens).
Centrul de studii ebraice (CSEb)
International Conference on The Jews of the Mediterranean, Bucharest,
New Europe College, 24-25 May 2012. Au participat: 10 cercetätori din
România: Andrei Oi§teanu, Anca Manolescu, Andrei Cornea, Adrian Pirtea,
Máriuca Stanciu, Liviu Rotman, Delia Báläican, Yolanda Constantinescu,
Cristina Toma, Alina Popescu i 5 profesori i cercetätori din sträinätate:
Cristina Ciucu, Roberto Bachmann, Ivan Biliarsky, Carol Iancu, Silvia Planas
Marce, Minna Rozen
Centrul interdisciplinar de cercetare In managementul informatiei In epoca
digital (CICMIED)
Participare oficiald la Simpozionul de la Cernduti, septembrie 2012, organizat
de Fundatia Alexandru cel Bun" §i Universitatea din Cemäuti pentru come-
morarea a 200 de ani de la na§terea lui Eudoxiu Hurmuzachi. Au participat:
conf. dr. Oana Murdru§, prof. dr. Adina Berciu i asist. dr. Minodora Bucur.
Simpozionul Arc peste timp", consacrat Unirii Bucovinei cu România,
Bucure§ti, Facultatea de Litere, 28 noiembrie 2012, in colaborare cu
Institutul Eudoxiu Hurmuzachi" din Bucure§ti (MAE) i cu Asociatia
culturald Pro Basarabia §i Bucovina din Bucurqti.
II. Nationale
Centrul de cercetäri interdisciplinare In tiintele comunicárii qi
publice (CISCOREP)
Colocviul Anual al Studentilor in Stiintele Comunicdrii, 18 mai 2012:
http://www.comunicare-relatiipublice.ro/content/v iew/426/106/.
Centrul de cerceteiri de etnologie folclor (CercEF)
Sesiunea §tiintificd nationalä Mihai Pop" (coord. Ioana Fruntelatd): 18
noiembrie 2011. Tema sesiunii: De la concepte la conceptie; Temele celor
cloud sectiuni: Atelierul doctoranzilor §i Etnologi ci Etnologii
Participanti: 25 de participanti de la: Universitatea din Bucure§ti, Institutul
de Etnografie i Folclor Constantin Bräiloiu" al Academiei Române,
Institutul de Istorie §i Teorie Literard G. Cdlinescu" al Academiei
Române, Sectia de Etnologie a Bibliotecii judetene Râmnicu-Vâlcea.
Centrul de cercetare pentru informatie digitarei (DIGINFO)
(16-22 Julie 2012) Câmpulung Muscel, Târgul de carte SLOVE. in cadrul
zilelor Municipului Câmpulung-Muscel Universitatea din Bucure§ti Centrul
de Cercetare pentru Informatie Digitald DIGINFO, Institutul National de
Cercetare-Dezvoltare in Informaticä ICI Bucure§ti i Biblioteca Municipalä
Ion Barbu" Câmpulung-Muscel au organizat in cadrul Târgului de carte
SLOVE, ajuns la editia a workshop-ul cu tema Istorie i viitor prin
noile tehnologii", moderat de prof. univ. dr. Doina Banciu.
www.digibuc.ro
Masteratele Facultätii de Litere 2012/2013

Domeniul de master Denumirea programului de master
5tiinte administrative 1. Managementul informariei si al documentelor
2. Consultanta si expertizä in publicitate
5tiinte ale comunicärii 3. Mode le de comunicare si relatii publice
4. Gestionarea informatiei in societatea contemporanä
5. Culturä si civilizatie ebraicä
6. Didactici ale disciplinelor filologice
7. Studii avansate in lingvisticä Structura si functionarea limbii romane
Filologie 8. Studii literare romänesti
9. Teoria literaturii si literaturä comparatä
10. Teoria si practica editärii
11. Etnologie, antropologie culturalä si folclor
Studii culturale 12. Culturä si politica in context european si international
Centrul de înveiteimânt la Distantil 0 cu Frecvent6 Redus626 director: prof.

dr Adela Rogojinaru.
Programul de studii universitare cu frecventä redusd in specializarea
Comunicare §i Relatii Publice" este organizat in cadrul Facultatii de Litere a
Universitätii din Bucure§ti §i se desf4oarä sub tutela Centrului Local de Suport pentru
invätämânt la Distantä In conditiile Legii 1/2011, prin reorganizarea programului de
studii la distantd autorizat prin HG 1609/2004 pentru modificarea Anexelor nr. 1-3 la
HG 410/2002. Un program de studii in aceea§i specializare este organizat cu frecventä
zilnicd (la zi) din anul 1993 §i a obtinut acreditare in 1999 (cf. HG 410/2002).
Universitatea din Bucure§ti organizeazd invätämânt la distantä prin
departamentul propriu, infiintat prin Decizia 1037/31.05.1999. Centrul Local de
Suport pentru invätämânt la Distanta (CLS)ID din cadrul Facultätii de Litere a
luat fiinta in anul 2000, prin decizia Senatului Universitatii din Bucure§ti, cu scopul
de a oferi persoanelor ce doresc sä i§i completeze sau aprofundeze studiile, §ansa sd
facd acest lucru având un program flexibil, planuri de invätämânt in conformitate cu
standardele nationale §i internationale, profesori cu Mahe calificári, materiale
didactice incluse in taxa de studiu.
Misiunea §i obiectivele studiilor universitare de licentd sunt in concordantá cu
Carta Universitard a Universitätii din Bucure§ti, cu Legea invätämântului 1/2011, art.
139, precum §i cu alte reglementári din domeniu. Prevederile Cartei Universitare sunt
concordante cu principiile spatiului comun european al invdtdmântului superior.
Centrul Local de Suport pentru invätämânt la Distantä i§i desraward
activitatea conform cu aceste dispozitii §i reglementdri §i are ca obiectiv principal,
pentru specializarea Comunicare 0 Relafii Publice, pregätirea de speciali§ti in
domeniul de studii universitare de licentd in domeniul 4tiinte ale comunicdrii",
apartinând domeniului fundamental §tiinte sociale §i politice".
Centrul Local de Suport pentru invätämânt la Distantd este organizat §i
functioneazd in baza Regulamentului de organizare qi functionare a fnvätámântului
26 Informatiile acestea ne-au fost comunicate de d-ra Izabela Mihaela Tudose, secretara
Departamentului de Stiinte ale Comunicdrii (1 oct. 2013).
www.digibuc.ro
150 DE ANI DE INV/it/WANT FILOLOGIC RONtitNESC -TRADITIE F VALOARE - 1863-2013 327
la distantil din cadrul Universiteifii din Bucurevi", aprobat de Senatul Universitätii

din Bucuresti in 1 octombrie 2008 (prin abrogarea Regulamentului anterior din
27.05.1999), cap. II, art. 3, referitor la organizarea centrelor locale de suport ale
facultätilor in cadrul Universitätii din Bucuresti.
Conform Regulamentului de organizare si functionare a invätämântului la
distantä din cadrul UB, CLS ID dispune de un director, prof. univ. dr. Adela
Rogojinaru, precum si de un corp de personal, cu sarcini de coordonare si de
comunicare a serviciilor educationale ale CLS ID, dupd cum urmeazd: Iu liana
Prioteasa Coordonator economic si administrativ Izabela Tudose Coordonator
economic si administrativ / Secretar Departament Adriana (Firan) Popa
Coordonator de an Carmen (Tudose) Dragoman Coordonator de an Carmen Velicu
Coordonator de an Alex Stefan Design si dezvoltare web.
Pentru a asigura un mecanism democratic, transparent si nediscriminatoriu de
participare la deciziile facultätii, care sd nu limiteze drepturile studentilor de a fi
reprezentati in diversele organisme de conducere ale centrului sau ale facultätii, un
reprezentant al studentilor de la invätämânt la distanta este numit anual in cadrul
Consiliul Facultätii.
De asemenea, prin intermediul forumului electronic se asigurd informarea
corectä si in timp util a studentilor cu privire la modificärile sau actualizdrile aduse
deciziilor de organizare a programului de studii (taxe de studii, planificare orard,
programdri ale examenelor) sau asupra oricärui alt aspect legat de invdtämântul
la distantd.
intruck Centrul Local de Suport pentru invätämânt la Distanta se aflá in
cadrul Facultätii de Litere, acesta beneficiazd de sistemul informational si de
comunicare al facultätii, asigurând relationarea in facultate si in afara acesteia, cu
structuri ierarhice din sistem sau cu alte structuri de domeniu de studiu si cercetare.
Conform prevederilor actuale privind promovarea eticii profesionale in
universitäti, in cadrul Universiatii s-a constituit Comisia (Colegiul) de eticä
universitarä, structurd ce isi desfäsoard activitatea in conformitate cu Statutul propriu
si pune in aplicare Codul de Eticä al Universitätii din Bucuresti".
Acesta din urmä se incadreazd in principiile si procedurile Codului de etica
universitard al Universitätii din Bucuresti si cuprinde un ansamblu de principii si
reguli de conduitä care trebuie sd guverneze activitatea comunitätii universitare din
cadrul facultätilor UB, find totodatd un contract moral intre studenti, cadre didactice,
personal administrativ si comunitatea universitarä ca intreg, ce contribuie la
coeziunea membrilor universitätii si la accentuarea sentimentului de apartenentä la
aceastä institutie.
CLS ID promoveazd practicile deontologice cu privire cu activitätile de
conducere, cercetare, predare/seminarizare cu prilejul sedintelor interne, precum si in
sedintele de analizd ale Departamentului de comunicare si relatii publice si ale
Consiliului Facultätii de Litere.
intruck CLS ID se aflä sub coordonarea administrativä si stiintificd directä a
Facultätii de Litere, regulile de conduitä, pfincipiile etice si deciziile referitoare la
www.digibuc.ro
aplicarea acestora, adoptate de Consiliul facultatii, se aplica §i studentilor, cadrelor

didactice i personalului administrativ din cadrul acestui Centru.
CLS ID se supune practicilor de autoevaluare anualä §i de audit intern,
reglementate la nivel de universitate §i de facultate.
Raportul de autoevaluare se realizeazd anual §i vizeazd intreaga activitate a
Facultdtii de Litere, incluzând §i invätämântul la distanta; concluziile acestuia fac
referire la diferite directii de ameliorare §i prevAd solutii pentru eficientizarea
procesului de invätämânt.
in spiritul celor de mai sus, a fost constituitä, la nivel institutional, prin
decizia Consiliului facultätii, Comisia pentru Asigurarea Calitätii.
Dezvoltarea unei culturi a evaludrii cu accent pe evaluarea de cätre studenti
poate deveni un obiectiv important al imbunätätirii caliatii in activitatea didacticd a
facultätii noastre in anii urmätori. Un alt obiectiv de imbunätätire a calitatii este
introducerea unui sistem echitabil §i transparent de evaluare a personalului, care sd se
refere in mod distinct la predare, cercetare, implicare in activitatile catedrei sau
facultatii §i difuzarea §tiintei §i a culturii
CLS ID dispune de colaborärile angajate de facultate *i de Departamentul de
Comunicare §i Relatii publice, precum §i de intelegeri bilaterale cu diverse institutii
publice §i private pentru organizarea practicii studentilor.
Practica de specialitate este integratä in planul de invätdmânt §i urmäre§te
dezvoltarea competentelor necesare exercitärii profesiei de speciali§ti in comunicare
publicä. Studentii de la programul Comunicare qi relatii publice sunt coordonati de
cdtre cadre didactice responsabile cu practica de specialitate. Practica de specialitate,
prin colaborarea personalului universitar cu personalul de specialitate din institutia
gazdä, contribuie la definirea situatiei concrete in care va lucra viitorul absolvent,
precum §i la mentinerea activä a relatiei formare profesionald piata muncii.
Organizatiile cätre care au fost trimise recomandäri pentru practicd de
specialitate in domeniul relatiilor publice in ultimii trei ani sunt: IRSOP Marketing
Research & Consulting, Raiffeisen Bank, Bancpost, Prefectura Miercurea Ciuc,
Camera Deputatilor, Directia de Impozite §i taxe Locale a sectorului III din
Bucure§ti, Primäria Municipiului Motru, Agentia Nationald pentru Locuinte,
Primária Municipiului Oneti, Primäria Municipiului Foc§ani, Arhiva Nationald de
Filme Cinematica Românä, Antena 1, Prefectura Municipiului Bucurqti Biroul
de Presd, Asociatia Oamenilor de Afaceri din Pite§ti, §.a.
Activitatea de cercetare din facultate se desfd§oarä in parte individual, prin
natura domeniului principal (filologic), dar §i in cadrul celor nota centre de cercetare
afiliate colectivelor §i. departamentelor, sustinute prin proiecte §i granturi nationale §i.
internationale, prin publicatii proprii sau realizate in colaborare cu institute de profil
sau cu alte facultäti din Ord i din sträindtate. in activitatea de cercetare sunt
implicati §i studenti, ca §i in manifestärile tiintifice ale departamentelor §i in
publicatiile §tiintifice proprii.
Activitatea studenteascd extracurricularä are loc in cadrul asociatiilor cu
filiale in facultate (ASLUB, PRIME, SSUB) sau ale universitätii (Team Work).
www.digibuc.ro
150 DE ANI DE INVÄTÄMÂNT FILOLOGIC ROMÂNESC -TRADITIE 51 VALOARE 1863-2013 329
Cu ocazia aniversdrii sale din 2013, Facultatea de Litere a infiintat Centrul

Studentesc de Cercetare qi Comunicare, organizator de stagii de practick de ateliere
0 dezbateri studentesti, de evenimente culturale (Conferintele Valorile nostre",
moderate de criticul literar Eugen Negrici, si Conferintele alumnilor) si de
evenimente dedicate, de prezentare a institutiei si a traditiei sale prestigioase, in
aceastä perioadd de särbdtoare, a anilor universitari 2012-2014.
Biblioteca Facultatii 1892-2013*

Dupd ce Universitätile din Iasi si Bucuresti au fost infiintate, Al. I. Cuza a decis
si crearea a cloud' biblioteci centrale in scopul sprijinirii procesului de invätämânt care
se desfäsura in cele cloud' institutii de invätämânt superior. La Bucuresti, Biblioteca
Centrald s-a constituit din cärti de la Academia Sf Sava. Colectia a fost depozitatá in
cloud säli din cladirea veche a Universitätii, iar la conducerea acestei Biblioteci
generale a Universitatii din Bucuresti infiintata in 1867 a fost numit August Treboniu
Laurian, profesor in cadrul Facultatii de Litere si Filosofie. Un inventar al fondului de
manuscrise existent in 1876 se afld la Academia Romând27.
Dimitrie Gusti si Marin Popescu Spineni consemnau in 1931 in indreptar
pentru studentul de la Facultatea de Filosofie i Litere din Bucurevi faptul cd
manuscrisele au fost trecute de la Biblioteca Centrald la Muzeul de Antichitäti de
catre Gr. Tocilescu, iar apoi la Academie printr-o hotärâre a Consiliului de
Ministri, fiind incluse in fondurile Bibliotecii Academiei in septembrie
decembrie 1904.28 Conform altor documente, aceastd bibliotecd a fost incorporatä
in fondurile bibliotecii Academiei Române in anul 190129. hied din 1892
Biblioteca Centrald fusese mutatä din clädirea Universitätii, in urma mutdrii
rämânând câteva dulapuri cu cärti care, impreund cu documentele aflate in
biblioteca seminarului de slavisticâ (condus de profesorul Ioan Bogdan) si in
aceea a seminarului de epigrafie (condus de profesorul Gr. Tocilescu), au
constituit nucleul Bibliotecii Facultätii de Litere si Filosofiem.
Pand in 1895 când a fost inauguratä Biblioteca Fundatiei Carol I", la nivelul
diferitelor facultäti au fost organizate biblioteci de catedre si seminarii prin grija
profesorilor titulari de catedre si care au donat numeroase publicatii si documente.
Bibliotecile propriu-zise ale facultkilor, infiintate mai tarziu, au avut la bazd aceste
colectii organizate pe lângd laboratoare, catedre si seminarii.
Spre sfarsitul secolului al XIX-lea la Facultatea de Litere si Filosofie s-au
infiintat seminarii, iar din 1892, in jurul acestora, modeste biblioteci pentru ajutorarea
* Subcapitol alcatuit de catre cod. dr. Luciana Madge.

27 Dimitrie Gusti, Marin Popescu-Spineni, indreptar pentru studentul de la Facultatea de Filosofie 0
Litere din Bucuregi, Bucurqti, 1931, p. 77-95.
28 Ibidem.
29 Istoria Universitàfii din Bucureqa (de la origini plinii la 1918), vol. I, p. 232-233; Ghid de
documentare al bibliotecilor universitare din Romlinia. Bucure§ti, s.e., s.a., p. 11.
30
Ibidem.
www.digibuc.ro
studiului studentilor". Diversificarea disciplinelor a dus la necesitatea constituirii unor

biblioteci care sä fumizeze documentatie pentru disciplinele comune. Aceastä
problemä a fost ridicatä in Consiliile §tiintifice ale facultätilor, iar unele decanate au
avut initiativa constituirii de biblioteci pe facultäti. in cazul Facultätii de Litere §i
Filosofie, discutia cu privire la aceste aspecte a avut loc in 190731.
Astfel, actuala Bibliotecd a Facultatii de Litere i§i are inceputurile la finalul
secolului al XIX-lea, and ia na§tere in cadrul Facultatii de Filosofie §i Litere o
biblioteca de specialitate la Catedra de Limbi Slave. Profesorul Joan Bogdan a donat
in 1892 o serie de arti seminarului de slavisticd32. Colectia sa de specialitate
cuprindea 3.162 de lucrki valoroase in domeniul istoriei §i filologiei slave §i române
§i toate aceste lucrdri au intrat in fodurile bibliotecii33.
Celor cloud biblioteci de seminar, de slavisticd §i epigrafie, li s-au addugat
apoi §i. dulapurile cu arti ale seminarului de geografie in 1904, ale celui de filologie
romanicd in 1905, de psihologie experimentald in 1906, dar §i altele34.,
Biblioteca propriu-zisä a Facultatii s-a deschis in 19073 ca urmare a
eforturilor decanului Joan Bogdan care in 1909 comanda §i mobilier pentru cele cloud
säli in care aceasta functiona §i, de asemenea, din bugetul avut la dispozitie a
repartizat diverse sume de bani seminariilor pentru cornenzi de ckti. In anul
universitar 1910-1911 acela§i decan solicita Ministerului invätämântului acordarea
unui buget care sä acopere §i necesarul pentru legarea artilor §i pentru rafturi.36
Conform inventarului din 1909, Biblioteca avea 5.681 de volume, insä
acestea stäteau inchise intr-un depozit färd a putea fi consultate de studenti care
aveau la dispozitie doar bibliotecile seminariilor'7.
intr-un mod similar altor biblioteci formate pe lângd alte faculati §i catedre
ale Universitätii din Bucure§ti, Biblioteca Facultätii de Litere s-a constituit §i prin
eforturile §i donatiile personale ale unor profesori. A. Sacerdoteanu ardta in acest
sens cd toatä istoria eforturilor indreptate spre dezvoltarea Fundatiei §i a
bibliotecilor de facultate este intim legatä de activitatea câtorva personalitäti
marcante ale culturii §i invätAmântului universitar, spirite vizionare care gândeau §i
actionau cu maturd intelegere a perspectivei"38.
Astfel, dupd numai trei ani, in 1910, colectiile Bibliotecii Facultätii de Litere
§i Filosofie acopereau toate domeniile umaniste, iar fondul ajunsese la aproape
10.000 de volume. Dintre profesorii Facultätii §i personalitätile culturii române§ti
31 Mircea Tomescu, Biblioteca Universitiifii Bucuregi. in: alduza bibliotecarului", an XVII, nr. 10,
1964, p. 581.
32 Alexandru Balaci, Ion Iona§cu, Universitatea din Bucurevi, 1864-1964, p. 67.
33 Biblioteca Centrald Universitard din Bucuregi. 0 bibliografie a existentei. 1891-2001. Bucure0,
Biblioteca Centrald Universitard din Bucureti, 2001, p. 161.
34 Istoria Universiteitii din Bucurega (de la origini pemä la 1918), vol. I, p. 232-233.
35 Biblioteca Centralei Universitará Carol I" din Bucureqti, Biblioteca de Litere. (Pliant).
36 Biblioteca Centralá Universitard din Bucuregi. 75 de ani de activitate. Volum jubiliar. Bucure§ti,
Biblioteca Centrald Universitard, 1971, p. 193-200.
371storia Universitàfii din Bucuregi (de la origini pad la 1918), vol. I, p. 232-233.
38 Biblioteca Centralä Universitard din Bucuregi. Scurt istoric. 1895-1970. Bucure§ti, Biblioteca
Centrald Universitard, 1970, p. 102.
www.digibuc.ro
150 DE ANI DE INVATAMÂNT FILOLOGIC ROMANESC -TRADITIE 5I VALOARE - 1863-2013 331
care au fdcut donatii contribuind la cre*terea fondurilor bibliotecii Ii amintim pe Titu

Maiorescu, Gr. G Tocilescu (668 de volume), Maria Zenide, Ovid Densu§ianu,
Al. Rosetti, I. Crdciunescu, Gh. Bogdan Duicd, Ramiro Ortiz, George alinescu,
Iorgu Iordan §.a. Titu Maiorescu a inaintat donatia sa Decanatului in noiembrie 1910
Impreund cu urmätoarele rânduri: Ca unul ce am fost timp de 25 ani profesor la
Facultatea de Filosofie §i Litere din Bucure§ti, md cred dator sa contribui i eu la
sporirea bibliotecei ce-ati infiintat-o de curând. Pentru acest scop am onoare
trimit aldturat peste una mie patru sute de volume i bro§uri, cuprinzând opere
filosofice ì literare"39.
Tot in 1910 a fost elaborat i un Regulament care includea aspecte privind
sarcinile, organizarea, functionarea i administrarea bibliotecii i in baza acestui docu-
ment se va desfd§ura activitatea bibliotecii pând in deceniul al treilea al secolului XX.
in februarie 1913 Consiliul Facultdtii solicita secretarului Facultätii sd
revizuiascd biblioteca". in urma acestei solicitdri s-a fdcut catalogarea documentelor,
dispunerea acestora in noud dulapuri sistematice i s-au alcdtuit fi*e pe sectii i pe
autori". Inventarul din decembrie 1913 ardta cd in cadrul Bibliotecii Centrale a
Facultätii existau 4.161 de opere legate in 4.978 de volume, 3.127 de opere nelegate
in 3.608 de volume, deci un total de 7.288 de opere in 8.586 de volume4u.
La data de 20 decembrie 1913, la cererea studentilor, Consiliul Facultdtii
decidea ca Biblioteca sd fie deschisd §i, tot ca urmare a demersurilor decanului Joan
Bogdan, a fost amenadatd i o sald de lecturd pe care studentii incep sá o foloseascd
din 20 ianuarie 19144 .
Psihologul Constantin Georgiade, care in perioada când era student al
Facultätii de Filosofie a lucrat ca bibliotecar custode, mentiona o
adevdratd
atmosferd intelectuald" care exista in aceastd bibliotecd42. Astfel, in perioada anilor
1919-1920 sala de lecturd avea 10-15 locuri i exista un numdr de aproximativ
12.000 de volume care alcdtuiau trei fonduri principale: fondul filosofic (cel mai
numeros), fondul literar i istoric literar i fondul de lingvisticd romând §i slavd.
Majoritatea publicatiilor din aceste fonduri erau in limba franceze.
Printre marile nume care au lucrat in cadrul Bibliotecii in acea perioadd s-a aflat
§i George Cdlinescu care a fost ajutat de profesorul Ramiro Ortiz sd intre ca bibliotecar-
ajutor la Biblioteca Facultätii de Litere i acesta a reprezentat, conform lui Constantin
Georgiade, momentul de inceput al viitoarei sale dezvoltäri intelectuale"44.
Dezvoltarea Bibliotecii facultdtii a fost influentatd intr-o anumitA mdsurd de
spatiul in care a functionat45. in 1926 Biblioteca a fost mutatd in fosta sald a
39 Dimitrie Gusti, Marin Popescu-Spineni, op. cit., p. 81.
40lbidem, p. 80-81.
41 Ibidem, p. 80; Istoria Universitàfii din Bucureqti. Bucuresti, s.n., 1977, p. 233.
42 Biblioteca Centralä Universitarii din Bucuregi. Scurt istoric. 1895-1970, p. 112.

43 lbidem, p. 107.
441bidem.
45 Marin Popescu-Spineni, Contribufiuni la istoria tnviltánkintului superior. Facultatea de Filosofie .yi
Litere din Bucureqti de la inceput plina In prezent, p. 57, regäsit pe site-ul www.dacoromanica.ro/ accesat
in februarie 2013.
www.digibuc.ro
332 ADINA BERCIU-DRÄCHICESCU
laboratorului de fizicd, iar intre anii 1927-1928 cand s-a finalizat construirea noului
sediu al Universitatii, Consiliul Facultatii de Litere si Filosofie a luat decizia
infiintdrii de biblioteci seminariale pe discipline46 si, odatd cu Facultatea, Biblioteca
s-a mutat in noul sediu din strada Edgar Quinet ca urmare a demersurilor decanului
de atunci, Joan Bianu. Acesta este momentul cand Nicolae Georgescu-Tistu, care era
asistent universitar la Muzeul Limbii Romane din Cluj, a fost chemat la Bucuresti si
numit bibliotecar (la 1 ianuarie 1928) ocupand aceastd pozitie timp de zece ani, pand
in 1938. Vorbind despre rolul pe care biblioteca 1-a jucat in acea perioadd, acesta
mdrturisea c.d.': Greul in acest program al progresului in formarea promotiilor de
intelectuali romani si 1-au Imortit facultätile cu bibliotecile de seminar si de cateded
si cu Fundatia universitard'7. Si Boris Cazacu, care a fost bibliotecar intre anii
1939-1942 la Catedra de Limbd Romand, caracteriza biblioteca drept un mediu
prielnic de formare stiintificd".48
Nicolae Georgescu-Tistu s-a ocupat incepand din 1928 de reorganizarea
bibliotecii dupd indicatiile lui Ioan Bianu. Astfel, documentele existente au fost
reinventariate si au fost alcdtuite Cataloage noi. intr-un Raport inaintat decanatului la
8 iunie 1928 cu privire la activitatea destIsuratd in cadrul bibliotecii, N. Georgescu-
Tistu preciza: In genere pentru reorganizarea Bibliotecii s-a avut in vedere atat
traditia ei in ce avea bun, cat si sugestiile luate de la admirabila Biblioteca a
Academiei, de la aceea a Ateneului Roman si de la bibliotecile din strdindtate, care
din ce in ce mai mull tin seama de miscarea de cooperatie intelectuald. S-a tins astfel
la stabilirea unui model de bibliotecd, urmand ca acesta, modificandu-se in detalii,
dupd imprejurdri speciale, sd pästreze aceleasi norme esentiale de catalogaie si de
depozitare, pentru a face posibild o colaborare mai stransd intre institutiile de culturd
si a ajuta la realizarea unificdrii cataloagelor" 49.
in 1929 s-a fdcut reorganizarea bibliotecilor de seminar care urmau sd aibd
o dezvoltare paraleld, dar in legdturd cu Biblioteca Facultdtii de Litere si
Filosofie, iar un nou Regulament al Bibliotecii5° aprobat la 11 iunie 1929, ca
urmare a propunerii din 18 ianuarie 1929 de modificare venitd din partea lui
N. Georgescu-Tistu, a intrat in vigoare la 1 septembrie 1929. Conform noului
Regulament, Biblioteca functiona sub conducerea unei comisii din care fdceau
parte decanul, doi profesori si bibliotecarul. In Anuarul Universitiltii din
o
Bucureoi 1929-1930 se mentiona cd astfel a fost posibild mai justd repartitie a
fondurilor, a comenzilor de cdrti (in Biblioteca Centrald se strang mai ales
publicatiile generale si revistele) si efectuarea unui Catalog general al ceirtilor
46 Biblioteca Centralä Universitard din Bucuresti. Scurt istoric. 1895-1970, p. 108.

47 Ibidem, p. 90.
48 Ibidem, p. 115.
49 Arhiva Bibliotecii Facultätii de Limba si Literatura Românä. a Universitatii din Bucuresti, Dosar nr.
63, f. 505, apud Biblioteca Centralä Universitarä din Bucuresti. 75 de ani de activitate. Volum
jubiliar. Bucuresti, Biblioteca Centrald Universitard, 1971, p. 196.
5° Biblioteca Centralä Universitarei din Bucuresti. 75 de ani de activitate. Volum jubiliar, p. 196;
Dimitrie Gusti, Marin Popescu-Spineni, indreptar pentru studentul de la Facultatea de Filosofie si
Litere din Bucuresti, p. 85-95.
www.digibuc.ro
Facultiltii, care se dovedeste foarte util, dand imediate indicatii cercetkorilor, in

care bibliotecd se gdseste cartea doritd" 51.
in 1930, in timpul decanatului profesorului Dimitrie Gusti, bibliotecile de
seminar au fost integrate Bibliotecii Faculatii, ca urmare a propunerii din 1929 cdtre
Consiliul Facultatii, i astfel a apdrut i Catalogul comun. Conform statisticilor, in
1931 existau 12.698 de carti in 14.561 de volume in fondurile bibliotecii care
corespundeau tuturor sectiilor din cadrul faculatii. Biblioteca detinea 8 enciclopedii,
10 bibliografii generale, 30 varia (tratate, introduceri in stiinte), 130 de dictionare in
diferite limbi; de asemenea, 355 de periodice, dintre care 172 romdnesti si 173
strdine. Catalogul alfabetic general cuprindea 16.270 de fise52.
Biblioteca era deschisd de luni pand sambdtd intre 8-12 si 14.30-18.30, Sala
de lecturd avea 120 de locuri i studentii puteau intra dupd ce prezentau cametul de
student. Pentru cei din exteriorul facultätii, care doreau sa consulte documente, era
necesard o aprobare speciald din partea bibliotecarului. Documentele se &eau in
dulapuri inchise i puteau fi consultate dupd depunerea unei cereri care se fdcea pe
formulare speciale. La dispozitia cititorilor exista un Catalog al tuturor documentelor
pe materii, in ordinea alfabeticd a autorilor. Exista i un Catalog complet pe materii
alfabetic pentru bibliotecari53.
in anii 1929-1930 colectiile au crescut cu aproximativ 400-500 de volume pe
an, iar in ceea ce priveste numdrul utilizatorilor s-a inregistrat o medie de 300 de
studenti pe zi. Bibliotecar era Nicolae Georgescu-Tistu, iar custozi erau: C. Dihoiu
G. Mdrculescu, Biblioteca era caracterizatd drept un adevdrat laborator, bine utilat,
de stiintd" 54.
Datele din Anuarul Universitellii din Bucuregi prezintd dezvoltarea
Bibliotecii Faculatii de Litere i Filosofie in cifre. Astfel, la sfdrsitul anului 1935
biblioteca detinea 16.246 de opere in 18.403 de volume, toate inventariate i trecute
In fise. O Sectie de Periodice, organizatd separat, detinea 464 de reviste. Biblioteca
avea 246 de lucrdri de referinte (enciclopedii, dictionare, bibliografii) i, de
asemenea, trebuie mentionat cd se lucra la un catalog analitic. Pe parcursul anului
1935 biblioteca a fost frecventatd de 33.784 de studenti care au consultat 43.807 de
opere. in acea perioadd bibliotecar era tot Nicolae Georgescu-Tistu, iar custozi
G. Mdrculescu, Ec. Popovici, St. Zisulescu i St. Popescu55.
in 1936 fondurile bibliotecii au crescut cu 479 de opere. Astfel, existau
16.675 de opere in 19.054 de volume. $i numdrul enciclopediilor, dictionarelor,
bibliografiilor a crescut la 253, aceste lucrdri fiind foarte utilizate de studenti.
Numdrul utilizatorilor a ajuns in 1936 la 35.328 de studenti, iar personalul bibliotecii
51 Anuarul Universitätii din Bucuregi 1929-1930. Bucuresti, 1931, p. 102.

Biblioteca Centraki Universitarei Carol l" din Bucuregi, Biblioteca de Litere. (Pliant); Dimitrie Gusti,
32
Marin Popescu-Spineni, op. cit., p. 82.
Marin Popescu-Spineni,Contributiuni la istoria înváfàmântului. Facultatea de Filosofie ci Litere
din Bucuregi de la începutpâná In prezent, p. 59, 62.
54 Anuarul Universiteitii din Bucuregi 1929-1930. Bucuresti, 1931, p. 101-102.
55 Idein, 1934-1935. Väleni de Munte, 1936, p. 74-75.
www.digibuc.ro
includea pe langd Nicolae Gerogescu-Tistu, care ocupa postul de bibliotecar, si pc

G. G. Märculescu, St. Zisulescu (suplinit de C. Bärbulescu), M. Harting, St. Popescu
(suplinitor), care erau custozi56.
Colectiile bibliotecii au crescut in 1937 cu 860 de volume (216 fuseserä
cumpärate, restul primite de la Rectoratul Universitatii sau donate direct bibliotecii),
astfel Mat la sfârsitul anului existau in depozit 17.452 de opere In 19.833 de volume,
iar Sectia de Periodice detinea 530 de colectii in 2.318 volume. Un numär de 29.157
de studenti au frecventat biblioteca in 1937, consultánd 33.565 de opere in 53.199
de volume57.
Date le din Anuarul Universiteitii din Bucurevi 1937-1938 mentioneazd cd pe
parcursul anului 1938 media zilnicg a utilizatorilor bibliotecii a fost de 158, luna cu cea
mai mare frecventä inregistratä (5.487) find martie. Numärul total al cititorilor in 1938
a fost de 32.903 studenti, cei mai activi find cei din anul al IV-lea. Colectiile
Bibliotecii Centrale au ajuns la un nurnär de 18.382 de cärti in 21.236 de volume,
6.446 find cdrti românesti si 11.936 cdrti strdine. Cele mai consultate lucedri au fost
cele de literaturd si studii literare (18.617), urmate de cele de filosofie (7.228), istorie
(7.179) i filologie (2.548). Din cdrtile consultate in 1938, 25.748 au fost românesti si
13.498 straine. Sectia de Periodice detinea 316 colectii (137 românesti si 179 strdine)
in 2.115 volume. Bibliotecar era Nicolae Georgescu-Tistu, conferentiar universitar
acum, iar custozi G. G. Märculescu, Maria Harting, St. Popescu si Adrian Scântee58.
La sfârsitul anului 1941, biblioteca detinea un total de 22.390 de opere, pe
parcursul anului colectiile crescând cu 636 de opere in 822 de volume, cele mai
multe primite din donatia profesorului Ovid Densusianu (260 de opere) si asistentului
Matei Nicolau (139 de opere), iar 140 de opere au fost donate. La Periodice existau
403 colectii (160 românesti si 243 sträine) in 2.700 de volume. in anul universitar
1940-1941 au fost 19.369 de cititori care au consultat 29.114 cärti. Postul de
bibliotecar a fost ocupat din noiembrie 1941 de Dumitru H. Muster. Bibliotecar-
ajutor au fost: Maria Harting, Adrian Scântee, Mircea Tomescu si Vasile V. Radu59.
Trebuie mentionat si faptul cd in anii 1940-1941 N. Georgescu-Tistu a
solicitat si a obtinut din partea decanatului decizia de a obliga custozii bibliotecilor
de seminar sd frecventeze cursul de bibliologie pe care el insusi II tinea in cadrul
Facultätii de Litere si Filosofie ceea ce a constituit, pentru prima datd, o formä de
perfectionare a pregätirii acestora60 .
Prin Decretul nr. 136 din 12 iulie 1948 Biblioteca Facultätii de Litere a
devenit una dintre bibliotecile filiale ale Bibliotecii Centrale Universitare (B.C.U.)
din Bucuresti, fosta Bibliotecd a Fundatiei Universitare Carol 61. r
56 Idem, 1935-1936. Bucuresti, 1937, p. 72-73.
57
Idem, 1936-1937. Bucuresti, 1938, p. 83.
58 Idem, 1937-1938. Bucuresti, 1939, p. 99.
59
Ibidem, 1940-1941,1941-1942. Bucuresti, 1943, p. 212.
613
Biblioteca Centralä Universitara din Bucuregi. 75 de ani de activitate. Volum jubiliar, p. 199.
61 Biblioteca Centralà Universitard din Bucuresti. Ghid de documentare al bibliotecilor universitare
din Romania. Bucuresti, s.n., 1970, p. 15.

www.digibuc.ro
150 DE ANI DE INVÄTÄMANT FILOLOGIC ROMANESC -TRADITIE SI VALOARE - 1863-2013 335
in perioada 1958-1959 au fost date instructiuni noi bibliotecilor cu privire la

organizarea fondurilor in: uzuale", documentare" si speciale". Cele din urind
inlocuiau un termen mai vechi, bibliotecd interzisr, unde erau plasate toate
lucrdrile cu caracter dusmdnos, fascist, antidemocratic, anticomunist, ostil pdcii
Intre popoare". incepAnd cu anul 1964, fondurile speciale si cele documentare din
biblioteci au devenit accesibile62 tuturor cititorilor.
Biblioteca Facultdtii de Litere a trecut, in timp, printr-o serie de schimbdri
fiind modernizatd treptat iar dupd 1989 a fost inclusd si in procesul de
informatizare devenind prima filiald informatizatd din complexul B.C.U. Bucuresti.
Astfel, decizia automatizdrii Centrului de imprumut a fost luatd in 1994 si intreg
procesul s-a desfdsurat in trei etape: elaborarea proiectului la care au participat
specialisti din conducerea B.C.U. Bucuresti si specialisti ai firmei ODIS din
Olanda. Au fost stabilite obiectivele si cerintele programului de automatizare, iar in
ceea ce priveste prioritatea, s-a azut de acord cd aceasta era reorganizarea si
modernizarea Centrului de imprumut ca centru cu acces liber la raft si gestionare
automata' a operatiilor de imprumut. Au fost necesare recoltarea si impdrtirea
fondului selectat pe domenii, dupd Clasificarea Dewey, accentul fiind pus pe
clasele cu profil umanist. De asemenea, a fost folositd metoda Cutter de asezare
sistematico-alfabeticd pentru organizarea cdrtilor in cadrul fiecdrei clase. Apoi s-a
trecut la prelucrarea in sistem VUBIS a fondului de carte din Centrul de imprumut,
au fost inregistrati pe calculator utilizatorii bibliotecii si au fost realizate permisele
cu barcod. Centrul de imprumut informatizat a fost inaugurat la 3 iunie 1996.
Procesul de automatizare fiind astfel demarat in cadrul Bibliotecii de Litere, s-a
trecut la prelucrarea in sistemul VUBIS si a celorlalte fonduri ale bibliotecii, in
1997 incepandu-se si introducerea periodicelor in acest sistem63.
Un alt moment important din istoria recentd a Bibliotecii Faculatii de Litere
s-a petrecut in 2009, cdnd a fost finalizatd reabilitarea sdlii de lecturd care are o
arhitecturd remarcabild si este un spatiu inclus in Patrimoniul Cultural National.
Deschiderea Sdlii de lecturd s-a petrecut la 10 martie 201064.
in prezent, fondul total de publicatii al Bibliotecii Facultätii de Litere este de
120.864 de volume. Dintre acestea, 109.380 reprezintd cdrti romdnesti si strdine, iar
11.421 sunt titluri de periodice. Fondurile Centrului de imprumut sunt structurate pe
domenii si numärd 27.804 de volume. La acestea au acces studentii si cadrele
didactice de la Facultatea de Litere si Facultatea de Limbi si Literaturi Strdine
Sectia Romanice, Clasice si Orientale.
Colectiile Bibliotecii acoperd urmdtoarele domenii: Lingvisticd generald,
Etnografie si folclor, Literaturd universald, Teoria literaturii, Esteticd, Arta', Culturd
si civilizatie, Limba romând si limbi strdine, Literatura romând si literaturi strdine,
62
Comisia prezidentialâ pentru analiza dictaturii comuniste din România. Raport final.
63
Nicoleta Suceveanu, Biblioteca Facultätii de Litere, in ABIR. Buletin trimestrial", vol. 8, nr. 1,
1997, p. 48-49.
64
http://media.unibuc.ro/index.php/multimedia/foto/category/72-deschidere-sala-de-lectura-10-martie-2010
(accesat decembrie 2012)
www.digibuc.ro
336 AD1NA BERC1U-DRA GH10ESCU
Pedagogie, Psihologie, Educatie, Biblioteconomie, Comunicare i relatii publice,

Biroticd, Istorie i Filosofie.
Biblioteca pune la dispozitia utilizatorilor säi cloud sdli de lecturd (cu 86 de
locuri 0 7 calculatoare conectate la Internet), una pentru carte 0 una pentru
periodice, iar cele trei cataloage traditionale (pând in 1996) ale sale (catalog
alfabetic cdrti, periodice, catalog sistematic, catalog geografic periodice) pot fi
consultate in sala de lecturd pentru cdrti. Catalogul online al bibliotecii (incepand
din 1996) se regdse§te in Catalogul general al B.C.U. Carol I" Bucure0i,
http ://cacheprod.bcub.ro/webop ac/Vubis.csp.
Biblioteca Facultdtii de Litere detine o serie de titluri unicat in Romdnia, dar
cdrti vechi i editii rare precum Biblia de la Bucuregi din 1688 sau Divanul sau
gedceava Enfeleptului cu lumea a lui D. Cantemir, apärut la Ia0 in 1698. in colectiile
Bibliotecii existd un fond valoros pentru cercetare, iar in ceea ce prive0e publicatiile
periodice, biblioteca detine un fond reprezentativ de periodice de specialitate romangti
strdine care includ Columna lui Traian", Familia", Ramuri", Arhiva", Bilete de
papagal", Convorbiri literare", Revista Fundatiilor Regale",Dacia literard",
Euphorion", Jurnalism i comunicare", Limba romand", Studii i cercetdri
lingvistice", Poetics", Documentaliste".
Biblioteca Faculatii de Litere detine o colectie valoroasd de teze de doctorat
din domeniul filologiei i culturii, dar i o serie de volume de artd.
0 mare diversitate de dictionare, enciclopedii, bibliografii, biobibliografii,
indici de reviste §.a. alcdtuiesc colectia de lucrdri de referinte a Bibliotecii65.
Utilizatorii Bibliotecii au acces acum i la o serie de resurse electronice de
informare i documentare oferite de B.C.U. Carol I" i anume baze de date
§tiintifice de publicatii seriale precum ScienceDirect, SpringerLink, Wiley-
Blackwell, ProQuest, EBSCO, Thomson ISI, Emerald, RefWorks §.a. §i baze
tiintifice de cdrti electronice precum Taylor & Francis, ScienceDirect Cambridge
Collections Online, Sage Reference Online a.
Serviciile pe care le oferd in prezent Biblioteca utilizatorilor säi includ
informatii generale asupra colectiilor §i serviciilor oferite de bibliotecd; acces la
cataloagele bibliotecii; acces la documente in sdlile de lecturd; acces prin Internet
la cataloagele online ale Bibliotecii Centrale Universitare Carol I", la baze de
date §tiintifice full-text 0 bibliografice §i la arti electronice; imprumut de
publicatii (cdrti) la domiciliu; asistentd de specialitate in regdsirea informatiei;
transmiterea dire cadrele didactice, prin e-mail, a listelor cu noutdtile intrate in
bibliotecd66.
Statistica pe anul 2011 aratd ch. Biblioteca Facultdtii de Litere a avut 32.934
de utilizatori 0 au fost consultate 62.931 de volume°.
Biblioteca Centrald Universitard Carol I". Biblioteci Filiale. Litere,

http://www.bcubso/home/biblioteci-filiale-1/litere/colectii-biblioteca-litere, accesat la 02.09.2012.
66 Biblioteca Centralä Universitarä Carol I" din Bucuregi, Biblioteca de Litere. (Pliant)
67 Date oferite In iunie 2012 de cave dna Ioana Popescu, sefa Bibliotecii de la Facultatea de Litere
de Care dna Carmen Albu, bibliotecard In cadrul Bibliotecii Facultätii.
www.digibuc.ro
CAPITOLUL VII
GALERIA PROFESORILOR*
I. Studiile primare §i secundare le-a fäcut la

Sibiu §i Blaj. Universitatea a urmat-o la Buda. La
solicitarea lui Dinicu Golescu a inceput sa predea la
§coala acestuia din Gole§ti, apoi a fost profesor la
Scoala Centralä din Craiova iar intre 1832-1847 a
predat limba latind la Bucure§ti, la Colegiul Sf. Sava,
unde 1-a avut elev pe Nicoale Bälcescu. in 1857 a
revenit ca profesor la acest Colegiu. A participat la
Revolutia de la 1848 in Tara Româneascd §i in
Transilvania. A fost redactor la diverse reviste:
Telegraful Român" (1853) din Sibiu §i Foaia
Legilor Imperiale" (1853-1856) din Viena. Din 1864 AARON, FLORIAN
a fost decan §i profesor de istorie universald la (n. 21 ianuarie 1805,
Facultatea de Litere §i Filosofie din Bucure§ti. A corn. Rod, jud. Sibiu,
colaborat la Foaia Pentru Minte, Inimä §i d. 12 decembrie 1887,
Literaturd", Telegraful Român" §i a intemeiat in Bucure§ti)
1838 impreund cu Georg Hill primul cotidian românesc, România".
II. Istoric, filolog §i publicist, in istoriografia româneascd a fäcut trecerea de
la luminism la romantism". in scrierile sale a subliniat de multe ori necesitatea
cunoa§terii istoriei nationale, oprindu-se in mod deosebit asupra lui Mihai Viteazul
ca un simbol al dezideratului national de unire, prefigurându-1 astfel pe Nicolae
Bälcescu, care i-a fost elev. Pentru prima oard a analizat conceptele de patrie §i
patriotism. in predarea istoriei a atras atentia asupra necesitatii studierii izvoarelor
heraldice, sigilografice, numismatice, epigrafice, diplomatice pentru investigatii cu
caracter §tiintific In domeniul istoriei.
III. Lucrari:
Idee repede de istoria Prinfipatului Tärii RumeineVi, 1835-1838, vol.I, 232
p.; vol. II, 331p.; vol. III, 149 p.
Manual de geografia cea mai mica pentru trebuinta tinerilor incepatori,
Bucure§ti, 1839, 64 p.
Manual de Istoria Principatului Romemiei de la cele dint& vremi istorice
panä In zilele de acum, Bucure§ti, 1839, 212 p.; reeditat in 1843.
Timpul relativ scurt de realizare a acestui capitol nu ne-a permis o prezentare mai completä a
personalitätilor i nici a lucrärilor acestora, prezentarea noasträ necuprinzând toate elementele
bibliografice..
www.digibuc.ro
Dictionar frantozesc-romemesc, tom I, II; vol. I 824 p.; vol. II 836 p.

(impreunä cu P. Poenaru §i G. Hill).
Patria, patriotul, patriotismul, Bucure§ti, 1843.
Abecedar, Bucure§ti, 1860.
Traduceri:
Patriarqii sau Peimemtul Canaan: Istorie En tabloane trasä din Sfemta
Scripturei, Bucure§ti, Ed. Colegiului Sfântul Sava, 1846.
IV. Bibliografie:
Enciclopedia istoriografiei românegi, Bucure§ti, Ed. Stiintificä §i Enciclopedicd,
1978, p. 29.
Popescu-Spineni, Marin, Contributiuni la istoria Enveiteimantului superior. Facul-
tatea defilosofie i litere din Bucure§ti, Bucure§ti, Ed. Cultura Nationald, 1928, p. 121.
http://ro.wikipedia.org/wild/Florian_Aaron (accesat in ianuarie 2013).
Gherman, Mihai Alin, Intre literatura ci istoriografie: Florian Aaron. Idee
repede de istoria Printipatului reirii Rumemeqti, accesibil la adresa
www.uabso/reviste_recunoscute/philologica/.../25_m_gherman.doc (accesat in
ianuarie 2013).
I. A urmat studiile liceale la Liceul

National din Ia§i. Apoi, a urmat §i absolvit
Facultatea de Litere §i Filosofie de la Ia§i. Aici i-a
avut ca profesori pe Teohari Antonescu, fost elev al
,
lui Alexandru Odobescu, de care a rdmas foarte
legat §i influentat.
Specializarea in istorie anticd §i preistorie a
fäcut-o la Berlin §i Viena. in acest timp a cdlätorit
pentru documentare prin Europa: Grecia, Italia,
Suedia, Danemarca, Franta.
La Berlin s-a specializat doi ani (1910
1912) cu profesori celebri in acea perioadd:
ANDRIESESCU, IOAN H. Schmidt, Ed. Meyer, G. Kossima. Si-a sustinut
(n. 2 mai 1888, Ia§i jud. Ia§i doctoratul in istorie in 1919, la Ia§i la Universitate
d. 17 decembrie 1944, Bucure§d) cu o tezd despre Dacia Inainte de cucerirea
romanä §i consideratä ulterior de istoriografia
româneascd, in 1945, ca find o piaträ unghiulard" in evolutia arheologiei române§ti
(D. Berciu) §i care a deschis noi perspective in preistoria Daciei §i a sud-estului
Europei" (Petrescu Dâmbovita).
Din 1923 a ocupat postul de profesor la Catedra de Arheologie Preistoricd de
la Facultatea de Litere din Bucure§ti.
in 1915 s-a angajat la Muzeul National din Bucure§ti urcând pe scarä
ierarhicä pând la functia de Director (1927-1935) Director al Muzeului
National de Antichitäti. A fost profesor secundar (1818-1919), apoi profesor
www.digibuc.ro
150 DE ANI DE INVATAMANT FILOLOGIC ROMANESC -TRADITIE VALOARE 1863-2013 339
suplinitor §i apoi conferentiar din 1923 la Facultatea de Filosofie §i Litere din Ia*i
(1923-1927).
Din 1927 a ocupat postul de profesor titular, de preistorie la Facultatea de
Litere §i Filosofie din Bucure§ti. Tot atunci, din 1927 §i pânä in 1938 a fost
Directorul Seminarului de Arheologie §i Preistorie al aceleia§i facultäti. A fost
profesor, titular de arheologie i preistorie la Facultatea de Litere din Bucure§ti pând
in 1944 (1938-1944. A mai functionat §i la Seminarul Pedagogic Universitar din
Bucurqti. Membru in Comisia Monumentelor Istorice. Din 1928 a fost ales membru
corespondent al Academiei Române, membru al Institutului Arheologic German
(1929) §i membru al Societkii Anticarilor din Londra.
A fondat, impreund cu alti speciaIiti, Institutul de Istoria Artei din Bucure§ti.
in 1942 i s-a acordat ordinul Steaua României" in grad de Ofiter pentru inv.&
tämânt §i apoi in grad de cavaler Rdsplata Muncii" pentru 25 de ani de activitate.
Astfel i s-au recunoscut meritele §tiintifice, atât in lard cât §i in sträinkate.
II. Arheolog, flind considerat intemeietorul Scolii române§ti de arheologie,
impreund cu Vasile Pârvan Principalul merit al lui I. Andrie§escu constä in aceea cà
a scos preistoria româneascd din perioada sa romantica §i i-a indicat directia de
dezvoltare ca §tiintd".
De remarcat §i conceptia sa, conform cdreia regiunile locuite de români nu
sunt cu nimic mai prejos deck fata de restul Europei §i, au contribuit la progresul
general al umanitkii".
Pionier al invätämântului i studiilor de preistorie" din Romania.
III. Lucrdri:
Contributie la Dacia inainte de romani, Ia§i, 1912, VIII + 124p.
Din preistoria Olteniei. Fragmente de inceput, in vol. Lui N. lorga. Omagiu,
Craiova, Ed. Ramuri, 1921, p. 15-31.
Dacia in antichitate in evul mediu, in Adevärul Literar §i artistic", V,
1924,162, p. 1-2.
De la preistorie la evul mediu. Pareri indrumátoare qi fapte arheologice ci
istorice, Bucure§ti, 1924,99 p.
Nouvelles contributions ei Cage du bronze de de Roumanie. Le dépôt de
bronzes de Drajna de Jos et l'epée de Bucium, in Dacia", II, 1925, p. 345-384.
Artele in timpurile preistorice la noi, in Arta' §i tehnicd graficd", nr. 4-5,
1939, p. 25-50.
Bucovina i Basarabia In lumina arheologiei, Bucure§ti, 1942.
IV. Bibliografie:
Anuarul Universitätii din Bucure§ti", 1939-1940, P. 79-80; 1940-1942, p. 192.
Berciu, Dumitru, Contributia lui Joan Andriqescu la preistoria Daciei 0 a
sud-estului Europei, in Buletinul Muzeului Judetului Vla§ca Teohari Antonescu",
III, Bucure§ti, 1945.
Enciclopedia istoriografiei române0i, p. 34-35.
www.digibuc.ro
Rusu, Dorina N., Membrii Academiei Române 1866-1999, Bucurqti, Ed.

Acad. Bucure§ti, 1999.
Petrescu-Dâmbovita, Mircea, Profesorul loan Andrieqescu, Omul qi Opera, in
Codrul Cosminului", nr. 11, 2005, p. 223-233.
www.wikipedia.org/wiki/Ioan_andriesescu (accesat ianuarie 2013).
I. A urmat studii de filosofie la

Universitatea din Leipzig. Tot aici a obtinut
doctoratul cu o tezd asupra filosofiei eclectice
franceze spiritualiste din secolul al XIX-lea.
A urmat specializdri in pedagogie la Berlin
ANTONESCU, GEORGE G. §i la Jena. in 1908 a fost incadrat la Catedra de
(n. 14 noiembrie 1882, corn. pedagogie de la Facultatea de Litere a Universitätii
Antone§ti, jud. Teleorman din Bucure§ti, unde a functionat pând in 1947.
d. 1 februarie 1995, Bucure§ti) II. Adept al evolutionismului, considera cà
teoria pedagogicd trebuie sd se construiascd prin
valorificarea i continuarea ideilor elaborate anterior. A fost rezervat fatd de teoriile
revolutionare" de la inceputul secolului XX.
A creat o conceptie noud asupra sistemului pedagogic, stabilind ca principiu
fundamental principiul §colii formativ-organiciste". Pe acest principiu vi-a construit
intregul sistem pedagogic. Scoala formativd era opusd §colii informative, punând in
centru preocupdrilor sale formarea spiritului elevului"; formarea" elevului se
realizeazd in limitele conditiilor interne. Mijloacele de educatie trebuiau sd fie aplicate
in functie de personalitatea elevului. In conceptia sa, trebuia sä existe un echilibru "¡rite
disciplinele umaniste i tiintele pozitive. Se realiza astfel cultura formativa
integrald", ca bazd a educatiei elevilor in spiritul idealismului activ", al cultivdrii unui
orn care sd fie aduzit de idealuri pe care sd fie capabil sd le realizeze.
A acceptat §coala activd, dar o §coald activd integrald". A fost de asernenea
adeptul educatiei morale sub forma disciplinei libere care se realizeazd prin instruire
morald i indrumare morald.
A avut o contributie irnportantd in elaborarea Legii pentru inveiteimântul
primar ci primar-normal din 1924 §i 1928 Legea pentru invátämântul secundar.
A fost intemeietorul/fondatorul Scorn §riintifice de pedagogie de la Bucure§ti.
A fost Inspector General al Scolilor Normale (1919), Director al Institului
Pedagogic Român §i Consilier pedagogic al Casei Scoalelor.
A fost decorat cu Coroana României in grad de Comandor.
III. Lucrari:
Studii asupra filosofiei germane contimporane, Bucure§ti, 1906, 116 p.
Pestalozzi rolul moral-social al educatiei, Bucure§ti, 1908, 164 p.
Studii asupra educatiei morale i estetice, Bucure§ti, 1912.
Herbert Spencer qi pedagogia utilitaristá, Bucure§ti, 1922.
Pestalozzi ci educatia poporului, 1922.
www.digibuc.ro
Curs de pedagogie, Bucure§ti, Ed. Al. T. Doicescu, 1924.

Din problemele pedagogiei moderne, Bucure§ti, 1924.
Pestalozzi culturalizarea poporului, Bucure§ti, 1924.
$coala activä. Introducere, in Buletinul Seminarului de Pedagogie teoreticä
de la Universitatea din Bucure§ti", 1925, p. 9-17.
Un institut pedagogic romein, Bucurqti, 1926.
Istoria Pedagogiei: doctrinele fundamentale ale pedagogiei moderne,
Bucure§ti, 1927.
Istoria pedagogiei, Bucure§ti, Ed. Casa Scoalelor, 1927.
Educatie cultura, Bucure§ti, 1928.
Psihanalizä ci educatie, Bucurqti, Ed. Casei Scoalelor, 1928.
$coala creatoare: individualitate, personalitate, Bucure§ti (in colaborare cu
Iosif I. Gabrea).
Doctrinele fundamentale ale pedagogiei moderne, ed. a II-a, Bucurqti, Ed.
Nationalä,
Organizarea inväreirnlintului In Rorniinia, Bucure§ti, Ed. Institutului
Pedagogic Roman, 1933 (in colaborare cu Ion Gabrea).
Realitatea volarei principiile pedagogice, Revista generala a invätä-
mântului", nr. 9/10, Bucovina, Institutul de Arte grafice, 1934.
Spiru Haret ca pedagog, Bucure§ti, Ed. Institutului Pedagogic Român, 1934.
Pedagogie contemporaná, ed. a II-a, Bucure§ti, Ed. Cultura Româneascä, 1936.
Educatie ci culturá, Bucure§ti, Ed. Cultura Româneascd, 1936.
Pedagogia contemporand. Probleme qi curente, Bucure§ti, Casa Scoalelor,
1943,237 p.
IV. Bibliografie:
Popescu-Spineni, Marin, op. cit., p. 132-133.
http//www.crispedia.ro/George_G-Antonescu (accesat ianuarie 2013).
I. A urmat studiile liceale la Bucure§ti

unde a urmat §i Facultatea de Filosofie §i Litere.
avut dascdli pe B. P. Hasdeu, Titu Maiorescu,
Oid. Densu§ianu, D. Onciul, Nicolae Iorga.
intre 1910-1912 a urmat specializarea la
München, in limba greacd §i literaturd bizantinä.Tot
aici, in 1914 si-a sustinut doctoratul.
intors in tara a functionat ca revizor §colar §i
profesor de liceu la Cluj. in 1919 a ocupat postul de
profesor universitar de bizantinologie la Facultatea BANESCU, NICOLAE
de Filosofie §i Litere din Cluj unde a functionat (n. 16 decembrie 1878, Cd1drasi,
pând in 1938. A fost ales in 1924-1928, rector al jud. Calärasi
Universitätii din Cluj. d. 11 septembrie 1971, Bucuresti)
www.digibuc.ro
A fäcut parte din Comitetul de conducere al revistei Byzantion" si a fost ales

viceprerdinte de onoare al Asociatiei internationale de studii bizantine (1961-1971).
In 1948 a fost dat afard din Academie, el opunându-se cel mai vehement
Proiectului din 1948 de modificare a Legii din 1879 a Academiei Române prin care
aceasta devenea Academia Republicii Populare Române.
A fost marginalizat si s-a stins din viatä chiar in zilele Congresului
International de Bizantinologie care avea loc la Bucuresti, in septembrie 1971.
Fusese invitat sail prezideze.
in 1920 a fost primit in Academia Româna ca membru corespondent,
devenind titular in 1938 si vicepresedinte 'kite anii 1938-1947.
in 1938 a venit la Bucuresti unde a ocupat functia de profesor la Facultatea de
Litere si unde a functionat pând in 1947 ca sef al Catedrei de Studii Bizantine.
in 1964 a fost numit Profesor Emerit.
in 1948 a rostit in Au la Academiei Române, un discurs vehement
memorabil, intitulat Màsura Lucrurilor, protestând impotriva transformärii
acestei institutii intr-una subordonatd regimului totalitar si a excluderii celor 100
de membrii ai ei.
A fost ales Doctor Honoris Causa al Universitätii din Atena si membru de
onoare al Societätii de Studii Bizantine din Atena.
A fost directorul Institutului de Studii Bizantine, al Institutului de Studii Sud-
Est Europene si conducätor al Revistei istorice" pând in 1947.
II. Filolog, lingvist, istoric, bizantinolog erudit, inzestrat cu un spirit critic
deosebit si har literar. S-a remarcat ca un perfect cunoscdtor al limbii si literaturii
medio-grecesti".
Contributii remarcabile are in domeniul formatiunilor politice dintre Dundre
si Marea Neagrä de la sfârsitul secolului al XI-lea dar si in cercetarea si editarea
izvoarelor bizantine.
A cultivat acribia cercetdrii documentelor, a cercetärii izvoarelor co
principalä sursd de infonnatie; a evidentiat personalitäti bizantine si postbizantine;
a reevaluat personalitäti românesti. A cercetat si editat texte bizantine si poeme
populare grecesti.
III. Lucräri:
lordache Golescu. Viata §.i scrierile marelui vornic,Välenii de Munte,1910.
Gheorghe Barit. Rolul seiu In cultura nationalá,Välenii de Munte, 1911.
Than Maiorescu, Bucuresti,1912 (In colaborare cu V. Mihdilescu).
Viata §'i opera lui Daniel Philippide. Cartea sa despre peimeintul romemesc,
Bucuresti, 1924, 204 p.
Chipuri §'i scene din Bizant, Cluj, 1927.
Bizanful §4 romanitatea de la Duneirea de Jos, Bucuresti, 1938, 38 p.
Les duchés byzantins de Paristrion (Paradunavon) et de Bulgarie, Bucuresti,
1946, 193 p.
L'ancient état bulgare et les pays roumains, Bucuresti, 1947, 97 p.
Istoria imperiului bizantin,vol. III, ingrijitä si prefatatä de Tudor Teoteoi,
Bucuresti, 2000-2003.
www.digibuc.ro
Editii:
Corespondenafamiliei Hurmuzachi cu Gheorghe Barit, Vdlenii de Munte, 1919.
Traduceri:
Euripide, Hecuba. Ifigenia In Aulis, introducerea traducdtorului, Bucuresti, 1905.
Plutarh, Viata lui Pericle, Bucuresti, 1907.
IV. Bibliografie:
Bdnescu, Nicolae, Istoria imperiului bizantin (610-1081), vol. III, editie
îngrijitd i prefatatd de Tudor Teoteoi, Bucuresti, 2000-2003.
Enciclopedia istoriografiei românegi, p. 50-51.
Rddulescu, Mihai Sorin, Regásirea unei civilizafii, Romania Literard", nr.
11, din 2004. Accesibil la adresa:
www.romlit.ro/regäsirea_unei_civilizatii?caut=Nicolae Bdnescu (accesat in februarie
2013).
ro.wikipedia.org/wiki/Nicolae_ Banescu (accesat in februarie 2013).
www.crispedia.ro/Nicolae_Bdnescu (accesat in februarie 2013).
I. Studii universitare la Viena, unde a urmat

cursurile de filologie rornanicd ale lui Wilhelm
Meyer Libke i la Paris. in 1913 a devenit lector
la Seminarul de filologie romand de la Sorbona, iar
in 1917 si-a luat licenta la Sorbona In litere, avand
ca specializare principald limba italianä. Revenia
in 1919 in Romania, s-a stabilit la Bucuresti unde a
activat ca profesoard de italiand la liceul Titu
Maiorescu" i la Scoala Centrald.
in 1920 a devenit profesoard de italiand BELCIUGATEANU, ANITA
francezd la Seminarul Pedagogic Universitar al (n. 1892 Jord§ti langd Foc§ani,
Catedrei de Pedagogie i Istoria Pedagogiei al jud. Vrancea
Facultdtii de Filosofie i Litere din Bucuresti d. iulie 1944, Sibiu, jud. Sibiu)
onorific, a ocupat postul de asistent la Catedra de
italiand a aceleiasi facultäti la solicitarea si recomandarea lui Ramiro Ortiz.
A colaborat la reviste de specialitate romanesti i strdine, precum: Roma",
Studii Italiene", Revista Generald a invdtdmantului", Revista Cursurilor
Conferintelor Universitare", Corriere Emiliano".
in 1925 a obtinut titlul de doctor in filosofie i litere cu calificativul Magna
Cum Laude la Universitatea din Bucuresti, iar in 1929 a fost numitd asistent definitiv
recunoscandu-i-se, cu un an inainte, i licenta sustinutd la Sorbona. Urmeazd noi
succese profesionale, i anume: docenta in 1931 si conferentiar in 1938.
in contextul politic creat in 1940, a fost nevoitä sà demisioneze in octombrie
(mama sa era evreicd, dar ea trecuse la catolicism in perioada studiilor la Sorbona).
Nu i s-a permis totusi sà ocupe in continuare postul de conferentiar la Facultatea de
Litere din Bucuresti.
www.digibuc.ro
II. Filolog, italienist, lingvist de vocatie, profesoard; a desf4urat o activitate

intensd de cercetare a culturii italiene, a influentei acesteia asupra celei romdne§ti.
S-a preocupat de rdspdndirea culturii italiene in mediul universitar.
III. Lucrdri:
Cursul de istorie a literaturii italiene, Bucure§ti, 1924.
Poezia lui Giacomo Leopardi, Bucure§ti, Fundatia Culturald Regele Mihai I, 1928.
Tema poetica: La verginella e senile alla rosa din Ariosto, in vol. Ornagiu lui
Ramiro Ortiz cu prilejul a 20 de ani de invatameint In Bucureyti, 1929, Bucure§ti,
p. 19-34.
Il seminario di letteratura italiana dell universita di Bucarest, in Anuarul
seminarului de Literatura italiand", Bucure§ti, 1930, P. 3-21.
Carpe rosam, tema poetica a trandafirului in literatura italiand franceza a
Renagerii, Bucurqti, Ed. Socec, 1931.
Eternul D'Annunzio (Cu prilejul mortii sale), Bucure§ti, Institutul de arte
grafice, 1938.
Reflets d'histoire romaine dans les dernier livres d'Amadis de Gaule", in
Melanges d'histoire litteraire et de la litterature comparée offerts à Charles Drouhet
par ses amis, ses collegues et ses anciens élèves à l'occasion du XV-e anniversaire de
son enseignement à l'Université, Bucarest, 1940, p. 29-46.
IV. Bibliografie:
Anton, Corina, Anita Belciugäteanu. Cronologie, in vol. Un secol de italienisticá
la Bucuregi, vol. I. 0 catedrei centenara coordonator Doina Derer-Condrea, Hanibal
Stänciulescu, Bucurqti, Ed. Universitätii din Bucure§ti, 2011, p. 79-82.
I. Originar din satul Fdget de pe valea

Tdrnavelor. A studiat la Blaj i Bucurqti.
Clasele primare §i liceale le-a fdcut la Blaj
unde 1-a avut profesor pe Timotei Cipariu §i pe Joan
Micu Moldoveanu.
La Bucure§ti a urmat cursurile Facultdtii de
Litere, unde a fost inscris chiar de decanul de atunci
August Treboniu Laurian, in urma recomanddrii
primite de la loan Micu Moldoveanu, pdrintele sdu
spiritual.
Ca student a lucrat la Biblioteca Universitdtii
Bucure§ti §i la Biblioteca Academiei Romdne.
La facultate i-a avut ca profesori pe B. P. Hasdeu
§i Al. Odobescu, care 1-au sprijinit apoi sä lucreze in
BIANU, IOAN C. Biblioteca Academiei, ca bibliotecar arhivist din
(n. 8 septembrie 1856, Fäget,
1879 §i pdnd la moartea sa, survenitd in 1935, deci un
jud. Alba
rdstimp de 57 de ani. in 1884 a devenit directorul
d. 13 februarie 1935, Bucure§ti)
Bibliotecii Academiei.
www.digibuc.ro
150 DE ANI DE INVATAIVANT FILOLOGIC ROMANESC -TRADITIE 1 VALOARE - 1863-2013 345
Dupd facultate s-a specializat in §tiinte filologice la Milano §i Paris, unde a

obtinut, prin concurs, cdte o bursä de studii. A vizitat numeroase biblioteci, arhive,
muzee de la Moscova pdnd la Oxford §i de la Neapole pând la Hamburg".
in Italia 1-au atras in mod deosebit bibliotecile, arhivele §i muzeele. Mdrturisea
chiar el intr-o scrisoare: Mai mult decdt cursurile marilor filologi pe care le urmam, Mà
aträgeau insä =rile orgarlizdri ale bibliotecilor, arhivelor, muzeelor, care la noi lipseau
cu totul sau erau numai in stare de modeste inceputuri, improvizate din rdnasitele rdzlete
scdpate din valurile prdpäditoare ale trecutului. Vizifand aceste a§ezdminte incepdnd de
la Milano, unde lucrasem in bibliotecile din palatul Brera si minunata Ambroziana",
fondatd de Boromei, pdnd departe la Neapole, trecand prin Genova, Venetia, Florenta,
Roma, vedeam cu jale cdte ne lipseau noud, aici acasd".
Cariera sa profesionald a consemnat si indeplinirea altor functii sau atributii
de care s-a achitat la fel de con§tiincios: profesor de liceu, profesor universitar,
deputat in Parlament, membru al Academiei Romdne, pre§edinte al ei.
Profesor secundar, la Colegiul Sf. Sava" din Bucure§ti, profesor universitar
din 1902 la Facultatea de Litere §i Filosofie, Catedra de Istoria literaturii romdne a
Universitatii din Bucure§ti (a fost wful acestei prime catedre).
Membru corespondent al Academiei Romdne din 1887, titular din 1902 §i
pre§edinte al ei intre 1929-1932; §i apoi din 1932 si pand la moarte a fost vice
presedinte.
A participat la toate congresele internationale legate de §fiintele filologice, de
biblioteconomie §i. carte. in 1924 a infiintat Asociatia Bibliotecarilor din Romdnia a
cdrui pre§edinte a fost pand la moarte. in acelasi an a avut loc, in Bucure§ti, primul
Congres national al bibliotecarilor la care a participat.
Iar in 1926 trimitea la Praga, la Congresul international al bibliotecarilor
arnicilor cdrtii, comunicarea Les biblioteques de Roumanie &and cunoscutä astfel peste
hotare bibliologia romaneascd.
in Bucure§ti, in sectorul 1 existä o stradd care ii poartd numele: Joan Bianu.
II. Specialist §i perfect cunoscdtor al literaturii romdne§ti vechi", editor
de manuscrise, specialist in probleme de bibliologie §i biblioteconomie, bibliofil
pasionat, erudit.
Si-a consacrat cea mai mare parte din viata §i din activitatea sa organizdrii
Bibliotecii Academiei Romdne, find intemeietorul cel adevdrat, päzitorul statornic §i
harnicul strdjer al ei" (N. Iorga).
A slujit Biblioteca Academiei cu abnegatie §i modestie, cu rigoare §i cu un
devotament intrat in legendd. A fost preocupat de organizarea §i imbogätirea fondului
ei de cdrti find achizitionate peste 500000 de volume, mii de manuscrise, stampe,
scrisori, periodice, hdrti etc.
Despre activitatea sa la Biblioteca Academiei, Octavian Goga spunea
urmdtoarele: Stdpdn §i majordom, a petrecut sub aceste ziduri vechi, adundnd arti
de azi §i mdine peste o jurndtate de secol. Nu existd colt pe care sä nu-1 fi chibzuit,
foaie in bibliotecd pe care sd nu o fi atins. Numai cine i-a vdzut degetele alunecdnd
www.digibuc.ro
cu savoare pe pergamentul unui vechi codice al limbii romane... numai acela va

putea aprecia competenta, munca i patima neobositului colectionar al neamului. Sub
mainile lui, dintr-un maldar de cdrti rdvdsite, dupd 57 de ani de neintreruptä
priveghere, aproape un milion de volume s-au a§ezat in rafturile neincdpdtoare ale
Academiei" (Octavian Goga).
A adus in stiinta cdrtii o conceptie biblioteconomicd dud"; a redefinit
conceptul de bibliotecd a Academiei. Astfel in 1884 a elaborat i apoi a aplicat
Regulamentul pentru Biblioteca Academiei. Acesta defmea cadrul organizatoric general:
constituirea colectiilor bibliotecii: Imprimate si Colectii Speciale; organizarea unui
Catalog cronologic al tuturor cdrtilor tipärite in Romania pand la anul 1850;
valorificarea colectiilor; relatiile cu publicul.
in 1885 prin eforturile sale si ale lui Ion Ghica (presedintele Academiei
Romane) s-a publicat Legea depozitului legal care aducea 3 exemplare din tot ce se
tipdrea, gratuit, la Biblioteca Academiei: carp, periodice, härti, timbre etc.
in 1886 se &idea, si chiar a pus pe hartie, la un proiect pentru construirea
unui palat consacrat addpostirii unor institutii nationale biblioteca, muzeul si
arhivele" si a trecerii acestora sub administrarea Academiei.
in 1901 a prezentat in Adunarea Deputatilor un Proiect de lege prin care
Patrimoniul Bibliotecii Centrale a Statului era transferat in totalitate Academiei
Romane care devenea astfel bibliotecd publicd §i bibliotecd nationald.
in 1903 a asezat cdrtile din Biblioteca Academiei pe formate; apoi a separat
cdrtile de periodice; a introdus sistemul de clasificare Otto Hardwig (al Bibliotecii
Universildtii din Halle); in 1915 a introdus clasificarea zecimald universald.
A pus bazele activiatii bibliografice a Bibliotecii Academiei Romane, cand a
fost insdrcinat de plenul Academiei cu elaborarea unui plan bibliografic. Astfel in
1895 a propus un plan de Bibliografie nationalä retrospectiver cu trei domenii:
1. Bibliografia Româneascei Veche 1508-1830, dupd 1830, si carte veche strdind.
2. Bibliografia periodicelor; 3. Bibliografia manuscriselor ci documentelor.
in anii 1890-1896 a cumpdrat terenul de 2 ha si casele unde se afla §i astäzi
in Bucuresti, Academia Romana si Biblioteca ei (Calea Victoriei, nr. 125).
in 1898 a deschis la Biblioteca Academiei prima said de lecturd cu 32 de
locuri §i. o sald de studierea manuscriselor si documentelor de 8 locuri. Langd depo-
zitul de manuscrise Joan Bianu §i-a amenajat un modest apartament unde a locuit
pand a murit (obiceiul vremii impunea prezenta in permanentd a conservatorului).
Din 1898 a inceput realizarea Bibliografiei Romemegi Vechi, colaborand cu
Nerva Hodo§ si Al. Sadi Ionescu, cu care a alcdtuit si Bibliografia periodicelor.
Din 1899 a publicat Catalogul manuscriselor romeinegi, 3 volume
colaborand cu Axente Petrut, Remus Caracas, Gh. Nicoldiasa. Indicii au fost
intocmiti de tandrul Vasile Parvan.
Opera sa cuprinde lucrdri de filosofie, istorie §i criticd literard, de folclor,
bibliografii, editdri de texte, ddri de seamd, rapoarte, discursuri totul, insumand cca.
305 titluri. Carturar §i mare roman.
www.digibuc.ro
Este considerat creatorul Scolii nationale de biblioteconomie i bibliografie,

transformand Biblioteca Academiei in centrul activitätii de documentare din România.
Ca reprezentant al filologiei românesti a fost preocupat de reforma ortografiei
limbii române pe care a realizat-o in 1904. A elaborat numeroase studii despre
literatura româneascä veche, a promovat cercetdrile de folclor i cu caracter etnografic.
A initiat prima serie de publicatii de acest gen: Din viata poporului român. Considera
ca un mare dar de la Dumnezeu este acea calitate a neamului nostru care este
intelepciunea, cumpätul. Acest cumpät i aceastä intelepciune s-au manifestat
intotdeauna, ark in dezvoltarea noasträ culturald i literara, cat si in cea politicd".
Despre Joan Bianu, Nicolae Iorga scria in volumul Oameni care au fost:
s-a dus intemeietorul cel adevärat, päzitorul statornic, cinstitul j harnicul strajer al
cartilor (...) Insui sufletul viu al Academiei Române. Zeul ei tutelar, viu acolo
pentru eternitate".
III. Lucrari:
Poezia satirica la români (Tezá de licent6), Bucuresti, Academia Românä, 1881.
Predice feicute de la praznice mari de Antim Ivireanul, Mitropolitul
Ungrovlahiei, 1709-1716, Bucuresti, Tip. Cdrtilor Bisericesti, 1886, XXX + 218 p.
(reprod. i ingrij. de I. Bianu).
Psaltirea En versuri de Dosoftei Mitropolitul Moldovei, 1671-1686, Bucu-
resti, Ed. Academiei Române, 1887, LVI + 526 p. (reprod. i ingrij. de I. Bianu).
Paltirea Scheiana (1482), Bucuresti, Institutul de Arte Grafice Carol Göbl",
1889, XVIII + 530 + 526 p. (reprod. de I. Bianu).
Ortografia limbii române, Bucuresti, Institutul de Arte Grafice Carol
Göbl", 1899.
Vasile Alecsandri, Pasteluri. 1862-1874, cu o pref. de I. Bianu, Bucuresti,
Leon Alcalay, 1900,108 p.
Bibliografia Româneascd Veche, (1508-1830), vol. I (1508-1716), 1903; vol.
11(1716-1808), 1910, (in colaborare cu Nerva Hodos); vol. III (1809-1830), 1912
1934; 572 p. + IX planse.
Despre introducerea limbii românevi in biserica românilor discursul de
receptie in Academia Românä, sustinut in 1904.
Momente culturale, Bucuresti, Leon Alcalay, 1904.
Catalogul manuscriselor romemegi, tom. I, II, III (1-728), Bucuresti,
Academia Romând, 1907-1931 (in colaborare cu Axente Petrut, R. Caracas si
Gh. Nicolaiasa).
Administratia Academiei Române En 1909-1910. Raport, Bucuresti, 1910,7 p.
Localul Bibliotecii Academiei, Bucuresti, 1910,5 p.
Pagini de veche scriere romemeasca, Bucuresti, Ed.Cartea Româneascd, 1921
(in colaborare cu N. Cartojan)
Începeitorii Academiei Romeme la 1866 i 1867, cuvântare la Academia
Romând, Bucuresti, 1922,9 p.
www.digibuc.ro
fntrebarea creVineascei, tipeiritá de Diaconul Coresi In Brapv la 1560,

Bucuresti, Ed. Cultura Nationalä, 1925, 1 foaie + 32 p. (reprod. si ingrij. de I. Bianu).
Pravila Sfintilor Apostoli, tipáritil de Diaconul Coresi In Brapv Mtre 1570-1580,
Bucuresti, Ed. Cultura Nationald, 1925, 2 foi + 24 pag. (reprod. si ingrij. de I. Bianu).
Album de paleografie româneascei (Scriere chirilicä), Bucuresti, Ed. Cultura
Nationald, 1926 (in colaborare cu N. Cartojan).
$coala Romemei de la Roma, in Analele Acad. Române", 1927-1928, tom.
XLVIII, p. 21-29.
Academia românà §.i biblioteca ei, in Boabe de Griu", Bucuresti, an I, nr. 1,
1930, p. 1-11.
Lucrul apostolesc. Apostolul, tiparit de Diaconul Coresi 'In Brapv la anul 1563,
Bucuresti, Ed. Cultura Nationalä, 1930, XIII + 632 p. (reprod. si ingrij. de I. Bianu).
IV. Bibliografie:
Berciu-Dräghicescu, Adina, Personalitäti ale giintelor informárii §4 docu-
mentärii din spatiul românesc, Bucuresti, Ed. Universitätii din Bucuresti, 2008,
p.15-24.
Bulutd, Gheorghe, Civilizatia bibliotecilor, Bucuresti, Ed. Enciclopedicä,
1998, p. 114-116.
Buluta, Gheorghe, Petrescu, Victor, Bibliologie româneascet. Idei. Portrete.
Controverse, Târgoviste, Ed. Bibliotheca, 2008, p. 32-36.
Caracostea, D., Scrieri alese, vol. II, 1988, vol. III, 1990.
Chindris, Joan, Regele càrtilor, in Astra bldjeanä", XI, nr. 1, 2006, p. 6.
Cräciun, Ioachim, Doi bibliologi romeini: loan Bianu qi Al. Sadi Ionescu,
Cluj, 1937.
Dumitras, D., Ioan Bianu Aspecte inedite din perioada tineretii (1856-1876),
in Annales Universitatis Apulensis", Series Historica, 10/I, 2006, p. 205-216.
Enciclopedia istoriografiei româneVi, Bucuresti, p. 59.
Gäläteanu, Cornelia, Contributii bibliologice 'i cerceteiri de arhivá, Cluj-
Napoca, 1995.
Moldoveanu, Valeriu, Dezvoltarea Bibliotecii Academiei Republicii
Socialiste România de la perioada clasica (loan Bianu) la perioada modernii,
Bucuresti, Ed. Universitätii, 1978.
Scrisori cätre Ioan Bianu, editie, prefatä, note, Marieta Croicu si Petre
Croicu, vol. IIV, Bucuresti, Ed. Minerva, 1974-1980.
Simonescu, Dan, loan Bianu bibliograf, in Studii si cercetäri de
documentare si bibliologie", nr. 2-3, 1967.
Strempel, Gabriel, Ioan Bianu (1856-1935), in Studii de Bibliologie si
Stiinta informärii", 1/1995, Bucuresti, apärut in 1996, p. 148-152.
Teodorescu, Barbu, Istoria bibliografiei române, Bucuresti, 1972.
http://ro.wikipedia.orglwiki/Ioan_Bianu (accesat in februarie 2013).
http://www.biblacad.ro/expozitii/Bianu/bianu.html (accesat in februarie 2013).
http://www.bar.acad.ro/expozitii/Bianu/202/bianu2.htlm (accesat in februarie 2013).
www.digibuc.ro
I. A studiat la liceul din Bra§ov, completat

apoi cu Scoala Superioard din Iasi pe care a
finalizat-o prin obtinerea licentei in litere.
Formatia sa intelectuald si cariera stiintificd au
fost influentate initial de B. P. Hasdeu, cel dintai
care s-a ocupat la noi mai pe larg de studiile slave,
put-land in circulatie o multime de izvoare polone,
rusesti §i sud-slave privitoare la istoria romanilor.
Se poate, asadar, afirma cd loan Bogdan
nu a inceput studiul limbilor si istoriei slave
accidental, ci al/and constiinta necesitdtii
stiintifice a acestor studii, dupd cum el insusi o
BOGDAN, IOAN
afirma: Dacd a§ intrebuinta o comparatie, a§ zice (n. 25 iulie 1864, Scheii
cd limbile slave sunt pentru istoricul roman tot Brasovului, jud. Brasov
atat de indispensabile cum este limba greacd d. 1 iunie 1919, Bucuresti)
pentru istoricul bizantin sau limba latind pentru
istoricul evului mediu in apusul Europei". in acest sens, nu surprinde faptul
cd a efectuat multiple stagii de perfectionare a limbilor slave in Polonia, Rusia,
dar §i in Austro-Ungaria si Germania, ceea ce i-a permis sd aibd o dubld perspectiva
asupra lumii slave.
II. Dupd dobandirea unor solide cunostinte lingvistice, interesul fiindu-i
captat atat de limbile slave vechi, cat si de cele moderne, a manifestat o preocupare
constantd pentru publicarea izvoarelor istorice slave din secolele XIVXVI. in
legdturd cu interesul amintit, se impune punctarea catorva din meritele activitätii lui
loan Bogdan, precum: constientizarea importantei studiilor slavo-romane pe care le-a
abordat ca pe o disciplind stiintificd de sine stdtkoare; competenta incontestabild
dobanditd in critica autenticitätii documentelor (intre altele, a descoperit o serie de
documente slave false referitoare la pile romane precum diploma barlddeand din
1134, corespondenta lui Stefan cel Mare cu patriarhia din Ohrida etc.); contributia la
conturarea domeniului stiintelor auxiliare ale istoriei prin publicarea a 2 albume
paleografice de certd valoare stiintificd §i didacticd; publicarea in conformitate cu
normele stiintifice a mai multor volume de documente. Tot lui i se datoreazd
fondarea slavisticii stiintifice la noi, lauda de a fi fost primul istoric roman care s-a
ocupat temeinic si in mod deosebit de institutiile vechi romane§ti, meritul de a-§i fl
extins cercearile asupra romanilor de pretutindeni. Nu poate fi trecut sub tdcere
aportul sdu la istoriografia de profil, lucrdrile sale caracterizandu-se prin temeinica
analizd documentard, prin scrupulozitatea informatiei, ceea ce le-a asigurat o largd
circulatie in strdindtate. Parcurgerea lor intdreste convingerea cd autorul a ramas fidel
principiului pe care el insusi 11 afirmase, si anume: Scopul oricdrei lucrdri §tiintiflce
trebuie A.. fie tendinta spre adevdr. Orice alt scop trebuieste inläturat".
www.digibuc.ro
Concomitent cu aplecarea asupra surselor istorice, Than Bogdan a desfä§urat o

strälucitä cariefä didactica, dar implicându-se §i in conducerea Facultätii de Litere i
Filosofie, §i a Universitkii din Bucure§ti unde a functionat ca rector, precum §i a
diferitelor institutii culturale de prestigiu din acea vreme. Astfel, din 1892 figureazd
ca profesor la Facultatea de Litere din Bucure*ti, al carei decan a fost intre anii
1898-1919); in 1892 a fost acceptat ca membru corespondent al Academiei Române,
iar din 1903 ca membru titular; intre 1910-1913 i 1916-1919 a fost viceprqedinte
al Academiei Române; se adaugd calitatea de membru al Societätii de Istorie §i
Antichitäti din Moscova, de director al Convorbirilor literare" sau de pre§edinte al
Comisiei Istorice.
Caracterizat prin modestie, aplecare cdtre adevär, contiinta importantei
muncii sale, Joan Bogdan, aláturi de Dimitrie Onciul, a realizat la noi trecerea de la
§coala romanticd la istoriografia criticd, metodicd, de la finele veacului al XIX-lea.
III. Luceäri:
Vechile cronici moldovenegi panel' la Ureche, Bucure§ti, 1891, 292 p.
Cronici inedite atingatoare de istoria românilor, Bucure§ti, 1895, 208 p.
Cronica lui Manases. Traducere medio-bulgarei feicuta pe la 1350,
Bucure§ti, 1895.
Românii qi bulgarii. Raporturile culturale §'i politice "(titre aceste cloud popoare,
Bucure§ti, 1896.
Vlad repec gi nararile germane qi rusegi asupra lui, Bucure§ti, 1896.
Luptele românilor cu turcii. Cultura veche românei, 1898.
Originea voievodatului la români, Bucuregi, in Analele Acad. Rom. Mem.
Sect. Ist" (AARMSI), seria III, t. XXIV, 1902, p. 191-207.
Istoriografia româna §.i problemele ei actuale, Bucure§ti, 1902.
Despre cnejii români, Bucure§ti, 1903.
Letopiseful lui Azarie, in AARMSI, XXXI, 1909, 60 p.
Documentele lui $tefan cel Mare, Bucuregi, 2 vol., 1913, 518 p.
Album paleografic moldovenesc. Documente din secolele al XIV-lea, al
XV-lea §4 al XVI-lea, Bucure§ti, 1913.
IV. Bibliografie:
Bdrbulescu, Ilie, Studiile slavice la Facultatea de Litere din Bucuregi. Studii
critice cu prilejul unui studio" al domnului profesor Ion Bogdan, Bucure*ti, Tipo-
litografia D. P. Cucu, 1902.
Constantinescu-Iai, Petre, Ctin., Velichi, Than Bogdan istoric, in
Romanoslavica", an XIII, 1966.
Panaitescu, P. P., loan Bogdan qi studiile de istorie slava la români, in
Buletinul Comisiei Istorice a României", vol. VII, 1928.
(Lector dr. Cristina Gudin)
www.digibuc.ro
I. Nepot al lui Ion C. Brdtianu si fiul lui

Ionel Brdtianu. A absolvit Liceul National din
Iasi in 1916 si apoi s-a inrolat voluntar in
armatd, plecând pe front unde a fost rdnit.
in 1917 s-a inscris la Facultatea de
Drept de la Iasi pe care a absolvit-o in 1920.
Dar, atras mai mult de istorie decât de stiintele
juridice, s-a inscris si la Paris, la Sorbona, la
Universitate, unde a frecventat cursurile
unor mari personaliati ale vremii precum:
Ferdinand Lot si Charles Diehl. in 1921 a
absolvit Facultatea de Litere din Paris,
revenind in tard. Au urmat studiile de doctorat
la Universitatea din Cernduti, obtinând in 1923
titlul de doctor in Filosofie si in 1924 pe cel de BRXTIANU, GHEORGHE I.
(n. 3 februarie 1898, Ruginoasa,
doctor in Litere la Paris. in 1924 a devenit
profesor universitar la Catedra de istorie jud. Ia§i
d. 27 aprilie 1953, Sighet,
universald de la Universitatea din Iasi.
jud. Maramure)
in 1940 s-a transferat la Facultatea de
Filosofie si Litere din Bucuresti, la Catedra de istorie universald, urmându-i lui
Nicolae Iorga.
in 1942 a fost ales membru titular al Academiei Române.
A fost director al Institutului de istorie universald din Iasi (1935-1940), apoi,
venind la Bucuresti a fost numit director al Institutului de istorie universald Nicolae
Iorga" din Capitald (1941-1947).
in 1947 a fost inläturat de la Catedrd si de la conducerea Institutului de istorie
universald Nicolae Iorga" si, in septembrie acelasi an, i s-a fixat domiciliu
obligatoriu, doi ani si opt luni, la locuinta din Bucuresti, pentru ca in noaptea de
5/6 mai 1950 sa fie arestat si trimis la Sighet unde, in 1953, in urma tratamentului
inuman la care a fost supus, a murit. A fost intemnitat fdrd sd fie judecat si
condamnat.
in perioada domiciliului obligatoriu a lucrat si-a terminat lucrarea Istoria
Mara Negre.
De altfel, sentinta ii fusese data' imediat dupd 23 august 1944 când s-a lansat,
drept cuvânt de ordine reeducarea intelectualilor", care trebuia sd inceapd cu
profesorii hitleristi", dupd cum ceruse profesorul Iorgu Iordan in articolul Epuratia
mai fritâi, publicat in Romania Liberd" din 21 septembrie 1994. Iar Gheorghe
Brdtianu era socotit deja dusman al poporului", in ziarul Scânteia" din 23 august
1944 adresându-i-se apelul: Jos masca domnule hitlerist Gheorghe Brdtianu! $i
trage consecintele!".
in 1926 s-a inscris in Partidul National Liberal, iar in 1930 a creat o
formatiune politicd proprie, PNL-Gheorghe Brdtianu, a cdrei existentd a fost de
scurtd duratd, in 1938 revenind in PNL.
www.digibuc.ro
352 ADINA BERCIU-DRÄCHICESCU
A fost membru al Societa Ligure di Storia Patria (1925) din Genova §i al

Institutului Kondakov din Praga (1935).
II. Creator de §coald, istoric, profesor universitar, orn politic, ocupd un loc de
seamd in istoriografia rornâneascd.
Si-a concentrat cercetdrile pe dornenii de mare importantd: formarea §i
continuitatea poporului rornân in spatiul danubiano-pontic, formarea statelor feudale
rornâne§ti, organizarea sociald §i politicd a vietii române§ti in evul mediu.
Tot ce a scris §i tot ce a predat se interneia pe cercetare terneinicd §i. rigoare
§tiintificd. A scris rnult §i. despre istoria Basarabiei ca pamânt rornânesc argurnentând
apartenenta rornâneascd a Basarabiei.
Alte aspecte cercetate au fost viata econornied §i sociald din Bizant §i
comertul italian in Marea Neagrd.
III. Lucrdri:
Recherches sur le commerce genois dans la Mer Noire au XIII-ème siècle,
Paris, 1929, XII+359 p.
Etudes byzantines d'histoire economique et sociale, Paris, 1938, 295 p.
0 enigmei ,si un miracol istoric: poporul român, Bucure§ti, 1940, 138 p.
Le problème de la continuité daco-roumaine, Bucure§ti, 1944,128 p.
Traditia istoricei despre intemeierea statelor românegi, Bucure§ti, 1945, 263 p.
Sfatul domnesc yi adunarea stárilor In Principatele române, IIII, in
Analele Acad. Rom. Mem. Sect. Ist." (AARMSI), s. III, t. XVIII, 1945-1947, 93 p.
Marea Neagrá. De la origini peiná la cucerirea otomand (postum); La Mer
Noire. Des origines el la conquete ottomane, München, 1969, 394 p.
IV. Bibliografie:
Botu§an, Alexandru, Gheorghe I. Breitianu sau umilirea istoriografiei
românegi, accesibil la adresa:
http://botusalexandru.wordpress.com/2010/o4/26/gheorghe-i-bratianu-sau-urnilirea-
istoriografie-romanesti/ (accesat in februarie 2013).
http://ro.wikipedia.org/wiki/Gheorghe I. Brdtianu%C4%83tianu (accesat in
ianuarie 2013).
http:aesgs.ro/page.php?id=8s1=67 (accesat in ianuarie 2013).
Pentelescu, Aurel, Tdranu, Liviu, Gheorghe I. Brätianu In timpul domiciliului
obligatoriu (1947-1950), in Orizont XXI", Pite§ti, an II, nr. 5, martie 2007, p. 39
51; accesibil la adresa:
http://www.cnsas.ro/documente/istorie_comunismIstudii_articole/personalitäti_in_vi
zor/Gh%20 Brätianu.pdf (accesat in februarie 2013).
Pentelescu, Aurel, Taranu, Liviu, Gheorghe I. Brätianu In dosarele
securitátii. Documente (1947-1953), Ed. Enciclopedicd, Bucure§ti, 2006.
www.digibuc.ro
150 DE AN1 DE INVATAMANT FILOLOGIC ROMANESC -TRADITIE J VALOARE - 1863-2013 353
I. Clasele primare le-a urmat in satul sdu de

bastind, Sanisldu, iar liceul la Oradea, la Emanoil
Gojdu", find internist la Seminarul Tinerimei
Romdne Unite".
Si-a sustinut bacalaureatul la Paris, pe 21
iunie 1940 cdnd Franta capitula in fata Germaniei
lui Hitler. Astfel cd, nu mult timp dupd aceea, in
contextul evenimentelor si al rdzboiului, a fost
arestat de cdtre armata maghiard i transportat la
Arad. Ulterior a reusit sd se refugieze la Bucuresti
unde s-a inscris la Facultatea de Litere, sectia de
clasicd romdna7latind, unde i-a avut ca profesori BULGÄR, GHEORGHE
pe: Tudor Vianu, Dumitru Caracostea Alexandru (n.13 aprilie 1920, corn.
Rosetti, Radu Zbierea, Aram Frenkian, Gheorghe Sanisläu, jud. Satu Mare
d. 2002, Bucure§ti)
Brdtianu, Ion Petrovici, N. I. Herescu. A fost
licentiat in Litere, in 1945 si in Drept, in 1950 absolvind Facultatea de drept din
Bucuresti.
Imediat dupd terminarea facultdtii, Gheorghe Bulgär a fost inrolat in armatd
a fost trimis pe front unde a format Detasamentul Pdulis".
intre 1946-1949 a functionat ca profesor la liceul Gh. Sincai" din Baia-
Mare. in 1949 a fost angajat asistent la Bucuresti, la Facultatea de Filologie, unde a
functionat pâra in 1953, cdnd a fost demis i trimis cerceator la Institutul de
Lingvisticd, timp de zece ani. Apoi, a fost incadrat din nou in sistemul universitar
pdnd la pensionare.
in 1969 si-a sustinut doctoratul la Bucuresti cu lucrarea Momentul Eminescu
in evolutia limbii romeme literare.
titre 1965-1967 a fost lector de limba romând la Sorbona, la Paris, apoi intre
1978-1980 la Universitatea Lyon si apoi la Universitatea Bordeaux (1988-1990). in
intervalul 1964-1965 si 1967-1971 a fost decan al Facultdtii de Filologie de la
Institutul pedagogic din Bucuresti.
A participat la congrese internationale si la simpozioane pe teme de culturd,
intre care amintim Congresul european de la Strassbourg unde a fost prezent in 1980
ca delegat al Universitätii din Lyon al cdrei profesor de limba romând era.
A colaborat la Revista Fundatiilor Regale" condusd atunci de Camil
Petrescu, la Timpul" §i Adevdrul".
II. Eminescolog, lingvist de mare tinutd, filolog i istoric literar, s-a consacrat
cercetdrii i cultivdrii limbii romdne literare, stilisticii i esteticii limbajului. Lucrdrile
sale trateazd in mod special problemele limbii literare in conceptia scriitorilor romdni.
Opera sa este deosebit de vasta cuprinzând domenii complexe i comple-
mentare, insumând peste 23 volume ca autor unic, 12 in colaborare, 7 ca redactor si
www.digibuc.ro
colaborator, 10 prefete si traduceri, peste 350 studii si articole publicate in volume

sau reviste.
III. Lucr&i:
Scriitori romini despre limba 0 stil, Bucuresti, 1957, editia a II-a 1966.
Sintaxa 0 stilistica, Bucuresti,1967.
Studii de stilistica 0 limbei literará, Bucuresti, 1970.
Momentul Eminescu In evolutia limbii române literare (teza de doctorat),
Bucuresti, 1971.
Icoane vechi qi icoane nouii de Mihail Eminescu, Bucuresti, 1975.
M. Eminescu, coordonate istorice 0 stilistice ale creatiei, Bucuresti, 1980.
De la cuvânt la metafora in variantele liricii eminesciene, Bucuresti, 1974.
Culturei qi limbaj, Bucuresti, 1986.
Filologie 0 istorie, Bucuresti, 1988.
Dictionar de arhaisme 0 regionalisme, vol. III, Bucuresti, 1988.
Dictionar de omonime, Bucuresti.
Dictionar de paronime, Bucuresti.
Literatura 0 limbajul, Bucuresti.
Stil 0 arta literarei in proza lui Mihail Diaconescu.
Trei scriitori clasici: Mihail Sadoveanu, Tudor Arghezi, Mircea Eliade,
Bucuresti.
Dictionar de teorie literarei, Bucuresti.
Sinteze de limbä românei, Bucuresti .
in colaborare:
Dictionarul limbii rornâne literare (4 vol., 1955-1957); Dictionarul limbii
moderne, 1958; Dictionarul limbii poetice a lui Mihai Eminescu, 1968; Dictionarul
de sinonime, 1972.
Christian W. Schenk o prezentä poetica In literatura româner impreund cu
Emil Manu, Ed. Doris, Bucuresti.
Limbaj i arta literarei In opera scriitorilor români impreund cu Marcel
Crihand Ed. Mondan, Bucureti, 1997.
IV. Bibliografie:
Balacciu, Jana, Chiriacescu, Rodica, Dictionar de lingvioi 0 filologi români,
Bucuresti, Ed. Albatros, 1978, p. 81-82.
http://ro.wikipedia.org/wiki/Gheorghe_Bulg%C4%83r (accesat in februarie 2013).
http://ro.wikipedia.org/wiki/Gheorghe_Bulg%C4%83rGelu Vlasin Enciclopedia
umand [Gheorghe Bulgär] accesibil la adresa:
http://atelier.liternet.ro/articol/342/Gelu-Vlasin/Enciclopedia-umana-Gheorghe-
Bulgar.html (accesat in februarie 2013).
http://adevarul.ro/cultura/istorie/despartirea-filologul-scriitorul-gh-bulgar-
1_50ba022a7c42d5a663af8257/index.html (accesat in februarie 2013).
www.digibuc.ro
150 DE ANI DE INVÄTÄNIÂNT F1LOLOGIC ROMANESC -TRADITIE 51 VALOARE - 1863-2013 355
I. Studiile liceale le-a fdcut la Ploiesti, la

Liceul Carol I". Facultatea a urmat-o la Paris, la
Sorbona unde a ajuns prin grija lui Titu Maiorescu
care i-a acordat o bursa pentru a se specializa si
sustine doctoratul in Litere, in limba si literatura
greacd la Bruxelles. tutors in tard, a fost chemat in
1898 la Bucuresti, ca profesor suplinitor la
Facultatea de Litere si Filosofie, Catedra de
Literatura §i limba elinä unde va rämâne mai bine
de trei decenii. A fost inspector general al
BURILEANU, N. DUMITRU
invätämântului secundar (1905), director general (n. 26 octombrie 1869,
pentru invätämântul superior (1922, 1927). in Turnu-Severin, jud. Mehedinti
1938 a fost intre fondatorii Institutului de Studii d. 10 noiembrie 1947, Bucure§ti)
Latine. A colaborat la revistele vremii cu studii,
articole, recenzii precum: Convorbiri Literare", L'independence Roumaine",
Orpheus-Favonius", Timocul", Anuarul Ateneului Român", Revista Fundatiilor
Regale". A fost decorat in ordinul Coroana României in grad de Ofiter.
II. A pledat pentru o culturd care sd se bazeze pe valorile nationale si pe
valorile clasicismului. A publicat numeroase editii de texte comentate din clasici
greci si latini.
III. Lucrdri:
Elemente de istoria literaturei romane primitive, Bucuresti, 1888.
Literatura elenei vázutá In dezvoltarea ei istoricá, Bucuresti, 1898.
Perfii lui Eschil, Bucuresti, 1899.
Priviri asupra religiunii fi liberteitii de congiintá la greci, Bucuresti, 1900.
Elemente de sintaxii greacá, Bucuresti, 1901, 214 p.
Elemente de sintaxei latinei, Bucuresti, 1902, 98 p.
Note din inchisoare subt ocupatiunea germanä, Bucuresti, 1918.
Traduceri:
Cicero, Brutus, Bucuresti, 1903.
Teocrit, Ciclopul, 1906.
Cicerone judecat ca orn politic, Bucuresti, 1935.
Esop, Fabule alese, 1935.
Horatiu, Ars poetica, 1939.
IV. Bibliografie:
Popescu -Spineni, Marin, op. cit., p. 139.
http://www.crispedia.ro/Dumitru_N_Burileanu (accesat in februarie 2013).
www.digibuc.ro
I. Absolvent al Facultatii de Litere din

Bucure§ti (1918-1922) unde i-a avut profesori Re
Ovid Densu§ianu, Joan Bianu, I. A. Candrea. In
continuare, s-a specializat la Paris i, revenit in
tard, a functionat ca profesor de liceu la Bucure§ti
§i la Câmpina Intre 1922-1940.
A activat §i ca redactor la revista Viata
Româneascd" §i Adevdrul Literar".
in perioada lui Ion Antonescu a fost
indepdrtat din invdtamânt (1940-1944), iar in
1945 a fost reintegrat §i numit profesor la
Facultatea de Litere din Bucure§ti, la aceastä
institutie predând pând in 1964.
BYCK, JACQUES Din 1949 a colaborat la diverse manuale
(n. 19 octombrie 1897, Bucurqti de limba romând destinate invdtdmântului liceal.
d. 10 octombrie 1967, Bucure§ti) si-a sustinut doctoratul la Bucure§ti in
1945. in 1954 i s-a conferit Premiul de Stat $i,
putin inainte de sfar§itul vietii, i s-a decernat Ordinul Muncii clasa a III-a pentru
activitatea sa §tiintificd §i didacticd.
II. Lingvist, filolog, cercetkor al limbii vechi §i al problemelor de gramaticä
a limbii române. Pasionat de multiple probleme de sintaxd.
A fost nu doar profesor la Facultate, cât §i cercetdtor la Institutul de
lingvisticd al Academiei Române.
A publicat la diverse reviste studii considerate modele de acribie §tiintificä
§i elegantd a stilului". Profesorul sdu, I. Candrea, nota despre el: Nu-mi inchipuiam
sd mai existe pe lumea asta un filolog mai inarmat cu rdbdare decât mine. Ei bine!
M-ai intrecut. Nu cred sd fi avut eu rdbdarea de care ai dat dovadd d-ta, transcriind,
slovd cu slovd, accent cu accent, semnele diacritice etc. i sd urrndre*ti cu atâta
migald corecturile batd-le focul! cdci ele m-au albit inainte de vreme §i sd nu la§i
sd se strecoare nici cea mai micd grewald. Sint incredintat cd adevdratii invdtati, cari
se vor servi de textul editat de d-ta, iti vor fi recunoscdtori pentru materialul
neprihdnit ce le-ai pus la dispozitie §i vor §ti sd aprecieze munca färd pereche pe care
ai depus-o."
A publicat §i cercetat de asemenea studii §i arti pivind limba textelor vechi,
limba populard curentd §i dialectele sud-dundrene. A fost interesat §i de vocabularul
limbii române.
A fost un editor foarte serios al textelor cu grafie chirilicd §i un subtil
interpret" de texte vechi.
A realizat prima editie tiintificd a Tiganiadei de Ion Budai-Deleanu §i a
ingrijit editia in limba romând a lucrdrii fundamentale a lui Ovid Densusianu,
Histoire de la langue roumaine.
A ingrijit editii ale unor personalitdti de seamd a culturii române: Alecu
Russo, B. P. Hasdeu, Samuil Micu, Sextil Pu§cariu.
www.digibuc.ro
150 DE ANI DE INVATANIANT FILOLOGIC ROMÂNESC -TRADIVE $1 VALOARE - 1863-2013 357
III. Lucrdri:
Texte de limbä veche, Bucure§ti, 1930.
Studii de sintax6 qi de stilisticá româneascá, 1939.
Alecu Russo. Cântarea României, editie critica, Bucurqti, 1943.
Cazania lui Varlaam, 1643, editie criticd, Bucure§ti, 1943.
Studii de sintaxa qi stilisticà româneascä, in Bulletin linguevistique", VII, 1939.
Ion Budai Deleanu. Tiganiada, editie criticd, Bucuresti, 1953.
Propozitia predicativá propozitia subiectivá, 1955.
Colabordri:
Gramatica limbii române, Bucure§ti, 1943 (in colaborare cu Al. Rosetti).
Micul digionar ortografic, Bucure§ti, 1953 (in colectivul de elaborare).
Vocabularul viintific ci tehnic In limba romána din secolul al XVIII-lea (1954).
Digionarul ortoepic, 1956 (colaborator in colectivul de elaborare).
Comunicdri:
Din sintaxa pronumelor ci a adjectivelor posesive, 1948.
Istoria cuvântului obraznic", 1951.
Derivatia i sintaxa, 1952.
Scurtà privire asupra istoriei vocabularului limbii române, 1958.
Metoda istoricá In cercerárile de lingvisticá, 1957.
Lazar pineanu, 1959.
Cu privire la terminologia lingvisticá româneascá, 1960.
Sintaxa vocabularul, 1961.
Locul operei lui Dosoftei In evolutia limbii române literare, 1963.
Latinul ipse" In limba românä, 1963.
Cazania lui Varlaam ca oglindä a vigii politice culturale din secolul al
XVII-lea, 1950.
Preocupärile Academiei In domeniul filologiei qi al lingvisticii, 1956.
B. P. Hasdeu omul qi opera, 1957.
Locul lui Ov. Densusianu In cultura româneascä,1963.
IV . Bibliografie:
Balacciu, Jana, Chiriacescu, Rodica, op. cit., p. 83-84.
Byck Jacques. Studii articole. Pagini alese, editie ingrijitd de Florica
Dimitrescu, Bucure§ti, 1967.
(in colaborare cu Oana Niculescu)
I. Dupd terminarea liceului la Bacdu, a I.. 4

urmat cursurile Facultdtii de Litere §i Filosofie
din Bucure§ti (1909-1912), specializarea
filologie romând i slavd. in paralel a urmat
cursurile Facultdtii de Drept. I-a avut ca CANCEL, PETRE
profesori pe Dimitrie Onciul §i Joan Bogdan. (n. 7 martie, 1890, Bacdu, jud. Back'
Recomandat §i sustinut de Ioan Bogdan care era d. 29 noiembrie, 1947, Bucure§ti)
www.digibuc.ro
358 AD1NA BERCIU-DRAGHICESCI1
decanul Facultatii, §i-a continuat specializarea la Belgrad, Sofia, Viena, Zagreb i

Praga (1913-1919). in 1919 si-a luat doctoratul la Praga in filologie slavd. intors in
România a fost numit in 1920 suplinitor la Catedra de Limbi slave §i, in 1923, a
devenit profesor titular.
II. Lingvist, filolog, slavist, a fäcut cercetäri in domeniul lingvisticii slave §i
al filologiei slavo-române. A fost preocupat §i de folclorul §i literatura popoarelor
sud-slave. A läsat numeroase cursuri universitare tiparite §i multiplicate.
III. Lucrdri:
Piistoritul la români, Bucure§ti, 1913.
Originea poeziei populare. Precizäri, distincliuni, Bucure§ti, 1922.
Curs de literaturá sarba, vol. I. in Bosnia, Bucurqti, 1932-1933.
Curs de istoria literaturii croate, Bucure§ti, 1934.
Curs de istoria literaturii sud-slave. 1650-1850, Bucure§ti, 1936-1937.
Introducere in filologia qi lingvistica slavo-românei, Bucure§ti, 1938.
Istoria literaturii iugoslave. 1750-1820, Bucure§ti, 1938.
Curs de istoria literaturii croate in secolele XVIXVII, Bucure§ti, 1943.
Din istoria literaturii setrbe, editie sub ingrijirea lui P. Olteanu, Bucure§ti, 1945.
IV. Bibliografie:
http://www.crispedia.ro/Petre_Cancel (accesat in ianuarie 2013).
I. A urmat Liceul Gheorghe Lazdr" la

Bucure§ti. A urmat apoi cursurile Facultätii de
Litere §i Filosofie din Bucure§ti intre 1892-1896,
unde 1-a avut profesor pe B. P. Hasdeu care 1-a
influentat in mod deosebit. La Paris (1897-1902)
s-a specializat in romanisticd, lexicografie §i
geografie lingvistick urmând cursurile la École
Pratique des Hautes tudes. in 1902 §i-a luat
doctoratul la Paris cu teza Les élèments latins de la
langue roumaine. Le consonantisme (Elementele
latine din limba românei. C'onsonantismul).
CANDREA, ION AUREL
intors in lard., intre 1903-1913 a functionat
(n.7 noiembrie 1872, Bucuresti ca profesor de gimnaziu §i liceu predând limba
d. 1950, Paris) francezd la Craiova §i Bucure§ti.
in 1913 a ocupat prin concurs postul de
conferentiar, devenind apoi profesor, la Catedra de dialectologie §i folclor romanic la
Facultatea de Litere §i Filosofie din Bucure§ti pan5. in 1936.
impreund cu Ovidiu Densgianu a fondat in 1905 Societatea Filologica
Romând precum §i Buletinul Societätii Filologice Române".
www.digibuc.ro
II. A adus contributii in diverse domenii precum: lingvistica (lexicologie,

lexicografie, dialectologie, toponimie, entroponimie), filologie (critica de text),
folclor. Rämâne in lingvistica româneasca ca lexicolog §i lexicograf.
A fost decorat cu Coroana României in grad de Cava ler, iar Franta 1-a nunait
Cavaler al Legiunii de Onoare.
III. Lucräri:
Dictionar de rime, Bucure§ti, 1887.
Poreclele la români, Bucure§ti, 1896.
Cours complet de grammaire roumaine, Paris, 1900.
Monumentele cele mai vechi din limba romemeascli, Bucure§ti, 1901.
Les élèments latins de la langue roumaine. Le consonantisme, tezä de
doctorat, 2 vol., 1902.
Graiul din Tara Oaplui, 1907 (prima monografie dialectald româneascd).
Dictionar de proverbe qi ziciltori, Bucure§ti, 1912, editia a II-a de Ion Bratu,
Targovi§te, Ed. Bibliotheca, 2002.
Straturi de cultura ,vi straturi de limb'à la popoarele romanice, Bucure§ti, 1914.
Psaltirea Scheiand comparatei cu celelalte psaltiri din sec. XVI # XVII
traduse din slavoneve, vol. III, Bucure§ti, 1916.
Dictionarul enciclopedic ilustrat, Bucure§ti, Ed. Cartea Româneasca (in
colaborare cu Gheorghe Adamescu), tipärit intre 1926-1931.
Dictionarul etimologic al limbii române. Elementele latine (A-putea) (in
colaborare cu Ovid Densusianu), Bucure§ti, 1907-1914; editie ingrijita §i studii
introductive de Grigore Brâncu§i, Pite§ti, Ed. Paralela 45,2003,2006.
Graiul nostrum. Texte din partile locuite de români, vol. III, Bucure§ti,
1906-1908 (in colaborare cu O. Densusianu §i Th. Sperantia).
Limba textelor rotacizante, Bucure§ti, 1916.
Constatäri In domeniul dialectologiei, Bucurqti, 1924.
Glosar meglenoromân, Bucure§ti, 1927-1928.
Texte meglenite, Bucure§ti, 1924-1925.
Folclorul medical român comparat. Privire generala Medicina magicà,
Bucure§ti, 1944, reeditare, Ia§i, Ed. Polirom, 1999.
Lumea basmelor. Studii i culegeri de folclor românesc, editie ingrijitä de
Antoaneta Olteanu, Bucure§ti, Ed. Paideia, 2001.
larba fiarelor. Studii de folclor din datinile qi credintele poporului romein.
Poreclele la români, editie de Dan Horia Mazilu, Alexandru Dobre, Petre
Florea, Bucurqti, Fundatia Nationala pentru Stiintä §i Arta, 2001.
IV. Bibliografie:
Dimitrescu, Florica, I. A. Candrea lingvist qi filolog, Bucure§ti, Ed.
Stiintifica, 1974,200 p.
http://ro.wikipedia.org/wild/Ion_Aurel_Candrea (accesat in ianuarie 2013).
www.digibuc.ro
I. Fiu de negustori aromâni, a urmat §coala

primard in Perlepe (azi Prilep, Republica Mace-
,
,
donia) §i liceul in Bucure§ti. Cursurile universitare
-,-, le-a fdcut la Leipzig unde s-a §i specializat in filologie
- ,z romanicd §i unde a lucrat cu Karl Brugmann §i
Gustav Weigand, pe care 1-a avut §i conducdtor de
doctorat. in 1907 §i-a sustinut doctoratul cu teza
Sufixele nominale In dialectul aromem. A fost
asistentul lui Gusav Weigand la Institutul Balcanic
din Leipzig. Reintors in Macedonia a functionat ca
profesor de limba romând §i director al Liceului
comercial cu limba de predare romând de la
CAPIDAN , THEODOR
Salonic (1902-1919). intre 1924-1937 a functionat
(n. 28 aprilie 1879, ca profesor de dialecte transdanubiene §i lingvisticd
Prilep, (Republica Macedonia) generald la Facultatea de Litere din Cluj. Aici a fost
d. 1 septembrie 1953, Bucure§ti) ales Decan (1927-1928) §i apoi prodecan (1928
1929) al Facultdtii. in 1937 a fost solicitat la
Bucure§ti, la Facultatea de Filosofie §i Litere, Catedra de limbi romanice. A fost
succesorul lui Iuliu Valaori la Catedra de Filologie comparatd de limbi clasice. Din
1948, in unna epurdrilor universitare a functionat la Institutul de Lingvisticd al
Academiei din Bucure§ti. A fost ales membru corespondent al Academiei Române in
1928 §i apoi membru titular in 1935. in 1948 a fost eliminat din Academia Romând.
II. Lingvist, filolog, specialist in cultura §i civilizatia românilor balcanici; a
adus contributii remarcabile privind dialectul aromân, cultura §i civilizatia acestora,
§i a meglenoromânilor. A fost un trditor constant in incinta sacrd a limbii române",
murind §i inviind" pe cuvânt" ca pe metereze", Ora la ultima suflare". De§i
eliminat din Academia Romând §i de la Facultate nu a abdicat de la sacra misiune de
a sluji limba romând. Este autorul primei monografii despre meglenoromâni. Are
contributii importante la studierea limbii române, a procesului de formare a ei.
Considera limba ca supremul instrument al con§tiintei române§ti, ea nu se
infdti§eazd numai ca un reflex al spiritului §i al felului de a vedea lumea, ci reprezintd
§i expresia soartei noastre; numai prin limbd noi ne dam seama de ceea ce am ajuns
§i suntem in mijlocul popoarelor ce ne inconjoard. Ea ne apartine mai mult deal
oricare mo§tenire spirituald, pentru cd numai in ea se rdsfrânge sufletul poporului
nostru §i intreaga realitate a vietii noastre spirituale".
S-a impus in lingvistica româneascd prin marile monografii lingvistice,
etnografice §i folclorice privind dialectele române§ti sud-dundrene. A sustinut
unitatea lingvisticd a celor patru dialecte: meglenoromân, aromân, istroromân,
dacoromân, desprinse dintr-o limbd primitivd comund. A mentionat pentru prima
oard influenta limbii române asupra limbii bulgare lucru care i-a conferit
acesteia un loc aparte in sfera limbilor balcanice slave. Un alt domeniu cercetat
de Th. Capidan 1-a constituit toponimia, concepând alcdtuirea unui dictionar al
toponimiei române§ti.
www.digibuc.ro
Lucrdri:
Meglenoromânii, vol. IIIIII, Bucure§ti, 1925-1928.
Românismul balcanic, Cernduti, 1927.
Elemente albaneze En dialectul aromân, Cernduti, 1928.
Farqerolii. Studiu asupra romemilor din Albania, Cluj, 1931.
Aromemii: dialectul aroma, Studiu lingvistic, Bucure*ti, 1932. (A fost
premiatd de Academia Romând cu premiul I. Heliade-Rddulescu").
Romanitatea balcanied, Discurs de receptie la Academia Romând, 1936,68 P.
Macedo-românii. Etnografie, istorie, limba, Bucure§ti, 1942,274 p. + 3 h
Limber 4.i cultura, Bucure§ti, 1943.
IV. Bibliografie:
ClUsers/user/Downlowds/Memoria-revista gandirii arestate.htm (accesat in
februarie 2013).
Enciclopedia istoriografiei romemeqti, p. 82.
I. Matilda Caragiu-Marioteanu s-a

ndscut la 20 iulie 1927 in Hrupi§ti (Argos
Orestikon), oras situat in provincina Macedonia
din nordul Greciei. Pdrintii ei erau aromdni
(macedo-românilmacedo-vlahi) emigrati in
1928 in comuna Sarsdnlar, jud. Durostor
Dobrogea Noud. in 1940 s-au refugiat in
Romdnia ca urmare a ceddrii Cadrilaterului
(judetele Durostor §i Caliacra) Bulgariei. intre
1940-1941 familia Caragiu a locuit in Oltenita,
din 1941 pand in 1944 la Bacdu, intre 1944
1947 la Ploie§ti, iar din 1947 in Bucure§ti. CARAGIU-MARIOTEANU,
intre 1933-1938 a urmat cursurile §colii MATILDA
primare din comuna Sarsdnlar §i ora§ul Silistra. (n. 20 iulie 1927, Hrupi§ti,
(azi Grecia)
A urmat liceul, intr-o primd parte, la Silistra
d. 11 martie 2009, BucureO)
1-a continuat la Bacdu i Ploie§ti. in perioada
1947-1951 a urmat cursurile Faculatii de Litere
Filosofie, din Bucure§ti, sectia Limba §i Literatura Romdra. in vara lui 1947 ui-a
obtinut licenta cu o lucrare despre Influenta dacoromâná asupra graiului unei familii
aromeme din Republica Populard Romemd. Din 1950, incd studentd find, a inceput
sà predea la Facultatea de Filologie, Universitatea din Bucure§ti. Aici a tinut un curs
de dialectologie, urmând ca ulterior sd tind cursuri de istorie a limbii romdne,
gramaticd istoricd, gramaticd comparatd a limbilor romanice i ap mai departe. in
perioada 1951-1982 a urcat treptele tuturor gradelor didactice, pdnd la cel de
profesor universitar. intre 1970-1973 a fost profesor-invitat la Universitatea din
Salzburg, Austria, la Institut für romanische Philologie. S-a pensionat in 1982. in
www.digibuc.ro
1993 a fost aleasä membru corespondent al Academiei Române §i titular in 2004. A

fost membru corespondent, din anul 2000, al Société de Langue et de Litterature
Wallones, din Belgia. La 1 octombrie 1999 Senatul Universitätii din Bucurqti i-a
conferit titlul de profesor universitar onorific pentru indelungata §i prestigioasa
activitate didacticä §i tiintificä desfd§uratä la catedrd.
A colaborat la revistele România Literarr, Tribuna României", la emisiuni
radiofonice §i de televiziune.
II. Lingvist, filolog de exceptie, specialistd in graiurile balcanice §i In cultura
i civilizatia românilor din Peninsula Balcanied, profesor de vocatie. A primit
numeroase premii, diplome §i. ordine dintre care amintim: 1962 premiul
Ministerului Invätämântului pentru lucrarea in volum Liturghier aromemesc. Un
manuscris anonim inedit"; 1975 Premiul Timotei Cipariu" al Academiei Române
pentru lucrarea in volum Compendiu de dialectologie romema (nord- # sud-
duneireand); 1987 Diploma di onoare shi Premiulu tra lingvisticâ tra ndelungata a
ljei activitate didacticâ shi shtiintsificâ cari aduse una mare contributsie tra
cunoashtirea, tsaearea shi creashtirea a limbiljei shi a culturiljei aromeme,
acordatd de Uniunea Culturald Aromând din Freiburg pentru intreaga activitate in
domeniul aromânei; 1998 Premiul George Murnu", acordat de Fundatia Culturalá
Magazin Istoric pentru Dictionar Aroma (Macedo-vlah). 1999 Diploma of
Excellence", acordatá de Radio România International pentru promovarea culturii
aromâne. 1999 diploma de onoare Marian Papahagi" acordatd de Fundatia Cuza
Vodd §i Muzeul Literaturii Române. 2000 La data de 18 decembrie a primit
Ordinul National Pentru Merit" in grad de Comandor oferit prin Decretul nr. 521 de
pre§edintele României Emil Constantinescu de Ziva Nationalä a României
(Monitorul Oficial", Anul XII, nr. 673).
III. Lucrdri:
Liturghier aromânesc. Manuscris anonim inedit, Bucure§ti, Ed. Academiei, 1962.
Crestomatie Romanicei (sub conducerea lui Iorgu Jordan, lucrare colectivä),
III, 1, capitolul Dialectul aroma, Bucure§ti, Ed. Academiei, 1968.
Fonomoifologie aromânei. Studiu de dialectologie structuralei, Ed.
Academiei, Bucure§ti, 1968.
Compendiu de dialectologie romând (nord- qi sud-duneireand), Bucure§ti, Ed.
Stiintificd i enciclopedicd, 1975.
Dialectologie românei in colaborare cu Stefan Giosu, Li liana Ionescu-
Ruxändoiu, Romulus Todoran, (M.C. M.: dialectele aromân, meglenoromân,
istroromân; textele dialectale aromâne; hArtile 2, 4, 5, 7, 8, 9, 17, 18), Bucurqti,
Ed. Didacticä §i pedagogica, 1978.
Rumtinisch: Areallinguistik I. Dakorumtinisch. Les aires linguistiques. I.
Daco-roumain, capitolul 198 din Lexikon Der Romanistischen Linguistik (LRL)
lucrare colectivä de mari proportii, editará de Günter Holtus, Michael Metzeltin i
Christian Schmitt Band/ Volume III, Tübingen, Max Niemeyer Verlag, 1989,
p. 405-423 (cu 4 härti lingvistice dialectale dacoromâne §i o hartä geografica a
provinciilor istorice române§ti).
www.digibuc.ro
Dodecalog al arometnilor sau 12 adeveiruri incontestabile, istorice actuale

asupra aromânilor qi asupra limbii lor, Bucure§ti, 1993.
Dictionar aromem (macedo-vlah) DOARO. A-D. Comparativ (român literar-
aromem), contextual, normativ §q modern, Bucure§ti, 1997.
Toma Caragiu Ipostaze, Bucure§ti, 2003.
Aromânii i aromâna in conviinfacontemporanei, editie bilingvä, Bucure§ti,
Ed. Academiei Române, 2005.
Volume de versuri aromâne:
Di nuntru qi-di nafoarâ Stihuri armâneVi / Din nátintru qi din afard
Stihuri aromâne, Editie bilingvä, Bucure§ti, Ed. Cartea Româneascd, 1994.
Néuri. Zápezi. Neiges (13 poeme in aromând, insotite de talmäcirea in
dacoromând i franceza a autoarei), Bucure§ti, Ed. Logos, 2002.
Poeme aromâne, editie trilingvd, Bucure§ti, Ed. Academiei Române, 2006.
IV. Bibliografie:
Balacciu, Jana, Chiriacescu, Rodica, op. cit., p. 92.
http://ro.wikipedia.org/wiki/Matilda_Caragiu_Marioteanu (accesat in ianuarie 2013).
http://www.mediafax.ro/cultura-media/academicianul-matilda-caragiu-marioteanu-a-
decedat-4040234 (accesat in ianuarie 2013).
httm://romano-on-line.net/whowho/CaragiuMM htm (accesat in ianuarie 2013).
I. A urmat Colegiul Sf. Sava" la

Bucurqti continuanduli studiile universitare tot
la Bucure§ti la Facultatea de Litere. Aici i-a avut
profesori pe Titu Maiorescu, N. Iorga, Joan Bianu.
A urmat specializarea la Berlin unde, in 1920 §i-a
sustinut doctoratul in Litere i apoi a fost numit
asistent la Catedra lui Joan Bianu. A functionat la
Biblioteca Academiei Române unde 1-a angajat tot
loan Bianu, directorul de atunci al Bibliotecii, la
sectia manuscrise (1906-1912). A fost profesor de
limba §i literatura romând la Scoala Comerciald §i
la Gimnaziul loan Maiorescu" din Giurgiu
CARTOJAN, NICOLAE
(1907-1914). La Bucure§ti a functionat ca
(n. 4 decembrie, 1883, corn.
profesor la liceul Matei Basarab", Gh. Lazdr" §i Cdlugäreni, jud. Ilfov
la Seminarul Pedagogic Universitar Titu d. 19 decembrie 1944, Bucure§ti)
Maiorescu". De asernenea, intre 1923-1930 a fost
profesor la Scoala Superioard de Arhivistica §i Paleografie. in 1923 a fost numit
conferentiar §i din 1928 profesor la Catedra de Istoria Literaturii rornâne vechi la
Facultatea de Filosofie §i Litere din Bucurqti, ocupând chiar Catedra magistrului
sdu, Joan Bianu. in 1943 a infiintat revista Cercetäri Literare". in 1941 a fost numit
membru titular al Academiei Române. A fost ales membru al Academiei Americane
de medievistica in 1928, Doctor Honoris Causa al Universitatii din Padova in 1942.
Ca membru al Comisiei de Istorie Literard Modernd din Paris a colaborat la
www.digibuc.ro
realizarea unui Repertoriu cronologic al literaturilor moderne in 1935. A editat §i

prefatat editii de texte din scriitorii romani clasici. A publicat mai multe cursuri, un
album de paleografie impreund cu Joan Bianu.
II. Scriitor, filolog, specializat in istoria literaturii romane vechi, editor de
texte §i eminent profesor. A creat o adevdratd coald in studierea literaturilor romane
vechi. Specialist in studierea cdrtilor populare. S-a remarcat prin amploarea
documentdrii prin analiza minutioasd a contextului istoric §i cultural al epocilor
literare. Este considerat fondatorul cercetdrii moderne a literaturii romane vechi.
A fost primul care a cercetat literatura ca expresie a mentalitdtii unei
Literatura veche includea, in conceptia sa, trei tipuri de scrieri: religioase,
populare i istorice.
III. Lucrdri:
Dimitrie Bolintineanu. Scrisori din exil, in Neamul romanesc Literar", I,
1909, nr. 6, p. 463-471 §i nr. 7, p. 514-519.
Pagini de veche scriere româneascá, (in colaborare cu I. Bianu), Bucure§ti,
1921, 32 p.
Mihail Kogálniceanu, Bucure§ti, 1926, 39 p.
Cártile populare In literatura româneasca, vol I, Bucuresti,1929, 271 p.
Istoria literaturii romeme vechi, vol Bucurqti, 1940-1945, 272 p.
Album de paleografie romemeascei, Bucuresti, 1941, 12 p. + 44 plame
(impreund cu I. Bianu).
IV. Enciclopedia istoriografiei românegi, p. 84.
http://ro.wikipedia.org/wiki/Nicolae_Cartoj an (accesat in februarie 2013).
Popescu-Spineni, Marin.op. cit., p. 158-159
Rddulescu, Mihai Sorin, Genealogii: Familia Nicolae Cartojan, in Romania
literard", nr. 16, 2006, la adresa http://www.romlitro/familia_nicolae_cartojan
(accesat in februarie 2013).
http://www.autorii.com/scriitoriThicolae-cartojan/ (accesat in februarie 2013).
r I. Licentiat al Facultdttii de Litere i Filosofie din

Bucure§ti (1943), a functionat ca asistent la aceastd
institutie incepand cu anul 1947, urcand pe rand treptele
academice pand in 1961 cand a fost numit profesor.
intre 1959-1960 §i 1962-1963 a fost decan al
Facultdtii de Filologie apoi de Limba §i Literatura
Romand, apoi prorector al Universitdtii din Bucure§ti
(1963-1965, 1966-1972). A initiat §i a fost directorul
Cursurilor de Vará ci al Colocviilor giintifice de
CAZACU, BORIS limba, culturd §i civilizatie romaneascd, organizate de
n. 15 ianuarie 1919, Chisindu Universitate la Sinaia (1960-1972).
(Rep. Moldova) A fost director al Centrului de cercetdri fonetice
d. 24 august 1987, Bucure§ti §i dialectale al Academiei (1970-1974) §i redactor
www.digibuc.ro
responsabil la reviste precum: Foneticd §i Dialectologie" (din 1970), Limbd §i

Literaturd" (din 1972), Revue Roumaine de Lingvistique" (din 1964), membru in
comitetul de redactie al revistei Lingua e stile".
A mai ocupat §i functiile de: secretar general al Societatii române de
lingvisticä romanicä (din 1959); preFdinte al Societätii de Stiinte filologice (din
1968); secretar §i vicepre§edinte al Federatiei internationale de limbi §i literaturi
moderne (din 1975).
A fäcut parte dintr-o serie de societäti sträine de lingvistica precum:
Societatea de lingvisticd romanicd de la Strasburg (din 1975), Societatea de
lingvisticd din Paris (din 1963), Societas lingvisitica Europa (din 1968) §.a.
in 1963 a fost ales membru corespondent al Academiei RSR.
II. Lingvist, specialist in dialectologie, stilisticd §i istoria limbii literare, a fost
preocupat §i de geografia lingvisticä, de repartizarea dialectald a limbii române.
III. Lucrdri:
Studii de limbá literará: probleme actuale ale cerceteirii ei, Bucurqti, 1960.
Istoria limbii române literare, Bucure§ti, 1961; editia a II-a, 1973 (in
colaborare cu Al. Rosetti §i L. Onu).
Pagini de limbä i literaturei românei veche, Bucure§ti,1964.
Studii de dialectologie românes, Bucure§ti, 1966.
Glosar dialectal Oltenia, Bucure§ti, 1967.
Texte dialectale, Bucure§ti, 1970.
Texte dialectale Muntenia, vol. I, Bucure§ti, 1973; vol. II, 1975.
Istoria limbii române literare, Bucure§ti, 1961; editia a II-a, 1973 (in
colaborare cu Al. Rosetti §i L. Onu).
IV. Bibliografie:
http://ro.wikipedia.org/wiki/Boris_Cazacu (accesat in februarie 2013).
I. Clasele primare le-a urmat la Ia§i §i la Bucu-

rqti. Tot aici a urmat gimnaziul la liceul Gh. Sincai" IL
apoi liceul Gh. Lazdr". S-a inscris apoi ca student la
Facultatea de Filosofie §i Litere din Bucure§ti (1919
1923), sectia de filologie modernd i filosofie unde i-a
avut ca profesori pe Nicolae lorga, Vasile Pârvan, OP-
C. Rädulescu-Motru, P. P. Negulescu. M. Dragomirescu,
Ov. Densu§ianu §i Ramiro Ortiz.
A fost puternic impresionat §i influentat de
Vasile Pârvan §i Ramiro Ortiz despre care G. Cdlinescu
se va exprima mai târziu cu un mare respect: Tot ..,-
ce-am invätat in Universitate de la Ramiro Ortiz am CILNESCU, GEORGE
invätat. Cu el m-am deprins a scrie cdrti, cu el am (GHEORGHE)
deprins me§te§ugul informatiei §i al constructiei critice (n. 19 iunie 1899, Bucure§ti
pe substrat istoric, de la el §tiu tot ce §tiu".. d. 13 martie 1965, Bucure§ti)
www.digibuc.ro
in 1923 si-a luat licenta in Litere la italianä, secundar francezd i romând cu

teza: Umanismul ltd Carducci. Imediat a obtinut o bursd de studii la Scoala Romând
de la Roma (1923-1928) unde a fdcut intense cercetdri arhivistice, deprinzând
tehnica strângerii documentelor i informatiilor, ce-i va fi atat de folositoare in
viitoarele lucrdri.
intors in tard a functionat ca profesor de limba italiand la câteva licee din
Timisoara (1928) si din Bucuresti (1928-1935).
in 1936 a obtinut doctoratul in Litere la Universitatea din Iasi cu teza:
Avatarii faraonului Tld, un manuscris inedit al lui Mihai Eminescu cuprinzând
aceastd nuveld postumd a poetului.
in 1937 era deja incadrat pe post de conferentiar la Facultatea de Litere de la
Iasi, la un an dupd moartea predecesorului sàu, Garabet Ibrdileanu. Aici a predat
cursuri de literaturd si de esteticd. in 1944 a devenit profesor titular la Universitatea
din Iasi. Un an mai tarziu, din 1945, a venit la Bucuresti, la Facultatea de Filosofie
Litere a Universitätii ca profesor titular. Aici a predat Istoria Literaturii Române
Moderne.
A editat revistele Sinteza" (1927) si Capricorn" (1930). in 1939 a scos la
Iai Jurnalul Literar, foaie de criticd i istorie literard".
A condus periodicele: Tribuna Poporului", (1944), Lumea" (1945),
Natiunea" (1946) si Studii i Cercetdri de Istorie Literard i Folclor" (1952)
revista Institutului de Istorie Literard i Folclor.
A colaborat la reviste precum: Viata Româneascr, Adevdrul Literar
Artistic" (aici a inaugurat rubrica Cronica Mizantropului), Universul Literar",
Viata Româneascd", Roma", Sburätorul", Revista Fundatiilor Regale", Gazeta
Literard", Contemporanul" (aici a inaugurat rubrica Cronica Optimistului) §.a.
Din 1926 Eugen Lovinescu remarca cu bucurie cd: Domnul Cdlinescu este
mintea cea mai ascutitä a generatiei de astäzi. Am credinta Ca' md va continua in
critica literard".
A fost director al Institutului de Teorie Literard ì Folclor din 1949 si pând in
1965. Dupd moartea sa, Institutul a primit numele de Institutul de Teorie Literard
Folclor George alinescu".
in 1946 a fost ales deputat in Marea Adunare Nationald a României, in
circumscriptia Botosani.Va fi reales in MAN pand la moartea sa, survenia in 1965.
in 1949 a fost ales membru al Academiei RPR. in acelasi an a fdcut o
adtorie documentard in URSS, la Kiev, Moscova, Leningrad. Câtiva ani mai târziu,
in 1953 a vizitat China comunistd.
intre 1949-1953 a fost marginalizat i exilat" de la Facultatea de Filologie la
Institutul de Teorie Literard si Folclor, creat pentru el in 1949. Dupd 1955-1956 a
fost reabilitat", premiat, omagiat; a revenit si la catedra universitard pdstrând insd
functia de director al Institutului de teorie Literard i Folclor. in 1961 desi era la
pensie a continuat sa tind cursuri la Facultatea de Filologie din Bucuresti in calitate
de profesor onorific".
www.digibuc.ro
150 DE ANI DE INVÂTÂMÂNT FILOLOGIC ROMÂNESC -TRADITIE SI VALOARE - 1863-2013 367
II. Critic 0 istoric literar, scriitor, publicist, personalitate enciclopedicä a culturii

0 literaturii române. A läsat o opera fundamentalä pentru cultura poporului român"
(Geo Bogza). Este considerat unul dintre cei mai importanti critici literari români.
III. Lucrdri
Studii de esteticd 0 literaturd universalä.
Principii de estetia Bucure0i, 1939.
Impresii asupra literaturii spaniel, Bucure0i, 1946.
Sensul clasicismului, Bucure0i, 1946.
Studii qi conferinte, Bucure0i, 1956.
Scriitori streiini, Bucure0i, 1967.
Ulysse, Bucure0i, 1967.
Poezie
Poesii, Bucure0i, 1937.
Lauda lucrurilor, Bucure0i, 1963.
Teatru
An, mit mongol sau Ca lea netulburatei, Bucure0i, 1940.
Ludovic al XIX-lea, Bucure0i, 1964.
Teatru, Bucure0i, 1965.
Prozd
Cartea nuntii, Bucure0i, 1933.
Enigma Otiliei, Bucure0i, 1938 (initial Párintii Otiliei).
Trei nuvele, Bucure0i, 1949.
Bietul Ioanide, Bucure0i, 1953.
Scrinul negru, Bucure0i, 1965.
Istorie §i criticä literard

Viata lui Mihai Eminescu, Bucure0i, 1932.
Opera lui Mihai Eminescu, Bucure0i, 1934.
Viata lui Ion Creangei, Bucure0i, 1938.
Istoria literaturii române de la origini pâná In prezent, Bucure0i, 1941(editia
a II-a, revazutd 0 addugitä, editie ingrijitä de Al. Piru, Bucure0i, 1982).
Istoria literaturii române. Compendiu, Bucure0i, 1945.
Universul poeziei, Bucure0i, 1947.
Nicolae Filimon, Bucure0i, 1959.
Gr. M. Alecsandrescu, Bucure0i, 1962.
Ion Creang6 (Viata 0 opera), Bucure0i, 1964.
Vasile Alecsandri, Bucure0i, 1965.
Publicisticd
Cronica mizantropului.
www.digibuc.ro
Cronica optimistului, 1964.

Ulysse, 1967.
Impresii de adtorie
Kiev, Moscova, Leningrad, Bucure§ti, 1949.
Am fost In China nou'd, Bucure§ti, 1953.
Lucrari in alte limbi

Alcuni missionari catolici italiani nella Moldavia nei secoli xvne-
xville, 1925.
IV. Bibliografie
Zaciu Mircea, Papahagi, Marian, Sasu Aurel, Dictionarul esential al
scriitorilor români, Bucure§ti, 2000, p. 154-159.
ro.wikipedia.org/wiki/George_alinescu#Biografie(accesat octombrie 2013)
http://www.autorii.com/scriitori/george-calinescu/index.php(accesat octombrie 2013)
http://art-zone.ro/literaturalscriitori/George_Calinescu_biografie_opera.html(accesat
octombrie 2013)
I. A urmat cursurile Scolii Centrale din

Craiova. La Berlin §i la Bonn a urmat studiile de
filologie clasicd (1861-1867). in 1867 a absolvit
facultatea, dupd care, la scurt timp, vi-a sustinut
doctoratul cu o tezd despre Diminutivele limbii
române. Teza a fost scrisd in limba latind i avea un
caracter monografic.
intors in tard in 1869 a functionat ca profesor
, de limba §i literatura latind la Facultatea de Litere a
Universitdtii de la Ia§i. 1n1881 s-a transferat la
Bucure§ti, la Facultatea de Litere, la Catedra de limba
CHIRIAC QUINTESCU, literatura latind unde a functionat pdnd in anul 1901.
NICOLAE in 1882 a fost numit director al Scolii Normale
(n. 1841, Craiova, jud. Dolj Superioare din Bucure§ti. A fost membru la Ia§i al
d. 12 august 1913, Bucuresti) Societätii Junimea. A colaborat cu studii, recenzii §i
articole la Convorbiri Literare". in 1887 a fost ales
membru al Academiei Romdne la Sectia de Literaturd al cdrei secretar a fost aproape
cloud decenii.
II. Lingvist, filolog, promotor al studiilor clasice, militant pentru aplicarea
principiului fonetic in limb& Dqi a functionat ca profesor de limba §i literatura
latind s-a preocupat mult de probleme de filologie romând.
III. Lucrari:
Ornagiul Artelor (prelucrare). Scend Erica in versuri dupd Fr. Schiller,
Bucure§ti, 1882.
www.digibuc.ro
Pygmalion, Fata de la Cozia 0 Leipuqneanu. Studiu critic comparativ,

Bucure§ti, 1887.
Propuneri pentru revizuirea ortografica, 1904.
Traduced:
Goethe, Egmont, cu prefata traducdtorului, Iasi,1876.
De la Bonn la Coblenz pe apei 0 pe jos, Bucure§ti, 1881, VII + 48p.
IV. Bibliografie:
Popescu-Spineni, Marin, op. cit., p 99.
http://ro Wikipedia.org/wiki/Nicolae Chiriac Quintescu (accesat in februarie 2013).
http://www. Crispediaso/wiki/Nicolae Chiriac Quintescu (accesat in februarie 2013).
http://www. Admitere liceu.ro/institutie/colegiul national-I-1-caragiale bucuresti
I. A urmat §coala primard din Talmaza,

Scoala Normald din Bairamcea §i apoi Scoala
Norman'. din Chi§indu; in particular a urmat liceul
nr. 1 din Chi§indu pe care 1-a terminat in 1905. in
anii 1905-1907 a fost profesor suplinitor la Liceul
nr. 1 din Chi§indu, timp in care si-a strdns bani
pentru universitate.
in 1907 s-a inscris la Facultatea de Litere,
sectia slavo-rusd, a Universitkii din Kiev pe care
a absolvit-o in 1911. A fost remarcat in ace§ti ani
de academicianul Vladimir Peretz care 1-a
indemnat §i 1-a indrumat spre cercetarea
documentelor privitoare la istoria literaturii i
culturii romdnqti aflate in arhivele din Ucraina, CIOBANU, STEFAN
Rusia §i Polonia. (n. 24 noiembrie 1883, Talmaza,
Dupd absolvirea faculatii a urmat un an, jud. Tighina (Rep. Moldova)
1911-1912, cursul superior academic cu d. 28 februarie 1950, Bucure§ti)
specializarea in pedagogie. intre 1912-1914 a fost
profesor de liceu in localitatea Jitomir, Ucraina. in
1917 a revenit in Basarabia unde a functionat ca profesor secundar la Bolgrad.
A activat in societatea culturald romdneascd Dgteptarea. A fost ales in 1918 in
Sfatul Tdrii i apoi in Comitetul Director al Sfatului prii, §ef al resortului invdtdmdnt.
Dupd Unire, 1918-1921 a fost director general al invdtdmântului din Basarabia.
intre 1918-1928 a fost profesor §i director al Liceului Alecu Russo" din Chi§indu.
A condus §i revista Scoala Basarabiei. Revistd pentru educatie nationald"
din Chyndu.
Intre 1926-1938 a fost profesor titular la Catedra de Istoria Literaturii
Romdne Vechi §i profesor suplinitor la Catedra de Literaturd Religioasd Modernd de
la Facultatea de Teologie din Chi§indu, care apartinea de Universitatea din Ia§i.
www.digibuc.ro
Din 1938 si pânä in 1948 a fost incadrat la Facultatea de Litere i Filosofie

din Bucuresti, ca profesor titular la Catedra de Istoria Literaturii Române Vechi. Din
1918 a fost membru al Academiei Române, sectia literard. Discursul de receptie
privind activitatea sa a fost tinut de Joan Bianu cu care coresponda din 1910: Ind
de când era student ardta Joan Bianu si-a indreptat studiile si cercetärile asupra
literaturii neamului din care face parte (...). Desi departe de pämântul i graiul
românesc, find profesor secundar in Rusia (...) nu a incetat de a intretine relatii de
studii cu stiinta románeascd, jar când Imperiul rusesc tarist s-a prdbusit i patria sa de
nastere, Basarabia, a scdpat de jugul greu care o apdsa i o tinea in intunericul lipsei
de culturä (...) a alergat in sânul patriei sale si toate puterile le-a pus in serviciul
organizdrii invätämântului national din Basarabia."
Din 1919 a devenit membru al Comisiei Monumentelor Istorice, sectia
Basarabia, iar din 1927 a fost ales Presedinte al Comisiei.
A fost director al Seminarului de Istoria Literaturii Române Vechi, ministru
al Cultelor i Artelor in 1940.
II. Istoric, filolog, profesor. Are contributii in domeniul istoriei literaturii
române vechi, istorie româneascd in special istoria Basarabiei si a relatiilor româno-
poloneze in secolele XVIIXVIII.
III. Lucrdri:
La continuité roumaine dans La Bessarabie, anexée en 1812 par la Russie in
Bulletin de la Section Historique de l'Academie Roumaine", nr. 1/1920.
Cultura romeineascá in Basarabia sub steipeinirea rusd, Chisindu, 1923.
Biserici vechi din Basarabia. Din bibliotecile rusegi in Anuarul Comisiei
Monumentelor istorice. Sectia Basarabia", Chisindu, 1924.
Chiqineiu (monografie), Chisindu, 1925.
Dimitrie Cantemir En Rusia, Bucuresti, Ed. Cultura Nationalä,1925.
Basarabia. Monografie sub ingrijirea lui Stefan Ciobanu, Chisinäu, 1926.
Cetatea Tighina, in Anuarul Comisiunii monumentelor istorice. Sectia
Basarabia", Chisindu, 1928.
Documente din Basarabia (in colaborare cu P. Visarion, St. Berechet,
C. Tomescu, L. T. Boga), vol. 1-2, Chisindu, 1928-1938.
Unirea Basarabiei. Studiu documente cu privire la mivarea nationalei din
Basarabia la anii 1917-1918, Bucuresti, 1929.
Memästirea TiOnegi, Chisindu, 1931.
Din istoria micárii nationale En Basarabia, Chisinäu, 1933.
Din Legàturile Culturale, Romemo-Ucrainiene; loannichie Galeatovschi
Literatura Româneascer Veche, Imprimeria Nationald, Bucuresti,1938.
inceputurile Scrisului In Limba Româneasca, Imprimeria Nationalä, Bucuresti,
1941,58p. + XVIII pl.
La Basarabie. Sa population, sont passé, sa culture, Bucharest, 1941.
Introducere In Istoria Literaturii Romeme vechi. Orienteiri Metodologice,
Bucuresti, Casa Scoalelor, 1944.
Un document inedit din timpurile lui 5ftefan cel Mare, In Revista istoricd
românä", vol. XIV, fasc. I, 1944.
www.digibuc.ro
Domnitorul Moldovei Petru Ram in literaturá rusd veche, in Revista

istoricd romând", vol. XIV, fasc. HI, 1945.
Istoria Literaturii Romeme Vechi, Bucuresti, Imprimeria Nationald, 1947;
editia a II-a, Bucuresti, Ed. Eminescu, 1989,343 p.
Basarabia. Populalia, istoria, cultura, Chisindu, Ed. Stiinta,1992.
IV. Bibliografie:
Ciobanuhttp://eo.wikipedia.org/wiki/%C8%S98tefan_Ciobanu (accesat ianuarie 2013).
Enciclopedia istoriografiei romemegi, p. 97.
I. A absolvit Koala primard la Bucuresti,

iar studiile liceale le-a urmat la Turnu-Severin
(1913-1920) in cadrul Liceului Traian",
frecventând apoi cursurile Facultdtii de Litere
Filosofie a Universitdtii Bucuresti (1920-1923). 1,
Începe i studii de drept, la aceeasi universitate,
dar nu le duce la bun sfârsit. Studiazd filologia
romanicd, intre 1926-1928, la Sorbona i la École
Pratique des Hautes Études.
Cu intreruperi, intre 1924-1946 a func-
tionat ca profesor la scoli din Bucuresti si din
provincie. Si-a luat doctoratul in Litere (1945), cu
o tezd despre Dimitrie Anghel. Între 1946-1947, a
tinut un curs de literaturl romând la Universitatea
din Iasi. Este scos apoi, din motive politice, CIOCULESCU, SERBAN
pentru câtiva ani, din toate functiile i i s-a (n. 7 septembrie 1902, Bucuresti
d. 25 iunie 1988, Bucuresti)
interzis dreptul de semndturd. A revenit in presa
literard dupd 1960; intre 1963-1965, a predat la Institutul Pedagogic din Pitesti; intre
1965-1974, profesor in cadrul Catedrei de Literaturd Romând a Facultatii de
Filologie din Bucuresti (a fost i sef de Catedrd). Între 1965-1967, a fost redactor-sef
al revistei Via la Româneascä", iar intre 1966-1975 a indeplinit functia de Director
General al Bibliotecii Academiei.
in 1965 devine membru corespondent al Academiei, iar in 1974, membru
titular. A debutat, cu articole critice, in Facla in 1923, iar editorial, in 1940,
cu Viata lui I. L. Caragiale (Fundatia Regard' pentru Literaturd i Arta, Bucuresti),
dupd ce editeazd, in colaborare cu Paul Zarifopol, câteva volume din opera acestuia.
II. Critic si istoric literar, eseist, editor, memorialist. A fost unul dintre cei
mai activi cronicari literari ai perioadei interbelice i postbelice (intre 1928-1937 si
1945-1947 a detinut cronica literard la Adevdrul"), colaboreazd (cu articole de
criticd literard sau de comentarii politice) la alte publicatii ca Sdptdmina muncii
intelectuale si artistice", Vremea", Kalende" (pe care a editat-o, intre 1928-1929,
impreund cu Pompiliu Constantinescu si Tudor Soimaru), Revista Fundatiilor
www.digibuc.ro
Regale", Vitrina literard", Lumea", Viata Universitard". Dupd rdzboi, colaboreazd

la Viata Româneascd", Gazeta Literard", România Literard", Ramuri", Arge§",
Manuscriptum", Flacdra" §.a.
A tradus din Stendhal §i Sainte-Beuve.
in 1972 i s-a conferit Premiul Uniunii Scriitorilor §i Mare le Premiu al Uniunii
Scriitorilor in 1981.
Lucrdri:
Aspecte lirice contemporane, Bucure§ti, Ed. Casa Scoalelor, 1942.
Dimitrie Anghel. Viala ci opera, Bucure*ti, Ed. Publicom, 1945.
Introducere In poezia lui Tudor Arghezi, Bucure§ti, 1946.
Istoria literaturii române moderne, Bucure§ti, 1944 (in colaborare cu
Vladimir Streinu §i Tudor Vianu).
Varietáti critice, Bucure§ti, Ed. pentru Literaturd, 1966.
I. L. Caragiale, Bucurqti, Ed. Tineretului, 1966.
Medalioane franceze, Bucure§ti, Ed. Univers, 1971.
Aspecte literare contemporane, 1932-1947, Bucure§ti, Ed. Minerva, 1972.
Itinerar critic, 5 vol., Bucure§ti, Ed. Eminescu, 1973-1989.
Amintiri, Bucure§ti, 1973.
Dialoguri literare, Bucurqti, 1987.
IV. Bibliografie:
Dictionarul general al literaturii române, C-D, Bucure§ti, Ed. Univers
Enciclopedic, 2004, p. 244-250.
Dictionarul scriitorilor români, coordonatori Mircea Zaciu, Marian
Papahagi, Aurel Sasu, A-C, Bucure§ti, Ed. Fundatiei Culturale Române, 1995.
http://ro.wikipedia.org/wiki/ToC8%98erban_Cioculescu (accesat in februarie 2013).
http://www.autorii.com/scriitordserban-cioculescu/ (accesat in februarie 2013).
(Lector dr. Catrinel Popa)
I. A fost elev al liceului Gh.Lazdr" din
Bucurqti. in 1939 când 1-a absolvit s-a inscris la
Facultatea de Litere i Filosofie din Bucurqti
obtinând licenta in 1943. intre 1946-1947 §i-a
continuat studiile la Paris, la École Pratique des
Hautes Études. in 1946 a devenit asistent la
Facultatea de Litere, urcând, pe rand, treptele
academice: §ef de lucrdri, conferentiar in 1951.
3' Un an mai târziu, in 1952, a foat exclus din
,.( invdtdmântul superior §i reincadrat in 1955. in
'
1962 a devenit profesor universitar §i §ef al
COTEANU, ION Catedrei de Limba Romând Contemporand
(n. 6 octombrie 1920, Bucure§ti
(1967-1975). Si-a sustinut doctoratul in filologie
d. 11 decembrie 1997, Bucure*ti)
in 1968. A ocupat apoi functiile de prodecan §i
apoi decan al Facultdtii de Limba §i Literatura Romând (1957-1959).
www.digibuc.ro
În paralel a fost director adjunct (1959-1969) §i apoi director al Institutului de

Lingvisticd din Bucure§ti (1969-1994). in 1980 a creat la Institut, Colectivul de poetica.
Din 1971 a fost redactor responsabil al revistei Studii §i Cercetäri
Lingvistice" (SCL) i dM1990, redactor-§ef al revistei Limba Romând" (LR).
A fost membru fondator i vicepre§edinte al Societatii de Stiinte Filologice
din R.S.R.; membru in Comitetul Societatii Române de Lingvisticd, membru al
Societätii de Lingvisticä Romanicä din Strasburg.
in 1965 a fost ales membru corespondent al Academiei RSR i din 1974 a
devenit membru plin, iar intre 1990-1992 a fost pre§edinte al Sectiei de filologie,
literaturä §i artd.
impreunä cu acad. Iorgu Iordan §i Alexandru Graur a fost redactor
responsabil al noii serii a Dictionarului Limbii Române.
Dupd 1990 a functionat ca profesor la Universitatea particulara Spiru Haret"
din Bucure§ti unde a ocupat functia de prorector §i apoi pe aceea de rector.
A fost §i senator in legislatura 1990-1992, ales in municipiul Bucure§ti, ca
reprezentant FSN §i presedinte al Comisiei de invatämânt a Senatului.
Pentru activitatea §tiintificd a fost onorat in 1957 cu Premiul B. P. Hasdeu"
al Academiei Române, in 1963 cu Ordinul Muncii clasa a III-a §i in 1971 cu Ordinul
Meritul tiintific clasa a II-a.
II. Distins filolog cu preocupári cuprinzând o arie vastd, insä preponderente
au fost acelea privind dialectologia, limba literard, stilistica, lexicologia, teoria limbii
§ilimba românä contemporand.
A adus contributii la definirea conceptului de limbä literard, la precizarea
datei de formare §i la periodizarea limbii române literare". O atentie deosebitä a
acordat-o dialectelor limbii române"; a introdus conceptul de protoromând ca
diasistem al limbii române de utilitate practicä pentru evolutia de ansamblu a limbii";
a elaborat conceptul de idiostil ca variantä stilistica individualä".
III. Lucrdri:
Cum dispare o limbá (istroromâna), Bucure§ti, Ed. Stiintificä, 1957.
Româna literarei i problemele ei principale, Bucure§ti, Ed. Stiintificd, 1961.
Elemente de dialectologie a limbii române, Bucure§ti, Ed. Stiintifica, 1961.
Elemente de lingvistica- structuralei, Bucure§ti, Ed. Stiintificd, 1967.
Morjblogia numelui In protoromeina (româna comunei), Bucure§ti, Ed.
Academiei, 1969
Istoria limbii române, vol. ll, Bucureti,1970.
Stilistica functionalá a limbii române, vol. III, Bucure§ti, Ed. Academiei,
1973-1975.
Gramatica de &led' a limbii romOne, Bucure§ti, Ed. Albatros, 1982 (reedi-
tare, 1996).
Semanticei i semiotica, Bucure§ti, Ed. Stiintificd i Enciclopedicd, 1981 (in
colaborare cu Lucia Wald).
Limba românei contemporand. Vocabularul, editie revdzutd i addugitd, Bucu-
re§ti, Ed. Didacticä i Pedagogicd, 1985 (in colaborare cu Angela Bidu-Vränceanu).
www.digibuc.ro
Etimologia qi limba romând (principii, probleme), Bucure0i, Ed. Academiei,

1987 (in colaborare cu Marius Sala).
Gramatica stilisticä, compozitie, Bucure0i, Ed. Stiintificd, 1990 (reeditare, 1997).
Lucrdri coordonate:
Dictionarul limbii române (DLR), serie noud, tom VIXIV, Bucure0i, Ed.
Academiei, 1965-2000.
Dictionarul explicativ al limbii române (DEX), Bucure0i, Ed. Academiei,
1975; editia a II-a, 1996 (cu numeroase tiraje).
IV. Bibliografie:
Ion Coteanu. In memoriam, Craiova, Ed. Universitaria, 2000.
http://ro.wikipedia.org/wiki/Ion_Coteanu (accesat in februarie 2013).
I. A studiat Literele la Igi, unde tatd1 lui,

Aron Densu0anu, profesa in invdtdmântul superior.
A urmat stagii de specializare la Berlin (1893-1894)
1
0 la Paris (1894-1896), unde i-a avut ca profesori, la
.- l'Institut des Hautes Études §i la College de France,
1 pe Antoine Meillet §i Gaston Paris 0 s-a specializat
in cântecele de gestä din secolul al XII-lea. A devenit
doctor in filologie la Paris in 1896, cu teza Der
Roman de la Comtesse d'Anion, von Jean Maillart.
La intoarcerea in tard, a fost profesor de
limba 0 literatura romând la Boto§ani, apoi la
DENSUSIANU, OVID Foc§ani. Din 1897, §i-a inceput cariera universitard,
(n. 30 dec.1873, Fägära§, la Facultatea de Litere 0 Filosofie din Bucure0i,
jud. Bra§ov initial ca profesor suplinitor la Catedra de limbd §i
d. 8 iunie 1838, Bucure§ti) literaturd romând, apoi, din 1901, ca profesor
universitar la Catedra de istoria limbii §i literaturii
române, devenitd apoi Catedra de filologie romanicd, cu privire speciald la limba
romând". A rdmas la Catedra universitard pând la sffir§itul vietii, publicânduli, in
paralel cu activitatea didacticd, numeroasele cursuri 0 cercetdri, dar §i volumele de
poezii (acestea din urind semnate cu pseudonimul Ervin).
in asociere cu I. A. Candrea, a infiintat Societatea filologicd romând
(Bucure0i, 1905-1907) §i Institutul de filologie §i folclor (Bucure0i, 1913).
A condus revistele Vieata noud" (1905-1925), Buletinul Societätii
Filologice" (1905-1907), indltarea" (1919 §i 1936), Grai §i Suflet" (1923-1937) §i
a fost membru in comitetul de redactie al revistei Sdmändtorul".
A fost membru al Comisiei Istorice a României, membru onorific al Societätii
de Etnografie din Cluj, membru al Societdtii de Lingvisticd din Paris. Din 1903, a
devenit membru corespondent al Academiei Române, apoi, din 1918, membru activ
al aceluigi for intelectual. in 1925, a organizat primul congres al filologilor români.
www.digibuc.ro
II. Ovid Densu0anu provenea dintr-o familie de cdrturari umani0i de mare

valoare 0 incd din anii de formare a beneficiat de un mediu intelectual elevat, care
1-a ajutat sd-0 dezvolte vocatia de cercetätor, pe fondul unei inteligente asociative 0
al unei puteri de muncd uria§e. in acela0 timp, stagiile de specializare pe care le-a
parcurs in tinerete, in special intâlnirea cu profesorul Gaston Paris 0 metoda
filologicd a acestuia, i-au luminat relatiile organice dintre disciplinele umaniste §i
necesitatea de a stdpâni deopotrivd istoria limbii 0 a literaturii unui popor, pentru a
putea interpreta un text in mod adecvat cu stratul cultural care i-a dat na0ere. Astfel,
formându-se ca filolog romanic, specialist in franceza veche, Ovid Densu0anu a
trebuit sd se initieze in filologia clasicd 0 implicit, in câteva limbi neindoeuropene
(maghiara, turca, persana), pentru a avea la indemând atât genul proxim, cât §i
diferenta specificd a obiectului lui de studiu.
Din aceastä perspectivd, a formatiei lui filologice, anvergura interdisciplinard
a activitätii marelui universitar bucure0ean ne apare astäzi mai putin surprinzdtoare.
Preocupdrile lui §dintifice includ filologia romanicd, istoria limbii române, inclusiv a
limbii române literare, etimologia, dialectologia, critica §i teoria literard, literatura
comparatd §i universald, folcloristica. in ace1a0 timp, Ovid Densu0anu a fost
preocupat de acordarea discursului 0iintific autohton cu acela practicat in mediile
academice germane §i franceze, care-i erau familiare. Astfel, el a creat prima istorie
§tiintificd a limbii române, a integrat perspectiva româneascd in filologia romanicd §i
a pus bazele dialectologiei, realizând primele monografii lingvistice, in colaborare cu
I. A. Candrea 0 Th. Sperantia §i urmat, mai târziu, de Ion Diaconu sau Tache
Papahagi, nume sonore ale §colii. Densu0anu". Munca de teren i-a luminat
importanta traditiei vii in studiile de folclor 0 cu o intuitie remarcabild, profesorul a
completat perspectiva etnopsihologicd hasdeiand cu o viziune procesuald asupra
culturii, ap cum sublinia in magistrala lui prelegere din 1909, Folclorul. Cum
trebuie infeles, un text hied actual dupd mai bine de o sutd de ani de la aparitie:
Cercetätorul trebuie sä cuprinda In câmpul lui de observatie 0 actualitatea i
trecutul; mintea lui trebuie sä fie vepdc gata sá cunoascei 0 ce se Intâmpla 0 ce s-a
intdmplat altddatá, pentru cá nimic nu poate fi pátruns In toate tainele lui dacä e
izolat In timp, ca qi In spatiu (...).
in acela0 spirit al echilibrdrii trecutului cu prezentul, Ovid Densu0anu a
deschis o cale noud 0 in critica literard, teoretizând simbolismul românesc §i
promovând la revista Viata noud" poezia ora§ului §i a emotiei sinestezice, dar §i un
energetism intelectual ce a fost considerat uneori prea academic, insd poate fi
explicat, antropologic, prin militantismul cultural mo§tenit de critic de la familia lui
de cdrturari ardeleni. Aceastd trdsdturd se reflectd §i in opera de ctitorie institutionald
dusd la capdt de profesor, care §i-a abandonat uneori vocatia reald de cercetätor §i
dascd1 pentru a fi un om al cetatii" 0 a coagula mediul academic românesc in jurul
structurilor profesionale pe care le-a creat: Societatea filologicd romând, Institutul de
filologie §i folclor, institutia publicisticd §i editoriald inceputd cu Viata nour.
Dincolo de opera lui interdisciplinard fundamentald §i de marca inconfundabild ldsatd
www.digibuc.ro
in cultura româneascd, exemplaritatea profesorului Ovid Densu§ianu se exprimd,

poate, cel mai bine, in problematizarea muncii savantului umanist, in spiritul unei
moralitdti a asumdrii ipotezelor i neajunsurilor oricdrei cercetdri din domeniu, cu
privirea mereu indreptatd dire un nivel superior.
III. Lucrdri:
Aymeri de Narbonne dans la chanson du pélérinage de Charlemagne,
Paris, 1896.
La prise de Cordres et de Saille, Paris, 1896.
Istoria literaturii române, Bucure§ti, 1898.
Un essai de résurrection littéraire, Paris, 1899.
intre douil lumi, Bucurqti, 1899.
$coala latinista In limba literatura românei, Bucure§ti, 1900.
Histoire de la langue roumaine, 1901-1914.
Graiul nostru, texte din toate pat-tile locuite de români, antologie dialectald
realizatd in colaborare cu I. A. Candrea §i Th. D. Sperantia, 2 vol., Bucure§ti, Ed.
Atelierele grafice SOCEC & co, 1906-1907.
Folclorul. Cum trebuie Inte les, in foileton in Vieata noud", 4 numere din
noiembriedecembrie, 1909, apoi republicat integral la Ed. Vieata noud, 1910.
Istoria literará In Inveifeimântul universitar, Bucure§ti, Ed. Vieata noud, 1911.
Poezia nouei, Bucure§ti, 1911.
Sub stânca vremei, Bucure§ti, 1911.
Limanuri albe, Bucure§ti, 1912.
Peistoritul la popoarele romanice. Insemnátatea lui lingvisticá etnografica,
Bucure§ti, 1913.
Diclionarul etimologic al limbii române. Elemente latine. A Putea (co-
autor: I.-A. Candrea), Bucure§ti, 1914.
Graiul din Tara Hategului, Bucure§ti, Ed. Atelierele grafice SOCEC & co, 1915.
Originea pästoreascil a Cântärii cântärilor", Bucure§ti, Ed. Vieata noud, 1916.
Heroica, Bucure§ti, 1918.
Barbu Delavrancea, discurs de receptiune, Bucure§ti, Ed. Academiei
Române, 1919.
Flan alese din cântecele poporului, culegere intocmitd de Ovid Densusianu,
Tipografia Pavel Suru, Bucure§ti, 1920 (traducerea francezd a colectiei, realizatd de
M. Holban, a apdrut in 1934).
Literatura românei moderná, vol. I, Alcalay, Bucure§ti, 1920; vol.II, Ed.
Viata Româneascd, Bucure§ti, 1921, vol. III, Bucure§ti, 1933.
Dante ci latinitatea, Bucure§ti, Ed. Ancora, 1921.
Salba clipelor, Bucure§ti, 1921.
Sufletul latin i literatura nouei, 2 vol. Ed. Casa §coalelor, Bucure§ti, 1922.
Viata pástoreascei In poezia noastra popularei, 2 vol., Bucure§ti, Ed. Casa
§coalelor, 1922-1923.
www.digibuc.ro
Raze peste lespezi, Bucurqti, 1924.

Evolutia esteticei a limbii române, 5 vol., Bucure§ti, 1924-1938.
in zorile viefei, Bucure§ti, 1925.
IV. Bibliografie:
Bucur, Marin, Ovid Densu#anu, Bucurqti, Ed. Tineretului, 1967.
Buga, Marin, Ovid Densuqianu, folclorist, Bucure§ti, Ed. Grai §i Suflet
Cultura Nationalä", 2003.
Datcu, Iordan Ovid Densu#anu. Folclorul. Cum trebuie Inteles. Un secol de
la aparitie (1909-2009), Bucure§ti, Ed. Saeculum I.O., 2009.
Datcu, Iordan Dictionarul etnologilor români. Autori. Publicatii periodice.
Institutii. Mari colectii. Bibliografii. Cronologie, editia a III-a, revdzutä §i mult
adäugitä, Bucure§ti, Ed. Saeculum 1.0, 2006.
Densu§ianu, Ovid Opere, vol. V, editie critica de B. Cazacu, loan Serb §i
Florica Serb, Bucure§ti, Ed. Minerva, 1981.
Dictionarul general al literaturii române, C/D, Bucure§ti, Ed. Univers
Enciclopedic, 2004 (articol despre Ovid Densu§ianu semnat de Dumitru Micu).
Lovinescu, Eugen Istoria literaturii române contemporane (1926), vol. I,
p. 320-328, 556-563, text reprodus dupd vol. 4, 5 ale editiei de Scrieri ingrijite de
Eugen Simion, Bucure§ti, Ed. Minerva, 1973.
Ovid Densuqianu En amintirea qi conviinta critica româneascä, editie
ingrijitä de Ion Diaconu §i Ioan Serb, studiu introductiv de loan Serb, Bucure§ti, Ed.
Grai §i Suflet Cultura Nationald", 2005.
(Conf. dr. Ioana-Ruxandra Fruntelatd)
I. A urmat liceul in ora§ul natal, absolvind

apoi Facultatea de Litere §i Filosofie la
Universitatea din Bucure§ti (1925-1929); §i-a luat
licenta având ca specialitate principald filosofía §i,
complementar, limba §i literatura italianä. Dupä
câtiva ani de activitate didacticä la Râmnicu Vâlcea
Sibiu, s-a specializat in esteticä, istoria artelor §i
etnografie la Berlin (1936-1937) §i München
(1938-1939). in 1938, a obtinut titlul de doctor in
filosofie la Universitatea din Bucure§ti cu teza
Conceptul de and popularä, care va fi tipäritä in
1939. Lector de limba §i literatura romând la
Universitatea din Viena (1942-1943), a fost atestat DIMA, ALEXANDRU
in 1945, la Universitatea din Ia§i, titular al (n. 17 octombrie 1905, Turnu
Conferintei de estetica literarä, pe care o suplinise Severin, jud. Mehedinti
in 1944. Dupa 1948, va tine aici cursurile de teoria d. 19 martie 1979, Bucure§ti)
www.digibuc.ro
literaturii §i literaturd universald i comparatd, functionând in paralel §i ca director al

Centrului de Lingvisticd, Istorie Literard i Folclor al Academiei, pând in 1966, când
Ii urmeazd lui Tudor Vianu ca §ef al Catedrei de literaturd universald i comparatd de
la Universitatea din Bucure§ti, de unde se va pensiona in 1975. intre 1967 §i 1973 a
fost §i director al Institutului de Istorie i Teorie Literard G. Cdlinescu". A fdcut
parte din conducerea periodicelor Datina" din Turnu Severin (unde debuteazd in
intelectuald Thesis" ,
1925), Provincia literard" din Sibiu (1932-1934) aici a indrumat Gruparea
Transilvania" (1934-1940), Ia§ul Literar", Cronica" §i
Revista de Istorie §i Teorie Literard" (1967-1973). A fost membru corespondent al
Academiei din 1964 §i, de la fondare, membru al Academiei de Still* Sociale
Politice. in calitate de coordonator, a participat la elaborarea mai multor lucrdri
colective: Istoria literaturii române (II, 1968), Istoria ci teoria comparatismului in
România (1972), Dictionar cronologic. Literatura românä (1979) §.a.
II. Critic, teoretician §i istoric literar, comparatist. Pregkirea filologicd, in
functie §i de indatoririle didactice, i-a indreptat la inceput cercetdrile spre istoria
literaturii române §i folclor. Scriitori din patrimoniul clasic românesc (M. Eminescu,
Al. Odobescu, G. Co§buc) ori probleme teoretice referitoare la literatura populard §i
cultd i§i afld interpretdri §i rezolvdri pertinente, nu o datd originale, in lucrdrile din
perioada interbelicd.
III. Lucrdri:
Traditionalismul lui Mihail Eminescu, Turnu Severin, 1929.
Aspecte i atitudini ideologice, Turnu Severin, 1933.
Motive hegeliene in scrisul eminescian, Sibiu, 1934.
Al. Odobescu (Privire sinteticá asupra operei personalitätii), Sibiu, 1935.
Záceiminte folclorice in poezia noastrá contemporaná, Bucure§ti, 1936.
Cei mai rodnici ani ai vigil" lui George C'o0uc. Poetul la Sibiu, Sibiu, 1938.
Fenomenul românesc sub noi priviri critice, Craiova, 1938.
Conceptul de artá populará, Bucure§ti, 1939.
Sibiu. Cu 55 de figuri in text, Bucure§ti, 1940.
Afinitäti elective: Titu Maiorescu Goethe, Bucure§ti, 1940.
Geindirea româneasca in esteticei, Sibiu, 1943.
Probleme estetice, Sibiu, 1943.
Dràgu§. un sat din Tara Oltului (Fágeira§), Bucure§ti, 1945.
Domeniul esteticii, Bucuregi, 1947; ed. Ingr. introd. Petru Ursache, Ia§i, 1998.
Conceptia despre artei i literaturá a lui G. Ibreiileanu, Bucure§ti, 1955.
Alecu Russo, Bucure§ti, 1957.
Studii de istorie a teoriei literare românegi, Bucure§ti, 1962.
Conceptul de literaturd universaler i comparatá, Bucure§ti, 1967.
Principii de literaturei comparater, BucurWi, 1969.
Arta populará i rela,tiile ei, Bucure§ti, 1971.
Aspecte nationale ale curentelor literare internationale, Bucure§ti, 1973.
Dezbateri critice, Bucure§ti, 1977.
www.digibuc.ro
Viziunea cosmica En poezia româneasca, Ia§i, 1982.

Traduceri:
Paul Van Tieghem, Literatura comparatd, Bucure§ti, 1966.
Epopeea lui Ghilgame§, Bucure§ti, 1966 (in colaborare cu Virginia Serbdnescu).
D. H. Lawrence, Femei indedgostite, Bucure§ti, 1978.
IV. Bibliografie:
http://www.romlitro/profesorul_alexandru_dima (accesat in ianuarie 2013).
http://www.autorii.com/scriitori/alexandru-dima/ (accesat in ianuarie 2013).
I. A urmat §coala primard §i liceul in

ora§ul Baca'. ,4 :
in 1958 a absolvit Facultatea de Filologie,
sectia Bibliologie a Universitdtii din Bucurqti.
Ulterior a indeplinit urmdtoarele functii:
bibliograf la Biblioteca Centrald Universitard, ..
- -:
Bucurqti (1960-1962); inspector la Directia
Bibliotecilor din Ministerul invdtdmântului (1962 l
1963); bibliotecar la Biblioteca Centrald de Stat; 1
redactor la revista Cdlduza Bibliotecarului";

1964-1968 asistent universitar la Catedra de 2
Literaturd romând, Facultatea de Filologie i lector -.
la aceea§i institutie intre 1972-1980; 1968-1969 DIMA-DRXGAN, CORNELIU

lector la sectia de Biblioteconomie in cadrul (n. 25 decembrie 1936, BacAu,
Institutului Pedagogic, Facultatea de Filologie. jud. Bacau
in 1973 vi-a sustinut doctoratul in d. 1986, Montreal)
Biblioteconomie cu teza Biblioteci medievale romeme§li Istoric, semnificatii,
organizare, sub indrumarea profesorului Dan Simonescu.
Dupd 1980 s-a stabilit in Canada. Aici a avut multiple sarcini §i a desfd§urat
numeroase activitdti culturale.
A fost membru al Asociatiei Bibliotecarilor din România, al Societdtii
române de Bibliofilie i ex-libris, al Asociatiei Internationale de bibliofilie de la
Paris, al Socieatii bibliografice din Canada, al Asociatiei bibliotecilor canadiene.
A fost dotat cu o energie neobi§nuitd, cu o memorie excelentd §i cu o u§urintd
a scrisului deosebitd.
A participat la manifestdri §fiintifice internationale, congrese de bibliofilie la:
Cracovia, Varsovia, Zürich, Lisabona, Atena, Bruxelles §.a.
II. Bibliolog, bibliograf, bibliofil. A fost un erudit cu studii de o diversitate
extraordinard. Lucrdrile §i conceptia sa bibliologicd au rdmas actuale.
A publicat studii de istoria cdrtii i a bibliotecilor românqti, cercetdri
bibliologice §i biblioteconomice, istoria ex-librisului românesc. A cercetat §i
identificat provenienta colectiilor cdrturarilor români.
A adus contributii remarcabile in teoria §i practica biblioteconomicd. S-a
consacrat studierii istoriei cdrtii §i a bibliotecilor românqti (stolnicul Constantin
www.digibuc.ro
Cantacuzino, familia Mavrocordat); a adus contributii remarcabile in domeniul

bibliofiliei.
S-a ocupat §i de redactarea revistei Studia Bibliologica" din anul 1975 panä
in 1980. Din 1980 revista a fost continuatd la Toronto printr-o altd publicatie
intitulatä Tricolorul, foaie lunarä de istorie, literaturä, artd §i civilizatie româneascr.
A semnat numeroase studii §i articole in prestigioase publicatii de specialitate
din Europa: Le livre et l'estampe", Bruxelles; Bulletin du Bibliophile", Paris;
Revista de Archivos", Bibliotecas y Museos", Madrid, Gutenberg Jahrbuch",
Mainz, Librarium", Zürich; Bib los", Viena.
A läsat o bibliografie substantiald, rezultatul unei activitati neobosite.
in 1980 i s-a decernat la Frankfurt pe Main premiul international Horst
Klieman" pentru lucrarea Forshungen zur deutsch rumânischen Buchhandels geschichte.
III. Lucrari:
Accesul liber la raft En Romeinia teorie §'i practicd, Bucure§ti, 1963.
Biblioteca unui umanist roman. Constantin Cantacuzino stolnicul, Bucure§ti,
1967, 407 p. + ilustratii.
Ex-libris. Cercetári de bibliologie qi bibliofilie, Bucure§ti, 1973, 400 p. + ilustratii.
Introducere En biblioteconomie, Bucure§ti, 1973 (in colaborare).
Biblioteci umaniste romemegi, Bucure§ti, 1974, 215 p.
Bibliologie generalâ. Fascicola I. Organizarea yi prelucrarea colectiilor,
Bucure§ti, 1976, 220 p.
Manuscrise miniate franceze En colectii din România, Bucure§ti, 1978, 108 p.
+ 40 plan§e color.
in periodice (principalele studii apärute peste hotare):
Incunables français en Roumanie, in Bulletin du bibliophile", Paris, 1975,
27 p. + 8 planw.
Nicolas Papadopoulos Comnene et le Stolnic Constantin Cantacuzino, Atena,
1975 (extras din volumul cuprinzând lucrärile celui de-al III-lea Congres inter-
national de studii cretane, care a avut loc in 1971).
Anciens rapports bibliophiliques roumano suisse, in Librarium", Zürich,
nr. 1, 1976, 59 p. + 4 ilustratii.
L'oeuvre de Cervantes dans la bibliotheque du prince moldo-valaque Nicolas
Mauvrocordato, in Revista de Archivos, Bibliotecas y Museos", Madrid, nr. 2,
1976, p. 269-290.
Un livre de la bibliotheque du chancelier Pierre Seguier en Roumanie, in
Revue française d'histoire du livre", nr. 2, 1976.
Le patriarche Chrysanthe Nottaras de Peloponnese et la culture roumaine,
Atena, 1976, p. 480.
Modeles roumains d'enseignement bibliologique superieur, in Libri",
Copenhaga, 1976, p. 251.
La diffusion des incounables en Roumanie aux XVXVI siècles, in
Gutenberg-Jahrbuch", Mainz, 1976, p. 171.
Reliures aux armes de Jacques-Auguste de Thou et de Jean-Jacques Charron de
Menars dans les bibliotheques de Roumanie, in Bulletin du bibliophile", 1977, 38 p.
www.digibuc.ro
Breifwechsel des VerlogsF.A. Brockhaurs aus Leipzig mit Titu Maiorescu,

in Archiv fur Geschichte des Buchwesens", Frankfurt an Main, 1978, p. 280.
Dr. Eduard Brockhaus in Rumanie,. in Buchhandels", Frankfurt an Main,
1978, p. 220.
Bibliotheques Roumaines anciennes XIIXVIII siècles, in Gutenberg
Jahrbuch", Mainz, 1978, p. 357.
Frontispices, vignettes et gravures de Rubens dans les collections roumaines,
in Le livre et l'estampe", 1978, 38 p.
Das rumânische Buch und Bibliothekswesen, in Bib los", Wien, 1978, p. 373.
Ein Martin, Luther Rarissimus aus der Sammlung Raiser Leopolds I, in
Bib los", Wien, 1979, p. 228.
Rumtinische Bibliologe, in Bib los" (Ósterreichische Zeitschrift fur Buchund
Bibliothekswesen), Wien, 1979, p. 305.
Deutsche Drucker, Buchhandler und Lese Kabinette der Walachei in der
esten Halfte Jahrhunderts, in Buchhandels geschichte, 1979, p. 155.
Un savant bibliophile Constantin Cantacuzino le stolnic, in Le livre et
l'estampe", 1979, p. 100.
Die Bucherscharze des Constantin Brâncoveanu, Fursten der Walachei, in
Biblos", Wien, 1980, 32 p.
S-a ocupat de redactarea revistei Studia Bibliologica" vol. 1, Bucureti,
1975, 264 p.; vol. 2, cu ilustratie, Bucure§ti, 1976, 494 p.; vol. 3, Bucure§ti, 1979,
870 p.; vol. 4, Bucure§ti, 1980, 300 p.
IV. Bibliografie:
Berciu-Dräghicescu, Adina, Personalitáti, p.49-54.
Bulutd, Gheorghe, Civilizafia bibliotecilor, p. 124-126.
Bulutd, Gheorghe, 0 viata In §4 pentru
biblioteca Corneliu Dima Dreigan, in
Biblioteca", VIII, nr. 2, 1997, p. 53.
SANIC., fond Dima-Drägan (1936-1986).
WIN
I. A urmat studiile primare §i secundare la

Iai unde a absolvit Liceul Central.
A continuat studiile universitare (1867 -
1869) la Universitatea din Ia§i, unde i-a avut ca ,e
profesori pe Titu Maiorescu, Nicolae Ionescu. Aici

a urmat la inceput cursurile Facultdtii de istorie, 11
filologie i drept. in final, captivat de prelegerile

lui Titu Maiorescu §i urmânduli vocatia pentru
disciplinele umaniste a optat pentru Facultatea de DIMITRESCU-IA SI,
Litere §i Filosofie; a obtinut licenta in filosofie §i CONSTANTIN
litere find incadrat ulterior ca profesor in inv.& (n. 25 februarie 1849, Ia§i, jud. Ia§i
tämântul preuniversitar, la Botopni (1869-1970), d. 16 aprilie, 1923, Turnu-Severin,
Bârlad (1871-1872) §i Ia§i. jud. Mehedinti)
www.digibuc.ro
Apoi a plecat pentru specializare la Berlin §i Leipzig (1875-1877). in 1977

§i-a sustinut teza de doctorat In filosofie.
A revenit in tard, functionând din nou ca profesor de gimnaziu la Bârlad
(1877-1879). in 1879 a fost solicitat ca profesor la Universitatea din Ia§i, Facultatea
de Litere §i Filosofie, la Catedra de pedagogie §i esteticä §i apoi la cea de filosofie §i
pedagogie.
in 1885 in urma pensiondrii profesorului Joan Zalomit la Facultatea de Litere
§i Filosofie din Bucure§ti a fost chemat sä-1 inlocuiascä §i aici a functionat pand la
pensionare.
La Bucure§ti la Facultatea de Litere §i Filosofie a predat Istoria filosofiei
antice §i moderne, Eticd, Pedagogie, Istoria pedagogiei, Esteticä.
in anul universitar 1896-1897 a inaugurat la Bucure§ti, la Facultate primul
curs de sociologie, infiintând §i Catedra de Sociologie.
in 1900 a infiintat Seminarul de Sociologie §i eticd, anticipându-1 pc
Dimitrie Gusti.
A indeplinit numeroase functii: director al Scolii Norma le Superioare din Ia§i,
inspector Scolar, director al Bibliotecii Centrale Universitare din Bucure§ti (1894
1910), pre§edinte al Consiliului Permanent in Ministerul Instructiunii, director al
Seminarului Pedagogic Universitar din Bucure§ti (1898-1920), rector al Universitätii
din Bucure§ti (1898-1911), inspector general al invätdmântului (1882).
II. Filosof, sociolog, pedagog, istoric. A fost §i un politician activ §i distins,
fiMd deputat liberal, deputat de Ia§i (1884).
A colaborat foarte mult cu Spiru Haret pe care 1-a sustinut in activitatea so
find aldturi de acesta unul dintre reformatorii invätämântului românesc".
A contribuit aldturi de Spiru Haret la realizarea reformei invätämântului
românesc prin Legea invätämântului secundar §i superior din 1889.
A infiintat ziarul Democratia" (1888), Revista Pedagogicd", Revista de
Filosofie §i Pedagogie". A editat Buletinul Seminarului Pedagogic universitar din
Bucure§ti" (1898 1920) and a fost directorul Seminarului pedagogic universitar. A
fost influentat de ideile socialiste §i a fost adeptul unei filosofii materialiste.
in conceptia sa, prin muncd omul devine o fintd rationald, aptä de a-§i fäuri
idealurile individuale sau comune".
A läsat tipärite peste 100 de volume, bro§uri, articole.
III. Lucrdri:
Progres evolutiune, Bucure§ti, 1886.
Istoria filosofiei In evul de mifloc, Bucure§ti, 1911.
Studii de criticei, Bucure§ti,1974, postum.
IV. Bibliografie:
fiescu, Ion, Constantin Dimitrescu-Ia#: sociolog i istoric al filosofiei,
Timi§oara, Ed. Mirton, 1998,156 p.
Popescu-Spineni, Marin, op. cit., p. 87.
http://www.crispedia.ro/Constantin_Dimitrescu-Iasi (accesat in ianuarie 2013).
www.digibuc.ro
http://150.uaic.ro/personalitati/psihologie-si-stiinte-ale-
educatiei/constantin/dimitrescu
ConstantinDimitrescu-http://ro. (accesat in ianuarie 2013).
Wikipedia.org/wiki/Constantin_Dimitrescu_Ia%C8%99i (accesat in ianuarie 2013).
http://www.iasuniversitar.ro/index.php?option=com_content+&view=articole8id=16
26:iesenii-zilei-constantin-dimitrescu-iasi&catid=55:viata_in_Uadi&itemid=82
(accesat ianuarie 2013).
I. A urmat studiile liceale la Liceul

Gheorghe Lazdr" §i la Colegiul Sf. Sava" din
Bucure§ti. A absolvit in 1892 Facultatea de
Litere i Filosofie din Bucure§ti cu o lucrare
despre Relativitatea dintre premisele ultimele
concluziuni ale filosofiei lui Herbert Spencer.
A urmat stagii de specializare in esteticd
la Paris §i Berlin.
A functionat apoi ca profesor de
filosofie la liceele Matei Basarab" i Mihai
Viteazul" din Bucure§ti.
II. Estetician, teoretician i critic literar,
Din 1895 a devenit conferentiar suplinitor la
Catedra de Literaturd romând i esteticä literard la DRAGOMIRESCU, MIHAIL
Facultatea de Litere i Filosofie din Bucure§ti. in (n. 22 martie 1862, corn. Cucuieti
1906 a devenit titular al acestei catedre, unde a (P1ätäre§ti), jud. Cd1dra§i
functionat pâra in 1938 când s-a pensionat. d. 25 noiembrie 1942, Bucure§ti)
A organizat i condus Seminarul de
Literaturd din cadrul Facultätii de Litere, devenit ulterior Institutul de Literatura §i
Bibliografie al cdrui director a fost. A lucrat in redactia Convorbirilor Literare" §i a
condus revistele Convorbiri Critice", Ritmul Vremii", Falanga".
Adept al esteticii integraliste, a criticat semändtorismul, simbolismul §i
modernismul. Considera capodopera o specie §i ingloba arta in sfera stiintelor".
A creat un sistem estetic original §i a impus teoria capodoperei". Era adeptul
ideii de clasicism peren, dar §i de estetism integral.
in 1938 a fost ales membru de onoare al Academiei Române. A fost decorat
cu Steaua României in grad de Comandor.
A publicat fabule sub pseudonimul Radu (Bucov), traduceri din Sofocle §i
Shakeseare §i un roman autobiografic.
III. Lucrdri:
Relatiunea dintre premisele i ultimele concluziuni ale filosofiei lui Herbert
Spencer, Bucure0, 1892.
Critica qtiintificá" Eminescu,1895, ed. a II-a, 1906, ed. a III-a, 1925.
www.digibuc.ro
Estetica unit6 cu studiul literaturii române contemporane, Bucure§ti, 1901.

Literatura romem6 modernei. $coala Ardelean6 §.i secolulul XIX, pentru clasa
a VII-a, Bucure§ti, 1902.
Critica dramatic6, 1904, reeditare, 1996.
Dramaturgia românei, Bucure§ti, 1905,391 p.
Teoria poeziei cu aplicare la literatura românei, Bucure§ti, 1906,336 p.
Poetica, Bucure§ti, 1906,416 p.
Teoria poeziei, 1906, editie revazutd (Poezia româneascd), 1915.
Curs de literaturd românei, partea I: Teoria poeziei, Bucure§ti, 1915.
$tiinta literaturii, Bucure§ti, 1926.
La science de la littérature, vol. I-III, Paris, 1928-1929, vol. IV, 1938.
Critic6-directive literare, Bucure§ti, vol. I, 1927, vol. II, 1928.
Dialoguri filosofice. Integralismul, Bucure§ti, 1929.
Crtic6, vol. I-II, Bucurqti, 1927-1928.
Versuri. Proz6. Fabule, Bucureti, 1928.
Amintiri din propaganda 'in Rusia (1917), Bucure§ti, 1928.
Fabule, Bucure§ti, 1928.
Poezia dramaticd, Bucure§ti, 1928.
Poezia liric6 româneasc6, Bucure§ti, 1928.
La Science de la litterature, vol. I-IV, Paris, 1928-1938.
Capodopera, opera de talent qi opera de virtuozitate, Bucure§ti, 1929.
Dialoguri filosofice. Integralismul (Prolog. Principii. Lumea fizic6. Lumea
sufleteasc6), Bucure§ti, 1929.
Curs de enciclopedie literal-6 fi clasificari, Bucure§ti, 1929.
in ce const6 cursul de literatures româneasc6?, Bucure§ti, 1930.
Nouveau point de vue dans l'etude de la litearture, Bucureti, 1931.
Primul congres de istorie literarei din Budapesta, Bucure§ti, 1931.
Enciclopedie literar6, Bucure§ti, 1931.
Copilul cu trei degete de aur, vol. I-IV, Bucure§ti, 1932-1936.
Focul, Bucure§ti, 1934.
Semánatorism, popranism, critcism, Bucure§ti, 1934.
Sánducu, Bucure§ti, 1935.
Rázboi §'i biruintei, Bucure§ti, 1941.
Metodologie literal-6. Armonia capodoperei, Bucure§ti, 1920.
Introducere In metodologia literar6, Craiova, 1923.
Estetica literar6, Bucure§ti, 1924.
De la misticism la rationalism. Cronici culturale, Bucure§ti, 1924.
Encicliopedia operei literare, Bucure§ti, 1925.
Directive literare, Bucure§ti, 1925.
Nuvelistica românil, Bucure§ti, 1926.
Stiinta literaturii (Introducere In qtiinta literaturii. Estetic6 general6. Estetic6
literar6), Bucure*ti, 1926.
www.digibuc.ro
150 DE ANI DE INVÄTAMÂNT FILOLOGIC ROMANESC -TRADITIE I VALOARE 1863-2013 385
Critica dramatica ingrijitä i introducere de Constantin Mdciucd, Bucumti, 1996.

Scrieri critice i estetice, editie ingrijitä cu note i comentarii de Z. Ornea
Gh. Stroia, 1969.
Traduceri:
Sofocle, Antigona, Bucure0i, 1896.
Oedip rege, Bucure0i, 1925.
Shakespeare, Romeo qi Julieta, Bucure0i, 1922.
Othello, Bucure0i, 1923.
Macbeth, Bucure0i, 1925.
IV. Bibliografie:
Dragomirescu, Matei, Mihail Dragomirescu, Sistemul filosofic i estetic,
Bucure0i, 1974.
Maniu, Leonida, Introducere In opera lui Mihail Dragomirescu, Bucure0i,
Ed. Minerva, 1983.
Ornea, Zigu, Trei esteticieni: Mihail Dragomirescu, H. Sanielevici,
P. P. Negulescu, Bucure0i, EPL, 1968.
Popescu, Titu, Mihai Dragomirescu, estetician, Bucure0i, Ed. Minerva,1973.
Tudoria Al., Mihai Dragomirescu, teoretician al literaturii, Bucure0i, Ed.
Minerva, 1981.
Tudurachi, Adrian, Destinul precar al ideilor literare: despre instabilitatea
valorilor In opera lui Mihail Dragomirescu, Cluj, Ed. Limes, 2006.
http://ro.wikipedia.org/wiki/Mihail_Dragomirescu (accesat ianuarie 2013).
http://www.crispedia.ro/mihail_dragomirescu/index.php (accesat ianuarie 2013).
Simut, Ion, Impasul lui Mihail Dragomirescu, in România literard", nr. 44,
2006. www.(ramplet).ro/impasullui_mihail_dragomirescu (accesat ianuarie 2013).
I. Descendent al unei familii de francezi

stabiliti in jurul anilor 1860 la Bârlad §i ulterior
naturalizati. A urmat Liceul Gh. Ro§ca Codreanu"
din Bârlad apoi Liceul Sf. Sava" din Bucure0i,
absolvindu-1 in 1896.
A frecventat i cursurile Scolii Normale
Superioare din Bucure0i obtinând agregatia de
romând i de francezd (1903-1904) 0 a fost numit
profesor titular la Liceul Dimitirie Cantemir" din
Bucure0i. in 1904 a primit o bursa' de studiu in
Franta, la Paris (1904-1909), unde a plecat pentru
studii doctorale. in 1909 a obtinut titlul de doctor in
litere la Sorbona cu teza Le poète Français DROUHET, CHARLES
Maynard (1583-1646). Études critiques d'histoire (n. 22 ianuarie 1879, Barlad,
litteraire, coordonatd de o personalitate a timpului, jud. Vaslui
profesorul Gustave Lanson. d. 8 ianuarie 1940, Bucure§ti)
www.digibuc.ro
in 1909 10 publicd lucrarea de doctorat (de 575 pagini), obtinand pentru ea in

1910 premiul Bordin" al Academiei Franceze.
Dupd 1909 a revenit la Iai, unde a functionat ca profesor suplinitor la
Catedra de francezd a Faculatii de Litere i apoi din 1910, a devenit profesor titular.
Detinea i Catedra de limbd francezd la liceul Dimitrie Cantemir" din Bucure§ti.
in 1915 a devenit profesor la Bucure§ti, urmandu-i lui Pompiliu Eliade, la
Catedra de limbd i literaturd francezd a Faculatii de Litere §i Filosofie, unde a
functionat pand la sfar0tu1 vietii.
in 1911 a fost distins cu Ordinul Coroana Romaniei in grad de Cavaler pentru
meritele sale de profesor universitar la Ia0 §i apoi, a doua oard, a fost distins in 1922
tot cu Ordinul Coroana Romaniei in grad de Comandor. Ulterior a primit din partea
Frantei brevetul Chevalier de la Légion d'Honneur (Cavaler al Legiunii de Onoare.)
II. A activat la diverse reviste, publicand studii de filologie, literaturd
comparatd, literaturd francezd precum: Romania" , Convorbiri Literare", Revue
d'histoire Litteraire de la France", Le Correspondent", La Minerve française",
Mercure de France", Viata Romaneascd", Ideea Europeand", Flacdra".
in 1917-1919 a fost solicitat de Asociatia profesoriilor universitari din Roma
sä vind la Paris impreuna cu alti noud profesori, urmand sà desfd§oare activitdti de
propaganda* pro-romaneascd.
A fost decan al Faculdtii de Litere din Bucure§ti in 1925.
S-a remarcat prin cercetdri in domeniul lingvistic, criticd i istorie literard,
literaturd comparatd.
Este considerat pionier al comparatimului romanesc", cu dubld apartenentd
la cele cloud culturi, francezd i romand cat i o dubld vocatie de lingvist critic
§i literar".
in cercetare a fost adeptul metodei pozitiviste, cu o formatie clasicd de
cercetdtor, de investigare a arhivelor, identificarea documentelor, stabilirea
izvoarelor, integrarea in contextul social, compararea textelor etc. Erudit, spirit
metodic, deschizdtor de drumuri in multe domenii.
A redactat cursuri §i manuale in limba francezd sau romand; a scris
numeroase articole i studii in reviste franceze i romane§ti contribuind esential la
dezvoltarea studiilor franceze la Facultatea de Litere din Bucure§ti. A fost un
profesor de vocatie.
III. Lucrdri:
Les Manuscriscrits de Mainard conserves á la bibliotheque de la Toulouse,
Paris, 1908.
Tableau chronologique des letters du poète François Mainard, Paris, 1909.
Le poète François Mainard, Paris, 1909.
Activitatea literará a lui Pompiliu Eliade, Ia0,1915,23 p.
Istoria poezieifranceze In secolul al XIX-lea, Bucure§ti, 1915.
Istoria teatrului clasic francez, Bucure§ti, 1916.
Curs de literature:" franceza. Secolul al XVIII-lea, Bucure§ti, 1919-1920.
www.digibuc.ro
Villon, Montagne. Curs de comentarii, Bucure§ti, 1923-1924,352 p.

Teatrul francez In secolul XVII. Curs de literaturá franceza. Secolul al
XVIII-lea, Bucure§ti, 1923-1924,600 p.
Vasile Alecsandri §4 scriitorii francezi, Bucure§ti, 1924,310 p.
Teatrul francez En secolul al XVII-lea, Bucure§ti, 1925.
Ronsard, Bucure§ti, 1925.
inceputurile romantismului francez, Bucurqti,1927-1928.
Literatura francezä En secolul al XVIII-lea, Bucure§ti, 1934.
Poezia liricei in Evul Mediu §'i comentarii din Charles d'Orléans 4'i François
Villon, Bucure§ti, 1934.
Boileau ,ci Voltaire, critici literari, Bucure§ti, 1934-1935.
Preromantismul francez (1716-1820), Bucure§ti, 1934-1935.
Romantismul, Bucure§ti, 1937.
Umanismul, Renagerea i Rabelais, Bucure§ti, 1934-1935.
La Chanson de Roland. Poezia Midi medievalei. Trubaduri, François Villon,
Bucure§ti, 1937-1938.
Teatrul romantic, romanul romantic §.i ivirea spiritului realist En epoca
romantic* Bucure0, 1937-1938.
Poezia francezei In secolul al XVI-lea, Bucure§ti, 1938-1939.
Realismul, Bucure§ti, 1938-1939.
Studii de literaturä românei qi comparatá, editie ingrijitä §i postfatä de Silvia
Burdea, prefatä de Zoe Dumitrescu-Bu§ulenga, Bucure§ti, 1983.
IV. Bibliografie:
Agrigoroaie, Valentina, L'étude de la langue-préocupation constante du
professeur Charles Drouhet, in Analele §tiintifice ale Universitätii Ia§i.
Lingvisticä", t. XXVII, 1981.
Alexandrescu, Maria, Bibliographie des articles et des études et ouvrages de
M. Ch. Drouhet, Bucure§ti, f.a.
Mélanges d'histoire littéraire et de littérature comparée offerts á Charles
Drouhet par ses amis, ses collegues et ses anciens éleves á l'occasion du XXX-e
anniversaire de son enseignement á l'Université, Bucure§ti, 1940.
Bucur, Marin, Istoriografia literarä româneascei de la origine pânei la
G. Ceilinescu, Bucure§ti, 1973, p. 260-264.
Mure§eanu-Ionescu, Marina, Dictionarul general al literaturii române
(coord. E. Simion), 2004, II, p.758.
Olteanu, Georgeta, Dic,tionarul scriitorilor români (coordonator M. Zaciu,
M. Papahagi, A. Sasu), Bucure§ti, 1981, II, p. 153-156.
Popa, N. I., Activitatea literarà a lui Charles Drouhet, Ia§i, 1940
Stänescu, Gh., Charles Drouhet i opera sa, fn Analele §tiintifice ale
Universitätii Ia§i. Literatura universald §i comparatd", 1970,2.
www.digibuc.ro
388 ADINA BERCIU-DRÄGNICESCCI
Spiridon, Vasile, 5 febr. 2010 Charles Drouhet fiqii de dictionar -

accesibil la adresa:
http://www.ateneu.info/2010/02/charles_drouhet_%E2%80%93 fi§a-de-dictionar/
(accesat ianuarie 2013).
http://150.uaic.ro/personalitäti/litere/charles_drouheti (accesat ianuarie 2013).
A urmat Scoala Centrald din

Bucure§ti; studii muzicale la Conservatorul
din Bucure§ti apoi a absolvit Facultatea de
Filosofie §i Litere §i pe cea de Drept din
Bucureti.
Din 1948 a fost incadratd ca asistent
universitar la Facultatea de Filosofie i Litere/
Filologie din Bucure§ti, urcand pe rand
A
treptele didactice universitare: lector confe-
rentiar §i din 1971 profesor, §i §efa Catedrei
de Literaturd Universald §i Comparatd.
DUMITRESCU-BUSULEANGA, ZOE in paralel a fost cercetätor, iar din
(n. 20 august 1920, Bucure§ti 1973 director, al Institutului de Istorie §i
d. 5 mai 2006, Mändstirea Väratec, Teorie Literard George alinescu" §i
jud. Neamt) redactor la Editura pentru Literaturd.
in 1974 a fost aleasd membru
corespondent al Academiei Romane §i in 1990 membru titular, ocupand intre 1990-
1994 functia de Vicepre§edinte al Academiei.
Director al Scolii Romane de la Roma 1991-1997 (Academia di Romania). A
fost membrd a Academiei de Stiinte §i Studii Europene din Franta, membrd a
Academia Europaea din Londra, membrd in Comitetul Executiv al Asociatiei
Internation de Literaturd Comparatd.
A fost invitatd sd sustind cursuri la Amsterdam. A desf4urat o intensd operd
de propagare a culturii romane§ti in strdindtate.
La sfar§itul vietii s-a retras la mandstirea Vdratec unde s-a alugdrit sub
numele de maica Benedicta.
Pentru activitatea sa a fost distinsd cu: Premiul special al Uniunii Scriitorilor
din Romania (1986, 1989); Premiul international Herder (1988); Premiul Adelaide
Ristori (1993); Ordine al Merito della Republica Italiana in grad de Comandor
(1978) §i in grad de Grande Ufficiale" (1996); Ordinul bulgar Sfantul Metodiu §i
Chiril (1977); Ordinul National Pentru Merit, in grad de Ofiter (2003).
Filolog, cerceator, critic literar, filosof al culturii, eseist, Zoe Dumitrescu-
Buplenga a publicat articole in numeroase reviste de specialitate: Manuscriptum",
Revista de Istorie i Teorie Literard", Romania literard", Secolul 20", Synthesis" etc.
A fost director al Revistei de istorie i teorie literard" i al revistei Synthesis".
www.digibuc.ro
150 DE ANI DE INV/it/WANT FILOLOGIC ROMÂNESC -TRADITIE J VALOARE - 1863-2013 389
Zoe Dumitrescu-Buplenga, comparatist §i critic literar de formatie anglo-

germand, a manifestat preocupdri de interdisciplinaritate §i de filosofie a culturii.
Este autoarea unor volume de istorie literard, literaturd comparatd, istoria culturii,
analize stilistice i memoralisticd.
A desfd§urat o intensd activitate pedagogicd de care au beneficiat sute de
studenti dar §i sute de oameni care i-au urmdrit emisiunile de radio §i televiziune.
a) Lucrári:
Studii de istorie a culturii:
Ion Creangä, Bucure§ti, Ed. pentru Literaturd, 1963.
Eminescu, Bucure§ti, Ed. Tineretului, vol. Oameni de seamä, 1964.
Surorile Brontë, 1967.
Sofocle ci conditia umana, Bucure§ti, Ed. Albatros, vol. Contemporanul
nostru, 1974.
Eminescu culturi i creatie, Bucureti, Ed. Eminescu, 1976.
Renagerea, umanismul i destinul artelor, Bucure§ti, Ed. Univers, 1975.
Eminescu romantismul german, Bucurqti, Ed. Eminescu, 1986 ed. a II-a,
Bucure§ti, Ed. Universal Dalsi, 1999).
Eminescu. Viatä Creatie Culture", Bucure§ti, Ed. Eminescu, 1989.
stefan Luchian, Bucure§ti, 1993, (in colaborare).
Muzicei ci literature", (in colaborare cu Iosif Sava), Bucure§ti, Ed. Cartea
Româneascd, 1986 (vol. II, 1987; vol. III, 1994).
b) Studii de comparatisticd:
Renagerea, umanismul, ci dialogul artelor, 1971; editia a II-a, revdzutd
addugitd, 1975.
Valori echivalente umanistice, excurs critic §i comparatist, Bucure§ti, Ed.
Eminescu, col. Sinteze", 1973.
Itinerarii prin culture", (culegere de articole grupate in patru capitole:
I. Portrete pentru o istorie a culturii române, II. Literaturi strdine, III. Miscellanea,
W. Gânduri de umanist), Bucure§ti, Ed. Eminescu, 1982.
c) Impresii de cdrátorie:
Periplu umanistic, 1980, Bucure§ti, Ed. Sport-Turism, 1980 (insemndri
eseistice despre Grecia, Italia, Anglia, Suedia, Olanda, Franta).
Memorialisticd:
Caietul de la Veiratec. Convorbiri qi cuvinte de folos, Ed. Lumea Credintei,
Bucureti, 2007.
Participare in volume colective:
Istoria literaturii române. Studii (Bucure§ti, Ed. Academiei Române, 1979),
editie coordonatd de Zoe Dumitrescu Bu§ulenga, care a fost §i autoarea unor studii
din cuprinsul
Miorita (editie ingrijitd i prefatatá de Zoe Dumitrescu Buplenga).
d) Edith prefatate:
Volume ale autorilor: Ioan Alexandru, Hans Christian Andersen, Vasile
Báncila, Johannes Becher, János Bencsik, Amita Bhose, Elvira Bogdan, Ion Luca
www.digibuc.ro
Caragiale, Mircea Cärtärescu, Adelbert von Chamisso, Geoffrey Chaucer, Ion

Creangd, A. J. Cronin, Rosa del Conte, Constantin Dobrogeanu-Gherea, Iosif
Constantin Dragan, Charles Drouhet, Mircea Eliade, Mihai Eminescu, Lucretia
Filipescu, Antonio Fogazzaro, Johann Wolfgang von Goethe, Nicolae Iorga, Nikos
Kazantzakis, Rudyard Kipling, Heinrich von Kleist, George Lazdrescu, Costache
Negruzzi, Radu Niculescu, Camil Petrescu, Al. Philippide, Edgar Allan Poe, Armando
Palacio Valdes, Sammuel Pepys, Friedrich Schiller, William Shakespeare, Veronica
Stanei, Robert Louis Stevenson, I. M. Stefan, Rabindranath Tagore, Elena Teodoreanu,
Guyn Thomas, Claude Tillier, Luigi Ugolini, George Uscdtescu, Vasile Voiculescu v.a.
Cântarea cântärilor (traducere de Ioan Alexandru).
Bibliografia relatiilor literaturii române cu literaturile straine (lucrare
coordonatä de Joan Lupu §i Cornelia $tefänescu).
Crestomatie de literatura romând veche (coordonatori I. C. Chitimia §i
Stela Toma).
IV. Bibliografie:
Ornagiu acad. Zoe Dumitrescu-Buplenga la 80 de ani, Bucure$ti, Ed. Roza
Vânturilor, 2001, 173 p.
Silvestri, Artur, Zoe Dumitrescu Buqulenga, opera încoronatä, Bucure$ti,
Ed. Carpathia Press, 2005, 48 p.
Romania online: Famous Romanians from A to Z: Zoe Dumitrescu Buqulenga
http://ro.wikipedia.org/wiki/Zoe _Dumitrescu_Buplenga (accesat in ianuarie 2013).
Stefänescu, Al., La o notrá lecturli: Zoe Dumitrescu-Bupdenga, R.L.,
nr. 23/2002; accesibil la adresa:www.romlit.ro/zoe_dumitrescu_busulenga (accesat
in ianuarie 2013).
Stefänescu, Al., In Memoriam: Ce urât ne-am purtat cu Zoe Dumitrescu-
Bupdenga, R.L., nr. 19/2006, accesibil la adresa: www.romlit.ro/ce_urât_ne-
am_purtat_cu_Zoe_Dumitrescu_Busulenga (accesat in ianuarie 2013).
I. A absolvit liceul §i apoi Facultatea de Litere

la Bucure§ti, cu lucrarea de licentä sustinutä in 1891
având ca temä Silogismul adversarul sdu Herbert
Spencer. A obtinut imediat o bursä de studii 1892-
1895 cu care a plecat la Paris unde in 1898 i-a luat
doctoratul in Litere la Sorbona cu teza: De l'influence
française sur l'esprit public en Rournanie. Les
origines. Étude sur l'etat de la societé roumaine a
l'époque des regnes phanariotes.
Apoi a fost profesor suplinitor in 1900, titularizat
din 1904 la Facultatea de Litere din Bucure§ti, la Catedra
, de limba §i literatura francezd. A fost directorul Teatrului
ELIADE, POMPILIU National (1908-1911); deputat PNL din 1907, rostind in
(n. 13 aprilie 1869, Bucure§ti Camera Deputatilor câteva discursuri memorabile. A fost
d. 24 mai 1914, Bucure§ti) membru corespondent al Academiei Române din 1912.
www.digibuc.ro
II. Istoric literar, profesor universitar, deputat.

III. Lucrdri:
De l'influence francaise sur l'esprit public en Roumanie. Les origins. Etude
sur l'etat de la societe roumaine a l'époque des regnes phanariotes, Paris, Ernest
Leraux Editeur, 1898.
Histoire des l'esprit public en Roumanie au dix-neuvieme siècle, vol. III,
Paris, 1905 §i 1914.
Ce este literatura? Condifiunile i limitele acestei arte, 1903; reeditare,
Bucure§ti, Ed. Dacia, 1978.
Cursuri:
Filosofia lui La Fontaine, Bucurqti, 1901.
Cu privire la Maurice Maeterlinck, Bucure§ti, 1912.
Grigore Alexandrescu qi dascalii sai francezi, Bucure§ti, 1904.
Gregoire Alexandresco et ses maitres francais, Paris, 1904.
Causeries litteraires, vol. III, 1903.
Influenta franceza asupra spiritului public In România. Originile. Studiu asupra
societátii rondinegi In vremea domniilor fanariote, Bucure§ti, Ed. HumaMtas, 2000.
IV. Bibliografie:
Popescu Spineni, Marin, op. cit. p. 89.
http://www humanitas.ro/Pompiliu Eliade (accesat in ianuarie 2013).
http://www encyclopediaromanieiso/wiki/Pompiliu_ Eliade (accesat in ianuarie 2013).
http:// ro.wikipedia.orglwiki/Pompiliu_ Eliade (accesat in ianuarie 2013).
Silviacalfescu.blogs pot.ro/2011/02/casa-de-pe-chei-pompiliu-eliade.html. (accesat in
ianuarie 2013).
I. La Ia0 a urmat Liceul §i apoi Facultatea

de Litere pe care a absolvit-o in 1889. A fost numit
profesor de gimnaziu la Bdrlad dar ulterior a obtinut
o bursa' de studii in strdindtate la Paris (1889-1891).
Aici s-a specializat in filologie latind §i a absolvit
École des Hautes Études i Collège de France. A
continuat specializarea la Bonn (1891-1892) §i la
Berlin (1892-1894). 4
La intoarcerea in tard Titu Maiorescu i-a

creat un post de conferentiar la Catedra de Literaturd
limbd latind la Facultatea de Litere i Filosofie din
Bucure§ti. Numit agregat in 1902 a fost titularizat in EVOLCEANU, DIMITRIE
1906 ca profesor §i a functionat la Facultate pand in (n.1 octombrie 1865, Botopni,
1935 când s-a pensionat. intre anii 1923-1925 a fost jud. Botopni
decanul Faculatii. impreund cu Mihail Drago- d. 28 iunie 1938, Timi§oara,
mirescu au fost primii conferentiari ai facultdtii. jud. Timi§)
www.digibuc.ro
II. A desfäsurat o activitate deosebit de intensd, un deceniu aproape, de

colaborare la Convorbiri Literare". S-a remarcat prin activitatea didacticd, printr-o
criticà rafinatä de tip parizian dar destul de incisiva, apärând principiile estetice
junimiste. Colaborator la Dictionarul limbii române i autor al unor lucrari de
gramaticä latinl A fost decorat cu Coroana României in grad de comandor.
III. Lucrdri:
Istoria literaturii latine vol. I, Literatura latin6 arhaic6, Bucuresti 1899.
Declinarea latincr, Bucuresti, 1905.
IV. Bibliografie:
http://www.crispedia.ro-dumitru Evolceanu (accesat in februarie 2013).
I. A urmat cursurile co1ii elementare in

comuna natalä, Mälddieni, jud. Teleorman (1942-
1949). A fost licentiat al Facultätii de Filologie
a Universitätii din Bucuresti (1960), doctor in
filologie cu teza Opera literar6 a lui Lucian Blaga.
A parcurs toate treptele carierei universitare de la
asistent la profesor, intre 1960 si 2005. A fost lector
invitat la Universitatea Humboldt din Berlin (1963-
1965) si la Universitatea din Graz (1975-1978). A
fost vreme de aproape patru decenii profesor titular
la Facultatea de Litere a Universitätii din Bucuresti,
unde, spre sfârsitul carierei a detinut functia de sef
GANA, GEORGE al Catedrei de Literaturd. A coordonat Centrul de
(n. 13 ianuarie 1935,
Studii eminesciene al Universitatii din Bucuresti,
cotn. Mälddieni, jud. Teleorman
d. 8 martie 2010, Bucure§ti)
a fost membru al Societätii Goethe din România.
Pentru activitatea sa de critic literar si de
editor a primit Premiul Timotei Cipariu al Academiei Române in 1990 si Premiul
Festivalului International Lucian Blaga de la Cluj-Napoca in 1991.
II. Profesor universitar, critic si istoric literar. A colaborat la diverse reviste
culturale ale epocii, a scris numeroase studii introductive, prefete i cdrti. S-a ocupat,
intre altele, de editarea operei lui Lucian Blaga.A debutat publicistic la Gazeta
Literarä" in 1960 si a colaborat cu diverse articole i studii la România Literard",
Viata Româneascd" etc. Palmaresul muncii sale creatoare a constituit o temelie
trainicd la baza operelor lui Mihai Eminescu, Lucian Blaga, Vasile Alecsandri,
Mihail Sadoveanu, Tudor Vianu.
III. Lucrdri:
Opera literar6 a lui Lucian Blaga, Bucuresti, Ed. Minerva, 1976.
Tudor Vianu lumea culturii, Bucuresti, Ed. Minerva, 1998.
www.digibuc.ro
150 DE ANI DE INVATÂMANT FILOLOGIC ROMÂNESC -TRADITIE I VALOARE - 1863-2013 393
Melancolia lui Eminescu, Bucuresti, Ed. Fundatiei Culturale Române, 2002.

IV. Bibliografie:
Dictionarul general al literaturii romelne, E-K, Bucuresti, Ed. Univers
Enciclopedic, 2005, p. 242-243.
http://ro.wikipedia.org/wiki/George_Gan%C4%83 (accesat in februarie 2013).
http://www.ziarulmara.ro/%E2%80%9Esunt-inca-viu-si-intreg/ (accesat in februarie 2013).
(Lector dr. Catrinel Popa)
I. A absolvit colegiul din Craiova

apoi Facultatea de Litere i Filosofie a
Universitätii din Bucuresti.
in 1921 era profesor de limbd romând JIM
in Cluj; preparator i asistent la Facultatea de

Litere din Cluj.
in perioada 1924-1926, a plecat in
Franta, ca bursier al Scolii românesti de la
Fontenay aux Roses, urmând cursurile la:
College de France si École des Chartes,
specializându-se in normele biblioteconomice
franceze, dar luând cunostintd si de noutätile
americane. in acest rästimp a urmat un stagiu
si la Institutul International de Bibliografie de GEORGES CU-TISTU, NICOLAE
la Bruxelles unde s-a perfectionat in domeniul (n. 1 septembrie 1894, corn. Costesti,
bibliografiei sub indrumarea savantului, inte- jud. Vrancea
d. 11 aprilie 1972, Bucuresti)
meietorul institutului, Paul Otlet.
in 1926 a cdlatorit in Italia si a mers la
Florenta la Scoala de bibliotecari si arhivisti paleografi, condusä de Luigi
Schiaparelli. Aici s-a specializat in formarea i perfectionarea resurselor umane din
domeniul bibliologiei.
Alt stagiu de specializare 1-a efectuat la Leipzig (1928) si Berlin (1932) sub
indrumarea unor mari personalitäti ale biblioteconomiei germane: Fritz Milkau,
Heinrich Uhlendhal,
in 1927 a obtinut titlul de doctor in bibliologie, la Cluj. Era primul doctorat in
bibliologie din România.
Profesor de bibliologie la Scoala Superioard de Arhivisticä (1929-1950) din
Bucuresti.
in perioada 1928-1938 a fost Director al Bibliotecii Facultätii de Litere
Filosofie, nurnit in functie de Ioan Bianu, care era Decan al Facultätii.
1929-1938 Profesor la Colegiul Gh. Lazdr" si la Colegiul Sf. Sava" din
Bucuresti.
in 1932 a obtinut docenta in bibliologie. Era prima din România.
www.digibuc.ro
394 ADINA BERCIII-DRÄGHICESCU
1932-1955 a detinut functia de profesor la Facultatea de Litere §i Filosofie la

disciplina de bibliologie, introdusd in planul de invdtdmant la insistentele lui. Apoi la
sectia de Biblioteconomie a Facultdtii, infiintatd tot de Nicolae Georgescu-Tistu.
1938-1939 a fost inspector de limba romand pentru invdtd-mantul secundar la
Ministerul invdtdmantului.
in rdstimpul 1940-1944 a participat la constituirea Centrului Roman de
Documentare.
intre 1955-1959, a fost cercetdtor principal §i apoi colaborator la Biblioteca
Academiei Romane.
in 1929 a infiintat Sectia de bibliologie la Institutul Social Roman al lui
D. Gusti, sectie care era condusd de Joan Bianu, iar Nicolae Georgescu Tistu era
secretar; dar el a fost sufletul intregii activitdti.
in 1932 a creat §i redactat Buletinul sectiei de bibliologie" a Institutului Social.
II. Personalitate eminentd a bibliologiei §i biblioteconomiei romane§ti,
fondatorul acestor discipline in forma lor modernd.
Promotor strdlucit al §tiintei bibliologice §i al practicii bibliotecare, stdpan
desdvar§it pe domeniul tiintific biblioteconomic §i bibliografic.
Activitatea sa de cercetare a acoperit toate domeniile: istoria cdrtii, a
tipdriturilor romanqti §i a bibliotecilor, organizarea bibliotecilor, documentarea,
bibliografiile; studii despre mari personalitki: Timotei Cipariu, G. Baritiu, Hark
Chendi, Melchisedec §.a.
A lansat o noud conceptie despre biblioteci §i rolul lor in societate, punand
bazele bibliologiei moderne romanqti.
Dar a avut preocupdri in domenii diverse, cum ar fi: istoria teatrului
romanesc, istoria literard, folclor, autor de poezie §i de piese de teatru.
A fost un deschizdtor de drumuri §i un teoretician in multe domenii
bibliologice §i bibliografice. A infiintat prima catedrd de bibliologie din invdtdmantul
superior romanesc, la Universitatea din Bucure§ti unde a consolidat rolul informatiei
ca domeniu de cercetare §tiintificd.
A initiat intocmirea unui vocabular tehnic de bibliologie. Mai intdi in revista
Studii §i cercetdri de bibliologie" §i apoi ideea sa s-a transformat in propunerea la a
X-a Conferintd Genera Fa UNESCO in 1959, de a se adduga la lucrarea deja editatd
Vocabularium Bibliotecarii §i termenii corespunzdtori din practica editoriald §i
biblioteconomicd din Romania.
A contribuit la fixarea termenului de bibliologie, disciplind care inglobeazd §i
sistematizeazd toate cuno§tiintele despre carte; precum §i a celui de bibliotecá: ca
institutie culturald §i sociald deosebitd: biblioteca dinamizeazd ideile, inlesnind
omului de §tiintd sau literatului sd creeze cdrti, iar publicul sd se foloseascd de
bunurile spirituale create".
Ca teoretician al problemelor bibliologice §i bibliografice a scris numeroase
lucrdri, studii §i articole argumentand necesitatea §i importanta organizdrii
www.digibuc.ro
informatiei, a elabordrii unor bibliografli nationale, constituirea unei retele de

informare la nivel national.
De mentionat importanta pe care a acordat-o Nicolae Georgescu-Tistu muncii
intelectuale ca metodd i atitudine practicd. A scris in acest sens numeroase articole
un curs universitar intitulat: Munca intelectualá.
A editat cdteva periodice de specialitate: Buletinul Societdtii Bibliologice",
Scriptum", Buletin Bibliologic", Buletinul cdrtii", Cdminul cultural".
A colaborat la numeroase publicatii românesti: Arhiva Româneascd", Daco-
romania", Revista Istoricd Romând", Studii i Cercetdri de Bibliologie", Studii
Cercetäri de Documentare i Bibliologie", Revista Bibliotecilor", Viata Nour,
Gândirea".
A colaborat la prestigioasa publicatie germand de la Leipzig: Internationale
Bibliographie des Bucherei und Bibliothekswesens, fäcând cunoscute in lume
publicatiile românesti de specialitate.
Ca director al Bibliotecii Facultätii de Litere a initiat schimbul de publicatii si
informatii bibliografice cu marile biblioteci ale lumii: Biblioteca Universitdtii din
California, Biblioteca Nationald din Madrid, Biblioteca Universitätii din Lund
(Suedia), Biblioteca Universitätii din Liov, Varsovia, Leipzig; Biblioteca de Stat
Saltikov Scedrin din Sankt Petersburg.
A fost ctitorul sectiei de Bibliologie la Facultatea de Litere i Filosofie din
Bucuresti al cdrei profesor a fost pând in 1955.
Tot aici a infiintat Centrul de studii bibliologice care a functionat in perioada
1942-1949. Secretar a fost alt mare reprezentant al Bibliologiei românesti, Mircea
Tomescu.
in 1943 a infiintat publicatia centrului: Scriptum. Buletin Bibliologic".
La cursurile i seminariile sale i-a invatat pe studenti tehnica lucrului in
bibliotecd, de la consultarea unor bibliografii pând la problemele de clasificare.
in domeniul bibliografic, Nicolae Georgescu-Tistu a alckuit numeroase
bibliografii ale operelor marilor personalitäti, cum ar fi: Alexandru Odobescu,
Timotei Cipariu, Ilarie Chendi, George Baritiu, episcopul Melchisedec, Perpessicius.
A ridicat prestigiul bibliologiei românesti si al bibliotecarului din tam
noastrd" (Dan Simonescu).
Specialistii din sträindtate au apreciat permanent contributiile stiintifice ale
lui N. Georgescu-Tistu, win numeroasele recenzii fdcute cdrtilor, studiilor
articolelor sale.
Activitatea sa de cercetare, de o viatd, consacratá bibliologiei insumeazd cca:
13 cdrti, 170 articole, 101 recenzii, 5 cronici teatrale.
A imbinat munca didacticd cu o fecundd, laborioasd i competentd activitate
stiintificd ridicând prestigiul bibliologiei românesti pe cele mai Mahe culmi.
in multe probleme a fost un deschizdtor de drum.
A reusit sä insufle studentilor dragostea pentru carte, pentru munca metodicd,
ordonatà si competentd in cadrul unei biblioteci.
www.digibuc.ro
in 1993, Asociatia Bibliotecarilor din invätamant din Romania, a instituit

Premiul Nicolae Georgescu-Tistu.
III. Lucedri:
Intrári En arena, in infrätirea", 2, nr. 285, 2 aug. 1921, 11 p.
Revista periodicelor, in Dacoromania", Cluj, anul HI, 1922-1923, p. 986.
Recenzii, Cluj, Institutul de Arte Grafice Ardealul", 1926, 221 p.
Scrisorile lui Sextil Puvariu. Repertoriul bibliografic En ordine cronologica
in Revista Filologica", Cernauti, 1927.
Actorul Ion Steinescu-Papa, Ed. Revistei Societatea de Maine", 1927, 30 p.
Raport citit la al III-lea Congres al filologilor români, in ziva de 21 mai
1927, Cernauti, Ed. Glasul Bucovinei", 1928, 15 p.
Folklor din judeful Buzau, Bucuresti, Cultura Nationald, 1928, 93 p.
Studiul qi organizarea carlii. Lectia de deschidere a cursului de bibliologie la
sScoala Superioará de Arhivisticei qi Paleografie (22 ian. 1929), Bucuresti,
Bibliofilia, 1929, 25 p.
Bibliografia curentä, primul auxiliar al viintei, in Cuvantul", Bucuresti, 27
febr. 1929, p. 28.
Bibliografia En cadrul cooper-6,-H internationale, in Bibliografia literard
romana a Academiei Romane", seria Studii qi Cercetari, Bucuresti, 1932, p. 342.
Depozitul legal, baza bibliografiei nalionale, in Buletinul Sectiei
Bibliologice", 1, 1932, p. 23-32.
Bibliografia literaturii romane, Bucuresti, 1932, 22 p.
Chemare cat-re toti fogii elevi ai colegiului Sf. Sava, in Revista Colegiului
Sf. Sava", Bucuresti, 9, 1934-1935, p. 15.
Andrei Mureqianu elev, in vol. Ornagiul lui Constantin Kiritescu, Bucuresti,
Cartea Romaneasca, 1935, p. 17.
Ion Ghica, scriitorul cu prilejul unor texte inedite, Bucuresti, 1935, 199 p.
Cataloagele de biblioteca, o problerna tehnicei qi culturala, Institutul Social
Roman, Bucuresti, 1936, 70 p.
Bibliografia publicatiilor privitoare la cultura romlineascei veche Entre anii
1933-1934, Bucuresti, 1935, 35 p.
Prernisele unui vocabular etnic de bibliologie, in Studii si cercetäri de
bibliologie", Bucuresti, 1936, p. 221-230.
Pregeitirea bibliotecarului qi a bibliografului, Bucuresti, 1937, 30 p.
Orienteiri bibliologice, Bucuresti, 1938.
Dotia scrisori de propaganda nationala ale lui Ion Ghica, in Arhiva
Romaneascä", Bucuresti, 1941, p. 4.
Un cioban: Badea Callan In serviciul Unirii Rornemilor, in vol. omagial
C. Giurescu, 1944, Bucuresti, p. 265.
ilia o scrisoare a lui Ion Ghica adresatei lui Vasile Alecsandri, in Arhiva
Romaneascr, tom 9, Editura Fundatiei Culturale M. Kogälniceanu, Bucuresti,
1944, p. 6.
www.digibuc.ro
150 DE ANI DE INVATAMANT FILOLOGIC ROMANESC -TRADITIE $1 VALOARE - 1863-2013 397
Bibliotecile in cadrul documenterrii, in Buletinul Centrului Român de

Documentare", Bucure§ti, nr. 2, 1944. p. 4-5.
Truda unui sfert de veac 1914-1944, Bucure§ti, 1945, 39 p.
Curs de bibliologie, 1945-1946, Universitatea Bucure§ti, Facultatea de Litere
§i Filosofie, 1947, 184 p.
Originalul scrisorilor GhicaAlecsandri, Bucure§ti, Ed. Fundatiei Culturale
M. Kogdlniceanu, 1946, 22 p.
Scris 0 carte. Istorie, tehnica, semnificatie. Curs, Bucure§ti, 1948, 224 p.
Cântarea ceirlii, Bucure§ti, 1957, 100 p.
Perioada folclorica a culturii 0 bibliotecilor din România, in Studia
Bibliologica", vol. III, MCMLXIX (1959), Bucure§ti, Universitatea Bucure§ti, Insti-
tutul Pedagogic, Facultatea de Filologie, sectia de Biblioteconomie, p. 177-204.
Márturiile Arhiereului Narcis Cretulescu despre inceputurile bibliotecilor
române0i. in: Biserica Ortodox6 Româner , Bucure§ti, 1961, p. 1102.
Activitatea bibliologic6 a lui Alexandru Odobescu, in Studii §i cercetäri de
bibliologie", V, Bucure§ti, Editura Academiei Române, 1963, p. 135-152.
Vocabular de bib/iologie, Centrul de Documentare Stiintificä al Acadeiniei
Române, 1966, 70 p. (in colaborare).
Bibliografia scrierilor 1914-1969, Bucure§ti, 1969, 33 p.
Preocuperri bibliologice la Institutul Social Român, in Probleme de
bibliologie", Bucure§ti, 1970, p. 121-130.
Din främânteirile de inceput ale bibliologiei române, in vol. Cartea 0
bibliotecile, Bucure§ti, 1972, p. 267-268.
Cartea qi bibliotecile. Studii de bibliologie, editie ingrijia §i studii intro-
ductive de Dumitru Bäläet, Ed. Stiintificd, 1972, 360 p.
Articole apärute in periodice strdine:

Emil Picot et ses travaux relatifs aux Roumains, in Mélanges de l'Ecole
Roumaine en France", 1926, p. 182.
Correspondance d'un secretaire princier en Roumanie: Emil Picot, in
Mélanges de l'Ecole Roumaine en France", Paris, 1926, 7 p.
Les bibliotheques et la bibliographie roumaine, in Revue des bibliotheques",
Paris, 1927, p. 4.
Publicazioni storiche rumene dalla quera in poi, in Arhivio istorico
italiano", Firenze, 1930, p. 8.
Bibliographie Historique de la Presse Roumaine, in Bulletin of the
International of Historical Sciences", Paris, 1934, p. 76.
Fritz Milkau 0 biblioteconomia germanei, in Revista Limbii §i Culturii
Germane", Bucure§ti, 9 p.
IV. Bibliografie:
Berciu-Drdghicescu, Adina, Personalitati, p. 55-64.
Bulutd, Gheorghe, Civilizatia bibliotecilor, p. 117-119.
www.digibuc.ro
Idem, Bibliologie româneascd, p. 37-38.

Buluta, Gheorghe, Petrescu, Victor, Galeria bibliologilor români, p. 31-33.
Petrescu, Mihai, Un nume pentru istoria bibliotecilor, in Biblioteca", 1992,
nr. 6, p. 16-17.
Simonescu, Dan, Profesorul N. Georgescu-Tistu qi bibliologia românä, in
Revista bibliotecilor", nr. 9,1969, p. 552-555.
Vasilescu, Emil, N. Georgescu Tistu 0 opera dedicata cártii, in
Biblioteca", nr. 8,2004, p. 249-251.
- I. S-a näscut in comuna Chiojdul Mic din

judetul Buzäu, intr-o familie de mo§neni §i a
absolvit §coala primard in sat. A urmat apoi liceul
_., Petru §i Pavel" din Ploie§ti, Facultatea de Litere
din Bucurqd la sectia istoricä. intre profesorii ale
cäror cursuri le-a audiat s-au numärat Ioan
Bogdan, Nicolae Iorga, B. P. Hasdeu, Dimitrie
Onciul, acesta din urmä impresionându-1 mai ales
datoritä metodei sale de lucru caracterizatä prin
rigoare. Admiratia fatä de D. Onciul 1-a
F
determinat sä-1 aleagd drept coordonator al
lucrärii de lice* cu tema Re latiile Tárii
GIURESCU, CONSTANTIN Româneqti cu Ungaria pad la urcarea lui Mircea
(n. 10 august 1875,
cel Bátrân pe tron, sustinutd in 1898.
sat Chiojdul Mic, jud. Buzdu
Finalizarea studentiei i-a asigurat
d. 15 octombrie 1919, Bucure§ti)
inceperea carierei didactice, Ctin Giurescu
pdtrunzând in invätämântul secundar ca profesor la liceele din Foc§ani, Buzäu i
Bucure§ti. Interesat de cercetarea istoricä, a obtinut de la Casa Scoalelor bursa
Iosif Niculescu" care i-a permis sa studieze la Viena intre 1903-1906, prilej de a
descoperi in arhivele de aici documente despre istoria Olteniei in perioada
ocupatiei austriece, domnia lui Constantin Brâncoveanu, problema granitelor spre
Ardeal in secolul al XVIII-lea, documente pe care le-a introdus in circuitul
§tiintific §i le-a valorificat in studii valoroase precum Contributii la studiul
cronicilor muntene sau Documente §4 regeste privitoare la Constantin
Brâncoveanu.
II. Parcursul profesional a fost presdrat de succese. in 1908 a fost numit de
D. A. Sturdza §ef al serviciului arhivelor din cadrul Ministerului Afacerilor Sträine.
Priceperea i capacitatea organizatoricä in postul indicat nu au rdmas neobservate,
pentru ele find decorat cu Steaua României in grad de Ofiter. Un an mai târziu,
prezenta teza Capitulatiile Moldovei cu Poarta otomana, in baza cäreia a obtinut
doctoratul in istoria românilor. in acela§i an a devenit membru al Comisiei istorice a
www.digibuc.ro
României, infiintatd de Spiru Haret cu scopul editdrii documentelor relative la

istoria nationald in conformitate cu normele §tiintifice. Tot acum a fost acceptat ca
membru corespondent al Academiei Române. Anul 1912 marcheazd stabilirea
contactului cu invdtdmântul universitar, mai intâi in calitate de conferentiar.
Prelegerile lui despre istoria românilor incepând cu secolul al XVII-lea se remarcau
prin sobrietate, inaltul nivel §tiintific al expunerii fundamentat cu precddere pe
materiale arhivistice inedite, ceea ce a condus la scurtd vreme la incadrarea cursului
sdu de istorie modernd §i contemporand in programa de studiu a Facultatii de Litere
*i Filosofie, iar ulterior, in 1918, la crearea unei Catedre de istorie modernd §i
contemporand al cdrei titular a fost numit.
Nu pot fi neglijate nici colaborarea sa la realizarea Dictionarului Academiei
Române ori detinerea in 1918 a functiilor de director, rector al Seminarului Normal
Superior §i de director in cadrul Ministerului Afacerilor Strdine.
Constantin Giurescu, intre altele, s-a remarcat prin rigoarea pe care a §tiut sd
o imprime muncii sale decenii la rând, find cunoscut faptul cd niciodatd nu scria
inainte de a efectua o solidd investigatie bibliograficd, analizând tot ce apdruse pând
in acel moment in legdturd cu subiectul care II preocupa. Mai mult, a avut pretentia
de ali axa scrierile pe informatii inedite culese cu migald din arhive, pe care le
valorifica i le interpreta cu pricepere ajungând uneori la concluzii senzationale in
problemele cercetate.
III. Lucrdri:
Contributiuni la studiul cronicilor muntene, Bucure§ti, 1906, 160 p.
Contributiuni la studiul cronicilor moldovene, Bucure§ti, 1907, 37 p.
Documente qi regeste privitoare la Constantin Brâncoveanu (impreund cu
N. Dobrescu), Bucurqti, 1907, 435 p.
Capitulatiile Moldovei cu Poarta otomand, Bucure§ti, 1908, 65 p.
Oltenia sub austrieci. Documente, I, Bucurqti, 1909, 320 p.
0 carte despre politica externei a lui Rareq, Bucure§ti, 1910.
Letopisetul tärii Moldovei de la Istratie Dabija peter la domnia a doua a lui
Antioh Cantemir, Bucurqti, 1913, 112 p.
Izvoadele lui Tudosie Dubeiu, Miron Logofeit qi Vasile Demian, Bucure§ti, 1914.
Studii de istorie socialä Vechimea rumâniei in Tara Romemeascil qi legätura
lui Mihai Viteazul, ed. a II-a, Bucure§ti, 1943, 352 p.
IV. Bibliografie:
Boia, Lucian, Germanofilii. Elita intelectualá româneascei in anii primului
reaboi mondial, Bucure§ti, Ed. Humanitas, 2009, p. 227-228.
Enciclopedia istoriografiei romemegi, p. 155-156.
Giurescu, C. C., Note biografice despre Constantin Giurescu, Bucure§ti, 1944.
www.digibuc.ro
I. A fost fiul lui Constantin Giurescu §i

A
tatd1 istoricului Dinu C. Giurescu. Studiile elemen-
tare, liceale i universitare le-a urmat la Bucure§ti
6.7
ultimele find incununate cu obtinerea ficentei i a
doctoratului. Potrivit obiceiului epocii, desdvâr§irea
intelectuald a realizat-o in Occident, la Paris.
Revenirea in tard a coincis cu inceputul
activitdtii universitare. Din 1920 ocupând pe rând
urmdtoarele functii: asistent al Muzeului National
de antichitäti Bucure§ti, profesor la ficeul din
Foc§ani, conferentiar suplinitor din 1926, profesor
agregat incepând cu anul 1927 la Facultatea de
Litere din Bucure§ti.
intre 1927-1930 a fost director al
GIURESCU, CONSTANTIN C. Fundatiei Ion C. Brätianu", iar in 1933 a figurat
(n. 13/26 octombrie 1901, Focpni,
ca director al Revistei istorice române", membru
jud. Foc§ani
d. 13 noiembrie 1977, Bucure§ti)
al Scolii române din Franta (1923-25). Profesor
la Facultatea de Litere (1926-1948) §i apoi la
Facultatea de Istorie din Bucure§ti (1963-1975), cercetkor §tiintific principal la
Institutul de Istorie N. Iorga" (1956-1963). A fost deopotrivd fondator al institutului
de Istorie Nationald (1941); fondator al Revistei Istorice române" (1931);
participant la congrese i reuniuni ineternationale.
S-a implicat i in viata politicd prin adeziunea la PNL-Gh. I. Brdtianu
(deputat in perioada 1932-1937). Dupd instaurarea regimului autoritar carlist a fost
numit rezident regal al tinutului Dundrea de Jos (februarie 1939), ministru secretar de
Stat responsabil cu organizarea FRN (Frontul Rena$terii Nationale), 28 septembrie
1939-4 martie 1940 i ministru al Propagandei Nationale in guvernul Gheorghe
Tätärescu (4 martie 4 iulie 1940).
In timpul negocierilor pentru incheierea unui armistitiu cu Natiunile Unite a fost
trimis ca reprezentant neoficial din partea lui Mihai Antonescu la Istanbul (1943-1944).
Dupd actul de la 23 august 1944, s-a aldturat grupdrii liberal-tdaresciene (1946-1948).
Prigoana lansatd de comunisti la adresa celor care s-au remarcat printr-o activitate
politicd i profesionald notabild i care au detinut demnitdti publice nu putea
ocoleascd. A fost arestat in dimineata zilei de 6 mai 1950, inclus In lotul demnitarilor"
inchis la Sighet timp de 5 ani. Eliberat la 5 iulie 1955, cu domiciliu obligatoriu la
Mdzdreni, raionul Brdila; a revenit la Bucure§ti, in sânul familiei la sfâr§itul anului 1955.
Membru al Academiei RSR din 1974. Pentru meritele sale a fost decorat in
anul 1971 cu Ordinul Meritul Stiintific cl. I, iar in anul 1966 a primit premiul
Nicolae Bdlcescu" al Academiei RSR.
II. Istoric, una din personalitätile de frunte ale istoriografiei române§ti, a avut
o activitate §tiintificd de peste 50 de ani in domeniul istoriei medievale i moderne
române§ti, abordând insd i probleme din domeniul istoriei contemporane. Autor
prolific, opera sa numdrd peste 350 de lucrdri, zeci de studii, recenzii §i articole.
www.digibuc.ro
150 DE ANI DE INVÄTÄMÂNT FILOLOGIC ROMÂNESC -TRADITIE 5I VALOARE 1863-2013 401
III. Lucrdri:
Legiuirea lui Caragea, un anteproiect necunoscut, Bucure§ti 1923.
Le voyage de Niccolo Barsi en Moldavie, 1925.
Les manuscrits roumains de la bibliothèque nationale, Paris, 1925.
Consideratii asupra istoriografiei românegi In ultimii 20 ani, Väleni, 1926.
Contributiuni la studiul marilor dregátorii En sec. XW,ci XV, 1926.
Un manuscript miscelaneu, 1926.
Uciderea vizirului Mohammed Tobani Buiuc, 1926.
Nicolae Milescu Spátarul, 1927.
Organizarea financiará a Tárii Românegi, 1927.
Une relation inedite sur la campagne de Pierre le Grand en Moldavie, 1927.
Din istoria nou'd a Dobrogei, 1928.
Despre Vlahia Asae,stilor, 1931.
Statut de l'Institut balcanique de recherches historiques, 1932.
Ureche ci Simion Dascálul, Letopisetul Tárii Moldovei, 1934.
Istoria Românilor, 5 vol., 1935-1946.
Principatele române la Enceputul secolului al XIX-lea, 1957.
Istoria Bucuregilor din cele mai vechi timpuri pliná En zilele noastre,
Bucure§ti, 1966.
Transilvania En istoria poporului român, Ed. Stiintificd, 1967.
Contributii la studiul originilor dezvoltärii burgheziei române peinä la
1848, 1972.
Jurnal de ceilätorie, Bucure§ti, Ed. Sport-Turism,1977.
IV. Bibliografie:
http://ro.wikipedia.org/wiki/Constantin_C._Giurescu (accesat in februarie 2013).
http://www.bibliotecametropolitana.ro/Uploads/Giurescu_cumulat.pdf (accesat in
februarie 2013).
http:/Ibiografii.famouswhy.ro/constantin._c_giurescu/
Enciclopedia istoriografiei romanegi, p. 156-157.
E
I. A absolvit Facultatea de Litere i Filosofie din

Bucure§ti, find licentiat in filologie clasicd i limba
romând (1922). intre 1924-1929 a studiat la Paris, unde a
obtinut diploma la École Pratique des Hautes Études
§i-a sustinut doctoratul la Sorbona cu o tezd de lingvisticd
indo-europeand. Revenit la Bucure0, a imbrdtipt
activitatea didacticd §i, paralel, publicd studii in diverse GRAUR, ALEXANDRU
periodice. (n. 9 iulie 1900, Boto§ani,
II. in anii 1941-1944, cdnd, din cauza politicii jud. Boto§ani
antisemite, elevi §i profesori evrei au fost indepdrtati din d. 9 iulie 1988, Bucure§ti)
www.digibuc.ro
§colile i universitkile române§ti, a infiintat §i a fost direc-torul Liceului particular

evreiesc. in 1946 a fost incadrat in invdtdnantul superior §i va functiona ca profesor la
Facultatea de Litere §i Filosofie i apoi de Limbd i Literaturd romand din Bucurqti
pând in 1970. intre ardi 1954-1956 a fost decan al Facultätii de Filologie, iar intre
1955-1974 a fost director al Editurii Academiei.
Activitatea sa §tiintificd insumeazd o bibliografie bogatd cuprinzdnd studii de
filologie clasicd, etimologie, lingvisticd generald, foneticd i fonologie, gramaticd,
onomasticd, lexicologie §i de cultivare a limbii romdne. A sustinut ani in §ir emisiunea
radiofonicd Limba Noastrd", iar in Revista Cultului Mozaic"; a detinut o rubricd pc
teme lingvistice, semnaldnd apropieri intre cuvintele din diferite limbi. Este autorul
unor valoroase studii i articole apdrute in revistele de specialitate ale secolului trecut,
precum i al unor importante volume de lingvisticd, la unele dintre acestea find
coordonator. impreund cu Iorgu Jordan §i Ion Coteanu, a fost redactor responsabil al
noii serii a Diclionarului limbii române (DLR). A coordonat volumele de Studii de
gramaticei (1956-1961) §i Probleme de lingvistica generalá (1959-1967).
Calitatea intelectuald i soliditatea activitdtii §tiintifice au justificat cooptarea sa
intre membrii unor institutii culturale prestigioase, precum: Societatea de Lingvisticd
din Paris (1921), Academia RPR (unde a fost ales membru titular in 1955), Societatea
de Studii Clasice (al cdrei pre§edinte a fost intre 1958-1988). Meritele i-au fost
recunoscute cu ocazia inmandrii mai multor premii precum: Premiul Bibesco al
Societdtii de Lingvisticd din Paris (1932,1936), Premiul de Stat (1954), Om de §tiintd
emerit (1964).
III. Lucrdri:
Nom d'agent et adjectif en roumain, Paris, Ed. Champion, 1929.
incercare asupra fondului principal lexical al limbii române, Bucurqti, Ed.
Academiei, 1954.
Studii de lingvisticä generalä, Bucure§ti, Ed. Academiei, 1955 (variantd
noud, 1960).
Fondul principal al limbii române, Bucure§ti, Ed. Stiintificd, 1957.
Introducere in lingvisticei, Bucure§ti, Ed. Stiintificd, 1958 (ed. a II-a, 1965;
editia a Ill-a, 1972).
Evolutia limbii române. Privire sinteticei, Bucure§ti, Ed. Stiintificd, 1963.
Etimologii românegi, Bucure§ti, Ed. Academiei, 1963.
La romanité du Roumain, Bucure§ti, Ed. Academiei, 1965.
The Romance Character of Romanian, Bucurqti, Ed. Academiei, 1965.
Nume de persoane, Bucure§ti, Ed. Stiintifick 1965.
Tendintele actuale ale limbii române, Bucure§ti, Ed. Stiintificd, 1968.
Scrieri de ieri i de azi, Bucure§ti, Ed. Stiintificd, 1970.
aritmeticá, Bucure§ti, Ed. Stiintificd, 1971.
Nume de locuri, Bucure§ti, Ed. Stiintificd, 1972.
Lingvistica pe Intelesul tuturor, Bucure§ti, Ed. Enciclopedicd, 1972.
Gramatica azi, Bucure§ti, Ed. Academiei, 1973.
www.digibuc.ro
150 DE ANI DE INVATAMÂNT FILOLOGIC ROMANESC -TRADITIE I VALOARE 1863-2013 403
Mic tratat de ortografie, Bucure§ti, Ed. Stiintificd, 1974.

Alte etimologii românegi, Bucure§ti, Ed. Academiei, 1975.
Capcanele" limbii române, Bucure§ti, Ed. Stiintificd §i Enciclopedicd, 1976.
Dictionar de cuvinte cálátoare, Bucure§ti, Ed. Albatros, 1978.
Cuvinte inrudite, Bucure§ti, Ed. Stiintificd §i Enciclopedicd, 1980.
Dictionar al gmelilor de limba, Bucure§ti, Ed. Academiei, 1982.
gramaticá, Bucure§ti, Ed. Academiei, 1987.
Ortografia pentru toti, Bucure§ti, Ed. Teora, 1995.
Lucrdri colective:
Scurtei istorie a lingvisticii, Bucure§ti, Ed. Stiintificd, 1961 (in colaborare cu
Lucia Wald; editia a II-a, 1965; editia a III-a, 1977).
Gramatica limbii române, editia a H-a, revdzutd §i addugitd, Bucure§ti, Ed.
Academiei, 1963; 1966 (coordonare).
Istoria limbii române. I. Limba latinä, Bucure§ti, Ed. Academiei, 1965
(redactor responsabil).
Tratat de lingvisticä generalá, Bucure§ti, Ed. Academiei, 1972 (in colaborare).
IV. Bibliografie:
ro.wikipedia.org/wiki/Alexandru_Graur (accesat ianuarie 2013).
http:www.edusoft.ro/rol/Alexandru Graur.php (accesat ianuarie 2013).
I. A urmat studiile liceale la Suceava, apoi

a frecventat cursurile universitare de filologie clasicd
la Viena (1905-1907) cu Hans Von Armin, E. Jodl,
E. Bormann, mari personalitdti ale perioadei, precum
§i la Universitatea din Cernduti cu Sextil Pu§cariu
(1907-1909). GRECU, VASILE
in 1919 §i-a luat doctoratul in filologie i litere (n. 31 iulie 1885,
la Cernduti cu teza Fauna qi flora in sistemul filosofic Mitocul Dragomirnei,
al lui Platon. jud. Suceava
Dupd 1909 a functionat ca profesor la Cernduti, d. 27 mai 1972, Bucure§ti)
la liceul Aron Pumnul" §i apoi la Constanta.
Din 1920 a fost numit profesor la Catedra de studii sud-est europene a
Universitätii din Cernduti, transformatd in 1922 in Catedra de bizantinologie unde a
functionat pând in 1938.
intre 1937-1938 a ocupat urmdtoarele functii: decan al Facultätii de Litere
din Cernduti, secretar al Institutului de istorie §i lingvisticä, membru al Comisiei
regionale pentru monumentele istorice ale Bucovinei.
O vreme a fost redactor al revistelor Candela" §i Codrul Cosminului".
in 1936 a fost ales membru corespondent al Academiei Române, iar in 1938
a fost chemat la Bucure§ti la Facultatea de Litere unde, impreund cu Nicolae
Bdnescu, a fost succesorul lui Demostene Russo la Catedra de Bizantologie.
www.digibuc.ro
in 1947 a fost epurat din Facultate de cätre Comisia epurdrilor din

Universitatea din Bucure0i (S. Stoilow, Al. Rosetti, P. P. Stänescu), reträgându-se de
la catedrä §i continuând sä activeze la Institutul de istorie al Academiei 0 ca profesor
la liceul Mihai Viteazul" din Bucure0i.
in 1948 a fost suprimat i din Academia Roman&
in 1963 a fost ales pre§edinte al Societätii de studii bizantine §i In 1971 a fost
vicepre§edinte de onoare al Asociatiei internationale de Studii Bizantine.
Colaborator al sectorului de istorie a dreptului de la Institutul de Istoriei al
Academiei.
A prezidat in 1971 la al XIV-lea Congres international de Studii bizantine
tinut la Bucure0i.
II. Filolog, bizantinist prin vocatie, erudit prin formatie, a läsat o valoroasä
operd §tiintificd, contributie ce insumeazä zeci de studii §i de volume privind istoria
§i literatura Bizantului, editii critice de texte ale cronicarilor bizantini.
A fost unul dintre fondatorii §colii române0i de bizantinologie.
Un alt domeniu, de interes §i profunde investigatii a fost acela al legiuirilor
române0i §i al artei bizantine.
A dovedit o temeinicie extraordinarä in cercetarea codicelor grece0i, in
stabilirea paternitätii manuscriselor 0 a fost un perfect cunoscätor al literaturii
bizantine i post bizantine. Savant inegalabil a däruit posteritätii o opera' de mare
trdinicie.
Format la woala austriacd de editare criticd 0 0iintificd a izvoarelor, a dat exce-
lente editii critice ale izvoarelor bizantine, insotite 0 de traducerea lor in limba romând.
III. Lucräri:
Influenta bizantina In literatura romana, Cernduti, 1933.
Car-1'i de pictura bisericeasca bizantina, Cernduti, 1936.
inveitaturile lui Neagoe, domnul Teirii Romanegi (1512-1521), insotitei de o
introducere qi de traducere In romemege, Bucure0i,1942, 243 p.
Istoricul bizantin Duca. Omul §.i opera sa, Bucure0i, 1947.
Legiuirea Caragea, Bucure0i, 1956.
Pravilniceasca condica 1788, Bucure0i, 1957.
Ducas. Istoria turco-bizantinei (1341-1462), Bucure0i, 1958, 504 p.
Critobul din Imbros. Din domnia lui Mahomed al II-lea. Anii 1451-1467,
Bucure0i, 1963, 379 p.
IV. Bibliografie:
Balacciu, Jana, Chiriacescu, Rodica, op.cit, p. 134-135.
Enciclopedia istoriografiei romaneoi, p. 163-164.
http://ro.wikipedia.org/wiki/Vasile Grecu (accesat in februarie 2013).
http://www.crestinortodox.ro/memoria-zileilvasile-grecu-137024.html (accesat in
februarie 2013).
http://atlas.usv,ro/www/cadrunet/CC14/16grecu.pdf (accesat in februarie 2013).
www.digibuc.ro
150 DE ANI DE INVATAMANT FILOLOGIC ROMANESC -TRADITIE 5I VALOARE 1863-2013
405
I. Absolvent, in 1950 al liceului Sf. Sava"

din Bucure§ti (1942-1950), a urmat apoi sectia de
limbi germanice a Facultatii de Filologie din cadrul
Universitatii din Bucure§ti, obtinând diploma de -
licenta in limba §i literatura englezd in 1954.
in perioada 1954-1958 a lucrat ca redactor
la Editura de Stat pentru Literaturd §i Arta. A
functionat apoi ca muzeograf la Muzeul de Arta al
R.S. Romania intre 1960-1963 §i apoi ca redactor- '1
§ef la Editura Meridiane (1963-1968).
in 1968 a fost numit director al Directiei
Artelor in Comitetul de Stat pentru Culturd §i Arta.
Din anul 1961 a functionat ca profesor asociat GRIGORESCU, DAN
la Catedra de literaturd universald i comparatd a (n. 13 mai 1931, Bucure§ti
Facultatii de Filologie din Bucure§ti. in 1990, a fost d. 15 aprilie 2008, Bucure§ti)
titularizat profesor. A fost §eful Catedrei de Literaturd
comparata a Facultatii de Filologie i apoi de Litere a Universitatii din Bucure§ti, intre
anii 1980-1984 §i din 1990 pand la pensionarea sa in 2001.
in acest rdstimp, in 1969, si-a sustinut, la Bucure§ti, doctoratul cu teza
Shakespeare in cultura romeinä moderna.
in perioada 1970-1971 a fost trimis ca lector in SUA, sustinând cursuri de
istorie §i culturd româneasca §i de literaturd comparatd la Universitatile din Seattle,
Portland §i Los Angeles.
intre 1971 §i 1974 a fost director al Bibliotecii Române din New York.
in 1987 a fost redactor §ef la revista Arta". A fost §i director al Institutului
de Istorie i Teorie Literard George Cdlinescu". Din 1965 a fost membru al
Asociatiei Internationale a Criticilor de Ara iar din 1974 a fost vicepre§edinte al
Asociatiei Internationale de Istoria Culturii.
Din 1993 a fost membru corespondent al Academiei Române §i din 2004,
membru titular la sectiunea de Istoria Artei.
in 1966 i s-a conferit Ordinul Muncii clasa a III-a; Meritul Cultural clasa a
III-a in 1968. in 1969 a primit Premiul pentru criticd al Uniunii Arti§tilor Plastici din
Romania; in 1973 a fost onorat cu Premiul Emerson, acordat de Asociatia Americana
de Istoria Culturii; in 1980 Academia R.S.R. i-a decernat premiul
B. P. Hasdeu"; in 1977 a primit Medalia de Aur a Asociatiei Criticilor Americani
pentru lucrarea sa Dictionar cronologic. Literatura americaná.
in 2002 a fost decorat cu Ordinul National Pentru Merit" in grad de Cavaler.
II. Istoric literar, eseist, critic literar, traducator, anglist, profesor de literaturd
comparatd, critic de artd §i istoric al artei, a fost discipolul lui Tudor Vianu.
Autor a numeroase studii §i publicatii de specialitate, traducator al lui
Shakespeare in limba romând, autor a numeroase studii de specialitate, de istoria
artei, de literaturd comparatd; a ingrijit numeroase editii de restituire a operelor
profesorului Dragos Protopopescu, Petru Comarnescu §i Alice Voinescu.
www.digibuc.ro
Personalitate complexd, a acordat o atentie egalä artelor plastice i textului

literar. Critic de artä reputat, a fost unul din cei mai buni cunoscdtori ai Cubismului,
Pop-Art-ului, Avangardei.
III. Lucrdri:
Shelley, Bucure§ti, 1962.
Trei pictori romani de la 1848, Bucure§ti, 1968.
13 scriitori americani, Bucure§ti, 1968.
Expresionismul En literatura qi aria, Bucure§ti, 1969.
Romanul realist in secolul al X1X-lea (in colaborare cu Sorin Alexandrescu),
Bucure*ti, 1971.
Shakespeare En cultura romana moderna, Bucure§ti, 1971.
Cubismul, Bucure§ti, 1972.
Arta americana, Bucure§ti, 1973.
Directii in poezia secolului XX, Bucurqti, 1974.
Pop Art, Bucure§ti, 1975.
Pictura lui Ion Pacea, Bucure§ti, 1976.
Literatura americana. Dictionar cronologic, Bucure§ti, 1977.
Marile canioane, Bucure§ti, 1977.
Michaela Eleutheriade, Bucure§ti, 1978.
Pictura lui Ion Gheorghiu, Bucure§ti, 1979.
Constelatia gemenilor, Bucure§ti, 1979.
Istoria unei generatii pierdute: expresionivii, Bucure§ti, 1980.
Brancuqi, Bucure§ti, 1981.
Ion Säligeanu, Bucure§ti, 1981.
Vasile Celmare, Bucure§ti, 1982.
Aventura imaginii, Bucurqti, 1982.
Eugen Popa, Bucure§ti, 1983.
Grafica lui William Blake, Bucure§ti, 1983.
Bradut Covaliu, Bucure§ti, 1984.
Gh. ,5am, Bucure§ti, 1984.
Realitate, mit, simbol: un portret al lui James Joyce, Bucure§ti, 1984.
La nord de Rio Grande, Bucure§ti, 1985.
Înainte qi dupa Columb, Bucure§ti, 1986.
Cumintenia pamantului, Bucure§ti, 1987.
Vasile Kazar, Bucure§ti, 1988.
Arta engleza, Bucure§ti, 1989.
A History of Romanian Art (in colaborare cu Vasile Drägut), Bucure§ti, 1990.
Introducere In literatura comparatä, vol. I: Teoria, Bucure§ti, 1992.
NeliniVile istoriei culturii, Bucure§ti, 1992.
Intre cucuta qi coca-cola, Bucure§ti, 1993.
Calatoriile domnului Rubens, Bucure§ti, 1994.
Columb qi insulele zburatoare, Bucure§ti, 1994.
www.digibuc.ro
Necunoscutul de la Ambasada Frantei. Un episod al biografiei lui Giordano

Bruno, Bucuresti, 1995.
Dictionar alfabetic al literaturii americane, Bucuresti, 1996.
Pietrele de la Stonehenge tac, Bucuresti, 1997.
Brâncu§i qi arta secolului XX, Bucuresti, 1998.
Romanul american al secolului XX, Bucuresti, 1999.
Jocul cu oglinzile, Bucuresti, 2000.
Civilizatii enigmatice din Nordul Americii, Bucuresti, 2001.
Povestea artelor surori. Introducere En ekphrasticei, Bucuresti, 2001.
Brâncu# # arta moderna, Bucuresti, 2001.
Istoria literaturii americane En date, Bucuresti, 2002.
Dictionarul avangardelor, Bucuresti, 2003.
Editii:
Alice Voinescu, "intedniri cu eroi din literatures' §.i teatru, Bucuresti, 1983.
Petru Comarnescu, Kalokagathon, introd. edit., Bucuresti, 1985 (in colabo-
rare cu Florin Toma).
Byron, Opere, IIV, introd. edit., Bucuresti, 1985-1990 (in colaborare cu
Lia-Maria Pop).
Dragos Protopopescu, Fenomenul englez, IIII, introd. edit., Bucuresti, 1996
2003 (in colaborare cu Horia Florian Popescu).
Traduced:
Bernard Shaw, Teatru, IV, Bucuresti, 1956.
W. Shakespeare, Zadarnicele chinuri ale dragostei, in W. Shakespeare,
Opere, Bucuresti, 1956 (in colaborare cu Ion Frunzetti).
Henric al VW-lea, in W. Shakespeare, Opere, XI, Bucuresti, 1963.
Visul unei nopti de vará, in W. Shakespeare, Teatru, Bucuresti, 1964.
Poeme, Bucuresti, 1975.
Poveste de iarner, in W. Shakespeare, Opere complete, Bucuresti, VID, 1990.
Rudyard Kipling, Cartea junglei, ed. 2, III, Bucuresti, 1969 (in colaborare
cu Mihnea Gheorghiu).
Cântecul bizonului. Din literatura pieilor royii, introd. trad., Bucuresti, 1978.
Casa cu multe ferestre. Critici marxigi americani, pref. trad., Bucuresti, 1981.
Puiul de ren, Basme eschimose, Bucuresti, 1996.
IV. Bibliografie:
http://ro.wikipedia.org/wiki/Dan_Grigorescu (accesat in ianuarie 2013).
http://www.curierulnationalsolEveniment/2008-04-
23/Dan+Grigorescu%3A+Stralucit+reprezentant+al+traditiei+umaniste+romanesti
(accesat in ianuarie 2013).
http://www.romlitro/dan_grigorescu_1931-2008 (accesat in ianuarie 2013).
www.digibuc.ro
I. Dimitrie Gusti, intemeietorul

sociologiei române§ti, s-a ndscut la Ia§i, unde a
studiat dreptul, iar apoi s-a format la §coala
sociologicd germand, la Leipzig §i Berlin, unde a
avut ca dasai savanti precum: Friedrich Paulsen,
Wilhelm Wundt, Karl Büchner, Karl Lamprecht,
E. Durkheim, Franz von Liszt, Gustav von
Schmollen §.a. in 1904 §i-a sustinut teza de
doctorat cu tema Egoism qi altruism. Despre
motivatia sociologicá a vointei practice. A fost
EL, profesor la Ia§i (1910-1920) §i apoi, din 1920,
191,4 profesor la Bucure§ti, la Facultatea de Filosofie §i
Litere, Catedra de esteticd, eticd i sociologie.
GUSTI, DIMITRIE in 1923 a sustinut la Academia Romând
(n. 13 februarie 1880, Ia§i, jud. Ia§i discursul ski de receptie Fiinta §i menirea
d. 30 octombrie 1955, Bucure§ti) academiilor". A fost presedintele Academiei
Române (1944-1946) §i ministru al Instructiunii,
Cultelor i Artelor in guvernul Vaida-Voievod (iunie-octombrie 1932).
A fost invitat intre 1935-1937 sd tind prelegeri la universitdtile din Berlin,
München §i Leipzig, care i-au acordat titlul de Doctor Honoris Causa. De asemenea,
a sustinut prelegeri la marile universitati americane, la Chicago, Yale §i Harvard. in
1939 a devenit membru corespondent al Academiei de Sainte Morale §i Politice din
Paris. A fost membru al Societdtii de Sociologie din Geneva, Berlin, Londra, al
Institutului International de Sociologie, al Societätii de Stiinte Sociale de la Tokio, al
Societatii de Sociologie Masaryk" din Praga. intre 1946-1947 a conceput §i realizat
Institutul Social al Natiunilor de la New York.
II. Personalitate complexd, sociolog, filosof i om politic, Dimitrie Gusti este
fondatorul i conducdtorul Scolii sociologice de la Bucure§ti. A initiat i condus:
Asociatia pentru Stiintd i reformd sociald (1919-1921), Institutul Social Român (1921-
1939, 1944-1948), Institutul de Stiinte Sociale al României (1939-1944), Consiliul
National de Cercetdri Stiintifice (1947-1948) §i initiatorul Legii serviciului social. in
1939, prin Legea serviciului social se institutionaliza, pentru prima oard in lume,
cercetarea sociologicd imbinatd cu actiunea sociald practica §i cu pedagogia sociald.
A organizat incepând din 1910 cercetdri sociologice pe teren §i a utilizat Inca
de la acea vreme mijloace fono, foto §i cinematografice in cadrul procedeelor §i
tehnicilor sale de investigatie. Sistemul sau a stat la baza cercetdrii satelor de cdtre
echipe studente§ti interdisciplinare. A creat, in 1936, impreund cu Victor Ion Popa,
H. H. Sthal §i Gh. Foc§a, Muzeul Satului din Bucurqti.
in 1919 a avut initiativa fonddrii revistei Arhiva pentru Stiintd i Reforma
Sociald" (1919-1943) i a celei de Sociologie Româneascd" (1936-1944). S-a ocupat
de organizarea pavilioanelor române§ti la expozitiile universale de la Paris (1937) §i
New York (1939). A organizat un program românesc la Societatea de Radiodifuziune. A
coordonat activitatea Oficiului National al Cooperatiei. La Universitatea Bucure§ti, a
www.digibuc.ro
creat Oficiul Universitar. A contribuit la infiintarea Casei Autonome a Monopolurilor

Regatului Romdniei 5i a editurii Cultura Nationald.
in 1947 a fost silit sd se pensioneze iar in anul urmkor a fost exclus 5i din
Academia Romând.
in 1915 Dimitrie Gusti a publicat primele studii de sociologie a fázboiului 5i de
eticd. A conferentiat pe tema partidului politic, pe teme de politicd externd a Romdniei 5i
pe teme privind federatia statelor europene. in lucrdrile sale a abordat numeroase teme 5i
domenii, de la sociologie la filosofie, psihologie, drept, presd, teoria economicd, dar 5i
aspecte privind organizarea administrativd. Dimitrie Gusti considera sociologia drept
5tiintd a societkii ca totalitate, iar realitatea sociald ca pe un sistem complex de cadre 5i
de manifestki paralele ale unor unitki sociale. Dimitrie Gusti s-a bucurat de o apreciere
deosebitd in epocd. Considera cd societatea se compune din unitki sociale, adicd din
grupki de oameni legati intre ei printr-o organizare activd 5i o interdependentd
sufleteascd, esenta societkii este vointa sociald.
A fundamentat metoda monograficd, metodd ce presupune abordarea
simultand, multidisciplinard a subiectului pe cadre 5i manifestdri, folosind echipe de
speciali5ti din domeniul 5tiintelor sociale, medici, ingineri, invdtkori etc.
A fost decorat cu Steaua Romdniei in grad de Comandor.
Mircea Vulcanescu remarca cd: Gusti stia filosofie ca un doctor ie5it din
5colile filosofice germane, citind pe greci 5i latini in original. $tia economie politicd
mai mult deck altii, de specialitate chiar, elev flind al lui Karl Bucher. Stia
psihologie ca unul ce i5i ddduse doctoratul cu Wundt. Oricare ar fi fost problema
push' in discutie, in domeniul 5tiintelor sociale, Gusti iti era superior, mai ales prin
memoria sa exceptionald, care tinea proaspätä o eruditie extraordinard".
III. Lucrdri:
Egoism und Altruis, Leipzig, Druck von Max Schmersow vorm. Zahn &
Boendelee, 1903, XII + 67 p.
Sozialwissenschaften. Soziologie, Politik und Ethik, in ihrem einheitlichen
Zusammenhang. Prolegomena zu einem System, Berlin, Carl Heymanns Verlag,
1909, 48 p.
Introducere la cursul de Istoria filosofiei grecegi, eticá qi sociologie,
Bucure5ti, Institutul de arte grafice Carol Göbl, 1910, 28 p.
Sociologia reizboiului, Bucure5ti, Editura C. Sfetea, 1915, 108 p.
Comunism, socialism, anarhism, sindicalism ,si bolpvism, Bucure5ti, Tip.
Gutenberg", 1920, 61 p. (reed., 1993).
Etica (curs). 1929-1930, Bucure5ti, 400 p. (litogr.).
Curs de eticò. 1931-1932, Bucure5ti, 264 p. (Universitatea din Bucure5ti) (litogr.).
Sociologia militans. Introducere In sociologia politicei, Bucure5ti, Institutul
Social Romdn, 1934, XII + 614 p.
La Monographie et l'Action monographique en Roumanie, Paris, td. Domat-
Montchrestien, 1935, 72 p. (ed. a II-a, 1937).
Cunoavere qi actiune in serviciul natiunii, vol. III, Bucure5ti, Institutul de
Stiinte Sociale al Romdniei, 1939, 1940, VIII + 271 + 261 p.
www.digibuc.ro
La science de la réalité sociale. Introduction a un système de sociologie,

d'étique et de politiqu,. Paris, Félix Alcan, P.U.F., 1941, 220 p.
Curs de sociologie. 1945-1946, Bucure§ti, [1946] (litogr.).
Sociologia militans. Cunoavere ci actiune in serviciul natiunii, vol. III
Bucure0i, Fundatia Regele Mihai I", 1946, VI + 524 + IV + 396 p.
Opere, vol. IVII, Bucure§ti, Editura Academiei, 1968-1993. (I Sistemul de
sociologie, eticä politicei, A. Sociologia, 1968, 563 p.; II B. Etica, 1969, 485 p.;
III C. Politica, 1979, 499 p.; IV C. Politica, 1970, 420 p.; V Fragmente
autobiografice. Autosociologia unei vieti, 1971, 437 p.; VI doc., glos., ind., sum.
anal. al ed., 1977, 272 p.; VII autoanalize, corn., doc., màrturii, 1993, 248 P.).
IV. Bibliografie:
Anuarul Universitätii din Bucure0i" 1925-1926, Bucure§ti, 1927, p. 126.
Dictionarul operelor filosofice romemegi, coord. Ion Iano§i, Bucure0i, Ed.
Humanitas, 1997, p. 204-205, 287-288.
Dictionar de sociologie, trad. Mariana Tutuianu. Completdri privind sociologia
romaneasca dr. Maria Larionescu, Bucure0i, Ed. Univers Enciclopedic, 1996, p. 122-123.
Coandä, Lisette, Curta, Florin, Mic dictionar de sociologie, Bucure0i, Ed.
ALL, 1994, p. 68-76.
Marinescu, Constantin, Dimitrie Gusti i Koala sa, Bucure0i, Ed. Felix-Film
1995, p.7-18.
Vulcänescu, Mircea, Scoala sociologicei a lui Dimitrie Gusti, Bucure0i,
Institutul Social Roman, 1937.
http://ro.wikipedia.org/wiki/Dimitrie_Gusti (accesat in ianuarie 2013).
http ://wwww.biblioteca. as e.ro/resurs e/resurse_electronice/autor_lucrari.php?aut==9
http://sociologie.dreamstylaer.ro/gusti.htm (accesat in ianuarie 2013).
http://www.icr.ro/praga/creativitate-si-inovatiddimitrie-gusti.html (accesat in ianuarie 2013).
(Conf. dr. Octavia Luciana Madge)
I. Scoala primara a urmat-o in satul natal

trecand apoi la liceul Unirea" din Foc§ani §i
terminandu-1 la liceul teoretic mixt loan Slavici" din
Panciu, recent infiintat. A absolvit liceul in 1951 0
apoi a dat imediat examen de admitere la Facultatea de
Filologie din Bucure0i, sectia Limbd i Literaturd
Romand. in facultate a avut §ansa de a urma cursurile
§i seminariile tinute de acade-micienii: Tudor Vianu,
HANTA, ALEC lorgu Iordan, Al. Rosetti, de profesorii universitari:
(n. 22 aprilie 1931, Jaques Byck, Zoe Dumitrescu-Bqulenga, G. C. Nico-
com. Soveja, jud. Putna lescu, §i multi altii. A absolvit-o in 1955, la Limbd §i
d. 2008, Bucure§ti) Literaturd Romand sustinand lucrarea de diploma cu
www.digibuc.ro
tema Limba poeziilor lui George Toplirceanu sub coordonarea acad. Al. Rosetti. La
terminarea facultätii a fost numit (prin repartitie guverna-mentald), in 1956,
preparator principal la Catedra de Istoria Literaturii Române a Institutului Pedagogic
de 4 ani din Bucuresti. Peste doi ani, in 1958 a fost numit asistent la Catedra de
Istoria Literaturii Române a Facultätii de Filologie a Universitätii din Bucuresti. A
urcat apoi, treaptd dupd treaptd, toate gradele didactice: lector in 1963, conferentiar
din i 97 i, in sfârsit, in 1991 profesor.
in 1970 a obtinut titlul de doctor in Stiinte filologice cu lucrarea Idei ci forme
literare la romemi. Doctoratul 1-a inceput cu academicianul Tudor Vianu,
terminându-1 singur in urma decesului conducätorului. Lucrarea de doctorat
publicat-o in 1985 sub titlul Idei qi forme literare pemá la Titu Maiorescu.
in toti acesti ani, patru decenii i jumdtate cât a functionat in invdtdmântul
superior, a desfäsurat numeroase alte activitdti, unele remunerate, altele nu.
Mentionäm dintre acestea: inspector dc specialitate in cadrul Directiei invätämântului
Superior din Ministerul invätämântului; lector de limbd i civilizatie româneascd la
Facultatea de Litere i Stiinte Umane a Universitätii din Toulouse si apoi la aceea din
Montpellier; director adjunct al Cursurilor de yard, de limbä, literaturd, istorie si arta
poporului roman, tinute sub auspiciile Universitätii din Bucuresti la Sinaia.
in cadrul Facultatii de Limbd si Literaturd Romând a fost pe rând prodecan
(1978-1984), decan (1984-1989) si director al Colegiului Universitar de Admi-
nistratie si Secretariat (1991-2000).
intre 1985-2008 a fost presedinte al Societätii de Stiinte Filologice, filiala
Bucuresti, iar in anul 1990 a devenit membru al Uniunii Scriitorilor din România.
II. in plan stiintific, a fost un neobosit i pasionat cercetätor, remarcându-se
prin originalitatea cercetkii si a gândirii i prin muncd deosebitd. A inceput, precum
dascalii säi, cu etapa de perfectionare, pe care a fäcut-o in domeniul literaturii clasice
romantice, urmând cursurile organizate de Facultatea de Litere din Rennes, la Saint-
Malo (Franta). A fost preocupat mereu de cercetarea unor probleme noi, de clarificarea
unor pete negre" din literatura româneascd chiar dacd acestea nu erau de naturd sà
socheze. Spre exemplu, stabilirea anului, lunii si a zilei editärii de ckre I. H. Rddulescu
a primului numär din Curierul de ambe sexe". Cercetkile intreprinse in bibliotecile
din Toulouse si Montpellier au condus la descoperirea unor aspecte mai putin
cunoscute, cum ar fi relatiile lui Vasile Alecsandri cu miscarea felibrilor (miscare de
renastere a literaturii i limbii provensale) sau reactiile pozitive ale unor mari
personalitki ale culturii i literaturii franceze fatd de misckile de emancipare a
populatiei aromâne din regiunea balcanicd (Victor Hugo, Mistral s.a.). A avut
contributii remarcabile i in ceea ce priveste opera urmätorilor reprezentanti ai
literaturii române: St. O. Iosif, Mihail Sadoveanu, George Topârceanu, Camil Petrescu.
Un loc aparte in cercetarea sa 1-a ocupat gândirea i contributia literarä a lui
Simion Mehedinti, originar tot din tinuturile Vrancei, din Soveja.
Profesor de vocatie, timp de patru decenii i jumätate, studentilor, docto-
ranzilor, masteranzilor le-a fost i dascál i sfkuitor.
www.digibuc.ro
412 ADINA BERCHI-Dla GHICESCU
III. Lucrdri:
Ideea de patrie in literatura romând, Bucuresti, Ed. Minerva, 1976,362 p.
Idei qi forme literare pânii la T. Maiorescu, Bucuresti, Ed. Minerva, 1985,4.16 p.
Modele de analize literare 0 stilistice. De la Budai-Deleanu la Zaharia
Stancu, Bucuresti, Ed. Albatros, 1971, Editia all-a, revdzutd si adäugitä.
De la Budai-Deleanu la 51tefan-Augustin Doina, Bucuresti, Ed. Albatros, 1989.
Colaboräri la volume colective:

Contemporanul 0 scriitorii lui, in Istoria Literaturii Române (Tratat), vol. III,
cap. Epoca marilor clasici, Bucuresti, Ed. Academiei, 1973, p. 555-586.
Începuturile literaturii române moderne, in Sinteze de literaturei româná,
Bucuresti, Ed. Didacticd si Pedagogica, 1981, p. 5-20.
Literatura romând. Specific. Momente fundamentale ale evolutiei ei, in
Introducere 'In cultura §'i civilizatia poporului român, (coord. Ion Coteanu si Florin
Popescu), Bucuresti, Tipografia Universitätii Bucuresti, partea I, 1988, p. 171-203;
partea a II-a, 1988, Tudor Arghezi, p. 118-124.
Contributions et la connaissance des relations franco-roumaines dans la deuxième
partie du XX-e siècle, in vol. Hommage a Louis Michel, Montpellier, 1979,32 p.
Editii:
Panait Istrati, Ciulinii Báráganului, Mo§. Angliei. Antologie, prefatei, tabel
chronologie, aprecieri critice, Bucuresti, Ed. Ion Creangd. 1972, p. 5-25.
Calistrat Hogas, In Muntii Neamtului, Bucuresti, Ed. Tineretului, 1968, p. 5-18.
Calistrat Hogas, Pe drumuri de munte. Antologie qi prefatei, note finale de...,
Bucuresti, Ed. Tineretului, 1968, p. 5-25.
Ion Agarbicean, File din cartea naturii, Bucuresti, 1980, p. 5-9.
Victor Hugo. Anul '93, Bucuresti, Ed. Universitard, 1972, p. 5-21.
Anton Pann, Povestea vorbii. Antologie, prefatei, tabel cronologic, aprecieri
critice, Bucuresti, Ed. Albatros, 1973; editia a 11-a, revdzutä, a apärut la aceeasi
editurä, in 1987, p. 1-28.
Vasile Alecsandri, Doine. Lácrimioare. Märgáritarele. Suvenire. PosY'atä 0
bibliografie. Bucuresti, Ed. Minerva, Seria Arcade, 1984, p. 244-247.
Mihail Sadoveanu, Nicoard Potcoavá. PosYatá i bibliografie. Bucuresti, Ed.
Minerva, Seria Arcade, 1986, p. 361-389.
Tudor Vianu, Arta prozatorilor români. PosY'ates qi bibliografie, Bucuresti,
Ed. Minerva, 1988 p. 357-379.
loan Adam, Rátácire. Sybaris. Prefatei de..., Bucuresti, Ed. Minerva, 1984,
p. 5-50.
Simion Härnea, Locuri legende vreincene, Bucuresti, Ed. Sport-Turism, 1984.
Ion Ghica, Din vremea lui Caragea. Scrisori cátre V. Alecsandri, Bucuresti,
Ed. Minerva, 1992, p. 231-247.
Panait Istrati, Ciulinii Báráganului, Bucuresti. Ed. Aldo Press, 1995, p. 4-10.
www.digibuc.ro
S. Mehedinti, Premise concluzii la Terra, editia a II-a, Bucuresti, Ed. Viata

Româneascd, 1998, postfatd, p. 265-279.
Titu Maiorescu, Critice, Bucuresti, Ed. Fundatiei Culturale Române, 1996.
IV. Bibliografie:
Berciu-Draghicescu, Adina, Schitä biografica Profesorul Alec Hama la 70
de ani, in Buletinul Colegiului Universitar de Administratie si Secretariat.
Arhivisticd-Biblioteconomie-Biroticd", II. Omagiu Alec Hantd 70 de ani, Bucuresti,
Ed. Universifdtii din Bucuresti, 2002, p.7-15.
http://www.crispedia.ro/Alec_Hanta (accesat in februarie 2013).
http://ro.wikipedia.org/wiki/Comuna_Soveja,_Vrancea (accesat in februarie 2013).
I. Descendent al unei vechi familii boieresti cu

preocupdri culturale remarcabile, fdcut studiile
liceale la Chisindu i Harkov. A urmat Facultatea de
Drept la Harkov, apoi a ocupat pe rând numeroase
functii, cu predilectie didactice. A fost judecdtor la
Cahul (1859); profesor de geografie, istorie
statisticd la Scoala Centrald din Iasi; bibliotecar la
Biblioteca Nationald din Iasi (1859-1869); profesor la
Universitatea din Bucuresti (1874), Facultatea de
Litere i Filosofie; Director General al Arhivelor
Statului (1876-1900). A fost membru a numeroase
Academii europene i americane: membru al
Academiei Române (1877); membru al Societdtii de HASDEU, BOGDAN
Lingvisticd din Paris; membru al Academiei PETRICEICU
Imperiale din St. Petersburg, membru al Academiei (n. 16 februarie 1838,
Regale din Belgrad, membru al Societdtii Academice Cristinesti (azi Ucraina)
din Sofia, al Academiei din New York; al Societdtii d. 25 august 1907, Campina,
Neolingvistice din Baltimore si al altor societäti jud. Prahova)
academice. A fost membru in Parlamentul României,
deputat de Slatina, din partea Partidului Liberal. A primit de cloud ori Premiul
Heliade Rddulescu" al Academiei Române, in 1880 si 1881.
A participat la numeroase congrese i reuniuni internationale.
II. Spirit enciclopedic, savant, contributii in variate domenii ale stiintei dar
mai ales in acelea ale istoriei, filologiei, lingvisticii; editor de izvoare, publicist,
literat, jurist, economist. Organizator pe baze moderne a Arhivelor Nationale.
A efectuat cercetdri in marile biblioteci i arhive din Viena, München,
Londra, Paris, Budapesta, Belgrad, Cracovia, Petersburg s.a.; creatorul unor
frumoase opere beletristice. A dominat câteva decenii viata stiintificd i culturald a
României. Cunosator a 10 limbi strdine, antice i moderne. Vastitatea eruditiei Il va
inscrie aldturi de D. Cantemir in traditia enciclopedia a românilor si-1 va impune in
rândul marilor personalitäti europene.
www.digibuc.ro
414 ADINA BERCIU-DRA GIIICESCU
A editat revistele: România" (1858-1859), Foaea de istoria romând"

(1859), Foitä de istorie §i literaturd" (1860), Din Moldova" (1862-1863), Arhiva
Istoricd a României" (1864-1868), Aghiutd, foaie umoristicd, satiricd 0 criticd"
(1863-1864), Foaia Societdtii Românismul" (1870-1871), Revista Literard §i
§tiintificd" (1876), Revista Noud" (1887-1894), Apdrarea Nationald" (1902) a. .
A editat ziarele: Columna lui Traian" (1870-1889); Traian, ziar politic,

literar, §tiintific 0 industrial" (1869-1870), Columna", Lumina" (1863) v.a.
A fost cel mai mare istoric al generatiilor sale. Pentru Istoria criticá a
românilor, vol. IH. 1872-1875, i s-a acordat de care Academia Romând Marea
medalie de aur.
Una din laturile predilecte ale activitdtii sale a fost aceea de editor de izvoare
istorice. Pasiunea pentru sursele istorice, pentru arhive in general 1-a caracterizat
toatd viata. A publicat documente din arhivele §i din bibliotecile din lard, dar 0 din
strdindtate. A manifestat o preocupare deosebitd pentru carte §i biblioteci. in 1859 a
fost custode la Biblioteca Scoalelor din Ia0, unde a donat 4000 de volume. in 1860 a
fost custode la Biblioteca Nationald din Ia0, numit cu sprijinul lui Al. Ioan Cuza. in
aceastä calitate a alcdtuit un Proiect de organizare 0 completare a Bibliotecii
Nationale. Aici a recomandat alcdtuirea sistemului fi§elor mobile, alcdtuirea
catalogului alfabetic 0 pe materii; s-a preocupat de: achizitii, sald de lecturd, birouri
pentru personal, dulapuri pentru cdrti; pdstrarea 0 conservarea fondului de carte
printr-un mobilier adecvat; o atentie deosebitd a avut-o pentru local; apoi s-a
interesat de legdtura de carte, cre§terea colectiilor prin achizitii 0 donatii. Era
conceptia biblioteconomicd a lui B. P. Hasdeu pe care o va dezvolta §i pentru
biblioteca documentard a Arhivelor Statului (Bucure§ti 0 Ia0).
Ind din anii de §coald B. P. Hasdeu a fost preocupat sd-0 alcdtuiascd o
biblioted personald addugând mereu la cdrtile mo0enite de la tatd1 ski, altele §i
altele. Si-a purtat-o dupd el, peste tot pe unde a peregrinat, precum melcul casa sa,
imbogdtind-o necontenit.
Nu au lipsit din Biblioteca sa cdrtile provenind din familie, cu traditii
culturale, nici cdrtile ce o vor pregdti pe Iulia Hasdeu pentru mund 0 creatie.
Addpostia mai intai in locuintele proprii, apoi in clddirea Arhivelor Statului
0 mai târziu in Castelul de la Câmpina, dupd moartea sa, survenitd in 1907,
biblioteca s-a impr4tiat.
Din fericire o mare parte din ea a ajuns in fondul bibliotecii documentare a
Arhivelor Statului de la Bucure0i, constituitd 'hid din anul 1862.
Partea din biblioteca Hasdeu aflatd la Arhive este constituitd din 541 de titluri
periodice §i 3757 volume de cdrti incepând cu tipdrituri române0i vechi, cdrti rare
strdine §i lucrdri de filologie 0 istorie contemporand.
0 mare valoare o reprezintd §i cele 600 de cdrti cu semraturi, insemndri,
note, ad-notdri, ex-librisuri §i autografe din biblioteca lui B. P. Hasdeu aflätoare
la Arhivele Statului. Printre personaliatile cdrora au apartinut cdrtile sale mentio-
ndm: Gh. Bibescu, C. I. Brdtianu, D. Bolintineanu, Alex. Odobescu, D. Onciul,
N. Densu§eanu, Gr. Tocilescu, V. A. Urechia, A. D. Xenopol.
www.digibuc.ro
Fondul documentar al bibliotecii lui Hasdeu de la Arhivele Statului este sporit

de insemndrile, notele, schitele, desenele, versurile Iuliei Hasdeu aflate pe sutele de
carti din biblioteca familiei.
Ca director general al Arhivelor Statului, B. P. Hasdeu s-a preocupat de
evidenta documentelor, mai ales a celor medievale, de buna lor conservare, a fdcut
demersuri pentru construirea unui local nou, a angajat prin concurs, personal de
inaltd calificare §i competentd, a depistat documente referitoare la istoria românilor
in arhive si biblioteci strdine.
Din initiativa lui s-a creat colectia de Manuscrise alcdtuitd din condici de
documente in copii sau originale ale asezdmintelor ecleziastice §i care a fost pusd sub
administrarea Bibliotecii documentare a Arhivelor Statului de la Bucure§ti.
A realizat numeroase studii despre istoria cdrtii §i a tiparului care sunt
rdspândite in toatd opera sa, in lucrdrile de istorie, filologie, folclor. S-a preocupat de
tiparul românesc impdrtindu-1 in 3 etape: macariand (1500-1520); marciand (1540
1560); coresiand (1570-1580).
in ziarele sale, Traian", Columna lui Traian", avea rubrici intregi
consacrate Bibliografiilor.
0 activitate deosebitä a deadsurat pentru inzestrarea Bibliotecilor docu-
mentare ale Arhivelor Statului cu arti de la Bucuresti §i Ia§i. Astfel a achizitionat
lucrdri de istorie, lingvisticd, geografie, enciclopedii etc. Le cumpdra de la librdrii si
anticariate din lark de la librdrii din strdindtate in aldtoriile sale in strdindtate de la
librari si anticari cunoscuti. A folosit si schimbul de publicatii, fie proprii, fie ale
Arhivelor. Alegea opere utile dar si rare, de mare valoare.
A organizat §i dezvoltat si biblioteca de la Facultatea de Litere si Filosofie
din Bucuresti.
Activitatea sa stiintificd se poate rezuma in 2236 de titluri cuprinzând:
lucrdrile, studiile si articolele sale, bibliografii, recenzii, discursuri. Semnaldm câteva
doar, pe cele mai cunoscute:
III. Lucrdri:
Arhiva istoricá a Romemiei, t. 1-4, Bucuresti, 1864-1868.
Istoria criticei a românilor, Bucuresti, vol. III, 1873-1875,316 p.
Cuvente den Beitrâni, tom 1,1877, tom 2,1878; tom 3,1881.
Cronica lui Zilot Românul, 1884.
Etymologicum Magnum Romaniae, 4 vol., 1886-1898.
IV. Bibliografie:
Berciu-Drdghicescu, Adina, B. P. Hasdeu editor al revistei Arhiva istoricei
a Romemier, in Caietul seminarului special de stiinte auxiliare ale istoriei",
Bucuresti, vol. III, 1992, p. 244-250.
Brânceanu, Lidia, Geneza unei lucrári: Istoria criticei a românilor" scrisd de
Care B. P. Hasdeu. Documente de arhivá, in Caietul Seminarului special de stiinte
auxiliare ale istoriei". Opuscula bibliologica, genealogica, Bucuresti, vol. III, 1992,
p. 234-241.
Bulutd, Gheorghe, Petrescu, Victor, Bibliologie româneascei, p. 30.
www.digibuc.ro
Crihand, Marcel, Bogdan Petriceicu Hasdeu, Bucure§ti, Ed. Recif, 1996, 160 p.
Dictionar enciclopedic romiln, vol. 2, Bucure*ti, 1964, p. 205.
Dima, Elena, Valoarea documentará a fondului de carte din biblioteca
B. P. Hasdeu de la D.G.A.S., Bucuregi, in Caietul seminarului special de §tiinte
auxiliare ale istoriei", Bucurqti, vol. III, 1992, p. 251-257.
Dragomirescu, Iuliu, Ideile 0 faptele lui Bogdan Petriceicu Hasdeu, editie
criticd de I. Opripn, Bucure*ti, Ed. Saeculum Vizual, 2007, 287 p.
Opripn, I., Romanul vietii lui B. P. Hasdeu, Bucure§ti, Ed. Minerva, 1990;
ed. a II-a, cu titlul B. P. Hasdeu sau setea de absolut, Ed. Vestala, 2001.
Tabacu, Jenica, Amurgul demiurgului. Ultimii ani de viatá ai lui B. P. Hasdeu,
Bucure0, Ed. Saeculum Vizual, 2007, 239 p.
I. Clasele primare le-a urmat la Turnu-Severin.

La Craiova a fost elevul Colegiului Carol I"; a
urmat apoi Facultatea de Litere §i Filosofie din
Bucure§ti, sectia de limbi clasice. in 1927 a obtinut
licenta cu calificativul Magna Cum Laude. Intre
1927-1929 a urmat cursuri de specializare la
Sorbona. Revenit in tara si-a sustinut doctoratul la
Facultatea de Litere §i Filosofie din Bucurqti
obtinand acela§i calificativ: Magna Cum Laude. Din
1929 a fost profesor la Colegiul Gh. Lazär" din
Bucure§ti §i in paralel, asistent la Catedra de limba
HERESCU, I. NICOLAE §i literatura latind la Facultatea de Litere din
(n. 6 decembrie 1906, Bucurqd. Aici a parcurs pe rand toate treptele
Turnu-Severin, jud. Mehedinti ierarhiei universitare: conferentiar (1932), profesor
d. 15 august 1961, Zürich (Elvetia)
din 1935 §i pand in 1945. A fost desemnat §i
membru permanent in Consiliul Ministerului Educatiei. A intemeiat la Craiova in 1926
revista de filologie clasicd Favonius". in 1929 a contopit-o cu revista Orpheus" care
apdrea la Bucure§ti, sub conducerea profesorilor de la Facultatea de Litere, rezultand
publicatia Revista Clasicd" condusä de el §i impunand-o in plan international. in 1934
a editat impreund cu Ion Pilat i Vasile Voiculescu revista Pleiada". A colaborat cu
versuri, eseuri, prozd la reviste precum: Universul Literar", Ramuri", Drum Drept",
Flamura", Gandirea", Revista Fundatiilor Regale", Viata literarä", Adevärul
Literar i Artistic". A coordonat, la Paris, volumul Ovidian consacrat aniversdrii a
2000 de ani de la n4erea poetului. in 1939 a infiintat §i apoi I-a condus pand in 1945,
Institutul de Studii Latine din Bucure§ti, institutie de prestigiu in lumea europeanä. A
fost membru al Academiei de Stiinte Morale i Politice §i al Société des Études Latines
din Paris. in 1939 a fost ales Pre§edinte al Societätii Scriitorilor Romani; in 1940 a fost
directorul Fundatiilor Culturale Regale Carol r. in 1944, la evenimentele de la 23
august se afla in Portugalia unde fusese invitat pentru sustinerea unor prelegeri
www.digibuc.ro
150 DE ANI DE INVÄTÄMANT FILOLOGIC ROMANESC -TRADITIE I VALOARE 1863-2013 417
universitare. in acest context a aflat cd fusese exclus din invdtdmânt §i a decis sà

rdmând in exil. S-a stabilit ulterior in Franta, la Paris, unde a fost animatorul micrii
literare din exilul românesc" §i a functionat i ca profesor universitar de latind. Si-a
continuat activitatea publicisticd i literard.
II. Poet, prozator, publicist, eseist, traducdtor §i editor a ldsat o opera
valoroasd §i diversificatd.
III. Lucrdri:
Conu Tache. Schita, 1923.
Nica a lui Tudorache Megiqu. Povestiri, 1925.
Cartea de lumina. Versuri, 1926.
Pentru clasicism. Fapte. Idei. Oameni. 1926-1936, Bucure§ti, 1937.
Milliarum, vol. III, Bucure§ti, 1941.
Caiete clasice, Bucure§ti,1941.
Bibliografia clasicii En Romania (anii 1928-1939), (in colaborare cu Maria
Marinescu-Himu §i F. C. Stoenescu).
Biblioraphie de la litterature latine, Paris, 1943.
Traduceri:
Francis James, Poezii alese (in colaborare cu Ion Pilat), Bucure§ti, 1927.
Linia lui Horatiu, traducere in metru antic, Bucure§ti,1929.
Notes additionnelles a la Bibliographie de la litterature latine, Paris, 1951.
Ovidiana, Paris, 1958 (coordonare).
L'agonie sans morts, Paris, 1960 (sub pseudonimul Ch. Severin).
Agonie fará moarte, vol. III, traducere de Cornelia Stefänescu, postfatd de
Nicolae Florescu, Bucure§ti, Ed. Jurnalul Literar, 1998-1999.
IV. Bibliografie:
http://ro.wikipedia.org/wiki/N.L_Herescu (accesat in ianuarie 2013).
http://www.cafeneauapoliticaso/nicolae-herescu.html (accesat in ianuarie 2013).
Handoca, Mircea, Jurnalul inedit al lui Eliade. Noi fi§'e de lectura qi comentarii.
Romanii din exil, accesibil la adresa:
www.litere.usv.ro/anale/anale%202007/literatura/.../
I14.doc (accesat in ianuarie 2013).
I. A absolvit Facultatea de Filologie a

Universitdtii din Bucure§ti in 1955, unde a devenit,
un an mai târziu, asistent (1956-1962), apoi lector
(1962-1970), doctor in filologie (1968),
conferentiar (din 1970) §i profesor universitar
titular la Catedra de limba romând. Dupd
pensionare, a rdmas profesor consultant §i
conducdtor de doctorat la Facultatea de Litere a HRISTEA, THEODOR
Universitätii din Bucure§ti, find, in acelai timp, (n. 1 mai 1930, Dränic, jud. Dolj
profesor §i, câtiva ani, decan la Facultatea de d. 25 noiembrie 2009, Bucure§ti)
www.digibuc.ro
418 AD1NA BERC1U-Dld GH10ESCU
Stiinte ale Comunicdrii a Universitdtii Ecologice din Bucure0i. Remarcat, incd din
perioada studentiei, de acad. Al. Rosetti, Iorgu Iordan 0 Al. Graur, cdrora le-a pdstrat
intotdeauna o mare admiratie, a urmat studii de specializare in domeniul lexicologiei la
Moscova 0 Leningrad (1961). A fost lector de limba i literatura romand In
Cehoslovacia (Universitatea din Praga, 1965-1966), in Statele Unite ale Americii
(University of Washington, Rochester University §i Boston College, 1967-1970) 0 in
Franta (Université Jean Moulin" de Lyon, Université de Saint Etienne).. Urmand
modelul lui Al. Graur, Theodor Hristea dedicat o bund parte a activitätii sale
§tiintifice popularizdrii cuno0intelor lingvistice cdtre publicul larg, in special prin
aparitii la radio i la televiziune. A colaborat la numeroase lucrdri colective sub egida
Academiei Romane 0 a Institutului de Lingvisticd.
A fost membru in colectivul de etimologie al Dictionarului tezaur al
Academiei Romane, in cadrul cdruia a avut un rol important mai ales la stabilirea
etimologiei imprumuturilor neologice. A propus §i a sustinut, cu argumente, noi
solutii privitoare la originea unor cuvinte, a analizat cu minutiozitate etimologiile
din Dictionarul limbii române moderne (1960) §i din Dictionarul explicativ al
limbii române (1975), ceea ce 1-a impus, i in fata mentorilor, §i in fata discipolilor
ca un strdlucit reprezentant al lingvisticii romane0i contemporane. Autor a
numeroase recenzii, articole §i studii fundamentale, profesorul Theodor Hristea a
fost, in primul rand, exigent cu sine insu0, publicand 0/sau coordonand cateva
cdrti de specialitate, dintre care cele mai importante sunt: Probleme de etimologie.
Studii. Articole. Note, (Bucure§ti, 1968) §i Sinteze de limba româná, lucrare
colectivd apdrutd la Bucure§ti in 3 editii revdzute §i addugite (1972,1981 0 1984).
Aldturi de acestea, sunt de citat Probleme de cultivare qi de studiere a limbii
române contemporane (1994), Limba românilTeste rezolvate, texte de analizat qi
un glosar de neologisme (1998) §i alte volume de Variet4i lingvistice, adunate §i
legate spre folosul studentilor de la Litere.
H. Prin activitatea neintreruptd la catedrd, atat in tard, cat 0 la mari univer-
sitäti din lume, profesorul Theodor Hristea a continuat marea §coald romaneascd de
lingvisticd, promovand limba §i cultura romand in aspectele lor fundamentale, cu
respectul traditiei §i, in acelgi timp, cu impunerea unor metode §i concepte moderne
care au devenit puncte de referintd cel putin in lingvistica romaneascd (derivare
frazeologicd, derivare postsintagmaticd, calc frastic, calc paremiologic, contaminatie
frazeologicd, frasticd i graficd, etimologie frazeologicd, etimologie populard latentd,
hipercorectitudine latentd, omonime etimologice derivative, pseudoetimologie
populard, pseudofrantuzisme, pseudoenglezisme etc.).
Personalitate de prim rang a lingvisticii §i a invdtdmantului filologic
romanesc, autor a peste 300 de contributii §tiintifice valoroase in domeniul
lexicologiei, etimologiei §i cultivdrii limbii literare, profesor talentat i pasionat de
activitatea la catedrd, tipul lingvistului serios i responsabil, corect §i drept in
aprecierea celorlalti, in egald mdsurd generos §i exigent.
www.digibuc.ro
150 DE ANI DE INVATÄMANT FILOLOGIC ROMANESC -TRADITIE SI VALOARE - 1863-2013 419
Profesor pe cat de respectat, pe atat de iubit de studentii sdi, Theodor Hristea

avea un talent didactic particular. Prelegerile sale erau clare si exacte, rostite cu un glas
putemic si ferm, punctate de numeroase exemple alese cu multd grijd, reprezentative
pentru ceea ce incerca sd demonstreze. Aflat in fata studentilor, profesorul juca un rol
asumat in care credea cu toatd convingerea anume cd lexicologia si, in mod
particular, etimologia trebuie sd fie nu numai cunoscute si intelese, ci si iubite de care
tinerii cursanti. La examene, ii evalua cu atentie pe studenti si se strdduia sd dea note
diversificate, echilibrate si care sd reflecte cat mai mult nivelul de cunostinte al
candidatului. in ciuda notelor nu intotdeauna mari, studentii plecau de la examinarea
orald avand constiinta cd nu meritau nici mai mult, nici mai putin.
0 componentd importantd a culturii generale a fiecdruia spunea, de ate ori
avea ocazia, profesorul este cultura lingvisticd, pentru consolidarea cdreia o
persoand care se considerd decentd trebuie sd citeascd mult, sa cunoascd si sa
respecte normele limbii literare, sd stie cel putin o limbd de circulatie internationald
si sd aibd mdcar cunostinte generale de latind si de greacd. Dincolo de atitudinea
oficiald a Profesorului, a fost un om elegant si rafinat, de la care oricine avea de
invdtat, avea multi si mari prieteni, era pldcut si amuzant, domina prin culturd,
colocvialitate si multd cdldurd sufleteascd.
III. Lucrdri:
Etimologia multiplá interna, in Limba Romand" (LR), 20, nr. 5, 1971,
p. 479-488.
Contributii la studiul etimologic al neologismelor românesti, in LR, 22, nr. 1,
1973, p. 3-17.
Pseudoanglicisme de provenienta francezei In limba românei, in LR, 23, nr. 1,
1974, p. 61-71.
Calcul international, in SCL, 26, nr. 5, 1975, p. 499-504.
Contributii la studiul etimologic al frazeologiei românesti moderne, in LR,
26, nr. 6, 1977, p. 587-598.
Romanian Vocabulary and Etymology, in vol. col. Current Trends in
Romanian Linguistics" (edited by Al. Rosetti and Sanda Golopentia-Eretescu),
Bucuresti, Edit. Acad., 1978, p. 203-254.
Paronimia si atractia paronimicä In limba românii (cu specialá referire la
opera lui I. L. Caragiale), in Limbd si Literaturd (LL), nr. 1, 1978, P. 22-33.
Franplzisme aparente si pseudofrantwisme In limba mina& in LR, 28,
nr. 5, 1979, p. 491-503, Schimbá rile semantice si importanta lor pentru cercetarea
etimologicd, in vol. col. Semanticd si semioticd" (red.: Ion Coteanu si Lucia Wald),
Bucuresti, ESE, 1981, p. 259-274,
The Etymological Structure of the Romanian Lexicon, New York, University
of Rochester, 1982, 35 p.
L'étymologie populaire et ses rapports avec l'attraction paronymique, in vol.
Studi rumeni e romanzi. Omaggio a Florica Dimitrescu e Alexandru Niculescu", a cura
di Coman Lupu e Lorenzo Renzi, Padova, Unipress, vol. II, 1995, p. 583-597.
Tipuri de calc In limba românii, in LL, nr. 3-4, 1997, p. 10-30.
www.digibuc.ro
Contaminatia in raporturile ei cu etimologia popularâ, in vol. Antic

modern. In honorem Luciae Wald", coord. de Ana Cristina Halichias, Bucure0i,
Humanitas, 2006, p. 295-327, Etimologia in principalele lucrari lexicografice
româneyi. Consideragi critice, in vol. Limba românä stadiul actual al cercetärii"
(coord. Gabriela Panä Dindelegan), Bucure0i, Ed. Universitätii Bucure0i, 2007,
p. 23-38.
Conceptul de relatinizare (cu specialä referire la limba românä), in SCL, 59,
nr. 1,2008, p. 161-172.
Lucrari in colaborare:
Dictionarul limbii române moderne, Bucure0i, Ed. Academiei, 1960.
Le calque de structure dans la langue roumaine, in R.R.L., 12, nr. 4,1967,
p. 279-288. Derivarea regresiva morfologica in raporturile ei cu cea lexicalá, in
S.L. (coord. I. Coteanu §i Lucia Wald), Bucure0i, Ed. Acad., 1970, p. 97-117.
Dictionarul explicativ al limbii române, Bucure0i, Ed. Acad., 1975.
Sinteze de limba românii, Bucure0i, 1972, editia a II-a, 1981, editia a III-a,
1984 (lucrare colectivd)
Limba româncr. Teste rezolvate, texte de analizat .,si un glosar de neologisme,
Bucure0i, 1998.
IV. Bibliografie:
Lucrárile profesorului Theodor Hristea. Bibliografie (1957-2000) intocmitä
de cätre Oana Utä, in LR, XLIX, nr. 1,2000, p. 5-22.
Balacciu, Jana, Chiriacescu, Rodica, op. cit.,p. 145-146.
Zafiu, Rodica, In memoriam: Theodor Hristea (1930-2009), in Romania lite-
rard", nr. 48,2009 (http://www.romlit.ro/in_memoriam.theodor_hristeál930-2009).
(Conf. dr. Cristian Moroianu)
S,
I. A fäcut studiile primare, secundare §i liceale

la Braila, locul säu de na§tere. A urmat la Bucure0i
cursurile Facultätii de Litere i Filosofie pe care le
incheie in 1912 cu specializarea in filosofie 0 a fost
numit profesor la Liceul Matei Basarab". Pleacd apoi
la studii in Germania, la Göttingen. in aprilie 1919 §i-
a sustinut doctoratul in filosofie la Universitatea din
München sub coordonarea profesorului Bäumker, cu
teza Die Logistik als Versuch einer neuer Begründung
der Mathematik, care va fi publicatä in Izvoare de
IONESCU, NICOLAE C. filosofie" (vol. II, 1943). in 1919, dupa ce se intoarce
(NAE IONESCU) in tara este pentru o scurtä perioada profesor §i apoi
(n. 17 iunie 1890, Braila, director la Liceul Militar Mändstirea Dealu", in
jud. Brdila acela0 an a devenit asistent la Facultatea de Litere §i
d. 15 martie 1940, Bucure§ti)
Filosofie din Bucure0i, la Catedra de Logica i Teoria
www.digibuc.ro
cuno0intei a profesorului C. Rddulescu-Motru. Parcurge intreaga ierarhie

universitard: in 1921 a fost conferentiar, docent universitar in 1925 0 profesor in
1937. A predat cursuri de logicd, istorie a logicii, metafizicd, filosofie a religiei. in
1923 a fost distins cu Premiul de filosofie matematicd in unna publicdrii in 1922 a
studiului Comentarii la un caz de intranzientd a conceptelor matematice" in Gazeta
Matematicr. A avut o activitate publicisticd remarcabild.
o
II. Nae Ionescu a fost figurd foarte controversatd", a§a cum noteazd Stefan
Voinescu, dar o personalitate reprezentativd a perioadei interbelice. A avut numero0
oponenti din cauza orientdrii sale politice de dreapta, insd, in ceea ce prive0e
activitatea sa universitard, mai exact cursurile sale caracterizate printr-un stil direct,
fraze scurte, orale, idei putine, dar foarte bine argumentate, s-a bucurat de un
auditoriu numeros. hi invita studentii sd se problematizeze, sa revinA la cerinta
oracolului din Delphi imbräti§atd de Socrate cunowe-te pe tine insuti" §i astfel a
fost numit Socrate al românilor". (Stefan Voinescu)
Nae Ionescu a avut mari calitdti de jurnalist, recunoscute chiar i de cei care il
contestä in anumite privinte. N. Iorga il considera cel mai mare ziarist al nostru". A
fost redactor §ef 0 director al ziarului Cuvântul" (1929-1933, 1938), a colaborat la
numeroase alte publicatii precum Studii Filosofice", Noua Revistd Romând",
Ideea Europeand", Revista de filosofie", Vremea", Vestitorii", Predania" v.a.
in cele peste 2000 de articole scrise a abordat cele mai diverse teme, de la cele
religioase, la cele politice 0 economice 0 pând la cronica dramaticd, semnând cu
numele propriu sau cu presudonime precum Mihai Tonca, Nicolae Iva§cu, Skythes,
Kallicles, Nemo v.a.
Nae Ionescu a refuzat sd i0 tipdreascd lucrdrile. Singura carte care i-a apdrut
in timpul vietii a fost volumul Roza vaturilor editat de Mircea Eliade (o selectie din
articolele publicate pând in 1937) §i la care Nae Ionescu a scris o prefatd. Elevi ai sdi
au litografiat 12 cursuri, dintre care patru au fost tipdrite dupd disparitia sa, intre anii
1941-1944.
A creat o §coald filosoficd din care au fdcut parte Mircea Vulcdnescu, Mircea
Eliade, Emil Cioran, Constantin Noica, Constantin Floru v.a.
Mircea Eliade aprecia cd filosofia lui Nae Ionescu este una existentialist-
cre0ind, de nuantd ortodoxd", iar Mircea Vulcdnescu o percepea ca o filosofie care
a netezit terenul unei reorinetdri in sens simultan cdtre o viziune realistd,
intelectualistd, misticA, staticd, substantialistd 0 transcendentd".
A conceput filosofia ca filosofare, ca deschidere care alte modalitäti de
valorizare a existentei, de concepere a fiintei §i, prin ideile sale, el rdmâne un
gânditor-filosof de seamd" al culturii române0i (Stefan Voinescu).
De0 publicatiile academice ale lui Nae Ionescu au fost putine (câteva studii de
logicd, câteva prefete 0 o serie de articole in revista teologicd Predania"), influenta sa
a fost enormd intre 1922 §i 1940. Prin prelegerile i scrierile sale a rede0eptat interesul
pentru metafizicd 0 filosofia religiei in România. (Marin Diaconu)
www.digibuc.ro
III. Lucrari :
Die Logistik als Versuch einer neuer Begrandung der Mathematik, in

Izvoare de filosofie", vol. II, 1943, Bucure$ti, Ed. Bucovina", I. E. Toroutiu, 1944,
p. 1-52 teza de doctorat, scrisd in 1916; tradusä in vol. Nelinigea metafizicá, 1993.
Functiunea epistemologicâ a iubirii; in Izvoare de filosofie", I, 1942, p. 1-
17 lectie de deschidere, tinutä in 1919 la Universitatea din Bucurgti.
Filosofia româneascá, in Almanahul România Junä. MDCCCLXXI-
MCMXXI. Cartea semicentenarului", 1924, p. 121-123.
Individualismul englez, in Gândirea", an IV, nr. 2, 15 noiembrie 1924,
p. 33-37. Cuvânt introductiv la Herbert Spencer, Individul impotriva statului.
Cuvânt introductiv la Herbert Spencer, Individul impotriva statului. Trad. De
I. Olimpiu Stefanovici-Svensk, Bucure$ti, Ed. Cultura Nationald, 1924, p. V-XV
(Biblioteca politicd).
Istoria logicii. Curs predate de domnul conferentiar Nae Ionescu, 1924-
1925. Dupd note stenografice. in$tiintare de Floru Andronic, Bucure$ti, [1925],
227 p. (Universitatea din Bucure$ti, Facultatea de Litere $i Filosofie; litografiat).
Filosofia religiei. Note stenografice dupá prelegerile domnului profesor
N. lonescu, 1924-1925. Editori: Teodor Ionescu, Flom Andronic, Bucure$ti, 1925,
312 p. (Universitatea din Bucure$ti, Facultatea de Litere $i Filosofie; litografiat).
Filosofia contemporanei, in Societatea de mâine", an HI, nr. 16, 18 aprilie
1926, p. 298-299.
Curs de metafizicá. Problema salveirii in Faust al lui Goethe. Predat de
d-1 profesor N. lonescu, 1925-1926, Bucure$ti, (f.e.), 1926, 138 p. (Universitatea din
Bucure$ti, Facultatea de Litere $i Filosofie; litografiat).
Teoria cunovintei. Prelegeri feicute de d-1 profesor N. lonescu, 1925-1926.
Dupd note stenografice luate de: Teodor Ionescu, Floru Andronic. Bucure$ti, Litogr.
Constanta Dumitrescu, 1926, 367 p. (Universitatea din Bucure$ti, Facultatea de
Litere $i Filosofie; litografiat).
Curs de logicei Cu specialei privire asupra viintelor exacte. Predat de
d-1 profesor N. lonescu, 1926-1927, Note stenografice de d-1 T. Ionescu, Bucure$ti,
Litogr. Constanta Dumitrescu, 1927, 359 p. (Universitatea din Bucure$ti, Facultatea
de Litere $i Filosofie; litografiat).
Curs de logical Prelegeri tinute de d-1 profesor Nae lonescu. 1927-1928,
Note stenografice de Teodor Ionescu, stenograf la Senat, Bucure$ti, [1928], 452 p.
(Universitatea din Bucure$ti, Facultatea de Litere $i Filosofie; litografiat).
Metafizica. Teoria cunogintei metafizice, 1. Cunoaverea imediatä, 1928-
1929, Note stenografice de Teodor Ionescu, Bucure$ti, 1929 (Universitatea din
Bucure$ti, Facultatea de Litere $i Filosofie; litografiat).
Istoria logicii. Prelegerile d-lui prof Nae Ionescu, 1929-1930, Dupd note
steno-grafice, Bucure$ti, [1930], 414 + 7 p. (Facultatea de Litere $i Filosofie;
litografiat).
www.digibuc.ro
Metafizica. Teoria cunoVintei metafizice, 2. Cunoagerea mediat6, 1929

1930, Note stenografice §i editat de Teodor Ionescu. Publicat sub ingrijirea d-lui
D. C. Amzär, Bucure§ti, 1930 (Universitatea din Bucure§ti, Facultatea de Litere §i
Filosofie; litografiat).
Curs de metafizic6, II. Istoria metafizicei, 1930-1931, Publicat sub ingrijirea
d-lui D. C. Amzär, doctorand in filosofie, §i editat de d/1 Dem. N. Vasilescu,
Bucure§ti, 1931, 174 p. (Universitatea din Bucure§ti; litografiat). Lectia inaugurald,
Moda En filosofie, va fi publicatä in revista Pan", 1941.
Not6 introductiv6 asupra ratiunii practice, in Immanuel Kant, Critica ratiunii
practice. in române§te de Dumitru Cristian Amzär §i Raul Vi§an, Bucure§ti, Ed.
Institutului Social Român, 1934, p. XIIIXXXII.
Curs de logicei generald, 1934-1935, ingrijit de D. C. Amzär, Bucure§ti,
[1935], 382 p. (Universitatea din Bucure§ti, Facultatea de Litere §i Filosofie;
litografiat).
Roza vemturilor, 1926-1937, Culegere ingrijitä, cu o postfatä de Mircea
Eliade. Bucure§ti, Ed. Cultura Nationalä, 1937, 548 p. Alte editii: 1990, 1993.
Istoria logicii. Al doilea curs, 1929-1930. Cuvânt inainte de Vasile Bäncild,
introducere de [Mircea Vulcdnescu §i Constantin Noica], Bucure§ti, Monitorul
Oficial §i Imprimeriile Statului, 1941, XXXV + 229 p. Alte editii: 1943, 1989 (Paris,
editie anastaticd), 1993.
Metafizica, I. Teoria cunogintei metafizice. 1. Cunoaqterea imediat6, 1928
1929. Lämufire semnatä de editorii [C. Floru, C. Noica, Mircea Vulcdnescu],
Bucure§ti, Monitorul Oficial §i Imprimeriile Statului, 1942, 203 p. Reeditare:
1991, 1995.
Logica, I. Logica general-6. Ultimul curs, 1934-1935. Cuvânt inainte editorii
[C. Floru, C. Noica, Mircea Vulcdnescu], Bucure§ti, Monitorul Oficial §i Impri-
meriile Statului, 1943, XI+246 p. Reeditare: 1993.
Metafizica, II. Teoria cunovintei metafizice. 2. Cunoaverea mediat6, 1929
1930. Cuvânt inainte editorii [C. Floru, C. Noica, Mircea Vulcdnescut Bucure§ti,
Ed. Remus Cioflec, 1944, II + 156 p. Reeditare: 1991, 1995.
Nelinigea metafizic6, Editie §i note de Marin Diaconu, Bucure§ti, Ed.
Fundatiei Culturale Române, 1993, 192 p.
Sindicalismul, Bucure§ti, Ed. ARA, 1991.
Fenomenul legionar, Bucure§ti, Ed. Antet XX Press, 1993, 64 p.
Prelegeri de filosofia religiei, Cluj-Napoca, Ed. Apostrof, 1993, 216 p. (altä.
ed. 1994).
Suferinta rasei albe, articole publicate in Ideea europeanä", Est-Vest",
Predania", Ia§i, Ed. Timpul, 1994, 272 p.
Intre ziaristic6 §q filosofie. Texte publicate En ziarul Cuvemtul" (15 august
1926 26 martie 1938), Ia§i, Ed. Timpul, 1996, 336 p.
www.digibuc.ro
Curs de istorie a metafizicii, Introducere de Stefan Voinescu, ingrijirea ediiei

Marin Diaconu, Dora Mezdrea, Bucuresti, Ed. Anastasia, 1996, 216 p.
Teoria cunoginfei, Prefatd de Octav Onicescu, Bucuresti, Ed. Anastasia,
1996, 243 p.
IV. Bibliografie:
Dictionarul operelor filosofice romemegi, coord. Ion Ianosi, Bucuresti, Ed,
Humanitas, 1997, p. 26-28, 127-128, 133-136, 289-290.
Ionescu, Nae, Curs de istorie a metafizicii, Introducere de Stefan Voinescu,
ingrijirea editiei Marin Diaconu, Dora Mezdrea, Bucuresti, Ed. Anastasia, 1996, 216 p.
Ionescu, Nae, Curs de metafizicä, Editie ingrijitä de Marin Diaconu,
Bucuresti, Ed. Humanitas, 1995, 331 p.
Ionescu, Nae, Între ziaristicä §.1 filosofie. Texte publicate In ziarul CuvEntul"
(15 august 1926 26 martie 1938), Iasi, Ed. Timpul, 1996, 336 p.
Voinescu, Stefan, Bibliografie. Lucrári ale lui Nae lonescu, in Ionescu, Nae,
Curs de istorie a metafizicii. Introducere de Stefan Voinescu. ingrijirea editiei Marin
Diaconu.
Vulcdnescu, Mircea, Nae Ionescu. Aqa cum 1-am cunoscut, Bucuresti, Ed.
Humanitas, 1992, 174 p.
(Conf. univ. dr. Luciana Madge)
I. Dupä terminarea Liceului Costache

Negruzii" din Iasi, a unnat, intre 1908-1911,
cursurile Facultätii de Litere i Filosofie a
Universitätii din Iasi, avându-i ca profesori pc
Alexandru Philippide i Garabet Ibrdileanu.
Concomitent, a frecventat i cursurile Facultätii
de Drept. in 1919 îi sustine doctoratul in
filologie modernä, sub conducerea lui
Alexandru Philippide. S-a specializat apoi la
universitätile din Bonn, Berlin si Paris.
II. in 1926 a devine profesor la Univer-
sitatea din Iasi unde a functionat pând in 1946,
IORDAN, IORGU Din 1946 a functionat ca profesor de roma-
(n. 29 septembrie/11 octombrie 1888,
nisticd la Universitatea din Bucuresti, Facul-
Tecuci, jud. Galati
d. 20 septembrie 1986, Bucureti)
tatea de Filosofie i Litere (1946-1962). Decan
al acesteia in perioada 1948-1950, 1956-1957.
A intemeiat si a editat la Iasi Buletinul
Institutului de Filologie Românä «Alexandru Philippide»" (1934-1945). intre anii
1945-1947 a fost ambasador al României la Moscova. A fost director al Institutului
de Lingvisticd din Bucuresti, pând in 1962.
www.digibuc.ro
Doctor Honoris Causa al Universiatii Humboldt din Berlin, precum si al

universitdtilor din Montpellier, Gand si Roma. A scris lucrdri in domeniul lingvisticii
românesti si al celei romanice, fiind preocupat indeosebi de aspectele contemporane
ale limbii române si de onomasticd. impreund cu Alexandru Graur si Ion Coteanu, a
fost redactor responsabil al noii serii a Dictionarului limbii romeme (DLR). A ingrijit
si editat Letopisetul T.(Ira Moldovei de Ion Neculce si opera lui Ion Creangd. A fost
redactor responsabil al publicatiilor Revue de Linguistique" (1956-1963) si Limba
Romând" (1964-1986). Iorgu Iordan a devenit membru al Partidului Comunist
Român dupd 1945.
A colaborat cu mai multe societdti culturale In calitate de membru
corespondent al Academiei Române (1934) si membru titular (1946),
vicepresedinte al Academiei (1957-1966); membru fondator (1925) al Societdtii
Internationale de Lingvistia Romania (Franta); membru fondator si presedinte al
Societätii Române de Lingvisticd Romania.; membru al Asociatiei Internationale
de Studii Hispanice; membru corespondent al Academiei Saxone de Stiinte din
Leipzig (1958); membru al Academiei Germane de Stiinte din Berlin (1964), al
Academiei Austriece de Stiinte (1966), al Academiei Bavareze de Sainte din
München (1968); membru al Institutului Mexican de Culturd (1969) si al
Institutului de Studii Catalane din Barcelona (1975).
Pentru activitatea sa a primit distinctiile Om de stiintd emerit (1962) §i
Premiul de Stat (1954 si 1956).
III. Lucrdri:
Rurnanische Toponomastik, Bonn & Leipzig, Kurt Schroeder Verlag, 1924.
Istoria literaturii italiene, Iasi, Universitatea din Iasi, 1928.
ntroducere in studiul limbilor romanice. Evolupia si starea actualei a
lingvisticii romanice, Iasi, Institutul de Filologie Romând, 1932.
Gramatica limbii romeme, Bucuresti, 1937 (editia a II-a, 1946).
Limba romemei actual:4. 0 gramaticei a greselilor", Iasi, Institutul de Arte
Grafice Alexandru A. Terek", 1943 (editia a II-a, 1947).
Stilistica limbii romeme, Bucuresti, Institutul de Linguistica Romând, 1944
(editia a II-a, Bucuresti, Ed. Stiintificd, 1975).
Lingvistica romanica Evolutie. Curente. Metode, Bucuresti, Ed. Academiei,
1962 (editia a II-a, 1970; tradusd in englezd, germand, spaniold, rusk portughezd
si italiand).
Toponimia româneasca, Bucuresti, Ed. Academiei, 1963.
Istoria limbii literare spaniole, Bucuresti, Ed. Didacticd si Pedagogia., 1963.
Introducere in lingvistica romanicei, Bucuresti, Ed. Didacticd si Pedagogica,
1965 (in colaborare cu Maria Manoliu; tradusd in spaniold).
Structura motfologicei a limbii romtine contemporane, Bucuresti, Ed.
Stiintificd, 1967 (in colaborare cu Valeria Gutu Roma lo, Alexandru Niculescu).
Scrieri alese, Bucuresti, Ed. Academiei, 1968.
Alexandru I. Philippide, Bucuresti, Ed. Stiintificd, 1969.
www.digibuc.ro
Crestomarie romanica, vol. IIII, Bucuresti, Ed. Academiei, 1962-1974 (coord.).

Memorii, vol. IIII, Bucuresti, Ed. Eminescu, 1976-1979.
Limba romeinä contemporanâ, Bucuresti, Ed. Didactica si Pedagogicd, 1978
(in colaborare cu Vladimir Robu).
Dicrionar al numelor de familie române.,sti, Bucuresti, Ed. Stiintificâ
Enciclopedia 1983.
Istoria limbii române (Pe-nrelesul tuturora), Bucuresti, Ed. Stiintificä
Enciclopedicä, 1983.
Manual de linguistica romanica, Madrid, Gredos, 1989 (in colaborare cu
Maria Manoliu, Manuel Alvar).
IV. Bibliografie:
Bozgan, Ovidiu, Traiectorii universitare: de la stânga interbelicä la
comunism, in vol. Miturile comunismului românesc, editor Lucian Boia, Bucuresti,
Ed. Nemira, 1998, P. 309-335.
Mangu, M., De vorbei cu lorgu Iordan, Bucuresti, Ed. Minerva, 1982.
I. Liceul 1-a urmat la Botosani si

Universitatea a terminat-o tot la Iai, apoi a
continuat studiile la: Paris, Berlin, Leipzig.
Doctoratul 1-a sustinut la Leipzig.
A fost profesor la Universitatea din
Bucuresti, Facultatea de Litere i Filosofie, Rector
al Universitdtii Bucuresti 1929. Membru al
Academiei Române (1910).
A creat Institutul de Studii Sud-Est
Europene in 1914, 5coala romând din Franta
(Fontaney aux Roses) in 1920; fondator al
Institutului de Istorie Universald in 1937, institutul
care-i poartd astäzi numele.
A editat i condus numeroase ziare §i
IORGA, NICOLAE
reviste: Neamul Românesc", Revista Istorica",
(n. 17 iunie 1871, Boto§ani,
jud. Boto§ani Revista de Studii Sud-Est Europene" §.a.
d. 27 noiembrie 1940, Strejnic,
Doctor Honoris Causa a numeroase
jud Prahova) universitäti din Europa §i America. Prim-ministru
(1931-1932).
A colaborat la reviste internationale cum ar fi: Revue Internationale des
Archives, des bibliotheques et des musées", unde a scris despre institutiile acestea
din România.
II. Istoric, cuprinzAnd vaste domenii ale istoriei Romaniei, istoriei universale,
§tiintele auxiliare ale istoriei, literat, specialist in bibliologie, istoria cärtii, a tiparului
§i a scrisului; bibliofil pasionat, erudit. Un uria§ al culturii nationale §i universale.
www.digibuc.ro
Activitatea stiintificd a lui Nicolae Iorga se concretizeazd In cateva mii de

titluri: 1003 volume, 12.755 articole, 4.963 recenzii, ingloband cele mai variate
domenii si probleme. Opera sa a fost rdspanditd in peste 700 de periodice: ziare,
reviste, anuare universitare, anale academice, buletine si volume ale congreselor
internationale, volume omagiale.
Un domeniu mai putin dezvdluit 11 constituie contributiile sale din domeniul
bibliologiei si pasiunea sa pentru carte si biblioteci.
A cercetat in zeci de biblioteci si arhive din tard si din Europa, si nu numai.
Pretuitor al arhivelor, ca loc unde se afld inmagazinatd istoria umanitdtii, a
editat peste 100 de volume cuprinzand exclusiv documentele culese din arhivele din
tard si de peste hotare. Aproape 20 de ani a adunat din arhive si biblioteci documente
pe care le-a editat de multe ori cu bani personali.
A cercetat In arhivele din: Viena, Verona, Venetia, Milano, Florenta, Geneva,
Paris, Innsbruck, Liov, Cracovia, Gdansk, Berlin, Leipzig, Stocholm, Budapesta,
Dresda, Neapole, München, Nürenberg, Haga, Torino, Istanbul si multe altele.
A sustinut o adevdratd campanie prin presd, radio, conferinte pentru salvarea
si publicarea materialelor din arhivele si bibliotecile din Romania.
A infiintat sute de biblioteci, la sate si orase, si a sprijinit pe orice cale
Biblioteca Academiei Romane.
A strans in biblioteca personald, devenia publica, cel mai important fond de
carte de istorie din Romania. Fondul sdu de carte era la un moment dat de 70.000 de
exemplare. Si-a conceput biblioteca pe baze foarte moderne, ca un organism viu.
Din biblioteca sa a donat peste tot cdrti, infiintand noi biblioteci si cabinete
de seminar.
S-a strdduit, si a reusit sd imbogateascd marile biblioteci nationale academice,
universitare si populare. Prin Liga Culturald, a cdrui secretar si apoi presedinte a fost,
a infiintat numeroase biblioteci si muzee.
Dintre bibliotecile ctitorite de N. Iorga mentiondm: Biblioteca 5ec:6i Romane
din Franta, a Sec:Ali romane de la Roma, a 5ec:6i romane de la Venetia, Institutul de
bizantinologie din Bucuresti, Institutul de Istorie universald din Bucuresti, de Studii
sud-est europene din Bucuresti. La Iasi a creat o bibliotecd populard, donand 5.000
de exemplare din biblioteca personald.
A fost un generos donator de carte. A donat Ligii Culturale 10.000 de
exemplare si cateva mii Bibliotecii Academiei.
in 1919 a infiintat, impreund cu doctorul C. Angelescu, Asociatia
Bibliotecilor Pub lice, care urrndrea refacerea bibliotecilor distruse de rdzboi si
crearea altora.
Bibliofil pasionat, devorator de carp", posesor al unei biblioteci personale
savante uriase (70.000 de exemplare). La 23 de ani, and se intorcea de la Paris,
aducea cu el peste 10.000 de volume; erau carp din domeniul istoriei, filosofiei,
literaturii, in diverse limbi strdine.
www.digibuc.ro
428 ADINA BERCIU-DR.AGHICESCU
A sustinut §i a realizat infiintarea unor biblioteci itinerante, a unor biblioteci

sdte§ti, a unor biblioteci de fabricd (pentru muncitori) §i de penitenciar. A infiintat
prima bibliotecd de penitenciar la Vdcdre§ti §i apoi la Mislea (jud. Prahova).
in conceptia sa, biblioteca trebuia sd fie o institutie deschisd, primitoare,
prietenoasd care avea rolul de a educa, de a forma cultural §i §tiintific pe cel care ii
trecea pragul. 0 bibliotecd care sd atragd, sd intâmpine, sd imbrdti§eze, sd sfdtuiascd
§i sd educe";
Preconiza o bibliotecd cu acces liber la raft, ca in America din perioada
interbelicd.
A sustinut, de asemenea, existenta unui personal specializat in biblioteci, care
sd aibd licentd §i studii de specialitate. in acest sens a initiat cursuri pentru
bibliotecari §i Ind. din 1899 a cenit tinerea de prelegeri de biblioteconomie la
Universitatea Bucurqti.
in 1922 a fost ales Pre§edinte de onoare al Asociatiei Bibliotecarilor.
A avut contributii §i in domeniul legislatiei de bibliotecd. in 1932, in
calitatea sa de Pre§edinte al Consiliului de Mini§tri, a propus §i a sustinut Legea
pentru organizarea bibliotecilor §i muzeelor comunale. Prin aceastd lege,
bibliotecile primeau §i 3 ha teren agricol. Autoritdtile locale trebuiau sa infiinteze
câte o bibliotecd publicd in fiecare oras sau comund, altfel li se refuza bugetul. in
urma acestor legi s-au infiintat Biblioteci municipale la: Tecuci, Tg. Mure§, Ia§i,
Bucure§ti, Bacdu. Tot el a cerut ca bibliotecarii §i arhivarii sd aibd licentd §i
studii speciale."
A adus contributii §i in domeniul bibliografiei, realizând mii de recenzii ale
lucrdrilor bibliologilor români, ale cdrtilor despre tipografii, despre carte §i biblioteci.
Revista istoricd initiatd de N. Iorga in 1915 a fost in primii sdi ani o revistd de
bibliografie istoricd, o bibliografie analiticd prin care fdcea cunoscut tot ce se publica
la noi §i in strdindtate despre români §i. despre istoria româneascd.
A scris zeci de articole §i studii privitoare la cartea manuscris, cartea tipdritd,
ornamentele cdrtii, istoria tiparului, a bibliotecilor etc.
A fost o minte §i a avut o activitate enciclopedicd, de o eruditie exceptionald
§i in domeniul bibliologic.
A reu§it sd impund cartea româneascd in lumea §tiintificd. Cartea era pentru
N. Iorga o bijuterie de pret care trebuia sd fie ingrijitd §i respectatd; era un fluviu de
intelepciune; cdrtile au fost singurele care nu 1-au trddat niciodatd dupd cum afirma
N. Iorga in lucrarea autobiograficd 0 viafá de om.
III. Lucrdri*:
Les bibliotheques de Roumanie, in Revue internationale des archives, des
bibliotheques, des musées", 1895, p. 199-205.
Manuscripte din biblioteci stráine relative la istoria romemilor. intâiul
memoriu. Sedinta din 28 martie, Bucure§ti, Tipografia Carol Gobl", 1898, 58 p.
Am selectat numai lucrári din domeniul bibliologic.

www.digibuc.ro
Expozifie de $tiinte, in Semänätorul", 1903, p. 627-630.

Ce trebuie a se citi, In Luceafdrul", 1905, nr. 1, p. 3-4.
Biblioteci circulante, in Semändtorul", 1905, p. 641-643.
Cárti de qcoal6, in Semänätorul", 1905, p. 661-663.
Vechile biblioteci sau ce se citea odinioar6 in tárile noastre, in Floarea
Darurilor", 1907, I, p. 129-145.
Inca' o data' ce se citea pe vremuri la noi. C61-file lui Vasile Dreighici, in
Floarea Darurilor", 1907, II, p. 129-132.
Poporul 4i cere ceirtile sale, in Floarea Darurilor", 1907, II, p. 321-323.
Case de citire pentru sate, in Neamul Românesc pentru popor", 1911, nr. 30,
p. 465-468.
fn tara fare: biblioteci, in neamul feir6 biblioteci, in Drumul Drept", 1915,
p. 665-666.
Illângâierea cititului, in Neamul Românesc pentru popor", 1915, p. 657-658.
Bibliotecei din initiativ6 particularei, in Neamul Românesc", 1916, nr. 31, p. 45.
Carti de citit, in Neamul Românesc", 1917, nr. 273, p. 20.
0 nouei cerere a cartii românegi, in Neamul Românesc", 1917, nr. 281, p. 19.
Biblioteci sáteqti, In Neamul Românesc", 1918, nr. 210, p. 54.
Armele noastre: o expozitie §.i o bibliotec6, In Neamul Românesc", 1919,
nr. 50, p. 32.
Cerem biblioteci, in Neamul Românesc", 1921, nr. 13, p. 41.
Cartea la altii, in Buletinul cärtii", I, 1923, nr. 9, p. 185-186.
Cum sei ne creqtem copiii, in Neamul Românesc Literar", 1925, nr. 2, p. 2.
Problema lecturilor pe care trebuie sei le facem, in Neamul Românesc
Literar", 1925, nr. 45, p. 23.
Biblioteci educatoare, in Neamul Românesc Literar", 1926, nr. 13, p. 2.
Livres populaires dans le sud-est de l'Europe et surtout chez les roumains.
Quatre conference donées A. Sorbonne, Bucharest, Imprimeria Cultura Nationald",
1928,67 p.
Biblioteci, in Neamul Românesc", 1932, nr. 32, p. 10.
Carte §'i suflet, in Pdmântur, 1935, p. 101-102.
Rolul Bibliotecii, in Neamul Românesc", 1 ianuarie 1935, p. 1.
Cartea de §coalei, in Sfaturi pe intuneric", I, Bucuresti, 1936, p. 293-298.
Notiunea de carte la români, in: Sfaturi pe intuneric", vol. I, Bucuresti,
1936, p. 59.
Sfaturi pe intuneric. Conferinte la radio (1931-1936), (1936-1938); 2 vol.,
editie ingrijitä si note de Valeriu si Sanda Râpeanu; prefatd si tabel cronologic de
Valeriu Râpeanu, Bucuresti, Minerva, 1996.
Cartea de întelepciune, in Sfaturi pe intuneric", I, p. 299-304.
Emil Socec §4 Biblioteca popular6 a Bucureqtilor, in Oameni care au fost",
IV, p. 332-333.
Un oraq f6r6 biblioteci, in Lumina Noud", nr. 9, p. 12.
Nicolae lorga (1871-1940). Studii §4 documente, vol. V, coordonator C. Buse,
C. Gäucan, Bucuresti, Ed. Universitätii, 2008,742 p.
www.digibuc.ro
430 AD1NA BERCIU-DRÄGNICESCU
IV. Bibliografie:
Berciu-Drdghicescu, Adina, Personaliteiti, p.88-99.
Berza, Mihail, Nicolae lorga, 1965, 57 p.
Bulutd, Gheorghe, Civilizatia bibliotecilor, p. 71.
Bulutd, Gheorghe, Petrescu, Victor, Bibliologie romelneasca, p. 34-36.
Buzatu, Gh., Grigora, N., Centenar N. Iorga. Omul §4 opera, Ia§i, 1971, 250 p.
Sacerdoteanu, Aurelian, Nicolae lorga despre carte §1 bibliotecer, in Studii §i
cercetdri de bibliologie", 1974, p. 50-69.
Simonescu, Dan, Bulutd, Gh., Scurta istorie a ceirtii romemegi, Bucure§ti,
1994, p. 153-154, p. 160.
Theodorescu, Barbu, Bibliografia istorica i literarej lorga 1890-1934,
Bucure§ti, Ed. Cartea Românescd,1935, 381 p.
Theodorescu, Barbu, Preocupäri bibliologice in opera lui Iorga, in Studia
Bibliologica", 1965, p. 77-98.
Theodorescu, Barbu, Nicolae Iorga i biblioteca, in Studii §i cercetdri de
documentare i bibliologie", 1965, nr. 2, p. 168-170
Theodorescu, Barbu, Scrisori ceitre Iorga, vol. I (1890-1901), Bucurqti, Ed.
Minerva, 1972, 630 p.
Theodorescu, Barbu, N. Iorga, Bucure*ti, Ed. Tineretului, 1968, 384 p.
Theodorescu, Barbu, N. Iorga. Biobibliografie, Bucurqti, Ed. §tiintificd §i
enciclopedicd, 1976, 576 p.
Theodorescu, Barbu, Iorga qi educatia maselor, Bucure§ti, Comitetul de Stat
pentru Culturd §i Artd, 1967,183 p.
Theodorescu, Barbu, Bibliografia qcolará a lui Iorga, Bucure§ti, Ed.
Didacticd §i Pedagogicd, 1970, 311 p.
Theodorescu, Barbu, Nicolae lorga, Bucure§ti, 1978.
I. Descendent al unei familii de boieri

moldoveni de origine greceascd, dupd mamd
descindea din familia Miclescu, iar prin bunica din
partea tatdlui din familia Romalo, a imbinat eruditia
cu o activitate intensd de cercetare. Anii petrecuti in
Portugalia unde a decis sä rdmând dupd 1947 i-au
fost benefici.
A colaborat la principalele reviste de
specialitate: Arqueólago Portugugs", Revista da
Faculdade de Letras de Lisboa", Bulletin des Etudes
LAMBRINO, SCARLAT Portugaises". A colaborat de asemenea la volume
(n. 16 august 1981, Bucure*ti omagiale §i colective precum: Melanges de
d. 30 august 1964, Lisabona) philologie de litterature et d'histoire ancienne offert
www.digibuc.ro
a J. Marauzeau par ses collegues et élèves étrangeres (Paris, 1948), Miscelania de

filologia, literatura e história cultural a memória de Francisco Adolfo Coelho
(1847-1919), 1950; Ovidiana-Recherches sur Ovide publiée a l'occasion du
bimillénaire de la naissance du poète par N. I. Herescu, Paris, 1958.
S-a format la Sorbona ca istoric si epigrafist. intre 1923-1925 a fost
bursier la Scoala Romând din Franta, Fontenay aux Roses. in 1927 si-a luat
doctoratul
Douä decenii a functionat la Universitatea din Bucuresti, Facultatea de Litere,
cariera profesionald find completatd de ipostaze precum: conducator al sdpäturilor
arheologice de la Histria (1928-1940); director al Muzeului National de Arheologie
(1938-1940); director la Academia di Romania din Roma (1941-1947).
in 1946 Academia a fost inchisk iar el a fost solicitat de universitatea din
Lisabona, unde a ocupat Catedra de epigrafie pânä la sfarsitul vietii. Nu a mai revenit
in România.
II. Ilustru succesor al lui Vasile Parvan la catedrd, la Facultatea de Filosofie
si Litere a Universitätii din Bucuresti si la conducerea Muzeului National de
Antichitäti; conducätor al santierului arheologic de la Histria; director al Scolii
Române de la Roma. A fost membru al Academiei de Stiinte de la Lisabona si
Membru corespondent al Acadeiniei Române din 1934.
in exil a colaborat la reviste precum: Revista da Faculdade de Letras de
Lisboa", Bulletin des Etudes Portugaises".
III. Lucräri:
Sur une inscription métrique de l'Héraclée du Latmos, 1942.
Le vicus quintionis et le vicus secundini de la Scythie Mineure, 1849.
Bibliographie de l'antiquité classique 1896-1914, Paris, 1951.
Les divinités orientales en Luisitanie et la Sanctuaire de Panóias, in Bulletin
des Etudes Portugaises", 1954, p. 1-37.
Tomis, cité gréco-gète chez Ovide, 1958.
Notes d'épigraphie lusitanienne, 1959.
Sur certaines divinités du Nord-Ouest de la peninsule Ibérique, 1964.
IV. Bibliografie:
Enciclopedia istoriografiei romanegi, p. 196.
Rädulescu, Mihai Sorin, Lisabona ,si Scarlat Lambrino, România Literarä",
nr. 1, 2009; accesibil la adresa: www.romlit.ro/lisabonai_scarlatro. (accesat in
ianuarie 2013).
Wikipedia.org/wiki/Scarlat_Lambrino (accesat in ianuarie 2013).
www.romaniaculturala,ro/images/articole/morad01-09.pdf (accesat in ianuarie 2013).
www.digibuc.ro
I. Studii gimnaziale la Sibiu §i Cluj; apoi

a urmat studiile universitare §i ale Institutului
Politehnic la Viena, Hanovra §i Göttingen.
Profesor de filosofie §i de limba latind la
Colegiul Sf. Sava" din Bucure§ti, din 1842.
A editat impreund cu Nicolae Bdlcescu primul
ziar istoric panromânesc: Magazin Istoric pentru
Dacia (1845). A fdcut parte, aldturi de Nicolae
Bdlcescu §i alti revolutionari din Socie-tatea Frdtia
(1843) §i Societatea Literard (1845).
Membru in Comisia Bibliotecilor care avea
drept obiectiv alcdtuirea unui Catalog General al
Bibliotecii Academiei §i de a stabili ce cdrti lipsesc din
LAURIAN, AUGUST depozitele ei i sunt absolut necesare. Director al
TREBONIU Bibliotecii Centrale a Statului (1859-1864); fondator al
(n. 17 iunie 1810, sat Fofeldea, Societkii Academice Romdne (1866) §i pre§edinte al ei
jud. Sibiu (1870-1872, 1874-1876); Inspector general al Scolilor
d. 25 februarie 1881, Bucure§ti) in Moldova, pand in 1858. Primul profesor de limba
latind §i primul decan al Facultdtii de Litere §i Filosofie
a Universitdtii din Bucure§t.i (1864-1881).
A fost considerat unul din principalii apostoli ai românismului" §i scrierile sale
au servit tinerei generatii de dupd 1848. A fost nu numai un lider al revolutiei române de
la 1848 ci §i primul ei istoric publicând prima colectie de documente relative la
eveniment in Magazin Istoric pentru Dacia.
II. Erudit filolog, istoric, om politic §i publicist, profesor de vocatie. in 1859,
ca membru in Comisia Bibliotecilor initiatd de Petrache Poenaru pentru reorganizarea
pe baze moderne a Bibliotecii Colegiului National Sf. Sava", a alcdtuit o Listä de
publicatii absolut necesare, din care s-au §i comandat 6000 de tidule de carton", (fi§e)
cuprinzând: numele autorului, tilul cärii, locul de tipdrire, numdrul volumelor, anul de
tipdrire, formatul, cota. Elemente care se constituie printre cele mai vechi indicatii de
catalogare". in 1869 a fost numit inspector al bibliotecilor.
A sustinut §i a contribuit la decizia Comisiei de a se realiza un Catalog
alfabetic §i un Catalog sistematic al cdrtilor.
A imbogdtit fondul de carte al Bibliotecii Academiei §i al Bibliotecii
Nationale cu publicatii valoroase. Tot lui A. Treboniu Laurian i se datoreazd apli-
carea principiului completdrii fondului Daco-Romanica" al Bibliotecii Academiei
Române. (Scrieri cu referiri la istoria românescd publicate in strdindtate).
in Dictionarul Limbii Romeme alcdtuit in colaborare cu Joan C. Massim a
introdus termenul de bibliologie (ca sinonim cu bibliografie)".
A manifestat interes §i pentru cartea tehnicd. A urmdrit completarea cdrtilor
de §tiintd §i tehnicd fiindcd aceste cdrti lipsesc in Biblioteca Nationald §i ar fi de
dorit ca ramul tehnic sa fie mai bine reprezentat in colectiunea cdrtilor de consultat
de care junii no§tri ingineri civili".
www.digibuc.ro
A fdcut apeluri, repetate cdtre bibliofili pentru a face donatii Bibliotecii

Centrale si Bibliotecii Academiei Române. Astfel au donat cdrti personaliati
precum: Timotei Cipariu, Al. Papiu, Ilarian, Gh. Costaforu etc.
A strâns cdrtile de la Mândstiri si din diverse Biblioteci unde acestea nu erau
conservate in conditii corespunzdtoare si le-a adus la Biblioteca Academiei.
in 1877 a revenit la conducerea Bibliotecii Academiei unde a catalogat
personal peste 4000 de volume.
A alcdtuit un Catalog al stampelor §i unul al Manuscriselor.
A imbundtdtit sala de lecturd si a aranjat rafturile din depozite.
III. Lucrdri:
Magazin istoric pentru Dacia", vol. I-V, 1845-1847, (in colaborare cu
N. Bälcescu).
Documente istorice despre starea politica 4.i religioasa a romemilor din
Transilvania, Viena, 1850.
Istoria romemilor, Iasi, partea I-III, 1853.
IV. Bibliografie:
Bulutd, Gheorghe, Petrescu, Victor, Galeria bibliologilor romani, p. 22-23.
Idem, Bibliologie romaneasca, p. 28-29.
Enciclopedia istoriografiei romane0i, p. 197-198.
Popescu, Teiusan Ilie, Netea, Vasile, August, Treboniu Laurian, Bucuresti, 1970.
hap ://escwww.cats.arhiv .edu/-Chastainllip/laurian.htm (accesat in ianuarie 2013).
http://en.wikipedia.org/wiki/August_Treboniu_Laurian (accesat in ianuarie 2013).
I. A absolvit Liceul Gheorghe Rosca

Codreanu" din Barlad, in 1891 inscriindu-se apoi la
Facultatea de Litere a Universitätii din Bucuresti. $i-a
dat licenta in 1894 cu o lucrare despre poetul grec
Herondas si pe care apoi a publicat-o in 1901. A plecat
la Paris, cu o bursa' acordatd de Ministerul Instructiunii
Pub lice si Cultelor specializându-se in filologie. $i-a LITZICA, CONSTANTIN
sustinut teza de doctorat la München, in 1898 cu tema: (n. 21 mai 1875, Barlad,
Das Meyersche Satzschlussgesetz in der byzentinischen jud.Vaslui
Prosa mit einem Anhang über Prokop von Kasarea. d. 25 iunie 1921 Boc§a,
Revenit in tard, a functionat ca profesor de jud. Cara§ Severin)
latind la Liceul Sf. Sava" din Bucuresti si ca profesor
(repetitor) la Seminarul Pedagogic Universitar din Bucuresti.
in 1902 a acceptat postul de conferentiar la Facultatea de Litere si Filosofie din
Bucuresti, predând limbi orientale apoi filologie bizantind si limba si cultura greacd. Din
1913 a devenit profesor suplinitor la Catedra de studii bizantine la aceeasi Facultate.
Dupd lucrarea de licentd si dupd obtinerea titlului de doctor s-a dedicat
studiilor de elind si bizantinologie. A lucrat ani buni la clasarea manuscriselor
grecesti din secolele XVI-XIX de la Biblioteca Academiei Române, realizând o
www.digibuc.ro
bibliografie fundamentald pentru istoriografia §i istoria literard romaneascd. A

alcdtuit §i manuale de francezd i latind in colaborare cu D. Evolceanu.
II. Latinist, filolog, traducdtor. Lucrarea sa de referintä este Catalogul
manuscriptelor grecegi, care cuprinde evidenta manuscriselor Si tipdriturilor grece§ti din
secolele XVIX1X din fondurile Bibliotecii Academiei Romane. A colaborat la reviste,
din 1893, precum: Convorbiri Literare", Revista Noua", Aurora", Revista de
Filosofie i Pedagogie", Revista Generala a invdtdmantului", publicand studii de
literaturd romând, lingvisticd, pedagogie.
III. Lucrdri:
Herondas. Studiu Literar, Bucure§ti, 1901, 118 p.
Poesia religioasä bizantina, Bucurqti,1899.
Manuscrisele greceol din Biblioteca Academiei Romane, Bucure§ti, 1900.
Studiu schite greco-romane, vol. I, Bucure§ti, 1912; vol. II a fost intocmit
de Nestor Camariano.
Catalogul manuscriptelor grecegi romemegi, Bucure§ti, 1909, 538 p.
Traduceri:
Lucian din Samosata, Dialogurile mortilor, 1896.
Papadopulos-Kerameus, Scrieri qi documente grecegi privitoare la istoria
romanilor, Bucure§ti, 1914 (in colaborare cu George Murnu).
IV. Bibliografie:
http://www.crispedia.ro/Constantin_Litzica (accessat in februarie 2013).
I. Fiu al tdranului Trifu, a purtat acest nume

pând in 1837. Dupd ce a semnat o vreme
Maioreanu, a adoptat numele Maiorescu, pentru a
sublinia inrudirea cu Petru Maior. A urmat Koala
primard in satul natal, apoi s-a inscris la Gimnaziul
din Blaj, unde absolvd, in 1829, cursul de filosofie.
Din 1830 a devenit student in filosofie la Cluj, la
Colegiul piarist, dar pe care nu-1 frecventeazd decdt
o lurid.. A devenit student al Facultatii de Teologie
din Budapesta, pe care o absolvd in 1835. Obtine o
bursd §i incearcd sd treacd doctoratul in teologie la
Colegiul vienez Sf. Barbara".
MAIORESCU, IOAN in 1836 a trecut muntii, unde a primit postul
(n. 28 ianuarie 1811, de invätätor la §coala din localitatea Cerneti, judetul
Sat Bucerdea Grdnoasd, jud. Alba Mehedinti, inlocuindu-1 pe Grigore PleKianu.
d. 24 august 1864, Craiova, in 1837 a fost numit inspector colar §i
jud. Dolj) profesor de istorie §i stilul national" la Scoala
www.digibuc.ro
Centrald din Craiova. in 1838 a tipdrit in Foaia pentru minte, inimd §i literaturd" o
violentd criticd asupra vietii culturale din Tara Româneascd, ceea ce i-a atras
numeroase inamicitii. in 1842 a fost destituit i rechemat in Moldova, unde accepta
un post de profesor la Seminarul de la Socola, din Ia§i. Intrd in conflict cu directia
§colii §i in 1843 se reintoarce la Craiova, unde este repus in drepturi.
in 1847 a devenit inspector al §colilor din Oltenia. A luat parte la revolutia de
la 1848 §i a fost trimis in Ardeal pentru a stabili legdturi intre revolutionarii din Tara
Româneascd §i cei din Transilvania. Prime§te insdrcindri de la Guvernul provizoriu
pe lângd Dieta germand din Frankfurt, unde desfdward activitate diplomaticd pand la
infrangerea revolutiei. Se stabile§te la Viena, unde a sustinut drepturile românilor din
toate provinciile imperiului la independenta.
A publicat in Allgemaine Zeitung", Ost Deutsche Post" §i Wanderer"
numeroase articole favorabile românilor, redactând memorii (singur ori impreunä cu
C. Hurmuzachi), a cOldtorit prin Muntii Apuseni §i a strâns date despre desa§urarea
revolutiei.
A fost angajat translator la Ministerul de Justitie din Viena, post din care a
fost indepOrtat prin pensionare in 1857, pe considerente politice.
in iunieiulie 1857 a intreprins o cdlOtorie la românii din Istria, pe care o va
repeta in 1861. Dupd doi ani de peregrindri, in 1859, a devenit pre§edinte al Ob§te§tii
Epitropii, apoi director al Comisiei Centrale a Principatelor Unite, profesor la
Sf. Sava" §i director al Eforiei Instructiunii Publice, post din care a demisionat in
1861. in 1863 a fost nuinit profesor la Scoala Superioarä de Litere din Bucure§ti.
impreund cu Florian Aron, A. I. Odobescu, A. T. Laurian §i P. I. Cerndtescu a
intocmit proiectul de statut al Socieatii Literare Române (Academia Romand).
II. Ca filolog a privit toate problemele de limbd §i literaturd, pe care le-a
luat in discutie, intr-un larg ansamblu de factori culturali. in conceptia sa
manifestdrile sociale ale altor popoare nu trebuie imitate, ci adaptate la conditiile
specifice poporului roman, anticipând intr-un fel teoria junimistd a formelor
fard fond".
Preocupat de problemele limbii literare a contribuit la dovedirea latinitàtii
limbii române. Dedicând o lucrare speciald dialectului românesc din Istria a
contribuit la intemeierea dialectologiei.
III. Lucrdri:
Cuvântul ce s-a spus cu prilejul examenului din 4 iulie, 1837.
Asupra ortografiei romiinegi, 1838.
Despre vechimea românilor din Ardeal ci Indeosebi In peimeintul ce se zice
Fundus Regis, adicá pámântul seisesc, 1842.
Domnul doctor St. L. Rott românii ardeleni inaintea dumnealui In privingi
ceitre zbieretele ungurilor despre panslavism, 1842.
Antipapadopol sau autorii dictionarului de la Buda apeirati contra domnului
Gr. Papadopol, 1843.
Cuviintul zis de domnul I. Maiorescu inspectorul qcoalelor din Craiova, la 21
noiembrie, când s-a infdtipt in fata Mdriei Sale corpul profesoral de acolo" 1843.
www.digibuc.ro
Cuvantul scolastic zis la 29 iunie 1846 cu prilejul impartirii premiilor in

Koala centrala din Craiova de inspectorul Foalei I. Maiorescu, 1846.
Antischiaul. Adicä o Enfruntare data unui roman care voieve a ne face schiai
sau slavoni, 1847.
Refutarea parerii domnului I. K $uller despre germana origine a limbii
romane, 1850. Putine cuvinte pregâtitoare la studiul limbii române§ti, 1850.
Itinerar En Istoria Vocabularul istrian-roman (Din manuscriptele comune)
ingrijit §i prefatat de Titu Maiorescu, Ia§i, 1874.
IV. Bibliografie:
Bdnescu, N., Mihdilescu, Vintilä, loan Maiorescu, Bucure§ti, Tipografia
Româneasa 1912.
Stoica, Marin, Ioan Maiorescu, Bucuresti 1967.
http://ro.wikipedia.org/wiki/Ioan_Maiorescu (accesat in februarie 2013).
I. In 1858 a terminat liceul Teresianum din

Viena primul, premiant. A luat doctoratul in Filosofie
la Universitatea din Giessen, cu distinctia Magna Cum
Laude, la 20 iulie 1859; diploma a fost echi-valatä la
Paris in 1863. Tot la Paris si-a trecut licenta in drept, in
1861. Profesor universitar la Universitatea din Ia§i,
Facultatea de Litere i Filosofie, §i apoi la cea din
Bucure§ti, decanul Facultätii de Litere §i Filosofie din
Bucure§ti; rector al Universitdtii din Ia§i (1863-1867);
Rector al Universitätii din Bucure§ti (1892-1897). A
sustinut invätämântul românesc §i s-a preocupat de
buna lui organizare.
MAIORES CU, TITU A fost de cinci ori ministru §i anume: de trei ori
(n. 15 februarie 1840, Craiova, al Cultelor §i instructiunii publice (7 aprilie 1874
jud. Dolj 28 ianuarie 1876; 23 martie 1888 28 martie 1889; 16
d. 18 iunie 1917, Bucurqti) noiembrie 1890 20 fevruarie 1891), o datd al Justitiei
(7 iulie 1900 12 fevruarie 1901) §i o datä la Externe, in
care calitate, find i Pre§edinte al consiliului de mini§tri, a decis interventia româneascä
in Balcani i a presidat conferinta pdcii de la Bucure§ti care ne-a readus la anexarea cele
doud judete române§ti din sudul Dobrogei (1912-1913).
II. Critic §i teoretician literar, lingvist, filosof, orn politic, estetician.
Pretuitor al cdrtii.
Din perioada anilor de §coalä a inceput sà i§i constituie biblioteca, adunând
cat-tile pritnite ca prerniu. Ca student, poseda deja o bibliotecd enciclopedicä cu
câteva sute de cdrti. Apoi a continuat sá cumpere i sà primeascd carti. Cdtre sfar§itul
vietii, biblioteca sa depd§ea 10.000 de volume, reprezentând lucrári de filosofie,
filologie, drept, psihologie, istorie, literaturd.
www.digibuc.ro
A fost director de Societäti literare §i Publicatii literare. A avut o intensd

activitate politick parlamentard i diplomaticd. A fost de mai multe ori ministru
prim-ministru al Romdniei. La 27 de ani era membru al Academiei Romdne (1867).
III. Lucrdri:
Istoria contemporand a României (1866-1900), Bucure§ti, 1927,455 p.
fnsemnári zilnice, vol. IIII, editie ingrijitä de I. Rdclulescu-Pogoneanu,
Bucure§ti, 1937-1941.
Jurnal epistolar, vol. I, editie Georgeta Rddulescu-Dulgheru §i Domnica
Filimon, Bucure§ti, 1975.
IV. Bibliografie:
Berciu-Dräghicescu, Adina, Personalitáti, pp.115-118.
Iva§cu, George, Titu Maiorescu, Bucure§ti, 1972,170 p.
Lovinescu, Eugen, Titu Maiorescu, Bucure§ti, 1972, ed. a H-a.
Manolescu, Nicolae, Contradictia lui Maiorescu, Bucure§ti, 1970.
I. Studiile gimnaziale §i liceale le-a urmat la

Colegiul Carol I" din Craiova (1903-1914), iar
Universitatea, Facultatea de Filosofie §i Litere a
frecventat-o la Bucure§ti unde i-a avut ca profesori pe
Ramiro Ortiz, Ch. Drouhet, Ovid Densu§ianu. in
1922 sustinut doctoratul la Florenta cu o tezd
despre Ippolito Nievo.
A fost printre primii bursieri ai Scolii romdne
de la Roma (1922-1924), infiintatd in 1922 de ate
Vasile Pdrvan. in aceastd perioadd §i-a publicat §i
primele studii.
inscris in partidul lui Nicolae Iorga (PND) a
fost in 1931, deputat de Soroca.
MARCU, ALEXANDRU
in 1924 a functionat ca profesor de italiand §i (n. 30 decembrie 1894,
francezd la Liceul Gh. Sincai" din Bucure§ti. Burdujeni, jud. Boto§ani
in 1926 a devenit conferentiar la Facultatea de d. 27 februarie 1955,
Litere din Bucure§ti, la Catedra de limba i literatura Vdcdre§ti, Bucure§ti)
italiand condusd pand in 1933 de Ramiro Ortiz. Din
1927 a tinut cursuri de limba §i literatura italiand la Academia de Mahe Studii
Comerciale i Industriale din Bucure§ti, ca asistent aldturi de C. Perussi.
A colaborat la reviste precum: Viata Romdneascd", Convorbiri Literare",
Gdndirea" (intre 1940-1943 a fdcut parte din Comitetul director al revistei), Adevdrul
Literar §i Artistic", Universul Literar", Viata Literard", Roma" (din 1927 a devenit
redactor al publicatiei), Ephemeris Dacoromana" anuarul Scolii romdne de la Roma.
www.digibuc.ro
in Revista Istoricd" a saris foarte intens, aducând contributii insemnate la relatiile

româno-italiene din secolul al XIX-lea, la fel §i in Revista Fundatiilor Regale".
in 1927 a fost numit subdirector al Biroului presei §i Propagandei din
Ministerul Regal al Afacerilor Sträine.
in 1929 a fondat la Bucuresti Societatea Cultura Italo-Romena" sub
pre§edintia lui Al. Em. Lahovary §i directia profesorului Ramiro Ortiz.
in 1933 a devenit profesor titular al Catedrei de limb5. §i literaturd italiand de
la Facultatea de Litere §i Filosofie din Bucuresti. Un deceniu de acum incolo, intre
1933 §.1 1944 când a fost epurat din Universitate,condamnat §i inchis, Alexandru
Marcu a marcat prin activitatea sa §tiintificd §i didacticä evolutia italienisticii
române§ti §i istoria Catedrei din Facultate.
Activitatea didacticd a stat sub semnul cercetärii §i a acribiei §tiintifice. Din
initia-tiva sa §i cu sprijinul sdu s-a constituit, in 1934 pe lângä Facultatea de Litere,
Socie-tatea Leonardo" a studentiilor Seminarului de limba §i literaturä italiand. A
fost condusä de cei mai buni studenti iar ca pre§edinte de onoare a fost mereu Alex
Marcu. Pe lângd activitatea didacticd, a instituit premii pentru cele mai bune
traduceri ale studentilor; a organizat §ezdtori literare §i artistice; a organizat
excursii in lard §i mai ales in Italia. A incurajat participarea studentilor la cursurile
de yard ale Universitätilor italiene oferindu-le burse. in 1940 Alexandru Marcu a
patronat infiintarea unui Cerc de Studii.
in 1940-1941 a fost decan al Facultätii de Filosofie §i Litere din Bucure§ti,
dupä care a fost numit Ministru Subsecretar de Stat al Propagandei Nationale.
A avut o pozitie antilegionarä dar proantonesciand, semnând, ca decan al
Facultätii, aldturi de alte cadre didactice, Scrisoarea colectivä adresatá generalului
Antonescu prin care i§i exprimau multumirea pentru restabilirea lini§tii in tarä dupd
lichidarea rebeliunii legionare din 21-23 ianuarie 1941.
Aldturi de el au semnat: I. Andrie§escu, C. C. Giurescu, St. Ciobanu, D. Gusti,
I. I. Nistor, I. Petrovici, Al. Rosetti, Tudor Vianu, N. Cartojan, Gh. I. Brätianu §.a.
A reorganizat revista Roma", creatd de Ramiro Ortiz, transformând-o intr-o
publicatie de Malt nivel §tiintific, destinatä speciali§tilor.
I-a schimbat numele 'in Studii italiene. Roma", Noua Serie. Aici urmau sd se
publice cercetdri de literaturd comparatd, recenzii, note bibliografice, lucräfi
valoroase ale studentilor etc. Redacta personal numeroase rubrici ale revistei care
§i-a incheiat aparitia in 1943. Revista aceasta a considerat-o cea mai scumpä dintre
sträduintele mele universitare".
A adus contributii §tiintifice valoroase in urmdtoarele domenii: raporturi
politico-culturale româno-italiene, problematica Rena§terii italiene, criticd §i
teorie literarä. A primit premiul San Remo" la Roma, in 1940 pentru traducerea
Divinei Comedii.
Membru corespondent al Academiei Române din 1940 dar eliminat in 1948,
când multe din lucrdrile sale au fost interzise. A fost repus in drepturi in 1990. A fost
decorat cu Coroana României in grad de Mare Ofiter §i in grad de Comandor.
www.digibuc.ro
150 DE ANI DE INVATAMANT FILOLOGIC ROMÂNESC -TRADITIE 5I VALOARE - 1863-2013 439
A primit 0 distinctia de Ofiter al Ordinului S. Maurizio. Dupd 23 august 1944

era etichetat drept profesor pomädat 0 monoclat ... valet al jalnicelor catedre
spirituale ... fasciste ... agent mussolinian", träddtor" (ziarele Victoria" din
14 noiembrie 1944 0 Romänia Liberd" din 13 decembrie 1944).
in 1945 a fost inldturat din Universitate prin decretul nr. 152 care prevedea
licentierea din serviciu a 11 conferentiari §i profesori pe baza constatärilor din 1944 a
Comisiei pentru revizuirea membrilor corpului didactic al Universitatii din Bucure§ti,
instituitä prin Legile 486 0 594 din 1944.
in februarie 1948 a fost condamnat in baza Legii 312/1945 la 12 ani temnitd
grea. A murit in inchisoarea Vdcdrqti, in februarie 1955, in vdrstd de 60 de ani.
II. Filolog, lingvist, traducdtor, s-a afirmat atät in domeniul istoriei literaturii
romdne cdt mai ales in domeniul culturii 0 civilizatiei italiene. Este considerat
unul dintre cei mai mari 0 multi valenti italieni§ti romdni". Autor a numeroase
manuale §i cursuri.
A reu0t sd impund italienistica in lumea filologicd europeand, find
considerat creator de §coald i cel care a introdus un spirit modern in filologia
comparatd §i in italienisticd in general.
S-a ocupat in mod deosebit de studentii sdi in cadrul Seminarului de literaturd
italiand din cadrul Facultätii de Litere §i Filosofie din Bucure§ti.
A contribuit in mod deosebit la imbogdtirea fondului de carte al bibliotecii
Seminarului i implicit al Facultätii. in perioada profesoratului sdu numärul
volumelor se ridica la cifra de 5000 (cdrti 0 periodice).
III. Lucräri:
Conspiratori §'i conspiralii In epoca renayterii politice a României 1848
1877, Bucure§ti, 1930.
Dante Divina Comedie, traducere, Bucure§ti, 1932; 1934.
Letture scelte dalle origini ai giorni nostri, Bucure§ti, Cartea romd-
neascd, 1943.
Corso di letteratura italiana. Letture scelte del secolo XIX, Bucurqti,
1934, 112 p.
Corso di letteratura italiana. Letture scelte del secolo XVIII, Bucure§ti,
1936, 109 p.
Corso di litteratura italiana. Letture scelte del secolo XVIXVII, Bucure0,
1939, 128 p.
Corso di litteratura italiana. Letture scelte dalle origini ai giorni nostri,
Bucure§ti, Ed. Cartea Romäneascd, 1943, 572 p.
Valoarea artei In Renaytere, editie Alex Balaci, Bucure§ti, Ed. Meridiane, 1984.
IV. Bibliografie:
Anuarul Universitätii din Bucure§ti", 1940-1942, Bucuresti, 1943, p. 186-189.
Turcq, Veronica, Italienistica din Bucureyti. Contributia lui Alexandru Marcu,
in Revista interculturald bilingvd", an III, nr. 1, ianuarie 2013 accesibil la adresa:
www.digibuc.ro
http://www.orizonturiculturale.ro/ro_studii_Veronica_Turcu§despre_Alexandru_M
arcu. html. (accesat in ianuarie 2013).
Turcu§, Veronica, Alexandru Marcu: Tabel cronologic, in vol. Un secol de
italienisticei la Bucuresti. I. Ctitorii, Bucuresti, Ed. Universitätii din Bucure0i, 2009,
p. 154-165.
ilazu.blogspot.com/Duminicii, 30 decembrie 2012Scriitorul zilei Al. Marcu (accesat
ianuarie 2013).
file:///0/Useduser/Downloads/Memoria_revista gandirii arestate.htm (accesat
ianuarie 2013).
I. Clasele primare le-a urmat in satul natal

Liteni; gimnaziul i liceul la Suceava unde a intrat
sub obldduirea folcloristului Simion Florea Marian.
A urmat apoi cursurile Universitdtii din
Cerrauti, in cadrul Facultdtii de Litere. Hind un
student eminent a primit o bursd de 300 de florini de
aur cu care a plecat la Viena continuanduli studiile
Tot acolo §i-a sustinut i teza de doctorat, in 1913
devenind doctor in filologie clasicd.
Ca student 0 doctorand a activat in
Junimea (1905-1906) 0 Romania Jund Viena
(1907-1913). Dupd terminarea studiilor universitare
a functionat ca profesor la liceul din Campulung-
MARMELIUC, DIMITRIE Moldovenesc, apoi la Liceul nr. 3 din Cernduti.
(n. 20 noiembrie 1886, comuna Din 1913 i0 incepea i activitatea
Liteni, jud. Suceava
in 1915 a trecut in Romania 0 a aderat la Federatia
Unionistd, infiintatd de Nicolae Filipescu, organizatie
politicd care milita pentru intrarea Romaniei in
rdzboi aldturi de Antantd.
A militat intens pentru desdvar0rea Unitätii Nationale. Dupd intrarea
Romaniei in rdzboi s-a inrolat voluntar in septembrie 1916 in armata romand.
A colaborat la ziarul Romania", organul de Presd al Marelui Cartier General
Roman care se afla la Ia0. Primul nurndr a apdrut in februarie 1917.
S-a inscris la Scoala de ofiteri de rezervd de infanterie din Boto§ani apoi s-a
inrolat si a luptat pe frontul din vara anului 1917 unde a fost rdnit; a participat la
bdaliile de la Mdr4ti, Märd§e§ti §i Oituz.
A colaborat la reviste precum: Codrul Cosminului", Floarea Soarelui",
Drum Drept", Junimea Literard", Lamura", Limba Romand", Orpheus",
Revista Fundatiilor Regale", Studii clasice" etc.
Între 1925-1926 a fost director al Teatrului National din Cernduti i primar
al orqului.
www.digibuc.ro
in 1925 a fost titularizat ca profesor la Facultatea de Litere a Universitdtii din

Cernduti, unde a ocupat §i functia de decan pdrld in 1930.
Din 1940 a fost profesor la Universitatea din Bucure0i, Facultatea de
Filosofie §i Litere, la Catedra de limbd i literaturd elind, de unde a fost inldturat §i
trecut apoi ca cercetätor la Institutul de lingvisticd al Academiei RSR (1952-1966).
II. Elinist §i latinist s-a preocupat de istoria literal% precum 0 de legdturile
clasicismului greco-roman cu literatura romând; ca folclorist a fost preocupat de
baladd §i de figurile istorice reflectate in ea.
III. Lucrdri:
Figuri istorice româneqti In cântecul poporal roman, Bucure0i, 1915.
Pe drumul idealului, Cernduti, 1919.
Eroului de la Cirepaia: Ion Gramadei, Cernduti, 1936.
Un sfert de veac de la moartea lui Petre Liciu, Cernduti, 1937.
Frumusetea poeziei homerice, Cernduti, 1938.
Traduceri:
Horatiu, Scrisoare clitre Pisani, Bucure0i, 1916.
Tragedia greacá: Originea. inceputurile. Dischylos, Sophocles, curs lito-
grafiat, 1941,480 p.
Aspecte din viata culturalei a Bucovinei, in Revista Fundatiilor Regale",
nr. 8-9,1941.
Bucovina In cultura neamului, Bucure0i, 1944.
Drama istoricei la Sofocle ci Euripide, Bucure0i, 1970.
IV. Bibliografie:
Stan, Constantin, Dimitrie Marmeliuc luptátor pentru unitate nationalá, acce-
sibil la adresa: www.istorie.ugal.ro/anale/4/407STAN. Pdf (accesat in februarie 2013).
http://www.crispedio.ro/Dimitrie_Marmeliuc (accesat in februarie 2013).
I. A urmat §coala generald §i Liceul

Nicolae Bälcescu" (1957-1961) din Pitqti, iar
in 1961 s-a inscris la Facultatea de Filologie a
Universitätii din Bucure§ti (1961-1966), la -Watt
sectia de limbi slave. Dupd stagiul militar, a

obtinut, prin concurs, postul de preparator la
Catedra de filologie slavd a Facultdtii de Limbi
Slave din Bucure0i, promovand ulterior toate
treptele ierarhiei universitare, ajungdnd in 1991
profesor.
in 1972 a obtinut titlul de doctor in filo-
MAZILU, DAN HORIA
logie, cu teza Opera umanistului Udrive Alásturel
(n. 20 aprilie 1943, Pitesti,
In contextul relatiilor culturale romemo-slave,
jud. Arges
care a constituit i debutul sdu editorial, in 1974. d. 16 septembrie 2008, Bucuresti)
www.digibuc.ro
in perioada 1972-1974 a functionat ca lector de limba §i literatura romand la

Universitatea Kliment Ohridski" din Sofia.
in 1996 a fost ales decan al Facultätii de Litere din Bucure§ti, functie detinuta.
pand In 2004. Din 2004 a fost numit director al Bibliotecii Academiei Romane, post
in care a functionat panä in 2008.
in 2001 a fost ales membru corespondent al Academiei Romane.
A colaborat la publicatii de specialitate sau literare, intre care : Revista de
Istorie §i Teorie Literard", Romanoslavica", Analele Universitätii Bucure§ti",
Luceafarul", Romania literard", Arge§".
in 1994 a primit premiul Titu Maiorescu" al Academiei Romane.
II. Istoric literar, editor, interesat de literatura romana veche (secolele XVI-
XVIII), autor a numeroase luceäri, studii si articole, cu contributii stiintifice
remarcabile, traducator al unor lucrari literare din limba ucraineand.
III. Lucräri:
Udriste Neisturel, Bucuresti, Ed. Minerva, 1974.
Barocul in literatura romând din secolul al XVII-lea, Bucuresti,
Ed. Minerva, 1976.
Cronicarii munteni, Bucuresti, Ed. Minerva, 1978.
Varlaam si Ioasaf. Istoria unei ceirg, Bucuresti, Ed. Minerva, 1981.
Literatura românei in epoca Renasterii, Bucuresti, Ed. Minerva, 1984.
Proza oratorica in literatura românei veche, volumul I-II, Bucuresti, Ed.
Minerva, 1986-1987.
Vocafia europeanii a literaturii române vechi, Bucuresti, Ed. Universit4ii
din Bucuresti, 1991.
Recitind literatura româná veche, volumul I, Bucuresti, Ed. Universitätii din
Bucuresti, 1994.
Literatura românei barocà In context european, Bucuresti, Ed. Minerva, 1996.
Cronicarii moldoveni, Bucuresti, Ed. Humanitas, 1997.
Introducere in opera lui Dosoftei, Ed. Minerva, 1997.
Recitind literatura românei veche, volumul II, Bucuresti, Ed. Universitätii din
Bucuresti, 1998.
Noi despre ceilalg. Fals tratat de imagologie, Iasi, Ed. Polirom, 1999.
Introducere in opera lui Antim Ivireanul, Bucuresti, Ed. Minerva, 1999.
0 istorie a blestemului, Iasi, Ed. Polirom, 2001.
Voievodul dincolo de sala tronului, Iasi, Ed. Polirom, 2003.
Lege si Preidelege in lumea româneascei veche, Iasi, Ed. Polirom, 2006.
Vilduvele sau despre istorie la feminin Iasi, Ed. Polirom, 2008.
Edith ingrijite:
Cronicari moldoveni, studiu introductiv, Bucuresti, Ed. Militark 1987.
Cronicari munteni, studiu introductiv, Bucuresti, Ed. Militarä, 1988.
www.digibuc.ro
150 DE ANI DE INVATAMANT FILOLOGIC ROMÂNESC -TRADITIE VALOARE - 1863-2013 443
Cronici brâncovenegi, antologie, prefatd, glosar si bibliografie, Bucuresti,

Ed. Minerva, 1988.
Despre vechimea i continuitatea românilor. Istoricii Ardelene, studiu
introductiv, Bucuresti, Ed. Minerva, 1989.
Stefan Ciobanu, Istoria literaturii române vechi, editie ingrijitd, note si
postfatd, Bucuresti, Ed. Eminescu, 1989.
Gheorghe Asachi, Ruxandra Doamna. Nuvele istorice, postfatd
bibliografie, Bucuresti, Ed. Minerva, 1992.
Mihai Eminescu, Poezii, editie bilingvd româno-ucraineand, Bucuresti, Ed.
Elion, 2000.
Alexe Procopovici, Introducere In studiul literaturii vechi, ediie, prefatd
note, Bucuresti, Fundatia Nationald pentru Stiintd si Artd & Institutul de Istorie
Teorie Literard G. alinescu" , 2006.
Traduced:
Ivan Hrihurko, Canalul, roman, 1979.
Vasili Zemljak, Stolul de lebede, roman, 1985.
IV. Bibliografie:
http://www.observatorcultural.ro/Portretul-unui-carturar-Dan-Horia-
Mazilu*articlelD_20691-articles_details.html (accesat in ianuarie 2013).
ro.wikipedia.org/wiki/Dan_Horia_Mazilu (accesat in ianuarie 2013).
http://www.suplimentuldecultura.ro/index/continutArticolAllCat/17/4019 (accesat in
ianuarie 2013).
I. Clasele primare le-a fdcut in satul natal,

Rapa de Jos; gimnaziul 1-a urmat la Sibiu si apoi s-a
inscris la Liceul Grdniceresc de la Ndsdud; ulterior a
-.,°
plecat la Bucuresti unde a tenninat studiile liceale, in
1888 si apoi s-a inscris la Facultatea de Litere
Filosofie absolvind-o in 1892. A fost studentul pro-
fesorilor: Al. Odobescu, B. P. Hasdeu, V. A. Urechia,
Grigore Tocilescu i Titu Maiorescu.
Dupd absolvire a fost profesor la Liceul
Gh. Rosca Codreanu" din Barlad.
in 1899 a primit o bursd si a plecat la Berlin
MÂNDRESCU, SIMION
pentru a urma studiile i apoi sd sustind teza de
(n.18 iulie 1868 Rapa de Jos,
doctorat in filosofie. jud. Mure§
A revenit in Ord, dupd obtinerea doctoratului d. 30 septembrie 1947,
in filosofie la Berlin. A functionat ulterior, din nou, ca Bu§teni, jud. Prahova)
profesor la Liceul National din Iasi. in 1904 a fost
solicitat la Bucuresti ca profesor suplinitor la prima Catedrd de limbd i culturd
www.digibuc.ro
germand care se crease la Facultatea de Filosofie i Litere a Universitätii. Ulterior,

din 1911 va fi agregat §i apoi profesor titular. A condus Catedra pânä in 1937 când s-
a pensionat.
A fost Deputat i apoi Ministru al României la Tirana.
A fost membru corespondent al Academiei Germane de la Berlin, membru de
onoare al Academiei Germane de la München.
in 1932 a initiat §i apoi a condus Revista Germani§tilor Români". A fost
director al publicatiei Grai Românesc" (1926-1936).
Pentru meritele sale §tiintifice, culturale i diplomatice a fost decorat cu
Steaua României in grad de Comandor.
in 1933 a donat suma de 40.000 de lei pentm ridicarea unei §coli la Râpa de
Jos, asistând §i la inaugurarea ei. Prin testament a mai läsat bani acestei §coli pentru
incurajarea i sprijinirea elevilor merituo§i.
II. Personalitate marcantä a culturii §i istoriei române§ti, a desfä§urat o
intensd activitate politico-diplomaticd in slujba Mani Uniri de la 1918.
Numele lui Simion Mândrescu se va pomeni vecinic, cat va träi românismul,
cdci a luptat cu toate greutätile, i cu sfortarea-i supremd a reu§it cu !nand de fier sä
zguduie neamul din amorteald, sä toarne in sufletul sdu doml de libertate i unire, curajul
strämo§esc i legendar al vitejii lor neintrecute". (ziarul Ardealul", 22 martie 1915).
in perioada 1917-1918 a desfd§urat in Franta §i in Italia o intensä activitate
diplomaticd pentru sustinerea cauzei Unirii românilor i pentru constituirea unei
legiuni formate din voluntari români, dintre prizonierii de räzboi din Ardeal, luati de
annata italiand in luptcle cu Austro-Ungaria. A reu§it sä constituie Legiunea Romând
din Italia compusä din 4 regimente. in 1909 a participat la infiintarea Cercului
românilor de peste munti in Bucure*ti.
S-a implicat intr-o serie de lucräri valoroase din punct de vedere §flintific
privind influentele culturii §i limbii germane asupra limbii §i culturii române.
S-a remarcat §i prin contributii cu caracter etnografic.
A colaborat la diferite ziare §i reviste franceze precum: Le Temps", La
Petite Republique", La Roumanie", L'Eveil".
Ca germanist s-a preocupat de cercetäri lingvistice in domeniu, publicând
câteva studii de specialitate valoroase.
in domeniul etnologiei, a rdmas ca autor al primei monografii folclorice a
unui sat, satul lui de ba§tind, Râpa de Jos.
III. Lucräri:
Elemente unguregi In limba româncr, Bucure§ti, 1892.
Doina, Bucure§ti, 1893.
Literature:" i obiceiuri poporane din comuna Reipa de Jos, Bucure§ti, 1894.
Gramatica limbii latine, pentru clasele I i a II secundard, Bucure§ti, 1898.
Strigáturi sau chiuituri poporane, Bucure§ti, 1898.
Influenta limbii germane asupra limbii noastre, Bucure§ti, 1904.
Influenta culturii germane asupra noastrii, Bucure§ti, 1904.
www.digibuc.ro
150 DE ANI DE INVÄTAMÂNT FILOLOGIC ROMÂNESC -TRADITIE SI VALOARE - 1863-2013 445
Din istoria literaturii germane, Bucuresti, 1911.

Simion C. Mandrescu. in servicul unitätii nationale. Ornagiu din parte
Societ4ii Frätia Romemeascá Frätia, prqedintelui ei de onoare, Bucuresti, 1928.
IV. Bibliografie:
Balint, Nicolae, De la Rezpa de Jos la Berlin, in Ziarul de Mures", din
15 oct. 2007, accesibil la adresa:
www.ziaruldemures.ro/index.php?id=25&tx_ttnews[tt_news]=8241 (accesat in
ianuarie 2013).
www.clipa.com/a866-Simion-Mandrescu-Un-muresean-in-sluba-Marii-Uniri.asp
www.mesagerul.ro/2012/11/26/simion-mandrescu-omul-din-umbra-istoriei-marii-
uniri (accesat in ianuarie 2013).
I. Drumul spre afirmare a inceput la

scoala din sat, in septembrie 1875; ulterior frec-
venteazd scoala din Vidra, Seminarul Teologic
Ortodox din Roman, iar in anul 1883 se afla la
Seminarul Central din Bucuresti. Obligat de
starea material:a' sà se mute de la o scoala la alta,
in anul 1884 Simion Mehedinti a fost elev al e,
liceului din Focsani, dupä care absolvä cursurile

liceului Sf. Sava" din Bucuresti.
in 1888 a obtinut prin concurs la Scoala
Norma lä Superioarä bursa prin care si-a asigurat
mijloacele de intretinere la Universitatea din
Bucuresti pe intreaga duratä a studiilor superioare
(1888-1892). Licenta in litere a dobandit-o in MEHEDINTI, SIMION
1892 cu lucrarea Ideile Iui Jean Jacques Rousseau (n. 19 octombrie 1868, Soveja,
asupra educatiei, dupd care a fost numit profesor jud. Vrancea
d. 14 decembrie 1962, Bucure§ti)
suplinitor la Catedra de istorie a liceului din
Focsani. Si-a continuat studiile in Franta Si
Germania. Din 1900 a fost profesor la Facultatea de Litere i Filosofie din Bucuresti, la
prima Catedrd de geografie din Romania, unde a format in aceastä calitate generatiile
de mari geografi ai tärii in frunte cu George Valsan, Constantin Brätescu, Vintilä
Mihdilescu, Mihail D. David si
A fost membru titular al Academiei Romane din anul 1915.
II. A fost un academician, geograf si geopolitician roman. Spirit filosofic,
format la scoala lui Titu Maiorescu, a desfasurat o vastä activitate culturald ca
www.digibuc.ro
educator al maselor si cu deosebire al tineretului, prin scrierile i numeroasele sale

conferinte tinute in fata studentimii române din centrele universitare ale tärii. A avut
un rol important In dezvoltarea gândirii geografice si geopolitice in România. S-a
preocupat de stabilirea obiectului si continutului geografiei, de precizarea locului ei
in sistemul stiintelor, de determinarea legilor si categoriilor geografice si a
metodelor de cercetare in geografie si geopoliticä.
Simion Mehedinti a fundamentat conceptia de bazd a geografiei, conform
cäreia legea cauzalitätii telurice trebuie sä se impund cugetärii geografice"
Urmärind fiecare obiect sau fenomen in desfäsurarea lui pe Terra in corelatie cu
alte obiecte sau fenomene de acelasi fel sau diferite, savantul ajungea la stabilirea
metodei, adicä la ideea care a generat stiinta. El argumenta cä geografia este o
stiintä independentd cu obiect i metodd proprie de cercetare. Geografia este
stiinta Pamântului considerat in relatia reciprocd a maselor celor patru invelisuri
atât din punct de vedere static (al distribuirii in spatiu), cât si din punct de vedere
dinamic (al transformdrii in timp)."
A elaborat un sistem propriu de gândire geograficä, concretizat in lucrarea so
fundamentald Terra introducere in geografia ca ctiiná (2 vol., 1931). intre 1940 si
1944 a colaborat cu revista Geopoliticä i geoistorie".
A fost director al revistei Convorbiri Literare". A colaborat la numeroase
ziare i reviste: Cuvântul Studentesc", Duminica poporului", Lamura", precum
la cele de specialitate, cu multe studii de geografie, metodologie geografica si mai
ales antropogeografie: Analele Academiei Române", Buletinul Societätii Române
de Geografie", Analele Dobrogei", Natura", Anuarul de Geografie si
Antropogeografie", Volkermagasin" (Germania) si multe altele.
Dupd 1944 a fost marginalizat, cea mai mare parte a studiilor sale fiind
interzise de noua orânduire politicä.
III. Lucrdri:
Die Kartographische Induktion, Leipzig, 1900.
Etrogeneitatea celor patru sfere. Bucuresti, 1900.
Problemele geografiei contemporane ca ctiinjá despre Cosmos. Bucuresti, 1900.
Introducere In studiul geografiei. Bucuresti, 1904.
Die rumänische Steppe. Leipzig, 1904.
Ceitre noua genera tie. Bucuresti, 1912.
Poporul. Bucuresti, 1913.
Primeivara literarei, Bucuresti, 1914.
Omul politic. Bucuresti, 1915.
Scoala poporului, Bucuresti, 1918.
Legea Eforiilor, Bucuresti, 1918.
Însusirile omului de Stat, Bucuresti, 1919.
Altd crestere: Scoala muncii, Bucuresti, 1919.
www.digibuc.ro
Caracterizarea etnograficei a unui popor prin munca ,si uneltele sale (Discurs
de receptie la Academia Românä), Bucuresti, 1920.
Vechimea poporului mina si legeitura cu elementele alogene, Bucuresti, 1924.
Titu Maiorescu, Bucuresti, 1925.
Scoala românei ,si capitalul biologic al poporului român, Biblioteca eugenicä
si biopoliticd a ASTREI, Cluj, 1927
Cadrul antropogeografic. Transilvania, Banatul, Crisana ,s1 Maramuresul.
vol. I, 1918-1928, Bucuresti.
Terra (metodologie geograficei) Bucuresti, 1930. Operd de importantd stiin-
tificd mondialä, aclamatä de specialistii mondiali in domeniu.
Quelque observations sur l'evolution de la geographie en Roumanie, in La
vie scientifique en Roumanie", Academia Românä, tom W Sciences pures I,
p. 329-371, Bucuresti, 1937.
Geografie si geografi la Enceputul sec. XX insemnári cu privire la
desvoltarea stiinrelor si a Enváreimântului In Romiinia, Bucuresti, Ed. Socec, 1938.
Trilogia stiinrei. Cercetätor erudit savant, in Memoriul Sectiei Istorice a
Academiei", Bucuresti,Tip. Monitorul Oficial, 1939,110 p.
Ce este Transilvania?, Bucuresti, Biblioteca Revistei Istorice Române", 1940.
Publicatii si studii:
Insula Serpilor, In Buletinul S.R.R. de Geografie", vol. XIV.
Locul geografiei Intre stiinte, in Buletinul S.R.R. de geografie", vol. XV.
Obiectul si definitia geografiei, In Convorbiri litarare", 1901.
Apliceiri antropogeografice En sfera etnografiei, istoriei si a altor stiinte, In
Anuarul de Geografie si Antropogeografie", vol. I, 1910.
Observári asupra Dobrogei, in Buletinul S.R.R. de Geografie", vol.
XXXVIII, 1919.
Premise etnografice in istoria românilor, in Analele Academiei Române",
Bucuresti, 1922.
Dacia pontica si Dacia carpatica, in Buletinul S.R.R. de Geografie", vol.
47, Bucuresti, 1923.
Religia ca mijloc de caracterizare a unui popor, in Analele Academiei
Române", Bucuresti, 1924.
Rumänische Volkskultur, in Völkermagazin", Berlin, 1924.
Direcria Convorbirilor literare" si Indrumarea poporului român, In
Convorbiri literare", ianuarieaprilie 1927, an LIX.
Coordonate etnografice: civilizaria si cultura, in Memoriile Academiei
Române", Bucuresti, 1930.
Mora-Marin Urmasii lui Eminescu, in Cuvântul Studentesc", an XII, nr.
1-4, ianuarie februarie 1937.
www.digibuc.ro
Deliormanul, o veriga fritre Carpag ,si Ormul Mara Negre, in Ana lele
Dobrogei", an XIV, nr. 2, 1938.
Legáturile noastre cu Duneirea si Marea, conferintd inaugurald a ciclului
de prelegeri Ape le, Dunärea si Marea Neagrâ tinute la Liga Navald Romdnä
Bucureti, 1938.
Crestinismul Românesc, in Chemarea Vremii", 194o.
IV. Bibliografie:
Diaconu, A. Mircea, Simion Meheding Scrisori cat-re Constantin Brätescu
I*, Ed. Convorbiri Literare", 2001.
http://www.asociatiasimionmehedinti.ro/simion-mehedinti-viata-opera (accesat in
februarie 2013).
ro. wikipedi a. org/wiki/S imion_Mehedin%C8 %9B i (acc es at in februarie 2013).
www.crestinortodoxso/parintilsimion-mehedinti-savantul... (accesat in febmarie 2013).
I. A absolvit liceul N. Bdicescu" din Braila. A

- urmat apoi §coala de ofiteri de rezervd, la Ia§i (1916
1917). A luptat pe front intr-un regiment de artilerie,
obtindnd gradul de sublocotenent.
Demobilizat, s-a inscris la Facultatea de Litere a
Universitätii din Bucure§ti, pe care a absolvit-o in 1921
cu calificativul Magna Cum Laude. A lucrat ca biblio-
1
r
tecar la Biblioteca Academiei din Bucurqti. in 1922 a
..
obtinut o bursa' la §coala romând de la Fontenay aux
Roses unde a fost coleg cu C. C. Giurescu, Grigore
MUNTEANU, BASIL Nandri, Al. Rosetti, P. P. Panaitescu, Scarlat Lambrino.
(VASILE) Dupd terminarea studiilor nu a mai revenit in Ord
(n. 9 noiembrie 1897,
decdt in 1940.
Braila, jud. Braila
d. 1 iulie 1972, Paris)
in Franta a pdtruns in lumea intelectuald pariziand
protejat find de Charles Drouhet §i Elena Vdcdrescu, al
cdrei secretar personal a fost in perioada 1923-1940.
in 1939 a fost ales membru corespondent al Academiei Romdne la
propunerea lui Lucian Blaga.
A fost puternic influentat de spiritul §i cultura francezd, fiind prin formatia so
intelectuald mai mult francez decdt romdn.
in 1940 s-a intors in Romdnia. Din 1941 §i pdnd in 1946 a fost professor la
Catedra de Limba §i Literatura Francezd la Facultatea de Filosofie §i Litere din
Bucure§ti, succeddndu-i la Catedrd lui Charles Drouhet.
in acela§i an a obtinut titlul de doctor la Bucure§ti cu o tezd despre Ovid
Densu§ianu.
www.digibuc.ro
150 DE ANI DE INVATAMANT FILOLOGIC ROMANESC -TRADITIE 5I VALOARE 1863-2013
449
in 1946 a fost trimis de regimul comunist din Romania sd insoteascd

delegatia Romaniei la Conferinta de pace de la Paris, aldturi de Al. Rosetti, Mihai
Ralea. Nu s-a mai intors in tard, alegand exilul, unde Irma nu vi-a pierdut
nationalitatea romand.
Aici a continuat sd se ocupe de literature romand, sd sustind conferinte de
literaturd comparatd la radio Europa Liberd", despre personaliatile romane§ti:
C. Brancqi, M. Eminescu, Lucian Blaga, Ovid Densu§ianu §.a.
A colaborat §i a publicat studii de inaltd valoare §tiintificd in reviste franceze
Revue de Literature Comparée" al cdrei secretar general a fost.
II. Literat, filolog, analist de mare finete a reprezentat o figurd de elitä a
intelectualitatii romane§ti din perioada interbelicd.
III. Lucrdri:
Panorama de la Littérature roumaine contemporaine, Paris, Editions du
Sagittaire, 1938.
Permanente franceze. De la Descartes la Giraudoux, Bucure§ti, Ed.
Fundatiilor Regale, 1946.
La literature roumaine et l'Europe, in Buletinul Institutului Roman din
Sofia", 1, 1941, nr. 2, p. 308-371.
Constentes dialectique en literature et en histoire, Paris, 1967.
Corespondente, Paris, Ethos-Ioan Cusa, 1979, 679 p.
Permanente românevi. Discursuri 0 portrete, Cleveland, 1994.
Panorama literaturii române contemporane, tradusd din francezd de Vlad
Alexandrescu, editie ingrijitä de Eugen Lozovan §i Ruxandra S. Stielden, Cleveland
§i Bucure§ti, 1996.
IV. Bibliografie:
Bucur, Marin, Basil Munteanu (1897-1972), in vol. Istoriografia literará
româneascd de la origini pând la G. Calinescu, Bucure§ti, Ed. Minerva, 1973,
p.267-272.
Manolescu, Florin, Basil Munteanu istoric literar, poet, in Enciclopedia
exilului literar românesc 1945-1989.
Niculescu, Alexandru, 30 de ani de la moarte: Basil Munteanu, Romania
Liberd", nr. 29/2002, accesibil la adresa: www.romlit.ro/basil_munteanu (accesat in
ianuarie 2013).
http://ro.wikipedia.org/wiki/Basil_Munteanu (accesat in ianuarie 2013).
http://www.alternativaonline.ca/BasilMunteanu.html (accesat in ianuarie 2013).
Popescu, Cristian Florin, Basil Munteanu contemporanul nostru. Studiu
monographic, Bucure§ti, Ed. Muzeului Literaturii Romane, 2003, 257 p.
Scriitori. Reviste. Institufii. Organizatii, editia a doua revdzutd §i addugitd,
Bucure§ti, Ed. Compania, 2010, p. 521-525.
www.digibuc.ro
Scurtu, Nicolae, Note despre cärturarul Basil Munteanu, România

Literard", nr. 32 din 2011; accesibil la adresa:
http://www.ro/note_despre_carturarul_basil_munteanu (accesat in ianuarie 2013).
I. A urmat §coala primard la Batiz (1933

1938), Scoala Norma lä din Deva (1938-1946), ia
bacalaureatul 1-a sustinut, in 1946, la Liceul Sf.
Sava" din Bucure§ti. Apoi, in 1946, s-a inscris la
Facultatea de Litere de la Universitatea din Cluj
1 terminând-o in 1950. Si-a inceput activitatea
didacticd la Cluj, unde, in 1950, a devenit
asistentul profesorului Dimitrie Popovici. Cariera
profesoralä a continuat-o la Bucure§ti, la Institutul
Pedagogic si apoi la Universitatea din Bucuresti,
unde, timp de trei decenii (1961-1990), a fost
MUNTEANU, ROMUL profesor la Catedra de literaturd comparatä a
(n. 18 martie 1926, Cdlanu Mic, Facultätii de Filologie/Litere.
jud. Hunedoara in 1960 si-a sustinut la Leipzig teza de
d. 17 martie 2011, Bucure§ti) doctorat, cu tema Aspectele i dimensiunile
iluminismului românesc. in perioada 1957-1961
a fost lector invitat la Institutul de Romanisticd din Leipzig.
Din 1970 pând in 1989 a fost director al Editurii Univers, unde a contribuit la
unul dintre cele mai interesante proiecte culturale postbelice, si anume la crearea
unei biblioteci universale" in limba romând, reluind un ideal drag lui Ion Heliade
Rädulescu. A fost pre§edintele de onoare al Asociatiei Publicatiilor Literare §i
Editorilor din România.
A primit mai multe premii i distinctii, printre care: premiul Uniunii Scriitorilor
in mai multe rânduri: 1971,1972,1976; in 1979 §i 1996 premiul Asociatiei Scriitorilor
din Bucure§ti; in 1980 a fost distins cu premiul Menelaos Ludemis" la Atena.
in 2005 a fost decorat cu Ordinul Steaua României in grad de Cava ler. in
2005 a fost onorat de Franta cu distinctiile: Palmes Academiques, acordatä de
Ministère de l'Éducation Nationale §i Chevalier des Arts et des Lettres.
Profesor de vocatie, spirit academic de larga cuprindere, din speta
marilor profesori europeni, creator de §coalä in domeniul literaturii comparate,
autor al unei prodigioase opere, maestru §i mentor pentru generatii de studenti, a
fost, in acela§i timp, unul dintre marii editori, fãcând din Editura Univers o
institutie cardinalä a literelor §i cunoaterii, o fereasträ deschisd spre cultura
europeanä §i universald.
Profesor de literaturd comparatä la Facultatea de Litere a Universitätii din
Bucure§ti, a publicat numeroase monografii, studii de sintezd sau culegeri de eseuri.
www.digibuc.ro
150 DE ANI DE INVÄTÄMANT FILOLOGIC ROM:4111E5C -TRADITIE p VALOARE - 1863-2013 451
III. Lucräri:
Contributia $colii ardelene la culturalizarea maselor, Bucuresti, Edit. Did.
Pedag., 1961.
Brecht, monografie, Bucuresti, Ed. Univers, 1966.
Noul roman francez, Ed. Univers, 1967.
Farsa tragicei, Ed.Univers, 1970.
Farsa tragicei. 0 poetica comparatà a teatrului absurdului, Ed. revizuitä,
Editura Pro Humanitate, 1997.
Literatura europend in epoca luminilor, 1971.
Profiluri literare, Ed. Univers, 1972.
Jurnal de cárti, vol. IIV, 1973-1978.
Cultura europeand in epoca luminilor, Ed. Minerva, 1974, editia a doua.
Metamoifozele criticii europene moderne, 1975.
Lecturi i sisteme, 1977.
Jurnal de cell-1i, II, 1979.
Clasicism qi baroc in cultura europeanei din secolul al XVII-lea, vol. IIII,
Ed. Univers, 1981-1983.
Jurnal de càrli 5, Ed. Libra, 1994.
Preludii la o poeticei a antiromanului Noul roman francez, Ed. Eminescu, 1995.
Introducere in literatura europeand modernä, Ed. All, 1996.
Permanenre ale poeziei românesti, Ed. Odeon, 1996.
Jurnal de carri 6, Ed. Libra, 1996.
0 viata tráitá, o viata visatá (memorii), Ed. Globus, 1996.
Scoala ardeleana, Ed. Odeon, 1997.
Jurnal de ciirg 7, Ed. Libra, 1998.
Iluminism .i romantism european, Ed. Odeon, 1998.
Cultura europeana In epoca luminilor, Ed. Pro Humanitate, 1999.
La littérature européenne moderne, Ed. Amarcord, Timisoara, 2000.
0 viatei tráita o viatei visatei, memorii, editie actualizatä, Ed. Libra 2001,
Viata In ceatei sau cântecul lebedei (continuare memorii), vol. II, Ed. Libra, 2005.
IV. Bibliografie:
Dic#onartd scriitorilor români, coordonatori Mircea Zaciu, Marian Papahagi,
Aurel Sasu, III, M-Q, Ed. Albatros, Bucuresti, 2001, p. 316-320.
http://ro.wikipedia.org/wiki/Romul_Munteanu (accesat in februarie 2013).
Plecarea unui mare Profesor
http://www.cotidianul.ro/a-murit-romul-munteanu-140204/(accesat in februarie 2013).
http://www.hotnews.ro/stiri-cultura-8401354-profesorul-scriitorul-romul-munteanu-
decedat.htm (accesat in februarie 2013).
http://sectiadecopiideva.blogspot ro/2013/03/romul-munteanu-87-de-ani-de-la-
nasterea.html (accesat in februarie 2013).
www.digibuc.ro
I. Descindea dintr-o familie de pdstori

aromâni din Muntii Pindului. Tatäl sdu, profesor de
elind, latind i francezd, director de liceu la Xanthi
(astäzi in Grecia) si de gimnaziu la Bitolia (astäzi
in Republica Macedonia), apoi paroh al bisericii
greco-macedonene din Budapesta.
A fäcut studiile liceale la Xanthi i la
Bitolia terminându-le in 1888 si unde a luat contact
cu liceul românesc de acolo al cdrui director era
chiar tatäl sdu.
A urmat apoi cursurile, un semestru, la
Universitatea din Budapesta i apoi din 1889 a
studiat filologia la Universitatea din Bucuresti
(1889-1892).
MURNU, GEORGE Din 1893 si pând in 1898 a functionat ca
(n. 1 ianuarie 1868, Veria profesor de latind la Bucuresti la liceul Sf. Sava'
(Grecia) si la Iasi la liceul National, Seminarul Costache
d. 17 noiembrie 1957, Bucuresti) Veniamin" i Institutul Humpel".
A urmat doi ani de studii la München care
s-au incheiat cu Ufl prestigios doctorat in filologie, cu un mare bizantinolog Karl
Krumlaher.
Alte stagii i cdlätorii de studiu le-a fäcut la Berlin, Atena si Roma. Revenit
in tard, in 1908 a fost numit conferentiar i apoi profesor titular din 1914 la Catedra
de arheologie a Universitätii din Bucuresti, Facultatea de Litere i Filosofie. Aici a
sustinut cursuri de artd anticd i arheologie.
A colaborat la diferite reviste din tard si din strdindtate: Arhiva"
Luceafärul" (Budapesta), Viata româneascd", Flacdra", Convorbiri literare".
in 1913 a primit premiul Herescu Ndsturel" al Academiei Române.
in 1923 a fost ales membru titular al Academiei Române. Director al
Muzeului National de antichitäti (1909-1910).
in 1948 a fost exclus din Academia Romând dupd 40 de ani, cât a fost
membru al acestei institutii.
II. Filolog, traducdtor, istoric al antichitätii, arheolog si poet. Marea
contributie in cultura romând o constituie traducerea Iliadei, traducere in metru
original (hexametru) inceputd in 1899-1900 si terminatä in 1912, si incununatd in
1913 cu marele premiu al Academiei Române Herescu Nästurel".
in 1924 termina traducerea Odiseei in endecasilabi iambici. A scris i poezie,
publicând numeroase volume in limba romând si in dialect aromân, poezii precum:
Altare, poeme: in 1934, Bair di cantic armanescu, Ritmuri macedonene, in 1931,
Alme sol. Poezii (1925), s.a.
A preluat conducerea sdpdturilor de la Adamclisi dându-le o noud orientare; a
realizat Catalogul vaselor grecegi descoperite acolo.
www.digibuc.ro
150 DE ANI DE INVATAMANT FILOLOGIC ROMANESC -TRADITIE 5I VALOARE - 1863-2013
453
III. Lucrdri:
Studiu asupra elementului grec ante fanariot In limba romeina, Bucure§ti,
1894 (Lucrare de licentd).
Geinduri qi vise (1887-1897), Iai, 1898.
Rumeinische Lehnworter im Neugriechischen, mit historischen
Vorbemerkungen. Tezä de doctorat, München, 1902.
Monumente antice din Roma. Descriere qi impresii, Bucure§ti, 1908, 227 p.
Portretul elin. Studiu iconografic din arheologia clasicei, Bucure§ti, 1910.
Atena 0 ruinele ei, Bucure§ti, 1910.
Istoria romeinilor din Pind. Vlahia Mare (980-1259). Studiu istoric dupä
izvoare bizantine, Bucure§ti, 1913, 230 p.
Scrieri 0 documente grecegi privitoare la istoria romeinilor din anii 1592
1837, in tom XIII din Documentele Hurmuzaki, 1909.
Traduceri:
Sofocle. Electra, Bucure§ti, 1910.
Homer. Iliada, Bucure§ti, 1916.
Homer. Odiseea, Bucure§ti, 1924.
Eschil. Orestia, Bucure§ti, 1942.
Sofocle. Oedip rege, Bucure§ti, 1943.
IV. Bibliografie:
Enciclopedia istoriografiei romeineoi, p. 229.
file:///C./Users/user/Downloads/Memoria-revista gândirii arestate.htm (accesat in
februarie 2013).
I. A urmat §coala primarä §i liceul la

Ploie§ti, pentru ca apoi, preocupat de matematicd,
sä se inscrie, in 1889, la Facultatea de Stiinte a
Universitätii din Bucure§ti cu intentia de a se
specializa apoi in sträindtate in domeniul
ingineriei. Dupd ce a audiat intâmplätor prele-
guile lui Titu Maiorescu de istoria filosofiei,
cople§it de fervoarea maestrului s-a transferat la
Facultatea de Litere §i Filosofie pe care a absolvit-
o in 1892. in timpul facultätii a fost apreciat in
mod deosebit ca un student eminent §i apartinând
galeriei studentilor maiorescieni aldturi de C.
Rädulescu-Motru, Mihail Dragomirescu, Ion A.
Rädulescu-Pogoneanu. NEGULESCU, PETRE PAUL
Lucrarea sa de licentd, Critica apriorismului (n. 27 octombrie 1872, P1oie§ti,
0 empirismului a fost publicatä in acela§i an ca jud. Prahova
urmare a rapoartelor laudative ale comisiei. Aceastä d. 15 martie 1951, Bucure*ti)
www.digibuc.ro
lucrare a fost premiatd §i de Academia Romând. Dupd licentd a publicat in

Convorbiri Literare" pe care a condus-o din 1895.
Sprijinit de Titu Maiorescu, P. P. Negulescu a pkcat in strdindtate pentru ali
continua studiile, la Berlin, Leipzig §i Paris. in 1894 s-a intors in tail §i a devenit
conferentiar, la numai 22 de ani, la Universitatea din Ia§i (1894-1910), iar peste doi
ani profesor de istoria filosofiei moderne §i logica la aceea§i. universitate. La
1 decembrie 1910, a fost transferat la Catedra de Istoria §i Enciclopedia filosofiei a
Facultatii de Filosofie §i Litere din Bucure§ti, care rämäsese vacantd in urma

pensiondrii lui Titu Maiorescu. in 1915 a fost ales membru corespondent al
Academiei Române, iar in 1936 membru titular.
A fost decorat cu Mare le Cordon al Coroanei României.
A desfd§urat §i o intensd activitate in plan politic. A fondat in 1917 o nou'a
formatiune politick Liga Poporului, devenitd ulterior, sub conducerea generalului
Averescu, Partidul Poporului.
S-a angajat §i in activitdti politice in perioada de dupd primul rdzboi mondial
§i a ocupat functii importante in cadrul Partidului Poporului, dar §i in Parlamentul §i
Guvernul tdrii: senator (1919-1920,1920-1921), pre§edinte al Camerei Deputatilor,
ministru al Instructiunii §i Cultelor (1920-1921,1926), deputat (1926).
in anul 1940 a fost inldturat abuziv de la Catedra de filosofie, autoritdtile
antonesciene II pensioneazk fortat (avea numai 68 de ani). Odatd cu el au fost
pensionati §i C. Radulescu-Motru §i Mihail Dragomirescu. in aceste conditii, din
anul 1941 a inceput sd publice monumentala lucrare: Istoria filosofiei contemporane
din care, pând in 1944 au apdrut patru volume. Al cincilea a apdrut postum, in 1971.
Perioada interbelicd a fost cea mai rodnicd pentru P. P. Negulescu in ceea ce
prive§te creatia filosofica.
II. Petre P. Negulescu a avut o bogard §i strdlucitd activitate didacticd §i
§tiintifica A fost un profesor strdlucit. in cadrul cursurilor tinute in fata studentilor,
Negulescu dezvolta §i subiecte de actualitate cu scopul de a contribui la indrumarea
tineretului intr-un spirit rationalist, umanist §i democratic" (Istoria filosofiei
românegi, 1980). Unul dintre cei mai importanti gânditori ai perioadei interbelice,
P. P. Negulescu este creatorul unei opere vaste. Debutul sdu publicistic a avut loc in
1892, in Convorbiri literare", cu un studiu de estetick Cele mai multe lucrdri ale
sale sunt legate de activitatea sa didactica. Pe lângd volumele litografiate, a publicat
multe alte lucedri valoroase. P. P. Negulescu a publicat o serie de studii §i in reviste §i
in volume omagiale.
in opera sa filosofica aspectele teoretice se imbind cu analizele istorice §i
sintezele multor date din diferite discipline. Opera sa demonstreaza o gândire
originald §i se poate vorbi in cazul sdu nu de o istorie a filosofiei, ci mai degrabd de
un sistem filosofic. (Maciu, 1986) Si-a definit propria conceptie filosoficd drept un
empirism realist".
P. P. Negulescu considera ea poporul este cel care conferd realitate §i
consistentd spiritului individual. Acesta atribuie filosofiei o functie sociald
www.digibuc.ro
incontestabild. Trdsdtura definitorie a gândirii sale este modalitatea de a face filosofie

in spiritul §tiintei. (Dumitrescu, 1975)
III. Lucrdri:
Critica apriorismului ci empirismului, Bucure§ti, Ed. Carol Göbl, 1892, 136
p. (altd ed., 1993).
Impersonalitatea i morala In artá. Socialismul arta, Bucure§ti, Ed. Carol
Miller, 1895, 107 p.
Psihologia stilului. Studiu de esteticá, Bucure§ti, Ed. Carol Miller, 1896, 119 p.
Filosofia Renaverii, vol. I-II, Bucure§ti, Ed. Carol Göbl, 1910, 1914, VII +
199 + VIII + 341 p. (ed. a II-a, in 3 vol.: 1945, 1946, 1947).
Filosofia Renaverii, Bucure§ti, Ed. Eminescu, 1986, LIX + 844 p.
Reforma invàtámîntului, Bucure§ti, Ed. România Noud", 1922, XXX +
302 p. (ed. a II-a, 1927).
Partidele politice, Bucure§ti, Ed. Cultura Nationald, 1926, 281 p. (altd ed. 1994).
Enciclopedia filosofiei. Problema progresului. Problema ontologica Bucurqti,
Ed. Seminarului de Enciclopedie i Istoria filosofiei, 1928-1929, 931 p. (litogr.).
Enciclopedia filosofiei. Problema cosmologicä. (Curs). 1928-1929, 1935-
1936, Bucure§ti, [1929, 1936], 1060 p. (litogr.).
Problema epistemologicei. vol. I-IV, Bucure§ti, 1929-1933 (I: 1929-1930;
II: 1930-1931; III: 1931-1932; IV: 1932-1933; altd ed., 1937-1940), Bucure§ti,
[1930-1933, 1937-1940] (litogr.).
Problema ontologia. 1933-1934, Bucurqh, editat de Seminarul de Enciclo-
pedie §i Istoria Filosofiei, [1934] (litogr.).
Geneza formelor culturii. Privind critica asupra factorilor ei determinanti,
Bucure§ti, Bucovina", 1934, 486 p. (ed. a II-a, 1947; ed. a III-a, 1984).
Academia platonia din Florenta, Bucure§ti, Imprimeria Nationald, 1936,
176 p.
Destinul omenirii, vol. I-V, Bucure§ti, 1938-1944, 1971.
Conflictul generatiilor ci factorii progresului (Discurs de receptiune la
Academia Romeiná), Bucure§ti, Monitorul Oficial, 1941, 41 p.
Istoria filosofiei contemporane. vol. I-V, Bucure§ti, Ed. Monitorul Oficial",
1941-1945, 539 + 517 + 593 + 602 + 676 p.
Pagini alese, Bucure§ti, Ed. Stiintificd, 1967, 287 p.
Polemice (Impersonalitatea i morala In artä. Socialismul arta), Bucure§ti,
Fundatia Culturald Romând, 1992, 143 p.
IV. Bibliografie:
Anuarul Universiatii din Bucure§ti", 1925-1926, Bucuresti, 1927, p. 126-127.
Antologie de filosofie româneascei vol. II, Bucure§ti, Ed. Minerva, 1986, 302 p.
Cazan, Gh. Al. Istoria filosofiei universale. Istoria filosofiei romline0i,
Bucure§ti, Tipografia Universitdtii, 1975, 317 p.
Dictionarul operelor filosofice române0i, coord. Ion Ianoi, Bucure§ti, Ed.
Humanitas, 1997, p. 37-38, 71-72, 83-84, 95-97, 297.
www.digibuc.ro
Dumitrescu, Petre. Conceptul de filosofie la P. P. Negulescu, Ia§i, Ed.

Junimea, 1975, 175 p.
Simion. Aspecte istorico-metodologice ale gemdirii filosofice
viintifice, Bucure§ti, Ed. Stiintifica §i Enciclopedica, 1976, 286 p.
Istoria filosofiei romeinegi. Vol. II (1900-1944, partea I), Bucure§ti, Ed
Academiei R.S.R., 1980, 778 p.
Negulescu, P. P. Destinul omenirii. Prefatd de P. P. Negulescu, Bucure§ti, Ed
Nemira, 1994, 44'7 p.
Negulescu, P. P. Partidele politice. Bucure§ti, Ed. Garamond, 1994, 392 p.
Negulescu, P. P. Scrieri inedite, III. 1. Istoria filosofiei moderne. 2. Problema
ontologica, Bucure§ti, Ed. Academiei R.S.R., 1972, 535 p.
Popescu-Spineni, Marin. op. cit., p. 126.
http://ro.wikipedia.org/wiki/Petre.P.Negulescu (accesat in ianuarie 2013).
http://wwwcoramdeo.ro/exercitiu-de-neuitare-petre-negulescu#more-%27 (accesat in
ianuarie 2013).
file:///C:/Users/user/Downloads/Memoria-revista gandirii arestate.htm (accesat in
ianuarie 2013).
(Conf. dr. Luciana Madge)
I. Studiile secundare le-a urmat la Liceul

Sf. Sava" din Bucure§ti (1844-1846) §i la
Colegiul francez Monty" din Bucure§ti (1847-
1848). Baca-laureatul in Litere 1-a sustinut la Paris.
Tot acolo a absolvit §i Facultatea de Litere (1854
1855). Profesor la Universitatea din Bucure§ti,
Facultatea de Litere §i Filosofie; membru al
Academiei Române (1870), distins cu premiul
Ndsturel" al Academiei (1889), fondator
redactor al Revistei Române pentru Stiinte,
6
Literaturä §i Arte" §i redactor (1861-1863).
A urmat, pe lângä cariera didactica, §i pe
.
aceea politica §i diplomatica.
II. Arheolog, istoric, literat, bibliofil, biblio-
graf, bibliolog, biblioteconom, editor de documente.
ODOBESCU, ALEXANDRU Om de vasta culturd, fiind socotit intemeietorul
(n. 24 iunie 1834, Bucure§ti
arheologiei române§ti prin cercearile i studiile sale
ample §i competente privind Tezaurul de la Pietroasa.
Prin el, arheologia româneasca s-a facut cunoscutd peste hotare, la dezbaterile
congreselor.
Personalitate plurivalentd, a fost in numeroase domenii un deschizator de
drumuri: arheologie, istoria artei, biblioteconomie §i bibliologie, codicologie.
www.digibuc.ro
150 DE ANI DE INVATAMANT FILOLOGIC ROMANESC -TRADITIE J VALOARE 1863-2013 457
Istoria a fost domeniul preferat al lui Al. Odobescu. in perioada studiilor de la

Paris acumulat cunostinte de istorie, arheologie si filosofia istoriei. Tot acum s-a
a
familiarizat cu operele lui Nicolae Bdicescu, de care va rdmâne puternic marcat; la
fel de scrierile reprezentantilor Scolii Ardelene si de August Treboniu Laurian.
A editat lucrdrile lui Dimitrie Cantemir si ale lui Nicolae Bdicescu.
Un domeniu deosebit si mai putin cunoscut in care s-a remarcat
Al. Odobescu, II constituie acela al bibliologiei, biblioteconomiei si blibliofiliei.
0 contributie meritorie a constituit-o fixarea terminologiei de bibliotecd si de
descriere a cdrtilor si manuscriselor. El a folosit in descrierea pieselor urmdtorii
termeni de bazd: incunabul, ferecdturd, tocuri, palimpseste etc.
in calitatea sa de membru al Comisiei Bibliotecii Academiei Române a activat
in domeniul achizitiilor de carte, al donatiilor de cdrti, periodice, manuscrise, gravuri,
desene, piese numismatice etc. A propus sd se prevadd un buget pentru achizitii.
A initiat in 1880 schimbul de publicatii cu societdti savante din strdindtate. A
donat, incepând din 1871, primele 543 de volume Bibliotecii Academiei, cdrti de
mare valoare stiintificd, artisticd, manuscrise rare (Manuscrisele Vdcdresti). Donatiile
lui au devenit o traditie in Academie, inspirând si pe alti membri la astfel de actiuni.
Toate donatiile erau insotite de liste care constituiau o veritabild bibliografie, cu
autor, titlu, numär de volume, format.
Donatiile lui de cdrti nu se sfdrseau niciodatd. Procura cdrti de la prietenii lui,
savanti strdini, le schimba cu publicatii din tard etc.
A alcdtuit impreund cu August Treboniu Laurian o Listd de cdrti care lipseau
din fondul Bibliotecii Academiei si care ar fi trebuit sd fie acolo. Si-a oferit chiar
diurna de academician pentru a achizitiona cdrti. A propus cumpdrarea bibliotecii lui
Al. Papiu Barian. De la Paris, unde era in misiune diplomaticd, trimitea Bibliotecii
Academiei ldzi intregi de cdrti procurate, prin interventiile sale, de la Ministerul de
Instructie si de la alte institutii.
A fost preocupat de buna organizare a Bibliotecii Academiei si de activitatea sa
bibliograficd deoarece considera cd bibliografia apartine istoriei culturii unei natiuni.
A propus in 1878 organizarea fondului de carte al Bibliotecii Academiei,
alcdtuind personal, primul Catalog alfabetic §i apoi un Catalog pe materii.
L-a recomandat pe Joan Bianu sd fie angajat ca arhivar-bibliotecar la
Biblioteca Academiei.
A propus patru sectiuni cu subsectiuni la Catalogul pe materii.
A cerut membrilor Academiei Române sd-si redacteze Nolte biobibliografice
privind persoana si lucrdrile lor. S-au adunat astfel o serie de bibliografii si biografii
ale academicienilor contemporani cu el.
A excelat in activitatea bibliograficd publicând in 1872 in ziarul condus de
B. P. Hasdeu, Columna lui Traian", Bibliografia Daciei. Indice de scrieri
atingâtoare, directe sau indirecte de vechii locuitori ai Daciei. Era o bibliografie
www.digibuc.ro
458 AD1NA BERCIU-DRÄGHICESC11
tematicd, insumând 318 titluri, aranjate alfabetic §i apdrute intre anii 1573-1872.
Fiecare publicatie cuprindea: numele autorului, titlul in limba in care a fost scrisa
cartea (uneori era datd traducerea in limba romând), locul §i data aparitiei, nurndrul
volumelor, editia, paginatia, formatul, numele prefatatorului sau a redactorului.
A mai publicat §i un Buletin Bibliografic in 1863 insumând 70-76 de titluri
de cdrti §i periodice §i publicat in Revista Roneinei pentru 'tiinte.
Lucrdrile sale cuprind de asemenea numeroase referinte bibliografice.
A sugerat elaborarea primei Bibliografii nationale retrospective.
A fost un impdtimit al documentdrii integrale, cumpdrând cdrti la nesfar§it,
indiferent de eforturile sau cheltuielile pe care le necesitau aceste actiuni.
Ca bibliofil pasionat a urmdrit sd-§i alcdtuiascd o bibliotecd de cdrti rare,
valoroase prin continut §i forma'. Aprecia foarte mult maniera in care erau tipdrite
cdrtile, lucru urmdrit §i la propriile lucrdri, studii §i articole. 0 carte care purta
semndtura lui Al. Odobescu putea fi consideratd o operd de artd.
Biblioteca personald a fost una enciclopedicd bogatd, imbogdtitd mereu cu achi-
zitii de la Paris, Londra, Leipzig, Sankt Petersburg §i estimatd la peste 8000 de volume.
Si-a intocmit §i un Catalog al bibliotecii sale in limba francezd §i romând.
Tot ca bibliofil a fost pasionat §i de descrierea altor biblioteci ce detineau
codexuri, manuscrise, publicatii de artd. Astfel a scris despre Biblioteca Vaticanului
§i despre Biblioteca de la Buda a lui Matei Corvin; a inventariat manuscrisele din
Biblioteca mândstirilor Bistrita §i Hurezu din Oltenia.
A fost preocupat, ldsând importante studii privind istoria scrisului, cartea
româneascd veche, istoria alfabetului §i a instrumentelor de scris.
A strâns §i conservat volume §i manuscrise valoroase aducând la Biblioteca
Academiei o serie de cdrti rare §i manuscrise aflate la Mândstirile din Oltenia:
Bistrita §i. Hurezu.
Mare cdrturar, ocupd un loc de seamd in cultura româneascd din secolul
al XIX-lea.
III. Lucrdri:
Bibliografia Daciei, In Columna", an III, 1872, nr. 20, p. 154-165; 22,
p. 171-172; 23, p. 178-179; 24, p. 188-190.
Istoria arheologiei, Bucure§ti, 1877,763 p., ed. a 2-a, 1961,470 p.
Le trésor de Pétroissa, vol. 1-3, Paris, 1889-1900.514 p.
Heraldica national& in Convorbiri Literare", 42,1908,1, p. 497-514.
IV. Bibliografie:
Berciu-DrAghicescu, Adina, Persona liteiti, p.119-126.
Bulutd, Gheorghe, Petrescu, Victor, Bibliologie româneascil, p. 29-30.
alinescu, George, Biblioteca lui Odobescu, in Revista Fundatiilor Regale",
XIV, 1942, nr. 12.
Dima, Al., Alexandru Odobescu, Sibiu, 1935.
www.digibuc.ro
150 DE ANI DE INVATÄMANT FILOLOGIC ROMANESC -TRADITIE 5IVALOARE - 1863-2013 459

Fanea, Georgeta, Preocupári bibliografice in activitatea lui A. I. Odobescu,
in Cdlduza bibliotecarului", XI, 1958, nr. 4, p. 32-34.
Odobescu, Al., Opere, vol. I, 1965; vol. II, 1967; vol. IV, 1976, vol. V, 1989.
Pandele, Rodica, Alex. Odobescu, Antologie, critica, Bucure$ti, Ed.
Eminescu, 1976.
Popescu, Anca Lavinia, Odobescu qi bibliografia, in Odobesciana",
Biblioteca Judetului Cdldra$i, an 3, nr. 5,2004.
Tistu, N. Georgescu, Activitatea bibliologicá a lui A. I. Odobescu, in Studii
$i Cercetdri de Bibliologie", V, 1963, p. 135-152.
Idem, Preocupári bibliologice la inceputurile Academiei Romeme. Primele
bibliografii ale membrilor ei, in Studii $i Cercetdri de Documentare $i Bibliologie",
VII, 1965, nr. 3.
Tudor, D., Alexandru I. Odobescu arheolog, in vol. Istoria Arheologiei,
Bucure$ti, 1961, p. 7-46.
Idem, Al. Odobescu ca profesor, in Analele Universitätii", Istorie, Bucure$ti,
XII, 1963, p. 21-25.
I. A unnat studiile liceale (1868-1876) $i

-
universitare (1876-1879) la Cernduti. Ulterior s-a
spccializat la Viena (1879 1881) unde $i-a sustinut $i
.
doctoratul in istorie la Universitdtii din Cernduti (1884).
in timp a functionat ca: profesor la liceul din
Cernduti (1885-1887) $i la Scoala normald din acela$i
ora$ (1887-1895); profesor de Istoria romanilor la
Universitatea din Bucure$6, Facultatea de Litere $i
Filosofie (1896-1923); Decan al Facultätii de Litere $i
Filosofie (1919-1923); Director General al Arhivelor
Statului (1900-1923);
Membru al Comisiei Monumentelor Istorice
(1910) $i Pre$edinte al Comisiei (1919); Prqedinte al -
Comisiei Consultative Heraldice (1922); Membru
ONCIUL, DIMITRIE
corespondent al Academiei Romane (1889), titular (n. 26 octombrie 1856,
(1905) $i pre$edinte (1920-1923). sat Straj a, jud. Rädäuti
II. Istoric de mare anvergurd, profesor de d. 20 martie 1923, Bucure§ti)
vocatie; a fost o personalitate marcantd a istoriografiei
romane$ti. Ca profesor, D. Onciul s-a remarcat prin: tenacitatea cu care imprima
studentilor metoda sa de lucru, bazatd pe documente, pe $tiri controlate; constanta cu
care respingea frazeologia inutild, accentuand importanta nu atat a formei, cat a
www.digibuc.ro
460 ADINA BERCIU-DRA GHICESCII
continutului; disponibilitatea manifestatä fatä de cursanti sub aspectul impärtäsirii

informatiilor si a propriilor experiente stiintifice.
Departe de a fi fost un intelectual retras in penumbra bibliotecii, Onciul s-a
manifestat atunci and evenimentele o cereau, cum s-a intamplat, de pildä in timpul
primului rdzboi mondial and a rdmas la Bucurestiul ocupat de armata germanä,
incerand impreund cu alti academicieni sä salveze patrimoniul arhivistic al
Academiei sau in zilele Marii Uniri, marand momentul prin inaugurarea cursului de
istoria romanilor cu prelegerea Ideea 1atinitäii si a unitatii nationale.
Istoric de temeinicd formatie tiintificä, creatorul colii critice in istoriografia
romaneascä. A läsat lucrdri deosebit de importante referitoare la: etnogeneza
poporului roman, formarea statelor feudale romanesti, continuitatea populatiei daco-
romane la nordul Dundrii, locul de formare al poporului roman, de o parte si de alta a
Dundrii
Argumentarea s-a bazat intotdeauna pe izvoare istorice, lingvistice,
toponimice, arheologice.
A acordat o atentie deosebitä romanitätii sud-dundrene dupä crearea statelor
bulgar si sarb. A cercetat traditia ca izvor istoric.
0 parte importantd din activitatea lui Dimitrie Onciul a constituit-o perioada
de 23 de ani ca Director General al Arhivelor Statului din Bucuresti. constructia
Palatului Arhivelor din Bucuresti, precum i pe aceea a sucursalelor de la Cluj,
Chisindu, Cernauti.
A luat in evidentä i inventariat materialele arhivistice aflate in depozite.
A fost preocupat de facilitarea cercetärii si studierii documentelor din
depozite. Mai ales pentru profesori, cercetätori i studenti, care aveau nevoie si
solicitau baza documentard aflatä in arhive.
A fost un admirabil administrator si organizator al institutiei arhivelor si al
documentelor din depozite.
Un loc aparte 1-a ocupat lärgirea fondului documentar al Bibliotecilor
documentare ale Arhivelor Statului.
in 1923, in biblioteca de la Bucuresti a Directiei Generale a Arhivelor
Statului se aflau peste 3.930 de titluri, in 5.333 de volume. A introdus in schemd un
post de bibliotecar si de ajutor de bibliotecar, posturi ocupate o perioadä de timp de
istoricul lie Minea (1911-1919) si apoi de George Cälinescu.
A participat la Expozitia Generalä organizatd la Bucuresti in 1906 cu docu-
mente i cárti, find distinsä institutia arhivelor cu Medalia de Aur i Diplomä Speciald.
Si-a exercitat functia de Director General cu o "scrupulozitate care poate servi
de model": profund cunoscätor i pretuitor de izvoare istorice; cresterea colectiilor
de documente; ordonarea lor; organizarea unei evidente a materialului arhivistic,
mobilier adecvat.
Dimitrie Onciul a impletit activitatea stiintificd i didacticd cu cea
administrativä i publicä de Director General al Arhivelor Statului. in aceastä calitate
www.digibuc.ro
a rezolvat problema localului arhivelor, ducând la bun sfârsit aceastä chestiune

pentru care luptaserd predecesorii
in anul 1916 a reusit sd termine Sub aspectul contributiei sale la filosofia
istoricd se poate aprecia cd nu a formulat o teorie proprie, multtimindu-se sä o preia
pe cea seculard a profesorului sdu din Viena, Ottokar Lorenz, adept al lui Gottfried
Wilhelm Leibniz, creator al principiului determinismului istoric, al continuitätii
istorice. intre ideile care 1-au aduzit pe Onciul se impun a fi semnalate câteva, si
anume: trecutul trebuie cunoscut pentru a intelege prezentul i lämurind prezentul se
poate bdnui viitorul; evenimentele nu apar incidental, ci se Inlänttlie, sunt
conditionate de un lung sir de evenimente precedente; confruntarea traditiei cu
märturiile istorice sigure etc. Aplicând teoria seculard, Onciul a procedat la o
impdrtire a istoriei românilor in 3 perioade, fiecare derulatd de-a lungul a 6 secole.
Acestea erau: faza formdrii nationalitatii române; cea in care românii s-au organizat
politic incheindu-se cu intemeierea Principatelor i etapa cuprinsd intre formarea
Tarilor române i unirea din 1918.
III. Lucrari
Opere complete, tom. I, editie criticd adnotatd de A. Sacerdoteanu,
Scrieri istorice, vol. III, Bucuresti 1968 (I, 720 p.; II, 560 p.), editie ingrijitd
de A. Sacerdoteanu.
Studii de istorie, studiu introductiv, ingrijirea editiei si note de A. Sacerdoteanu,
Despre istoria Bucovinei, ed. a-II-a, Chisindu, Universitas, 1992, 204 p.
Dimitrie Onciul. Scrieri Alese, editie ingrijitä de acad. Stefan Stefdnescu,
Dorin Rusu, Dan Alex. Halic, Bucuresti, Edit. Academiei, 2006, 835 p.
IV. Bibliografie:
Berciu-Didghicescu, Adina, Persona Wag, p. 127-132.
Man, Teodor, Dimitrie Onciul (1856-1923), Cernduti, Tiparul Mitropolitul
Silvestru", 1938.
Enciclopedia istoriografiei romemegi, p. 244-245
Fdnescu, Mihail, Dimitrie Onciul, in volumul Figuri de ArhiviVi, Bucuresti,
1971, p. 201-227.
Georgian, C. Pamfil, Dimtrie Onciul, Bucuresti, 1940.
Popescu-Spineni, Marin, Institutii de înaltei culturei. inveitämântul superior,
Vdlenii de Munte, 1932.
Popescu-Spineni, Marin, Contributiuni la istoria Mvátámântului superior.
Facultatea de filosofie j litere din Bucuresti, Bucuresti, Ed. Cultura Nationald, 1928.
Sacerdoteanu, A., Viata qi opera lui D. Onciul. in volumul Dimitrie Onciul.
Scrieri istorice, I, Bucuresti, 1968, p. 13-86.
Stefänescu, Stefan, Mari istorici ideea de unitate national& Dimitrie
Onciul, in Analele Universiatii Spiru Haret", seria Istorie, an 1999, nr. 2.
http://www.acadso/cdrti 2006/08 D. Onciul Un istoric ilustru.doc.
www.digibuc.ro
I. A absolvit in 1939 Facultatea de Litere a

Universitatii din Cluj i, Inca din timpul studentiei,
a fost numit preparator la Muzeul Limbii Romdne
(1936-1941) din acelasi oras. in 1941 devine
asistent, apoi sef de lucrdri si lector (1945-1956) la
Facultatea de Litere din Cluj. Un an de zile, 1956
1957 a functionat ca profesor la Facultatea de
Filologie din Timisoara. in 1957 a venit in
Bucuresti, la Institutul de Lingvisticd, dar in 1958
activitatea de cercetator i-a fost intreruptd din
_ motive politice.
ONU, LIVIU in 1968 a fost reprimit la Facultatea de
(n. 27 mai 1917, Lipova, Limba i Literatura Romând a Universitdtii din
jud. Arad Bucuresti i avansat conferentiar in 1969.
d. 17 octombrie 2002, Bucure§ti) in 1968 a obtinut titlul de doctor in filologie
cu teza Probleme de critica textualei In editarea
cronicarilor Grigore Ureche i Miron Costin.
A fost lector de limba i literatura romând la Universitatea din Leipzig (1967
1969) si profesor de limba romând invitat la Universitatea M. V. Lomonosov" din
Moscova in 1971. Umbrele" politice 1-au impiedicat sà ajungd profesor universitar.
A fost pensionat in 1989.
II. A fost un specialist eminent in istoria limbii romdne si in editarea textelor
vechi. A realizat editii de inaltd valoare stiintificd ale cronicarilor moldoveni Grigore
Ureche si Miron Costin.
III. Lucrdri:
Istoria limbii române literare, vol. I: De la origini pad la inceputul secolului
al XIX-lea (in colaborare cu Al. Rosetti si B. Cazacu), Bucuresti, 1961; editia II,
Bucure§ti, 1971.
Introducere In filologia românei. Orientäri In tehnica cercetärii viintifice a
limbii române (in colaborare cu Elena Barboricd si Mire la Teodorescu), Bucuresti, 1972.
Critica textualä qi editarea literaturii române vechi. Cu aplicatie la cronicarii
moldoveni, Bucuresti, 1973.
Traditia manuscrisei a unei sinteze europene la români In secolele al
XVII-lea al XIX-lea. Mântuirea pácâtoqilor" ( Amartolon Sotiria"), Bucuresti, 2002.
Edith:
Grigore Ureche, Letopisetul Moldovei, prefata editorului, Bucuresti, 1967.
Miron Costin, Opere alese, prefata editorului, Bucuresti, 1967; editia
(Letopisetul Tárii Moldovei. De neamul moldovenilor. Viiata lumii), Bucuresti, 1996.
Cronicari munteni, prefata editorului, Bucuresti, 1970.
Scrisori cátre Ovid Densusianu, vol. IIV, Bucuresti, 1979-1989 (in colabo-
rare cu Ileana Vdrtosu si Maria Rafaild).
www.digibuc.ro
150 DE ANI DE INVATAMÄNT FILOLOGIC ROMANESC -TRADITIE VALOARE 1863-2013 463
Herodot, Istorii, prefata editorului, Bucure§ti, 1984 (in colaborare cu

Lucia Sapcaliu).
IV. Bibliografie:
http://www.crispedia.ro/Liviu_Onu (accesat in februarie 2013).
(in colaborare cu Oana Niculescu)
I. Doctor in Litere §i Filosofie al Universitdtii

din Neapole; diplomat al Institutului Superior de
inalte Studii Practice §i de Perfectionare de la
Florenta. Doctor Honoris Causa al Universitdtii din
Padova, profesor la Dijon §i Neapole la Facultdtile de
Litere. Din 1913 a fost numit profesor la Catedra de
limbd §i culturd italiand la Facultatea de Litere
Filosofie din Bucure§ti. A fost pfimul titular al
catedrei infiintate in 1909. A fost director al
Institutului de Culturd Itahand din Bucure§ti §i din
1934 membru de onoare al Academiei Române. A . -
fost decorat cu Coroana României in grad de Ofiter §i
ORTIZ, RAMIRO
a primit distinctia Bene Merenti clasa I-a. A fost timp (h. 1 iulie 1879 Padova Italia
de 24 de ani profesor la Facultatea de Filosofie §i d. 26 iulie 1947 Padova)
Litere din Bucure§ti, unde a infiintat Seminarul de
limba §i literatura italiand §i a fost pfimul titular al Catedrei. A infiintat, de asemenea,
Revista Roma" (1921-1933). A infiintat in 1937 un lectorat de limbd §i literaturd
romând la Universitatea din Padova unde a fost profesor la Catedra de filologie
romanicd la Universitatea din Padova (1933-1947). Pentru el, România a fost o a
doua patrie.
II. A realizat studii de italienistia istorie literard, culturd §i civilizatie
punând in evidentd mai ales relatiile româno-italiene. A fost apreciat in
mod deosebit pentru activitatea sa §i pentru calitdtile morale de intreaga lume
academia Astfel, Nicolae Iorga remarca a
iubitor, de
Nu poate pretui oricine valoarea
atent, capabil de a crea oameni de
unui invdtdmânt ca al lui, a§a de
§tiintd §i de con§tiintd. Cdrtile sale, in care a§a de adese ori e trecutul §i scrisul
nostru, pretuirea pdrtii pe care am adus-o in mersul general al lumii, nu sunt la
nivelul comun. Dar pe omul de onoare §i pe omul de inimd, pe acela atâtia 1-au
putut cunoa§te §i admira: pe omul care n'a bârfit, n'a sdpat, n'a jignit, in atâtia ani de
zile pe nimeni". La rândul sdu, prof. George Cdlinescu remarca: Stând in
România, d. Ramiro Ortiz fdcea acest serviciu remarcabil tinerimii universitare de a
o intretine Intr-o permanentd bucurie de muncd §i intr-o vastd perspectivd
europeand. Un francez ar fi fost plin de literatura lui nationald §i ar fi simtit o
www.digibuc.ro
datorie de a o räspândi si aici dupa toate regulile pedagogiei franceze. D. Ortiz, nu.
Cu o culturd literarä uriasä, cu o curiozitate si o simpatie si mai remarcabile, dânsul
Infätisa toate cu aceeasi caldurä. Literatura francezd o cunostea pând la cei din
urmd moderni, pe cea românä in toate ascunzisurile. in România, d. Ramiro Ortiz
putea sä mai exercite multä vreme o binefäcdtoare inraurire prin marele lui spirit
comparativ".
III. Lucrdri:
Studi sul Leopardi, in Settimana", 1902.
La «Fortuna» di Dante in Francesco di Barberino, in Fanfulla della
Domenica", 1905.
«Don Quijote enamorada de oidas», Roma, 1909.
«Leila» ultimul roman al lui Antonio Fogazzaro, in Noua Revista Romând",
1911, nr. 20, 21, 23 si 24.
Antonio Fagazzaro, in Noua Revistä Românä", nr. 20, 21, 23 si 24.
Jubileul Italiei, cuvântare rostitä la comunitatea italiand din Bucuresti din
ziva de 11 aprilie 1911, In Noua Revista Romând", 1911.
Ramiro Ortiz Nina Fapn. Cortegio/Corespondenta, editie ingrijitä, cuvânt
inainte, traducere, tabel cronologic si note de Doina Condrea-Derer, Bucuresti, 2007.
Dante, misticul, filosoful, teologul, in Ideea Europeand", Bucuresti, 1921.
Renagerea, in Roma", Bucuresti 1921.
Cilleitorie En Tara Poesiei. VI. «Le Laudi» lui G. D'Annunzio, in Gândirea",
Cluj, 15 ianuarie 1921.
Cálátorie In Tara Poesiei. I. Introducere, in Ideea Europeand", 1922.
Desvoltarea poesiei italiene dela originile ei pezed la Dante, lectii tinute la
Universitatea din Bucuresti, in Neamul Românesc", Bucuresti, 22 ianuarie 1922.
Florenta In timpul Renaverii 0 Cosimo dei Medici, in Flacdra",
11 februarie 1922.
Lorenzo dei Medici En palatul lui din «Via Larga», in Flacdra",
11 februarie 1922.
Renaoerea la Florenta En timpul lui Lorenzo dei Medici 0 Poliziano,
Bucuresti, Ed. Cultura Nationald, 1922, 229 p.
IV. Bibliografie:
Popescu- Spineni, Marin, op. cit., p. 167-171.
http://ro.wikipedia.org/wiki/Ramiro_Ortiz (accesat In februarie 2013).
http://www.icrso/venetia/evenimente-4/aniversarea-la-venetia-a-100-de-ani-
de-la-infiintarea-catedrei-de-italiana-a-universitatii-din-bucuresti.html (accesat in
februarie 2013).
Un secol de italienisticá la Bucure0i, vol. I. 0 catedril centenará, coor-
donator Doina Derer-Condrea, Hanibal Stänciulescu, Bucuresti, Ed. Universitätii din
Bucuresti, 2011.
www.digibuc.ro
150 DE ANI DE INVÄTÄMANT FILOLOGIC ROMÂNESC -TRADITIE I VALOARE 1863-2013 465
I. A urmat cursurile primare §i secundare la

Ia0 i Bucure§ti, devenind, in 1918, student al
Facultätii de Litere i Filosofie, sectia istorie, a
Universitätii bucure§tene. Si-a luat licenta Magna
Cum Laude in 1922 0 a efectuat un stagiu de
specializare la Universitatea Jagellond din Cracovia,
in 1923 0 1924, preddnd aici i limba romând. S-a
familiarizat cu limbile slave 0 cu slavistica, fdcdnd o
optiune definitivd pentru studierea istoriei medievale a
romdnilor i adundnduli informatia pentru teza de
doctorat, Influenta polond In opera i personalitatea
cronicarilor Grigore Ureche ci Miron Costin, pe care
a sustinut-o in 1925, cu distinctia Magna Cum Laude.
in noiembrie 1924 dobdndea bursa care i-a
PANAITESCU, PETRE P.
permis frecventeze Scoala Romând de la (n. 13 martie
1900, Ia§i, jud. Ia§i
Fontenay-aux-Roses, prilej de a studia in marile d. 14 noiembrie 1967, Bucure§ti)
biblioteci din capitala Frantei §i de a tipdri, in 1925 0
1926, in Melanges de l'École Roumaine en France", rezultatele cercearilor sale sub
forma unor studii despre Nicolae Milescu i Petru Movilä. Revenit in tard, cum
infiintarea unei catedre de istoria Europei Orientale la Universitatea din Ia0 trena, a
primit un post de profesor suplinitor la Liceul Mihai Eminescu" din Bucure§ti, din
ianuarie 1927 find §i docent la Catedra de istoria romdnilor i conferentiar suplinitor al
cursului de istoria slavilor de rdsdrit la Facultatea de FILOSOFIE §i Litere la
Universitatea din Bucurqti.
Conferentiar titular din aprilie 1930, profesor agregat la Catedra de istoria
slavilor de rdsdrit (infiintatd pentru el) i, in fine, profesor titular incepdnd din iunie
1935, a tinut i cursuri de paleografie chirilicd la Scoala de Arhivisticd (1927-1939).
intre timp, in 1934, la Academia Romand N. Iorga vorbea despre dreptul" lui
Panaitescu de a ocupa un fotoliu academic, cdci, dintre puterile care se ridicd,
nimeni nu meritd mai mult recunoa§terea noastrd", 1-a ales membru corespondent,
de0 contracandidati i-au fost Ilie Minea (recomandat chiar de N. Iorga) §i Constantin
C. Giurescu, un fost coleg de la Fontenay-aux-Roses.
Din septembrie 1940 pdnd in ianuarie 1941 Panaitescu a fost rector al
Universitdtii din Bucurqti, instalat de legionari (la a cdror mi§care aderase). Internat in
lagdr in 1941, a fost suspendat de la catedrd (pand in iunie 1943) 0 a lucrat la Institutul
de Studii i Cercetdri Balcanice, apoi la Biroul Paci, pe ldngd Pre§edintia Consiliului de
Mini§tri. in ianuarie 1945 a fost eliminat din rdndul profesorilor universitari, iar in
toamnd din nou arestat. A urmat un §ir lung de penitente pentru amestecul In politicd":
in 1949, in 1953-1954 0 in 1957, ludndu-i-se i dreptul de semndturd, ceea ce 1-a
determinat sd apeleze la pseudonimul Al. Grecu sau la initialele acestui pseudonim.
II. La sfdr0tul anului 1948 s-a ocupat de organizarea Muzeului Romdno-
Rus, din yard fiind angajat la Institutul de Istorie al Academiei Romdne, in calitate de
www.digibuc.ro
consilier I (in realitate abia era ingdduit ca documentarist); in 1954 a devenit

cercetätor stiintific principal si intre 1963 si 1965 detine functia de sef de sector. A
luat parte la lucrdrile initiate de Institut, prezentând comunicdri la manifestdri
stiintifice interne si internationale. S-a stins ldsând pe masa de lucru manuscrisul
chili Introducere la istoria culturii româneVi, apdrutd postum, in 1969.
Venind dinspre istorie (cu o excelentd cunoastere a limbilor clasice
moderne), inarmat cu ustensilele de lucru ale slavistului (ce îi asigurau pdtrunderea in
bibliotecile" culturilor vecine), Panaitescu a abordat marile teme ale istoriei culturii
românesti vechea literaturd româneascd de expresie slavd, cronicarii ce au scris in
slavond sau in romând, umanistii peregrini, instdpânirea limbii române in culturd a
stdruit asupra elementelor care alcdtuiesc emblema culturald" româneascd a
timpului vechi, s-a strdduit sä desluseascd acele tensiuni secrete care au asigurat
mersul spiritului românesc prin istorie.
III. Lucrdri:
Influenta polona 'In opera si personalitatea cronicarilor Grigore Ureche ci
Miron Costin, Bucuresti, Ed. Cultura Nationald, 1925, 226 p.
Documente privitoare la istoria lui Mihai Viteazul, Bucuresti, Fundatia
Regele Carol I", 1936, 177 p.; reed. Ed. Corint, 2002 (cu un cuvânt inainte de
Serban Papacostea).
Istoria românilor, Craiova, 1942, manual reeditat la Ed. Didacticd
Pedagogica in 1990.
Dimitrie Cantemir. Viata qi opera, Bucuresti, Ed. Academiei, 1958, 266 p.
Obstea gireineascei fn Tara Romeineascei si Moldova: orânduirea feudalei,
Bucuresti, Ed. Academiei, 1964.
Inceputurile si biruinra scrisului In limba romema, Bucuresti, Ed. Aca-
demiei, 1965.
Introducere la istoria culturii românesti, Bucuresti, Ed. Stiintificd, 1969,
398 p.; ed.a 2-a, Bucuresti, Ed. Minerva, 2000.
Contributli la istoria culturii românesti, Bucuresti, Ed. Minerva, 1971.
Pagini de jurnal: 1921-1927, editie ingrijitd de Silvia Panaitescu, Cluj, Ed.
Dacia, 1974.
Nicolae Milescu Spdtarul, Iasi, Ed. Junimea, 1987.
Interpretari românesti, Bucuresti, Ed. Enciclopedicd, 1994.
Petru Movilei, Bucuresti, Ed. Enciclopedicd, 1996.
Mircea cel Beitrem, Bucuresti, 1944, 363 p.; ed. a II-a, Bucuresti, Ed. Corint, 2000.
Culegeri de documente:
Documentele Thrii Românesti, I. Documente interne (1369-1490), Bucuresti,
Fundatia Regele Carol I", 1938,401 p.
Miron Costin, Letopisepd Thrii Moldovei de la Aron Vodei Mcoace,
Bucuresti, Fundatia Regald pentru Literaturd i AAA', 1944.
Miron Costin, Opere, Bucuresti, ESPLA, 1958.
Grigore Ureche, Letopisepd Thrii Moldovei, Bucuresti, ESPLA, 1955; 1958.
www.digibuc.ro
Cronicile slavo-române din sec. XVXVI, publicate de Ioan Bogdan, editie

revazutd si completata, Bucuresti, Ed. Academiei, 1959.
Liturghierul lui Macarie, Bucuresti, Ed. Academiei, 1961.
Dimitrie Cantemir, Istoria ieroglificä, Bucuresti, Ed. pentru Literaturd, 1965;
reed. Editura Minerva, 1978,1983 (in colaborare cu Ion Verde§).
Manuscrise slave din Biblioteca Academiei R.P.R., Bucuresti, Ed. Academiei, 1959.
Catalogul manuscriselor slavo-române .,si slave din Biblioteca Academiei
Române, Bucure§ti, Ed. Academiei Romane, 2003.
IV. Bibliografie:
http://ro.wikipedia.org/wild/Petre_P._Panaitescu (accesat in februarie 2013).
http://www.crispedia.ro/Petre_P_Panaitescu (accesat in februarie 2013).
I. Cursurile liceale le-a fäcut la Bucure§ti, la

Seminarul Central §i Liceul Matei Basarab. Tot aici a
urmat cursurile Facultätii de Filosofie §i Litere unde i-a
avut profesori pe N. Iorga, George Murnu, Dimitrie
Onciul, Vasile Parvan §i. Simion Mehedinti.
in 1932 §i-a luat doctoratul cu calificativul r".
Magna Cum Laude, cu teza Teodor Anastase
Cavallioti. Trei manuscrise inedite.
A functionat in Bucure§ti ca profesor de liceu
(1919-1926), director adjunct al Colegiului Gheorghe
Lazar" (1926), fondator §i director al liceului Mihai
Eminescu" (1926-1927). PAPACOSTEA, VICTOR
Din 1934 a functionat la Catedra de Istorie a (n. 21 ian 1900,
Popoarelor Balcanice, la Facultatea de Litere din corn. Viziru, jud. Braila
Bucure§ti, mai intäi in calitate de conferentiar (1934 d. 20 iunie 1962, Bucure§ti)
1942) §i apoi de profesor titular (1942-1947).
A fost fondator §i director al Institutului de Studii §i Cercetäri Balcanice
(1938-1947).
A colaborat cu studii, articole, traduceri de documente la: Revista istorica
romana", Revista Macedo-Romând", Tara noud", Pamântul românesc",
Libertatea", Revista Arhivelor", Revue des Etudes sud-est européenes".
A Intemeiat §i condus revista Balcania" (1938-1947).
A desfa§urat §i activitate politicd deosebitä.
Ca membru PNL a fost ales deputat (1932). in 1944-1945 a fost subsecretar
de stat la Ministerul Educatiei Nationale.
in 1947 s-a aflat printre profesorii epurati din Facultatea de Litere fiind
transferat pe post de consilier §tiintific la Institutul de Istorie al Academiei Române
pand in 1950.
www.digibuc.ro
in noaptea de 5 mai 1950 a fost ridicat de acasd §i trimis la Sighet unde a stat
5 ani ca detinut politic, dar nejudecat §i necondamnat.
Pe 25 decembrie 1957 a fost anchetat §i arestat din nou sub invinuirea de
crimd de uneltire contra ordinii sociale" dar, nestabilindu-se fapte justificabile in
sarcina so" a fost eliberat pe 29 mai 1958.
II. Istoric, balcanist cu activitate §tiintificd prodigioasd, inchinatd popoarelor
din Peninsula Balcanied §i prin care a infäti§at lumii intregi cd Peninsula Balcanied
nu este butoiul de pulbere al Europei" §i ca lumea nu se poate lipsi de cultura §i
civilizatia balcanicd.
Autor de numeroase studii in reviste de specialitate având ca temä istoria
comparatä a popoarelor balcanice.
Profesor de vocatie inzestrat cu o elocventä ie§itä din comun recunoscutä la
vremea respectivä in Facultatea de Litere, a fost creator de §coald in domeniul
balcanisticii §i ctitor de institute de cercetare a culturii §i civilizatiei popoarelor din
Peninsula Balcanicd.
0 altd preocupare a sa a constituit-o istoria §i cultura româneascd din secolele
XVIIXIX §i legätura acesteia cu domeniul economic, social §i politic.
A scris despre §coala de limba §i cultura slavond de la Thrgovi§te, despre
invdtdmântul din vremea lui Matei Basarab §i Constantin Brâncoveanu.
III. Luerdri:
Vieille Sultanilor" scriere ineditei a lui Dionisie Fotino, in Revista Istoried
Romând", IV, nr. 1-4,1935, p. 175-214.
Ilie Fotino. Contributii biografice. Precizeiri asupra operei istorice, in
Revista istoricd romând", IX, 1939, p. 88-126.
Originile înveitämântului superior "in Tara Româneascá, In Studii", XIV,
1961, nr. 5, p. 1139-1167.
Civilizatie româneascá i civilizatie balcanicii,editie ingrijitd de Cornelia
Papacostea Danielopolu, traducere N. Serban Tanasoca, Bucure§ti, 1983.
Traditii romanesti de istorie fi cultura, editie ingrijita de Cornelia Papacoste-
Danielopolu, Bucure§ti 1996.
IV. Bibliografie:
Enciclopedia istoriografiei româneyti, p. 252.
http://ro.wikipedia.org/wiki/Victor Papacostea (accesat in ianuarie 2013).
http//www.crispedia.ro/Victor_Papacostea (accesat in ianuarie 2013).
hap ://www.memorialsighetro/inedex.php?option=com_c ontent&view=article&id=2
858&itemid=153@lang=ro (accesat in ianuarie 2013).
http://www.gazetademures.ro/personalitati-inchise-la-sighet-12897 (accesat in
ianuarie 2013).
http://www.aromanul.ro/biografii/p-s/item/349-papacostea-victor (accesat in ianuarie
2013).
http://www.braila.djc.rodocumente/html.espx?id=7805 (accesat in ianuarie 2013).
www.digibuc.ro
I. Clasele primare le-a urmat in diverse localitdti

din Moldova. Apoi a frecventat Liceul Al. Papiu-
Ilarian" din Targu Mures (1921-1928). S-a inscris in
1928 la Facultatea de Litere i Filosofie a Universitdtii
din Bucuresti pe care a absolvit-o in 1931, iar in 1937 a
plecat in Germania, ca bursier al Fundatiei Alexander
von Humboldt" pentru a-si pregdti doctoratul. Si-a
sustinut doctoratul in 1944 cu teza Pozitivismul In
ideologia literara româneascir (secolul XIX). A
functionat ca profesor suplinitor de limba romand in ,
invätdmantul secundar din Bucuresti (1932-1933), la

Oradea (1935-1936), Campulung, Muscel i Oltenita.
Din 1932-1937 a functionat ca asistent onorific
la Facultatea de Filosofie i Litere din Bucuresti, la PAPADIMA, OVIDIU
Catedra de Istoria literaturii romane moderne i folclor, (23 iunie 1909, Sinoe,
dar i ca asistent la Academia de Studii Comerciale din jud. Constanta
d. 26 mai 1996, Bucuresti)
Bucuresti (1933-1935).
A revenit in invdtdmantul universitar, in ianuarie 1942 ca asistent i apoi sef
de lucrdri la Facultatea de Filosofie i Litere din Bucuresti, Catedra de Istoria
literaturii romane moderne i folclor, pand in septembrie 1949 cand a fost dat afard.
A lucrat concomitent in colegiul de redactie la Revista Fundatiilor Regale"
(noiembrie 1941 august 1947). A fost cercetdtor tiintific, ef de lucrdri (1951),
colaborator extern (1955), sef de sector (1956), documentarist (1960), sef de sector
(1964), sef de sectie (1967-1975) la Institutul de Istorie Literard i Folclor (Institutul
de Istorie i Teorie Literard G. alinescu") din Bucuresti.
in august 1952, pe cand lucra, in cadrul Institutului de Istorie N. Iorga", la
Bibliografia analiticcr a periodicelor românegi, a fost arestat in urma unui denunt
anchetat pand in noiembrie 1953. Principala acuzatie a fost aceea cä prin articolele
publicate in anii 1936-1938 am contribuit la atmosfera care a determinat intrarea
Romaniei in rdzboi, in 1941, deci «cfimd de rdzboi». La procesul care a avut loc in
martie 1954, proces Idea' martori ai acuzdrii i rard apdatori, s-a afirmat cä in timpul
rdzboiului, dupd ce s-a intors din Germania, acuzatul Ovidiu Papadima a continuat sd
publice articole in Universul" i in Revista Fundatiilor Regale" prin care a preamdrit
fascismul i pe Octavian Goga". A fost condamnat la patru ani de temnitä grea, fdcuti la
Jilava (unde a petrecut mai bine de doi ani), Craiova, Poarta Albä i Gherla. A fost
eliberat in noiembrie 1955, insd färd drept de semndturd a publicatiilor, pand in 1963.
in 1941 i s-a conferit premiul Ion Heliade-Rddulescu" al Academiei
Romane, iar in 1942 premiul de criticd literard al Socieatii Scriitorilor Romani. in
1966 Academia R.S.R. i-a acordat, premiul B. P. Hasdeu" .
A colaborat la revistele Gandirea", Universul", Revista Fundatiilor Regale".
II. Critic literar, eseist, poet, istoric literar, folclorist.
III. Lucrdri:
Creatorii lumea lor, Bucuresti, 1943.
www.digibuc.ro
0 viziune româneascei a lumii, Bucure§ti, 1941; ed. postfata I. Opri§an

Bucure§ti, 1995.
Neam, sat, orc4 in poezia lui Octavian Goga, Bucure§ti, 1942; ed. (Octavian
Goga), Bucure§ti, 1944.
Poezie qi cunoavere etnici, Bucure§ti, 1944.
Anton Pann, Cântecele de lume" cifolclorul Bucuregilor, Bucure§ti, 1963.
Cezar Bolliac, Bucure§ti, 1966.
Bibliografia analiticá a periodicelor românegi (in colaborare cu Joan Lupu §i
Nestor Camariano), vol. III, Bucure§ti, 1966-1972.
Heinrich von Kleist, Bucure§ti, 1967.
Literatura populará româná. Din istoria i poetica ei, Bucure§ti, 1968.
Scriitorii si Mtelesurile vigil, Bucure§ti, 1971.
Ion Pillat, Bucure§ti, 1974.
Ipostaze ale iluminismului românesc, Bucure§ti, 1975.
Evoceiri, postfatä Pan M. Vizirescu, fi§ä bibliograficä Liviu Papadima, Ia§i, 1997.
Editii:
Anghel Demetriescu, Opere, pref. edit., Bucure§ti, 1937.
Antologii:
Cu cât Cant, ateda sînt, introd. edit., Bucure§ti, 1963.
Tinerete fárá beitremete. Basme populare romemegi, Bucure§ti, 1985; ed
Mgr. §i pref. Iordan Datcu, Bucureti, 2001.
Traduceri:
Heinrich von Kleist, Cutremurul din Chili qi alte nuvele, Bucure§ti, 1947.
IV. Bibliografie:
http://ro.wikipedia.org/wiki/Ovidiu_Papadima (accesat in februarie 2013).
http://www.romlitro/ovidiu_papadima (accesat in februarie 2013).
http://www.autorii.com/scriitori/ovidiu-papadima/
- (accesat in februarie 2013).
I. Scoala primard a urmat-o in localitatea

de ba§tind, la Avdela. Liceul 1-a fäcut la Ianina §i
la Bitolia, la institutiile infiintate de statul român,
cu limba de predare romând (1903 1912).
A fost student al Facultätii de Litere §i
Filosofie din Bucure§ti pe care a absolvit-o in
1916 avându-1 profesor pe Ovid Densu§ianu care
i-a devenit apoi mentor.
In 1925 a obtinut doctoratul in filologie, la
; . Bucure§ti cu teza Graiul ci folclorul Maramu-
PAPAHAGI, TACHE mului, realizatä pe baza cercetärilor pe care le-a
(n. 6 octombrie 1892, Avdela (Grecia) facut in conditii destul de anevoioase, depla-
d. 17 ianuarie 1977, Bucure§ti) sându-se pe jos in toate satele din Maramure§.
www.digibuc.ro
0 vreme, intre 1916-1918, a fost profesor de liceu la Tg. Neamt.

A colaborat la numeroase reviste precum: Grai si suflet", Viata noud",
Langue et litterature".
Din 1921 a functionat ca asistent la Facultatea de Litere si Filosofie din
Bucuresti, apoi docent din 1926, conferentiar din 1928 si profesor pând in 1948.
in 1964 a primit titlul de profesor emerit" si i s-a conferit Premiul de stat.
II. Filolog, etnograf, lingvist, cercetdrile sale sunt interdisciplinare, imbinând
studiul etnografiei, al folclorului cu cel al limbii. Interpretarea a fost comparatistä,
romanicd si balcanied.
A realizat numeroase si indelungate cercetdri de teren, deosebit de complexe,
rezultând monografiile sale dialectale intemeiate pe etnologie si folclor care si astäzi
reprezintä luerdri fundamentale pentru dialectologia si folcloristica româneased.
0 atentie deosebitä a acordat dialectului aromân. Studiile sale consacrate
aromânilor, cu paralele si similitudinile intre nordul §i sudul Dundrii au completat
operele lui Th. Capidan.
Fundamental rämâne pentru cercetarea limbii române si a dialectelor sale
Dictionarul dialectului aromân general §'i etimologic.
Lexicologia si etimologia, fonetica si morfologia au constituit preocupäri
constante de cercetare, rezultând lucrdri temeinice si valoroase.
A sustinut cursuri universitare de lingvisticä, foneticd si filologie romanicd,
dar si de etnografie si folclor care se bazau, in mare mäsurd, pe cercetdrile sale si
multe din ele erau fdcute pe teren.
III. Lucräri:
Cerceteiri In Muntii Apuseni, Bucuresti, 1925.
Graiul qi folclorul Maramureqului, Bucuresti, 1925, p. 240.
Aromânii din punct de vedere istoric, cultural §'i politic, conferinte,
Bucuresti, 1915.
Macedo-românii sau aromânii, Bucuresti, 1927.
Dictionarul dialectului aroma general i etimologic. Dictionaire aroumain
(macedo- roumain), general et etymologique, Bucuresti, 1963, ed. a 2-a, 1974.
Antologie aromeineascd, Bucuresti, 1922.
Images d'ethnographie roumaine daco-roumaine et aroumaine, 3 vol.,
Bucuresti, 1928-1934.
Manual de foneticii romanicei românil, italiana, francezei §.i spaniolei,
Bucuresti, 1943.
IV. Bibliografie:
http://ro.wikipedia.ork/wiki/Tache_Papahagi (accesat in ianuarie 2013).
http://www.autori.com/scriitori/tache-papahagi/ (accesat in ianuarie 2013).
http://www.resurseculturale.ro/sitenci=mode/97 (accesat in ianuarie 2013).
http://wwwgiony.ro/aroman-celebru/tache-papahagi/9 (accesat in ianuarie 2013).
www.digibuc.ro
472 ADINA BERGU-DRAGHICESCU
http://www.aromanul.ro/recenzii/p-s/item/246-papahagi-maramures%&50%9f
I. A urmat gimnaziul §i liceul (1915-1927) la

Colegiul Sf. Sava" din Bucure§ti. A fost student la
Facultatea de Litere din Bucure§ti (1927-1931), iar
- intre 1928-1932 a urmat cursurile Facultdtii de
J Filosofie. Amândoud examenele de licentd le ia cu
Magna Cum Laudae. Printre profesorii sdi din
studentie se numdrd personaliati ale culturii române
C. Rddulescu-Motru, P. P. Negulescu, Ion Petrovici
Tudor Vianu, N. Bagdasar, Mircea Florian.
in 1930 a audiat cursuri la Universitatea din
Viena iar in 1933 la Instituto Interuniversitario Italiano
din Florenta. in acela§i an, 1933, a absolvit Seminarul
PAPU, EDGAR Pedagogic Universitar Titu Maiorescu" din Bucure§ti
(n. 26 septembrie 1908, §i a functionat ca profesor de italiand la Scoala
Bucuresti Comerciald de Bdieti din Silistra. in 1934 a frecventat
d. 30 martie 1993, Bucuresti) cursuri de istoria artei italiene la Perugia.
intre 1935-1937 s-a aflat la Viena pentru
pregdtirea lucrdrii de doctorat cu profesorul Friederich Kainz. Teza sa cu tema Formele
deschise In artei a fost sustinutd in România in fata unei comisii formate din Tudor
Vianu, G. Oprescu, Mihai Ralea, Mircea Florian, N. Bagdasar. intre 1936-1944 a
functionat ca profesor de latind, francezd, germand, italianä, romând la Liceul National
din Ia§i, iar intre 1945-1946 a fost profesor de esteticd la Facultatea de Filosofie §i Litere
din Bucure§ti. Din cauza convingerilor sale religioase, a fost dat afard din facultate i a
lucrat la Institutul de Lingvisticd, unde a colaborat la elaborarea primului volum din
Dictionarul general al limbii române (1951-1953). in 1953 a revenit la facultate, unde a
predat literaturd comparatd. in 1955 a fost primit in rândurile Uniunii Scriitorilor.
La 15 decembrie 1961 a fost arestat, find acuzat de inaltd trddare"
condamnat la 8 ani de inchisoare pentru acuzatia de complot antistatal §i inaltä
trddare", confiscându-i-se i averea. A fdcut inchisoare la Bacdu in grajdurile din
apropierea ora§ului, averea i-a fost confiscatd, la fel unele cdrti valoroase, manuscrise,
scrisori primite de-a lungul anilor de la Mircea Eliade, Lucian Blaga, Eugen Ionescu
care nu i-au mai fost restituite niciodatd. Au fost ridicate de cdtre securi§ti numeroase
cdrti valoroase din biblioteca lui, inclusiv propriile sale lucrdri publicate, volume de
filosofie, mai ales opera lui Blaga, Bagdasar, Vianu, Claudian, Noica, Dimitriu,
Comarnescu §.a., editia princeps a integralei Schopenhauer, dar i carte rard", mapele
de corespondentd culturale sau manuscrisele in lucru"; un studiu de 500 de pagini,
unic in spatiul nostru cultural, anume Estetica lui Dante, la care a lucrat timp de 12 ani
(1943-55), a fost mutilat prin smulgerea unui sfert din file, devenind de nereconstituit.
www.digibuc.ro
Dupd eliberarea sa in 1964 a dus o viatä de orn marginalizat, nemaifiind

prirnit la Universitate.
III. Lucräri:
Studii si eseuri:
Ráspântii. Forme de viatei 'i culturei, 1936.
Istoria filosofiei moderne, vol. I Omagiu profesorului Petrovici, vol. Il De la
Renagere pilná la C. Reidulescu-Motru (in colab. cu Anton Dumitriu), Bucuresti,
Societatea Romând de Filosofie, 1937-1938.
Artá qi imagine, Iasi, 1939 (cuprinde eseurile Frumosul runelor, Arta qi visul,
Valoarea estetic6 a istoriei, Profetie qi poezie).
Solutiile artei En cultura modernei, Bucuresti, 1943.
Giordano Bruno viata qi opera, Bucuresti, Ed. Natura si cultura", 1947.
Cellátoriile Renagerii qi noi structuri literare, Bucuresti, EPLU, 1967.
Din luminile veacului studii de criticá literarei, Bucuresti, EPL, 1967.
Evolutia §'i fonnele genului liric, Bucuresti, Ed. Tineretului, 1968.
Altdokfer, monografie, Bucuresti, Ed. Meridiane, 1969.
Fetele lui Janus, Bucuresti, Ed. Universitätii, colectia Studii", 1970.
Poezia lui Eminescu elemente structurale, Bucuresti, Ed. Minerva, 1971.
intre Alpi qi Marea Nordului, Bucuresti, Ed. Meridiane, 1973.
Arta §.i umanul, Bucuresti, Ed. Meridiane, 1974 (text plus reproduceri).
Din clasicii nogri, contributii la ideea unui protocronism românesc,
Bucuresti, Ed. Erniniescu, 1977.
Barocul ca tip de existentá, vol. III, Bucuresti, Ed. Minerva, 1977.
Existenta romanticá, schitá moifologicei a romantismului, Bucuresti, Ed.
Minerva, 1980.
Orizonturi la Enceput de veac, Bucuresti, Ed. Eminescu, 1982.
Motive literare românegi, Bucuresti, Ed. Eminescu, 1983.
Bob Bulgaru, monografie, Bucuresti, Ed. Meridiane, 1984 (in colab. cu
Mihalache Manu).
Apollo sau ontologia clasicismului, Bucuresti, Ed. Eminescu, 1985.
Despre stiluri, Bucuresti, Ed. Eminescu, 1986.
Lumini perene, retrospectii asupra unor clasici români, Bucuresti, Ed.
Eminescu, 1989.
Excurs prin literaturile lumii, Bucuresti, Ed. Eminescu, 1990.
Eseuri despre scriitorii români In sträinâtate (Mircea Eliade, G. Usceitescu,
Al. Cioreinescu, St. Lupasco), Roma, Ed. Nagard, 1981. Prefete la cárti de: Vergilius,
François Vilon, E. M. Estrada, Rainer Maria Rilke, Luigi Pirandello, G. Leopardi,
G. Papini, Umberto Saba, Ch. Dickens, John Galsworthy, Eugenio Montale,
J. Huizinga, Roger Caillois, M. Sadoveanu, Lucian Blaga, Perpessicius, Sandu
Tzigara-Samurcas, Tudor George s.a.
Traduceri:
Epicur, Lucretiu, Miguel de Cervantes, Federico Garcia Lorca s.a.
www.digibuc.ro
IV. Bibliografie:
http://ro.wikipedia.org/wiki/Edgar_Papu (accesat in februarie 2013).
http://theodorcodreanu.wordpress.com/2007/07/11/edgar-papu-si-minoratul-culturii
romanesti/ (accesat in februarie 2013).
Stefänescu, Alex, La o nouil lecturd: Edgar Papu, in Romdnia Literard",
nr. 8 din 2002 accesibil la adresa:
http://www.romlit.ro/edgar_papu (accesat in februarie 2013).
Sacul # peticul, In Tribuna" (Cluj), nr. 233/16-31 mai 2012, p. 10, accesibil
la adresa: http://laszloal.wordpress.com/tag/edgar-papu/ (accesat in februarie 2013).
I. A urmat Liceul 5tefan cel Mare" din

Suceava (1937-1944) si Liceul Mihai Viteazul" din
Bucuresti (1944-1945). in 1945 s-a inscris la
Facultatea de Filologie a Universitdtii din Cluj, pc
care a absolvit-o in 1949. Dupd absolvire, a
functionat, un an de zile, ca profesor la Liceul Gh.
/ Baritiu" din Cluj. in 1950 a venit la Bucuresti si a fost
angajat ca bibliotecar la Biblioteca Academiei
Romdne (1951-1954), iar din 1953 a intrat ca asistent
la Catedra de Istoria literaturii romdne a Facultdtii de
Filologie a Universitdtii din Bucuresti, unde va deveni
profesor in 1969 (obtindnd si docenta in acelasi an).
PÄCURARIU, DIMITRIE Din 1968 si pdrid in 1974, si apoi in 1989 cdteva luni,
(n. 9 martie 1925, Scheia,
a fost decan al facultätii de Limba si Literatura
jud. Suceava
Romand. in paralel a detinut si functia de sef de
d. 18 ianuarie 2002, Bucure§ti)
catedrd (1968-1979).
in 1962 si-a sustinut doctoratul sub coordonarea lui Tudor Vianu, cu teza Ion
Ghica, care a fost, la acea datd, prima monografie consacratd prozatorului, omului
politic si diplomatului. Ca profesor invitat, a sustinut cursuri de limba, literatura,
istoria si civilizatia poporului romdn la Universitatea Sorbona din Paris (1963-1964)
si la Universitatea din Viena (1965-1967).
intre 1990-2002 a functionat ca decan al Facultdtii de Filologie de la
Universitatea Hyperion din Bucuresti, unde a fondat seria Comunickile Hyperion"
(IXI, 1992-2002),
in 1999 i s-a conferit titlul de profesor onorific al Academiei Internationale
de invdtdmdnt de pe ldngd UNESCO. A colaborat la diverse publicatii precum:
cotidianul Viata", Bucuria", in revistele Bucovina Literard", Fapta" s.a. Ulterior
a colaborat la Luceafdrul", Romdnia Literard", Literatorul", Synthesis", Revue
de littérature", Cahiers roumains d'études littéraires", Revista de Istorie si Teorie
Literard", Quaderni dell'umanesimo" (Roma) s. a.
www.digibuc.ro
in 1990 i s-a decernat premiul Lucian Blaga" al Academiei Române.

IL Istoric literar si critic literar, specializat pe secolul al XIX-lea, a consacrat
numeroase lucrdri unor personalitäti precum: Dimitrie Bolintineanu, Al. Odobescu,
Andrei Muresanu. 0 preocupare permanentd a constituit-o sicronizarea literaturii
române cu marile curente si idei europene clasicism, baroc, rococo, romantism,
realism, naturalism.
Studiile sale s-au remarcat prin probitate stiintificd si pasiune.
III. Lucrdri:
Curs de istoria literaturii române moderne (in colaborare cu Paul Cornea),
Bucuresti, 1962.
D. Bolintineanu, Bucuresti, 1962.
Ion Ghica, Bucuresti, 1965.
Al. I. Odobescu, Bucuresti. 1966.
Clasicisrnul romeinesc, Bucuresti, 1971.
Clasicism qi rornantisrn, Bucuresti, 1973.
Studii qi evoceiri, Bucuresti, 1974.
0 carte qi ,sapte personaje (in colaborare cu Claude Pichois), Bucuresti, 1976.
Clasicism 0 tendinte clasice in literatura românei, Bucuresti, 1979.
Dictionar de literatura româná, Scriitori, reviste, curente (in colaborare),
Bucuresti, 1979.
Scriitori qi directii literare, I-H, Bucuresti, 1981-1984.
Teme, motive, mituri §.i rnetarnoifoza lor, Bucuresti, 1990.
Despre amp qi spatiu7n literatura, Bucuresti, 1994.
Curente literare rorneineyi i context european, Bucuresti, 1998.
Din povestirile lui Anton páduraru, Craiova, 1998.
Poeme simple (1942-1945), Craiova, 2000.
Comparatismul azi Le Comparatisme aujourd'hui The Comparatism
Today (in colaborare), Bucuresti, 2000.
Editii:
Ion Ghica, Documente literare inedite, pref. edit., Bucuresti, 1959.
Andrei Muresanu, Poezii qi articole, pref. edit., Bucuresti, 1963.
D. Bolintineanu interpretat de..., pref. edit., Bucuresti, 1974.
Eminescu dupei Eminescu, pref. edit., Iasi, 1978.
Traduceri:
Claude Pichois, Literaturá qi progres. Vitezá §.i viziune a lurnii, pref 44
posata trad., Bucuregi, 1982.
IV. Bibliografie:
http://ro.wikipedia.org/wiki/Dirnitrie_P%C4%83curariu (accesat in februarie 2013).
http://www.autorii.com/scriitori/dimitrie-pacurariu/index.php (accesat in februarie
2013).
http://www.crispedia.ro/Dimitrie_Pacurariu (accesat in februarie 2013).
www.digibuc.ro
I. S-a ndscut intr-o familie de origine tdrdneascd,

- modestd din punct de vedere economic. Neintelegerile din
sânul familiei au condus la separarea pdrintilor, Vasile, un
copil cu sdndtatea §ubrezitd de tifos, find nevoit sa ia
locul tatälui absent §i sd participe la procurarea veniturilor
familiare dând meditatii. Studiile le incepe sub suprave
gherea tatdlui care era invdtdtor, peste ani figurând ca
elev la sectia clasicd a Liceului Gheorghe Ro§ca
Codreanu" din Bârlad. Studiile universitare le urmeazä
t',. i incepând din 1900 la Facultatea de Litere si Filosofie, din
Bucuresti specializarea istorie §i filologie clasicd.
in paralel a frecventat Facultatea de drept
(nefinalizatd). S-a perfectionat ulterior la Jena, Berlin
PÂRVAN, VASILE Breslau, Roma, Rorenta, Neapole, Pompei, Capri, in
(n. 28 septembrie 1882, calitate bursier din fondul Hi llel". Perseverenta i-a fost
Perchiu, jud. Bacdu incununatd in 1908 prin obtinerea doctoratului in istorie
d. 26 iunie 1927, Bucuresti) la Breslau cu o tezd al cdrei subiect era Nagonalitatea
negustorilor din Imperiul roman. Printre profesorii de la
Facultatea de Litere care au contribuit la formarea lui se numärd oameni de o 'Malta
tinutd culturald §i §tiintificd precum: N. Iorga, T. Maiorescu, Ctin. Indulescu-Motru,
S. Mehedinti, D. Onciul, I. Bogdan. Aprecierea acestora s-a tradus in mai multe
colabordri cu publicatii de prestigiu (ex. I. Bogdan II coopteazd la Convorbin
literare", N. Iorga la Sdmändtorul"). N. Iorga, de altfel, a fost cel care II sfdtuie§te sa
se specializeze in istorie anticd §i epigrafie pentru a putea continua activitatea lui
Gr. Tocilescu §i i-a facilitat obtinerea burselor de studiu necesare accesului la
institutiile de invdtdmânt superior din Occident.
Activitatea didacticd a fost indelungatd, datând din vremea studentiei când
functiona ca pedagog la pensionul Brândzd" (perioadd in care se imbolndve§te de
reumatismul care ii va provoca nepldceri intreaga viatd) sau la liceul particular Ern
Bdlteanu", profesor la liceul din Bârlad, profesor la Facultatea de Litere din
Bucure§ti unde i-a succedat in 1909 lui Gr. Tocilescu.
II. Preocupdrile intelectuale sunt reflectate, intr-o oarecare mdsurd, de
cursurile predate care tratau despre: istoria veche a Greciei, istoria religiilor, istoria
artelor, evolutia gândului istoric in lumea mediteraneand, doctrinele salvdrii etc.
Calitatea prelegerilor §i priceperea didacticd au ldsat märturii precum: Unele din
aceste cursuri, ca cele despre tragedie si despre religii i-au adus un succes de public
epocal. Auditorii veneau chiar din afara Universitdtii umplând pând la refuz sala,
pentru a admira darul sdu de expunere, sobru, lipsit de gesturi ori de cdutarea
efectelor, dar impresionant prin abundenta si originalitatea fondului, printr-o dictie
nuantatd, prin puterea de expresie a faptelor sale, de un rafinat si Malt stil academic".
N. Iorga afirma cd autoritatea lui Vasile Pârvan in rândul tinerimii universitare era
aproape misticd", ceea ce se traducea in numdrul mare de tineri care a gdsit in el un
www.digibuc.ro
mentor §i care, sub influenta sa, s-au dedicat cercetdrii istoriei antice, formand in
timp o adevdratd coald arheologicd.
A fost o personalitate recunoscutd in cercurile stiintifice occidentale cu care s-a
legat printr-o multitudine de punti", find: conferentiar in repetate rânduri la Scoala
Romând si Universitatea din Roma, la Institutul de culturd italiand din Bucuresti, la
Institutul SE european (este codirector), profesor agregat la Sorbona, membru
corespondent al Regia Accademia dei Lincei, din Roma, membru corespondent al
Institutului arheologic german, membru al Pontificia Accademia Romana di
Archeologia, al Reale Società Romana di Storia Patria si al Uniunii internationale a
Academiilor din Bruxelles. in tard s-a remarcat ca Director al Muzeului National de
Antichitäti i ca initiator al sdpdturilor arheologice in Dobrogea, de-a lungul Dundrii,
Oltenia, Banat, Transilvania, Muntenia, cele mai cunoscute efectuandu-se la Ulmetum,
Histria, Callatis, Tomis, Adamclisi, Piscul Crdsani. Rezultatele cercetdrilor arheologice
s-au materializat in realizarea unei hdrti arheologice a Romdniei, deschiderea unor noi
santiere arheologice, fondarea muzeelor locale, publicarea unor studii.
Golul resimtit in viata personald dupd moartea sotiei si a unicului copil a
reprezentat un element care 1-a determinat sa se orienteze spre activitatea stiintificd
desfäsuratd cu perseverentd in pofida problemelor de sdndtate care 1-au insotit.
in perioada in care a fost directorul Scolii române din Roma, au apdrut doud
publicatii prestigioase: Ephemeris daco-romana", i Diplomatarium italicum".
Arheolog i epigrafist, istoric cu preocupdri ample, a fost i filosof, in sensul
larg al cuvantului, aducanduli aportul la dezvoltarea teoriei istorice, apropiindu-se
prin opiniile sale de Fernand Braudel, A. D. Xenopol, V. Conta. Spre ilustrare,
amintim contributia la teoria ritmului istoric, precum i conceptia conform cdreia
evenimentul nu devine istoric decdt prin integrarea sa in ritmul cosmic, iar
evenimentul nu este inteles decdt prin raportare la structurile geografice i sociale.
Izvoarele au ocupat un loc aparte in conceptia sa istoricd, neuitand sà accentueze
permanent importanta criticii izvoarelor si a publicdrii lor
trite meritele lui V. Pdrvan pot fi semnalate urmdtoarele: introducerea in
circuitul stiintei universale a civilizatiei geto-dacilor, abia cunoscutd pdnd la el; ldrgirea
orizontului investigatiilor in 3 directii, i anume: civilizaa geto-dacilor, civilizaia
daco-romand, studiul civilizatiei coloniilor comerciale grecesti din antichitate, aflate pe
litoralul estic al Mdrii Negre (cu accent pe legdturile dintre colonii i populatia autohtond).
III. Lucrdri:
Marcus Aurelius Verus ,si Lucius Aurelius Commodus. Studiu istoric,
Contribugi epigrafice la istoria creginismului daco-roman, Bucuresti,
1911, 222 p.
Cetatea Tropaeum.Consideratii istorice, in Bul.Com.Mon.Ist.", IV, 1911,
13, p. 1-125.
Începuturile viegi romane la gurile Dunárii, Bucuresti, 1923, 247 p.
Considerapii asupra unor nume de râuri daco-scitice, in AARMSI", 1,
1922-1923, pp. 1-31.
www.digibuc.ro
Dacia. Civilizagile stravechi din regiunile carpato-danubiene, Bucure§ti, trad.

de Radu Vulpe dupd manuscrisul original fr., editia a II-a, Bucure§ti, 1957, 218 p.
Getica. 0 încercare de protoistorie a Daciei, Bucure*ti, 1926, 851 p.
IV. Bibliografie:
Andrie§escu, Joan, Vasile Pârvan (1882-1927), Bucure§ti, Ed. Cartea
Româneascd, 1927.
Andrie§escu, loan, invettatii nogri. Vasile Pdrvan, Bucure*ti, Ed. Cartea
Româneascd, f.a.
Catargiu, Emilian Virgil, Vasile Pârvan filosof al istoriei, I4i, Ed.
Junimea, 1982.
Condurachi, Emil, Vasile Pârvan. Opera §.i gândirea sa istorica (1882-1927),
Bucure§ti, Ed. Academiei, 1957.
Laidat, I. D., Douil personalitâti ale veacului nostru: Spiru Haret §'i Vasile
Pârvan, I4i, 1976.
Stefdnescu, Stefan, Vasile Pârvan savant de prestigiu international, in
Memoriile sectiei de §tiinte istorice §i arheologice", seria IV, tom XXI, 1996.
Pdrvan, Vasile, Datoria vietii noastre. Memoriale idei §.i forme istorice,
Bucure§ti, Tipografia Premier, 2002.
Vulpe, Radu, Vasile Plirvan geinditorul, savantul, profesorul, in
Luceafdrul", IX, 1996, nr. 2.
Zub, Al., Pe urmele lui Vasile Peirvan, Bucure§ti, Ed. Sport-turism, 1983.
(in colaborare cu lector dr. Cristina Gudin)
I. Absolvent al Scolii Normale din Câmpu-

lung, a urmat Facultatea de Litere la Bucure§ti.
in 1924, tot aici, sub indrumarea lui George G.
Antonescu vi-a sustinut doctoratul cu o tezd despre
! $coala activá.
Din 1924 a fost solicitat §i a ocupat postul de
asistent la Catedra de Pedagogie Teoreticd a lui
George G. Antonescu la Facultatea de Filosofie §i
1 Litere din Bucure§ti unde a functionat pând in 1947.
I in 1930 a devenit conferentiar la Catedra de
PETRESCU, ION C. Pedagogie Sociald in cadrul aceleea§i Facultdti.
(n. 26 ianuarie 1892, Ràdesti, A fost secretar general in Ministerul Instructiei,
jud. Muscel Cultelor §i Artelor când ministru era Dimitrie Gusti,
d. 15 martie 1967, Bueure§ti) unul din mentorii sdi, implicându-se in proiectul de
reformd al invdtdmântului primar.
in 1938 a fost numit director adjunct al Sco lii Norma le Superioare de pe
lângd Facultatea de Litere din Bucurqti, institutie creatd prin transformarea
seminariilor pedagogice de pe langd Universitate.
www.digibuc.ro
A participat la numeroase reuniuni internationale cum ar fi: Congresul

International al Asociatiilor pedagogice din 1929 de la Geneva, Congresul
International al Scolilor in aer liber, de la Freiburg din 1931, Congresul International
de Pedagogie de la Bruxelles, din 1939.
Din 1939 a coordonat publicatia de specialitate fndrumári metodice, colectia
Biblioteca Liceului Romanesc, din care a reu§it sd publice, sub indrumarea sa
zece volume.
A colaborat la diverse reviste precum: Revista Generald a invdtdmantului",
Scoald §i Viatd".
in 1941 a fost numit ministru subsecretar de Stat la Ministerul Educatiei
Nationale unde a sperat sd 4i poatd pune in aplicare ideile sale de pedagogie sociald.
Conditiile nu i-au fost prea favorabile, dar a reu§it sd pastreze valorile
culturale nationale nealterate. A functionat pand in 1947 cand a fost epurat i arestat
*i condamnat la 8 ani de temnitd grea.
Dupd ce a fost eliberat din inchisoare cu greu a reuit sd se angajeze in 1957,
la Biblioteca Centrald Pedagogicd, din Bucure§ti, unde a fost preocupat de realizarea
unei bibliografii pedagogice romane§ti.
Din 1992 Biblioteca Pedagogicd Nationald din Bucure§ti Ili poartd numele:
Biblioteca Pedagogicd Nationald I. C. Petrescu."
II. Reprezentant de seamd al pedagogiei romanqti, face parte din randul
celor mai valoro0 pedagogi romani din perioada interbelicd.
A fost adeptul conceptiei unei educatii axate pe: activism, democratie,
regionalism, a unei pedagogii sociale, adaptate la realitdtile pedagogice romane§ti.
A sustinut necesitatea aplicdrii in invdtdmantul romanesc, a unei pedagogii
sociologice, pornind de la necesitatea cunoa§terii indeaproape a realitätilor sociale
locale, respectiv regiunea.
A fost puternic influentat de D. Gusti, G. G. Antonescu, C. Dimitrescu-Ia§i.
A predat la Facultatea de Litere din Bucure§ti, primul curs de Psihologie
Pedagogicd, in 1929 §i din 1934 i pe cel de Pedagogie Sociald.
A adus o contributie deosebitd la dezvoltarea pedagogiei romane§ti, §i la
cunoa§terea ei in afara granitelor Romaniei.
A fundamentat i a adoptat, la realitdtile romanqti conceptul §colii active
care trebuie sd se bazeze pe activitatea proprie, pe activitatea practicd, pe intuitie §i
pe educatia naturald in care sd se respecte individualitatea copilului sau a
adolescentului.
A fost unul dintre ctitorii colii romane§ti moderne de pedagogie.
A propus o reorganizare a §colii prin intoarcerea ei cu fata care sat", pentru
cd a§a. credea Romania cea noud, de la sat va porni".
A fost un reprezentant de searnd al regionalismului ca principiu de bazd al
unui sistem educational exact pe specificul romanesc.
A fost cel mai important promotor al colii active §i autor al celor mai
complexe scrieri despre acest subiect.
www.digibuc.ro
A relevat legkura dintre activism si democratism in pedagogie,

democratismul insemnând, egalitate de sanse i selectie a valorilor.
III. Lucrdri:
$coala activá, Bucuresti, 1926
Problema selectiei In qcoala democratiei, Bucuresti, 1926, 270 p.
Activismul noile reforme volare, Bucuresti,1928, 67 p.
$coala ci viap, 1930, Bucuresti, 80 p.
Metode pentru studiul individualitâtii, 1931, 240 p.
Regionalismul educativ, 1931, Bucuresti, 70 p.
$coale experimentale, Bucuresti,1935.
Contributii la o pedagogie româneascá, Bucuresti,vol. 1, Satul temeiul
statului, 1938, 272 p.
Spiritul pedagogic 'in liceele militare, Bucuresti,1940.
Institutii de pregátire a profesorului secundar, Bucuresti, 1941.
IV. Bibliografie:
Anuarul Universitätii din Bucuresti", 1940-1941, p. 167.
Dictionarul Penitenciarelor din România comunista (1945-1967), coordo-
nator Andrei Muraru, Bucuresti, Ed. Polirom, 2008, p. 101, 528.
Ion C. Petrescu remarcabil teoretician al educatiei (prezentare a vietii
operei) accesibil la adresa:
www.didactic.ro/materiale/28388_io_ct_petrescu_remarcabil_teoretician_al_educati
eei_prezentare_a_vietii_si_operei (accesat in ianuarie 2013).
www.calificativ,ro/carti/O-scoala-pentru-democratie....Antologie-de texte-
pedagogice-Victoria-C-Petrescu-Ion-Gh-Stanciu-All-Educational-c7796 (accesat in
ianuarie 2013).
Petrescu, Victoria C., Stanciu, Ion Gh., Scoale pentru democratie. Antologie
de texte pedagogice, accesibil la adresa: www.crispedia.ro/Ion_C-_Petrescu (accesat
in ianuarie 2013).
I. A fdcut liceul la Colegiul Sf. Sava"

din Bucuresti. in 1899 s-a inscris la Facultatea
de Litere i Filosofie din Bucuresti si la
Facultatea de Drept. Aici i-a avut profesori pc
Titu Maiorescu i pe Nicolae Iorga.
in 1903 era licentiat al Facultätii de
Drept i in 1904 al Facultätii de Litere si
Filosofie. La numai un an, in 1905 a devenit
doctor in filosofie la Universitatea din
PETROVICI, ION Bucuresti. A fost primul doctor, la 24 de ani
(n. 14 iunie 1882, Tecuci, jud. Galati al Universitätii din Bucuresti, Facultatea de
d. 17 februarie 1972, Bucure§ti) Litere.
www.digibuc.ro
Au urmat specializärile la Berlin §i Leipzig audiind cursurile unor mari

personalitäti.
A fost cadru didactic la Facultatea de Litere de la Ia§i, unde a fost §i decanul
Facultätii (1923-1926).
Din 1940 a fost chemat la Bucure§ti, unde va fi profesor la Catedra de Istoria
Filosofiei Moderne §i Contemporane, la Facultatea de Litere §i Filosfie.
in 1932 a fost invitat la Sorbona §i la Academia de Stiinte Morale §i Politice
din Paris unde a sustinut cateva prelegeri.
in 1927 a fost ales membru corespondent al Acadeiniei Romane, iar in 1935 a
fost ales membru titular.
Ulterior a fost invitat sa sustind cursuri §i conferinte la Viena, Geneva, Alger,
Praga §i Bruxelles. A fost membru al Academiei din München, membru in Comitetul
de Conducere al Federatiei Internationale de Filosofie, membru in Comitetul
Permanent al Congresului de Filosofie din Paris.
A fost ales Doctor Honoris Causa al Universitätii din Alger.
A colaborat la numeroase reviste romane§ti, precum §i din Franta §i Germania.
A ocupat functii politice. in 1921, 1926, 1937-1938 ministru al Lucrarilor
Pub lice §i invätdmantului; in 1941-1944 ministru al Culturii Nationale, Cultelor §i
Artelor. Dupd instaurarea regimului comunist, in 1948 a fost arestat §i condamnat 10
ani temnitä grea, pe care i-a fäcut la Aiud §i Ramnicu-Särat.
in 1958, cand a fost eliberat din penitenciarul Ramnicu S drat, avea 75 de ani
§i s-a considerat cd era un element primejdios pentru securitatea statului fixandu-i-se
domiciliul obligatoriu (D. O.), 36 de luni in comuna Olaru, raion Caldra§i.
S-a imbolnavit gray, a fost mutat la Bucure§ti, tot in regim de D. O. care i-a
fost ridicat la 25 iulie 1963.
II. Filosof, memorialist, om politic, orator, eseist §i unul dintre cei mai mari
profesori de Filosofie. Intelectual de talie internationald, care a contribuit in mod
deosebit la cunoa§terea culturii §i civilizatiei romane§ti peste hotare. 0 figura
marcantä a Universitätii romane§ti.
Studiile sale s-au axat pe domeniul logicii, teoria cunoa§terii, istoria
filosofiei, metafizcd. Discipol al lui Titu Maiorescu §i Nicolae Iorga a fost, in
perioada interbelica, cel mai cunoscut filosof roman dincolo de granitele Romaniei.
A avut contributii originale prin cercetärile sale de logicä privind teoria
natiunilor §i prin conceptia sa metafizia care punea Credinta aläturi de Ratiune.
S-a preocupat mult in cercetärile sale de metafizica: conceptia, metodd,
legitimitate, aläturarea credintei §i ratiunii.
Rolul filosofiei kantiene in cultura romand, modelul kantian preluat de
Eminescu, Maiorescu, C. Rädulescu-Motru, §. a.
A pledat in cursurile §i prelegerile sale pentru valoarea filosofiei, a metafizicii
in viata omului §i a societätii.
III. Lucrari:
Paralelismul psihofizic, Bucure§ti, 1905.
www.digibuc.ro
Spirit §'i corp, 1906.

Teoria natiunilor. Studiu de logicá, Bucure§ti, 1910.
Introducere En metafizicá, 1924, reeditatd la I*, Ed. Agora, 1992.
Cercetari filosofice, Ia§i, 1907.
Viata qi opera lui Kant, 12 lectii Universitare, Bucure§ti, 1936.
Spiritul filosofic In comparatie cu spiritul viintific, Bucure§ti, Ed
Academiei, 1972.
Doueisprezece lectii universitare despre Immanuel Kant, Ia§i, Ed. Agora
1994 postum.
IV. Bibliografie:
Anuarul Universitdtii din Bucure§ti", 1940-1942, p. 162.
Diaconescu, Ioana, Scriitori En arhiva CNSAS: Ion Petrovici la reeducare,
in România Literard", nr. 27/2006, accesibild la adresa:
www.romlitso/ion-petrovici-.1a-reeducare (accesat in februarie 2013).
Pohoatd, Gabriela, Ion Petrovici profesorul filosof lucid într-o lume
buimacä", accesibil la adresa:
euromentar.ucde.ro/euromentar/rom/ionpetroviciprofesorulfilosofgabrielapohoata-
2pdf. (accesat in februarie 2013).
I. A absolvit liceul in 1936 la Bacdu urmând

apoi cursurile Faculatii de Litere §i Filosofie din Iat
(1936-1940). in paralel a frecventat cursurile
Academiei Pedagogice din Bucurqti. in timpul
faculatii a fost remarcat de George Cdlinescu *i
cooptat in echipa lui de colaboratori.
A fost numit apoi profesor la Liceul National
din Ia§i (1943-1944) dupd care s-a mutat la
Bucure§ti ca profesor la Liceul de constructii.
in ianuarie 1946 a devenit asistent al lui
George Cdlinescu la Facultatea de Filosifie i Litere
din Bucure§ti la catedra acestuia de Istoria literaturii
moderne.
PIRU, ALEXANDRU in 1947 i-a sustinut doctoratul la Bucu-re§ti
(n. 22 august 1917, Märgineni, cu o tezd despre opera lui G. Ibrdileanu. in 1967 a
jud. B ack obtinut docenta in §tiinte filologice.
d. 6 noiembrie 1993, Bucure*ti) Ulterior a devenit profesor §i §eful Catedrei
de Literaturd Romând.
A colaborat la Jurnalul Literar", Luceafdrul", România Literard", la
numeroase reviste, la unele devenind redactor ef Ramuri" 1969-1974. A fost o
prezentd asidud in paginile publicatiilor de specialitate.
www.digibuc.ro
in 1948 a fost indepdrtat din invdtdmânt din motive politice §i nu a mai avut
drept de semndturd a publicatiilor multd vreme.
Para in 1955 a lucrat ca tehnician, topometru, strungar, instalator de gaz
metan. in 1956 a fost reprimit in invdtdmântul superior, la Facultatea de Filologie,
parcurgând apoi toate treptele ierarhice universitare.
A fost premiat de Asociatia Scriitorilor din Bucure§ti in 1973, iar in 1977 i
s-a conferit premiul B. P. Hasdeu" al Academiei R.S.R.
A fost ales postum membru al Academiei Române.
in 1989 a fost sustinut de FSN §i ales senator de Bucure§ti §i director al
ziarului Dimineata".
II. Important critic §i istoric literar, a ldsat o operd vastd, originald in multe
aspecte. A avut faima de critic malitios §i drastic al actualitdtii literare, in general
incomod prin franchetea judecdtilor sale".
A ingrijit §i a prefatat numeroase editii din scriitorii clasici §i moderni:
M. Eminescu, Ion Creangd, Dimitrie Bolintineanu, Tudor Arghezi, George Bacovia.
III. Lucrdri:
Viata lui G. Ibräileanu, Bucure§ti, Ed. Fundatiilor Regale, 1946.
Opera lui G. Ibräileanu, Bucure§ti, ESPLA, 1959.
Literatura romând veche, Bucure§ti, Ed. Didacticd §i pedagogicd,1961.
Literatura roinemei premodernd, Bucure§ti, Ed. Didacticd §i pedagogicd, 1964.
Liviu Rebreanu, Bucure§ti, Ed. Didacticd §i pedagogica, 1965.
G. Ibräileanu. Viata qi opera, Bucure§ti, 1967.
Poefii Wicáregi, Bucure§ti, Ed. Didacticd §i pedagogicd, 1967.
Panorama deceniului literar românesc 1940-1950, Bucure§ti, 1968.
Istoria literaturii române I. Perioada Veche, II. Epoca moderná, Bucure§ti,
Ed. Didacticd §i. pedagogica, 1970.
Istoria literaturii române de la origini pad la 1830, Bucure§ti, 1977.
Istoria literaturii române de la începuturi pemä azi, Bucure§ti, Ed.
Universitátii Bucure§ti, 1981.
Discursul critic, Bucuresti, 1987.
Surezeitorul Alecsandri, Bucuresti 1991.
IV. Bibliografie:
Stefdnescu, Al., La o nouä lecturá Al. Piru, in Romania literard", nr. 10,
2002, accesibil la adresa: www.romlit.ro/al-piru (accesat in ianuarie 2013).
5tefdnescu, Al., Alexandru Piru biografie (opera §'i scrierile), in
România literard", nr. 10 din 2002, accesibil la adresa: http://romlit.ro/al_piru
www.autori.com/scriitori/alexandru_Piru (accesat in ianuarie 2013).
http://www.inffo.ro/Scriitori/Al.Piru.biografie.opera Al. Piru.html (accesat in
ianuarie 2013).
ro.wikipedia.org/wiki/Alexandru_Piru (accesat in ianuarie 2013).
(in colaborare cu lect. dr. Catrinel Popa)
www.digibuc.ro
I. A studiat la Facultatea de Litere §i Filosofie

din Bucure§ti, intre anii 1925 §i 1928, încheind-o cu
o lucrare de licentd coordonatd de Ovid Densusianu.
Apoi a urmat stagii de specializare In slavisticd, la
Universitdtile din Praga, Varsovia, Cracovia, Bonn
(1929-1934), unde i-a avut ca profesori pc
M. Murko, P. G. Bogatyrev, I. Horak, M. Tille
R. Jakobson. A devenit doctor in filologie 'in 1942,
cu teza Cuvinte compuse de origine veche slava
bisericeasca In vechea limbá romemä scrisä (in
limba cehd), lucrare elaboratd sub indrumarea
§tiintificd a prof. M. Weingart §i sustinutd, ulterior,
POP, MIHAI cu prof. I. Stanislay. Din 1963, a fost numit doctor
(n.18 noiembrie 1907, docent in §tiinte filologice al Universitatii din
satul Glod, jud. Maramure§ Bucure§ti.
d. 8 octombrie 2000, Bucuresti) in perioada 1929-1936, a participat la
anchetele monografice organizate de Institutul
Social Roman condus de D. Gusti, la Drägu§ (Fdgdra§), Runcu (Gorj), Cornova
(Basarabia), Dambovnic (Arges) etc. Din 1929, a devenit colaborator al Arhivei de
Folclor a Societatii Compozitorilor Romani, initiatd de C. Brdiloiu. A condus,
Impreund cu Anton Golopentia, grupul de cercetdri sociologice in plasa
Dambovnic, judetul Arge§ (1939).
A parcurs treptele caricrei universitare, devenind, pe rand, asistent la Catedra
de Istoria literaturii romane i Folclor (1936-1939), conferentiar (1957-1962)
profesor (1963-1975). in perioada 1968-1972 a fost §ef de catedrd.
in asociere cu acad. Alexandru Rosetti §i acad. Tudor Vianu, a coordonat
activitatea Cercului de Poeticd §i Stilisticd (1964-70) A fost membru activ al Cercului
de Folclor de la Universitatea din Timi§oara. Ca pre§edinte de onoare al Societdtii
Studente§ti de Etnografie §i Folclor (din 1971), a organizat §i condus anchetele de teren
ale studentilor, Impreund cu tinerii cercetätori ai Institutului de Etnografie i Folclor, la
Boi§oara (Valcea), Sarbi (Maramure§), Voine§ti (Covasna) etc.
A functionat ca profesor invitat la prestigioase universiati din Europa
(Marburg, 1973; Paris 10 Nanterre, 1978) §i din S. U. A. (Berkeley, 1974; Ann
Arbor, 1975).
La Institutul de Folclor (mai tarziu, Institutul de Etnografie §i Folclor
Constantin Brdiloiu" al Academiei Romane) din Bucure§ti, a lucrat, mai intai, in
calitate de coordonator al activitdtii §tiintifice (1949-1954), apoi ca director adjunct
§tiintific (1954-1965) §i, ulterior, ca director (1965-1975).
A fost redactor-§ef al Revistei de Folclor" §i al Revistei de Etnografie
Folclor" (1964-1975).
A obtinut premiul international J. G. Herder" (1967) §i premiul Fundatiei
Ethnos" (Romania) pentru intreaga activitate (1995).
www.digibuc.ro
in 1971, a fost ales Prqedinte al Societätii Internationale de Etnologie §i

Folclor. De asemenea, a fost vicepre§edinte al Comitetului National Roman al
Asociatiei Internationale de Studii Sud-Est Europene, pre§edinte al Societdtii
Romane de Antropologie Culturald (SACR); membru al ISFNR (International
Society for Folk-Narrative Research) §i al Center for Advanced Study in the
Behavioral Sciences din Stanford (S.U.A.), membru corespondent al Socieatii
Austriece de Antropologie, membru in Comisia de Folclor a Comitetului
International de Slavisticd, i in organisme internationale precum Consiliul
International de Folclor (IFMC) din cadrul UNESCO, Comitetul Executiv al
Asociatiei Internationale de Studii Semiotice, Comitetul Executiv al Centrului de
Semioticd §i Lingvisticd din Urbino (Italia) etc. A fost numit membru de onoare al
Academiei Romane in anul 2000.
H. Mihai Pop a continuat Scoala de etnologie filologicd de la Bucure§ti,
initiatd de B. P. Hasdeu la sfar§itul secolului al XIX-lea §i reprezentatd, in secolul
urmdtor, de Ovid Densu§ianu §i D. Caracostea. in acela§i timp, participarea lui
directd la activitatea Scolii sociologice de la Bucure§ti §i ocazia de a-1 intalni pe
Constantin Brdiloiu §i de a lucra direct cu el i-a format deprinderea de a
contextualiza materialul etnologic §i de a-1 interpreta aplicand principiile obiecti-
vitätii §i interdisciplinaritdtii. in antropologia contemporand se discutd frecvent
despre subiectivitatea cercetdrii, avand in vedere elementul uman (sau interuman) al
terenului §i despre implicarea sociald a savantului dedicat studierii diversitdtii
culturale. Citind cu atentie textele lui Mihai Pop, realizdm cd el nu vorbe§te despre
obiectivitate in sensul tratdrii obiectuale" a subiectului" etnologic, ci in sensul
stabilirii unor repere de profesionalizare a cercetdrii, cu luciditate §i cu recunoa§terea
tuturor aspectelor relative sau negociabile ale aborddrii unor fapte vii de culturd.
Prin educatie §i structurd, Mihai Pop apartine lumii §tiintifice internationale.
Mi§carea lui liberd intr-un univers intelectual neingrädit se observd u§or in
racorddrile permanente la terminologia, problematica §i bibliografia etnologicd
intemationale, in recunowerea de care se bucurd in mediile academice europene §i
de peste ocean, dar §i in colaborarea cu tineri antropologi din Occident, pe care i-a
format profesional pe terenurile etnologice romane§ti ale anilor 1970 (Gail Kligman
Jean Cuisenier sunt doar cloud exemple ilustre in acest sens).
Mihai Pop are o contributie deosebit de importantd la fixarea limbajului
etnologic romanesc, adaptand terminologia semioticd, structuralistä §i comuni-
cationald la obiectul autohton. in acela§i timp, el este preocupat de metodele §i
instrumentele de lucru ale disciplinei §i deschide noi perspective asupra unor obiecte
mai putin abordate, cum ar fi folclorul ora§ului sau creatorul de patrimoniu etnologic.
Prin contributia lui §tiintificd, Mihai Pop armonizeazd etnologia filologicd §i
antropologia culturald §i impune, intr-o perioadd dificild, de dogmatism §i restrictii
ideologice, o metodd de lucru §i o viziune §tiintificd noud in studierea culturii orale
mo§tenite, creand, fdrd nici un dubiu, ceea ce se chearnd o §coald in etnologia
romaneascd.
www.digibuc.ro
in acelasi timp, in calitate de profesor universitar, de director al Institutului de

Etnografie si Folclor si de membru de onoare al Academiei Romane, prin activitatea
lui constana In asociatii profesionale si stiintifice internationale, Mihai Pop a
contribuit substantial la alcdtuirea §i la recunoaterea excelentei programelor de
studiere a culturii populare traditionale romanesti la Facultatea de Litere din
Bucuresti. Nu in ultimul rand, Mihai Pop a fost un mentor de mare vocatie, fapt
probat de valoarea discipolilor pe care i-a format.
III. Lucrdri:
indreptar pentru culegerea folclorului, Bucuresti, Comitetul de Stat pentru
Culturd si Artd, Casa centrald a creatiei populare, 1967.
Obiceiuri traditionale românegi, Consiliul Culturii si Educatiei Socialiste,
Institutul de cercetdri etnologice si dialectologice, Bucuresti, 1976 (editia a doua, revd-
zutd, cu o postfatä de Rodica Zane, Bucure§ti, Ed. Univers, Colectia Excel lens, 1999).
Folclor literar românesc (coautor: Pavel Ruxdndoiu), Ed. Didacticd si
Pedagogicd, Bucuresti, 1976 (ed. a II-a, 1978, ed. a III-a, 1990).
Folclor românesc, vol I Teorie # metodâ, vol. II, Texte ,si interpretäri, editie
ingrijitd de Nicolae Constantinescu si Alexandru Dobre, Ed. Grai si Suflet Cultura
Nationald", Bucuresti, 1998.
Folclor românesc, vol.III, Editie ingrijitd si Notd asupra editiei de Nicolae
Constantinescu, Adrian Stoicescu si Rodica Zane, Prefata de Nicolae Constantinescu,
Editura Universiatii din Bucuresti, 2007.
Vreau §'i eu sâ fiu revizuit. Publicistica din anii 1937-1940, antologie de
Zoltán Rostás, Bucuresti, Ed. Paideia, 2010.
IV. Bibliografie:
Angelescu, Silviu, Mihai Pop qi cercetarea etnologicá româneasca in
Datini", nr. 3-4/1997, p. 17-18.
Constantinescu, Nicolae, Claritate, noutate, profunzime sau despre tineretea
farä beitrânete a profesorului, in Revista de Etnografie si Folclor", tom 32,
nr. 3/1987, p. 211-222.
Constantinescu, Nicolae, Profesorul Mihai Pop la 90 de ani, in Studii si
comunicdri de etnologie", tom. XI11997, p. 181-184.
Datcu, Iordan, Dictionarul etnologilor români. Autori. Publicatii periodice.
Institutii. Mari colectii. Bibliografii. Cronologie, ed. a III-a, revdzutd si mult
addugitd, Bucuresti, Ed. Saeculum I.0,2006, s.v. Pop Mihai.
Deaconu, Gheorghe, Mihai Pop: discurs despre folclor, vol. 1 Conceptul, vol.
2 Metoda, Ramnicu Valcea, Ed. Fantana lui Manole, 2007,2008.
Fruntelatd, Ioana-Ruxandra, Terminologia etnologicä româneascá dupá
1989. Influenta operei lui Mihai Pop, in Anuarul Institutului de Etnografie qi Foiclor
Constantin Brililoiu", Serie noud, Tom 19/2008, Bucuresti, Ed. Academiei
Romane, p. 359-364.
Rostás, Zoltán, Sala luminoasei. Primii monografigi ai Scolii gustiene, Ed.
Paideia, Bucuresti, 2003, p. 261-360.
www.digibuc.ro
Zane, Rodica, Cartea obiceiurilor, postfatd la Obiceiuri traditionale

româneoi, editia a doua, revdzutd, cu o postfata de Rodica Zane, Bucure$ti,
Ed. Univers, Colectia Excel lens, 1999, p. 216-226.
Grupaje de articole dedicate in:
Revista de Etnografie i Folclor", tom. 42, Institutul de Etnografie i Folclor
Constantin Brdiloiu", Academia Romând, nr. 1-2/1995.
Cercetari etnologice române$ti contemporane" (CERC), Revistä de
Etnologie a Colectivului de Etnologie i Folclor de la Facultatea de Litere a
Universitatii Bucure$ti, vol. 1, nr. 1/ iarna 2005, Bucure$ti, Ed. Valahia,
$coala Mihai Pop, vol. 1, antologie de texte ingrijitä de Gh. Deaconu i Than
St. Lazar, Râmnicu VAlcea, Ed. Patrimoniu, 1997.
$coala Mihai Pop, vol. 2, antologie de texte ingrijitä de Joan St. Lazar,
Râmnicu VAlcea, Ed. Patrimoniu, 2007.
Centenar Mihai Pop (1907-2007). Studii qi evoceiri, ed. Ioana Fruntelatd,
Adrian Stoicescu, Rodica Zane, Ed. Universitätii din Bucure$ti, 2007.
(Conf. dr. Ioana-Ruxandra Fruntelatd)
I. A urmat cursurile primare la Hu$i iar pe cele

liceale la Ia$i, la Liceul Internat (1907-1914). Tot la
Ia$i a urmat $i Scoala Militard de Artilerie.
Apoi s-a inscris la Facultatea de Litere
Filosofie $i Drept la Ia$i. Le-a continuat la Bucure$ti,
unde i-a avut ca profesori pe Garabet Ibrdileanu, Ion
Petrovici, Dimitrie Gusti $. a.
in final a obtinut doud licente in litere i in drept.
Si-a continuat studiile la Paris, cu o bursa
acordata de guvern, la Sorbona i la École Normale
Supérieure (1919-1923). A obtinut titlul de doctor in
RALEA, MIHAIL litere cu teza Lidée de revolution dans les doctrines
(1 mai 1896, Hu§i, jud. Vaslui socialistes (Ideea de revolutie In doctrinele socialiste).
d. 17 august 1964, Berlin) Tot la Paris in 1922 a obtinut i titlul de doctor
in drept cu teza: Proudhon, Conceptia despre progres ci
atitudinea sa
Reintors la Ia$i a fost numit asistentul lui Ion Petrovici, apoi conferentiar la
Catedra de Pedagogie sociala (1923-1926), apoi profesor la Catedra de psihologie
estetica, infiintatd in (1926-1938), Director din 1933 la revista Viata Româneasca".
Din 1939 s-a transferat la Facultatea de Filosofie i Litere din Bucure$ti la
Catedra de Esteticd $i Critica literard, ca profesor de psihologie i esteticd.
S-a angajat in viata politica intrând in conducerea P.N.T., apoi in Frontul
Rena$terii Nationale i apoi in Frontul Patriotic Antihitlerist, declarându-se oficial de
www.digibuc.ro
stânga. A fost condamnat la o scurtd detentie in lagdrul de la Tdrgu-Jiu pentru

activitate procomunistd in perioada rdzboiului.
Dupd 1944 a fost Ministru al Artelor in guvernul Petru Groza; a fost
ambasador al României In S.U.A. (1946-1948), deputat, vicepre§edinte al Prezidiului
Marii Adundri Nationale, membru in Consiliul de Stat (din 1963), Membru al
Academiei R.P.R. (1948), director al Institutului de Psihologie al Academiei R.P.R.,
pre§edinte al Comisiei Nationale pentru UNESCO, pre§edinte al grupului român
pentru Unitatea Interparlamentard.
A sprijinit prin declaratii dar i implicându-se activ in viata politicd, instalarea
comunismului in România. A colaborat la reviste precum: Viata Româneascd",
Convorbiri Literare", Studii Filosofice", Adevdrul Literar §i. Artistic", insemndri
Literare", Dreptatea", Minerva", Contemporanul", Dimineata".
II. Om de litere, sociolog, filosof, estetician.
Format in ambianta ideilor propagandiste ale lui C. Stere §i G. Ibrdileanu,
adept al lui E. Durkheim in sociologie §i al lui Pierre Janeu in psihologie, a creat un
sistem de esteticd; in critica literard a imprimat o directie sociologicd, pshihologicd §i
antropologica.
A intemeiat o antologie a obstacolului; contributie importantd la constituirea
psihologiei §tiintifice in România, problema individualistdtii §i a personalitätii a
ocupat o pozitie centrald; a fundamentat conceptul de adaptare, subliniind caracterul
activ al procesului.
III. Lucrdri:
Proudhon. Sa conception du progres et son attitude sociale, Paris, 1922.
L'idee de revolution dans les doctrines socialistes, Paris, 1923.
Revolution et Socialisme, these, Paris, 1923.
Formarea ideii de personalitate, Ia§i, 1924.
Ipoteze §.i precizeiri In §tiinta sufletului, Bucure§ti, 1926.
Ideea de revolutie In doctrinele socialiste, Bucure§ti, 1927.
Democratie ,si creatie, Bucurqti, 1926.
Contributii la qtiinta societeitii. Bucure§ti, 1926.
Introducere En sociologie, Bucure§ti, 1927.
Interpreteiri, Bucurqti, 1927.
Comentarii §4 sugestii, Bucurqti, 1928.
Perspective, Bucure§ti, 1928.
Ideea de revolutie in doctrinele socialiste, Bucure§ti, 1930.
Istoria ideilor sociale, Craiova, 1930.
Memorial. Note de drum din Spania, Bucure§ti, 1930.
Atitudini, Bucure§ti, 1931.
Valori, Bucure§ti, 1935.
Psihologie # viatei, Bucure§ti, 1938.
intelesuri, Bucure§ti, 1942.
intre cloud lumi, f. a.
Explicarea omului, Bucure§ti, 1945 (trad. francezd, Paris, 1949).
www.digibuc.ro
Caracterul anti-umanist yi antistiinfific al psihologiei burgheze americane,

Bucure0i, 1954.
Relzboiul psihologic", instrument al agresiunii imperialiste, Bucure0i, 1954.
Studii de psihologie cifllosofie, Bucure0i, 1955.
Istoria psihologiei in colab. cu C. I. Botez, Bucure0i, 1955-1956.
La transformation des sensations sous le influence des facteurs historiques et
sociaux, Bucure0i, 1956.
Cele cloud Frante, Bucure0i, 1956 (ed. II, 1962).
Scrieri din trecut, I "in literatura, H In aria, III In filosofie, Bucure0i,
1956-1958. Visages de la France, cu o pref. de Roger Garaudy, Paris, 1959.
Sociologia succesului, in colab. cu T. Hariton, pseud. lui T. Herseni,
Bucure0i, 1962. Introducere In sociologia în psihologia sociald socialá, in colab. Cu
T. Herseni, Bucure0i, 1962.
Portrete, cárti, idei. Studii de literaturei universalä, Bucure0i, 1966.
Prelegeri de esteticei ingrijitä §i pref. de I. Pascadi, Bucure0i, 1972.
Scrieri, III, ed. ingrijitä §i pref. de N. Tertulian, 1972-1978; III, ed. ingrijitä
0 pref. de Fl. Mihdilescu, 1981; IVV, 1988; VIVII, 1989.
Explicarea omului, ed. ingrijità de N. Tertulian, pref. i tabel cronologic de
Fl. Mihdilescu, Bucure0i.
Ideea revolufiei In doctrinele socialiste, studiu introductiv, note 0 ingrijirea
ed. C. Schifirnet, Bucure0i, 1997.
IV. Bibliografie:
Anghel, Petre, Mihai Ralea, vocatia eseului, Bucure0i, 1973.
Anghel, Petre, Mihai Ralea, Bucure0i, 1998
Anuarul Universitätii din Bucure0i", 1940-1942, p. 188.
http://ro.wikipedia.org/wiki/Mihai_Ralea (accesat in ianuarie 2013).
http://www.autorii.com/scriitori/mihai-ralea/index.php (accesat in ianuarie 2013).
http//www.biografii_online.net/index/php.scriitori/8-
romania-111-mihai-ralea-1896-1964 (accesat in
ianuarie 2013).
I. S-a näscut intr-o familie care i0 asigura

veniturile in principal din arendarea unei mo0i.
Primul an de invatäturd Il petrece la §coala din satul
natal Butoie§ti, jud. Mehedinti, apoi fiind inscris la
Craiova, la institutul de baieti al lui Gustav Arnold,
iar mai târziu frecventând liceul din acela0 ora. in
anul 1885 ia contact cu Universitatea din Bucure0i
RÀDULESCU-MOTRU,
unde urmeazd facultâtile de drept §i de litere. intre CONSTANTIN
profesorii de la cea din urmd care 1-au impresionat se (2 februarie 1868,
numärd B. P. Hasdeu, V. A. Urechia, Gr. Tocilescu, corn. Butoie§ti, jud. Mehedinti
C. Dimitrescu-Ia0. d. 6 martie 1957, Bucure§ti)
www.digibuc.ro
Dupä obtinerea licentei in drept (1888), cu teza Despre contracte i in filosofie

(1889), cu teza Realitatea empiricei ci conditiunile conviintei) a audiat cursurile de la
École de Hautes Études din Paris, pentru ca din 1890 sd meargä la München 0 Leipzig.
Anul 1893, prin dobândirea titlului de doctor in filosofie, a incununat studiile
universitare 0 a marcat debutul activiatii lui Constantin Rädulescu-Motru. Pe rând a
detinut functiile de judecdtor in Bucure§ti, bibliotecar la Fundatia Universitard Carol
I", conferentiar pe teme de Istoria filosofiei antice §i esteticd la Facultatea de Litere din
Bucure0i (din 1897), profesor la Seminarul pedagogic universitar condus de C.
Dumitrescu-Ia0. Din 1900 a devenit titular la Facultatea de Flosofie i Litere din
Bucure0i al Catedrei de Psihologie Experimentalä, transformatä in 1909 in Catedra de
Psihologie, Logicd i Teoria Cuno0intei.
Intelectual cu vaste preocupdri indreptat atentia i spre domenii
care nu aveau legäturä cu interesul de moment, precum fizica, fiziologia, chimia,
psihiatria, matematica, filologia. De altfel, el insu0 explica obiceiul de extinde
cercetärile, afirmând Inainte de a incepe sä scriu, má documentez prin lecturile
celel mai variate. De multe ori mi se intâmplä sä deschid i cdrti cu totul sträine de
materia ce voiesc sä tratez. Nu o datd din asemenea cdrti am primit inspiratii fericite".
Ca profesor, de0 nu poseda calitati oratorice de exceptie, se bucura de
aprecierea studentilor care 11 percepeau ca fiind ingäduitor §i tolerant, bun §i
respectuos. Celor mai multi li s-a impus prin seriozitatea sa, prin siguranta ideilor §i
convingerilor sale, prin rectitudinea moralä, prin maniera occidentald a raporturilor
sale cu inferiorii, elevii i colaboratorii säi".
II. Conceptia sa filosoficä are la bazd notiunile de energie §i personalitate,
imbinate §i armonizate cu ajutorul notiunilor de culturä, caracter §i vocatie. Potrivit
lui Rädulescu-Motru, personalitatea prezintd o parte biologied (in dependentd cu
intregul univers) i una sufleteascd (in strânsä dependentä cu istoria intregii culturi
omene0i)... Cultura intretine intre membrii unei societäti raporturile de autoritate §i
legäturile de solidaritate; ea stabile§te o continuitate in munca diferitelor generatii §i
creazd ambianta necesard realizdrii personalitätii libere, autonome". in construirea
sistemului säu de filosofie personalistä a fost influentat de Kant §i Wilhelm Wundt,
profesor la Leipzig.
A fost fondator al Noii Reviste Române", organizator i editor al colectiei de
Studii filosofice, transformatä ulterior in Revista de Filosofie", intemeietor in 1910
al Societsätii de Studii Filosofice.
incepând cu anul 1904 s-a implicat in viata politicà, aläturându-se
conservatorilor, iar apoi conservatorilor democrati condu0 de Take Ionescu, 0 a fost
deputat sau senator intre profesorii universitari parlamentari. In perioada primului
rdzboi mondial, a fost deportat in Bulgaria de trupele ocupante in lagärul de ostatici din
satul Trojan, iar dupd terminarea conflictului rdmâne activ din punct de vedere politic.
Optiunile politice se modified dupd disparitia Partidului Conservator, orientându-se in
1927 spre Partidul Poporului, iar in 1928 spre P.N.T. Contactul cu realitätile politice II
indreptätesc sä afirme cä politicianismul românesc este un gen de activitate politicä
www.digibuc.ro
prin care câtiva dintre cetätenii unui stat tind §i uneori reu§esc sd transforme institutiile
§i. serviciile publice din mijloace pentru realizarea binelui public, cum ele ar trebui sä
fie, in mijloace pentru realizarea intereselor personale".
Prestigiul intelectual, dar §i viata particularä caracterizatä prin echilibru §i
discretie, 1-au recomandat pentru diverse functii de care s-a achitat cu seriozitate,
intre ele putând fi enumerate acelea de: director al Teatrului National din Bucure§ti,
membru al Consiliului permanent al instructiunii publice, al Consiliului superior al
penitenciarelor, al Consiliului superior al Casei pensiilor, Consiliului de administratie
al Casei de credit §i ajutor a corpului didactic, Senatului universitar. Academician
din 1923 §i prqedinte al Academiei Române in perioada 1938-1941.
Gospodar exemplar, in fiecare an dedica câteva luni muncii agricole,
ocupându-se indeaproape de cultivarea mo§iei sale din comuna Butoe§ti, unde
familia detinea un conac construit in stilul culelor oltene§ti. 0 sugestivä caracterizare
o contureazd chiar Ctin Rädulescu-Motru care afirma: Sunt ca toti taranii români,
un optimist inäscut, devi am avut multe momente de descurajare §i am scris poate
cele mai severe aprecieri asupra timpului in care am träit".
III. Lucrdri:
F. W. Nietzsche. Viata ,si filosofia, 1897.
Problemele psihologiei, 1898.
Stiinter si energie, 1902.
Cultura romand si politicianismul, 1904.
Psihologia martorului, 1906.
Psihologia industriasului, 1907.
Puterea sufleteasa Psihologia ciocoismului, 1908.
Poporanismul politic si democratia conservatoare; Nationalismul cum se
Entelege. Cum trebuie sei se inteleagä, 1909.
Sufletul nearnului nostru. Calitati bune si defecte, 1910.
Din psihologia revolutionarului, 1919.
Rasa, cultura si nationalitatea In filosofia istoriei, 1922.
Curs de psihologie, 1923.
Táránismul. Un suflet si o politica, 1927.
fnvateimântul filosofic En Romania; Centenarul lui Hegel; Psihologie prac-
tic& 1931.
Vocatia, factor hoteirâtor In cultura popoarelor, 1932.
Ideologia statului român, 1934.
Rornânismul. Catehismul unei noi spiritualitasi, 1936.
Psihologia poporului romein, 1937.
Tirnp ,si destin, 1940.
Etnicul rornânesc. Cornunitate de origine, limbá si destin, 1942.
IV. Bibliografie:
Georgiade, Constantin, Domnul Reidulescu-Motru ca profesor si orn de
stiintil, in Convorbiri literare", an LVII, 1925.
www.digibuc.ro
Rddulescu-Motru, Ctin, Cultura romeina qi politicianismul, Bucure§ti, 1904.

Vlädescu-ROcoasa, Gh., Viata, personalitatea qi opera profesorului Constantin
Reidulescu-Motru, Bucure§ti, Societatea Romand de Filosofie, 1932.
I. Gimnaziul i liceul 1-a urmat la

Buzdu. Licentiat in Litere la Universitatea din
Bucure§ti; doctor in filosofie la Universitatea
din Lepizig in 1901. A fost profesor de
sociologie, esteticd §i eticd. in 1913 a devenit
profesor agregat la Catedra de esteticd, eticO §i
sociologie la Facultatea de Filosofie §i Litere
din Bucuresti. Dupd 1913 a functionat la
Catedra de pedagogie §i istoria pedagogiei find
titularizat in 1923. Membru corespondent al
Academiei Romane din 1919. Director al
Seminarului Pedagogic Universitar Titu
RXDULESCU-POGONEANU, ION Maiorescu". Decorat cu Steaua Romaniei" in
(n. 14 august 1870, sat Pogoanele, grad de Often Profesor de liceu in Bucure§ti la
jud. Buzau Liceul Sf. Sava", Matei Basarab", Mihai
d. 14 martie 1945, Bucure*ti)
Viteazul" i Gh. Lazar'. A colaborat la revista
Convorbiri literare", fácand parte din redactie
in perioada 1893-1900 §i unde §i-a publicat majoritatea studiilor literare §i de
filosofie. A mai colaborat la Arhiva Romaneascd", Noua Revistd Romanä",
Romania Jund", Adevdrul", Revista Fundatiilor Regale", Argus" §i altele.
II. Istoric literar, sociolog, estetician, s-a format sub inraurirea lui Titu
Maiorescu pentru care a avut un adevärat cult. A cercetat printre primii manuscrisele
lui Mihai Eminescu depuse la Biblioteca Academiei Romane aducand importante
contributii privind influenta filosofiei germane asupra poetului. Cea mai importantO
contributie a rdmas editarea Jurnalului lui Titu Maiorescu, (perioada 1855-1891) sub
titlul fnsemnäri zilnice (IIII, 1937-1943).
III. Lucrdri:
Morala stoicá, Bucure§ti, 1893.
Probleme ale culturii românegi. Limba i cultura oraqelor. Chestiunea
evreeasai, Bucure§ti, 1902.
Ober das Leben und die Philosophien Contas, Leipzig, 1902.
Gramatica istorica a limbii romemegi, Bucure§ti, 1902.
Johan Heinrich Pestalozzi. 0 schitä a vietii qi activitálii sale, Bucure§ti, 1910.
Studii asupra eticei germane contemporane, vol I, Bucure§ti, 1910.
Despre Eminescu, editie ingrijitä de Marcela Chiritä i Mioara Neagu, Buzdu, 1995.
www.digibuc.ro
Traduceri:
J. H. Pestalozzi, Leonard qi Gertruda, introducerea traduckorului, Bucuresti, 1909.
Editii:
Titu Maiorescu, Istoria contimporand a Romemiei (1866-1900), prefata
editorului, Bucuresti, 1925.
Critice prefata editorului, Bucuresti, 1926-1930.
insemnari zilnice introducerea autorului, Bucuresti, 1937-1943.
IV. Bibliografie:
Boia, Lucian, Germanofilii", p. 286-287.
http://ro.wikipedia.org/wikon_A.JMC4%83dulescu-Pogoneanu (accesat in
ianuarie 2013).
http://www.crispedia.ro/Ion_Radulescu-Pogoneanu (accesat in ianuarie 2013).
I. A absolvit liceul Gheorghe Lazdr" din

Bucuresti dupd care s-a inscris la Facultatea de
Litere si Filosofie din Bucuresti, absolvind-o in
1920. Aici a fost studentul lui Ovid Densusianu, I.
n
A. Candrea, Joan Bianu, Dimitrie Onciul.
trite 1920-1928 si-a continuat studiile
specializarea la Paris unde a absolvit i Ecole
Pratiques des Hautes Etudes in 1924.
in 1926 a obtinut titlul de doctor in
filologie la Sorbona cu lucrarea Recherches sur la
phonetique du roumain, lucrare care a primit
premiul Bibesco" al Societätii de lingvisticd din
Paris in 1927.
Din 1928 a fost conferentiar i apoi ROSETTI, ALEXANDRU
profesor la Facultatea de Litere i Filosofie a (n. 20 octombrie 1895, Bucurqti
Universitätii Bucuresti. I-a succedat lui Ovid d. 27 februarie 1990, Bucure§ti)
Densusianu la Catedra de Limba Romând (1938
1965). A fost titularul Cursului de istoria limbii române.
A fost decan al Facultätii de Litere si Filosofie (1946-1948, 1963-1966);
director al Centrului de Cercetdri fonetice i dialectale (1963-1969), Rector al
Universitätii Bucuresti.
A fondat si a condus reviste precum: Bulletin lingvistique" (1933-1948),
Studii i Cercetäri Lingvistice", Foneticd i Dialectologie" (1958-1969), Revue
Roumaine de lingvistique", Cahiers de lingvistique theorique et appliquée".
A fost directorul Fundatiei Pentru Literaturá ci Artá Carol al II-lea i al
editurii acesteia (1933-1945) precum si director al editurii Cultura Nationalá (1930
www.digibuc.ro
1935). Membru al Academiei RPR din 1948, al Academiei iugoslave §i al Academiei

suedeze de Arta..
A fost doctor Honorius Causa al Universitätii din Montpellier 0 din
Aix-en-Provence.
A primit in 1957 Ordinul Muncii, cls. II-a, in 1959 Ordinul 23 august, cls. III-
a, in 1963 Premiul de Stat i in 1964 a fost numit Om de 0.iinta Emerit.
II. Lingvist, filolog, editor, scriitor, §i-a desfäwrat activitatea pe coordonate
multiple. A cuprins in cercetärile sale aproape toate ramurile lingvisticii §i filologiei
dar cu un interes deosebit pentru fonetica, fonologie 0 istoria limbii române.
in 1928, la Facultatea de Litere a inaugurat predarea foneticii moderne si a
sustinut primul curs de Fonetica Generalä in 1930.
in 1933 a inaugurat 0 a condus primul Laborator de fonetica experimentald
(1933-1937). Tot el a initiat 0 publicatia laboratorului Bulletin lingvistique".
Lucrarea sa de bazä 0 contributia sa §tiintifica o constituie Istoria Limbii
Române in §ase volume (1938-1966) publicatä in mai multe editii.
Alte contributii importante le-a adus in domeniul lingvisticii generale i
filologiei. A fost 0 un editor de texte deosebit, a editat operele cronicarilor §i
clasicilor români dar 0 pe cele ale contemporanilor sai.
III. Lucräri:
Istoria limbii române, Bucure0i, Ed. Stiintifica, 1964-1966.
Istoria limbii române, de la origini ',Cola In secolul al XVII-lea, Bucure0i,
Ed. pentru Literaturd, 1968.
Istoria literaturii romeine (in colab.), Bucure§ti, Ed. Acadeiniei Republicii
Socialiste România,1968-1973.
Editii ale Istoriei Limbii Române:
Limba romand In secolul al XVI-lea, Bucure0i, Ed. Cartea Româneascd, 1932.
ed. a 2-a, reväzuta 0 adaugita; Istoria limbii române,VI: Din secolul al
XIII-lea pânei In secolul al XVII-lea, Fundatia pentru Literaturd §i Artä, Bucure0i,
1946; ed.a 3-a: Limba romanei In secolele al XIII-leaal XVI-lea, Bucure0i,
Ed. Academiei R.P.R., 1956; ed. a 4-a, Bucure§ti, Ed. Stiintifica, 1966.
Istoria lirnbii române, I: Limba latinei, Bucure§ti, Fundatia pentru Literaturä
§i Arta, 1938; ed. a 2-a, revazutd §i adaugitä, Bucure§ti, 1940; ed. a 3-a, Bucure0i,
Ed. Stiintifica, 1960; ed. a 4-a, Bucure0i, Ed. Stiintifica.
Istoria limbii române, II: Limbile balcanice, Bucure0i, Fundatia pentru
Literaturd §i Arta, 1938; ed. a 2-a, revazuta §i adaugitä, Bucure0i, 1943; ed. a 3-a,
Bucure§ti, Ed. Academiei R.P.R., 1961; ed. a 4-a, Bucure0i, Ed. Stiintifica, 1964.
Istoria limbii române, III: Limbile slave meridionale, Bucure§ti, Fundatia
pentru Literaturd 0 Arta, 1940; Influenta limbilor slave meridionale asupra limbii
române, ed. a 2-a, Bucure0i, Ed. de Stat, 1950; Influenta limbilor slave meridionale
asupra limbii române (secolele VIXH), ed. a 4-a, Bucure0i, Ed. Academiei R.P.R.,
1962; ed. a 5-a, Bucure0i, Ed. Stiintifica, 1964.
www.digibuc.ro
150 DE ANI DE INVATAMANT FILOLOGIC ROMANESC TRADITIE 1 VALOARE 1863-2013 495
Istoria limbii române, IV, Romeina comuna, Bucuresti, Casa Scoalelor si a

Culturii Poporului, 1941; ed. a 2-a, revdzutd i adaugitd, Bucuresti, Ed. Stiintificd,
1966; Istoria limbii române,V: Secolele XIIXV, Bucuresti, Ed. Stiintificd, 1966;
Istoria limbii române,VI, Bucuresti, 1967.
Istoria limbii române literare (in colaborare cu Liviu Onu si Boris Cazacu)
Istoria limbii române literare, I, De la origini pâná la Enceputul secolului al
XVIII-lea, Bucuresti, Ed. Stiintificd, 1961; H, De la începutul secolului al
XIX-lea, Bucuresti, 1962.
IV. Bibliografie:
Anuarul Universitätii din Bucuresti",1936-1937, p. 75.
ro.wikipedia.org/wiki/Alexandru_Rosetti (accesat ianuarie 2013).
www.autorii.com/scriitori/Alexandru_Rosetti (accesat ianuarie 2013).
http://creativecommons.org./licenses/by_sa/3.0/deed.ro (acc es at ianuarie 2013).
I. Studiile secundare le-a fdcut la Istanbul,

la Mama Scoald din Fanar" iar pe cele superioare
la Atena, Berlin si Leipzig, unde a obtinut titlul de
doctor in litere in 1893 cu o lucrare despre
Filosofia qcolii din Ghaza. A venit in Romdnia in
1894, la invitatia lui C. Rddulescu-Motru cu care a
fost coleg de studii in Germania si a functionat ca
profesor de liceu preddnd limbi clasice, filosofie si
limba germand la Galati, la liceul Venieri". in
1897 a fost functionar in cadrul M.A.E., iar din
1915 pdnd in 1938 a functionat ca profesor la
Facultatea de Litere din Bucuresti ca titular al --
Catedrei de Istorie a civilizatiei bizantine. RUSSO, DEMOSTENE
Membru corespondent al Academiei (n. 22 ianuarie 1869,
Romdne din 1919. A fondat impreund cu Joan Peristasi (Grecia)
Bogdan Comisiunea Istoricd a Romdniei. d. 5 octombrie 1938, Bucuresti)
II. Filolog, istoric, bizantinist, specialist in
relatii romdno-bizantine, romdno-grecesti i greco-romdne. Autor a numeroase studii
privind tehnica de editare a textelor, de transcriere interpretativd. A compus un manual
al editorului privind tehnica editdrii editiilor de documente, imbindnd cunostintele
istorice cu cele filologice.
III. Lucrdri:
Manuscrisele grecegi din Biblioteca Academiei Române, Bucuresti, 1901.
Studii bizantino-române. Textele eshatologice din Codex Sturdzanus qi
pretinsul lor bogomilism; învilläturile lui Pseudo-Neagoe, Bucuresti, 1907, 123 p.
Studii critice, Bucuregi, 1910, 123 p.
www.digibuc.ro
Elenizmul In Romemia, Bucure§ti, 1912,70 p.

Critica textelor §q tehnica edifillor in Buletinul Comisiei Istorice", I, 1912,
p. 3-100.
Filologia greacii medie qi moderna- la Universitatea din Bucuregi, in Noua
Revistd Romând", XII, 1913,9 p.
Cronica Ghiculegilor. Un nou letopiset al Moldovei (1695-1754),
Bucure§ti, 1915.
Studii istorice greco-romeme, III, editie ingrijitä de C. C. Giurescu, Ariadna
Camariano §i Nestor Camariano, Bucure§ti, 1939.
IV. Bibliografie:
Bucur, Marin, Istoriografia literará româneascil, Bucure§ti, Ed. Minerva, 1973.
Enciclopedia istoriografiei românegi, p. 287.
http://www.crispedia.ro/Demostene_Russo (accesat in ianuarie 2013).
http://ebooks.unibuc.ro/StiinteCOM/bibliologie/14.htm (accesat in ianuarie 2013).
http://ro.wikipedia.org/wiki/Demostene_Russo (accesat in ianuarie 2013).
Marinescu, Eugen, Un cercetätor al trecutului cultural, accesibil la adresa
http://ebooks.unibuc.ro/StiinteCOM/bibliologie/14.htm (accesat in ianuarie 2013).
Popescu Spineni, Marin, op. cit., p. 177.
I. A urmat cursurile Facultdtii de

Filosofie de la Universitatea din Viena §i
Cernäuti (1902-1906). in 1909 si-a luat
doctoratul in Litere i Filosofie. A functionat
apoi ca profesor de liceu (1909-1919). in 1919
,
a fost incadrat la Catedra de filologie clasicd de
la Universitatea din Cernduti. Aici a fost decan
(1921-1922) §i rector in 1924. in 1940 a venit
In Bucure§ti ca profesor §i §ef al Catedrei de
Istorie Anticd §i Epigrafie la Facultatea de
Filosofie i Litere a Univer-sitätii Bucure§ti
SAUCIUC-SAVEANU, THEOFIL (1941-1946). Prodecan in 1941 §i decan intre
(n. 21 octombrie 1884, Bosanci, 1943-1946 al Faculatii de Litere. Membru
jud. Suceava corespondent al Institutului austriac de
d. 26 iulie 1971, Bucuresti) arheologie (Viena), membru al Institutului de
arheologie din Germania (Berlin), membru
corespondent al Academiei Române. A fost ales membru corespondent al Academiei
Române in 1945, dar Academia R.P.R. a taxat activitatea sa pusä in slujba
fascismului §i a reactiunii" i in 1948 1-a dat gall din Academie §i de la Facultate; a
fost arestat §i inchis la Sighet.
www.digibuc.ro
II. Epigrafist, arheolog, istoric al antichitätii clasice. A descoperit ruinele

cetätii Callatis §i a intreprins sdpäturi intre anii 1925-1940. Rezultatele sdpaturilor au
fost publicate in rapoarte i lucrdri de sintezä.
Pentru merite stiintifice i culturale a fost distins cu: Coroana României in
grad de Comandor, Coroana României in grad de Mare Cruce, Medalia Rdsplata
Muncii pentru 25 de ani in Serviciul Statului, Ordinul Serviciu Credincios in grad de
Mare Ofiter, Medalia Peles, Rdsplata Muncii pentru bisericä cls. I, Vulturul
României in grad de Ofiter.
III. Lucrari:
Callatis. Rapports preliminaires sur les fouilles, 1924.
Observations concernant deux decrets des thiasites" de Callatis, 1924.
Numele comunei urbane Mangalia, 1928.
Titus Vitrasius Pollio qi oraqul Callatis, 1936.
Callatis, 1938.
Pe marginea unui decret de politie callatian, 1967.
Inscriptia lui Herennios Apollinarios din Callatis, 1968.
Cultura cerealelor din Grecia anticá §i politica cerealierä a atenienilor.
Contributiuni la istoria aprovizionärii cu cereale En cuprinsul elenismuluiantic, 1925.
Istoria antica elind studii de istorie elind En cei 25 de ani din urma, 1925.
IV. Bibliografie:
Anuarul Universitätii din Bucureti", 1940-1942, p. 194.
Enciclopedia istoriografiei romemesti, p. 292.
/// C:/Users/user/Downlowds/memoria-revista gandirii arestate.htm (accesat in
ianuarie 2013).
http://ro.wikipedia.org/wiki/Theofil_Sauciuc-S%C4%83veanu(accesat in ianuarie 2013).
I. A studiat in Germania, apoi a obtinut doctoratul

in limba §i cultura germand la Basel.
Din 1922 a fost profesor la Catedra de limba §i
literatura germand de la Facultatea de Filosofie §i Litere din
Bucure§ti.
A redactat anuarul Studii Germane" §i a fost numit
membru corespondent al Academiei Germane din Berlin.
II. Om de litere, critic literar, eseist, jurnalist, a avut
tendinte politice de dreapta, membru al partidului National
Cre§tin (PNC) condus de Octavian Goga.
A colaborat §i a condus reviste precum: Gândirea", SIN GIORGIU, ION
(n . 20 noiembrie 1893,
Semändtorul", Adevärul Literar"; a fost director al Botopni, jud. Botopni
revistei Chemarea Vremii". d. 1950)
A fäcut parte din Frontul Renaterii Nationale
devenind jurnalistul oficial al partidului.
www.digibuc.ro
Dupd evenimentele de la 23 august 1944 a pärdsit România in toamna

aceluiasi an si s-a aldturat, la Viena, cabinetului lui Horia Sima din exil.
in ianuarie 1945 a devenit membru al guvernului legionar din exil detinând
functia de ministru al Educatiei.
Regimul comunist din România 1-a condamnat la moarte, in contumacie. A
murit in exil.
Lucrdri:
Gradina sufletului: din Rodul sufletului, Bucuresti,1922.
Femeia cu cloud suflete, Bucuresti, 1925.
Banchetul, Bucuresti, 1926.
Masca, Bucuresti.
IV. Bibliografie:
Anuarul Universitätii din Bucuresti", 1939-1940, p.75-76.
Popescu-Spineni, Marin, op. cit, p. 166-167.
http://ro.wikipedia.org/wiki1ion5%c3%A2n-Giorgiu (accesat in ianuarie 2013).
http://www.reviststa22.ro/cultura-romaneasca-in-Germania-1799.html (accesat in
ianuarie 2013).
www.fgmanu.ro/carti/2/capitol_12 agonia.ro/index.php/author/0036160/Ion San-
Giorgio#bio (accesat in ianuarie 2013).
- I. Studiile primare i liceale le-a fäcut la

Câmpulung Muscel si la Pitesti.
A urmat cursurile Faculfätii de Litere
Filosofie a Universitdtii din Bucuresti, pe care a
absolvit-o in 1925. Aici a avut profesori strdluciti
precum: Nicolae Iorga, Vasile Pârvan, Nicolae
Cartojan, Ovid Densusianu, Mihail Dragomirescu,
Joan Bianu.
A functionat ca profesor la Câmpulung
Muscel in perioada 1925-1928, când a fost numit
asistent universitar la Facultatea de Litere a
Universitatii din Bucuresti si a lucrat cu fostii sdi
SIMONESCU, DAN profesori Ioan Bianu i Nicolae Cartojan,
(n. 11 decembrie 1902, aprofundând domeniul literaturii române vechi.
sat Sus1änesti, Câmpulung in acelasi timp a functionat i ca bibliotecar
Muscel, jud. Arges la Sectia manuscrise si carte veche de la Biblioteca
d. 11 martie 1993, Bucuresti) Academiei Române.
in 1937 a fdcut o cdrátorie de studii in
Franta pentru definitivarea tezei de doctorat. in 1938 si-a sustinut teza cu tema
Literatura romemeascá de ceremonial. Condica lui Gheorgachi 1762, obtinând titlul
de doctor cu Summa Cum Laude".
www.digibuc.ro
in 1939 a plecat in Italia 0 din nou in Franta pentru aprofundarea cercetdrilor.

in 1941 a functionat ca profesor la Scoala Superioard de Arhivisticd i
Paleografie.
intre 1942-1952 a fost profesor de literaturd romând veche la Universitatea
din Ia0. A functionat §i ca Director al Seminarului Pedagogic Universitar Titu
Maiorescu" din Bucure0i 0 ca Director General al Directiei de Studii din Ministerul
invdtdmântului. in 1952 a fost indepdrtat din invdtdmânt §i, din 1953 pând in 1968 a
fost cercetdtor la Institutul N. Iorga" in colectivul de editare a cronicilor medievale
române0i.
in 1962 a obtinut titlul de doctor docent in Sainte Filologice. Din 1963 a
fost membru al Asociatiei Slavi0ilor §i Membru al unor Societati culturale
internationale."
intre 1963-1969 a fost profesor la Institutul pedagogic, sectia de
Biblioteconomie, de pe lângd Universitatea Bucure0i.
in paralel a fost §i Pre§edinte al Comisiei incunabulelor, cdrtilor rare 0
manuscriselor vechi din cadrul Asociatiei Bibliotecarilor.
A fost membru al Uniunii Scriitorilor, sectia de criticd §i istorie literard.
intre 1968-1972 a fost reintegrat profesor la Facultatea de Litere a
Universitdtii din Bucure§ti, sectia Biblioteconomie.
in 1972 a fost ales: Pre§edinte de onoare al Societatii Române de Bibliofilie
cu sediul la Târgovi0e; membru de onoare al Societatii Neagoe Basarab"; membru
fondator al Asociatiei România, membru al Societatii culturale Floarea Muscelului"
din Câmpulung;
A sustinut prelegeri la numeroase universitdti europene: Londra, Budapesta,
Padova.
in 1992 a fost ales membru de onoare al Academiei Române.
A colaborat la numeroase reviste de specialitate române0i 0 strdine, cum ar
fi: Revista de Studii Sud-Est Europene", Biblioteca", Mitropolia Olteniei",
Mitropolia Banatului", Revista de Istorie §i Teorie Literard"; a coordonat cele 3
volume ale publicatiei Studia Bibliologica".
A participat la numeroase Congrese internationale de specialitate: Padova,
Londra, Paris, Berlin, Laipzig.
II. Bibliolog i bibliograf de exceptie, filolog, specialist in istoria literaturii
române vechi, bibliofil pasionat, specialist in incunabule §i in miniaturisticd.
Acestor domenii le-a consacrat talentul 0 intreaga sa putere de muncd fiind un
creator de §coald in aceste domenii. A reprezentat linia istoricd §i teoreticd in
evolutia bibliologiei române§ti". A fost interesat de descoperirea sensului adânc,
omenesc al mani-festdrilor culturale §i literare vechi". Opera sa insumeazd 760 de
titluri de lucrdri.
De asemenea a realizat un prim Manual de bibliologie pentru elevii de la
liceele de filologie-istorie (1979).
www.digibuc.ro
A avut contributii la formarea unor valoroase generatii de cadre didactice §i

cerceatori in domeniul istoriei literare vechi i bibliologie (istoria cdrtii, a tiparului, a
scrisului, etc.).
A introdus in circuitul §tiintific numeroase manuscrise §i incunabule cercetate
de el urrndrind integrarea culturii române§ti in sfera mai largd a civilizatiei europene
a celei universale.
Lucrdrile sale sunt i astdzi frecvent citate in reprezentdri internationale §i In
dictionare de bibliologie atunci când se fac referiri la spatiul cultural românesc.
A elaborat primul Manual românesc de bibliografie, apdrut sub numele de
Curs de teorie a bibliografiei (1976).
A adus contributii valoroase privind Bibliografia Româneascá Veche
Bibliografia Cártii Romemegi Vechi, impulsionând catalogarea i inventarierea acesteia.
Interesantd este scrisoarea trimisd de Aurelian Sacerdoteanu prietenului sdu
Dan Simonescu in 1969 cu ocazia serbdrii zilei de na§tere, sub titlul Ad multos
Annos. E o scrisoare de adâncd prietenie semnalându-se formarea sa profesionald
§tiintificd precum §i preocupdrile sale in multiple domenii de istorie a culturii §i mai
ales in bibliologie.
in mod deosebit era evidentiatd munca depusd pentru incheierea §i
completarea Bibliografiei române§ti vechi, cel mai reprezentativ monument inchinat
cdrtii §i culturii românqti. De retinut cd din 2017 cdrti descrise in aceastä
bibliografie, 1266 cdrti Ii reveneau lui Dan Simonescu.
A avut preocupdri plurivalente: filologie greco-latind, paleografie slavond,
codicologie, miniaturisticd, arhivisticd, bibliofilie. A putut aborda astfel pluri-
disciplinar istoria cdrtii române§ti. in conceptia sa bibliografia §i biblioteconomia
erau organic legate de tehnica muncii intelectuale, standard in multe articole §i studii
asupra laboriosului proces al documentdrii i elabordrii de lucrdri §tiintifice.
A propus conceptul complexului bibliologic, demers §tiintific integrator
având ca obiectiv cartea i pe toti factorii care concurd la realizarea ei (autor, editor,
tipograf, librar, bibliotecar i cititor)".
A fost preocupat de asemenea de critica §i tehnica editiilor, lucrdrile sale in
acest domeniu constituind editii riguroase de texte medievale §i moderne.
A cercetat in mod deosebit circulatia incunabulelor pe teritoriul românesc
aducând contributii privind inventarierea acestora.
III. Lucrári:
Din istoria presei romemegi, Bucure*ti, 1931.
Bibliografie romemeascil veche, vol. III, 1936 (in colaborare cu Joan Bianu,
Nerva Hodo§); vol. IV, 1944.
Arta legOiturii de carte la români (sec. XVIXIX), in alduza biblio-
tecarului", 5,1964, p. 233-234
Ceirti arabe tipärite de români (1701-1747), in Biserica Ortodoxd Romând",
1964, nr. 5-6, p. 524-561.
www.digibuc.ro
150 DE ANI DE INVÄTÁMANT FILOLOGIC ROMANESC -TRADITIE 5I VALOARE - 1863-2013 501
Cerceteiri românegi despre incunabulele din bibliotecile noastre, in

Probleme de bibliologie", 2, 1967, p. 91-106.
Curs de bibliografie, Bucuresti, 1967, dactilografiat, 107 p.
Cronici qi povestiri românegi versificate (secolele XVIIXVIII), Bucuresti,
Ed. Academiei, 1967.
Istoria cartii mijloc de valorificare a tezaurului cultural mondial §i
national, in Probleme de bibliologie", Bucuresti, 3, 1970, p. 15-21.
Codex aureus, Bucuresti, Ed. Meridiane, 1972, 104 p.
Codex burgundus, Bucuresti, Ed. Meridiane, 1975, 96 p.
Incunabule In România, in The Book collector", 1976.
Curs de teorie a bibliografiei, Bucuresti, 1976, 185 p.
Biblioteconomie. Manual pentru clasele XI i XII, Bucuresti, 1979.
Pagini din istoria ceirtii romeinegi, Bucuresti, Ed. Ion Creangd, 1981, 192 p.
Scurtà istorie a ceirtii românegi, Bucuresti, Ed. Enciclopedicd, 1994, 125 p.
(colaborare Gh. Bulutd).
IV. Bibliografie:
Berciu-Dräghicescu, Adina, Personaliteiti, p. 145-152.
Bulutd, Gheorghe, Civilizatia Bibliotecilor, p. 121-123.
Bulutd, Gheorghe, Petrescu, Victor, Bibliologie româneascei, p. 41-42.
Bulutd, Gheorghe, Petrescu, Victor, Centenar Dan Simonescu: cartea biblio-
teca. Contributii la istoria culturii românegi, Targoviste, Ed. Bibliotheca, 2002, passim.
Bulutä, Gheorghe, Petrescu, Victor, Galeria bibliologilor, p. 36-38.
Sasu, Aurel, Dictionarul biografic al literaturii române, vol. I (A-M), vol. II
(M-Z), Bucuresti, Ed. Paralela 45, 2007.
I. A absolvit Facultatea de Litere

Filosofie a Universitätii din Bucuresti, luându-si
cloud in filosofie (1942) si in litere (1943).
I-a avut ca profesori pe Al. Marcu, Tudor Vianu,
Al. Busuioceanu, G. Zapan, M. Ralea, N. Cartojan,
G. G. Antonescu, Iosif Gabrea, D. Gusti,
T. Herseni. Din 1949 au inceput sicanele noului
regim si i s-a interzis sustinerea tezei de doctorat
in psihologie. e,
A desfäsurat activitate de profesorat in
invätämântul mediu in perioada 1948, 1952-1954.
Din 1949 a fost angajatä ca asistent la
disciplina Psihologie la Facultatea de Pedagogie, SLAMA-CAZACU, TATIANA
apoi Filosofie 1949-1952. in 1952 a fost data' (25 ianuarie 1920, Bucure§ti
afard deoarece tatäl ei, avocat cu vederi liberale, d. 4 aprilie 2011, Bucure§ti)
www.digibuc.ro
fusese inchis i murise in inchisoare. Din 1954 a indeplinit §i functia de cercetätor §i

apoi §ef de sector la Institutul de psihologie din Bucure§ti. Si-a sustinut doctoratul in
psihologie in 1966. Din 1968 a functionat ca profesor de psiho-lingvisticd §i
lingvisticd aplicatd la Facultatea de Limba i Literatura Romând din Bucure§ti.
in 1971 a fost numitd director al Laboratorului de Psiholingvisticd al
Universitdtii din Bucure§ti, fondat de ea §i reprezentând primul Laborator de
Psiholingvisticd din Europa. in 1973 a fost desfiintat.
A mai indeplinit urmdtoarele functii: pre§edinte al Grupului român de
lingvisticd aplicatd (din 1971), vicepre§edinte al Asociatiei internationale pentru
limbajul copilului (1972-1975).
A fost membrd in numeroase societdti i asociatii de specialitate.
A colaborat in calitate de redactor la revistele: Revista de Psihologie",
Revue Roumanie des Sciences Sociales. Serie Psychologie" (1958-1972); redactor
al revistei International Journal of Psycholinguistics", cu sediul la Haga.
in 1963 a primit premiul Nicolae Bdlcescu" al Academiei R.S.R. pentru
lucrarea Dialogul la copii.
II. Psiholog i lingvist, a adus contributii semnificative in domeniul
psiholingvisticii.
Initiatoare §i sustindtoare a cercetdrilor psiholingvistice in România, §i-a con-
sacrat cea mai mare parte a cercetdrilor acestui domeniu interdisciplinar i aplicativ.
Cu contributii Insemnate in domeniul psiholingvisticii, nu a fost doar o
cercetkoare ale cdrei studii s-au bucurat de ecouri internationale, ci i autoarea
câtorva volume de prozd.
Preocupdrile sale au cuprins domenii vaste: psihologie §i psiholingvistia
lingvisticd generald §i aplicatd; limba, comunicarea, limbajul copilului; tulburdri de
limbaj; Invdtarea limbilor strdine; comunicarea in mass media; analiza discursului
politic §.a. A fost preocupatd de beletristicd, scriind eseuri, poezii, volume de prozd,
piese de teatru.
Opera sa cuprinde, pe lingd cdrtile de referintd In domeniul psiholingvisticii,
aproximativ 500 de articole i studii §tiintifice; a organizat conferinte §i congrese
nationale §i internationale.
III. Lucrdri:
Relaiile dintre gândire ci limbaj in ontogenezei, Bucure§ti, 1957.
Limbaj i context, Bucure§ti, Ed. Stiintificd, 1959 (versiune francezd Haga
1961; versiune spaniold Barcelona, 1972).
Dialogul la copii, Bucure§ti, Ed. Academiei, 1961 (premiul Academiei).
Comunicarea In procesul muncii, Bucure§ti, 1964.
Introducere In psiholingvisticei, Bucure§ti, 1968 (traducere in italiand §i in
englezd 1973).
The Psycholinguistic Approach in the Roumanian-English Contrastive
Analysis Project, Bucure§ti, 1975).
Psiholingvistica, o §tiinfá a comunicárii, Bucure§ti, Ed. All, 1999.
www.digibuc.ro
150 DE ANI DE INVÄTÄMÂNT FILOLOGIC ROMÂNESC -TRADITIE SI VALOARE - 1863-2013 503
Stratagemele comunicationale qi manipularea, Bucurqti, Ed. Polirom, 2000.

Megerii. Roman teatru, Bucure§ti, Ed. Polirom, 2001.
8 patimi. Nuvele de sertar", Bucurqti, Ed. Polirom, 2002.
IV. Bibliografie:
http://po1icier.wordpress.com/2011/05/03/tatiana-slama-cazacu-25-ianuarie-1920-
%E2%80%93-4-aprilie-2011/ (accesat in februarie 2013).
http://translate.google.ro/translate?hl=ro&s1=en&u=http://www.tatianaslamacazacux
o/englvers/&prev=/search%3Fq%3Dslama-
cazacu%26h1%3Dro%26biw%3D1280%26bih%3D613&sa=X&ei=VBRMUa36PI3
Msga-kYHQAQ&sqi=2&ved=OCCOQ7gEwAA(accesatin februarie 2013).
In memoriam Tatiana Slama-Cazacu,accesibil la adresa:
http://www.copsi.ro/index.php?option=com_content&view=article&id=1252&Itemi
d=200002(accesat in februarie 2013).
http://www.tatianaslamacazacu.ro/englvers/(accesat in februarie 2013).
I. Lingvist §i folclorist romdn, de origine

evreiascd (numele de familie la nastere: Schein), a fost
asistentul la catedrd al lui Bogdan Petriceicu Hasdeu.
B. P. Hasdeu a avut o mare pasiune pentru cunoa§terea
sanscritei si a cercetat relatiile dintre literatura veche
indiand, filologia §i folclorul romdnesc. Lazdr
Saineanu §i Moses Gaster au continuat cercetarea lui
B. P. Hasdeu in domeniul folclorului comparat. Lazdr
Sdineanu s-a stabilit in Franta in anul (1901).
II. in scrierea sa, Basmele românilor,
premiatd la concursul publicat de Academia Romand
in 1894, Lazdr Sdineanu a deosebit trei mari tipuri de
basme: basme pur fantastice, basme eticofantastice §i
basme religioase. Lazdr Sdineanu este automl unui SAINEANU, LAZAR
important dictionar enciclopedic Dictionar universal (n. 23 aprilie 1859, Ploie§ti,
al limbii române (1896) §i al unor studii de lingvisticd jud. Prahova
francezd (L'argot ancien si La langue de Rabelais). A d. 11 mai 1934, Paris)
initiat cercearile de stilisticd privind studierea
argoului romdnesc, pornind de la studii ale argoului limbii franceze.
III. Lucrdri:
Elemente turcepi in limba romema. Influenta orientald, in Revista pentru
istorie, arheologie §i filologie", 1885.
Încercare asupra semaseologiei limbei române, Bucuresti, 1887.
www.digibuc.ro
Raporturile tntre gramaticd si logica, c-o privire sinteticd asupra ',di-Nor

cuvemtului, studiu de lingvisticä generala, Bucuresti, Stabilimentul Grafic
I. V. Socec, 1891.
Basmele romeme, studiu comparativ, Bucuresti, 1895.
Istoria filologiei romeme, cu o privire retrospectivei asupra ultimelor decenii
(1870-1895): Studii critice, editia a 2-a, Bucuresti, Editura Libräriei Socec & Co., 1895.
Dicgonar universal al limbii române, 1896; a cincea editiune, [1925]; ed. a
VHI-a, Craiova, Ed. Scrisul Românesc", f.a. [1938].
Influenta orientald asupra limbii si culturii romeme, vol. IIII, Bucuresti, 1900.
IV. Bibliografie:
Voicu, George, Radiografia unei expatrieri: cazul Lazar Säineanu, in
Caietele Institutului National pentru Studierea Holocaustului din România Elie
Wiesel", nr. 1 (3)/2008.
www.romanialibera.ro/cultura/aldine/lazar-saineanu... (accesat in ianuarie 2013).
I. A urmat studiile primare si secundare la

Dumbräveni; bacalaureatul 1-a sustinut la
Sighisoara in 1960. Absolvent al Facultätii de
Limba si Literatura Românä a Universitätii din
Bucuresti, promotia 1965. Doctor in filologie din
1980, a predat teoria literaturii, vreme de aproape
40 de ani, la Facultatea de Litere a Universitätii
- din Bucuresti. Prodecan al Facultätii de Litere in
perioada 1990-1991 si fondator, in 1998, al
Depar-tamentului de Studii Culturale Europene
(in prezent, specializarea Studii Europene din
' cadrul Departamentului de Studii Culturale al
SERBAN, ION VASILE aceleiasi facultäti), pe care 1-a condus pânä in
(n. 8 august 1942, Dumbräveni, ultima clipd. Pe lângä cursurile de teoria
jud. Sibiu literaturii, care au reprezentat domeniul säu
d. 29 septembrie 2005, Bucuresti) didactic de specialitate, a sustinut, la tândrul
Departament de Studii Culturale Europene,
cursuri de profil cu continut nefilologic, precum cel de Ideea europeand. intre 1991
si 1996, a predat cursuri de limba si literatura romând la Facultatea de Litere si
Filosofie a Universitätii din Pisa (Italia).
II. Critic si teoretician literar. A contribuit, prin cursurile si prin scrierile
sale de la sfârsitul anilor 1970 si de-a lungul anilor 1980, la relansarea unei
directii de cercetare compromise in trecutul proletcultist de practica
sociologismului vulgar". S-a autocaracterizat, intr-o cronicä mai veche, printr-o
www.digibuc.ro
normalitate nelinistitä", vizibilä, intre altele, i in efortul sdu de a da o coerenta

sistematicä tuturor activitätilor tiintifice, didactice i manageriale care 1-au
insotit intreaga viatd.
Ca teoretician al literaturii, a fost pasionat de concepte, avand apetenta
teoretizärilor, calitate cu atat mai neasteptatä cu cat, pe un alt palier, s-a dovedit un
OM extrern de aplicat" (si de angajat), pragrnatic i neinclinat cdtre speculatie. in
absolut, însäi optiunea sa pentru sociologia literard a fost, de fapt, punctul de
convergentä a cloud dimensiuni specifice personalitätii sale. in aceastä prelungire
nefilologicä a studiului literaturii, teoria s-a intalnit cu pragmatismul sdu, pe o linie
mediand echilibratd, in care Ion Vasile Serban s-a regäsit cel mai bine. in Argumentul
ultirnei sale a40, Seminarii de teorie literar6, a afirrnat retrospectiv Cà raportul
literaturd societate i se pare tema (sa) principalä de studiu teoretic" de-a lungul
vietii. in prezent, figura sa este mai degrabd a unui critic sociologizant de modd
veche", adicä a unui promotor fervent si neabätut al valorii estetice.
Efortul de a delimita sociologia literaturii ca disciplind de studiu s-a
manifestat incä din anii de tinerete creatoare, and a cdutat, in studiile lui Petre
Andrei si ale altor sociologi, definitii i disocieri notabile, necesare disciplinei
invocate: sociologie generalä / sociologie speciald, diverse sociologii speciale, in
care a situat i sociologia literaturii, obiectul acestei discipline, cele cloud sociologii
(goldmanniene) ale literaturii, institutia" literard barthesiand, sociologie vs.
sociologism etc. Din lectura, niciodatd gräbitä i mereu trecutd printr-un filtru critic
atent, a predecesorilor i colegilor, au rezultat deseori concluzii proprii, pronuntat
teoretice: in urma analizei esentei i structurii valorilor, critica literarä propune
o ierarhie axiologicd; pe and sociologia literaturii o ierarhie functionald"
(I. V. Serban, Critica sociologic6, in Ana lied îi interpretare. Orient6ri In critica
literar6 contemporan6, Editura Stiintificä, Bucuresti, 1972, p. 356).
III. Lucrdri:
Volume de autor
Critica sociologic6, Bucuresti, Ed. Univers, 1983, 272 p.
Literaturd ci societate: Repere pentru interpretarea sociologic6 a literaturii,
Bucuresti, Ed. Eminescu, 1983, 424 p.
Seminarii de teorie literar6. Poezie, roman, critica Pitesti, Ed. Paralela 45,
2001, 266 p.
Oglinzi de pämânt, prefatä de Carmen Musat, Bucuresti, Ed. Curtea Veche,
2009, 208 p. (poezie, volum apdrut postum).
in colaborare:
Ana lied' i interpretare. Orientilri In critica literar6 contemporan6, Bucuresti,
Ed. Stiintificd, 1972, 441 p. (Critica sociologicd", p. 291-399).
www.digibuc.ro
Edith ingrijite, prefete, postfete:

Bulgakov, Mihail, Cupa vigil: povestiri, schite, foiletoane: 1921-1927, Iasi,
Ed. Polirom, 2001, 384 p. (prefatä de Ion Vasile Serban).
Cadioli, Alberto, Editorul ci cititorii sái, traducere de Andreea-Silvia 5erban,
Pitesti, Ed. Paralela 45, 2002, 72 p. (prefatä de Ion Vasile Serban).
Cosbuc, George, Poezii, Bucuresti, Ed. Minerva, 1971, 367 p. (postfatä de
Ion Vasile Serban).
Goga, Octavian, Poezii, Bucuresti, Ed. Albatros (ed. 1976, 1980, 1992)
(antologie, prefatd, cronologie, tabel cronologic, note finale si bibliografie de Ion
Vasile Serban).
Hugo, Victor, Notre-Dame de Paris, roman, Bucuresti, Ed. Minerva, 1970, 2
vol. Colectia BPT, 302, 358 p. (prefatä i tabel cronologic de Ion Vasile Serban).
Maiakovski, Vladimir, in româneste de Cicerone Theodorescu, Bucuresti, Ed.
Albatros, 1973, 214 p. (antologie i prefatà de Ion Vasile 5erban).
Okudjava, Bulat, Cáleitoria diletantilor: din amintirile locotenentului In
rezervei Amiran Amilahvari, roman, Bucuresti, Ed. Univers, 1985, 615 p. (reeditat in
traducerea lui Nicolae Iliescu, la Ed. Univers, Bucuresti, 1996, 520 p., postfatä de
Ion Vasile Serban).
Tolstoi, L. N., Sonata Kreutzer i alte povestiri, traducere de Cezar Petrescu
et al., Bucuresti, Ed. Minerva, 1971, LXXIX, 383 p. (prefatä i tabel cronologic de
Ion Vasile 5erban).
Vesiolii, Artiom, Rusia scilldatá En sânge, roman, traducere de Marcel Gafton
si Mihail Chitis, Pitesti, Ed. Paralela 45, 2002, 600 p. (prefatä de Ion Vasile 5erban).
Vianu, Tudor, Tezele unei filosofii a operei, prefatä de Mircea Martin,
Bucuresti, Ed. Univers, 1999, 120 p. (postfatä de Ion Vasile Serban).
Activitate publicisticd:
1997-1999 colaborator permanent la ziarul Curentul", pagina Curentul
de opinie" (a publicat säptämânal analize social-politice).
IV. Bibliografie:
Drägan, Simona, Chemarea sociologiei En context (didactic) teoretico-literar,
in Exploräri in trecutul i in prezentul teoriei literare românesti", coord. Mircea
Martin, Bucuresti, Ed. Ars Docendi, 2006, p. 258-261.
Musat, Carmen, Prefatä la I. V. 5erban, Oglinzi de peimânt, Bucuresti,
Ed. Curtea Veche, 2009, p. 7-10.
Tudoricd, Alexandru, La despártirea de Ion Vasile $erban, in Observator
cultural", nr. 296/nov. 2005.
Voncu, Rdzvan, Poetul ascuns (cronicd la volumul de poezie Oglinzi de pämeint),
in Contemporanul. Ideea Europeand", an )(XI, nr. 9 (702), septembrie 2010, p. 8.
(Lect. dr. Simona Dragan)
www.digibuc.ro
I. A urmat studii universitare de drept §i

litere (specialitatea istorie) la Bucure0i, 1908-1909,
apoi la Universitatea catolicä de la Sorbona unde
1-a avut profesor pe Charles Diehl, renumit
bizantinolog.
in 1925 0-a luat doctoratul in litere la
Sorbona. Profesor de Istoria Artei Cre0ine la Facul-
tatea de Litere din Bucure0i (1937-1948), cartile,
articolele 0 studiile sale demonstreazd cd a fost unul
din marii istorici de arta pe care i-a dat Romania.
II. Istoric de artd, eseist, specialist al icono-
grafiei religioase din diverse spatii religioase 0 STEEkNESCU, I. D.
epoci, editor. A evidentiat originalitatea artei medie- (n. 16 iulie 1886, Preajba,
vale romane0i, Nepot al scriitorului 0 drama- jud. Teleorman
turgului Barbu Stefanescu Delavrancea 0 ginere al d. 1981, mändstirea Agapia,
lui Alexandru Vlahuta, I. D. Stefänescu a declarat jud. Neamt)
adesea ea i-a considerat parinti spirituali". I-a avut
ca dascdli pe Henri Fogillon, G. Millet, L. Brehier 0 a fost discipol al profesorilor
Titu Maiorescu, D. Onciul, N. Iorga, Ov. Densu0anu. A functionat ca profesor de
istoria artei medievale la Sorbona, la Paris. Distins cu premiul Zographos" al
Academiei de Studii grece0i in 1929 0 cu premiul Fould al Academiei de inscriptii
0 litere din Paris in 1938. A sustinut prelegeri §i cursuri universitare de istoria artei
romane0i la Atena (1921-1925), Paris (1923-1940), Bruxelles (1930-1934). A
manifestat un adevärat cult pentru valorile artistice §i estetice romane0i. A fost un
mare critic de artä, dar putin cunoscut. Este considerat cel mai important istoric al
artei medievale romane0i.
III. Lucrari:
Arta feudalei In Prile Romeme. Pictura muralá 'i icoanele de la origini peinä
In secolul al XIX-lea, Timi§oara, Ed. Mitropoliei Banatului, 1981,352 p. + ilustr.
Arta veche a Banatului. Arhitectura picturilor murale, icoanele, Timi§oara,
Ed. Mitropoliei Banatului, 1981.
Arta veche a Maramureplui, Bucure0i, Ed. Meridiane, 1968.
Biserica din Surdegi, Ed. Muzeului Regional Maramure§, 1967.
La peinture religieuse en Valachie et Transylvanie depuis les origines
jursque du XIX-e siècle. Album, Paris, 2 vol., Ed. Librairie Orientaliste Paul
Geuthner, 1932.
L'évolution de la peinture religieuse en Bucovine et Moldavie depuis les
originres jusque au XX-e siècle. Album, Paris, Ed. Librairie Orientaliste Paul
Geuthner, 1928 (impreuna. cu Charles Diehl)
IV. Bibliografie:
I. D. ,5'tefänescu. 1886-1981, volum ingrijit de Alex. Zub §i Flavius Solomon,
Ia0, Fundatia Academica A. D. Xenopol", 1997,241 p.
www.digibuc.ro
Dictionarul Scriitorilor qi publiciqtilor teleormäneni, Alexandria, Ed. Rocriss",

2005, p. 478-480.
Scurtu, Nicolae, Ceiteva însemneiri despre cärturarul I. D. $tefänescu, in
România literard", nr. 46, 2011, accesibil la adresa
http://www.romlitro/cteva_nsemnri_despre_crturarul_i.d._tefnescu (accesat in
ianuarie 2013).
http://ro.wikipedia.org/wiki/I.D._%C8%98tef%C4%83nescu (accesat in ianuarie 2013).
Scurtu, Nicolae, intre girl la biografia lui I. D. ,5'tefemescu, in România
literard", nr. 1, 2012, accesibil la adresa:
http://www.romlitro/ntregiri_la_biografia_luii.d.tefnescu (accesat in ianuarie 2013).
I. A absolvit liceul Sf. Sava" din Bucuresti

urmand apoi cursurile Facultätii de Limba
Literatura Românä, sectia romând-francezd. Diplomat
al Facultätii de Limbä i Literaturd Romând. A
7-, obtinut titlul de doctor in filologie in 1978. $i-a
dedicat intreaga existentä unor domenii asociate
stiintelor umaniste, de la paremiologie, la stilistica
limbii române contem-porane, apoi, mai târziu, dupa
/,' anii 1990, publicitätii, relatiilor publice, adica
stiintelor comunicdrii.
TABARCEA, CEZAR Profesor la Catedra de Limbd Romând a
(n. 28 iulie 1942, Bucure§ti
Facultätii de Litere a fost rând pe rind asistent, lector
m. 29 februarie 2004, Bucure§ti)
apoi conferentiar universitar la specia-lizarea limbd
romând contemporanä, poeticä i stilisticä un alt
domeniu aflat in acel timp la inceputuri in spatiul universitar românesc, dar a tinut
cursuri i la studentii sträini pentru anul pregätitor limba romând ca limbä strdind.
Aici a conceput lectii cu desene aldturi de Mioara Avram, Tatiana Georgeta Vârlan,
publicate ulterior in reviste de specialitate Romana pentru dumneavoasträ /
Romanian for you".
Modelul declarat al profesorului Cezar Tabarcea era märturisit public
existä un precedent Cate care râvnesc Constantin Noica, el Ii incita pe discipolii
sdi sä-1 contrazicd...".
II. in istoria lingvisticii românesti actuale, numele lui Cezar Tabarcea este
asociat limbii literare i stilisticii, cu precädere asupra stilisticii poetice, prin
articolele din deceniile 7 si 8 ale secolului trecut. Cercetärile sale integrate
modalitätilor structuralismului, procedee ale gramaticii transformationale aplicate in
studierea unor opere artistice, pot fi citate aläturi de cercetärile Mihaelei Mancas-
Zamfir, Lilianei Ionescu Ruxändoiu.
www.digibuc.ro
Preocupdrile sale §tiintifice §i didactice au evoluat in junil unor domenii

aflate inceput de drum, de exemplu, paremiologia, teza sa de doctorat, coordonatä
la
de profesorul Ion Coteanu, Poetica proverbului. Dacd lucrarea sa, a§a cum o aratä
titlul reprezintd o cercetare in care analiza poeticd primeazä, datele furnizate de alte
§tiinte ca antropologia culturald, istoria culturii, filologia *i istoria literard, filosofia,
logica au fost folosite in timp färä prejudecäti. Aceste aborddri interdisciplinare s-au
materializat in analizele semantice §i stilistice in domeniul publicitätii, prin articolele
de lingvisticd §i reclamä comerciald de la jumätatea deceniului §apte a secolului al
XX-lea, dar, §i in dezbaterile fructuoase ale Cercului de poeticd §.i stilisticei, din
Facultatea de Limbd §i Literaturd Romând.
Dupd 1990, initiativele sale profesionale s-au concretizat in aria preocu-
pärilor, pe care le urmärise in demersul §tiintific, dar nu le aplicase in cel didactic.
Beneficiind de experienta anterioard a analizei domeniului publicitätii, a devenit
expert in programe PHARE, campanii de informare in spatiul public, dublatä de
stagii de pregâtire in mediul academic §i profesional al §tiintelor comunicdrii la
universitäti europene §i americane. Asociat Institutului de Cercetäri Liberale, Cezar
Tabarcea a creat un Laborator de Practicä §i Teoria Publicitätii, unde a reunit
energiile creative ale pasionatilor de publicitate cu studentii Facultatii de Litere,
elaborând proiecte §i oferind expertizd in domeniu. Colaborator la emisiuni de radio
§i televiziune, la posturile de radio §i televiziune publice pleda pentru cultivarea
limbii române contemporane, find apreciat ca expert in poeticd §i stilisticd.
in aprilie 1993 aldturi de cärturarul Dan Horia Mazilu, decan al facultätii, au
propus Senatului Universitätii din Bucure§ti infiintarea sectiei de Comunicare §i
Relatii Pub lice din Facultatea de Litere. Ei au generat ideea §i au sddit-o in ratiunea
didacticd a universitätii, ca mai apoi sa o däruiascd spre implinire viitorului, prin
na§terea unei specializäri moderne comunicare §i relatii publice, din marea familie
a §tiintelor comunicärii. Certificatul de na§tere al Catedrei de Comunicare §i Relatii
Pub lice a insemnat prima atestare documentard a domeniului relatiilor publice ca
§tiintä in Romania §i desemnarea Catedrei drept primul forum de pregätire a
speciali§tilor in domeniu sub auspiciile academicului, in Facultatea de Litere a
Universitátii din Bucure§ti.
Acestei initiative academice i s-a asociat formarea de formatori, ei, in§i§i
absolvènti ai acestei institutii, apoi generatiile de alumni incepând cu jumätatea
deceniului 9, dar §i cadrele specifice oricarei specializäri care i§i dore§te asimilarea
eficientä a valorii de profesionalism. Discipline le din Curricula academicä reflectâ
cel mai bine ancorarea specializdrii in zona profesionalismului, dar §i al exigentelor
universitare globale, cu specificul determinismului local. Astfel fatä de multele
discipline recomandate initial s-au inscris in special cele din teoria comunicdrii, a
relatiilor publice cu nuantele domeniilor de aplicatie sau a culturii organizationale
determinate de tendintele din societatea contemporand corporatistä, non-profit, dar
§i a legislatiei §i dreptului comunitar, a eticii §i semioticii culturii, a antropologiei,
imagologiei sau prezentdrii fenomenului postmodernitätii in publicitate sau
jurnalism, cu accent pe practicile discursive ale domeniului.
www.digibuc.ro
Contributia sa la formarea domeniului s-a evidentiat i prin initierea unor

activitdti datate 1998, 1999, denumite Institutul Roman de Comunicare i Relatii
Publice", Revista Romand de Comunicare i Relatii Publice", ale cdror obiective
urrndreau cercetarea in domeniul stiintelor comunicdrii, traducerea i editarea de
lucrdri de specialitate intr-o arie de studiu i cercetare aflatd la inceput, dar §i
colaborarea cu universitdti romanesti i internationale.
Deschizdtor de drumuri in spatiul academic romanesc, a contribuit la formarea
dezvoltarea domeniului comunicdrii i relatiilor publice in agora Facultdtii de Litere
a Universitdtii din Bucuresti. Anul 2006 a insemnat, chiar dupd trecerea sa in nefiintd,
anul nasterii Centrului de Cercetdri Interdisciplinare in Stiintele Comunicdrii i Relatii
Publice (CCISCRP), apdrut prin fuzionarea a cloud structuri de cercetare: Laboratorului
Interdisciplinar de Studii in Domeniul Comunicdrii, creat de el in 1995, si Centrul de
Studii pentru Comunicare i Relatii Pub lice, infiintat in cadrul Grantului 132-CNCSIS
(1998-2002) de prof. univ. dr. Monica Spiridon.
o viatd pusd in slujba ideii de a fi mentor: Este foarte important sd te formeze
un profesor care iti dà trimiteri. Facultatea are doud valente fundamentale: sà iti
formeze o disciplind a invatarii i a mersului la bibliotecd. Nu cred cà existd om de
carierd care sà nu aibd mdcar un mentor, asa cum 1-am avut eu pe cel care m-a invdtat
sd nu datorez nimic nimänui in sensul intelectual... Conditia este ca, la un moment dat,
sà faci un mare pas inainte din dorinta de a fi ca el." (un discipol al profesorului)
III. Lucrdri:
Poetica proverbului, Editura Minerva, Bucuresti, 1982.
in colaborare:
Popescu, D., Florin (coordonator), Berea-Gdgeanu, Elena, Popescu, D. Florin,
Tabarcea, Cezar. Limba românei: limbei stil, punctuatie i ortografie, fonetica ci
fonologie, gramatica (morf ologie); manual pentru liceele pedagogice (clasele a IX-a
si a X-a) i pentru liceele de filologie-istorie (clasa a XI-a), Editura Didacticd
Pedagogicd, Bucuresti, 1982.
Tabarcea, Cezar (coordonator), Berea-Gdgeanu, Elena, Moigradeanu, Doina,
Popescu, D. Florin. Limba roman& limbá qi stil, punctuatie i ortografie, fonetica qi
fonologie, gramatica (morfologie); manual pentru liceele pedagogice (clasele a IX-a
si a X-a) i pentru liceele de filologie-istorie (clasa a XI-a), Editura Didacticd
Popescu, D., Florin (coordonator), Berea-Gdgeanu, Elena, Moigradeanu,
Doina, Popescu, D. Florin, Tabarcea, Cezar. Limba românei: limbei ci stil, punctuatie
ortografie, fonetica ci fonologie, gramatica (morfologie); manual pentru clasa a
IX-a (scoli normale i licee cu profil umanist) si a X-a, Editura Didacticd
Popescu, D., Florin (coordonator), Berea-Gdgeanu, Elena, Moigradeanu,
Doina, Popescu, D. Florin, Cezar Tabarcea. Limba roman& limbá ci stil, punctuatie
ortografie, fonetica ci fonologie, gramatica (motfologie); manual pentru clasa a
IX-a i aX-a (scoli normale i licee i clase cu profil umanist)", Editura Didacticd
www.digibuc.ro
Tabarcea, Cezar, Cräciun, Alexandra (coordonatori), Antologie de texte despre

publicitate pentru uzul studentilor, Ed. Universitätii din Bucure§ti, 2003.
Tabarcea, Cezar, Ionitä, Diana. Engleza pentru bánci, marketing, comert,
advertising, relatii publice, Editura Clio, Bucure§ti, 2003.
IV. Bibliografie
Blaga, Iulia. Traducerile de film sunt facute uneori dupá ureche, in Romnia
Liberä", aprilie, 2008.
Dumitrescu, Mihai. Vreau sà fiu Cezar Tabarcea!, accesibil la adresa
:http://www.bizcity.ro/stirileu-si-mentorul-meu.html?id=25030
Iordan, Iorgu. (coordonator) Istoria lingvisticii române§ti, Bucure§ti, Editura
Stiintificä §i Enciclopedicd, 1978.
(Lector dr. Ana Maria Teodorescu)
I. A urmat Liceul National de la Craiova,

dupä care a frecventat Facultatea de Litere §i
Facultatea de Drept la Universitatea din Bucure§ti.
A obtinut licenta in 1924 dupd care a
beneficiat de §ansa de a fi trimis la specializare in
Italia, Franta i Elvetia.
Doctor in filosofie cu teza: Istoria
bibliografiei române (1939).
Secretar al lui Nicolae Iorga i §ef de cabinet
in timpul guvernului Iorga (1931-1932).
Profesor de liceu, asistent universitar, lector,
conferentiar, la Universitatea din Craiova (1960) §i
la Universitatea din Bucure§ti, Facultatea de Litere THEODORESCU, BARBU
Filosofie (1966-1971). (n. 14 august 1905, Craiova,
Membru al Societatii profesorilor secundari jud. Dolj
Prietenii istoriei literare". d. 18 ianuarie 1979, Bucure§ti)
A fost bibliotecar la Biblioteca Academiei,
perioadd deosebit de importantä in formarea sa ca bibliograf, avându-i ca profesori
pe loan Bianu, Nerva Hodo§, Al. Sadi Ionescu, Dan Simonescu.
1930-1948 redactor §ef la revista Vremea".
II. Bibliograf, biograf, editor de documente i istoric literar. A fost un nume
de rezonanta. Activitatea sa s-a concentrat mai ales asupra operei i figurii lui
N. Iorga al cdrui mentor §i admirator a fost.
S-a afirmat §i si-a construit aproape intreaga carierd pe studierea §i apoi
sintetizarea operei savantului N. Iorga. Acestuia i-a redactat §i editat bibliografia
lucrdrilor, corespondenta §i biografia.
In amurgul carierei a reluat proiectul Biobibliografiei operei lui N. Iorga
republicând in 1976 un prim volum care cuprindea cca. 1400 de titluri, cu fi§e
dezvoltate, cu adnotari §i citate, cu cronologie.
www.digibuc.ro
512 ADINA GHICESCU
Alte domenii care au intrat in sfera lui Barbu Theodorescu au fost: istoria
bibliografiei române§ti, descrierea bibliotecilor §i a cataloagelor de librärii,
activitatea bibliologicd a unor personalitäti ca: Al. Odobescu, B. P. Hasdeu, loan
Bianu, istoria tipografiilor române§ti, bibliografie eminescianä.
A avut i preocupäri de folclor.
A organizat Ateneul Nicolae Iorga din Bucure§ti, cursurile Universitätii
Populare de la Välenii de Munte §i a Casei Romena N. Iorga din Venetia. Toate
aceste activitäti au avut la bazd forta talentului, energiei i priceperea in domeniu a
lui Barbu Theodorescu.
Ca asistent la Institutul de literaturä i folclor al Academiei Române a initiat o
vastä activitate bibliograficä.
La cursurile §i seminariile sale a fost mentorul câtorva rânduri de speciali§ti
in domeniul bibliologic §i biblioteconomic.
in 1939 a intocmit planul unei Camere a cartii care a putut fi realizatá
abia in 1952.
in 1941 a initiat tipärirea fi§elor bibliografice in cadrul Editurii Fundatiei
pentru Literaturd §.1 Ara.
A colaborat la publicatii cum ar fi: Adevärul Literar §i Artistic", Gândirea",
Cälduza Bibliotecarului", Vremea", Revista Bibliotecarului", Studia
Bibliologica" §.a.
Ca specialist in biblioteconomie i bibliografie a abordat probleme de real
interes pentru profesioni§ti, iar ca orn al cärtii §i-a impus punctul de vedere §i In
domenii conexe ei, in literaturd, istorie, arid.
III. Lucrdri:
Nicolae lorga. Viata qi opera. Biobibliografie, Bucure§ti, 1931.
Bibliografia istoricd ci literard a lui N. lorga, Bucure§ti, 1935-1937.
Constantin Lecca, Bucure§ti, 1938 (ed. II, 1969).
Manualul bibliotecarului, Bucure§ti, 1938.
Nicolae Iorga, Bucure§ti, 1943.
Un concurs universitar celebru: N. lorga, Bucure§ti, 1944.
Contributiuni la cunoaverea streimoqilor lui N. lorga, Bucure§ti, 1947
(semnat cu pseudonimul Filip Roman).
Bibliotecile bucuregene din jurul anului 1900, in Cälduza bibliotecarului",
1957, 10, nr. 12, p. 20-22.
Circulatia vechii cár,ti bisericegi de Bucuregi (1508-1830), in Glasul
Bisericii", 1961, nr. 9-10, p. 879-921.
Folclor literar românesc, Bucure§ti, 1967 (in colab. cu O. Päun).
Nicolae Iorga (1871-1940), Bucure§ti, 1968, 380 p.
Iorga, Nicolae, Istoria literaturii române In secolul al XVIII-lea (1688-1821),
vol. III, editie ingrijitä de Barbu Theodorescu, Bucure§ti, 1969, 456 p. §i 544 p.
Biografia §.colard a lui N. Iorga. Studii i documente, Bucure§ti, 1970, 311 p.
Istoria bibliografiei române, Bucure§ti, ed. II, 1972, 431 p.
www.digibuc.ro
N. lorga, Biobibliografie, Bucuresti, 1976.

IV. Bibliografie:
Berciu-Drdghicescu, Adina, Personalitäti, p. 159-162.
Enciclopedia României. Cugetarea. Material românesc, oameni ci înfeiptuiri,
editie anastaticd, Ed. Saeculum, Bucuresti, 1999, p. 846.
Zaciu, Mircea, Papahagi, Marian, Sasu, Aurel coordonare i revizie
Dictionarul scriitorilor români, R-Z, Bucuresti, Ed. Albatros, 2002, p. 547-548.
I. A studiat la scoala primard i gimnaziul

din Ploiesti, continuând cu liceul Sf. Sava" din
Bucuresti. Instruirea o desdvârseste inscriindu-se in
1868 la Faculatile de Litere i Drept din Bucuresti,
apoi frecven-tând cursuri la Praga i Viena unde s-a
specia-lizat in domeniul istoriei vechi, slavisticii si
epigrafiei. Anii dedicati invdtdturii au fost
incununati prin obtinerea licentei in drept cu un
subiect despre dreptul roman si românesc cata-
logatd de Iorga ca cea mai voluminoasd operd de
eruditie alcdtuitd vreodatd de un român", dar si a
doctoratului in filosofie la Praga cu teza Dacia
inainte de romani, premiatd de Academia Romând in TOCILESCU, GRIGORE
anul 1877. Ldrgirea orizontului inte-lectual s-a (n. 26 octombrie 1850, Fefelei,
realizat prin participarea la misiuni stiintifice care jud. Prahova
d. 18 septembrie 1909,
au avut loc in Bulgaria, Rusia, Franta, Italia,
Austria, Germania. Bucuresti)
II. Soliditatea pregdtirii sale profesionale i-a
asigurat accesul in invdtdmântul universitar ca profesor de istorie antick epigrafie
antichitäti la Facultatea de Litere i Filosofie a Universiatii din Bucuresti. Trditor intr-o
epoca in care lumea stiintificd nu era foarte populata i ascensiunea se putea realiza mai
facil, Gr. Tocilescu vdzut recunoscute meritele intelectuale relativ repede, la 27 de
ani fiind membru corespondent al Academiei, calitätile sale si-a gäsit confirmarea
ulterior. Astfel, in 1890 a devenit membru titular al Academiei, vicepresedinte al acesteia
(1907-1909), director al Muzeului National de Antichitdti, secretar general al
Ministerului Cultelor i Instructiunii Publice (1881-1885), inspector general al
invdtdmântului (1885-1890), senator 1896, membru al comitetului de conducere al
Societdtii române de istorie i geografie, membru al socieatilor/institutelor arheologice
din Paris, Londra, Bruxelles, Roma, Atena, Odesa, Moscova.
Interesat de istoria veche si arheologie, istorie medie i modernd, folclor
drept, Tocilescu Ii proba atasamentul fatd de opinia pe care incerca sä o transmitd
studentilor säi, i anume: un istoric de astdzi ar trebui sd fie naturalist, jurist,
economist, filolog" pentru cd istoria urmând propdsirea omenirii, ea trebuie sa
imbrdtiseze topografia, etnografia, legile, obiceiurile, religia, comertul, industria,
www.digibuc.ro
514 AD1NA BERCIII-DMGHICES01
artele, literele, stiintele, starea claselor sociale, viata popoarelor in toate cauzele
efectele sale, fapte negresit diferite intre ele, dar legate toate prin interesul comun al
individualitätii unei natiuni".
Gr. Tocilescu era singurul arheolog din România, primul invätat român care a
publicat inscriptii grecesti si latinesti i cel dintâi care a intocmit o hartä arheologicd a
Daciei, rezultat al unui vast program de säpdturi in care si-a implicat studentii. Harta,
publicatd in 1900, cuprindea 41 de asezdri romane si 21 asezdri dacice pe care el le-a
identificat prin sondaje arheologice fugitive care constau in atacarea portii principale a
cetätii in scopul descoperirii inscriptiei de fondare a castrului, metodd utilizatá la acea
datä i pe alte limesuri romane din Europa, dar care si-a dovedit limitele si a fost
contestatd de discipoli, in special de Vasile Pârvan. Meritul cercetärilor a fost
recunoscut de Societatea de Arheologie din Paris care, pentru descoperirea monu-
mentului de la Adamclisi, 1-a premiat cu medalia de aur, iar orasul OrMans 1-a
proclamat cetätean al sdu. Importanta activitätii a condus la cooptarea in 1892 de dire
Th. Mommsen, Otto Hirschfeld si Domaszewschi in vederea realizdrii volumului
supliment la Inscriptionesc Orientis et Illyrici Latinae.
Gr. Tocilescu s-a remarcat ca fondator al unor publicatii de specialitate,
precum Revista pentru Istorie, Arheologie si Filologie" ori Tinerimea Românä",
dar si al Societätii Istorice a Studentilor in Litere, obiectivul find acela de a favoriza
aparitia unor materiale valoroase care sa conducd la conturarea unui curent istorico-
arheologic la noi, de a prilejui intâlnirea in cadrul sesiunilor de comunicki a celor
interesati de trecutul patriei, de a incuraja cercetarea locurilor istorice ale României.
Este cunoscut faptul cá profesorul, stimat pentru eruditia i frumusetea prelegerilor
sale, obisnuia in perioada vacantelor sä organizeze impreund cu zeci de studenti
vizite la locurile bätäliilor, monumentelor, ldcasurilor de cult, informându-si
insotitorii in legdturd cu insemndtatea bor.
III. Lucrdri:
Dacia înainte de romani, 1880, 594 p.
Monumentul de la Adamclisi. Trapaeum Traiani, Viena, 1895, 72 p. (in
colaborare).
Nicolae Bálcescu. Viata, timpul operele sale (1819-1852), in Columna",
VII, 1877, p. 49-82.
Monumentele epigrafice i sculpturale ale Muzeului National de Antichitäti,
Bucuresti, 1902-1908, 648 p.
534 de documente isorice slavo-române din Tara Româneascil i Moldova
privitoare la legâturile cu Ardealul 1346-1603, Bucuresti, 1931, 551 p.
IV. Bibliografie:
Apostolescu, N. I., Hasdeu qi Tocilescu, Bucuresti, Institutul de Arte grafice
Carol Göbl, 1913.
Enciclopedia istoriografiei românesti, p. 326-327.
$tefänescu, Stefan, Grigore Tocilescu omul qi opera, in Memoriile sectiei
de stiinte istorice", sectia IV, tom X, 1985.
www.digibuc.ro
Tudor, Dumitru, Gr. Tocilescu ci arheologia Olteniei, in Studii i cercetdri

de istorie veche i arheologie", an W, 1976, tom 27.
Tocilescu, Gr., Cum se scrie la noi istoria, Bucuresti, Tipografia Curtii
regale, 1873.
I. A absolvit Facultatea de Litere i Filosofie a

Universitdtii Bucuresti precum i Institutul de arhi-
visticd, bibliologie i muzeografie din Bucuresti care
funtiona pe ldngd Arhivele Statului.
A colaborat incd din studentie cu lucrdri
bibliografice si de istoria cdrtii, de folclor, de lingvisticd
la reviste precum: Convorbiri Literare", Scriptum",
Hrisovul", Preocupdri Literare", Dacoromania",
Ethnos", Arhivele Olteniei", Gazeta Oltului".
Ca profesor universitar la Facultatea de Filologie
din Bucuresti intre 1954-1969, a contribuit la organi-
zarea procesului didactic, la impunerea domeniului
bibliologic i biblioteconomic in cercetarea i cultura TOMESCU, MIRCEA
romdneascd. (n. 1916
intre 1940-1969 a ocupat urmdtoarele functii; d. 1969, Bucuresti)
bibliotecar la Facultatea de Litere, la ANEF, la Institutul
de Arhivisticd, inspector sef la Directia Bibliotecilor din Ministerul Culturii, director
adjunct al Bibliotecii Centrale de Stat, director al Bibliotecii Centrale Universitare din
Bucuresti (1963-1969), lector si apoi conferentiar la Facultatea de Limba i Literatura
Romând a Universitdtii Bucuresti.
II. Bibliolog, biblioteconom, specialist in domeniile istoriei cdrtii, a biblio-
tecilor si al bibliografiei.
A avut vocatia cercetdrii, aborand probleme de anvergurd, reprezentând
directia istoricd i teoreticd in stiinta romdneascd a cdrtii.
A mers pe drumul deschis de Joan Bianu i Al. Sadi Ionescu.
Prin cercetdrile sale a ilustrat foarte bine termenul de bibliologie generald sau
teoreticd, ca find disciplina care trateazd problemele teoretice comune disciplinelor
bibliologice, functia speciald a cdrtii si a bibliotecii in ansamblu, raporturile bibliologiei
cu celelalte stiinte sociale, ca istoria, psihologia, pedagogia, sociologia etc".
A manifestat interes i pentru bibliografii elabordnd studii i cdrti de referintd
in aceste domenii. Pentru el bibliografia era disciplina care expune metodele de
cunoastere, apreciere, selectare i propagare a cdrtilor, sistematizeazd cunostintele
despre carp i Infdti§eazd metodele de intocmire a cercearilor i listelor bibliografice".
A pus accent deosebit pe functia sociald a cdrtii" dar i pe problemele
editoriale, comerciale si de difuzare a cdrtii".
A colaborat la editarea revistei Scriptum".
www.digibuc.ro
S-a manifestat mereu pentru modernizarea bibliotecilor, pentru introducerea

acolo a notiunii de informatie, a unei viziuni informationale. Avea o viziune
manageriald" extraordinard in ceea ce priveste valorificarea colectiilor, dezvoltarea
tehnologicd a biblioteconomiei si a bibliografiei.
Ca profesor Mircea Tomescu inspira actiuni cu perspective temeinice, bazate
pe cooperare, pe comunicare si apropiere intelectuald.
0 bund parte din cursuri au rdmas in manuscris sub formd de note, dar a stiut
sd construiascd prelegeri instructive atat pentru personalul necalificat din biblioteci,
cat si pentru cel de la nivelul universitar de specialisti ai domeniului.
Privirea lui limpede si pdtrunzdtoare, zambetul subtire, adesea parcà ironic,
pasul rar, gestul cumpdnit, oarecare zgarcenie in vorbd compuneau o identitate pe
care unii o socoteau mai greu de descifrat". (Ion Stoica)
III. Lucrdri:
Index bibliografic al Revistei de Istorie, Arheologie 0 Filologie, 1945.
Manualul bibliotecarului comunal, 1951.
Manualul bibliotecarului sindical, 1952 (in colaborare).
Manualul bibliotecarului ceiminului cultural, 1957.
Calendare romlineoi (1733-1830), 1957.
Reguli pentru descrierea publicatiilor, Bucuresti, 1958 (in colaborare cu
Gh. Pdrnutd si Simona Iancovici).
Bibliologie, in Consultatii de biblioteconomie", 1969.
Istoria cártii romemeqti de la începuturi póná la 1918, Bucuresti, 1969.
IV. Bibliografie:
Berciu-Drdghicescu, Adina, Persona litati, p. 163-168.
Bulutd, Gheorghe, Petrescu, Victor, Galeria bibliologilor romemi, p. 69-71.
Idem, Bibliologie româneasca, p. 64-65.
Stoica, Ion, Mircea Tomescu profesorul (1916-1969), in Studii de
bibliologie si stiinta informdrii", I, 1995, Bucuresti, 1996, p. 153-157.
I. Descendent dintr-o veche familie de mici
) I,
boieri, a urmat liceul la Bucuresti. in 1892 a fost
numit, custode preparator" la Muzeul de Antichitäti,
condus de Grigore Tocilescu. in 1893 a pleacat la
studii in Franta, la Paris si in Germania, la
Universitatea din München, sprijinit de Regele Carol
I, la sfaturile lui Al. Odobescu. Aici a studiat istoria
artei si si-a luat doctoratul in filosofie in 1896. intors
in tard, a demisionat de la Muzeul de antichitdti si a
dorit sd-si continue studiile, plecand in Franta si, din
TZIGARA-SAMURCA$, Al. nou, in Germania la Berlin si München, preocupat
(n. 23 aprilie 1872, Bucure$ti fiind de muzeografie. il are ca indrumdtor pe Wilhelm
d. 1 aprilie 1952, Bucure§ti) von Bode, reformator al muzeelor berlineze.
www.digibuc.ro
Dupd terminarea studiilor a fost numit bibliotecar, apoi director la Fundatia

Universitard Carol I" (1899-1946) si profesor la Catedra de istoria artei si esteticd
la scoala de Arte Frumoase din Bucuresti. A fost apoi profesor universitar de istoria
artelor la Cernduti si la Bucuresti, la Facultatea de Filosofie si Litere, la Catedra de
Istoria Artei.
Membru corespondent al Academiei Romdne din 1938. A participat la
numeroase Congrese si expozitii internationale.
II. Specialist in istoria artei de pe teritoriul Romdniei si in muzeografie.
La 1 octombrie 1906 Al. Tzigara-Samurcas a fost numit director al Muzeului
etnografic, de aria nationalei, artei decorativei qi and industrialá, devenit, in 1915,
Muzeul de arid nationald Carol I". Noul muzeu functiona temporar in clddirea fostei
Monetdrii a statului de pe Soseaua Kiseleff nr. 3, pe locul unde fusese palatul
domnitorului Nicolae Mavrogheni. Documentul de infrintare, semnat de Carol I si
asezat la temelia edificiului, consemna cd acest muzeu era necesar spre a cinsti arta
strdmoseascd cu un addpost vrednic de insemndtatea sa".
incepea o luptd neintreruptd pentru obtinerea din partea autoritätilor a
fondurilor necesare ridicdrii noului local (actualul Muzeu al Tdranului Romdn), la ale
cdriii planuri a colaborat cu arhitectul N. Ghica-Budesti. in acest scop, a scris
numeroase articole in presd, pe care le va strdnge mai tdrziu, in 1936, in cartea sa
Muzeografie româneasca. La 30 iunie 1912 s-a pus piatra fundamentald la clddirea
muzeului. Terminatd in 1941 clddirea in stil neoromdnesc conferea linia unui
adevdrat palat al artei. De la inceput, Al. Tzigara-Samurcas a organizat muzeul pe
baze stiintifice moderne. Achizitiile pe care le-a fdcut au dus la sporirea consi-
derabild a colectiilor, punctul forte fiind expunerea in pavilion a casei lui Antonie
Mogos din Ceauru, jud. Gorj.
in toatd perioada cdt a fost director al Muzeului, Al. Tzigara-Samurcas a depus
o activitate prodigioasd, legatd si de celelalte importante functii pe care le-a implinit:
director al Fundatiei Universitare Carol l" si profesor de Istoria artei si esteticd la
Cernduti si la Bucuresti, la Facultatea de Filosifie si Litere. A scris articole in cele mai
variate domenii, lucrdri de specialitate, intre care Arta Popularg ocupd un loc de
frunte, a tinut conferinte la radio sau la Ateneu, a participat la congrese si expozitii
internationale. Al. Tzigara-Samurcas a devenit un nume de referintd in domeniul care
1-a consacrat, find considerat ctitorul muzeologiei romdnesti. A fost redactor
responsabil al revistei Convorbiri Literare" (1929).
Dupd al doilea rdzboi mondial, autoritdtile comuniste 1-au demis in 1948 de
la conducerea Muzeului. La scurt timp, in 1952, pdrintele Muzeului de la Sosea" se
stingea din viatd bolnav si umilit peste mdsurd.
III. Lucrdri:
Arta în România. Studii critice, Bucuresti, 1909, 260 p.
L'art du people roumain. Apergue historique. Catalog de l'exposition de
Genève, 1925, 119 p.
Izvoade §'i cresteituri ale táranului român, Bucuresti, 1928, 40 p. + 52 pl.
www.digibuc.ro
Muzeografie româneasca, Bucuregi, 1936, 251 p.

IV. Bibliografie:
Berciu-Dräghicescu, Adina, PersonaWilli, p. 169-173
Enciclopedia istoriografiei române,sti, p. 330.
htt://www.wikipedia.ro.
http://www.misiuneacasa.ro/muzeuLtäranului_roman.html
http://www.muzeultaranuluiroman.ro/index.php?page=al-tzigara-samurcas
Tzigara-Samurca§, Al., Biobibliografie, Bucure§ti, Ed. Bibliotecii Centrale
Universitare, 2004, 305 p.
Il I. A urmat studiile secundare la Piatra Neamt §i

Studiile universitare le-a efectuat la Paris,
specializarea la Facultatea de Litere §i Filosofie din Paris
§i Madrid (1857).
Profesor de Istorie §i literaturd romând la
-
Universitatea din Ia§i (1862-1864) §i Bucure§ti (1864
1901); vicepre§edinte al Asociatiei Transilvania (1867);
Nis
ministru al Instructiunii Publice §i al Cultelor (1881
1882); deputat §i senator de Covurlui, apoi de Suceava
(1879). Fondator de §coli §i reviste.
A editat periodicele: Opiniunea" (Paris),
URECHIA, VASILE Instructiunea Pub lied", Zimbrul §i Vulturul", Ateneul
ALEXANDRESCU Roman", Dacia", Buletinul Instructiunii Pub lice",
(n. 27 februarie 1834,
Piatra Neamt, jud. Neamt
Informatiuni Bucure§tene".
d. 22 noiembrie 1901, Membru fondator al Academiei Române (1866);
Bucure§ti) pre§edinte al sectiei literare (1888) §i istorice (1892).
Membru fondator al: Societätii Culturale Ateneul Roman
de la Ia§i (1860) §i Bucure§ti (1865), fondator (1891) §i Pre§edinte al Ligii Culturale
(1893); pre§edinte al Societätii Macedoromâne (1891).
A participat la numeroase congrese internationale de arheologie,
orientalisticd, etnografie §.a. (Copenhaga, Paris, Londra, Roma).
1868 membru corespondent al Academiei spaniole, la Madrid §i al
Institutului Etnografic din Paris.
A infiintat Conservatorul din Ia§i (1861) §i pe cel din Bucure§ti (1864).
A infiintat liceul particular de bdieti Institutul V. A. Urechia" (1871), la
Bucure§ti §i Liceul de bdieti Vasile Alecsandri" la Galati.
Decorat in 1866 cu Legiunea de onoare la Paris §i in 1878 cu ordinul Steaua
României in grad de ofiter.
A colaborat la reviste franceze: Le Constitutionel", La Patrie", Gazette de
France" §.a; la reviste din Principate: Românul" (1863).
www.digibuc.ro
Pregdfit in domeniul istoriei i al literaturii a fost un profesor universitar

strdlucit timp de 44 de ani §i decan al Facultätii de Litere §i Filosofie al Universitätii
Bucure§ti (1897-1898).
II. Personalitate complexd a culturii române§ti cu contributii in numeroase
domenii: istorie, literaturd, publicisticd, bibliologie, muzeologie. Pasionat bibliofil §i
colectionar, ctitor de biblioteci, muzee, societäti literare, §coli, editor. Donator de
cdrti, de o generozitate ie§itd din comun.
Autor de lucrdri de istorie, piese de teatru, versuri, schite, articole. Ca istoric
§i orn de presd a sustinut *i a pregait evenimentele de la 1918.
Un loc aparte II ocupd activitatea sa din domeniul bibliologiei i
rnuzeografiei, cuno§tinte dobândite pe parcursul cdldtoriilor sale prin Europa când a
cercetat in numeroase arhive, biblioteci §i muzee.
Conceptia sa privind menirea cdrtii §i a bibliotecii si-a expus-o in 1864 când a
redactat Regulamentul bibliotecii publice din Bucure§ti. Dar §i cu prilejul infiintdrii
diferitelor institutii de invdtdmânt. Vedea in carte cea mai bund armd Impotriva
ignorantei: Cartea este §i dânsa arma puternicd. La lumina §i la invdtdtura cdrtii se
de§teaptd con§tiinta nationald (...); cdrtile nu sunt fdcute pentru anume orn, ci pentru
toti deodatd, cd, precum vdzduhul nu-1 inchide omul numai pentru sine, ci din el
trdiesc cu totii, a§a §i de carte, cade-se a impdrtd§i tot neamul românesc".
infiintarea bibliotecii de la Galati, care-i va purta numele, reprezintd
materializarea conceptiei bibliologice a lui V. A. Urechia.
in anul 1889 a decis sa fondeze in ora§ul Galati o bibliotecd publicd prin
donatia ce urma sd o facä din propria bibliotecd, care era, la acea vreme, una din
marile biblioteci din Principatele Române.
in scrisoarea adresatd ministrului Cultelor §i Instructiunii Publice,
C. Boerescu, V. A. Urechia mdrturisea cd acele 3000-3500 de volume pe care le
doneazd, din care naulte de o raritate extremr, reprezintd tot avutul meu strâns in
34 de ani de muncd". Evaluarea nu era exactd. Donatia sa a fost mult mai mare.
Donatia lui V. A. Urechia a cuprins 5126 volume, 179 manuscrise, 150
stampe, 27 atlase §i hdrti §i 66 foi volante. Donatia era impresionantd prin continutul
§i valoarea pieselor. in deceniul urmdtor va mai dona 6000 de volume.
Biblioteca a fost inauguratd pentru public la 11 noiembrie 1890 in clddirea
liceului Vasile Alecsandri", fondat tot de V. A. Urechia, la Galati.
III. Lucrdri:
Cataloage: ,5'coale1e sátegi din Romemia. Istoricul lor de la 1830-1867. Cu
anexarea tuturor documentelor relative la chestiune, Bucure§ti, 1868,134 p.
Arhimandritul Vartolomei Mázáreanul (1720-1780). Schifil biograficei 0
bibliograficil, Bucure§ti, 1884,51 p.
Miron, Costin, Opere complete, 2 vol., Bucure§ti, 1886-1888; I 800 p; II 656 p.
Istoria romemilor. Curs fdcut la Facultatea de Litere din Bucure§ti dupd
documente inedite, 14 vol., Bucure§ti, 1891-1902.
www.digibuc.ro
520 ADINA BERCIU-DRÄGHICESCV
Istoria §colilor de la 1800-1864. Cu o scurtd introducere cuprinzând note din

istoria culturii nationale anterioare secolului al XIX-lea si cu numeroase facsimile de
documente, autografe; 4 vol., Bucuresti, 1892-1901.
Cuvânt inaugural. in: Buletinul Fundatiei Urechia", an. I, Bucuresti, 1901.
Catalogul general al ceirtilor, I vol. + 3 supl. 1901.
Catalogul Stampelor, 2 vol. 1901.
IV. Bibliografie:
Berciu-Dräghicescu, Adina, Personaliteiri, p. 175-191.
Goia, Vistian, V. A. Urechia, Bucuresti, 1979.
Herghelegiu, Larisa, Contributiile lui V. A. Urechia in domeniul bibliologiei
ci muzeologiei, in Buletinul Colegiului universitar de Administratie si Secretariat,
arhivistick biblioteconomie, biroticd", I, Bucuresti, 2001, p. 25-45.
Iordan, Al., Bibliografia scrierilor lui V. A. Urechia, Bucuresti, 1942,63 p.
Märuntelu, Ion, Codreanu, Sorina, Carapcea, V., Cartea strainä veche ( 1472
1700), in Biblioteca V. A. Urechia, Catalog, Galati, 1973.
Oprea, Nedelcu, Biblioteca Publicei in Galati: 100 de ani de existentä, in vol.
100 de ani de la infiintarea primei biblioteci publice din judetul Galati, volum
jubiliar, Galati, 1974, p. 37-41.
Pältânea, Paul, Istoria oraplui Galati, de la origini pânei In 1918, Galati, 1995.
Pältânea, P., V. A. Urechia qi Daco-Romanica, in Buletinul Fundatiei
Urechia", Galati, nr. 1,1990, p. 9.
www.bvan.ro (accesat in ianuarie 2013).
http.//www.ibaicu.extractpages.com/libraries2.html (accesat in ianuarie 2013).
I. Originar din Moscopole (Albania), vechi

centru aromânesc, a venit la Bucuresti unde a
urmat Scoala Normald Superioard unde a fost
elevul lui Alexandru Odobescu. S-a inscris apoi la
Facultatea de Litere si Filosofie din Bucuresti, pe
care a absolvit-o in 1895. Imediat a plecat la Paris,
la specializare in filologie clasica (1895-1896). De
aici a plecat apoi la Göttingen si Berlin, conti-
nuându-si specializarea si studiile doctorale. in
1910 si-a sustinut teza de doctorat la Berlin. A
functionat ca profesor la Seminarul Central
Universitar a fost, apoi, docent de limbi greco-
orientale la Facultatea de Litere si Filosofie din
VALAORI, IULIU Bucuresti, conferentiar (1908-1912), conferentiar
(n. 5 august 1867, titular (1912-1919) si apoi profesor titular al
Moscopole (Albania) Catedrei de Filologie comparatä de limbi greco-
d. 14 otombrie 1936, Bucure§ti) latinä din 1919 si pand s-a pensionat. Paralel a
www.digibuc.ro
detinut i alte functii in Ministerul Instructiei Cultelor i Artelor, printre care aceea
de Secretar general (1918-1936) si aceea de Subsecretar de Stat din 1936.
in satul Nisipari, cu populatie preponderent aromând, comuna Castelu, judetul
Constanta functioneazd Scoala gimnaziald, clasele IVITE care îi poartd numele.
II. Ca lingvist i filolog este autorul unei ample sinteze consacrate
elementelor lingvistice indo-europene. Are contributii i in domeniul foneticii
grecesti. Este considerat un reprezentant de searnd al romanitdtii balcanice; specialist
in filologie comparatd; bizantinist, romanist.
III. Lucrdri:
Caracterul limbii greceVi ci ideile striline culturii helenice in Noul
Testament, Bucuresti, 1904.
Limba greaca. Carte de cetire ci exercitii, clasa 1H si IV, Bucuresti, 1909,87 p.
IV. Bibliografie:
Pippidi, Andrei, laráqi o case"' de profesor. SOS Bucureoi, Dilema Veche",
n. 300/12-18 noiembrie 2009, accesibil la adresa: http://dilemavecheso/sectiundieri-
cu-vedere-spre-azi/articolliarasi-o-casa-de-profesor (accesat in ianuarie 2013).
Popescu Spineni, Marin, op. cit., p. 140-141.
îi
I. Liceul V. face la Bucuresti i completeazd
studiile frecventând cursurile Facultdtii de Filologie a
Universitätii din Bucuresti. intre 1951-1952 a fost
preparator i apoi cercetätor stiintific la Institutul de
Lingvisticd si la Centrul de Cercetdri Fonetice
Dialectale din Bucuresti, ambele afiliate Academiei L.2._
Romdne. A obtinut titlul de doctor in filologie in 1956,
cu teza Accentul in limba romemil, inclusd ulterior intr-
una din cdrtile sale. in 1968 a fost numit asistent la
Facultatea de Limba i Literatura Romând a
Universitdtii din Bucuresti. Aici a urcat treptele
universitare, devenind profesor in 1970. intre 1964
1965 si 1970-1971 a fost visiting professor la
universitätile din Chicago si Boston. Dupd VASILIU, EMANUEL
evenimentele din 1989, intre 1990-1992, a fost decan (n. 7 septembrie 1929,
al Faculatii de Litere a Universitdtii Bucuresti. Din Chi§indu (Rep. Moldova)
1990 pand la sfdrsitul vietii a fost director al d. 19 august 2001, Bucure.§ti)
Institutului de Foneticd i Dialectologie Al. Rosetti"
al Academiei Romdne (fostul Centru de Cercetdri Fonetice i Dialectale). in 1991 a
fost ales membru corespondent al Academiei Romdne, iar in 1992 a devenit membru
titular. A fost membru al mai multor societki romdne de lingvisticd, al Asociatiei
internationale de stiinte fonetice, al Societdtii europene de lingvisticd si al Societkii
europene de culturd; a obtinut mai multe premii.
www.digibuc.ro
II. Activitatea sa stiintificd a fost intotdeauna mobilizatä de cäutäri filosofice

guvernatd de rigori teoretice respectate cu sfintenie, poate ca niciun alt teoretician
roman al limbii de pand la el. Studiile sale au avut ca obiect fonologia, gramatica
(preponderent sintaxa), semantica i teoria textului. Personalitatea stiintificd a lui
Em. Vasiliu era armonios structuratä intre inclinatia filosofico-teoreticä si cea
aplicativd, teoreticianul i filosoful erau dublati de un experimentator al faptelor limbii.
Emanuel Vasiliu a fost lingvistul care a crezut in puterea explicativä mare pe care ti-o
dà utilizarea statornicä a metodelor moderne i, intr-o perioadä istoricd care devenea
tot mai inchisä, el a participat la bataliile modernitätii i, in ceea ce Il priveste, le-a
castigat (Rodica Zafiu 2001).
III. Lucrdri:
Matematicei ci fonologie. Teoria grafelor ci consonantismul limbii române,
in Foneticd si dialectologie", 1961 (in colaborare cu Solomon Marcus).
Fonologia limbii române, Bucuresti, Ed. Stiintifick 1965.
Fonologia istoricá a dialectelor dacoromâne, Bucuresti, Ed. Academiei, 1968.
Sintaxa transformapionald a limbii române, Bucuresti, Ed. Univers, 1969;
publicatä in englezä sub titlul The transformational syntax of Romanian, Haga,
Editura Mouton, 1972 (In colaborare cu Sanda Golopentia-Eretescu).
Elemente de teorie semanticä a limbilor naturale, Bucuresti, Ed. Aca-
demiei, 1970.
Outline of a semantic theory of Kernel sentences, Haga, Ed. Mouton, 1972.
Preliminarii logice la semantica frazei, Bucuresti, Ed. Stiintificd i Enci-
clopedicd, 1978.
Scrierea limbii române in raport cu fonetica ci fonologia, Ed. Universitätii
din Bucuresti, 1979.
Sens, adevär analitic, cunoastere, Bucuresti, Ed. Stiintificd i Enciclopedicd, 1984.
Limba romând In secolele al XII-lea al XV-lea. Foneticá. Fonologie. Grama-
Universitatea din Bucuresti, 1986 (in colaborare cu Liliana Ionescu-Ruxändoiu).
Introducere In teoria textului, Bucuresti, Ed. Stiintificd i Enciclopedicä, 1990.
Introducere In teoria limbii, Bucuresti, Ed. Academiei Romane, 1992.
Elemente de filosofie a limbajului, Bucuresti, Ed. Academiei Romane, 1995.
IV. Bibliografie:
Jordan, Iorgu (coord.), Istoria lingvisticii românesti, Bucuresti, Ed. Stiintificd
Enciclopedia 1978.
Saramandu, Nicolae, In memoriam Emanuel Vasiliu,
http ://web. archive. org/web/20070928155855/http ://www.lingv.ro/memoriam.htm#va
siliu (accesat in februarie 2013).
Zafiu, Rodica, Emanuel Vasiliu, in Romania literard", nr. 34;
http://www.romlit.ro/emanuel_vasiliu (accesat in februarie 2013).
(Conf. univ. dr. Ariadna $tefänescu)
www.digibuc.ro
150 DE ANI DE INVATAMANT FILOLOGIC ROMANESC -TRADIVE SI VALOARE - 1863-2013 523
I. A urmat §coala primal% la Ia§i 0 Craiova,

apoi gimnaziul 0 liceul la Craiova, Pite§ti 0
Bucure§ti.
A frecventat cursurile Facultdtii de Litere 0
Filosofie din Bucure§ti pe care a absolvit-o in 1908.
Aici i-a avut ca profesori pe Titu Maiorescu 0
Simion Mehedinti de care a fost profund influentat.
Specializarea a fdcut-o la Paris 0 Berlin.
La Berlin, la Biblioteca Regald a descoperit
Harta Ruseascd a Tdrilor Romane din 1835, iar la
Paris, la Biblioteca Nationald a descoperit Harta
Moldovei realizatd de Dimitrie Cantemir §i anexatd la
lucrarea Descriptio Moldaviae din 1715. VÂLSAN, GEORGE
Si-a sustinut doctoratul in 1915 cu teza (n. 21 ianuarie 1885,
Câmpia Romema, lucrare fundamentald in literatura Bucure§ti
de specia-litate §i care 1-a consacrat ca savant la d. 6 august 1935, Agigea,
jud. Constanta)
numai 30 de ani.
A fost profesor la Universitatea din Ia§i (1916-1919) §i Cluj (1919-1929)
unde a infiintat o Scoald de geografie 0 o publicatie a acesteia.
in 1929 a fost solicitat ca profesor la Facultatea de Litere din Bucure§ti, unde
a functionat pand in 1935.
in 1920 a devenit membru al Academiei Romane.
Dupd ce a absolvit facultatea, a fost numit ca profesor la liceul din Targu Jiu,
dar imediat a fost solicitat la Seminarul Pedagogic Universitar din Bucure§ti.
Ulterior, a obtinut o bursa* §i a plecat la Berlin §i apoi la Paris pentru continuarea
studiilor §i sustinerea doctoratului.
A participat, reprezentand Romania, la diverse congrese internationale de
geografie.
II. Geograf, etnograf §i savant de reputatie mondiald s-a ocupat de o paletd
foarte largd de probleme de la geografie generald pand la biogeografie §i etnografie.
A conceput geografia ca o §tiintd a marilor ansambluri teritoriale".
Este intemeietorul geomorfologiei moderne in Romania §i al etnografiei
moderne, preconizand cercetdri etnografice de teren dar neomitand muzeele.
A desfd§urat o bogatd activitate de cercetare concretizatd in peste 180 de lucrdri.
Este socotit fondator in geografia fizicd romaneascd.
Ca profesor a militat pentru un invdtdmant activ, in toate compartimentele, in
care, sala de curs §i cea de seminar sd fie un laborator", lectia o convorbire" §i
activitatea studentilor o colaborare cu profesorul pentru aflarea adevarului".
www.digibuc.ro
Profesorul este un ldmuritor in cursurile sale, un indrumdtor la lucrdri

practice, un sfdtuitor la care alergi cdnd te-ai incurcat in cercetarea proprie sau cdnd
ai nevoie de o orientare noud".
Prelegerile sale erau pregdtite cu atentie cu pasiune si talent, bogate in
continut
A predat prima oara in Facultatea de Litere din Bucuresti, cursuri de Geografie
fizicd i Biogeografie.
Este intemeietorul teoriei geografice si a geomorfologiei romdnesti.
A avut o colaborare deosebitä cu studentii sdi in care avea mare incredere
adresdndu-li-se astfel: Bine ai venit tinerete, nddejdea viitorului nostru"; SA*
indreptati tot ceea ce se va dovedi gresit in munca noastrd".
A fost un cercetdtor riguros, un educator si un artist".
Lucrdrile sale pot fi citite de orice orn de culturd ele avand un stil deosebit.
Numele sdu rdmâne legat de o problernd fundarnentald din geografia
romdneascd, de originea i geomorfologia Cdmpiei Rorndne.
III. Lucrdri:
Asupra trecerii Duncrrii prin Portile de Fier, Bucuresti.
Valle, originea evolulia lor, Bucuresti.
Geneza evolutia Deltei Dunárii, Bucuresti.
Litoralul Márii Negre, Bucuresti.
De la românii din Serbia, Bucuresti, 1913 (in colaborare cu George Giuglea).
Câmpia Romând. Contributiuni de geografie fizicá. Tezd de doctorat,
Bucuresti, 1916.
Cursuri:
Geografie fizica, Bucuresti.
Biogeografie, Bucuresti.
Temelia Bucurestiului, Bucuresti,1909.
Menirea etnografiei in România, Cluj, 1924.
Harta Moldovei de Dimitrie Cantemir, Bucuresti, 1926.
0 stiintä nouir: etnografie, Cluj, 1927.
Pamântul românesc frumusetile lui, prefatd de Emanoil Bucuta, Bucuresti,
1940 (postumd).
IV. Bibliografie:
Nastasd, Lucian, Intimitatea amfiteatrelor. Ipostaze din viata privatei a
universitarilor literari" 1864-1948, Cluj-Napoca, Ed. Limes, 2010, p. 338-339.
http://ro.wikipedia.org/wikilgeorge_vaslan (accesat in ianuarie 2013).
istoriiregasite.wordpress.com/2012/10/28/drama-lui-george-valsanffimore-25659
www.crispedia.ro/George_valsan (accesat in ianuarie 2013).
www.digibuc.ro
I. in anul 1915 s-a inscris ca student la Facultatea

de Filosofie si Drept din Bucuresti. Ulterior a obtinut titlul
de doctor in filosofie al Universitatii din Tübingen. in
perioada de doctorat a purtat o corespondenta sustinutd,
punctatd de intalniri amicale, cu prietenul sail din liceu,
poetul Ion Barbu, care studia matematica la Göttingen.
Creatia lui a acoperit exact patru decenii: de la aparitia in
1924, in germand, a volumului de debut, totodata si primul
sail studiu de esteticd, valorificare a tezei sale de doctorat
sustinuta la Facultatea de Filosofie Eberhard Karl a
Universitatii din Tübingen, (in noiembrie 1923), Das
Wertungsproblem in Schillers Poetik. Ober naive und
sentimentalische Dichtung (Problema valorizarii in poetica
lui Schiller) si pdria la volumul aparut postum Arghezi, VIANU, TUDOR
poet al omului, purtand subtitlul Cdntare Omului" (n. 27 decembrie 1897,
(explordnd un domeniu al literaturii comparate), ultimul Giurgiu, jud. Giurgiu
d. 21 mai 1964, Bucure*ti)
sdu studiu antum, intrat la tipar chiar in ziva disparitiei
autorului §i apdrut dupd putin timp, la inceputul verii
anului 1964. Teza de doctorat a fost laudata de Lucian Blaga, cu care Vianu era coleg
in paginile revistei Gdndirea", mai ales pentru trimiterile permanente le
expresionismul german, de care Lucian Blaga insusi era puternic influentat in epoca.
II. Revine in tard in anul 1924 §i a devenit suplinitor la Facultatea de
Filosofie §i Litere din Bucure§ti. Teza de doctorat ii apare in limba germana sub titlul
Das Wertungsproblem in Schillers Poetik. Teza a fost tradusa §i publicatd in volumul
al §aptelea din seria Opere. in anul 1925 a publicat cloud volume, Dualismul artei si
Fragmente moderne. in anul 1927 a devenit docent in estetica. Apare in forma
litografiatä cursul de Esteticei generalá. Abia in anul 1930 a ocupat postul de
conferentiar definitiv la Facultatea de Litere a Universitätii din Bucuresti. Tot in
acest an publica studiul Poezia lui Eminescu unde erau evidentiate in special
izvoarele antice si cele germane, cu accent special pe influenta filosofiei lui Arthur
Schopenhauer. in 1945 a fost directorul Teatrului National din Bucure§ti.
Dupa reforma" invätämantului din 1948 a fost scos de la Catedra de Esteticd
§i preia cursul de Istoriea literaturii universale, devenind un precursor al compa-
ratismului literar de la Facultatea de Litere a Universitatii din Bucuresti. intre 1946
§i 1947 a fost ambasador al Romaniei la Belgrad si a fost criticat pentru unele
concesii pe care le-ar fi facut noului regim. Anul 1952 1-a surprins in afara Facultatii,
devenit simplu cercetator la Institutul de Lingvisticd, lucrand la Dic pionarul limbii
române moderne si la Dictionarul limbii poetice a lui Mihai Eminescu.
Dupd 1955 a fost reintegrat in mediul academic universitar si s-a dedicat
redactarii unor studii, micro-monografii despre Cervantes, Shakespeare, Camoes,
Voltaire, Goethe, F. M. Dostoievski, Stendhal, Odobescu.
www.digibuc.ro
Este considerat fondatorul scolii de stilisticd la Facultatea de Litere din Bucuresti

si initiator al Catedrei de literaturd universald, pe care a condus-o pand in 1964.
ILL Lucedri:
Dualismul artei, Bucuresti, 1925.
Poezia lui Eminescu, Bucuresti, 1930.
Arta ifrumosul, Bucuresti,1931.
Arta prozatorilor români, Bucuresti,1932.
Idealul clasic al omului, Bucuresti, 1934.
Estetica, 2 volume, Bucuresti, 1934-1936.
Filosofie poezie, Bucuresti, 1937.
Introducere In teoria valorilor, Bucuresti, 1942.
Istoria literaturii române moderne in colaborare cu Serban Cioculescu si
Vladimir Streinu, Bucuresti, 1944.
Filosofia culturii, Bucuresti,1945.
Probleme de stil si arta literara, Bucuresti, 1955.
Cervantes, Bucuresti, 1955.
Racine, Bucuresti, 1955.
Voltaire, Bucuresti, 1955.
Literaturd universala si literatura nationala, Bucuresti, 1956.
Problemele metaforei si alte studii de stilistica, Bucuresti,1957.
F. M. Dostoievski, Bucuresti, 1957.
Versuri, Bucuresti, 1957.
Ideile lui Stendhal, Bucuresti, 1959.
Alexandru Odobescu, monografie ,Bucuresti, 1960.
Studii de literaturä universala ci comparata, Bucuresti,1960.
Schiller, Bucuresti, 1961.
Jurnal, Bucuresti,1961, ed. a II-a, 1970.
Dicpionar de maxime comentat, Bucuresti, 1962.
Arghezi, poet al omului, Bucuresti,1964.
Despre stil arta literara, Bucuresti, 1965.
Studii de literatura românei, Bucuresti, 1965.
Postume, Bucuresti, 1966.
Studii de stilistica, Bucuresti, 1968.
Scriitori români, vol. I-HI, Bucuresti, 1970-1971.
Scriitori români din secolul XX, Bucuresti,1979.
IV. Bibliografie:
Biberi, Ion, Tudor Vianu, Bucuresti, Ed. pentru Literaturd, 1966.
Tudor Vianu. Biobibliografie, Bucuresti, Biblioteca Centrald Universitarä, 1967.
Cdlinescu, Matei, Ion Vianu, Amintiri In dialog, editia a treia, Iai, Polirom 2005.
Ganä, George, Tudor Vianu i lumea culturii, Bucuresti, Ed. Minerva, 1998.
Grigorescu, Dan, Istoria unei generapi pierdute: expresionistii, Bucuresti,
Ed. Eminescu, 1980.
Lungu, Vasile, Viata lui Tudor Vianu, Bucuresti, Ed. Minerva, 1997.
www.digibuc.ro
Lungu, Vasile, Opera lui Tudor Vianu, Bucuresti, Ed. Eminescu, 1999.
Marcea, Pompiliu, Tabel cronologic" in Tudor Vianu, Scriitori romemi, vol.
I, Bucuresti, Ed. Minerva, 1970.
Moangd, Emil, Tudor Vianu En constiinta criticii, Bucuresti, Ed. Floarea
Darurilor, 1997.
Pascadi, Ion, Estetica lui Tudor Vianu, Bucuresti, Ed. Stiintificd, 1968.
Podgoreanu, Traian, Umanismul lui Tudor Vianu, Bucuresti, Ed. Cartea
Romaneascd, 1973.
Tafdlungd, Ecaterina, Tudor Vianu, Bucuresti, Ed. Cartea Romaneascd, 1984.
Vaida, Petru, Opera filosoficei a lui Tudor Vianu, Bucuresti, Ed. Enciclo-
pedicd, 2004.
Zalis, Henri, Tudor Vianu apropieri, delimitári, convergente, Bucuresti,
Ed. Minerva, 1993.
Zalis, Henri, Tudor Vianu, Bucuresti, Ed. Recif, 1997.
Zalis, Henri, Viata lui Tudor Vianu. 0 biografie intelectualei, Bucuresti,
Ed. Atlas, 1997.
ro.wikipedia.org/wikilTudor_Vianu
www.romlit.ro/ Tudor_Vianu
I. Clasele primare le-a absolvit in Bucuresti;

gimnaziul la Iasi i Tecuci iar liceul la Galati si
Bucuresti.
in 1921 s-a inscris la Facultatea de Filo-
sofie i Litere i la Facultatea de Drept din
Bucuresti.
in 1925 a obtinut licenta in Drept i in
Filosofie. A fost un membru remarcabil al Asociatiei
Studentilor Crestini din Romania (A.S.C.R.).
in toamna aceluias an a plecat la Paris
urmärind sd-si sustind un doctorat in drept i un
altul in sociologie, dar vremurile nu i-au permis sd
Ii definitiveze studiile.
Din 1929 a fost asistent onorific la Catedra VULCANESCU, MIRCEA
profesorului Dimitrie Gusti, la Facultatea de (n.3 martie 1904, Bucure§ti
Filosofie i Litere din Bucuresti. Apoi a fost d. 28 octombrie 1952, Aiud,
profesor de economie politicO i tiinte juridice la jud. Alba)
Scoala de Asistentä Sociald, pand in 1935.
A colaborat intens la reviste de dreapta Gandirea" i Cuvantul" din 1927
pand in 1933.
A sustinut comunicdri la Asociatia culturald Criterion din 1931.
A colaborat la reviste precum: Viata Universitard", Realitatea Ilustratd",
Ultima Ord", Pan", Azi", Prezentul", Convorbiri Literare", Floarea de Foc",
www.digibuc.ro
Izvoare de filosofie", Index", Dreapta", Familia", Cuvant Studentesc", Ideea

Romaneascd" s. a.
A ocupat diverse posturi in administratia nationald: Director General al
Vämilor, Director al Datoriei Publice, director al Casei Autonome de Finante si
Amortizare, Presedinte al Casei Autonome a Fondului Apärdrii Nationale,
Subsecretar de Stat la Ministerul de Finante.
Arestat in 1946, a fost condamnat sub acuzatia de criminal de rdzboi" la opt
ani de temnitä grea si inchis la Vdcdresti, Jilava si Aiud unde In urma tratamentului
inuman la care a fost supus a murit pe 28 octombrie 1952. Avea numai 48 de ani.
IL Spirit enciclopedic, filosof, finantist de exceptie, scriitor, publicist, teolog.
Autor a numeroase studii si articole de filosofie si sociologie, a fost puternic
influentat de Dimitrie Gusti si Nae Ionescu.
Din studentie a luat parte la campaniile etnografice ale lui D. Gusti. A
continuat cercetärile inaintasilor sdi, in spatiul satului romanesc si in cel existential al
constiintei.
III. Teoria qi sociologia vietii economice. Prolegomene la studiul morfologiei
economice a unui sat, Bucuresti, 1932.
fn ceasul al 11-lea, Bucuresti,1932.
Cele cloud Românii, Bucuresti,1932.
Gospodaria fáráneascá $'i cooperafia, Bucuresti,1933.
D. Gusti ,si qcoala sociologicá de la Bucuregi, Bucuresti, Institutul Social
Roman, 1937; reeditare, Bucuresti, Edit. Eminescu, 1998.
Räzboiul pentru Entregirea neamului, Bucuresti,1938.
Infirt4area socialâ a douâ judge, Bucuresti,1938.
Dimensiunea româneasdi a existentei, Bucuresti,1943.
Cat-re fiinta spiritualitátii româneqti, Bucuresti, Ed. Eminescu, 1996.
Bunul Dumnezeu cotidian: studii despre religie, ed. Marin Diaconu,
Bucuresti, Humanitas, 2004.
Chipuri spirituale. Prolegomene sociologice, ed. Marin Diaconu, Bucuresti,
Ed. Fundatiei Nationale pentru Stiintä si Artä, 2005.
IV. Bibliografie:
Baias, Ionut, Sfintii inchisorilor. Mircea Vulcanescu: Ser nu ne uitati. (accesat
in februarie 2013).
http://www.hotnews.ro//stiri-arhiva-1045085-serial-sfintii-mircea-
vulcanescu-nu-razbunati.htm. (accesat in februarie 2013).
Dandanache, Teodor, Mircea Vulcânescu En Universul credinlei, accesat la adresa:
http://www.crestinortodox.ro/diverse/mircea-vulcanescu-125861html#mesaj-forum
http://documentaee.agerpre.ro/guverne.php?i=75 (accesat in februarie 2013).
ro.wikipedia.org/wiki/Mircea_Vulcänescu (accesat in februarie 2013).
www.digibuc.ro
CAPITOLUL VIII
PROFESORI I DISCIPOLI. MARTURII I MEMORII
1
Despre Fundatia Universitard Carol I" .
Profesorul C. Dimitrescu-Ia§i: Fundatia este un institut superior de culturd.
Ea trebuie sä inmulteascd bogdtia nationald cu suma de adevdruri ce reprezintd
fireasca dezvoltare a unui popor §i mai cu seamd participarea lui la problema cea mai
mare a mersului inainte al §tiintei".
N. Iorga: La Fundatie am petrecut lungi ore de lucru pläcut... Se lucreazd cu
avant in aceste sàli largi, Mahe, bine aerisite, in lini§te adancd §i solemnd".
Acad. G. Oprescu: Doud erau institutiile unde puteam sä ne completdm
cuno§tintele, atat in legdturd cu lucrdrile de seminar, cat §i cele pentru cultura
generald Biblioteca Fundatiei §i cea a Academiei"
(Apud Biblioteca Centralei Universitarei din Bucureqti. Scurt istoric (1895
1970), Bucuresti, Ed. Universitdtii din Bucure§ti, 1970, p. 89-90)
2
N. Georgescu-Tistu, fost bibliotecar la Facultatea de Filosofie §i Litere timp
de 10 ani, profesor al Facultätii de Litere, titularul cursului de Bibliologie §i biblio-
r
teconomie, despre Biblioteca Fundatiei Carol §i despre Biblioteca Facultdtii:
Acum o jumdtate de secol §i mai bine, generatia mea de tineri care incerca sä
facd studii universitare in Bucure§ti, nu dispunea de suficiente biblioteci. in ultimele
clase de liceu, cand setea de culturd depd§ea cadrele §colare prea stramte cu toate
manualele §i bibliotecile lor, centrale sau pe clase, ajutor ne mai dddea sala
invarfoiatd de cdrti §i cu intrarea liberd deschisd spre strada Enei de marea librdrie de
atunci, Socec.
Biblioteca Academiei era numai pentru speciali§ti formati, mai ales in istorie
§i limba romand; studentilor dornici s-o frecventeze, nu le era permis accesul, in
orice caz nu celor din anii unu §i doi. Prin exceptie §i mari greutdti, cdpdtau permise
doar cativa studenti stdruitori din anul al treilea incolo, iar in cataloage n-aveau voie
sd caute singuri, ci numai sd-§i exprime dorintele unui bibliotecar de serviciu, adicd
prin intermediar. E drept insd cd, unii dintre ace§tia, mai ales Corina Ionescu, se
trudeau cu bundvointd sä afle §i sa-ti pund la indemand cartea doritd.
Dar, pe aceea§i cale a Victoriei functiona din ce in ce mai organizat
Biblioteca Fundatiei din initiativd particulard cu fonduri provenite tot de la
Stat). Aici puteai pdtrunde numai pe baza artii de student. Sdlile erau spatioase §i
www.digibuc.ro
larg luminate prin ferestre uriase care mutau induntru toatd limpezimea cerului de
afard. in loc de mese pretentioase, simple pupitre netede si practice, de obicei pentru
cloud locuri de lucru. Desi masa de cititori era formatd exclusiv din tineri studenti,
domnea peste tot liniste prielnicd studiului i reculegerii. Se vorbea arar i pe soptite;
putinii pasi pe säli duceau la cataloage cu acces liber in aceleasi incdperi sau pe
coridorul de intrare imediat vecin. Custozii (filosoful Mircea Florian sau altul) ne
stäteau la indemând, gata sà ne dea indrumdri, iar volumele cerute sau restituite se
duceau la depozitele lor sau veneau de acolo färä zgomot, pe macarale electrice
ascunse in ziduri.
intre cei care citeau mai asiduu, zdream pe Scarlat Struteanu, Emilian
Constantinescu, Tudor Vianu, D. I. Suchianu, Mihai Ralea, cei doi din urmd ceva
mai neastâmpdrati decât ceilalti, 1-orà insd a tulbura mediul, care-si impunea parea de
la sine linistea necesard studiului.
Profesorii citeau in altd sald a lor, capitonatd pe toti peretii cu cdrti, iar in
jurul mesei lungi si late cu fotolii largi i comode.
intre 1928-1938 am functionat i eu, prin bundvointa lui Joan Bianu, atunci
decan al Faculatii de Litere, ca bibliotecar al acestei Facultati. Conduceam
biblioteca centrald a ei, in care Bianu adunase cdrti ale Facultdtii, ldsând putine
biblioteci de seminarii, care si ele au intrat mai târziu intr-o retea unicd de
cataloage. Multi confundau aceastd bibliotecd fondatd de Bianu si care indeplinea,
de fapt, unele atributii generale, precum raporturile cu strdindtatea, cu Biblioteca
Fundatiei, pând când in regimul socialist a devenit oficial Biblioteca centrald a
Universitdti din Bucuresti.
Legdtura intre toate bibliotecile universitare a devenit mai strânsd, de când
am deschis pe lângd seminarul meu de bibliologie un Cerc literar sdptdmânal de
comunicdri i discutii pe teme de specialitate. Aceasta a avut de la inceput ca secretar
pe Mircea Tomescu, unul din cei mai harnici i priceputi studenti ai mei. Când el a
ajuns director al Bibliotecii centrale universitare din Bucuresti, iar eu mà
pensionasem, a redeschis Cercul bibliologic, care functioneazd i astdzi.
La consfdtuirile Bibliotecii Universitätii am luat de multe ori parte ca delegat
al Facultätii de Litere i eram chemat la unele sdrbdtori colegiale, cum a fost cu
prilejul omagierii poetului St. O. Iosif, fost custode al Bibliotecii"
(Apud Biblioteca Centralä Universitarei din Bucuregi. Scurt istoric. 1895-
1970, p. 90-91).
3
Constantin Georgiade, absolvent al Facultdtii de Litere din Bucuresti, Il evocd
intr-un portret inedit pe Constantin Rddulescu-Motru, ca animator si initiator de
biblioteci universitare:
intre anii 1894-1898, C. Rddulescu-Motru dupd intoarcerea sa din
Germania, unde Ii luase doctoratul in filosofie a fost bibliotecar al Bibliotecii
Fundatiei Universitare, astäzi Biblioteca Centrald Universitard. Munca depusd pentru
www.digibuc.ro
prima organizare §i inzestrare cu cdrti a acestei importante institutiuni de culturd n-a

rdmas färd influentd asupra activitdtii sale didactice §i §tiintifice, desfd§urate câtiva
ani mai târziu la Universitatea din Bucure*ti.
intr-un studiu mai vechi, publicat de Rddulescu-Motru in colectia sa Studii
Filosofice" sub titlul Organizarea rationale"' a Universitätii (1906-1907, vol. VI
VID, el aträgea atentia cd, una din cauzele principale ale nemultumirilor studente§ti
din acea vreme se datora faptului cd studentii diferitelor facultdti nu aveau asigurate
§i create bune conditiuni §i instrumente de studiu, in concordantd cu nkuintele,
nevoile lor intelectuale §i progresele §tiintelor contemporane. Ace§tia, ca §i profesorii
lor, aveau nevoie de mai multe laboratoare i biblioteci decât cele existente.
De aceea, era de pdrere cd, o adevdratd organizare rationald a Universitätii nu
se putea face decât pe baza inzestrdrii sale cu laboratoare §i cu biblioteci anexe, in
care studentii sd-§i dezvolte aptitudinile §i indemânarea experientelor §i, totodatd,
sdli imbogdteascd paralel §i cuno§tintele de specialitate.
infiintarea de laboratoare §i biblioteci avea sd stimuleze destoinicia
profesorilor §i zelul la invdtdturd al studentilor. Numai pe calea studiului, ace§tia
puteau fi indepdrtati de la alte preocupdri lauralnice. Era nevoie, deci, de o noud
orientare §i canalizare a energiilor tinere§ti era nevoie de organizarea unei activitäti
§dintifice universitare cu ajutorul laboratoarelor §i bibliotecilor.
Cdlduzit de asemenea idei, C. Rddulescu-Motru incepe sd activeze din proprie
initiativd pentru infiintarea unui laborator de psihologie experimentald §i a unei
biblioteci informative pe lângd catedra sa, care cu timpul avea sd devind biblioteca
seminarului de psihologie. in vederea realizdrii acestor cloud scopuri, el se adreseazd
forurilor oficiale pentru acordarea de fonduri, pe baza cdrora comandd primele
aparate de laborator §i primele cdrti de psihologie §i logicd in limbile germand §
francezd, destinate bibliotecii. Aceste cloud instrumente indispensabile cercetdrii
§tiintifice psihologice s-au dezvoltat progresiv in cursul anilor, astfel cd in anul ie§irii
sale la pensie (1941-1942), catedra dispunea de un laborator psihologic bine utilat cu
aparate §i teste, ca §i de o bibliotecd, cunoscutd sub numele de biblioteca Seminarului
de Psihologie, care numdra aproximativ 5.000 de volume.
Sensibilitatea rationald pentru cdrti §i cercetdri §tiintifice a profesorului
C. Rddulescu-Motru a imbrdcat §i un alt aspect, acela bibliografic. Lectiile sale de
la facultate se terminau intotdeauna cu recomanddri bibliografice. Se atidgea
atentia asupra tinerii la curent cu dezvoltarea §tiintificd a psihologiei, nu numai prin
citirea cdrtilor, dar §i a consultdrii periodicelor strdine la care era abonatd
biblioteca, Psychologische Froschungen", Archives de Psychologie", L' Ann&
Psychologique" etc.
Tratatul de psihologie publicat de Rddulescu-Motru in 1923, sub titlul Curs
de Psihologie §i care reprezintd prima lucrare sistematicd de psihologie româneascd
de o influentd adâncd asupra dezvoltdrii ulterioare a psihologiei constituie o dovadd
concretd pentru preocuparea sa de indrumare §i informare §tiintificd a studentilor.
intr-adevdr, fiecare capitol al acestei scrieri este insotit de bibliografia cdrtilor §i
www.digibuc.ro
periodicelor respective, in legdturd cu problemele expuse §i analizate. Publicarea lui

a insemnat pe langd exemplificarea unei bune metode aplicate in studiul problemelor
de psihologie §i o dovadd de onestitate §tiintificd, deoarece aici se indicau izvoarele
consultate pentru documentarea §i aplicarea acestora.
Tot din nevoi de documentare §i informare §tiintificd, Radulescu-Motru
infiinteazd cloud periodice psihologice romane§ti Analele de Psihologie" (1934
1943) §i Jurnalul de Psihotehnicd" (1937-1941). Aceste periodice au jucat un rol de
seamd in dezvoltarea psihologiei romane§ti pand la 1944 , deoarece in ele au fost
publicate numeroase studii originale §i informative, ca §i sute de recenzii de cdrti §i
studii despre periodice. Aceste reviste au contribuit §i la afinnarea psihologiei
romane§ti peste hotare. Periodicele psihologice din celelalte tdri europene, cdrora le
erau trimise, semnalau speciali§tilor studiile publicate sau le recenzau pe baza
rezumatelor in limba francezd de la finele bor.
Ultimul fapt grditor al ata§amentului pentru cdrti §i cultura §tiintificd sdvar§it
de Rddulescu-Motru, cu multi ani inainte de a muri, a fost donatiunea a 871 volume
§tiintifice bibliotecii Seminarului de psihologie, in decembrie 1940"
(Apud Biblioteca Centred' Universitará. Scurt istoric 1895-1970, p. 92-94).
4
Constantin Georgiade despre profesorul Constantin Rddulescu-Motru:
Figura sa imobild, inchegatd din linii mari severe, are ceva din structura
marmurci tdcute §i este plind de o noblete care nu are nimic solemn. Ochii sdi vioi,
cu reflexe strdlucitoare, acoperiti de o frunte largd §i convexd, exprima numai
bundtate §i o blandete ingOduitoare ... Mi se pOrea cd ei sunt singurele ferestre prin
care se rdsfrangea ceva din frdmantdrile vietii interioare a acestui orn care vorbea atat
de lini§tit §i de mdsurat ... Domnul Motru cautd sd fie cat mai putin oficial §i cat mai
mult natural. De aceea de la inceput persoana sa mi s-a pdrut prietenoasd §i
simpaticd. Domnia sa, asemenea oamenilor de mare §tiintd, pune atata simplitate §i
modestie in convorbirile cu studentii, Meat cei mai indrdzneti se simt dezarmati, iar
cei timizi devin mai curajo§i ...
La examenul de licentä, examineazd studentii cu afabilitate, prin intrebdri de
materie §i inteligentd, le ascula cu atentie rdspunsurile, cercetandu-le cu blandete
erorile, le infraneazd cu mult calm avanturile de criticd juvenild §i este profund jenat
de ne§tiinta sau sldbiciunea bor. Rareori severitatea sa se manifesta prin exteriorizdri
verbale sau prin mdsuri de constrangere.
Discutiile seminariale le aduze§te cu o mand sigurd, färd nicio morgd. Dacd
vreun vorbitor exagereazd importanta punctului sdu de vedere, dansul nu-1 intrerupe
... numai zambetul aproape imperceptibil care-i inflore§te pe buze este un indiciu de
alunecarea lui pe o pistä neconvenabilä.
Tot astfel, cursul sdu este simplu §i natural, fiind lipsit de fraze pompoase §i
cuvinte complicate. Lini§tea, concentrarea, claritatea §i sobrietatea verbald cu care
www.digibuc.ro
150 DE ANI DE INVÂTAMANT FILOLOGIC ROMÂNESC -TRADITIE SI VALOARE - 1863-2013 533
conferentiazd absorb atentia celor care-1 ascultd, rdpiti de mirajul scânteietor al

ideilor noi care se combat, se asociazd si se insiruiesc in vederea scopului final dupd
o logicd ireprosabild" (C. Geogiade, DI. Ràdulescu-Motru ca profesor 0 oni de
qtiintil, in Convorbiri literare", an LVII, iulie-august 1925, p. 571-573 apud
G. Vlddescu Rdcoasa, Viata, personalitatea 0 opera qtiintificá a profesorului
C. Rádulescu-Motru, Bucuresti, Societatea Romând de Filosofie, 1932, p. 13-14).
5
Aurelian Sacerdoteanu, profesor universitar, absolvent al Facultdtii de
Filosofie si Litere din Bucuresti, student si colaborator al lui N. Iorga, despre
preocuparea extraordinard a lui N. Iorga pentru carte si biblioteci:
Dar, revenind la Iorga, este incontestabil cd prodigioasa activitate
stiintificd a lui N. Iorga se explicd in mare mdsurd prin biblioteca sa imensd.
Cunoscând importanta documentard a bibliotecii personale, este normal sd ne
intrebdm dacd profesorul nutrea ceva asemándtor si pentru studentii sai. A gândit-o
intr-un rând asa: «0 bibliotecd universitard, tinând de universitatea locald,
administratd de un profesor si destinatd studentilor facultätilor, sd aibd toate
mijloacele de muncd stiintificd, färd sa meargd pând la achizitii scumpe de lucrdri
prea speciale sau lucrdri rare. De asemenea, sd nu-si ingdduie procurarea de lucrdri
populare care sunt sub nivelul intelectual al unui student bun. imprumutul de cdrti
sd fie neapdrat interzis. Sd fie mai ales o bibliotecd de seard. Buletinul sdu de
achizitii, analitic si critic, redactat cu grijd, va fi o cdlduzd pentru student». Apoi
completeazd: «Una din marile datorii ale unei biblioteci universitare este sd procure
studentilor, ca si profesorilor lor, indrumdri asupra miscdrii stiintifice, abonându-se
la numeroase reviste, variate, bine alese. Heft' aceasta vom fi pierduti in acest colt
al Orientului in care ne-a aruncat soarta». (...)
«Pentru pregkirea universitard propriu-zisd spunea Iorga lipsei unei
biblioteci de universitate incd ii tine locul initiativa particulard. Fundatia Carol I este
cum aratd numele un dar (...) fdcut studentilor, celor de azi care nu-1 meritd decât
pe jumdtate, celor de miine pe care ii vrem mai seriosi, mai activi, mai putin
gäldgiosi, având la o treaptd mult mai inaltd sentimentul iubirii si cinstirii patriei».
Curând Fundatia a atras din ce in ce mai multi cititori, profesori si studenti.
Unul din cei mai pretentiosi frecventatori ai ei din acea vreme, insusi Iorga, s-a simtit
bine aici. Mai târziu, Iorga isi va schimba aceste impresii.
Aceasta datoritä faptului cd munca bibliotecdreascd incepuse sd lâncezeascd
si sd se ia unele mdsuri incompatibile cu menirea unei biblioteci documentare. intre
acestea, amintesc initiativa de neconceput sd se vândd, prin invoiald cu anticarii,
dubletele de cdrti, din care unele rarissime. Unele din acestea fdceau parte din
«Donatia Joan Bogdan». (...)
in aceste imprejurdri, unii din profesori au cdutat sd-si formeze biblioteci de
seminar", in care studentul sd gdseascd documentarea necesard pentru pregdtirea sa
www.digibuc.ro
in materia corespunzdtoare, dar i pentru profesori, care nu-§i puteau permite luxul
sd-§i procure unele cdrti costisitoare. Iorga a intârziat sà ia o hotdrâre asemändtoare,
farä indoiald atât din lipsd de local, at §i de personal ajuator. intre timp insd, luase
fiintd §i o bibliotecd de facultate cu portile larg deschise. Ca elev de liceu, rn-am
bucurat i eu de acest privilegiu, mai ales când a fost custode al ei un prieten mai
vârstnic, arge§anul Joan Ilie.
Iorga n-a contestat niciodatd importanta bibliotecilor de seminar cu care sunt
dotate azi toate universitdtile din lume. Aci, pentru lucrdrile sale, ostudentul are la
dispozitie toate cdrtile care 11 trebuie». A§a se explicd faptul cd, la un gest necugetat
reprobabil al studentilor in 1923, el a rdspuns prin crearea Fundatiei culturale
N. Iorga", in care se cuprindea i biblioteca personald. Era mai mult decât o
bibliotecd de seminar.
Dar, numdrul studentilor cre§tea i nevoia de pregdtire metodicd se dezvolta
impetuos. Ca sd le vind in intâmpinare, Iorga pune bazele i unei adevdrate biblioteci
de seminar. inceputurile au fost mai mult improvizate. in timpul conferintelor §i
cursurilor sale tinute la Paris, a primit de la fo§ti profesori ai sdì §i de la colegii
francezi unele materiale didactice pretioase §i greu de procurat. (...)
Astfel, biblioteca seminarului la cursul de istorie universald a inceput cu
facsimilele necesare paleografiei latine. Pentru conservarea lor a fost obtinut §i un
dulap pus in sala de seminar, o said intunecoasd a vechiului local. Sarcina de custodie
si-a asumat-o titularul cursului de *tiinte auxiliare ale istoriei, conferentiarul
N. A. Constantinescu. El s-a ingrijit sä adauge an de an lucrdri strict necesare
cursului ski §i pentru lectura studentilor. Prin autoritatea titularului catedrei, fonduri
pentru achizitii se obtineau relativ u§or, dar paza lor devenea tot mai anevoioasd. in
parte, aceasta s-a inlesnit in 1931, când profesorul a avut §i primul sdu asistent, cu
sarcina speciald de a preda paleografia
in aceste conditii, biblioteca serninarului se imbogdtea tot mai mult i datoritd
cdrtilor aflate in anticariate i cumpdrate de Iorga insu§i. Se §tie cd una din marile lui
pldceri era aceea de a frecventa anticariatele, uneori singur, dar cel mai adesea insotit
de prieteni §i de fo§ti elevi. Astfel de circuite dupd cdrti erau foarte pldcute. Retinea
orice credea potrivit pentru seminar. Când nu avea fond bdnesc pentru aceste
cumpdrdturi dddea in schimb din lucrdrile sale, mod de platd cdruia anticarii nu i se
impotriveau.
Cu destuld greutate, vechea sald improprie pentru lucrdri de seminar a fost
schimbatd cu alta mai potrivitd in noul local atribuit Facultätii de litere i filosofie.
Aici biblioteca seminarului avea sd se dezvolte, sd se imbogdteascd tot mai mult cu
manuale i tratate de istorie universald §i de §tiinte auxiliare, Inc& a ajuns o
bibliotecd impresionantd prin continut §i valoare. Un bibliotecar era necesar. La
inceput a fost un student mai harnic, dispus sà facd aceastd muncd. Pe urmd a avut un
titular bugetar. in irul acestora au fost unii remarcabili. Instabilitatea se datora slabei
lor retribuiri bäne§ti.
www.digibuc.ro
...in sfar§it, o curiozitate a lui Iorga izvoritä din bibliofilie: n-a dat voie sd se
pund pe carte nici cote, nici etichete, ci doar un biletel cu indicatiile corespunzdtoare.
Practic, biletelele mobile ori dispdreau, ori treceau de la o carte la alta, provocand
nepldcute incurcdturi, in primul rand lui insu0. Cu mare greutate a admis bibliotecarei
sa lipeascd etichete cu cotele de rigoare. Pasiunea trece inaintea practicului!
Poate i aceste mdrunti§uri vor contribui la aprecierea i intelegerea omului
care a fost N. Iorga §i aproape idolatria lui pentru carte 0 bibliotecd...
Dupd disparitia tragicd a profesorului Iorga, biblioteca seminarului sdu a
continuat sä creascd, in 1948 a fost integratd bibliotecii Facultätii de Istorie"
(Apud Biblioteca Centralii Universitarii. Scurt istoric 1895-1970, p. 102-105).
6
Pamfil Seicaru despre profesorul Nicolae Iorga:
Sala era neincdpdtoare; intarziatii erau nevoiti sà stea afard. Se asculta intr-o
linite desdvar§itd, chiar fo§netul unei foi de hartie irita pe profesor, neindurat in
admonestarea cu care fulgera pe nefericitul student.
Prelegerile nu erau scrise sau compuse, cel putin mental; pe o carte de vizitd azvarlea
cateva notatii, cuvinte izolate al cdror rost era mai mult sä pund in mi§care memoria;
linia generald o avea, de bund seamd, dar lectia se rezema pe o constructie
improvizatd ... Era greu de urmdrit o prelegere, deoarece necontenit firul ideii era
intrerupt de digresiuni, de aluzii la o chestiune a zilei, i aceasta intr-o dezordine
numai aparentd, deoarece, fdcand o incordare de atentie, iti ddcleai imediat seama de
unitatea perfecta a expunerii, de inlantuirea logicd a argumentdrii"
(Pamfil Seicaru, Nicolae Iorga, Bucure§ti, Ed. Tritonic, 2005, p. 15).
7
Constantin Georgiade, coleg cu George Cdlinescu, relateazd despre acesta ca
student §i custode la Biblioteca Facultdtii de Filosofie i Litere:
George alinescu se inscrie in anul 1919 la Facultatea de Litere §i Filosofie
din Bucure§ti, specialitatea sa principald de studiu find limba §i literatura
in acea vreme, titularul catedrei de italiand la Facultate era profesorul Ramiro
Ortiz, el insu§i de origine italiand. Ramiro Ortiz, doctor in litere i filosofie al
Universitatilor de la Neapole 0 Padova, era un profund i erudit umanist, un pasionat
cercetdtor al problemelor de filologie, criticd i istorie literard italianä, un neobosit
investigator al influentelor culturii italiene asupra celei romane, fondatorul Institutului de
studii italiene in fruntea cdruia a functionat ca director pând la plecarea sa definitivd
din tard in 1938, posesorul se intelege al unei bogate biblioteci de specialitate...
Studentul George Calinescu s-a impus atentiei profesorului Ramiro Ortiz prin
contributiile sale la desfd§urarea activiatii seminarului de limbd §i literaturd
ca §i in cursul convorbirilor avute cu acesta, determinate de curiozitatea sa de
informare i perfectionare.
www.digibuc.ro
stiu de la George alinescu, de care md apropiasem in cursul numeroaselor

noastre intâlniri in seminarul profesorului Mihai Dragomirescu, pe care era obligat
romând ,
sd-1 frecventeze deoarece i§i alesese ca specialitate secundard, la licentd, literatura
cd profesorul Ramiro Ortiz II ajutase sd intre ca bibliotecar ajutor la
Biblioteca Facultdtii de Litere, in intentia de a-1 incuraja in studiile sale.
Numirea sa ca bibliotecar reprezenta momentul de inceput al viitoarei sale
dezvoltdri intelectuale.
Biblioteca numdra in anii 1919-1920 aproximativ 12.000 de volume
repartizate In trei fonduri principale de cdrti: un fond filosofic, un fond literar §i
istoric literar §i un fond de lingvisticd romând §i slavd. Din punctul de vedere al
limbii in care erau tipdrite cdrtile acestor fonduri, limba francezd domina.
Fondul filosofic era cel mai numeros, insd cu multe lacune. Fondul literar
francez, de§i inferior numeric celui filosofic, era mai compact §i mai sistematic
achizitionat. Autorii clasici ai literaturii franceze, ca §i cei moderni pând la 1910
1914, figurau in intregimea operelor lor sau in parte §i in foarte bune editii. A§a, de
exemplu, imi amintesc ea atât eu, cât §i George Cdlinescu am citit atunci unele din
romanele lui Anatole France, Henri Regnier, Stendhal sau unele din scrierile lui
Gourmont, Benda §i. altii.
Fondul literar de cdrti italiene, care reprezenta biblioteca personald a profeso-
rului Ramiro Ortiz, pus la dispozitia studentilor care studiau limba §i literatura italiand
in numdr de circa 1.000 volume §i gdzduit provizoriu intr-unul din dulapurile
acestei biblioteci, deoarece catedra de italiand nu dispunea de o sald de seminar
bibliotecd, era de asemenea bine achizitionat §i singurul pus la punct cu noutatile.
Majoritatea cdrtilor care constituiau fondul filosofic proveneau din donatiile
fo§tilor profesori de filosofie ai Facultdtii, dintre care cea mai importantd era donatia
cdrtilor care fdeuserd parte din biblioteca personald a lui Titu Maiorescu,
recognoscibile dupd §tampila lor cu numele acestuia, ca §i dupd adnotatiile fdcute de
acesta pe marginea foilor unora din volumele citite. Multe din cdrtile fondului literar,
apartinând diferitilor autori români, aveau numeroase asemenea adnotatii. Noi am
publicat pe vremuri o parte din aceste adnotatii in revistele: Convorbiri literare",
Ritmul vremii" §i. Tara de Jos", in anul 1925.
Fondul filosofic al bibliotecii nu era la curent cu mi§care a filosoficd
europeand contemporand. Profesorii având bibliotecile lor personale reu§eau sd se
tind la curent, studentii nu-si puteau ingddui aceasta.
Când in anii 1919-1920, profesorul C. Rddulescu-Motru a scos foaia sdptd-
mânald Ideea Europeand", cam in formatul Contemporanului" de astäzi, §i ceva mai
tdrziu Revista de Filosofie", initiativele acestea au provocat o impresie profundd.
Odatd cu terminarea noii constructii a Universitdtii (1927-1928), când s-a
luat de cdtre Consiliul Facultdtii de Filosofie §i Litere hotdrârea de infiintare a
bibliotecilor seminariale pe discipline, deoarece in noul local se gdsea acum spatiu
suficient, lacunele vechilor fonduri au fost completate, iar noile biblioteci au inceput
sd se dezvolte in spiritul unor exceptii de organizare §i informare mai moderne.
www.digibuc.ro
Numirea lui George alinescu ca bibliotecar la vechea bibliotecd a Facultdtii

de Litere si Filosofie de acum 50 de ani astdzi dispdrutd sau mai bine-zis värsatd la
alte biblioteci a constituit pentru dânsul o revelatie echivalentd cu deschiderea unui
nou univers spiritual.
indatoririle bibliotecare erau minime, erau mai mult de custodie deck de
organizare si bibliografie. Nu se trezise incd constiinta de organizare a unei biblioteci
stiintifice In sensul modern al cuvântului. Din cauzd cd sala era micd, ea oferea numai
10-15 locuri, biblioteca avea un numdr mic de cititori, majoritatea acestora ducându-se
sd citeascd la biblioteca mare a Fundatiei. Achizitiile de cdrti fiind de asemenea slabe
se intelege cd George Cdlinescu, care avea custodia cdrtilor, dispunea de un timp
suficient pentru lecturile personale §i. pregdtirea examenelor sau lucedrilor de seminar.
Contactul sdu cu cdrtile care proveneau din biblioteca lui Titu Maiorescu, mai
ales adnotatiile marginale, i-au trezit interesul pentru explorarea bor.
La 1 ianuarie 1920, intrând si eu ca bibliotecar custode la aceeasi bibliotecd,
in urma sprijinului sdu colegial, am putut sa verific aceastä stare de spirit cu atât mai
mult, cu cât eram student Inscris al Facultdtii de Filosofie. Dacd nu md inseald
memoria, am §i discutat impreund unele din adnotatiile marginale ale lui Titu
Maiorescu, având artile adnotate in fatd.
George Cdlinescu care avea un nativ simt bibliografic si unul cultivat pentru
cercetdrile de arhivisticd (in anul 1920 el a inceput sd lucreze ca paleograf si la
Arhivele Statului, unde era director profesorul Dimitrie Onciul), desigur cd a fost
impresionat de metoda de lucru a lui Titu Maiorescu a cdrui memorie si activitate
criticd era mereu reinviatd §i intretinutd la seminarul de literaturd romând al
profesorului Mihai Dragomirescu.
Afard de aceasta, In aceleasi seminarii erau mereu pomenite, cu titlu de
exemplificare sau de criticd, teoriile unor mari filosofi ca Hegel, Schopenhauer,
Bergson, Croce sau ale marilor teoreticieni ai criticii franceze din secolul al XIX-lea
si al XX-lea anume: Taine, Sainte-Beuve, Brunetière, Faguet, Lemaitre etc., precum
si ale autorilor unor prestigioase opere de istoria literaturii franceze cum erau Petit de
Tuleviille, Lanson si altii.
Toate scrierile sau studiile acestea care erau recomandate pentru referatele
critice sau In vederea informdrii bibliografice de cdtre conduatorul seminarului,
profesorul Mihail Dragomirescu, se gdseau numai in Biblioteca Facultätii, deoarece
catedrele nu dispuneau de biblioteci de specialitate pentru studenti, profesorii tinând
artile acasd.
Deoarece multe din ideile acestor teoreticieni si filosofi erau combdtute de
cdtre profesorul Dragomirescu, care tinea ca studentii sdi sd le cunoascd prin lectura
operelor, mai toate seriile sale de elevi au trebuit sd se documenteze asupra
continutului lor, iar Inainte de inceperea examenelor si lucrdrilor de seminar, artile
trebuiau prezentate profesorului.
Tot asa a fost nevoit sd procedeze George Cdlinescu, si nici nu putea altfel,
deoarece seminarul lui Mihail Dragomirescu cu pasionatele §i tumultoasele sale
discutii literare era din cele mai animate. De aceea, in primii doi ani le-a frecventat
www.digibuc.ro
regulat, de0 nu participd la discutii din cauza firii sale rezervate i chiar putin timide
in acea vreme.
Uneori problemele discutate in seminar se reluau 0 se prelungeau in
bibliotecd, sddind in fragedele cuno§tinte literare ale unora dintre studentii sai mai
inzestrati din punct de vedere intelectual primii germeni pentru rodirea talentului lor
critic §i pentru cercetarea literard.
Acesta este cazul marcant al lui George Cdlinescu, cum este §i acela al
vechiului sdu coleg Dumitru Murdra§u, distins i destoinic critic §i istoric literar, ca
cazurile scriitorilor i criticilor literari, ceva mai tineri in acea vreme: Serban
Cioculescu, Pompiliu Constantinescu, Vladimir Streinu §i altii.
Lecturile lui George Cdlinescu, in aceastä bibliotecd, nu s-au rezumat la
lecturi de istorie §i criticd literard francezd sau romând, ci i la lecturi de istorie §i
critica literard italianà, cdci avea in custodie artile seminarului de limbd i literaturd
italiand. El trebuia sà fwä distribuirea in sald a studentilor care le solicitau §i tot el
trebuia sa facä i redactarea fi§elor noilor arti intrate dupd modelul fi§elor mai
vechi scrise chiar de profesorul Ramiro Ortiz. Tin sd spun, 0 aceasta in treacdt, ca
ark G. Cdlinescu, at i eu am invdtat redactarea f4elor dupd normele
internationalizate, ca §i regulile de cercetare ale volumelor in vederea fiàrii lor de la
distinsul cdrturar i profesor care a fost Ramiro Ortiz.
Biblioteca seminarului de literaturd italiand poseda nu numai arti de
literaturd de la Dante §i Petrarca, pand la Carducci §i Papini dar i sute de
volume de studii istorice i criticd literard privitoare la literatura italiand in Evul
Mediu, Rena§tere i secolele 17-20. Era o bibliotecd de eruditie in miniaturd. Am
rdscolit-o i eu, deseori, contemplând i admirând rarele i savantele editii dante§ti,
petrarchiene sau ale lui Torquato Tasso.
Aceastd bibliotecd de scrieri italiene, dupd primele sale contacte cu agile
fflosofice 0 de criticd §i istorie literard de care am pomenit mai sus, a exercitat
asupra spiritului studentului Cdlinescu o influentd rodnicd §i durabild. Afirm aceasta
pentru cà, prin ajutorul lor, el s-a putut initia intr-o serie de probleme mai specifice
culturii italiene in aspectele sale istorice, literare, artistice §i filosofice, care nu numai
cd i-au incântat sufletul prin vraja spiritualit4ii lor, dar i-au ldrgit orizontul istoric
estetic, prin modelele de cercetare concretd pe care ele i le ofereau. G. Cdlinescu §i-a
infuzat adânc §i de timpuriu con§tiinta cu eruditia lor variatd, dar mai ales §i-a
exersat i aplicat inteligenta la td1mdcirea textelor istorice sau literare.
Deoarece toate acestea se corelau cu insd0 problemele tratate de profesor in
cursul sdu de literaturd italiand pe care-1 preda, nu mai putin interesant i atractiv, se
intelege de ce dânsul s-a ata§at a§a de mult atât persoanei, cât i personaliatii acestuia.
Numai interesul trezit de cunoa§terea istoriei literare italiene prin prelegerile
de la catedrd, ca 0 de artile a cdrui custodie o avea, ne poate explica hotdrârea sa de
a incepe, in toamna anului 1920-1921, editarea cursului profesorului sdu, care avea
drept obiect RenaVerea italianä. Notele luate lectie de lectie, el le reconstituia, le
intregea acasd sau la bibliotecd, le copia pe curat in vederea preddrii pentru
www.digibuc.ro
150 DE ANI DE INVATANIANT FILOLOGIC ROMANESC -TRADITIE I VALOARE - 1863-2013 539
reproducere, ap cum se fdcea pe vremuri. Deoarece profesorul Ramiro Ortiz nu

poseda o cuno0intd fdrd gre§ a limbii române, el a fdcut singur pe baza notelor luate
la lectiile audiate reconstituirea §i turnarea aproape integrald a materialului
maestrului sdu in formele literare ale limbii române.
Caligrafia cursului este de o deosebitä acuratete i elegantd. Stilul sdu plin de
adult i culoare plasticd i impregnat de multd spiritualitate, da un deosebit farmec
lecturii textului.
Interesul i simpatia sa pentru cunoa0erea i studiul literaturii italiene s-au
manifestat 0 sub alte forme de activitate, i anume sub aceea de traduceri din aceastä
literaturd i studii, articole 0 note pe care avea sd le publice mai târziu in revista
literard Roma.
Traducerea cea mai de seamd a fost Un uomo finito de Giovanni Papini,
scriitor de notorietate europeand dupd primul rdzboi mondial. Citirea acestei scrieri
de mare dramatism psihologic, care reprezintd autobiografia unui scriitor in drumul
prefata care precedeazd traducerea ,

sdu spre desdvar0rea sa literard" a§a cum a caracterizat-o Alexandru Marcu, in
a fdcut ca sufletul lui alinescu sà vibreze
adânc la cunoa0erea grelelor incercdri i mizerii morale 0 materiale prin care a
trecut scriitorul italian, in cursul existentei sale de luptd continud cu greutdtile vietii
adversitatile literare §i sociale.
a acestei traduceri ,
Am fost, din nou, in calitate de coleg la bibliotecd, martorul realizdrii zi de zi
,
al cdrei manuscris Il ldsa inadins pe biroul comun de lucru,
pentru a-1 citi §i eu. Prin aceasta, el voia sd-mi spund de altfel, mi-a i spus-o sub
altd formd de nenumdrate ori asta este viata, nu cdrtile care le citim lupta
pentru biruintd, pentru afirmare, pentru a conduce". Lectura i traducerea cdrtii lui
Papini a decis destinul de scriitor §i cercetdtor a lui G. Cdlinescu. De altfel, cred cä
influenta aceleia0 cdrti nu este strdind de scrierea de mai târziu a Vietii lui
M. Eminescu intre viata lui G. Papini §i M. Eminescu sunt multe asemdndri.
Editarea cursului despre Renagerea italiancl al profesorului R. Ortiz in anii
1920-1921, traducerile §i studiile publicate in revista Roma (1924), dar mai ales
publicarea acestei traduceri autobiografice la Cultura Nationald in anul 1923,1-au
impus atentiei profesorilor R. Ortiz i Vasile Pârvan, nu numai ca bibliotecar
meritoriu, dar i ca student cu promitätoare aptitudini §tiintifice §i literare.
intr-adevdr, in anul 1924, George alinescu pleacd la Scoala Romând de la
Roma, al cdrui director era chiar Vasile Pârvan. George Cdlinescu, dupd ate imi
amintesc, avusese cu Vasile Pârvan numeroase convorbiri in sala mare de lucru de la
Muzeul de Antichitäti, a§a cá acesta putea sd-1 aprecieze §i din aceste discutii.
Studiile fdcute la Roma, ca i peregrindrile sale prin bibliotecile literare
muzeele din Italia aveau desdvdr§eascd personalitatea intelectuald, artisticd,
ldrgeascd orizontul curiozitätii 0 al cercetdrilor de istorie literard, sd-i asculte
inteligenta i sd-i stimuleze imaginatia spre reprezentarea 0 a altor probleme decât
cele literare anume a problemelor de filosofia artei §i a celor in legdturd cu estetica
monumentelor arhitectonice.
www.digibuc.ro
Färd indoiald cd, semintele roditoare aruncate in spiritul sdu de cdrtile citite §i
de prelegerile unor mari profesori, savanti, §i ei in§i§i cercetätori §tiintifici, n-ar fi
rodit dacd ele n-ar fi azut intr-un suflet receptiv §i de o mare sensibilitate. inzestrat
cu o profundd inteligentd §i cu o mare aptitudine de investigare, G. alinescu s-a
dovedit capabil de timpuriu sd se ridice la sinteze de literaturd romând §i universald §i
chiar In sinteze filosofice: Sensul Clasicismului (1945), Umanism qi Enciclopedism
(1946), Principii de Esteticil (1939).
Am relevat aceste lucruri, nu numai pentru a caracteriza atmosfera intelectuald
a modestei biblioteci, in care studentul George alinescu a lucrat efectiv ca bibliotecar
aproape 2 ani, dar §i pentru a face cunoscute primele sale scrieri §i orientdri
intelectuale. Avdnd la dispozitia sa o bibliotecd de cdrti filosofice §i de istorie §i criticd
literard, de bune editii de§i unele dintre ele depd§ite a putut incd din primul an de
universitate sà intreprindd lecturi intense §i variate §i, astfel, sd-§i deschidd primele
orizonturi §i perspective de cunoa§tere §i de cercetare, care in cursul anilor urmdtori
aveau sd se imbogdteascd §i sd se fructifice gratie complexului §i variatului sat talent,
in valoroase lucrdri literare §i de istorie §i criticd literard, prin neobosita sa vointd de
muncd §i pasiune creatoare"
(Apud Biblioteca Central li Universitará. Scurt istoric 1895-1970, p. 106-113).
8
Zoe Dumitrescu-Bu§ulenga despre profesorul George CAlinescu:
Pentru studenti, chiar o singurd lectie insemna o intare intr-un univers
neobi§nuit. Un cap leonin cu un profil de efigie domina un trup de o indltime mijlocie,
tinut foarte drept, stdpdnit de o putere difuzd. Ochii lui se mi§cau cu repeziciune
uluitoare, semn al unei neintdlnite rapiditäti de perceptie. Nimic nu scdpa privirii lui
vulture§ti, nici o mi§care exterioard, nici o mi§care interioard a interlocutorilor, oricdt
ar fi fost de numerosi ... Vorbeau §i ochii §i fata §i mdinile, ca la un mim de geniu,
inregistrdnd o expresivitate plind de infinite aluzii, de subintelesuri plurivalente, cdnd
ironice §i critice, cdnd pasionate dramatice, cdnd senine, filosofice. Si vocea, neuitata
lui voce, se adduga la acestea toate. Cuvantul era potentat intr-o muzicd ce-i apartinea
intru totul, suia §i cobora intr-o succesiune de tonuri §i accente care aminteau de
scandarea latind ... Vocea §i gestul ski erau ale actorului care se adresa unui public
oricdnd gata sd-1 consulte, prietenilor, colaboratorilor, studentilor"
(Zoe Dumitrescu-Bu§ulenga, Portrete, Bucure§ti, Ed. Elion, 2002, p. 151).
9
Mihail Sebastian despre George Cdlinescu:
Viata româneascii a recurs pentru noua ei formd la serviciile unui critic care
posedd la maxim §tiinta acomoddrilor". Dar domnul alinescu, care este un
istoriograf excelent §i poate un romancier bun, este spiritul cel mai oscilator, criticul
www.digibuc.ro
cel mai instabil, politicianul literar cel mai savant. Este probabil singurul intelectual
roman care poate fi pus cu succes pe patru coloane, spre a se dovedi eà asupra
aceluia0 lucru gande§te mereu altfel, dupd cum e primdvard, yard, toamnd, iarnd ..."
(Marta Petreu, Diavolul # ucenicul siitt: Nae lonescu Mihail Sebastian, Bucure0i,
Ed. Polirom, 2009, p. 216).
10
Nicolae Manolescu despre profesorul George Cdlinescu:
El nu venea Insotit decat intampldtor, 0 atunci numai de o persoand sau
cloud ... Cdlinescu contrazicea toate canoanele traditionale in materie de oratorie
didacticd. El incepea cursul totdeauna altfel, totdeauna intr-un chip neprevkut.
Zambetul unui student, un incident la intrare, prezenta cuiva aldturi, o amintire a
profesorului subit rede0eptatd erau pretexte la fel de nimerite. Vocea insd0 [era]
nepotrivitä cu aceea a unui orator clasic, cantatd sau ascutia ...
Vorbitorul Cdlinescu era, inainte de orice, un actor. Punea stdpanire pe
ascultätori prin mijloace doar de el cunoscute 0-0 incerca apoi necontenit puterea,
pand ce ie§ea in ropotul de aplauze ...
Spontaneitatea vorbitorului se transmitea numaidecat ascultdtorilor. Cdlinescu nu
parea a fi pregdtit lectia, deyi consulta din and in and ni§te foi. El inventa totul sub
ochii nostri. Nu lipseau gesturile de cochetdrie cu publicul, alintdrile, tot mai vizibile
cand succesul era mai mare" (Nicolae Manolescu, Contradictia lui Maiorescu, p. 96).
11
Romulus Vulcdnescu, absolvent al Facultdtii de Filosofie i Litere, custode
o vreme al Bibliotecii Fundatiei Universitare, despre Mircea Florian, profesor §i
bibliotecar:
L-am intalnit apoi in 1938, la Biblioteca Fundatiei, unde am fost numit
custode. Aici era decanul de varstd 0 culturd al custozilor de bibliotecd.
in aceastd perioadd, la Biblioteca Fundatiei se ducea o muncd intensd de
reorganizare 0iintificd, sustinutd de circa 8 custozi, care indeplineau toate activitdtile
cu cartea: primirea, inregistrarea, clasificarea zecimald, controlul In sdlile de lecturd,
recuperarea textelor alterate, achizitionarea de la anticariat etc.
in reteaua de biblioteci de specialitate, dinainte de cel de-al doilea rkboi
mondial, Biblioteca Fundatiei era cea mai utilatd din lard, la curent cu toate noutdtile
§tiintifice internationale. Aici se concentra tezaurul literaturii contemporane de
specialitate in domeniile §tiintelor exacte §i umaniste. Aceastd afluentd exceptionald
de lucrdri de specialitate §i concentrare a lor se datore§te, intr-o mdsurd apreciabild,
prezentei constante, interventiei active §i discerndmantului cultural al lui Mircea
Florian in corpul de bibliotecari universitari ai Fundatiei. El era acela care se
preocupa indeosebi cu informarea biblioteconomicd, el selectiona publicatiile strdine
§i comanda lucrdrile in strdindtate, cerand mereu fonduri pentru achizitii, invocand
imperturbabil necesitatea tinerii la curent cu tot ceea ce se publicd In lume,
www.digibuc.ro
protestand perseverent and era cazul, fäcand imposibilul ca biblioteca sä intre in

posesia cartilor socotite necesare bunei ei functiondri.
Cand am fost numit custode la Biblioteca Fundatiei in 1938, profesorul
Mircea Florian patrona spiritual §i profesional corpul de custozi din care mai faceau
parte: Al. George, Mindru, Ciuchi, Lazar §i Catargi. Toti farä rezervd, indiferent de
orizonturile lor afective, nutreau o pretuire deosebita pentru profesorul Mircea
Florian care, de drept §i de fapt, era sufletul acestei institutii de culturd. in aceastä
vreme, organizarea materiald a Bibliotecii Fundatiei se datora evident conducerii
administrative, insä cea instrumentalltiintifick tematicä i sistematica a depozitului
§i lucrdrilor, se datora cu precädere mintii agere i aplecate cu interes spre tot ce
privea cartea, a profesorului Mircea Florian.
in anturajul lui, din obligatii profesionale, am deprins de la dansul lectura
asidua a buletinelor bibliografice, a prospectelor de carte, a studiilor de biblio-
teconomie. in acest domeniu, profesorul Mircea Florian nu avea egal. Capacitatea lui
de a se informa pe cäi multiple, de a privi enciclopedic orice temä, era una din
sursele eruditiei sale inegalate care ma impresionase ca student.
in aceastä atmosferd intimä de bibliotecä publica, mi s-a relevat un alt Mircea
Florian, temperamental opus celui de la catedra. Aici, inarmat cu rabdare, se cufunda
in universul cartilor, täcut, imperturbabil, impunand in jurul lui izolarea lecturii i a
meditatiei. Discutia cu el decurgea intr-un fel de transa intelectuala. and Il intrebai
ceva, ridica ochii de pe carte, privea cateva secunde in gol, rdspundea apoi prompt.
Relatarea lui era precisa §i la obiect. Nu divaga, nu §ovala, nu enunta sentinte,
nu se ambala, nu avea fedinguri. in resorturile intime ale faspunsului gäseai
totdeauna ceea ce te preocupa. Odatä m-a luat de mand, intr-un gest amical i m-a
dus la raftul de carti, sus, in depozit, unde se afla obiectul solicitudinii mele. Urcand
treptele, mi-a pledat pentru necesitatea ineluctabilä de a cunoa§te toate aspectele
vietii de bibliotecd publicä, incäperile anume amenaj ate, cärtile rare, comorile
ascunse. De atunci am inceput sä vizitez toate ungherele bibliotecii, sistematic, atent,
cu o curiozitate totdeauna nepotolitd, preocupare de care nu m-am debarasat Inca.
A§a am inceput sà cunosc viata intima a bibliotecii, altfel decat in salà, i pc
muncitorii cu cartea, in mansarda, unde i§i duceau munca de Sisif, izolati de restul
salariatilor, cu care comunicau doar prin telefonul tubular.
Evocarea catorva aspecte din viata profesorului Mircea Florian este in masurd
sä proiecteze, dintr-un unghi subiectiv, cateva lumini asupra activitätii pe care a
dus-o aceasta remarcabild personalitate creatoare pentru imbogatirea patrimoniului
cultural al Bibliotecii Centrale Universitare"
(Apud Biblioteca Centralá Universitarei. Scurt istoric 1895-1970, p. 113-115).
12
Boris Cazacu, absolvent, bibliotecar §i profesor la Facultatea de Filologie din
Bucure§ti despre Bibliotecile de Seminar ale Facultätii de Litere:
www.digibuc.ro
Am fost bibliotecar intre anii 1939-1942 la Catedra de limbd romând §i

dialectele ei, al cdrui titular era Al. Rosetti. Biblioteca, intemeiatd de Gr. Tocilescu §i
dezvoltatd gratie lui Ovid Densu§ianu, s-a dovedit a fi din prima clipd a activitdtii
mele, un mediu prielnic de formare §tiintificd. Aveam obligatia sd inregistrez fondul
de cdrti §i pldcerea sd le studiez din scoartd in scoartd. Pe vremea aceea, numdrul
studentilor care aveau ca specialitate principald studiul limbii române era relativ mic;
in bibliotecd se intâlnea periodic, pentru pasionate discutii, un grup de tineri care
aspirau, sub indrumarea prof. Al. Rosetti, sd se consacre cercetdrii §tiintifice.
Sala bibliotecii devenea, astfel, sald in care se confruntau §i se clarificau
pdreri. Aici s-au desfd§urat lunar reuniunile Societdtii române de lingvisticd" la
care participau: Ilie Bacinski §i, desigur, numero§i studenti din rândul carora ii
amintesc §i pe cei care mi-au urmat in postul de bibliotecar: Ion Coteanu, Mircea
Tomescu, Hie Ddianu.
Atmosfera de incurajare §i. de lucru a tinerilor era de naturd sd creeze in
rândul lor o veritabild emulatie intelectuald. Sub acest raport, pot afirma cd anii in
care am functionat ca bibliotecar au fost decisivi pentru mine, deoarece mi-au trezit
interesul pentru studiile de limbd §i mi-au completat formatia mea §tiintificd"
(Apud Biblioteca Centralei Universitard. Scurt istoric 1895-1970, p. 115-116).
13
Alexandru Balaci, absolvent al Facultdtii de Filosofie §i Litere, custode al
bibliotecii Seminarului de Limbd §i Literaturd italiand §i profesor universitar la
Facultatea de Filologie din Bucureti:
Am fost, timp de trei ani (1938-1941), custodele Bibliotecii Seminarului de
Limbd §i Literaturd Itahand din cadrul Faculatii de Litere §i Filosofie a Universitdtii
din Bucure§ti.
Urmarea unei serii de aur de custozi-bibliotecari cunoscuti italieni§ti,
precum C. N. Negoitd, C. N. Stänescu, C. H. Niculescu §i insu§i George Cdlinescu,
ilustreazd cu prezenta lor activitatea puternicului centru universitar de culturd
italiand. Biblioteca, infiintatd de profesorul Ramiro Ortiz, fusese imbogdtitd prin
achizitii judicioase de care urma§ul sdu la catedrd, profesorul Alexandru Marcu.
Existau in fondurile sale peste 4.000 de volume, intr-adevär reprezentative
pentru reflectarea poliedricd a complexului fenomen al culturii Italiei moderne. Nu
lipseau instrumentele principale ale muncii §flintifice Marea Enciclopedie
Ita hand, dictionare §i monografii, biografii, bibliografii, principalele istorii ale
literaturii italiene (Francesco de Sanctis, Luigi Settembrini, Giuseppe Zonta,
Francesco Flora, exceptionala Vallardi tipdritä de o societate de profesori
universitari Eugenio Dinadini, Paul Hazard, Giovanni Papini, Galletti-Alterocca
etc. Nu lipsea nici mdcar pluricentenara istorie a literaturii italiene a lui Firolamo
Toraboschi. 0 importantd exceptionald pentru Bibliotecd o avea colectia completd a
Clasicilor Literaturii Italiene, publicatd de faimoasa editurd La Terza din Bari. A§a
cum se §tie, nici o altd colectie de clasici din lume nu se poate compara cu aparatul
www.digibuc.ro
erudit al comentariilor 0 notelor, al prefetelor 0 studiilor introductive §i, mai ales,

cu acuratetea absolut impecabild a prezentarii grafice §i a imposibilitätii de a se afla
o minima eroare de tipar in textele integrale ale editiilor. Acest compus complet de
clasici italieni este un tezaur al Bibliotecii §i un inestimabil izvor de informatii
pentru studiile clasicilor romani.
Nu lipseau, desigur, din Bibliotecä colectiile, complete atunci, ale celor mai
importante periodice italiene; Giornale istorica della letteratura italiana", Rassegna
istorica del Risorgimento", L'Italia che scrive", La Rassegna", Leonardo",
Frontespizio", Marzocco" etc. 0 valoare deosebitä o prezintä colectia revistei
Roma", infiintata de Ramiro Ortiz, 0 anuarul Studii Italiene" (director Alexandru
Marcu), o replica prestigioasa a publicatiilor de mare interes §dintific ale Scolii
Romane din Roma, Ephemeris Daco Romana" 0 Diplomatarium Italicum".
in cei trei ani de activitate (nu aveam nici studii de biblioteconomie, nici
nu cuno§team clasificarea zecimald!), eram pasionat de munca de bibliotecar pe
care o consider una dintre cele mai nobile 0 mai adaptate profesiuni pentru un
intelectual calm §i profund. Am citit, desigur, majoritatea operelor reprezentative
din incinta bibliotecii.
Cele douä camere care o cuprindeau erau o podoabä a Facultatii de Litere §i
Filosofie, ornate cu obiecte de artd, cu reproduced fine, cu «arrazzi» §i ceramicä
originald, daruri generoase ale acelui mare prieten al culturii romane§ti care a fost
profesorul Ramiro Ortiz.
in sediul bibliotecii se intalneau de multe ori redactorii revistei CADRAN",
pe care o insufleteau cadrele atat de tinere ale studentilor antifasci0i, Miron
Constantinescu, Corneliu Manescu, Mihnea Gheorghiu, Mihai Dragomirescu, Stefan
Popescu, Victor Iliu, Silvian Iosifescu, Manea Mänescu.
Desigur Ca, activitatea in Bibliotecä m-a influentat covar§itor, purtandu-ma de
la initiale preocupdri de culturd francezd spre noul orizont al culturii italiene. Aici
mi-am pregätit teza de doctorat cu titlul Giovanni Pasco li în neoclasicismul italian.
Aveam sa. päräsesc Biblioteca (in noiembrie 1941), poarta mea de intrare in
lumea §i cultura mirificei Italii, pentru cinci ani de serviciu militar. Ma urmau
custozi §i prieteni, profesorii Paul Popescu, D. Patra§cu, George Lazdrescu. Ace§tia
doi din urmä sunt 0 primii doctori de sub conducerea mea §dintifica. Iar dacä
astäzi, in rafturile Bibliotecii de la etajul II al vechiului local al Universitatii se aflä
§i lucrärile noastre, mereu mai numeroase cu anii care trec inexorabil, aceasta se
datoreazd orelor tarzii de noapte, de studiu §i de veghe, in cei mai frumo§i trei ani
ai formatiei noastre intelectuale"
(Apud Biblioteca Centralei Universitarei. Scurt istoric 1895-1970, p. 116-117).
14
Barbu Stefanescu-Delavrancea despre oratorul Titu Maiorescu:
Noi nu avem oratori cari ar suporta o apropiere de acest titan al cuvantului.
Poate Carp, poate Lahovary. Carp e cel mai mare parlamentar, dar nu e atat de variat.
www.digibuc.ro
Maiorescu pe catedrk la tribunk in intrunirile publice strdluce5te i rdsfrânge o

lumind covar5itoare.
Al. Lahovary e tipul tribunului. Are salturi eroice i p1ute5te la indltimi
ametitoare, dar e inegal. N. Ionescu, cu debitul sdu extraordinar, are suprafatd intinsd,
dar n-are adâncime. Ca un lac mare in care se og1inde5te cerul. La inceput ti-e fricd
incerci. Pând te obi5nuie5ti. Pe urmd Il treci, nu Mot, ci suflecându-ti pantalonii.
Te prinde când 1'1 asculti. il uiti dupd ce a incetat.
Maiorescu nu deseneazd cu creta sau cu cdrbunele, ci sapd; nu-5i exercitä
abilitatea la suprafatd, ci sfredele5te sufletul; nu &lad numai urechea maselor, ci le
strânge ca pe o pastd moale, le modeleazd imprimd formele cugetdrii sale,
totdeauna surprinzdtoare prin curajul senin cu care le expune i prin noutatea pe care
totdeauna le-o dd"
(Apud Ion Popescu-Sireteanu, Amintiri despre Titu Maiorescu, Ia5i, Ed.
Junimea, 1973, P. 54-55).
15
Al. Brdtescu-Voine5ti despre profesorul Titu Maiorescu:
Ce poate reprezenta pentru oamenii zilei de azi, vorbdreti, pripiti, dezaxati 5i
ahtiati de putere politick omul care nu putea suferi minciuna 5i care avea oroare de
flecdria demagogiei 5i de betia de cuvinte; omul care socotea cà cele mai de pret lucruri
de pe lume sunt frumosul 5i adevdrul, omul a cdrui minte limpede 5i echilibratd te fdceau,
de indatd ce te apropiai de el, sd te gânde5ti la un cub de cristal?"
(Apud Ion Popescu-Sireteanu, Amintiri despre Titu Maiorescu, Iai, p. 35).
16
Dimitrie Drdghicescu, absolvent al Facultdtii de Litere 5i Filosofie, despre
Titu Maiorescu:
Lectiile de filosofie 5i de logick a5a cum le fâcea, erau fascinante 5i
infldcdrau mintile inclinate spre meditatie, entuziasmau 5i acaparau atentia pând la
obsesie. Era in talentul oratoric al lui Maiorescu ceva unic. Nu era talent, ci artd
desdvâr5it ä. in cel mai nobil inteles al cuvântului. Gest, intonatie, limpezime, precizie,
dictie melodioasd 5i accentuatk era o incântare a auzului, a ochiului 5i a mintii.
Absolut stdpan pe sine insu5i, stdpânea cu desdvar5ire ideile 5i cuvintele care veneau
alese, expresive, adecvate cu gândirea. Prin arta lui, Maiorescu a fost un profesor
incomparabil, un creator nu de filosofie, ci de filosofi"
(Apud Zigu Ornea, Viala lui Titu Maiorescu, vol. H, Bucure5ti, Ed. Cartea
Româneascd, 1986, p. 460).
17
Mircea Djuvara despre Titu Maiorescu:
Lectiile lui Maiorescu, pe care le-am urmat cu sfintenie la Facultatea de
Litere 5i Filosofie din Bucure5ti, erau fiecare un model in felul ei, un model ca
www.digibuc.ro
prestigiu, ca adâncime simtitd, ca bogdtie de idei, ca frumusete si mdsurd de expresie.

Maiorescu tinea cursurile de cloud' ori pe sdptdmând In sala mare a Universitdtii. Intra
când suna ceasul cinci §i termina când suna 6,30 cu o precizie care ne uimea ... Nu
ingdduia auditorului entuziasmat sd-1 aplaude.
in said era intotdeauna a§a de multd lume 'Meat nu se mai gäsea nici chiar un
loc in picioare; multimea sta adunatd pând sit pe catedrd, in jurul vorbitorului. Nu
erau numai studenti, ci si foarte multe persoane strdine de facultate. Cei ce vroiau sä
aibd un loc, fie §i in picioare, trebuiau sä vind cu cel putin o ord inainte
Maiorescu da impresia cà domind cu usurintd §i de sus expunerea §i o punea
intotdeauna in legdturd cu problemele de culturd generald si cu faptele zilei,
verificând-o prin actualitatea noastrd trditd i fäcând din ea un indreptar de viatd
Avea darul sá trezeascd interesul adânc pentru problemele pe care le trata, fie
chiar cele mai aride de logicd purd sau de filosofie. 0 fdcea cu atâta pricepere,
cdldurd §i autoritate in expunere, 'Meat ascultdtorii rdmâneau in fiecare datd insufletiti
de un adevdrat entuziasm, dar nu numai pentru cel ce vorbise §i pentru modul cum
vorbise, dar §i pentru intelegerea unor idei noi pentru ei, intelegere pe care vorbitorul
o urrndrea inainte de toate ..."
(Apud Ion Popescu-Sireteanu, Amintiri despre Titu Maiorescu, Ia§i, p. 56, 58).
18
Ion Foti despre profesorul Titu Maiorescu:
Cursul de logica era o sintezd originald a tot ce se gândise pând atunci
§i deschidea perspectivele viitorului. La istoria filosofiei Maiorescu ne ardta,
intr-un ciclu de 3 ani consacrati pe rând cugetdrii germane, franceze §i engleze,
evolutia acestei gândiri de la sfarsitul veacului al XVIII-lea pând la sfârsitul celui
de-al XIX-lea.
A introdus in cultura noastrd un enorm material de cuno§tinte adunat cu
seriozitate de la marii gânditori din strdindtate. Dar nu s-a märginit la atât, cdci a
infdtisat acel material intr-o formd proprie, intr-un tot coerent
Se oprea mult asupra vietii intime a filosofilor, povestea anecdote si
intâmpldri personale, cu un gest usor, ridicând mâna sau rezemându-se de catedrd
La seminar silea pe studenti sà scrie bine româneste, le impunea sd nu fie
superficiali si-i indemna sä munceascd, sä inteleagd ceea ce spun si, mai ales, sd
iubeascd adevdrul.
Curentele mai noi in filosofie le ironiza. Monismul haeckelian si
nietzcheismul au fost intotdeauna obiecte de sarcasm. A rdmas la dascdlii tineretii
sale, cu predilectii vddite pentru Hegel si Schopenhauer. Cu toate cá urrndrea
mi§carea ideilor in societatea noud, nu le dddea insemndtatea necesard"
(Apud Ion Popescu-Sireteanu, Amintiri despre Titu Maiorescu, p. 68-69).
www.digibuc.ro
19
Sextil Pu§cariu despre Titu Maiorescu:
N-a fost un apostol; el a avut adepti, dar n-a avut discipoli; el a fost stimat,
dar n-a fost iubit §i. unii dintre cei ce 11 fuseserd mai aproape 1-au pdrdsit mai in urmd.
Cauza? A fost prea mult omul cugetdrii reci 'hick sd poatd parunde in suflete, a fost
prea mult sclavul formei desdvar§ite i a corectivitätii spre a putea ierta pe cei lipsiti
de aceste calitdti ...
Prea rafinat, era in stare sd piardd toatd pldcerea de a citi o carte din cauza
unei cacofonii. Deoarece printre colaboratorii primi ai Dictionarului Academiei era,
aldturi de Lecca *i Rddulescu, §i Gdlu§cd, m-a rugat sd nu insist ca numele nostru sd
fie pe coperta dictionarului, numai spre a evita ca pe foaia de titlu a acestei opere
monumentale sd fie numele vulgar, Gdlu§cd!
Despre el se spune cd niciodatd in viatd n-a repetat o vorbd, cd nu s-a
impiedicat in vorbire niciodatd. Cand era ministru, el nu dddea nicio rezolvare inainte
de a da propozitiei pe care o scria eleganta unei fraze literare. Motivul? <admane
scrisd i deci poate fi cetitä peste 100 de ani»."
(Apud Ion Popescu-Sireteanu, Amintiri despre Titu Maiorescu, p. 178, 180).
20
P. P. Negulescu despre profesorul Titu Maiorescu:
Maiorescu s-a sträduit mai intai sd trezeascd la ascultätorii sdi interesul
pentru filosofie. Cdci interesul pentru filosofie, dad. II capda cineva cu adevdrat, il
face sd citeascd §i singur, §i sdli completeze prin propria lui muncd cuno§tintele
dobandite la Universitate. Pe and, dacd nu-1 are, uitd i putinul ce a invdtat, de
nevoie §i färd nicio pdtrundere. Maiorescu a cdutat sd dea cursurilor sale o forma cat
mai concretd, aproape populard. Abstractiunile filosofice se destrdmau u§or in
expunerea sa vie §i coloratd, §i se impleteau in chip firesc cu realitdtile vietii de toate
zilele. Exemplele abundau la fiecare pas, alese cu o artd deosebitd, a§a Meat sd fie
aträgdtoare prin ele insele *i uneori sd sublinieze, cu o nuantd de ironie incisivd,
evenimentele, politice sau culturale, ale timpului. Aceste exemple, mai ales,
dezvoltate uneori cu o vervd incomparabild, aträgeau marele public ce umplea
regulat, pand la ultimul colt sala nr. 4, devenitä celebrd, a Universiatii din Bucure§ti"
(Ion Popescu-Sireteanu, Amintiri despre Titu Maiorescu, p. 154).
21
Zoe Dumitrescu-Bu§ulenga despre profesorul Tudor Vianu:
in Tudor Vianu am descoperit, mai inainte de orice, profesorul. Profesorul
cu tinutd academicd, cu glas bine timbrat de bariton, fdcut anume pentru
rezonantele amfiteatrelor universitare, purtand vqminte de culoare mai intotdeauna
inchisd §i Orland de o modd constantd, cu mi§cdri putin rigide, este pared un avatar
al profesorului de la Jena sau Tübingen din secolul lui Goethe i Schiller ...
www.digibuc.ro
548 ADINA BERau-DRAGNICESCII
inconjurat de o armatd de asistenti când, pe lângd cursul de esteticd, fdcea seminarii

de drama* universald §i de stilisticd"
(Zoe Dumitrescu-Buplenga, Portrete, p. 127).
22
Nicolae Manolescu despre profesorul Tudor Vianu:
Este probabil ultimul profesor al Universitatii bucure*tene care pdstra
ritualul de odinioard al cursurilor. Venea insotit de cortegiul asistentilor §i al
colegilor mai tineri, care aveau rezervatd totdeauna banca din fat& Se a§eza, pierzând
astfel din prestantd, a§tepta, plimbânduli ochii rotunzi §i enigmatic de la unii la altii,
apoi se cufunda in lectura unei foi pe care, cu o caligrafie discretd, insemnase ceva.
[Vorbea] cu o voce foarte frumoasd de bariton
Totul pdrea bine gândit inainte, solidificat in armonia discursului. Vianu nu
dddea impresia cà gdse§te pe loc asociatiile, cä improvizeazd, cà inventeazd. Nu era
spontan; comunica cu auditoriul lucruri la cuno§tinta cdrora ajunsese de mult, definitiv
cristalizate in memoria lui, dupd ce orice ardere, ofice proces, orice participare se
stinseserd. Cursul se construia metodic, precis, putând fi inregistrat de studenti;
niciodatd vorbitorul nu incepea o lectie noud fàrä sä aminteascd, in putine cuvinte,
continutul celei anterioare" (Nicolae Manolescu, Contradictia lui Maiorescu, p. 94).
23
Henri Zalis, absolvent al Facultätii de Filologie, despre profesorul Tudor Vianu:
in fond, cei care 1-am auzit pe Tudor Vianu vorbin in amfiteatrul Odobescu
invdtasem sà Il cunoastem, tiam cd se construise din expansiunea spre pldcere §i
necrutatoare vointd de a o reprima. Chiar i când tinea cursul era evidentd dorinta de
a se eclipsa, con§tient cà depozitarul unei scântei divine nu are voie sà Ii cople§eascd
auditoriul. Cá o cordialitate deferentd e preferabild superioritdtii nemdsurate,
orgolioase. Descifram in conferentiar licdrul de cochetdrie ca o dovadd de
sensibilitate verbald in emisie i In eleganta debitului; ascultându-1 &earn
admirabild fluiditatea ordonatd, clarificatd in unitate cu sobrietatea constant
propulsivd a expunerii. Pdrea eä nu se sprijind defel pe excelenta rangului säu, cä se
limiteazd la armonizarea cu publicul tândr. Fizionomic nu apela nici la grimase, nici
la intonatii contrastive. Arar, punea in glas ware vibratii ascendente"
(Henri Zalis, Viata lui Tudor Vianu. 0 biografie intelectuala, Bucure§ti, Ed.
Atlas, 1997, p. 349).
24
Radu Vulpe despre profesorul Vasile Pârvan:
Unele din aceste cursuri, ca cele despre tragedie §i despre religii i-au adus
un succes de public epocal. Auditorii veneau chiar din afara Universitdtii umplând
pând la refuz sala, pentru a admira darul sdu de expunere, sobru, lipsit de gesturi ori
www.digibuc.ro
150 DE ANI DE INVATAMÄNT FILOLOGIC ROMANESC -TRADITIE 51 VALOARE - 1863-2013 549
de cdutarea efectelor, dar impresionant prin abundenta §i originalitatea fondului,

printr-o dictie nuantatd, prin puterea de expresia a frazelor sale, de un rafinat i Malt
stil academic. A renuntat insd brusc la asemenea prelegeri cu subiect delicat, cdnd
dat seama cä succesul de care se bucura avea la bazd o falsd intelegere.
Majoritatea auditorilor, nedeprin0 sà vadd in istoria religiilor o specialitate
5tiintificd rationald, ca o cercetare obiectivd a unui fenomen istoric general, a§a cum
o concepea Pdrvan, dar cum Incä nu se predase pd.nd atunci in tara noastrd,
confundau obiectul cu subiectul i, atribuindu-i profesorului de la catedrd propriile
lor tendinte sentimentale, Il priveau ca pe un predicator mistic creindu-i o reputatie
absurdd, ale cdrei ecouri Inca mai rdzbat uneori in modul de a judeca personalitatea
acestui distins gdnditor i invdtat"
(Radu Vulpe, Vasile Petrvan grânditorul, savantul, profesorul, in
Luceararul", IX, 1966, nr. 2, p. 7 apud Al. Zub, Pe urmele lui Vasile Petrvan,
Bucure§ti, Ed. Sport-turism, 1983, p. 336).
25
Maria Vulcu, absolventd a Facultdtii de Litere din Bucure§ti, fostd directoare
adjunctd la Biblioteca Centrald Universitard i §efd a Bibliotecii Facultdtii de Istorie
a Universitdtii, despre Vasile Pdrvan :
Numit la 1 noiembrie 1909, profesor suplinitor al catedrei de istorie veche
epigrafie la Universitatea din Bucure§ti, dupd ce a studiat la Jena, Berlin §i Breslau,
unde a obtinut §i titlul de doctor in filosofie, §i dupd cdteva cdldtorii de studii in
Anglia, Franta §i Italia, incepe indatd sä desfd§oare, in aceastä calitate, o activitate
remarcabild i complexd.
Con§tient de faptul cA procesul didactic teoretic i practic i cercetarea
§tiintificd sunt legate in chip indisolubil de existenta unei biblioteci §tiintifice de
specialitate, el actioneazd in acest sens chiar din primele zile dupd numirea sa ca
profesor §i, la 15 noiembrie 1909, depune la Decanatul Facultätii de Filosofie i litere
un referat, in care cere sd se intervind la Ministerul Instructiunii pentru a se pune in
buget alocatii pentru Biblioteca seminarului al cdrei director era, respectiv:
I. in caz cA biblioteca profesorului Tocilescu nu se poate cumpdra, atunci Onor.
Minister sd dea pentru Seminar lined cel putin 2.500 lei pentru cumpdrarea Corpurilor
de inscriptii latine§ti i grece§ti 0 a autorilor clasici de prima necesitate (...).
II. Sd se prevadd in buget suma necesard pentru plata unui bibliotecar al
Seminarului.
in rezolutia pe care o pune pe acest referat la 16 noiembrie 1909 prof.
I. Bogdan, decanul facultkii, dispune sd se ceard Ministerului de resort supli-
mentarea bugetard solicitatd pentru achizitiile de cdrti §i indemnizatia lunard de 100
lei pentru directia seminarului.
Precizdm cA, aceastd interventie a fost incununatd de succes, cdci la
25 ianuarie 1910 cumpdrarea bibliotecii lui Gr. Tocilescu este un fapt implinit.
www.digibuc.ro
Alte cloud documente de arhivd dovedesc cd Vasile Pavan s-a ingrijit, tot ap
de prompt, de completarea fondurilor bibliotecii cu unele materiale din strdindtate.
La 25 ianuarie 1910, decanul facultdtii informeazd Ministerul de finante cd au
sosit din strdindtate Seminarului de istorie anticd §i epigrafie de pe langd aceastd
facultate trei colete de arti §i alte obiecte de studiu, pe adresa d-lui prof. Parvan,
directorul seminarului" §i 11 roagd sd scuteascd de toate taxele de vamd toate aceste
obiecte apartinand unui institut public de culturd", iar la 19 februarie 1910, Vasile
Parvan semneazd o chitantd pentru 27,90 lei primiti de la secretarul facultdtii pentru
acoperirea cheltuielilor mdrunte, necesitate de aducerea unui transport de cdrti, hdrti §i
mea ,
alte obiecte trebuitoare Seminarului de istorie veche i epigrafie de supt conducerea
cumpdrate la Berlin, de la librdria Speyer Peters, pe seama fondului de 500
(cinci sute) lei, acordat de Casa Scoalelor acestui Seminar, pe anul bugetar 1909/10".
Faptele mentionate Vaud acum vddesc in chip neindoios cd Vasile Parvan
acorda o mare importantd bibliotecii de specialitate §i cd o concepea ca un suport
indispensabil al procesului didactic, de asemenea ea el a inteles sd actioneze cat mai
grabnic pentru ca o asemenea necesitate sd se transforme intr-un fapt real. Aceasta
presupunea, insd, o neapdratd §i meticuloasd cunoa§tere a fondurilor existente in
aceastä. bibliotecd. Cd lucrurile sunt intr-adevdr, a§a, ne-o aratd un alt referat al lui
V. Parvan, cdtre decanatul Facultätii de Filosofie §i litere din Bucure§ti, care ne oferd
'hare altele §i o dovadd a meticulozitätii §tiintifice cu care el lucra, pe care de aceea II
vom reproduce aici in intregime:
Domnule Decan,
Aldturat am onoarea sd vd inaintez lista cdrtilor cari mi s-au incredintat la
,
venirea mea in Facultate, ca formand biblioteca Seminarului de istoria anticd §i
epigrafie" in sumd de 270 numere sau 1.037 volume §i bro§uri.
Precum yeti putea vedea din catalogul aldturat, majoritatea acestor cdrti sunt
numai pe departe atingdtoare de materia §i Scopul Seminarului, sau necomplete, sau
absolut netrebuincioase pentru Seminar.
De aceea, Vá rog sd binevoiti a incuviinta ca din biblioteca pomenitd
sd aleg numai ce mi-ar fi mdcar cat de cat de folos, restul rdmanand la dispozitia
Domniei Voastre.
Cu cdrtile ce le voi alege din aceastd bibliotecd, cu cele acum cumpdrate de
mine i, in sfar§it, mai ales, cu cele cumpdrate de Onor. Minister de la mo§tenitorii
profesorului Tocilescu, subsemnatul vrea sd organizeze din nou biblioteca
Seminarului de istoria veche §i epigrafie".
Am insemnat in catalogul aldturat cu creion ro§u cdrtile care vor avea a fi
oprite de mine".
Bucure§ti, in 25 ianuarie 1910
Cele citate mai sus ne obligd sd mai subliniem ea' tandrul profesor universitar
lega in mod §tiintific intentionata reorganizare a bibliotecii seminariale respective,
intre altele, §i de necesitatea reprofildrii fondurilor ei.
www.digibuc.ro
150 DE ANI DE INVATAMANT FILOLOGIC ROMÄNESC -TRADITIE SI VALOARE 1863-2013 551
Proiectul de a organiza din nou" pe baze §tiintifice, am spune noi, biblioteca

seminarului despre care am luat cuno§tintd mai sus, nu rdmâne, ca in atâtea alte
exemple pe care ni le oferd trecutul nostru cultural, un simplu proiect, ci el devine in
foarte scurt timp un fapt implinit, o realizare a cdrei perfectionare neincetatd nu este
nici un moment pierdutd din vedere de Vasile Pârvan. Stau mdrturie despre aceasta,
rapoartele de activitate inaintate de el decanatului la 9 oct. 1911 §i la 20 iunie 1912,
pe care le reproducem aproape in intregime:
Domnule Decan,
Cu anul §colar acum Inceput 1911/12, ... se implinesc trei ani de când
subsemnatul nu primesc nici o diurnd pentru osteneala ce si-o dd ca director al
Seminarului sal...
Totu§i, subsemnatul... a reu§it ca sd dea Seminarului de istoria anticd §i
epigrafie insemndtatea unei institutii de sine stdtkoare inlduntrul Universitätii
noastre: cu inceputul anului §colar in curs, bogata bibliotecd a Seminarului este
pusa intr-o said special amenajatd pentru acest scop la dispozitia studentilor
faculatii noastre §i va putea fi folositd un numdr de ore pe zi, atât de membrii
Seminarului, cât §i de ceilalti studenti, care vor avea nevoie sd cerceteze &Agile din
biblioteca acestui Seminar.
Pentru serviciul de supraveghere, e insd absolut necesar ca un custode sd stea
tot timpul cât biblioteca va fi deschisd, in sald, atât pentru pazd, cât §i pentru ordine §i
ajutor informativ.
Aceasta deocamdatd. Cdci, pentru viitor e absolut nevoie de un asistent
special, care sd se priceapd In filologia clasicd (sa fie licentiat) §i, in afard de oficiul
de bibliotecar, sd-mi fie §i ca ajutor pentru introducerea studentilor incepdtori in
bibliografia chestiunilor privitoare la studiul antichitdtii clasice.
in aceea§i ordine de idei, e apoi absolut indispensabil un fond mai mare
pentru achizitii de cdrti §i materiale (hdrti, fotografii, plan§e etc.), de cel putin 1.000
lei anual, fondul actual bugetar de 500 lei find in totul insuficient.
De aceea, propun Ministerului ca in bugetul anului 1912/1913 sd prevadd
1.200 lei pentru indemnizatia directorului, 1.800 lei pentru cea a asistentului §i 1.000
lei pentru achizitii".
Referatul de mai sus ne informeazd deci, despre faptul a in toamna anului
1911, biblioteca seminarului ce ne retine atentia era bogatd", cd avea un spatiu al
sdu §i cd urma sd fie accesibild tuturor studentilor din facultate, In cazul In care i s-ar
asigura §i un custode. Acest document vdde§te, o datd mai mult, efortul insistent
depus de Vasile Pârvan pentru asigurarea bazei materiale a bibliotecii §i ne permite
sd desprindem conceptia sa despre pregkirea §i sarcinile personalului necesar
bibliotecii: un custode pentru a asigura buna pdstrare a fondurilor, buna functionare a
sdlii de lecturd, comunicarea informatiilor necesare §i un asistent cu studii superioare,
cunoscdtor al limbilor clasice, cu normd de bibliotecar §i cu normd didacticd pentru
introducerea studentilor incepdtori in bibliografia privitoare la antichitdtile clasice.
www.digibuc.ro
Printr-o adresä din 28 oct. 1911, Ministerul Instructiunii si al Cultelor face

cunoscut decanului facultätii, cd Ministerul a adus multumirile sale D-lui V. Pârvan,
agregat definitiv la acea facultate, pentru activitatea depusä in calitate de Director al
seminarului de istorie anticd si epigrafie"... si Ca' D-1 V. Stefänescu a fost numit
asistent cu titlul onorific al seminarului mentionat".
Raportul din 20 iunie 1912 asupra activitätii seminarului de istorie si

epigrafie din cursul anului universitar 1911-1912, prezentat de V. Pârvan, decanului
facultkii, conform art. 105, alM. 4 din Legea invätämântului secundar si superior, ne
aduce noi informatii si unele preciziuni importante in problemele pe care le urmárim,
printr-un frumos document, inedit si el:
in cursul anului scolar pe care-1 incheiem acum, subsemnatul si-a reorganizat
complet Seminarul, punându-1 la nivelul institutiilor similare din Apus. Cu sprijinul
binevoitor al Ministerului Instructiunii si al Decanatului Facultätii noastre, am putut
Inca' din vara anului trecut orândui o said de lucru special amenajatä pentru pregätirea
lucrarilor si tinerea sedintelor de Seminar: cu acest prilej, am asezat si catalogat atât in
registru, cât si pe five biblioteca Seminarului in cuprins de circa 3.000 de volume, care
mai inainte stätea depozitatä färd nici un folos in sälile strâmte ce alcdtuiesc Inca si
acum localul bibliotecii Facultätii noastre, pe când acum stä cel putin noud ceasuri pc
zi (de la 8-1 si de la 2-6) la dispozitia cititorilor am asezat un aparat de proiectiuni
luminoase, pentru a ilustra prelegerile de antichitäti greco-romane §i, in unire cu
colegul Murnu, am obtinut de la d. fost Decan al Facultätii, I. Bogdan, cel mai aduros
sprijin pentru completa mobilare a sälii de cursuri si seminarii arheologico-epigrafice,
pe care subsemnatul, acum bucuros, o pune si la dispozitia tuturor celorlalti colegi de
la filologia si antichitätile clasice, in vederea unei conlucräri efective in acest inceput
de institut de antichitäti", care treptat-treptat va fi sä se dezvolte pe bazele
Seminarului de Istoria Anticä si Epigrafie, dacd ceilalti domni colegi de la specialitätile
inrudite vor binevoi a se interesa de soarta lui.
Reorganizarea Seminarului meu a avut ca urmare o crestere simtitoare a
numärului membrilor lui. La comandarea mobilierului preväzusem numärul de 40 de
locuri... Totusi, inscrierile in Seminar au atins cifra de 47...".
Date le din darea de seamd de mai sus impun o scurtä recapitulare menitä sd
sublinieze, o datä mai mult, contributia lui Vasile Pârvan la organizarea bibliotecii
seminarului de istorie anticd. La 1 noiembrie 1909, adicd dupd 17 ani de la infiintarea
ei din 1892, biblioteca avea un fond de publicatii de numai 270 opere in 1.037 volume,
cdrti si brosuri, majoritatea zdrobitoare in afara profilului bibliotecii, fond neutilizat si
neorganizat. in anul academic 1911-1912, adicd dupä o activitate de 4 ani a lui
V. Pârvan, biblioteca dispunea de: a) 3.000 volume, foarte probabil de specialitate; b) o
salä de lecturd proprie, mobilatä corespunzätor, cu 40 locuri, deschisd 9 ore zilnic, cu
47 cititori persoane fizice; c) un registru inventar in care au fost inscrise toate
publicatiile; d) un catalog pe fise, probabil alfabetic; e) un custode si un asistent.
www.digibuc.ro
Pe baza unor documente, bibliotecare de data aceasta, ne putem da seama

despre continutul bibliotecii seminarului de istorie anticd i despre modul in care era
organizatd depozitarea publicatiilor ei in anul 1913.
Este vorba, in primul rand, de registrul topografic, pe dulapuri, din anul
amintit, si de situatia inventariatd a ei incheiatd la 3 mai 1913 de custodele
D. Voiculescu.
Din acestea rezultd cà biblioteca seminarului de care ne ocupdm dispunea la
acea datd de 3.589 volume, asezate pe materii in 11 dulapuri, individualizate cu
siglele A-L, i eh' inlduntrul fiecdrui dulap publicatiile erau numerotate de la numdrul
1 in continuare, asezarea lor fdcandu-se pe opere i in ordinea inträrii. Rubricile
registrului topografic erau urmdtoarele: Nr. crt., Automl, Titlul cdrtii (prescurtat,
indicarea locului i anului de aparitie), Nr. val., obs.
Registrul topografic pe dulapuri avea totalul volumelor la sfarsitul fiecdrei
fise i reportul acestuia pe fila urmdtoare. Totalul unui dulap nu era reportat la
dulapul urmdtor.
Analizand publicatiile inscrise in acest registru, constatdm cd din 3.598 de
volume, 3.048 de volume sunt cdrti, iar 541 volume sunt reviste, dintre acestea 397
volume find depozitate separat in acelasi dulap. Mai constatdm ca, afard de un
procent cu totul neinsemnat, de cca. 2-3%, publicatiile existente in 1913 in biblioteca
seminarului de istoria anticd i epigrafie erau publicatii stiintifice de specialitate,
respectiv de istoria anticd, epigrafie, arheologie, antichitäti, institutii, cronologie,
mitologie, artd anticd, texte clasice, gramatici i dictionare de limbi clasice i vechi.
Biblioteca poseda toate instrumentele de bazd necesare unei documentdri de
specialitate, publicate mai ales in Europa, cu deosebire in Germania si Franta, tdri in
care in sec. al XlX-lea si la inceputul sec. al XX-lea au luat avant studiile privind
istoria anticd i antichitatea clasicd. Nu lipseau insd din bibliotecd nici
mai importante de specialitate care apdruserd in vreo altd tard, ca de pildd: Austria,
Belgia, Bulgaria, Cehoslovacia, Grecia, Italia, Rusia, Serbia, Ungaria s.a. Biblioteca
poseda, fireste, toate colectiile de inscriptii publicate Inscriptiones Graecae;
U. Dessau. Inscriptiones Latinae selectae, Berlin 1892; Gh. Michel: Recueil
d'inscriptions grecques, Bruxelles, 1900; W. Dittenberger. Sylloge inscriptionum
Graecarum, Lipsiae, 1898, 1900, 1901 etc., toate tratatele i manualele de bazd ale
specialitätii: W. Lade ld Handbuch der griechischen Epigraphik, Lepzig, 1902, 1907;
S. Reinach. Traité d'épigraphie grecque, Paris, 1885; K. Meisterhans. Grammatik
der attischen Inschriften, Berlin, 1900; Societe préhistorique de France, Manuel de
recherches préhistoriques, Paris, 1906 etc., etc., monografii sau lucrdri privind unele
aspecte ale diverselor specialitdti. Nu lipseau fireste din bibliotecd nici enciclopediile
speciale, dintre care nu vom aminti decat pe Pauly-Wissowa, Encyclopeidie der
Klassischen Altertums-Wissenschaft, cum nu lipseau nici diversele editii in care
fuseserd publicate textele autorilor clasici, greci i romani: Teubner, Nisard,
Weidmann Existau chiar i unele editii bibliofile ale acestora, dintre care
www.digibuc.ro
mentiondm numai pe cea mai veche Sallustius Crispus, Conjuratio Sergii Catilinae
et Bellum Jugurthinum, Basileae, 1564. Biblioteca seminarului poseda peste 60 de
colectii de reviste strdine de specialitate §i absolut toate publicatiile romane§ti care
apdruserd in legdturd cu domeniul antichiatii.
Date le asupra existentului de publicatii denotd Ca' Vasile Parvan asigurase In
1913 un Malt nivel §tiintific de specialitate Bibliotecii Seminarului de istorie anticd §i
epigrafie, pe baza cdruia se putea sustine solid §i din plin atat activitatea didacticd,
cat §i cercetarea §tiintificd de specialitate"
(Apud Biblioteca Centralei Universitarii. Scurt istoric 1895-1970, Ed.
Universitdtii din Bucure§ti, 1970, p. 97-102).
26
Mircea Eliade despre P. P. Negulescu:
M-a impresionat prin hieratica lui rigiditate pe care o socotea expresia
supremd a stdpanirii de sine. hi tine trupul intepenit §i vorbea rar, monoton, zambind
cu mdsurd, §tergandu-§i la rdstimpuri gura §i fruntea cu o batistd pe care §i-o scotea, cu
o discretie calculatd, dintr-un buzunar interior al hainei. Se spunea cd incearcd sd imite
pe maestrul lui, Titu Maiorescu. Cursul pe care 'A tinea era intitulat Enciclopedia
filosoficei §i-§i propunea sd arate dependenta gandirii filosofice de descoperirile §i
progresul §fiintific. Facea apel la istoria tuturor §fiintelor, de la astronomie la chimie ...
Credea numai In §tiintd, dar nu era un savant; se informa citind cdrti §i articole de
popularizare. Era un profesor onest §i care §tia multe, dar niciodatd, ascultandu-1, n-am
avut sentimentul cd invdtdtura lui rdspundea unei necesitäti interioare. Nu ghiceam in
eruditia lui setea de cunoa§tere a lui Faust, ci numai munca persistentd §i metodicd a
cuiva care tinea cu orice pret sd se informeze pentru cd a§a II obliga meseria"
(Mircea Eliade, Memorii, Bucure§ti, Ed. Humanitas, 1991, p. 109-110).
27
Argumentele prin care D. A. Sturdza explica refuzul de a fi organizate
funeralii nationale pentru B. P. Hasdeu:
Hasdeu §i-a bdtut joc de toate inaltele indatoriri §i nu poate servi decat ca un
exemplu infrico§dtor de perseverare in erori diabolice, a omului imoral, pentru sine §i
pentru familia sa, a unui sfruntat egoist, a unui rdu cetdtean, a unui bärbat dotat de
Dumnezeu cu o minte agerd pe care el a intrebuintat-o cu apucdturi drdce§ti spre a se
exploata pe sine §i pe ai sdi, patria, neamul §i §tiinta, numai in folosul personal al sdu,
cel mai mar§av.
Viata sa intreagd, persistenta sa de a trdi ca un desfranat §i de a nu respecta
nicio lege a moralei, II fac nedemn de o inmormantare nationald"
(Apud I. Opri§an, Romanul vietii lui B. P. Hasdeu, Bucure§ti, Ed. Minerva,
1990, p. 595).
www.digibuc.ro
28
N. I. Apostolescu despre B. P. Hasdeu:
Hasdeu lega cu mintea-i elementele unei epoci; o intregea, o inviora §i atunci
vorbea de ea ca §i cum ar fi trdit in vremea povestitd. Imaginatia, totdeauna trebuitoare
unui mare istoric, era la el puternicd. Documentele nu trebuie modificate; istoricul va
cduta, de se poate (cum spunea Xenopol) sd nu judece evenimentele; va trebui insd ca
ziva ori anii irositi sd fie inviorati de multiplele cuno§tinte ale istoriculu, de legdturile
cele mai nea§teptate acute intre ele, de inchipuirea sa creatoare"
(N. I. Apostolescu, Hasdeu qi Tocilescu, Bucure§ti, Institutul de Arte grafice
Carol Göbl, 1913, p. 15).
29
Henri H. Stahl despre Nae Ionescu:
M-am intrebat deseori in ce constä secretul marelui prestigiu pe care il avea
Nae Ionescu. Simpla lui prezentd era impresionantd. Nae avea un deosebit talent in
folosirea glasului, a gestului, a mimicii, in special a privirii, astfel cd reu§ea sd pund
in scend un personaj deloc banal: cel al unui gânditor care, la catedrd, nu recitd o
lectie de-a gata pregaitd, ci se afld in plind transd a muncii de gândire"
(Dan Chiachir, Gânduri despre Nae Ionescu, Ploiqti, Ed. Litera ortodoxd,
2010, p. 13).
30
Mircea Eliade despre Nae Ionescu:
Un bdrbat brun, palid, cu tâmplele descoperite, cu sprâncenele negre,
stufoase, arcuite mefistofelic §i cu ochii mari de un albastru sumbru, otelit,
neobi§nuit de sclipitori; când i§i repezea privirile pe neweptate dintr-un perete in
altul, pared ar fi fulgerat in amfiteatru. Era slab, destul de Malt, imbrdcat sobru, dar
cu o neglijentd elegantd; §i avea cele mai frumoase §i expresive mâini pe care le-am
vdzut vreodatd, cu degetele lungi, subtiri, nervoase.
Când vorbea, mâinile ii modelau gândirea, subliniau nuantele, anticipau
dificultdtile, semnele de intrebare.
in amfiteatrul arhiplin, a fost primit, cum se obi§nuia pe atunci, cu aplauze, dar
Nae Ionescu le-a contenit, ridicând brusc bratul: «Daca aveti dreptul de a aplauda, ne-a
spus, ar trebui sd-1 aveti §i pe acela de a huidui când nu v-o place o lectie. Dar legea vd
interzice huiduiala in sdlile Universitätii. A§a cd, vd rog sd nu aplaudati.» ...
S-a a§ezat pe scaun, §i-a rotit ochii pând in fundul amfiteatrului §i a inceput sd
vorbeascd. Deodatd s-a ldsat o lini§te nefireascd, para. toti §i-ar fi tinut rdsuflarea.
Nae Ionescu nu vorbea ca un profesor, nu tinea o lectie, nici o conferintd. incepuse o
convorbire §i ni se adresa direct, fiecdruia in parte, parcd ar fi povestit ceva, ar fi
prezentat o serie de fapte, propunându-le o interpretare §i a§teptând apoi comentariile
noastre. Aveai impresia Ca lectia intreagd e doar o parte dintr-un dialog, cd fiecare
www.digibuc.ro
din noi era invitat sd ia parte la discutie, sd-§i märturiseascd pdrerile la sfar§itul orei.
Simteai cd ce spune Nae Ionescu nu se gdsea in nicio carte. Era ceva nou, proaspdt
gândit §i organizat acolo, in fata ta, pe catedrd. Era o gândire personald §i, dacd te
interesa acest fel de gândire, §tiai cd nu o puteai intâlni altundeva, cd trebuie O. vii
aici s-o prime§ti de la izvor. Omul de pe catedfd ti se adresa direct, iti deschidea
probleme §i. te invdta sd le rezolvi, te silea sd gânde§ti.
Nici n-am §tiut cum au trecut cele 50 de minute.
Aproape cd nu luasem note. Dar rn-am trezit la sfdr§itul orei hdrtuit de
intrebdri §i probleme"
(Mircea Eliade, Memorii, Bucure§ti, Ed. Humanitas, 1991, p. 112-113).
31
Fragment din jurnalul lui Carol II prilejuit de decesul lui Nae Ionescu:
Fapt important: azi dimineatd a murit Nae Ionescu. Ca orn imi pare rdu, cdci
cu toate defectele lui a fost o personalitate interesantd §i, in zilele in care tinea la
mine, mi-a fost de un mare folos. frisk pe zi ce trecea, s-a stricat §i defectele
caracterului ski au ie§it tot mai mult la iveald. Logician strâns, dar cu o logicd care-1
ducea la ilogicd, in loc de a fi un spirit constructiv devenise unul disecator,
destructiv, avea in firea lui ceva machiavelic.
Devenise foarte interesat, in ultimii ani de când se legase de Garda de Fier, cu
gândul tdcut de a fi singurul ei conducdtor, devenise din ce in ce mai rdu §i mai du§mänos.
Moartea lui aduce azi un mare serviciu tdrii, cdci era una din marile piedici la
ralierea legionarilor. Moartea lui a fost subitd, cdci iMma nu 1-a mai tinut; suferea de
multd vreme, având leziuni de cord, incât pentru acei care erau la curent cu starea lui
n-a fost nici o surprizd"
(Dan Chiachir, Glinduri despre Nae Ionescu, p. 45).
32
Mircea Vulcdnescu despre profesorul Nae Ionescu:
Necontenita polemicd [purtata cu Mircea Florian, docent in Istoria
filosofiei], necontenita referire la fapte §i imprejurdri actuale, dddea cursurilor lui
Nae Ionescu o viatd deosebitd, care ne atragea la el la curs in primii ani.
Mai erau interesante cursurile lui Nae Ionescu §i prin caracterul lor de
prospetirne, de lucru facut atunci. Nae Ionescu nu-si pregdtea cursurile de acasa. Nu
le scria. Uneori venea cu o notita scrisd pe o carte de vizita pe care o scotea din
buzunar. Alteori venea, se a§eza pe scaun, tdcea câtdva vreme, cautând parca sd
organizeze mental ce va spune i pe urma incepea.
Gândirea lui se constituia atunci, vie, direct in fata noastrd. Vedeam omul
care §i-a pus o problema §i care se gândea la ea. Vorbea, adicd, cu sine, in fata
noastrd, despre cum ar putea-o rezolva. Totdeauna incerca mai multe drumuri. Când
apuca intr-o directie, nu §tia Inca unde-1 va duce. Dupd fiecare lectie rdrnânea o
intrebare deschisk uneori de la un curs la altul §i. chiar de la un an la altul ...
www.digibuc.ro
Ceea ce m-a retinut deci la cursurile lui Nae Ionescu a fost faptul
puneau pe gânduri, ma* stimulau. Nu-mi dau solutii gata fâcute, ci imi puneau
probleme; imi deschideau perspective noi, nebdnuite, asupra unor lucruri pe care
majoritatea oamenilor le vedeau altfel
Când vedea sala ticsitd de studenti, Nae Ionescu le zicea in loc de bun-vemit,
aruncând o privire miratd in sald: «Cum, dumneavoastrd sunteti toti filosofi? in orice
generatie e un anumit material care se cere neapdrat gândit. Cu cât sunt mai multe
capete sd-1 gândeascd, cu atât fiecare gânde§te mai putin»"
(Mircea Vulednescu, Nae lonescu aqa cum 1-am cunoscut, Bucure§ti, Ed.
Humanitas, 1992, p. 28-29).
33
Mircea Vulcdnescu despre Dimitrie Gusti:
Omul acesta une§te in chip ark de nea§teptat neastâmpdrul creatiei §i spiritul
organizator, verba §i luciditatea; omul acesta atât de bine informat intotdeauna, atât
de exigent §i de ironic când criticd falsele valori, neinformatia, superficialitatea,
necorectitudinea, prostia este in fond un entuziast, gata sà vibreze la cel dintâi gest
de elan ori de bundvointd, dezinteresate. E in el un duh de tinerete nebiruitd, care
cucere§te, stimuleazd, scoate oamenii din fire §i-i indeamnd sd-§i incordeze puterile
la maxim. Grija lui de cdpetenie se indreaptd totdeauna spre ce mai e de fdcut.
Recuno§tinta lui, cdtre cei care la chemarea lui rdspund: gata! Dojana lui intâmpind
mai ales pe lene§ii care se codesc sd-§i iasd din ale lor; §i mustrarea lui pe §iretii care
stimuleazd osteneli, fard sd se urneascd. Mai curând sau mai târziu, toti, fdrd
exceptie, sfâgesc prin a fi deceptii. Ceea ce nu-1 impiedicd pe profesor ca, la prima
ocazie, sà reinceapd.
Niciodatd nu 1-am vdzut multumit de ce a fdcut, dar intotdeauna incântat
de ce va face.
Necontenit deceptionat de oameni, dar necontenit iluzionat asupra omului §i
posibilitdtilor lui
Lucrurile pe care D. Gusti nu le poate suporta cu niciun pret sunt:
Empirismul, nepriceperea, amestecul, necompetentii
Munca nesistematicd, impresionismul
Lipsa de informatie, ne§tiinta, incultura
Necorectitudinea
Necuviinta, lipsa de tinutd §tiintificd
Dezorganiz area
Izolarea, interiorizarea contemplativd, refuzul de a coopera
Interesarea, lipsa de generozitate, tendinta de a specula oamenii §i situatiile
(...)
in vreme ce unii profesori, mai mult sau mai putin strdluciti, gelo§i de
informatia lor obicei specific culturilor inapoiate in care §tiinta mai poate fi
www.digibuc.ro
monopolizatd , ascund studentilor propriile lor izvoare de informatie, pentru a-si

pdstra, mdcar astfel, superioritatea §i distanta fatd de ace§tia, D. Gusti te intâmpind
intotdeauna cu ultima informatie, iti pune la dispozitie cdrtile lui proprii, cautd
mijloacele sd te pund in contact cu cerceatorii competenti de indatd ce te vede
preocupat de o chestiune. La fel, in vreme ce alti profesori, gelo§i de renumele
c4tigat de elevii lor, se intorc impotriva acestora ca sd-i distrugd de indatd ce cuteazd
sd emitä vreo pdrere originald deosebitd de a lor, D. Gusti i§i sprijind studentii cu
toate puterile lui §i se bucurd de izbânzile lor ca de niste izbânzi proprii.
Nu e de mirare cd, in aceste conditii, Gusti a fdcut §coald in Universitatea
româneascd §i cd, mai mult decât oricine, a creat §i a impus valori"
(Apud Mircea Vulednescu, $coala sociologicei a lui Dimitrie Gusti,
Bucure§ti, Ed. Eminescu, 1998, p. 76-78).
34
Zoe Dumitrescu Bu§ulenga despre profesorul Gh. I Brdtianu:
N-am vdzut niciodatd o sfiiciune mai delicatd §i o modestie mai neprefacutd,
la un slujitor al catedrei decât la Gh. I. Brätianu (...) Un surds blajin, binevoitor, ii
flutura pe buze ca o scuzd neproferatd fata de cei din jur. Avea o timiditate de
adolescent incurcat de prezenta unui public cu care pared nu s-ar fi obi§nuit
niciodatd, de0 profesorul se confrunta, cu el de decenii. Si când pornea expunerea, o
fdcea cu o simplitate uimitoare. Fdrd glas muzical, fard dictie cdutatd, cu gestica cea
mai naturald din lume, ba chiar uneori stingheria de linia cu care ardta pe hartd
puncte dintre cele mai familiare activitätii lui curente, Gh. I. Brdtianu intra in
materie, adicd in lumea lui adevaratd (...) Emitea ipoteze ti pared ezita. Sovdia putin
§i. când oferea argumentele de sustinere, 11 simteai gândind, il vedeai refäcând drumul
ideilor cu fiecare etapd, acolo, pe loc, intr-o reverificare riguroasd care nu-i ingdduia
o vorba de prisos.
Demersul intelectual avea ineetineala reflexivd care-ti da acea sigurantd
inconfundabild a adevdrului. Datele unei eruditii de specialist de prima mdrime
(eruditie pe care ar fi voit sd o aseundd) se acumulau, se inchegau intr-o ordine
fireased, rationald, construitd treptat de savantul care nu se mai putea disimula.
Mintea puternicd a omului de §tiintd, controlatd permanent cu o severitate lduntried
uneori aproape inhibitorie §i temperata doar din când in când printr-o glumd sau
printr-o ironie edified intreaga sa demonstratie, din articulatie in articulatie, punând-o
convingdtoare in fata ochilor nostri tineri, uimiti de atâta §tiintd §i de atâta rigoare
metodologicd, acoperite de o atât de elegantd §i de neostentativd modestie."
(Apud Lucian Nastasd Suveranii" universiteitilor romlinegi. Mecanisme de
selectie 0 promovare a elitei intelectuale. I. Profesorii Faculteitii de Filosofie 0
Litere. 1864-1948, Cluj-Napoca, Ed. Limes, 2007, p. 202-203).
www.digibuc.ro
35
Dumitru Constantin, absolvent al Facultätii de Filologie, promotia 1968 ziarist
in 2008 al revistei Flacdra" relateazd despre evenimentele petrecute la intâlnirea de 20
de ani a promotiei sale, in 1988, la Facultatea de Filologie din Bucure§ti:
Mai 1988, ultima miercuri a lunii. Dimineata, in biroul meu de la revista

Lumea" la care lucram atunci, a sunat telefonul. Un tip care s-a recomandat
Cristescu, de la Securitatea Capitalei", mi-a spus cä ar vrea sd Ind vadd la prânz ca
consulte in câteva probleme". Cum aveam o bubd, un frate al mamei fugise
prin 1974 la Unchiul Sam", am crezut cà este vorba de ceva legat de acest lucru, dat
find cà eram intrebat periodic ce relatii mai am cu unchiul de departe". Mi-a propus
sà ne vedem in hol la Filologie, fapt ce m-a cam intrigat. La prânz am plecat cu
ma§ina mea spre Centru, am mers pe Calea Victoriei, iar la intersectia cu Edgar
Quinet am facut la stânga. Când sä traversez strada Academiei, o masind incurca
putin circulatia, ea descarcând pâine la magazinul din colt. Deja se facuse o coadd
destul de mare, care se intinsese dupa colt. Î1 bombdneam pe §ofer, dar, deodatd, m-a
strdfulgerat gândul nu cumva... Cu patru zile inainte, sâmbata, promotia 1988 a
Filologiei bucurqtene s-a reintâlnit pentru a marca 20 de ani de la absolvire. in
Amfiteatrul Odobescu eram peste o sutd dintre cei 200 care terminasem facultatea.
Erau aldturi de noi profesorii Al. Piru, George Munteanu, Dumitru Micu, Octav
Nun, Al. Hantd §i Ion Diaconescu. Au vorbit cu totii, rostind cuvinte care ne-au
marcat pentru totdeauna. Nu le evoc aici, dar nu pot trece peste ceea ce a spus prof.
Micu, care ne-a comparat cu splendida generatie interbelicd, reprezentatd de Cioran,
Eliade, Ionescu s.a. Au vorbit §i multi dintre cei care am revenit pentru câteva ore in
bdncile din Odobescu. imi era foarte viu in minte momentul Pdunescu". Venit
insotit de fiul sau, Andrei (student al aceleia§i faculati) i care avea cu el celebra sa
chitard, fostul meu coleg de grupd era acum marginalizat dupd ce fusese Inldturat
brutal de la conducerea revistei Flacdra". Pdunescu ne-a avertizat cd nu e bine sà
vorbeascd, pentru cä trece prin momente grele §i cd nu va spune lucruri pläcute. Sala
a insistat. El a pledat pentru apdrarea limbii române §i a tuturor valorilor ei. $i a
repetat cà e marginalizat i persecutat. in final, impreund cu Andrei, a refdcut un
mini-cenaclu, a cdrui piesd de rezistenta a fost poezia sa de exceptie Mayina de
pedne. Autorul a recitat-o cum numai el §tie s-o facd, iar Andrei vi-a interpretat
cântecul. Dupd ezitdrile fire§ti, noi, cei din amfiteatru, am reluat in cor versurile. Prin
geamurile larg deschise ce dddeau spre strada dintre Filologie i Arhitecturd rdsuna
tot mai tare refrenul Cd vine, cà vine ma§ina de pâine".
in holul destul de animat, un individ intre cloud' vârste m-a intâmpinat volubil.
Mi-a intins mâna §i s-a recomandat Cristescu. Dar sunteti cam multi cu acest nume
pe acolo", am zis eu, adaugând cä §i de Lumea" se ocupa cineva care se cheama tot
a§a. Suntem frati", a zis el, zâmbind. $i de la ce directie sunteti", am continuat eu,
intrigat cà nu-vi ardtase legitimatia, cum ar fi trebuit. Pe care o §titi?", m-a intrebat
el. Pdi, inclusiv pe a V-a, cä acolo sunt cei care-mi dau permisele de acces când iau
www.digibuc.ro
interviuri numerosilor sefi de stat sau de guyern din lumea arabd i africand care ne
viziteazd". (Prietenul meu Fane mä invdtase ca in atare cazuri sd nu flu timorat sau in
defensiyd, atâta vreme cât ei nu aveau un motiv foarte gray.). Nu am fost la o crâsma,
ci ne-am plimbat cam o ord prin centru, vorbind vrute i nevrute. Ne-am despdrtit, el
spunând cä poate ne mai vedem chiar mAine. Personal, am fost convins cä sunt supus
la o presiune evidentd, dar Inca* nu-mi dddeam seama pentru ce.
A doua zi, scena s-a repetat tot Cristescu la telefon, tot la prânz si tot in hol
la Filologie, iar discutia tot pe sträzi. De data asta, jumdtate din convorbire s-a
referit la intâlnirea promotiei. h interesa cum ne-am repartizat misiunile, cine a fost
cu organizarea mesei la Athenee Palace, cine a convocat colegii si a invitat
profesorii, cine a stabilit scenariul întâlnirii, cu cine s-a discutat, dacd a venit cineva
din afard cu sugestii.
inainte de a ne despdrti a lansat, deloc in trecere Explicati-mi i mie, când
1-ati anuntat pe Pdunescu, ati discutat concret ca el O. recite si sd ante ori a fost
initiatiya lui?" Asta era, deci Adrian POunescu.
La despärtire m-a anuntat sec cd ne vedem si a doua zi, vineri, la 14,00, insd
la Decanat. Am rdmas surprins de locul stabilit. Toata noaptea m-am perpelit,
incercând sd-mi dau seama ce-1 intereseazd exact si unde vrea sà ajungd. N-am
telefonat nimanui, nici lui Sdraru, cu care vorbeam aproape zilnic despre toate din
tard si de afard, nici lui Dan Bârlddeanu, bunul meu prieten incd de and incepusem
sä scriu la Flacdra", la rubrica datd de Pdunescu. Vineri, când mä indreptam spre
Facultate, la aceeasi intersectie Edgar Quinet-Academiei, masina de pâine desarca
din nou, dar blocase circulatia. Clacsoane, nervi, injurdturi tot tacâmul unui atare
episod. in plus, coada la magazinul de pâine cuprinsese i strada Academiei. Am
ajuns la Decanat plin de draci. Cristescu era la un colt al mesei de consiliu, iar prof.
Alec Hantd, prodecan, stätea mai retras. Prezenta ultimului se justifica prin faptul cà
el ne ddduse aprobarea pentru organizarea intâlnirii promotiei. Cristescu a fost direct:
Cum a fost cu Maqina de pedne"? Cine a avut ideea reciarii ei i cine a pus pe cei
din Arnfiteatrul Odobescu s-o reia in cor? Care este rolul dvs.? Cum eram capsat,
pared atât asteptam, cd in-am dezldntuit.
Dacd dvs. Credeti Cä e vorba de un protest social ori de altd naturd,
confundati gray poezia care se bazeazd pe METAFORA, cu pamfletul, amestecati
imanenta cu transparenta, idealismul cu materialismul, va gânditi la mesajele de
suprafatd, si nu la cele subliminale. Iar Pdunescu este atât de implicat in actul de
creatie i in mesaj Inc& exact pe asta mizeazd pe tendinta de a citi doar la suprafatä
si in grabd poeziile sale. in realitate, eu cred, ark din ce-1 cunosc direct, cât si din ce
mi-am dat seama vdzAnd opiniile avizate ale altora, Ca' lui Ii place sd amestece un
mesaj direct cu altul ascuns, sd-si cultive in mod irepresibil ideea esteticd".
Profesorul Hantd, pe care-1 stiam din familie i cdruia intre noi Ii ziceam nea
Alecu", se uita cu ochi mad la mine si cred cd putin lipsea sd nu radd in hohote. Am
reluat. Dvs. credeti cd poetul Pdunescu e terre à terre, ceea ce e foarte gray. in
www.digibuc.ro
150 DE ANI DE INVATAMANT FILOLOGIC ROMÂNESC -TRADITIE p VALOARE - 1863-2013 561
Maqina de ',dine, el nu la criza acestui produs se referd, ci la actul de culturä, care, in

lumea de azi, e absorbit de cel material si anihilat in toate dimensiunile lui reale si
latente. Pe scurt, domne, el e un poet si-i place mereu sd se joace cu mesajele lui,
intruck unii ignord metafora. Când el spune Sä ne iubim pe tunuri", multi sar in sus
din cauza detaliului locului si nu al indemnului sdu la iubire. Or, aceasta, crede el, in
lumea noasträ e torpilatä de ideologic". S.a.m.d., folosind mereu neologisme si
facând asocieri nästrusnice. Am mai spus cä poetul, in general, si Pdunescu in mod
special, nu trebuie citit ca tabla inmultirii ori ca statutul Asociatiei vândtorilor si
pescarilor sportivi. Apoi, 1-am flatat, zicându-i cd eu cred eà atunci când a citit o
poezie a lui in care el avea si versul a inteles cd, printr-un subtil si direct joc de
cuvinte, se referd la Pacepa si-1 asociazd unei insecte urâte.
Nu stiu ce a crezut, dar n-a mai intrebat nhnic. A urmat o pauzd stânjenitoare,
dupd care am iesit amândoi din sald, ne-am salutat cu nea Alecu si am plecat. Peste o
bund bucatä de vreme, intâlnindu-md cu nea Alecu, m-a intrebat cum mi-a venit in cap
asa ceva si dacd am pregatit totul pe indelete. I-am rdspuns cd md inspirase in draci
incidentul cu masina de pâine din colt, si trebuia sa-mi BAT JOC de ei cd meritau.
De atunci, Cristescu nu m-a mai sunat, dar am aflat cloud* lucruri: 1. S-au
anulat intâlnirile promotiilor din toate facultätile, dar mdsura a rezistat doar in 1989;
2. Un coleg din bloc, cäruia nu-i pot da nici mdcar initialele, m-a abordat peste vreo
zece zile si mi-a spus cä, intr-o sâmbätä, trecând pe strada Arhitecturii, a auzit cum
studentii de la Filologie cereau paine... N-am reactionat. Era o provocare, era sincer
in ce auzise el?"
(Ancheta de Securitate, pentru Maina de petine" a lui Paunescu, articol
apärut in revista Flacdra", nr. 35 (356) din 15-21 august 2008, accesibil
la adresa: file:///C:Users/user/Downloads/Flacara lui Adrian Paunescu-htm;
http://www.flacaraluiadrianpaunescuso/articole.php?id=39) (accesat ianuarie 2013).
36
Tatiana Slama-Cazacu, absolventä a Facultätii de Litere despre profesorul säu
de culturd si civilizatie italiand, Al. Marcu:
Nu se poate evoca personalitatea excelentului italienist Alexandru Marcu,
trecându-se cu vederea faptul cd a träit si a profesat intr-un context intens periculos al
at
acestei tari si a.' politicul" a fost impletit in cariera lui atât prin contextul istoric
si, mai târziu, prin decizia sa de incadrare in guvernul maresalului Ion Antonescu.
Am sä subliniez cä (eu in orice caz) nu am auzit nici o aluzie politicd de la el, si nici
in spatiul catedrei - afard de exceptiile mentionate mai departe -, vreo diatribd
politicd, sau vreun discurs pro-mussolinian ori de propaganda fascistä, la un curs, ori
de cdtre lectorii italieni (afard de acea scurtä altercatie, sau de episodul Halmaghi"
evocat mai departe, si de scena - care nu era din spatiul italianistic" a Imnului
Legionar, intonat la ordin, de aproape toti din Amfiteatru eu nu si probabil nu
unica, iar altii, ca Mariani Ligia, miscând mimetic buzele -, când administratorul a
www.digibuc.ro
venit sd pund pc peretele amfiteatrului - cred cd la Titu Maiorescu, acesta find pe

atunci al Filosofiei, la etajul I o candeld §i. portretele mari ale legionarilor Mota §i
Marin; iar indatd dupd cutremurul din 1941, la Istoria Artei, am vdzut-o, in cdma§a
verde, afi§ându-se destul de agresiv-orgolioasd, pe o colega care venea de la
dezgroparea victimelor de sub Carlton; sau, la inceputul rebeliunii legionare, hied
ne§tiutoare de ce se petrecea, ducându-md la Facultate, am gäsit u§ile inchise, iar in
fata intrdrii erau Balaci §i Mihnea Gheorghiu, buni prieteni, care mi-au spus cd nu se
tin cursuri §i au zis, tare, drept comentariu la cântecul intonat de un §uvoi de tineri
care mdr§dluiau pc Ca lea Victoriei: «Ce se aude? Cântecele astea barbare...!»).
Seminariile de literaturd - toti anii la un Mc, in amfiteatru erau conduse de
profesorul Marcu, participau MarieIla Coandd 0 «Cellap, care programau 0 citirea
dc care studenti a lucrdrilor. Seminariile de limbd, repet, le fdceam cu Anita
Belciugdteanu §i cu italienii la ace§tia din urmd eram impdrtiti pe grupe mai mici,
in sala seminarului-bibliotecd. Dar a fost un an cred cd eram abia in anul II de
studentie in carc a fdcut insu§i Al. Marcu un seminar de limbd cu noi, in amfiteatru.
Nu cram nici foarte avansati, nici nu ne preda teorie, ci faceam un fel de exercitii.
Evoc acest seminar pentru eä era oarecum insolit fatd de ritualul mentionat mai sus,
dar se deosebea de celelalte seminarii, fiinda aveau loc, pompos, in amfiteatru de§i
eram numai câtiva (poate cd aceia care optasem pentru licenta in italiand), insd mai
ales ii evoc pentru cd mi-a rdmas in memorie, adânc infiptd, inclusiv vizual, o scend
in care Al. Maieu se vddea un dascd1 cu vocatie, cu implicare de pedagog. Se §tie a
nu existau 'lined laboratoare pentru exersarea limbii (benzi magnetice pentru ascultare
de modele §i pentru ca, prin feed-back, elevul sa exerseze §i sd se autocorecteze). ill
vdd pe profesor, in picioare, lângd bdncile noastre, cdznindu-se sd ne fwà sä
pronuntdm corect un e lung italian, poate in bene (nu ne explicase insd nimic teoretic
sau prin descriere imitativd, ceea ce acum imi pare u§or de articulat). Rdbddtor, a
cenit câtorva sd pronunte §i cred cd nimeni nu intelegea cum trebuia articulat. A
spus, deodatd: gSlama», iar numita a gre§it la rândul ei, jenatd §i intimidatd in plus,
fatd deat era. Nu a inteles ce avea de pronuntat nici «Mariani Ligia», o cuminte fatd
de italian incetdtenit aici §i care Ind adoptase ca prietend, a§ezându-se intotdeauna
lângd mine. Profesorul avea vocatie, dar nu 0 cuno§tintele elementare ale unui
modest dar expert metodist. La aceste seminarii ne spunea 0 unele glume-didactice,
de pildd, relativ la deosebirea dintre coltello 0 colletto, cum, intrând intr-un magazin
italian, §i incurcând cuvintele, ardta vânzdtoarei gâtul lui, zicând «Un coltello», iar
ea, speriatd, a crezut cd voia sd se sinucidd; mai povestea ceva §i pentru cappello/
capello (copildrii", ar spune, poate, un student de azi, 0 intr-adevdr cam a§a eram
noi, pe atunci afard de câteva vampe", cam ocolite dc altfel §i se invdta, serios).
Cursurile erau predate in Amfiteatrul Hasdeu, de la etajul II. Profesorul §i
suita venind din partea cealalaltd, stângd, a clddirii, fie traversând marea Bibliotecd a
Facultätii, fie prin Hall-ul de jos, de la biroul decanatului, când profesorul a devenit
decan. Era o atmosferd de relativä distinctie - incepând cu profesorul, care,
intotdeauna, vorbind de pe scaun, era, dacd nu elegant, in once caz foarte ingrijit ca
www.digibuc.ro
tinutd vestimentark ca limbaj, frazare, intonatie -, §i pdrea oarecum un spectacol

regizat, ca ritual §i semioticd generald. Intrau (prin u§a sacrosanctd din spatele
estradei, rezervatd celor care tineau cursuri sau seminarii §i in genere cadrelor
didactice care, prin titluri sau functii, aveau acest drept), mai intdi profesorul (a§a era
ritualul tuturor catedrelor, mai ales cd era un UNIC profesor, dar de mare prestantk
ca D. Gusti, I. Petrovici, D. Caracostea ctc.); apoi asistentii Marie lla Coandd §i
Cellap, §i eventual unii italieni sau invitati - ace§tia a§ezându-se pe scaunele de la o
masd laterald, cdtre fereastrk ori in primele bänci, al cdror spdtar era integrat §irului
de pupitre. Iar la urrnd bibliotecarul, Al.Balaci, care, dandu-§i la o parte me§a de pe
frunte cu o mi§care a capului sau cu un gest romantic, suia repede treptele spre un loc
la marginea unui §ir de pupitre poate rezervat de cineva. Era vddit cd profesorului ii
pldcea in special sd tind Lectura Dantis, care era, cred, vinerea dupd mask Vorbea
clar, nu-mi parea retoric, explicatiile luminau bine textul din Divina Commedia (care
nu era citit declamativ, cum facea uneori cdte un italian, §i cred cd acest registru mai
realist, parcd mai laic m-a atras cdtre forma, in prozd, data de Marcu traducerii unei
opere care imi pdrea, astfel, mai apropiate in timp). 0 datk cdnd se ridicase de pe
scaun §i i§i strdngea hdrtiile de pe mask nu §tiu cum s-a intdmplat sd-1 aud (poate cd
eram intr-o bailed mai apropiatk dar nu complet in fata, unde nu stäteam niciodatd),
adresdndu-se lui «CeHap, cu fata iluminatd de incantare §i cu un zdmbet care cerea
aprobare: «Ce zici de Francesca?». Era evident ca nu se referea la protagonista ca
atare a «Cemtului» dedicat nefericitei Francesca da Rinii nici la modul cum tdcuse el
expunerea, la cursul sau. Rdspunsul asistentului nu 1-am auzit poate cd nici n-a zis
ceva, dar desigur ca am inteles, din zdmbetul voit admirativ al acestuia mägulirea, de
nune interpretatd ca obsecviozitate. Profesorul fdcuse o pateticd, poate chiar
frumoasd expunere a unuia dintre cele mai dramatice, renumite oCuntici» Dante§ti,
care-1 nu§case desigur §i pe un orn sensibil, cum mi-1 analizez critic si-1 descopär
acum, la evocarea momentului, 1-am descoperit atunci o fateta a profesorului, care nu
mi-a pldcut deloc §i iatd, mi s-a fixat puternic, de peste zeci de am: studenta Inca
adolescentd insd prea deprinsa cu analize critice din frecventarea unei ambiante
filosofice-psihologice-estetice-sociologice §i alte surse de timpuriu impact axiologic,
a fost nepldcut impresionatd: un profesor care decddea de pe soclul sdu, cerdnd
aprobarea, elogiul, in fond lingu§irea, de la un subaltern. imi apdrea ca un banal
vanitos, dorind sd i se ofere o oglindd-mdritoare, acele oglinzi magnifying, care aratd
un chip factice infrumuseta. §i, ce pdcat, cdnd lectura fusese cu adevdrat frumoasd.
Anticipdnd, cred cd acel Jash" atdt de clar rdmas in memoria unei studente - nu era
§i nu este o rdutate, ci o mdlinitd deceptie! -, a descoperit o caracteristicd mai adancd
a profesorului, care vi-a pierdut vanitatea, supralicitarea modalitatea de cd§tigare a
succesului, aproape cu orice pret.
Cdci iatd alte episoade nu le caut in mod special, vin singure §i tocmai
acestea au ramas in memorie. Mai intdi, vdd un fel de procesiune a profesorilor
(Al. Marcu, T. Vianu §i altii dar nu ii vdd clar) cobordnd treptele dinspre decanat (era
cdnd A.M. devenise decan?) §i traversând tot Hall-ul de jos al Facultdtii, purtând pe
www.digibuc.ro
564 ADINA BERau-DRA GHICESCU
umeri ridicule togi de brocart auriu, ca oddjdiile preotilor. Pe T. Vianu 1-am

identificat ca find jenat, dar acceptase sa poarte, ca un manechin, acea oroare. El,
esteticianul, ba chiar educatul in sobrele universitdti germanice, §i Al. Marcu,
sensibilul la frumos (dar poate cà imi pdrea o scend de picturd din teoria giottescd din
partea de sus, de la Assisi, a personajelor ..), plimbau prin fata noasted acea pelerind
mimând toga academicd, acel brocart din fire aurii care-1 transforma pe omul-
universitar intr-un fel de larva-kitch, marcând conduita de umilintd acceptatd fatd de
Carol II, care crease §i o annatd sau in alte organizatii statale asemenea noi costume,
de opereta (inbogdtindu-1 astfel, se spunea, pe «Papa Lupescu»).
Dar apare alt flash, mult mai gray acuzator: era ziva când, venind dimineata
la facultate, am vdzul steagul negru arborat la intrare, pentru cd N. lorga fusese
asasinat in noaptea anterioard. Am vdzut sumanele lungi, de aba cafenie (il vdd bine
pe unul dintre ei, devenit om de treabd §i membru PCR, in anii '50, dar atunci era
vajnic legionar). Lângd mine tremura colega care md declarase prietend §i Mariani
Ligia. Stiam, de la tatdl meu, In primul rând, despre Politia Legionard, cä acolo
bdteau, amenintau, ori chiar ucideau a§a cà nimeni nu a indräznit sä incerce sa
plece. Decanul, Al. Marcu, a urcat pe treptele dinspre amfiteatre (in stânga mea, a§a
vdd scena, cu find cu fata spre §i, lateral, in apropiere de protagoni§ti), venind lângd
un tândr (nu-1 §tiusem ca student coleg cu noi, dar atunci, sau apoi, când a fost
judecat, condamnat, am aflat cd se nutnea Halmaghi, nume devenit foarte
cunoscut).Tândrul a perorat, strigând, arnenintându-ne §i am retinut doar acestc
cuvinte: «Cum de ati intrat, ati indrdznit, pe sub steagul negru inaltat pentru lorga?!».
Sensul era cd s-a pus (dddea" §i in Decanat!) acel steag in cinstea marelui asasinat
nu §tiu ce epitete i-a dat i cd nu s-a protestat fata de punerea acelui steag
considerat omagiu. Cred cä ernotia, de uimire, de teamd, de nesigurantd trdiri incd
noi, eram aproape o adolescentd, feritä pând atunci, in pacea casei §i a Bucure§tilor
m-a impiedicat sä retin celelalte cuvinte, amenintdri urlate. Dar, iatd, mi-a ramas
infiptd scena urmdtoare: la sfdr§itul cuvântdrii, decanul, profesorul nostru, Al. Marcu,
i-a dat mâna lui Ilalmaghi! (nu pot scrie i-a strâns mâna", nu pot evalua intensitatea,
iar faptul pentru mine odios era suficient in sine ). Vdd §i azi, ca pe o fotografie, acea
nedemnd scend (mi-a rdmas, poate, §i findcd mi-am readus-o in memoria vizuald dc
numeroase ori). I-a fost fried profesorului? Sä fim ingdduitori, el §tiind ceea ce poate
se petrecuse (dacd fusese intr-adevdr un fapt anterior asasindrii lui N. lorga?), adicd
uciderea altor universitari, ca V. Madgearu (unii agdtati la abator ?) Dar nu s-a gindit
la ochii no§tri, ai tinerilor amenintati §i ei, care insd ar fi dorit ca mdcar profesorul sà
nu dea mâna cu cel care insultase memoria marelui istoric ucis in definitiv, adera la
asasinat, a doua zi dupd crirnd. Si era vorba, ceva mai mult, despre aceia care -
vedem in bibliografia publicata de V. Turcu§ - scrisese numeroase articole §i recenzii
in favoarea mult mai tândrului coleg, Al. Marcu.
S-a petrecut apoi altd cedare, acurn din maximd vanitate §i nu explicabild prin
probabila fried. A acceptat sä devind membru al guvernului («sub-secretar de stat»
nici mdcar ministru plin, curn crezusem atunci), se pare, indemnat de alt, de marcd,
www.digibuc.ro
150 DE ANI DE INVÄTAMÂNT FILOLOGIC ROMÂNESC -TRADITIE 5IVALOARE - 1863-2013 565
universitar, care cedase 0 el vanitálii (puternicd trdsdturd de caracter a lui, cunoscutd

de multi chiar de atunci): Mihai Antonescu, vice-prim ministru, al doilea din stat in
guvernul-dictaturd al lui Ion Antonescu. Si, revenind la Al. Marcu: a acceptat, a vrut
deci, sd fie ministru (fie §i subsecretar) la propagandd, domeniu de maxima*
importantd in regimul nazist german (vezi Goebbels!) §i cu conotatii asemdndtoare,
in Romdnia pro-Germania, nazistd etc., sub conducerea mare§alului Antonescu. Certa
vanitate a universitarului de succes Al. Marcu nu egala, chiar dacd, poate, le
impdrtd§ea, sentimentele patriotice i intentiile celuilalt. Este adevdrat cd nu 0-a
neglijat indatoririle profesionale de la catedrd, dar politica in care a fácut imensa
gre§eald de a se implica i in care era, in fond, un diletant nu 1-a iertat.
Terminasem Facultatea, luasem ambele licente. Cred cá aproape simultan cu
ultimele examene, sau prin toamna 1943, am fost desemnatd de Al. Marcu §i dc
Institutul Italian (II") (probabil, la recomandarea lectorilor italieni) sà merg la
oala Romemä din Roma. Totul imi este mai vag, poate i fiinded s-a desfd§urat
foarte repede §i nu prea intelegeam importanta acestui neateptat succes (pared' nici
nu-1 apreciam ca atare!). Am trimis actele (in original ap se ceruse ori crezusem cá
nu se puteau face foto-copii?) prin oCeHap, respectiv, date in mând directorului,
Bruno Manzone. Mama, bucuroasd desigur dc acest nou succes dar cunoscdnd mai
ales prin tatd1 meu - situatia dc atunci din Italia, nu indrdznise sa-mi arate temerile ci,
insd confectionase, ca sà plec cu provizii", o mare saco0 din etamind, cu fermoar
lung (o pdstrasem multd vreme, plind cu vechi luerdri-manuscris"). Eram
ne§tiutoare i relativ la ceea ce aveam de fdcut administrativ, pentru voiaj, 0 de aceea
probabil cd se ocupase de aceste formalitdti tatd1 meu, avocat §i orn politic - a§a cà
am aflat, brusc, cä mi s-a «refuzat papportul» (umor negru: da, pentru mine incepuse
asta" de pe atunci!). M-am dus - poate cä prin mijlocirea lui oCeHap, la Ministerul
Propagandei, la Al. Marcu (era prima data cà intram acolo). Nu mai §tiu dacd m-a
primit Marcu i nici ce a zis ori mi-a transmis. Desigur, Ii dddea seama cd nu mai
puteam pleca, fiindcd se pregdtea «debarcarea americanilor». (Destinul m-a ferit de
pericolul rämdnerii acolo, izolatd, singurd, 'Meá prea tandrd-copil apdratd de pdrinti,
cu care eram legatd de o reciprocd adorare, sau, dacd Ma* intorceam, sd mai am hied o
tinichea" in dosar, aceea de ofostä bursierd la Scoala... ».). Mä vdd insd, ceva mai
tdrziu, poate cà in iarna 1943-44, la Ministerul inveitámântului, ca sd-mi recuperez
actele: intr-o camerd micd, in picioare ldngd un birou in fata cdruia sateau pe fotolii
Miron Nicolescu i Serban Titeica.
Dupd inceputul anului 1944, se anuntau marile bombardamente americane in
special asupra Bucure§tilor. Pdrintii m-au trimis (fried decideau ei, ca pentru o fatd-
copil") cu bunica la Bu§teni, in mica ei cdsutd de paiantd, prinsd intre §osea i calea
feratd, avand ca fundal imensele pdduri ale Gdrbovei, in vechea zond de vile, §i pe
care ea o construise provizoriu, in 1926, dar a§a a farms, mdritd de taal meu cu un
mic Jiair. Iubeam mult cdsuta vacantelor §i pe bunica, adoram Bu§tenii, eram
extaziatd de Caraimanul care se ridica, abrupt, exact in stanga curtii mdrginite de
brazi, dar regretam plecarea subitd: ldsam in urrnd o noud posibilitate de a continua
www.digibuc.ro
studiile, la psihologie, incurajatá de Gh. Zapan, dar §i Meä neintreruptul drum in

italianisticd. Mà consolam oarecum, fiindcd puteam sá scriu linitità un studiu -
primul intreprins fard sa-mi fi fost dat, cu tema aleasd spontan: «Motivul Diavolului
insurat». Am intâlnit-o acolo, in cursul unei plimbäri, pe lectora Emilia Cutolo,
refugiata i ca, cu fetita de doi ani, §i am aflat de la ea ca «Marcu te apreciazd», ca
«sei discreta» (cuvântul mi-a pärut ciudat atunci, dar mai tdrziu am vazut, in
dictionare, cd semnificd i o atitudine rezervata, retinutr, ceea ce denota o gre§ita
interpretare a timiditatii multa vreme nedepa§ita a proaspetei licentiate). Lectora
precizase: «Vrea sa te numeascd asistentd» (mi s-a pdrut incredibil: asistentii erau,
atunci, oameni relativ in varsta, nu ca mine, abia licentiata, §i amintire certd nu ma
vedeam intrând in amfiteatru pe u§a profesorilor!).
intr-o zi, cam pe la prânz, ma intorceam acasa cu un buchetel de brandu§e
(era Inca frig, poate aprilie-mai, Inca purtam paltonul). in fata Primäriei, opre§te o
ma§ind mare, sunt strigata. Era profesorul Al. Marcu -ministrul!, probabil in ma§ina
ministerului. Nu-1 vad coborând, probabil ca am vorbit cu el la fereastra ma§inii,
1-am spus repede cd am scris un studiu despre «Diavolul insurat», §i 1-a§ ruga sa-1
citeasca. (eram complet ignara relativ la ce se petrecea in tara 0 in lume, de altfel
acolo nu aveam telefon, nici radio!). Mi-a spus sa i-1 aduc, am mers repede acasa, am
luat manuscrisul (cred ca era, acum, dactilografiat primisem cadou de la tatal meu o
ma§ind de scris la a doua licenta -, i aveam o copie, folosita apoi la publicare, in
1960). Am urcat pe (Dealul) Co§tila, unde era cdsuta profesorului. Nu fusese nevoie
sd-mi spund adresa, o cuno§team, ca toti din Bu§teni. Poate ca stätuse mai inainte in
alta casä, dar aceasta, unde am mers, singura pe care o §tiam, facutä «cu banii de la
San Remo», era o minusculd cabana" din bârne solide, negre, comandatd in
Finlanda i montatd aici. Fie ca trecusem pe acolo spre Poiana Coqtilei, fie ca
trecusem in ma§ina, cu parintii spre familii de prieteni ai lor, Ii vdzusem casuta, §i. o
data* pe el, scriind la ma§ina pe mica terasa care era de fapt ca o prispd. Cred ca-1
zärisem i aruncand banuti «ca in Italia»! cetei de copila§i din jur. Revad priveli§tea
magnified asupra simetricului Caraiman cum il aveam" i eu, chiar din fatd, insa
jos - 0 a sotiei lui", imensa mätähala Co§tila. Profesorul a tinut sa-mi atraga atentia
asupra priveli§tii pe care o avea in fata casutei - mic, care cuno§team Bucegii ca o
localnica! Nu §tiu cum a stabilit ca voi afla despre studiul dat, insä in curând, in yard,
totul s-a rupt, cdci s-a petrecut 23 August 1944. Nu am inteles bine, atunci, de ce
mi-a spus, la plecare: «Roaga-te pentru mine!». M-au impresionat aceste putine
vorbe nu mult dupd aceea, când mi le-am amintit i le-am inteles. Câtiva ani mai
tdrziu, când mergeam pe (Dealul) Co§tila, aflasem, in secret, ea* micuta cabana
intrase in posesia «Ceceului», iar cineva spunea ca o luase Ana Pauker. Nu am mai
fost de mult pe acolo, nu §tiu daca mai exista, dacd a recuperat-o cineva din familie -
de altfel nu §tiu dacà mai exista urma§i. Poate ca Primaria din Bu§teni ar trebui sa-§i
asume cinstea de a mentiona pe Alexandru Marcu (aldturi dc Cezar Petrescu, Familia
Titeica, §i altii) printre fo§tii oameni de seama care au onorat acest minunat ora§ de la
poalele Caraimanului. Când traia, chiar mult inainte de a fi decan sau ministru, se
www.digibuc.ro
150 DE ANI DE INVATÄMANT FILOLOGIC ROMANESC -TRADITIE 51 VALOARE - 1863-2013 567
bucura de mare vazä acolo (stiam de la tatäl meu, când incd nu eram studentd, Ca'
Marcu intervenise o datä pentru el la Jandarmerie - deci avea trecere" ca sä-1 ierte
fiindcd incercase sa mä invete sa conduc masina pe sosea ceea ce a fost intr-adevär o
vinä de neiertat, insä fusesem suficient de pedepsiti, imanent, fiindcd ne prdbusisem
intr-un sant!). Dar este nevoie sä previn: niciodatei nu am beneficiat de o pild" sau
de protectie ba chiar, straniu, când am devenit studena, päream cd nu ne aminteam
niciunul cä ne cunosteam de mult: nici Marcu, nici tatäl meu, i cu atat mai putin
fostul copil-prescolar fotografiat o dald dc viitorul mare profesor cu un grup dc
adulti, la Busteni, pe un povârnis.
Au urmat, dupd 23 august, bombardamentele, revenirea in Bucuresti; toti erau
preocupati, se recuperau, dramatic, Bucurestii. Casa Emiliei Cutolo (se pare, luxoasä,
in Cotroceni) fusese bombardatd, sottil ci era pe front si au gäzduit-o pdrintii mei, cu
fetita i servitoarea (a fost apoi luatd temporar intr-un lagdr, iar dupd aceea a putut
locui la Liceul Italian", care era pe Bulevardul LascAr Catargi). Poate cä prin 1945,
nu stiu dacd incurajatá sau nu de E. Cutolo, am telefonat profesorului, ca prezint
planul tezei de doctorat. Acum pare ceva absurd, unora incredibil, cdci Al. Marcu era
arestat la domiciliu, in primul lot, al celor din guvernul Ion Antonescu!, oficial spus,
era in domiciliu obligatoriu D.O." (acasä, in Stirbey Vodä). Iar eu nu numai cd
telefonasem (acum gândim: un prim pericol!), ba vream sd-1 vizitez (evident, alt
pericol, major), pentru o consultatie când fostul ministru era si fost profesor, cäci
fusese scos de la Universitate! Ba chiar, pentru un viitor stagiu de doctoral! Probabil
cä pand i oamenii politici nu credeau cä Dracul era si va fi atât de negru", mai bine
zis credeau cd, in final, totusi, vin americanii; mai era un guvern cu politicieni
cunoscuti, Siguranta Inca' nu fusese desfiintatä i inlocuitá cu Securitatea; era totusi
un intermezzo, in aparentd calm dar curând spulberat de trädarea Yalta. Chiar in
noiembrie 1949 Inca se mai nutreau sperante, de vreme ce i tatäl meu, om politic,
care ar fi trebuit sä nu mai spere, ba chiar stia cd va fi arestat (a fost, in noiembrie
1950), si totusi unora le pare de necrezut Cà a avut voie dar mai ales cä a avut el
curajul s-a dus la Gh. I. Brátianu, in D.O., acasd la el!).
Asadar bineinteles cu acordul, poate cu incurajarea tatälui meu - am mers la
Marcu, in D.0 (domiciliu obligatoriu n.ns.)., ardt scurtul plan relativ la tema
aleasä de mine, singurä, Tragicul modern ci Luigi Pirandello (aveam o ipotezd noud:
Tragicul modern, deosebit de cel antic, nu este determinat de zei", ci are geneza in
actiunea celorlalti, in socialul uman; pe la inceputul anilor 1970, vorbind despre
aceasta unei doctorande, prin ea s-a inspirat sotul ei pentru teza proprie). Când am
sunat, nu a iesit nimeni dintre paznici si nu mai stiu cine mi-a deschis, mä väd doar in
fata lui A.M., la birou. Poale cd emotia m-a fäcut, iar, sd nu retin ce am vorbit, 1-am
dat succintul plan, probabil cà 1-a citit, a scris pe acea hârtie, cum obisnuia: «Da.
Poate fi o tezd de doctorat». Deodatä, s-a auzit un usor zgomot, sub raftul de jos al
bibliotecii din spatele biroului. Am crezut cd era un soricel. Marcu a exclamat: oCe
faci acolo, Gheorghitd?! Iei de-acolo!». A apärut un bdietel cam de 4 ani, iar Marcu,
mi-a spus cà e unul dintre copiii de lânga casa de la Busteni probabil dintre noi
www.digibuc.ro
568 ADINA BERCIII-DRÄGNICESCII
cârora le arunca monede. Putin dupd aceea, a intrat, färd anunt, Al. Balaci, pared mai
dezinvolt decdt Il tiusem la Facultate, i mai matur fizic, cu o alurä de obisnuit al
casei. Nu stiu dacd a pdrut mirat când m-a vdzut acolo insd pared nu: stia, de la
profesor, cá voi veni, sau, cumva, de la ceilalti, si de aceea venise, ca martor?
(niciodatd, mai tdrziu, când ne vedeam deseori la Facultate sau in alte locuri, prin
Boris (prof. Boris Cazacu, sotul d-nei Tatiana Slama n.ns) - care cunostea totul, nu
am amintit de acea intâlnire, nici el nici eu. Am inteles cá trebuia sà plec. Cred cd pe
când eram tried pe scaun, de fatd cu Balaci, Marcu a zis, ardtând spre un pupitru Malt,
din lemn negru, usor sculptat, din coltul de lângd fereastrâ: «Uite, pupitrul Il las
pentru catedrd (sau a zis: Biblioteca de Itahand?), cU fisele». Cred cà 1-as recunoaste
acum, fiindcâ Il vdd ca si cum toatâ camera ar fi fotografiatä. L-am asociat chiar
atunci cu pupitrul dintr-o fotografie cu D'Annunzio, care compunea asa, in picioare,
scriind pe pupitru. Oare unde este acel adevârat tezaur, doldora de fise? Dacd 1-a luat
cineva ca sd-1 apere de distrugere, ar fi putut sd-1 aducd, dupd 1989, sau acum. Dacd a
fost ridicat", la ultima perchezitie, ar putea fi la Arhive, iar Catedra de Ita hand ar
trebui sd-1 revendice (ori cel putin fisele), cdci profesorul 1-a ldsat mostenire acesteia,
inclusiv studentilor.
in acei ani, Inca* râmasi din deceniul 1940 si apoi in cei de-a dreptul negri
1950, a urmat un vârtej dramatic, sau chiar tragic pentru foarte multi. Am absolvit
ceea ce s-a numit Seminarul Pedagogic Universitar (adia practica pedagogicd, dar
intr-o organizare separatâ de catedrele universitare), pentru 4 materii, printre care am
inclus italiana, câci nu renuntasem la vechiul vis" (celelalte trei erau: romdna,
psihologia, pedagogia). insd pentru examenul de capacitate, din 1946, ultimul care
s-a mai dat (era un concurs pe tard, pentru functia-titlul de profesor, nu exact ca
actuala titularizare, ci mult mai complex si se dalea Mil a fi avut catedrâ mai
a trebuit sä optez realist; am ales pedagogia. Am reusit prima pe tard, ceea ce a jucat
un rol important pentru urmdtoarea cale de urmat i ca atare in renuntarea la
Mi s-a oferit catedrd la Gherla; nu am acceptat, iar ceva mai tdrziu, mi
s-a propus un post considerat de mare vazâ, la noul Liceu Pedagogic din Timisoara,
insd iardsi nu am vrut sä-mi pdräsesc pdrintii i, in fond, cariera universitard la care
eram atrasd, prin domeniul psihologici, de Gh. Zapan. M. Ralea. Dar a continuat, mai
tdrziu, strania sau nu, impletire cu ceea ce tinea de Italia.
Aflasem, stiam vag câ Al. Marcu era arestat. doctorantura imi devenise incertd,
soarta catedrei era neclard, cu trecdtoare conduceri, iar mai tdrziu a plecat
competenta, distinsa Nina (Nineta) Façon. imi erau tdiate aripile pentru italienisticà, pe
când la psihologie eram incurajatd, de Gh. Zapan, de M. Ralea acesta, nu numai o
personalitate renumitd, dar, prin trecutul sdu, de vechi politician de stânga, avea
conducerea nu numai a catedrei, dar a devenit decan, mai tdrziu director al Institutului
de Psihologie, creat de el (in 1956 Sectie, 1958 Institut). Lucram cu pasiune pentru
teza de doctorat in psihologic, cdnd, in 1947, in contextul teribilei secete, am vrut sd-1
ajutdm pe Al. Marcu. Cred cd de Crdciun, tatd1 meu procurase, cu greu, niste fdind iar
mama fdcuse cozonaci. Nu stiu cine a avut primul dintre noi ideea, dar top trei am
www.digibuc.ro
decis trimitem un cozonac lui Marcu, la inchisoare (era singurul cäruia i se putea
face acest dar, dintre cei 2-3 cozonaci pentru care abia ajunsese Mina!). Am telefonat
sotiei lui in strada Stirbey Vodd; a fost trimisä cu cozonacul servitoarea (mai aveam §i
se numea 'fried a§a, cuvântul insä devenise interzis §i inlocuit cu femeie de serviciu). Nu
mult dupä aceea, mi-a telefonat doamna Alice Marcu, spunându-mi cä sottil ei imi
multume§te §i cd (exact a§a a zis §i ne-a impresionat adânc) «Te binecuvânteazd».
Mdrturisesc cà nu-mi amintesc sá mà mai fi gândit la Al. Marcu; träiam timpuri din ce
in ce mai tulburi, apoi dramatice perchezitii, nationalizarea casei, colocatari impu§i in
apartament, mi s-a impiedicat sustinerea (fixatd oficial, in scris, pentru 24 iunie 1949) a
tezei de doctorat in psihologie apoi tragice arestarea tatälui §i urmärile. in 1949, la
recomandarea lui Gh. Zapan, M. Ralea, sustinutd chiar de rector, Al. Rosetti, fusesem
numitd asistentä la Psihologie. Dar când s-a aflat la partid (Tamara Dobrin) despre
arestarea tatdlui, am fost dad afard, in noiembrie 1952. Datoritä lui M. Ralea am putut,
totu§i, sa obtin ore, fie §i risipite la diverse §coli, la clase mici, prin Ferentari §i mai
departe; apoi, din fericire, am fost numitd in cercetare (la Academie era voie, nu la
Universitate unde puteau fi contaminati studentii, de persoane cu dosar prost). Astfel
cd, in lupta pentru supravietuire (MM.. compromisuri §i muncind acerb, extenuant dar cu
patos §i, treptat, cu multumitoare reu§itd, apoi chiar succes), a trebuit sä Ind separ,
dureros, de gandul la italiand; nici mdcar nu am mai vdzut vreodatd sediul catedrei -
de§i multi ani, atunci i mai tdrziu, lucram tot in acela§i local. Nu §tiu când, in acest
iure§, am aflat cd Al. Marcu murise, in inchisoare, iar pând de curând crezusem cä in
1952 (a murit, §tiu acum, in 1955, §i foarte probabil in martiriu, in ce umilinte, ca atâtia
români exterminati cu bund §tiintd).
Am gäsit acum, pe Internet, un nea§teptat tezaur scriptic descoperit de tândrul
istoric §i scriitor talentat, Ioan Läcustd, de curând secerat de o subitd, cruntd board_
Am regretat, tardiv, cd nu am §tiut despre descoperirile lui inainte de a muri (1-am
cunoscut direct, in 2007, când a vorbit, competent, corect §i amabil, la lansarea unei
cärti a mea). Poate cà 1-a§ fi rugat sa fwd. §i el investigatii, despre eventuali urma§i ai
familiei lui Al. Marcu (poate cd-1 adoptase pe Gheorghitä?). I. Läcustd a scris pe
Internet o scurtä biografie a lui Al. Marcu §i a publicat comentarii despre
descoperirea, in Colectiile speciale ale Bibliotecii Nationale din Bucuregi (oare, date
de Arhivele Nationale si/ori de Securitate?) a Biletelor trimise din inchisoare, in
1948, de cdtre Al. Marcu, condamnat la temnitä grea 12 ani, cdtre sotie. Aceste
cumplite ultime scrieri ale unui estet al scrisului reveleazä suferinte, nevoi, trdiri
prin care au trecut nenumdrati asemenea adevärati martiri (le cunosc §i prin
experienta proprie, legatd de detentia politicd a tatälui meu, decedat in 1954). Fostul
profesor universitar, decan, cärturar, membru al Academiei, premiat in Italia,
ministru, scria, cdlcându-§i pe vanitate, umilit, despre ce i-ar mai trebui, ca alimente,
imbräcdminte §i cum pantalonii, ar§i la curdtat, se rup in bucdti; mai cerea cärti, un
Boccaccio". Si nu stia, pe atunci, in 1948, cd nu se va mai primi, de gad., nimic de
citit, cd nu se va mai permite (§i nu avea cu ce) sä se scrie, cä putinele alimente aduse
vor fi dijmuite, cä, pe parcurs, hainele vor fi inlocuite cu umilitoarele zeghe (vedeti,
www.digibuc.ro
vä rog, fotografia cutremurdtoare a marelui istoric, patriot, orn neintinat, mort la

Sighet In 1953 §i aruncat la groapa comunk Gh. I. Brätianu, de pe coperta recentului
volum - tipdrit restrictiv, numai In 300 de exernplare Gheorghe Brátianu in Dosarele
Bucure§ti, Ed. Enciclopedick 2006). Voia, Alexandru Marcu, sá fack
acolo, o editie selectivd Boccaccio! Spera §i el cd oVin Arnericanii»?, Nu bdnuia
In orice caz, nu va mai putea, acolo, citi, nici scrie cu ce, pe ce? necum trirnite
biletele sotiei, nici mdcar in ascuns, prin avocat, ca in 1948. Pe Joan Läcustd 1-a
impresionat ceea ce A.M. exprima desigur cu sentimente sincere, cdtre sotia sa, iar
scriitorul-istoricul, mi§cat profund, retine §i pune chiar ca titlu al articolului de pe
Internet aceste cuvinte: «Trdiesc, pentru cà vrei tu». Eu insämi a§ mai cita (apud
I. Ldcustd): «Foarte trist §tiindu-te bolnavd. ingrije§te-te. Stii ce e§ti pentru mine! [...]
Orice ar fi, rnarea mea grija e§ti tu. Acum mai mult».
Tragedia a fost reald, prea dureroasd - de altfel, repet, pentru sutele de mii de
intemnitati politic ca sà ne mai putem permite, oricare dintre supravietuitori, sà
comentdm, sà legdm de pildd de strângerea de mând a lui Halmaghi care-1 insulta pe
genialul lorga a doua zi dupd asasinare, sau pentru vanitatea de a accepta un
ministeriat, mai ales intr-un context care nici mdcar nu ajuta România, sau pentru
atractia fatd de tinerele studente ori doamnele amatoare de aventuri in afara
cdminului generator de spleen ori de plictisitoarea familie. A§ dori 'frisk in concluzie,
dau prilejul de a face el insu§i, postum, o dedicatie imaginark rdscumpdatoare
pentru pdcate pe care le-a avut acest mare italienist entuziast, veritabil cdrturar cu
imensd putere de muncd, profesor cu vocatie §i har, autor ddruit cu talent §i
sensibilitate, risipind cu nesat cdtiva ani de beneficd pace. Sd-1 fac sà exprime, intr-
un post mortem convingdtor - prin tragedia premergdtoare mortii salvatoare de
chinuri, pentru unii, azi, inimaginabile speranta §i indemnul ca: universitarii ddruiti
a§a cum a fost el sd se pdstreze curati moral, dedicati familiei §i comunitätii
studente§ti i colegiale, sä stea departe de ispitele succesului facil generat de relatia
profesor-studente, dar §i de tentatiile cuceririi de putere politick sd nu se lase ispititi
de vanitdtile manageriale extra-universitare, sä munceascd pând la istovire pentru
cucerirea adevdrurilor §tiintifice, câ§tigându-§i un trai decent, dar nu tintind realizdri
de cd§riguri de mare amploare, imposibil de obtinut altfel decât prin expediente
dubioase ori afaceri, oricum activitäti oneroase".
(Apud, Un secol de italienisticei la Bucuregi. I. Ctitorii, coordonatori Doina
Condrea-Derer, Hanibal Stänciulescu, Bucure§ti, Ed. Universitdtii din Bucure§ti,
2009, p. 125-133).
37
Prof. univ. dr. Nicolae Constantinescu, Amintiri din ...universitate!
Nu §tiu altii cum sunt, dar eu
Dar eu, când md gândesc cä in toamna lui 2013 Facultatea de Litere a
Universitdtii din Bucure§ti va särbdtori 150 de ani de existentk iar biografia mea va
www.digibuc.ro
marca 54 de ani de când Alma mater md primea la sânul ski, sunt incercat de un
sentiment greu de exprimat in cuvinte. impreund, pe mai mult de o treime din durata
totui lungd a institutiei bucure§tene !
inceputul lui octombrie 1959 marcheazd un moment de maximd importantd in
biografia mea. Fusesem admis, inainte de a implini 18 ani, la Facultatea de Filologie,
ulterior Facultatea de limba §i literatura romând, Universitatea din Bucure§ti (in
priinii ani de studiu se numea Universitatea C. I. Parhon", un celebru endocrinolog,
sustindtor al regimului)
Când am devenit eu student trecuserd deja 10 ani de la reforma
invdtdmântului" din 1948, cu toate neajunsurile ei invdtdmânt de 10 clase, dupd
modelul sovietic (in 1959, când am absolvit noi liceul, se trecuse la invdtdmântul de
11 clase), manuale unice traduse sau adaptate dupd cele sovietice, epurdri, mai ales
din invdtdmântul superior, dar nici cei din preuniversitar" nu fuseserd scutiti de
zguduiri §i chiar in anii aceia, cu toatd relativa, firava destindere de dupd moartea lui
Stalin, pe care il plânseserd cu lacrimi de sânge" toate popoarele lumii, incepuse un
nou val de arestdri §i persecutii pe fondul colectivizdrii §i al rniwdrilor
contrarevolutionare" din Ungaria.
Cu un an sau doi inainte, odatd cu generalizarea invdtdmântului de 7 clase,
Statul democrat-popular a instituit ap-numitele burse de Stat", pentru absolventii de
liceu provenind din rândurile clasei muncitoare §i, mai ales, ale tdrdnimii muncitoare,
care dddeau un simulacru de examen de admitere, pe locuri bugetate de Sfaturile
Populare ale celor 16 regiuni in care era impärtitä Republica Populard Romind la
acea vreme. Pentru restul locurilor rdmase (cca 40%) se dddea examen la liber", dar
controlat" de criteriul dosarului. Am intrat, adicd am vdzut in dreptul numelui meu
mentiunea admis" (pentru cd, din câte imi amintesc, nu se fdcea nicio ierarhizare, nu
se afi§au media sau notele, ci doar admis"/"respins". Dupd primul semestru din anul
I, in baza notelor obtinute, am primit o bursd de merit", 50 de lei, exact suma pe
care trebuia sd o achit ca taxd de cazare in cdmin. De o bursd integrald, nici vorbd,
pentru cd pdrintii mei, invätätori fiind, nu indeplineau criteriile apartenentei de clasd
necesare pentru o astfel de burs&
Ineditul situatiei in anul meu de studii era dat de faptul cà circa jumdtate din
studenti erau absolventi de 11 clase, ceilalti find serii vechi", din care unii veneau
din câmpul muncii" (activi§ti de partid, ofiteri de securitate, ziari§ti, condeieri ai
vremurilor nor, editori etc.), erau membri de partid, ocupând imediat pozitiile de
conducere in grupe §i in an, de unde o oarecare timorare pentru cei mai mici de
vârstd §i veniti direct de pe bdncile §colii.
Câteva intâmpldri fericite m-au ajutat sd trec färd dificultdti majore peste peri-
oada de integrare in viata universitard. Debutasem prin anii 1956-57 in presa locald/
regionald (mama mea, invdtdtoare, era corespondent voluntar" la Steagul row"),
scosesem, impreund cu colegii de la Liceul din Fierbinti, o publicatie manuscrisä
(Mlddite socialiste"), din care, din pdcate, nu s-a pdstrat nici un exemplar, luasem
premiul III la Olimpiada de literaturd, pe Regiunea Bucure§ti unde am primit ca
www.digibuc.ro
572 ADINA BERCRI-DRÄGHICESCU
recompensd cele 2 volume de poezii de Octavian Goga, editate de tanärul §i impetuosul

critic literar Ion Dodu Rdlan, pe care aveam sd-1 intalnesc ca asistent, la cursul de
Literaturd universald al lui Tudor Vianu, tinut, in anul acela, de profesorul Edgar Papu.
inaintea admiterii din septembrie 1959, Comitetul UTM din Universitate a
organizat niste cursuri de pregdtire pentru candidatii din acel an §i, de§i erau
destinate mai ales celor care veneau pe locurile cu burse de sfat, am fost acceptat §i
eu. Doi tineri asistenti care voluntariau pe atunci (Pompiliu Marcea §i Gheorghe
Ciompec fie-le Walla ward!) m-au remarcat §i incurajat enorm. I-am avut ulterior
asistenti in timpul studiilor universitare, am devenit colegi de catedrd i simpatia
reciprocd s-a pdstrat timp de decenii, fdrd a dep4i vreodatd limitele decentei, a§a
cum s-a intamplat §i cu George Gand sau cu Pavel Ruxdndoiu cdruia nici acum
nu-i zic pe nume.
Micul colectiv de folclor a fost mereu agdtat", cuplat" cu Teoria literaturii, cu
Literatura comparatd sau chiar cu acestea amandoud, cu Literatura veche, ulterior cu
Literatura romand, in ultimii ani de inainte de decembrie 1989 cu toate disciplinele
literare. in februarie 1990 ne-am emancipat, am devenit Catedra de Etnologie §i
Folclor, al cdrei §ef (rard de arginti", adicd fard indemnizatie de conducere), am fost
vreo 12 ani, practic din 1996 pand in 2009, la debarcare", cite§te pernsionare"
Dupd absolvire, la cativa ani, am debutat in presa scrisd, cu o recenzie, in
Gazeta literard", prin bundvointa profesorului Eugen Simion, in 1967, cdruia ii sunt
recunoscdtor §i acum. Acest debut are povestea" lui, pe care o relatez, a§a cum a
fost", in prefata (Cade-se a §ti.... Cititorul cdtre cititori") la Citite de mine. Folclor,
Etnologie, Antropologie. Repere ale cerceleirii (1967-2007), Volum editat de
CNCPCT, Colectia Anotimpuri culturale" 5, Bucure§ti, 2008, p. 8-9. Cand am
inceput sa public mai intens, mai ales volumele de studii, am avut norocul sd lucrez
cu editori experimentati, care m-au ajutat sa evit orice risc. Mi-aduc foarte bine
aminte ce negocieri" am purtat cu doamna Veronica Gand, sotia regretatului nostru
coleg George Gand, in legdturd cu titlul cdrtii mele despre relatiile de rudenie,
apdrute la Editura Academiei, in 1987, in contextul in care §eful de atunci al statului
era acuzat de nepotism". La reeditarea din anul 2000, un recenzent §i-a intitulat
cronica Nimic despre nepotism ..."
Chiar in anul cand am intrat eu in Facultate reveniserd la catedrd Alexandru
Piru, fost asistent al lui George alinescu, Mihai Pop, fost asistent al profesorului
D. Caracostea, G. C. Nicolescu, §i acesta fost elev al lui D. Caracostea, top epurati"
in urma reformei din 1948. Al. Pin povestea cu umor despre anii cat fusese bdgat
afard" §i lucrase ca salvamar" pe Herdstrdu sau ca muncitor in nu §tiu ce uzind
bucurqteand. Mihai Pop, cdruia aveam sd-i devin peste cativa ani asistent, nu prea
vorbea despre perioada aceea. El dispdruse" pentru o vreme din Bucure§ti, devenind
director la o fabricd din Fieni (Era greu de trdit in Bucure§ti. Atunci era mizerie.
Aveam trei copii. Era greu de trdit" spune el intr-un interviu inregistrat de Zoltán
Rostás, §i tot acolo specificd faptul cd nu a fost scos" din invdtdmant, ci a plecat el,
pur §i simplu, revenind in 1949, odatd cu infiintarea Institutului de Folclor, §i
www.digibuc.ro
150 DE ANI DE INVATAMÂNT FILOLOGIC ROMÂNESC -TRADITIE SI VALOARE - 1863-2013 573
aproape 10 ani mai tarziu la Facultate. De fapt, e greu de reconstituit istoria exacta' a
Faculatii, fiindcd, omagiindu-1 pe magistrul meu la a o suta aniversare a zilei sale de
na*tere, am incercat sd intru in posesia unei autobiografii a lui. Imposibil, dat find
faptul ca nici Universitatea, nici Institutul de Etnografie i Folclor nu mi-au facilitat
accesul in arhive, motivând ca, pur §i simplu, astfel de documente nu existd.
inceputul anilor '60 a marcat o oarecare destindere in politica de cadre la
nivelul invdtamântului superior, criteriul originii sociale nu mai functiona cu atâta
rigiditate ca in obsedantul deceniu", de§i lozinca acelor ani era Rica' in vigoare
(Cadrele §.tie tot"). (Legat de asta imi aduc aminte i mä trec frisoanele §i astäzi
când mä gândesc a la inceputul fiecdrui an universitar, ca student §i chiar ca tândr
asistent, eram invitat" la cadre sd scriu o autobiografie, poate a apdrut ceva nou",
imi spunea cu o voce mieroasd tovard§a C.; voi reveni in memorii, dar o anecdotd tot
insemnez aici. La avizierul Facultdtii apare, intr-o build zi, o notitd: Tovard§ul Rata
[colegul Nicolae Ratd, de la Teoria literaturii n. mea N. C.] sa se clued la tovard§a
Coteatd" [numele cadristei in discutie].
Fapt este cd Inca din 1961-62 au fost retinuti in Facultate §i odrasle de mic
burghezi" (profesori, invatatori, functionari etc.). in 1964, când am terminat eu, au
primit repartizare in invatamântul superior fii/fiice de ofiteri superiori (Eugen
Negrici, Gabriela Pand (cds. Dindelegan), Alexandru Tudorica), de invdtatori
(Nicolae Constantinescu), de functionari (Cornel Mihai Ionescu, de la Italiand, la
Catedra de Literaturd universald, George Littera, la Institutul de Arta Teatrald §i
Cinematografica, Ileana Cerbu i Antonia Constantinescu, la Institutul Pedagogic din
Bucure§ti, Petru Mihai Gorcea, la Institutul Pedagogic din Pite§ti, Nicolae Nicolescu,
la Institutul de la Bacau etc.
Sigur, marele meu noroc a fost profesorul Mihai Pop, ale cdrui cursuri
speciale le-am urmat trei semestre, in anii IV §i V, §i care mi-a indrumat lucrarea de
lice*, la care am luat nota zece. Disciplina pe care o preda profesorul Mihai Pop era
relativ noua in Universitatea din Bucure§ti, devi fusese anticipata de mari savanti
precum B. P. Hasdeu, Ovid Densusianu, D. Caracostea. inainte de venirea lui Mihai
Pop, folclorul era predat, in cadrul cursului de literaturd veche, de un profesor astazi
uitat, Mitu Grosu. Mihai Pop si-a luat doi asistenti, pe care i-a format din mers"
(Marin Marin Buga §i Pavel Ruxdndoiu), ultimul din acqtia fiind coautor cu
profesorul al primului §i singurului manual/curs universitar de folclor literar
românesc (1976), in uz pand astazi. Aa CO* singurul meu model a fost §i a rdrnas
Mihai Pop, de§i in anii de studii i dupd aceea am cunoscut i alti profesori de care
m-am simtit apropiat acad. Ion Coteanu, pe care nu 1-am avut profesor, dar care
indruma, prin anii '80 un cerc de poetica i stilistica, in continuarea, oarecurn,
Cercului de Poeticd i Stilisticd patronat, in anii '60 de Tudor Vianu, Al. Rosetti,
Mihai Pop (vezi, in acest sens, volurnul Studii de poeticá i stilisticà, EPL, 1966, in
care semneazd profesorii Tudor Vianu, Boris Cazacu, Mihai Pop, Al Rosetti
tinerii, pe atunci, Liliana Ionescu, Mihai Zarnfir, Mihaela Manca§, Sorin
Alexandrescu, Virgil Nemoianu, Torna Pavel §. a.).
www.digibuc.ro
574 AD1NA BERCIU-DRÄGHICESCII
George Munteanu, era, de asemenea admirat de studenti (-te!) pentru

cursurile lui despre Eminescu si pentru Cercul Eminescu pe care 11 conducea. La fel
George Gand, pe care 1-am avut asistent la cursul despre marii clasici, Paula
Diaconescu, cu care am fäcut cursul de limba romând literard, domeniu de care md
simteam, de asemenea, atras. Erau, pe vremea aceea, in Facultate câteva somitäti
academicienii Alexandru Rosetti, Alexandru Graur, Iorgu Iordan. Venea si tinea niste
prelegeri libere, un alt academician, George Cdlinescu, scos cu violentd, se pare
din Universitate, in '48, reabilitat" curând, dar nepus, oficial, In drepturile lui de
,
profesor, niciodatd.
Mihai Pop a avut sansa, si-a creat-o el, in fine, de a fi câteva decenii simultan
profesor universitar si director al Institutului de Folclor (de Etnografie si Folclor etc.)
si a putut astfel sa pund in practicd ceea a devenit in anii '70 '80 un slogan ceausist,
trinomul invätdmânt-cercetare-productie". Toate marile proiecte de cercetare din
folcloristica, etnografia, etnologia româneascd au fost gândite de Mihai Pop si puse
in practicd de colaboratorii sdi din cadrul Institutului, cei mai multi pe mdsura
trecerii timpului absolventi ai Facultdtii de Filologie, Limba si literatura romând,
implicit ai cursului de Folclor literar românesc, pe care Mihai Pop 1-a introdus in
planurile de invatamânt ale facultätilor filologice din toatä tam. Si dupd iesirea sa din
scend, multi absolventi de-ai nostri au continuat sd fie angajati la Institut si sd ducd
mai departe proiecte incepute cu 30-40 de ani in urmd. Mi-am fácut, impreund cu alti
colegi de generatie sau mai tineri, datoria de a inlätura o prejudecatd, aceea cd Mihai
Pop nu are operd, n-a scris ... nimic: am publicat 3 volume din scrierile (Folclor
rorminesc, vol. III, 1998; III, 2000), am luat aminte la lectiile lui cu privire la
investigatiile de teren si am continuat sä le desfdsuram, cu foarte bune rezultate, in
fine, dar nu in ultimul rând, am pus pe picioare, in ciuda vremurilor mastere, un
program de licentä, acum sub sigla Studii Culturale. Etnologie # folclor §i un
masterat de Antropologie culturard. Etnologie 4.i Folclor.
Dar viata nu era chiar rozd in anii studiilor mele universitare si nici dupd
aceea. Dragi tovardsi, nu ne-a fost usor" era un refren persiflator, o replica la
sloganurile comuniste ale vremii. Am trdit finalul epocii staliniste, cu arestdrile de
dupd (contra) revolutia din Ungaria (un coleg de-al nostru, P. V. acum, ca poet,
semneazd Dominic Diamant a fost ridicat" din fata sdlii de examen, judecat,
condamnat pentru niste scrisori trimise altui coleg, din Jugoslavia), cu excluderile din
U.T.M., cu spectrul Canalului etc.
Ca tânär asistent am trdit un alt moment, pozitiv, in fapt, plin de spaime,
altminteri punerea in libertate, in 1964, a fostilor detinuti politici, din care unii s-au
inscris sd-si continue studiile la Filologie, aducând odatä cu ei suspiciunea cd
urmärirea lor continua, fdrä incetare.
Abandonarea proletcultismului a fost alt episod care imi stârneste aduceri
aminte. invdtasem pentru admiterea la Universitate dupd o carte de cdpätâi" a lui
Ov. S. Crohmälniceanu, Pentru realismul socialist, pentru ca in anul al IV-lea
(1962/63) sd-1 am profesor de literaturd romând, perioada interbelicd, tocmai pe
www.digibuc.ro
150 DE ANI DE INVÄTAMANT FILOLOGIC ROMÂNESC -TRADITIE SI VALOARE - 1863-2013 575
Ov. S. lectii superbe, nume pdnd atunci interzise precum Lucian Blaga, Ion Pillat,
chiar Nichifor Crainic etc. rostite pleno gutture, comentarii subtile. Nici urrnd de
luptd de clasd, de tineretea lui Pavel Corceaghin" (asta era o carte a lui Ion Vitner,
pe care nu 1-am avut profesor, cred cä dupd venirea lui George Ivascu ca sef de
catedrd incepuse un fel de marginalizare a dogmaticilor epocii anterioare).
Pe fondul acesta, se derulau polemici precum aceea dintre Al. Piru si
G. C. Nicolescu, cu demascdri", plagiate", intretinute mai ales de presa literard.
Mi-aduc aminte si de o farsd, jucatd lui George Munteanu, altminteri un cercetkor
onest si atent la detalii, care a luat drept autentic un program de sald, la un teatru
bucurestean, unde juca 0 noapte furtunoasá a lui L L. Caragiale. Noi, cei tineri, ne
treceam revistele de la unul la altul, comentam bdrfele" care ajungeau panä la noi, la
o bere, la o cafea sau la un coniac, la Albina" ori la Dundrea", toposuri dispdrute
din peisajul bucurestean universitar de astdzi.
Desigur, cdnd era vorba de promovdri, avansdri, jocurile" se fäceau la
partid", unde au tronat, o vreme, activistii de profesie, cu bunele si cu relele lor
(unul dintre ultimii a fost un vechi comunist, nea Misu ilegalistu", un orn
cumsecade, altminteri, dar neadaptat vremurilor noi), care isi justificau neputinta
arätänd cu degetul in sus, spre tavan, ceea ce anula orice intentie de a continua
discutia, sau foloseau un limbaj grosier, interzicând astfel orice replica.
Dupd revolutia din decembrie", altd bdtdlie pentru putere, cu o serie de
neprihdniti" care, Incercdnd sä repare nedreptätile trecutului, au creat alte inechitäti.
Nu mai departe decdt episodul pensiondrii fortate a grupului celor trei", 'in care am
intrat si eu. Loviturd joasä, la nivelul maestrilor din sferele Mahe ale puterii. Si acest
episod rämäne pentru memorii ...
Dupd pensionarea rusinoasä si nedreaptd din octombrie 2009, eu nu am
pdräsit nici o clipd Facultatea, nu am intrerupt legäturile cu studentii, cu masteranzii,
cu doctoranzii, cu colegii de bund-credintä. Acestora din urrnd le multumesc public
pentru cele douä volume publicate cu ocazia aniversdrii celor 70 de ani de viatd
(Nicolae Constantinescu, Folclorul, cum poate fi frufeles. Studii 0 articole de
etnologie romemeascá. Editie, Rezumate 'in limba englezd si Postfald de Ioana-
Ruxandra Fruntelatd, Editura Universitätii din Bucuresti, 2011 si Exigentele 0
utilitatea lecturii etnologice. In honorem Nicolae Constantinescu. Editori Narcisa
Stiucd si Adrian Stoicescu, Editura Universitatii din Bucuresti, 2012)
Acum, la rubrica bilant si perspective", se poate spune a in mare, au fost si
bune si rele. Dupd decembrie 1989, am trdit experienta expansiunii, puirii" In
cuibarul Facultätii de Litere a noilor sectii, generate de trend-ul general, eficiente ca
aducdtoare de studenti, dar aflate intr-o relatie concurentialä cu facultatea-mamd.
Apoi, adoptarea fdrd o maturd chibzuire a programului Bologna, pentru Litere (din
nou Imi aduc aminte de degetul ridicat In sus, o obedienta neproductivä fatd de cei çle
sus), cu pdstrarea obstinatd a dublei specializdri, renuntarea prea usuraticd la orice
formä de examinare pentru admiterea la facultate. Simple opinii ...
www.digibuc.ro
Oricum, nu se pot formula solutii Mea o analizd substantiald a stdrii actuale

din invdtdmântul românesc, din societatea româneascd, din lumea contemporand.
Ceva (bun) ar trebui sd se intâmple, cu conditia ca generatia celor ndscuti dupd 1990
sd se grupeze intr-o formatiune cu gândirea neafectatd nici de
sechelele comunismului (extrem de persistente) nici de perversitätile liderilor din
ultimii 22 de ani.
Sa auzim de bine!" (mai 2013)
38
Profesorul universitar dr. Alexandru Maim, Amintiri din ... Facultate:
Am intrat la Facultatea de limbd §i literaturd romând a Universitdtii
Bucure§ti in 1960, dupd doi ani de activitate, ca profesor suplinitor in satul natal §i
doi ani ca metodist la Casa de Culturd din Târgu-Ocna §i am terminat-o in 1965 (era
prioada când pentru a forma profesori de calitate, studiile durau cinci ani).
Dupd pdrerea mea, perioada dictaturii comuniste a cunoscut trei configurdri
identitare: a. 1947-1964, b. 1964-1971, c. 1971-1989. Prima a reprezentat intervalul
terorii comuniste, gestionatd de regimul Gheorghe Gheorghiu-Dej sub directa
regizare a cotropitorului sovietic, a doua, emanciparea de dimensiunea criminald §i
obedientd anterioard, ca urmare a aparitiei surprizd a lui N. Ceau§escu in fruntea
partidului §i a politicii lui de recuperare a valorilor nationale §i de respingere a tutelei
sovietice, a treia, rdtdcirea lui N. Ceau§escu, fascinat de revolutia culturala maoistd
care s-a concretizat in cultul aberant al personalitdtii, in promovarea politicd a Elenei
Ceau§escu §i in consecintele dezastruoase pentru tard. De altfel, cred cä ace§tia
reprezintd factorii determinanti ai Revolutiei din decembrie 1989.
Fiecare etapd a avut urmdri, cele mai multe grave, in domeniul culturii,
§tiintei, invdtdmântului, de fapt in toate domeniile de activitate. Analiza lor cere
paginile a cel putin unei cdrti. In ateva fraze despre invatamânt §i culturd, a§ incerca
un punct de vedere.
in anii Gheorghiu-Dej, cu exceptia alfabetizdrii ne§tiutorilor de carte §i a
stimuldrii preocupdrilor pentru cultura populard invatamântul §i cultura au fost
distruse printr-un soi de genocid cultural, concretizat in suprimarea elitelor,
inlocuirea competentelor profesionale cu fidelitatea, fie §i analfabetd, fata de partid §i
toti trepddu§ii lui, cenzurarea politicd, din perspectiva communisto-sovieticd, a
mo§tenirii cultural artistice §i lansarea proletcultismului, cu progenitura lui realismul
socialist, impunerea sub toate formele a modelului §colar sovietic.
N. Ceau§escu a inteles cd, pentru a-§i legitima venirea nea§teptatd la putere,
pentru a cd§tiga increderea §i simpatia poporului, trebuia sd se distanteze de epoca
anterioard, de predecesorul §i de tutela umilitoare §i sàräcitoare a prietenului de la
Rdsärit". §i a fdcut-o cu toatd abilitatea. Domeniile noastre au resimtit din plin
schimbarea de politicd. Mari le valori ale literaturii §i artei române§ti, interzise anterior
(in special epoca interbelicd) au fost repuse in circulatie (e greu de inteles pentru tinerii
de azi cu ce emotie, cu ce entuziasm tineam pentru prima data' in mdini cdrtile lui Lucian
Blaga sau N. Iorga, Mea riscul represiunii), mari oameni de culturd, umiliti in inchisorile
www.digibuc.ro
comuniste sau dati afard din invdtdmânt au fost eliberati sau reintegrati (legat de
facultatea nostrd, imi amintesc de numele lui G. alinescu, G. Munteanu,
N. Manolescu), a fost redescoperit Spiru Haret si scoala performana a României
interbelice (desi politica si. ideologismul au continuat sd polueze toate domeniile de
activitate, inclusiv invdtdmântul, literatura, arta), literatura si arta occidentald n-au mai
rdmas in fata cortinei de fier iar prin atitudinea lui N. Ceausescu fata de invadarea
Cehoslovaciei, am resimtit pentru prima datd mândria de a avea un conducdtor denm,
curajos si devotat poporului sdu (e de retinut cd multi dintre noi au devenit membri de
partid in acele circumstante pe care le credeam inceputul renasterii noastre moderne).
Ultima perioadd, inauguratd de Plenara C.C.P.C.R. din 1971 (dupd vizita in
China) a reprezentat incercarea de transfer in spatiul românesc a unui model care a
putut functiona in China, dar nu putea prinde fäddcini intr-o tard europeand, fie ea si
pretins comunistd. Mini-revolutia culturald a esuat, dar consecintele eforturilor de a o
impune au fost si dureroase si pdguboase. Iatd un extras märturie din Scrisoarea pe
care am trimis-o Europei Libere, in august 1989, care continea un apel adresat
delegatilor la cel de al XIV-lea Congres al P.C.R (textul integral poate fi consultat in
volumul A. Melian, Polemici implicite, Ed. Universitatii Bucuresti, 2003):
invátámântul a fost foarte gray afectat, ca unnare a faptului c6 organizarea qi
desfeiqurarea lui a fost decisa de acela§4 cuplu, cu aceeaqi incompetentei qi cu acela0
voluntarism. De alY'el, cum ar fi putut sei decidd optim En problemele qcolii cineva
pentru care Koala este o vagei amintire, iar studiile superioare nici mácar atea?
Ce poate fi mai insultator 0 degradant pentru Enveitämânt 0 §.tiintä decea
asumarea frauduloasâ de titluri qtiintifice §'i academice 44 mai ales conducerea
acestui sector vital pentru oricare societate säneitoaser de ceitre cineva fárá pregeitire,
färá culturä elementará, de fapt feirä nici o compete*?
Urmárile celor de mai sus se gilsesc In situatia catastrofalei a inveitámântului
românesc, unul din cele mai apreciate pe plan european Entre cele cloud räzboaie
mondiale. Toate articulatiile sistemului au fost afectate.
Au fost anulate motivatiile pentru activitatea qcolarei, precum 'i perrghiile de
stimulare ori de coercitie la Endemema corpului didactic.
Desfiintarea repetentiei la ciclul elementar, sanctionarea profesorilor exigenti En
numele statisticilor triumfaliste, transformarea mijloacelor de verificare, a principiilor
docimologice ,si a bacalaureatului In adeveirate parodii, sistemele nestimulative ale
repartizárii absolventilor, dezvoltarea aberantei a Envátámântului seral, toate acestea
au generat nu numai un dezinteres general pentru invertaturei dar qi o infirmizare morale':
a tinerelor generatii care, Encepernd de la grádinitä §'i pad la facultate, sunt modelate
sub semnul minciunii, al demagogiei, al feiteirniciei qi parvenitismului.
Ideea integrarii Envátámântului cu cercetarea 4.i productia, generoasä in sine
a fost compromiser' prin exces 0 mai ales prin imposibilitatea ei de realizare
propriu-zisä, in cadrele cerute §4 in conditille date. Rezultatul El constatei orice
conviintá onestei.
Redusa cu peste 47%, pregátirea generalá, teoreticá ,si modelatoare sub
raport intelectual, a fost profund afectatei, fárá ca In schimb sei se realizeze o
pregátire practicer autenticá. Intreprinderile qi institutiile unde este planificatei o
www.digibuc.ro
asemenea activitate n-au nici mijloacele nici motivatille pentru a o asigura, ax twat
practica a devenit un factor de perturbare a înveitämântului 0 a productiei 0 un
prilej institutionalizat de pierdere a vremii.
Statutul social 0 profesional al cadrului didactic a fost foarte gray degradar,
atât prin salarizarea mizerá cât 0 prin umilirea permanenta la care e supus. Devenit
un fel de slugei bunes la toate, cadrul didactic a inceput sá Enteleagei, din pacate, câ
supravietuirea lui depinde nu de calitatea muncii didactice, ci de promtitudinea cu
care rilspunde chemárilor primáriei 0 activivilor, Cântärii Romemiei" 0
Daciadei", asigurárii planurilor economice, ie0rilor cu elevii la mitinguri, vizite 0
alte asernenea dqertaciuni propagandistice.
in esentá, fnvâtamântul a devenit un oficiu de presteiri servicii, de cele mai
multe ori gratuit la dispozitia primarilor 0 a altor activigi, pentru strângerea
recoltei, pentru curätenia localitatilor 0 institutiilor, pentru tncarcarea qi
descarcarea mijloacelor de transport etc. etc. etc."
Din fericire, cei care reprezintd temelia invdtdmântului din totdeuna §i de
pretutindeni, adicd profesorii, in sens generic, (de la educator §i invdtkor pând la
profesorul universitar) au cdutat §i au gdsit mijloacele de a neutraliza in bund mdsurd
politica comunistd din invdtdmânt, mimând ideologizarea §i fidelitatea politicd pentru
a putea infdptui actul didactic, in parametrii lui esentiali.
Ceea ce nu s-a mai intâmplat dupd Revolutia din Decembrie. De ce? Pentru
cd toti cei propulsati ca mini§tri ai invdtdmântului, cam din doi in doi ani, au tinut
neapdrat sa-§i implementeze" propria reformd, indiferent de ce-au fdcut antecesorii
lor §i mai ales intr-un total dispret fatd de traditia valoroasd a Folii române§ti. Ceea
ce n-au fost capabili (sau n-au voit) sd inteleagd dumnealor §i cei care gestionau
puterea este regula axiomaticd conform cdreia invdtdmântul este un domeniu al
continuitdtii, nu al rupturii §i atunci când reformele sunt necesare, ele nu se fac
heirupist, dupd orgoliile (uneori incompetentele) fiecdrui ministru sau comenzile
politice de partid, ci procesual, temeinic §i in timp. i mai ales, reformele in
indtdmânt nu se fac färd profesori §i adeseori impotriva bor. Nu se fac de cdtre
ministri jucând rolul de politruci ai democratiei pentru care factorul determinant al
misiunii lor nu este §coala §i viitorul cultural al tdrii, ci partidul care i-a cocotat acolo
(nu neapdrat pentru competentele lor, ci mai ales pentru fidelitatea tap de §efi sau
din ratiunile negustoriei politice). §i atunci, bietii profesori ce sd fwd.? Ce reforme, ce
reguli s-aplice and ele se schimbd cu fiecare ministru?
Reamintind cd deschiderea" nu s-a produs in anii 70, care de fapt au
devenit anii derivei de tip maoist, cu toate consecintele negative §tiute problema
cenzurii a fost o constantd a regimului comunist. Ea a cunoscut forme §i grade
diferite de radicalism, in functie de epocd §i de oamenii regimului care au exercitat-o,
dar ea n-a incetat o clipd vândtoarea textelor, fie ele literare, §tiintifice ori
jurnalistice, ca sd nu mai vorbim de ludrile de cuvânt" publice, cu diversele ocazii.
Ceea ce este de retinut 'MA este faptul cd eficacitatea cenzurii a depins nu numai
de mecanismele §i de mânuitorii ei, ci in build mdsurd §i de cei care erau supqi acesteia.
in 1990, la un Colocviu international, tinut la Paris, am prezentat comunicarea Strategii
de neutralizare a cenzurii in regimul totalitar", unde am incercat o analizd a felului in
www.digibuc.ro
care nu putini dintre scriitorii i arti§tii romani au infirmizat brutalitatea cenzurii, prin
abilitate artisticd, spirit cetdtenesc i inteligentd a comunicdrii. Desigur, nu putini au fost
cei care s-au supus cu obedientd cenzurii sau au devenit ei in§i§i cenzori in slujba
puterü. Pentru cà, pand la urmä, lumea scriitorilor, a oamenilor de culturd in general, de
fapt intreaga societate, s-a aflat polarizatd intre tentatia prostitutiei intelectuale,
demnitatea täcerii i curajul luptei, fie 0 mascate, pentru libertate.
in ceea ce mà prive§te, una din explicatiile cd am publicat atat de putin, se
afld in oroarea pe care am avut-o fata de cenzurd.
Prima experientd in legaturd cu aceasta- despre care n-am aflat decal dupd
Revolutie, luand cuno§tintd de dosarul (de altfel incomplet), de la securitate a avut loc
in 1970, in contextul cenzurii practicate de puterea comunistä asupra corespondentei. Pe
baza unei scrisori trimise mamei mele la One§ti, in care md plangeam de dificultdtile
materiale umilitoare 0 de politica iresponsabild a puterii in domeniul invätämantului,
servicüle de securitate din Bucure§ti, Bacdu i Onesti au intreprins o anchetd care s-a
finalizat cu solicitarea oficiald fäcutd Centrului Universitar de Partid Bucure§ti de a
organiza demascarea mea publicd, insotitd de mäsurile corespunzdtoare. Din fericire,
Centrul Universitar, gratie in primul rand secretarului sdu Cornel Pacoste, n-a dat curs
acestei solicitäri aberante. Consecintele ei au atarnat insä ca un lest in dosarul meu de
cadre 0 explicd, intre altele, de ce timp de peste 10 ani propunerile fäcute de Facultate
avizate favorabil de cdtrre Universitate 0 Minister de a indeplini misiunea de lector la
diverse universitdti din Occident nu s-a concretizat niciodatd.
Cea dintai confruntare cu cenzura practicatd in activitatea editoriald, am trdit-o in
anul 1975, atunci cand, cu ajutorul lui Gh. Bulgär am reu§it sd public, la editura Minerva,
pentru prima data' dupd rdzboi, un voluma§ din cele mai reprezentative articole politice
scrise de Eminescu (Eminescu. Icoane vechi ci nou6). Confnintdrile cu redactorul de
carte de a reduce la maximum parantezele drepte cu puncte de suspensie, au cenit nu
doar multd rdbdare, tact §i. abilitate, ci i puterea interioard de a nu abandona, in ideea cà
e preferabil un text trunchiat, decal niciunul. A doua experientd a fost mai fructuoasd
pentru ea am avut norocul de a avea redactor de carte pe lleana Manole, o intelectuald
autenticd, la care competenta i-a fost innobilatä de curaj. Grape ei, cartea mea
«Eminescu, univers deschis» a putut vedea lumina tiparului, de§i, cel putin un capitol,
Temeiuri de adancime ale publicisticii reprezenta un atac anti-ceau§it sträveziu,
mascat sub rostirile eminesciene, selectionate de loc intamplätor. Ltd cateva exemple
care nu au nevoie de nici o decodificare: «statele scad sau prin demagogie sau prin
despotism»; «nici un alt soi de guverndmant, ca cel despotic, nu favorizeazd dezvoltarea
tuturor viciilor; «State demagogice cari nu tin seamá de erarhia naturald a meritului 0 a
muncii i cari, din contra, afld mijloace de-a privilegia inaintarea feneantismului
sterilitäi oamenilor vicleni §i. malone§ti, täsar 0 pier, fdrd inflorire, ca plantele
criptogame"»; Orice stat e osandit la o retrogradare sigurd cand incape pe mana
oamenilor care-§i fac din politicd o meserie de ca§tig, un mijloc de imbogdtire ori de bun
trai"; Tocmai intr-asta consistä peterea tragicd a rdului cA cel care-1 comite gäse§te mii
de motive pentru a-1 scuza"; Nu ant in toate limbile omene§ti la un loc epitete indestul
de tari pentru a infiera uprinta §i. nelegiuirea cu care stirpiturile ce stäpasnesc aceastä tard
trateazd cea din urrnd, unica clasd pozitivä a Romaniei, pe acel tdran care muncind da o
www.digibuc.ro
580 AMNA BERCIU-DRÄGHICESCU
valoare pdmântului, pldtind ddri, hrdneste pe acesti mizerabili, vdrsindu-si singele

onoreazd aceastä tard"; Gresalele in politia grit (...) crime; aci in urma lor sufdr
milioane de oameni nevinovati, se-mpiedicd dezvoltarea unei tdri intregi si se-ntunecd
pentru zecimi de ani inainte viitorul ei"; nici un neam nu e condanmat de a suporta in
veci un regim vitreg, corupt si mincinos, chiar dacd acel regim se exerciteazd de care fiii
lui proprii"; Rail esential care amenintd vitalitatea poporului nostru este moral, e
demagogia"; Nimic nu e mai periculos pentru constiinta unui popor deal privelistea
coruptiei si a nulitdtii recompensate, decât ridicarea in sus a demeritului"; a risddi
plante Ara' rdacind pentru a avea grddina gata in cloud ceasuri nu e progres, ci
devastare"; nici un neam nu e condamnat de a suporta in veci un regim vitreg, corupt si
mincinos, chiar dacä acel regim se exerciteazd de cdtre fii lui proprii".
Tristetea acestor rostiri este Cá actualiatea lor e bulversantd, nu doar pentru
epoca Ceausescu, ci si pentru cea a zilelor noastre !?!?
Dupd cunostintele mele, in afard de G. Cdlinescu (care nu mi-a fost
propriu-zis profesor), G. Munteanu si N. Manolescu au cunoscut o asemenea situatie.
in ceea ce md prive§te, in afara celor relatate mai sus, ar fi de mentionat cà,
desi eram doctor din 1973 am rdmas lector universitar 18 ani de zile. Din pdcate
insd, n-am fost singurul.
Dupd absolvirea faculatii, cu media 9,50, am fost retinut ca preparator,
parcurgând apoi toate treptele universitare.
Trei personalitdti mi-au marcat spiritul si cariera universitard: Tudor Vianu,
Zoe Dumitrescu-Busulenga si George Munteanu.
Primul mi-a fost nu doar un model, ci un adevdrat idol. Seminarul lui «Istoria
ideii de geniu», a fost pentru mine o sdrbdtoare a mintii si a sufletului si a rdmas cea
mai dragd amintire din viata studenteascd si nu numai. Chipul lui, luminat mereu de
un zâmbet cald si de o privire senind, splendoarea gândurilor care ne invdluiau ca o
legdnare intru cunoastere si mister, felul inconfundabil de a ne antrena in discutii cu
tact de pdrinte, dezinvolturd de camarad §i complicitate de aventurier al cunoasterii,
m-au fascinat si m-au marcat pentru totdeuna. Nota din studentie care-mi este cea
mai dragd a rdmas dzece semnatd T.Vianu.
Doamna Zoe, care ne era downed chiar si atunci and apelativul tovar4a
devenise obligatoriu, m-a incantat cu pasiunea ddruitoare pe care o revdrsa nu doar in
activitatea directd cu studentii, ci in tot ceea ce fdcea, in tot ceea ce spunea. Chiar si
in situatiile protocolare, patosul ei obisnuit o definea. Dar o definea prin absentd.
Simteai cä vorbele ei sunt ca niste ve§minte din care a dispdrut fiinta.
Cu George Munteanu am fdcut unul din cele mai frumoase seminarii. Vocatia
socraticd a dezbaterii, abilitatea de a provoca polemica formativd 'nitre studenti, tactul
de a nu se erija in a toate §tiitor si de a-§i impune punctul de vedere doar pentru cä e
profesor, apropierea camaradereasa de studenti, toate acestea mi 1-au impus ca
model, demn nu doar de respect, ci si de afectiune. Descoperirea si pasiunea mea
pentru Eminescu lui o datorez. Este cu totul revelator a volumul meu «Mihai
Eminescu, poezia invocatiei» îi este dedicat («Dedic aceastä carte profesorului meu,
GEORGE MUNTEANU, exeget al lui Mihai Eminescu de indispensabild referintd
www.digibuc.ro
in semn de recuno§tintd pentru ceea ce mi-a ddruit spiritual §i de tristete pentru ceea
ce el n-a primit, a§acum se cuvine, de la contemporanii lui».)
Desigur, au fost §i alte figuri pe care le-am apreciat sau care care mi-au stdrnit
admiralie, afectiune sau chiar prietenie; Mihai Pop, Alexandru Rosetti, Joan Alexandra,
Alec Hantd, Mircea Martin, Paul Cornea, Nicu Ratd, Stefan Cazimir, Florica Niculescu
(pe care am §i. apdrat-o atunci cdnd s-a propus excluderea ei din partid), George Doca (de
a cdrui prietenie de peste 45 de ani md bucur §i astdzi) §i lista ar putea continua.
Cdteva cuvinte a§ vrea sa spun insd §i despre George Cdlinescu. Am avut
norocul de a-1 asculta in amfiteatrul Odobescu vorbind despre Eminescu. Aceste
intdlniri, la care pentru a prinde un loc trebuia sd vii la cursul anterior (nici mdcar
nu-mi amintesc cine-1 fdcea), nu erau, de fapt, niste cursuri, ci veritabile spectacole. Cu
figura lui demonicd (pdrul valvoi, ochii de acvild §i buzele ro§ii,care cdteodatd chiar
sdngerau), cu apetitul pentru teatralitate, inclusiv in maniera de a recita din Eminescu,
pentru ironia sarcasticd §i pentru ridiculizarea oficialitdtilor care-1 insoteau (mai ales
George Iva§cu §i Boris Cazacu), el fascina §i tulbura, nu atdt prin ceea ce spunea
despre Eminescu, cdt prin felul in care o tdcea §i prin sägetile pe care le arunca mereu
inspre contemporanii lui nu tocmai onorabili. Sala nu era stdpdnitd de solemnitatea sau
profunzimea gdndurilor, ci de sfichiuirea permanentd a hohotelor de rds.
Cercetdrile mele asupra lui Eminescu §i cele publicate pe aceasta temd, precum
§i felul in care mi-am conceput cursurile §i seminariile le-am dofit §i le consider, in
mare mdsurd, fructul activitdlii de profesor §i de exeget eminescian al lui G. Munteanu.
Este o intrebare cu rdspuns imposibil in cdteva rdnduri. Esentializdnd, a§
spune cd, in timpul studentiei, eram animati de speranta cd participdm la un moment
de emancipare umanistd fatd de perioada comunismului bol§evic din epoca
Gh. Gheorghiu Dej (chiar dacd in ultima parte a vielii, acesta a pregkit terenul pentru
schimbdrile infdptuite de Ceau§escu), in perioada profesoratului, atmosfera contra-
dictorie, generatd de solidaritatea anti-regim, pe de o parte, §i de rivalitdtile politico-
profesionale, pe de altd parte, ne-a luminat §i ne-a poluat viata diferit, in functie de
perioadele pe care le-a parcurs societatea Romdneascd, implicit invdtdmântul, §i
bineinteles in functie de cei care au condus Facultatea, Universitatea sau Ministerul.
Dupd Revolutie, in pofida entuziasmului imediat §i a increderii in rena§terea
fiintei romdne§ti, a dispdrut solidaritatea, au rdmas rivalitätile politico-profesionale §i
a inflorit intoleranta. in plus, in domeniile literare, au apdrut, promotorii
mondialismului in culturd, concretizat in dispretul fatd de valorile nationale (inclusiv
fatd de facultatea pe care n-o trateazd decdt ca sursd de prestigiu academic) §i in
cultivarea, aproape agresivd a sloganului de origine francezd e interzis sd interzici".
Realitatea concrea e insä mult mai complexd §i preocupantd decdt am putut eu schita
in aceste succinte §i reductive consideratii.
Trebuie spus insd cd, in aceste circumstante complexe, Facultatea noastrd a
rdmas liderul §colii filologice romdne§ti, nu doar prin activitatea exceptionald a
marilor ei personalitdti (Tudor Vianu, Mihai Pop, Zoe Dumitrescu Bu§ulenga, Eugen
Simion, N. Manolescu, Al. Rosetti, Al. Graur, I. Coteanu, Joan Alexandru etc), ci §i
prin contributia, adeseori de mare valoare, a majoritdlii corpului didactic. Minded', in
pofida tuturor nerprielniciilor, fiecare cadru didactic, cu foarte putine exceptii a
www.digibuc.ro
inteles eh' misiunea lui nu este doar aceea de a transmite cuno§tinte, ci mai ales de a
forma con§tiinte §i competente. Iar una din cele mai importante surse de energie
devotiune ne-a venit tocmai din partea studentilor, adicd a obiectului" muncii
noastre. $i mai ales a celor care ne luminau strdduintele prin vocatia, pasiunea §i
indrdzneala lor intelectuald prin tot ceea ce ne fortifica speranta in realizdrile lor
viitoare. Eu pot spune, i cred cä multi dintre colegii nostri au trdit aceastd
experientd cd am avut norocul sd-mi innobilez strdduintele profesionale aldturi de
un numdr important de tineri §i tinere care au strdlucit, dupd asolvire, in invdtdmânt
§i cercetare, in mai toate domeniile culturii române§ti.
Sä te aventurezi in ispitirea literaturii intr-o grupd care aduna laolaltd
personalitdti puternice in devenire precum Dan Mihdilescu, Târndcop Gabriel (cel care
va deveni mai târziu Artur Silvestri), Radu Tania, Broché Serban sau Cristian Crdciun,
ori o altd grupd, animatd de Popescu Marian, Rddutd Viorica, Stanciu Teodora, Istrate
Rodica, insemna sä trdie§ti bucuria implinirii profesionale. De altfel, lista celor care
mi-au rdspldtit ddruirea de dascd1 este foarte lungd. Nu md pot stdpâni sd nu amintesc
câteva nume care md fac mândru cd le-am fost profesor, dei sunt sigur eà memoria
mea nu va fi deloc la indltime: Silviu Angelescu, Florin i Ion Manolescu (tatd i fiu),
Coroiu IrMa, Vodd Läcrdmioara, Mailat Greorgeta, Joita Monica, Nitulescu Cristian,
Pavlovici Vlad, Sorescu Radu, Terzea Lucia, Vultur Smaranda, Petricd Nicolau,
Popescu Simona, Chivu Gheorghe, Mihailescu Beam, Pânzaru Ioan, Uricariu Doina,
Grdsoiu Liviu i colega lui care i-a devenit sotie, Unteanu Cristian etc. etc. indeosebi
seminarele i cercurile §riintifice (o perioadd de timp, am animat, impreund cu
G. Munteanu, cercul Eminescu") au fost cadrul formdrii i manifestdrii lor i activi-
atile care au asigurat, in cea mai mare mdsurd, substanta §i bucuria profesiei nostre.
Dupd ce am fost pensionat, nu mai §tiu care e atmosfera, pentru ea, o data
trimis acasa, tristetea m-a ratacit §i n-am mai gasit drumul spre facultate. Ea a ramas
doar o amintire....
Cu unii din fo§tii mei studenti am intretinut legdturi, mai ales la initiativa lor ,
rdspunzând solicitarilor de a participa la actiuni legate de invatamânt §i culturd.
Misiunea, rolul Facultatii de Litere ar trebui sà fie, in esentd, cel care a fost din
totdeuna, chiar de la infiintarea ei: sa formeze profesori, cercetdtori, profesioni§ti
competenti In toate domeniile culturii. $i nu mai putin important sd grddindreascd
specialisti modelati, in primul rând pe cunoa§terea, respectul i promovarea valorilor
române§ti. Pentru ca mondialismul o fi el bun §i profitabil pentru unii, dar nu poate
reduce diversitatea imbogatitoare a umanitatii la o adundturd de câteva miliarde de
indivizi, färd patrie, fdrd istorie, fait identitate culturald i spirituald. Bineinteles, acest
imperativ, aceasta constantd, este §i trebuie relationata cu toate variabilele dinamicii
contemporane, propuse de explozia informaticii, de achizitiile cunoa§terii §i de
fenomenul mondializarii, intemeiat pe obsesia banului *i a puterii subordonatoare.
Pentru mine 1989 a insemnat un sfdrOt de co§mar i un inceput de vis. Numai
cd, din nefericire, co§marul nu s-a sfar§it iar visul nu a devenit realitate. Dacd cineva
dore§te sä inteleagd noima rdspunsului meu succint, îi pun la dispozitie, câteva marturii
ldmuritoare, publicate in revista online Samändtorul" (2011-2012).
www.digibuc.ro
Din pdcare, calitatea invdtdmântului cunoaste o degradare ingrijordtoare. Ceea ce

e mai gray e faptul cd acest fenomen nu e numai românesc. in aproape toate tdrile
europene se vorbeste de criza invdtdmântului. si asta de peste 20 de ani. La noi insd
fenomenul este mai profund grape", in primul rand, clasei politice care, in toate
guverndrile post-revolutionare, n-a inteles sau n-a vrut s-o facd (din ratiuni politicianiste
ori negustoresti), eä invdtdmântul este o dimensiune cu adevdrat fundamentald a orickei
societdti moderne.Nu este suficient sd recunosti demagogic aceastd prioritate. Trebuie
sd-i consacri energie, intelepciune si mijloace materiale. Trebuie sd valorifici traditia
valoroasd a scolii românesti, sd antrenezi in actul reformator corpul profesoral, nu sd-1
tratezi de cobai ori functionar, supus capriciilor unor sefi, adeseori incompetenti si
mercenari, trebuie in mod imperativ sd acorzi mijloacele materiale indispensabile,
abandonând rationamentul de tip ceausist conform caruia invdtdmântul ar avea obligatia
sd fie rentabil ca o uzin6 de automobile. Rentabilitatea lui este, sau trebuie sd fie datd de
absolventii care, temeinic pregdtiti, vor face rentabild munca lor timp de 40 de ani.
in realitate, ce se intâmpld, mai ales in anii de dupd Revolutie?
Raporturile profesorelev au fost bulversate, relatiile elevobiecte de studiu au
fost haotizate, inspectoratele scolare si ministerul de resort au devenit un soi de giruiete
decizionale care actioneazd dupd cum bate vântul politicii, in perpetud schimbare, cel
putin o datd la patru ani. Si toate acestea sunt, in ultimd instantd, consecinta perversd a
valorizdrii inadecvate intr-un spatiu cu specific inconfundabil, a cloud idei generoase:
democratia yi libertatea.
Când autoritatea profesorului este pulverizatd in numele unui soi de
egalitarism democratic intre cel care modeleazd si cel care este modelat, când elevul
este invitat sd-si aleagd disciplinele de studiu si manualele, ba chiar este solicitat sd dea
note profesorilor sdi, când in numele drepturilor copilului se incurajeazd delatiunea
contra pdrintilor si a dasailor, când televiziunea organizeazd emisiuni precum
Profesor de milioane" unde sub umbrela anonimatului toti lenesii si derbedeii scolilor
bombardeazd internetul cu note de 1 (unu) pentru profesorii exigenti ori numai
corecti... cand toate acestea se intâmpld, si nu am introdus in ecuatie gravele
perturbdri ale scolii din anii socialismului victorios" nu trebuie sd mire pe nimeni
faptul cd, de câteva decenii bune, in Europa, dacd nu si prin alte pdrti, se vorbeste
constant de criza invdtdmântului, de fenomene de analfabetism, de nivelul tot mai
precar al culturii generale a tinerilor, de i- sau a-moralitatea care bântuie mai toate
societdtile, de pulverizarea unor table de valori care si-au vddit perenitatea milenii, de
insusi flagelul terorismului care a cancerizat planeta noastrd in ultimul timp.
Deci solutiile se afld in curmarea unor asemenea anomalii, in depolitizarea
invdtdmântului, pentru cd el nu apartie nici unui partid, in promovarea unor ministri
buni nu pentru mitingurile electorale in care se bdldcdresc adversarii ori rubricile
satirice impdnate de agramatismele lor, in perenizarea si promovarea valorilor de care
tara nu duce lipsd.
Desi de peste 20 de ani, dezamdgirile imi vdmuiesc somnul si-mi innegureazd
bucuriile, speranta nu m-a pdrasit cu totul. Cred hied in valorile autentice din facultatea
noastrd, din invdtdmântul românesc, din lumea noastrd mioriticd si manoliand, asa cum
o caracterizeazd in bdtaie de joc unii dintre profitorii Revolutiei" (mai 2013)
www.digibuc.ro
Tiparul s-a executat sub c-da nr. 3291/ 2013
la Tipografia Editurii Universitätii din Bucuresti
www.digibuc.ro
9 ° 9
Decretul nr. 1047 de infiintare a co1ii,Superioare de Litere din 13ucu4ti
ALECSANDRU IOAN
Cu mila lui Dumnezeu 1i vointa Nationald, Domnul Principatelor-Unite-Romline;

La toti defag ji viitori, siiiatate.
Asupra raportului prezentat de Ministrul Nostru, Secretarde Stat la
Departamentul Cultelorji InstructiundPublice, sub nr. 30,222;
Am decretatçi decream:
Art. L Sg instituie la Academia din Bucurefti o &oalä Superioard de Litere, in
scopul de aforma profesori gimnaziali in,ramurile limbilor clasice ji moderne, ale literaturii rsi
filosofiee &oriei jigeograflei.
--
Art. IL Regulamentul acestei Fah se aprobei Fi se va pune in aplicare de la 1
Noiembrie, anul curent.
Art. III. Spezele necesare se vor acoperi, páná la 31 decembrie 1863, din rezervele
bUgetului Instructiunii Publice, dar de la 1 ianuarie 1863, se vor trece in bugetul Statului,
conform trebuintei, p4ni la completarea cu toate catedrele necesare.
Art. IVMinistrul Nostru, Secretar de Stat la DepartaMentul Cultelor xci
Instructiunii Publice, este insiircinat cu executarea Decretului defatti.
Dat in Bucurejti, la 30 bctombrie, 1863.
Ministru Secretar de Stat ALECSANDRU IOAN I

La Departamentul Cultelor,
Instructiunii Publice
D. Bdintineanu.
ISBN 978-606-16-0301 5
.>') Editura
Unlversittii
din Bucurevti
l YTS'
Alf4
9 78606 603022 www.digibuc.ro

Draghicescu - Facultatea de Litere UB 1863-2013 PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Draghicescu - Facultatea de Litere UB 1863-2013 PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

otTATo.

FACULTATEA_ DE- LITERE

FACULTATEA DE LITERE A UNIVERSITATII DIN BUCURESTI

editura universitätii din bucuresti®

o editura universitãtii din bucurese

Grafica. copertd: Smaranda Murdru§ (voluntar)

Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a României

378(498 Buc.) Universitate:82"1863/2013"

caw arc mtiferil pemeottAde aYituudde

Capitolul V. Facultatea de Limba qi Literatura Românfi in perioada 1963-1989

Apdrutd cu ocazia aniversdrii a 150 de ani de la crearea Faculatii de Litere

in tratarea istoriei Facultätii de Filosofie vi Litere din Bucurevti s-a optat

decembrie 1989, realizdrilor si perspectivelor institutiei noastre intr-un climat de

Multumim de asemenea pentru sprijinul acordat de Colectivul Bibliotecii

ÎNCEPUTURILE ÎNVÄTÄMÂNTULUI SUPERIOR

Dupd mai bine de un deceniu de activitate, domnitorul Constantin Brâncoveanu

IL Dupd aceasta urmeazd la altd tagmd unde au a asculta gramatica, poetica,

5 Marin Popescu-Spineni, Contribufiuni la istoria Envárámantului superior. Facultatea de Litere 0

procedurd, dreptul administrativ românesc, istoria dreptului i economie politicd.

infiintarea Facultätii de Litere i Filosofie

8 Marin Popescu-Spineni, op. cit., p. 11.

Se instituie in localul Academiei din Bucure0i, cu scopul de a forma

Superioarä de Litere §i-a deschis portile pe 2/14 decembrie 1863, cu 9

B. 1863 octombrie 30/11 noiembrie, Bucure§ti. Decretul nr. 1047 de

5 Monitorul Oficial", nr. 219, din 2 noiembrie 1863, p. 911-912.

C. 1863 noiembrie 2/14, Bucuresti. Primul Regulament al &olii Superioare

Art. 1. $coala Superioará de Litere din Bucuregi, destinatá a deveni o

Art. 7. Studentii $colii Superioare de Litere se vor inscrie, la inceputul anului

17 Monitorul Oficial", nr. 219, din 2 noiembrie 1863.

D. 1863 noiembrie 7/19, Bucure§ti. Conditiile de inscriere la $coala

In vederea optiunii exprimate de Consiliul Superior prin procesul verbal

5'coala Superioará de Litere19 ca §i cea de Stiinte *i de Legi nu au functionat

18 Monitorul Oficial", nr. 224, din 9 noiembrie 1863, p. 934.

Alecsandru loan I, cu mila lui Dumnezeu qi Vointa Nationale'', Domn Al

"eto 1,44 44, G.-

4; d «idfr 9r.'w rt-rd

r 44( .<?...r.4 /4 AI rsi;

.11W /ref +,4

41 r old r (7;,P.P.P Pr..0'.10 (*.A fie P

6r1' P /ere .,'",);1;":;', r -; ;44.4 fe:4 4ir

Universitatea din Bucure§ti, Facultatea de Litere devenea astfel, deopotrivd,

23 Pentru toate problemele privind Regulamentele, legislatia i organizarea Facultätii de Litere

Legea a contribuit, la unificarea pe baze moderne, a regulamentelor *colare

universitare, supraveghea aplicarea sanctiunilor §i, la sfâqitul fiecdrui an, inainta

in 1882 numdrul catedrelor s-a majorat prin infiintarea Catedrei de Istorie

33 Constantin N. Velichi, Dezvoltarea Universit4ii din BucureVi de la Infiintarea ei pânei la primul

fetelor in invdtdmântul superior, dar numai la Facultatea de Medicind si la Scoala

in 1874 s-au mai adaugat trei cursuri libere: de filosofie comparatd, de

44 M. Popescu-Spineni, Institutii de inaltá culturei, p. 32.

psihologia, pedagogia si estetica, logica, morala, istoria filosofiei, limba si literatura

prevdzute cursuri comune §i cursuri de specializare, iar durata studiilor se mdrea de la

Dupd iesirea la pensie si a lui V. A. Urechia, facultatea rdmânea cu cloud

Catedra de Italiana a avut o istorie asemdnätoare. Dupd un curs liber in

1915.57 in 1912 cursul a devenit obligatoriu, transformandu-se intr-o Catedrd de

sd fie o necontenitd legdturd de intimitate intelectuald i chiar de colaborare". Ideea

Aplicarea legii la Facultatea de Litere si Filosofie a intâmpinat multe

66 Ibidem, p. 152; C. Lascär §i I. Bibiri, Colecfiunea legilor, regulamentelor, programelor i diferitelor

antantofile, orientdri, nu de putine ori, marcate de oscilatii. in aceastd situatie ii

Localul unde a functionat Facultatea de Litere i Filosofie

2. Tencuielile peretilor §i mai ales ale plafoanelor sunt rdu executate,

Restul clddirilor care au completat Palatul Universitdtii au fost incepute in

80 Grigore Ionescu, Bucuregi. Ghid istoric qi artistic, Bucureqti,1938, p. 88-89.

Pe lângd faptul cd erau putine, sdlile erau §i rdu iluminate, insalubre,