Curs MPP

2 | P a g e
t: +40 21 232 11 38 \\ f: +40 21 232 06 22 \\ Strada Nisipari nr.21, ap.1, sector 1 Bucuresti Romania www.infinitybiz.ro

Suport de curs
Microsoft Project
3 | P a g e

Cuprins
1. Ce este Microsoft Project? 4
2. Ce este Managementul de Proiect? 4
2.1 Proiecte care pot fi realizate cu Project 4
2.2 Noţiuni de bazǎ 5
2.3 Pașii realizării și finalizării unui proiect 5
3. Pasul 1 – O introducere în mediul Project 6
4. Pasul 2 – Definirea proiectului şi a taskurilor acestuia 7
4.1 Introducerea datelor 7
4.2 Stabilirea datei de începere a proiectului 8
4.3 Stabilirea duratelor fiecarui task şi subtask 9
4.4 Evidenţierea taskurilor structurate 10
5. Pasul 3 – Conceptul de legǎturǎ între douǎ activitǎţi 11
12.1 Legǎturi între activitǎţile unui proiect 11
12.2 Numerotarea taskurilor şi a subtaskurilor 12
6. Pasul 4 – Structura ierarhicǎ a proiectului 12
7. Pasul 5 – Crearea legǎturilor între taskuri 13
8. Pasul 6 – Drumul critic al proiectului 16
9. Pasul 7 – Sensibilitatea unui proiect 17
10. Pasul 8 – Întârzieri între activitǎţi 18
11. Pasul 9 – Diagrama reţea 20
12. Pasul 10 – Resursele proiectului 24
12.1 Tipuri de resurse 24
12.2 Crearea stocului de resurse 24
12.3 Alocarea resurselor pentru fiecare activitate 26
13. Pasul 11 – Taskuri eveniment 29
14. Pasul 12 – Definirea vacanţelor şi a sǎrbǎtorilor 30
15. Pasul 13 – Tehnici de printare a proiectului 33
15.1 Printarea diagramei reţea 33
15.2 Printarea diagramei Gantt şi/sau a tabelului de taskuri 36
15.3 Setarea antetului şi a subsolului unei pagini 36
16. Pasul 14 – Schimbarea tipului de task folosit 37
4 | P a g e

17. Pasul 15 – Resurse supraalocate 38
17.1 Moduri de determinare a resurselor supraalocate 38
17.2 Rezolvarea problemei de supraalocare 41
18. Pasul 16 – Detaliile financiare ale resurselor 42
18.1 Introducerea datelor financiare pentru fiecare resursǎ 42
18.2 Determinarea costului fiecǎrui task şi a costului total 43
19. Pasul 17 – Taskuri recurente 44
20. Pasul 18 – Sortarea, gruparea şi filtrarea informaţiilor 45
20.1 Sortarea informaţiilor 45
20.2 Gruparea informaţiilor 47
20.3 Filtrarea informaţiilor 48
21. Pasul 19 – Mai multǎ informaţie 50
21.1 Modul dual de vizualizare 50
21.2 Modificarea unitǎţii de timp folositǎ în diagrama Gantt 52
21.3 Inserarea unei alte coloane de informaţii în tabelul de taskuri 53
21.4 Inserarea unei activități în Timeline 53
21.5 Notiţe despre taskuri 54
21.6 Taskuri cu referinţe 54
21.7 Personalizarea aspectului taskurilor 55
21.8 Mai multe despre resurse 56
22. Pasul 20 – Proiecte structurate 56
5 | P a g e

1. Ce este Microsoft Project?
Microsoft Project este un software de management de proiect de program dezvoltat și
vândut de Microsoft, care este conceput pentru a ajuta un manager de proiect in dezvoltarea unui
plan de alocarea resurselor pentru urmărirea progresului, gestionarea bugetului și analiza volumului
de lucru
2. Ce este Managementul de Proiect?
Managementul de proiect este procesul planificării, organizării și conducerii sarcinilor și
resurselor pentru a realiza un obiectiv definit, de obicei cu constrângeri legate de timp, resur se sau
costuri. Un plan pentru un proiect poate fi simplu, de exemplu, o listă de sarcini cu datele inițiale și
finale scrise pe o foaie de hârtie sau poate fi complex, de exemplu, mii de sarcini și resursele
aferente, alături de un buget de milioane de dolari.
Majoritatea proiectelor au activități comune, cum ar fi împărțirea proiectului în sarcini
ușor de realizat, programarea sarcinilor, comunicarea lor în cadrul echipei şi urmărirea acestora pe
perioada desfășurării lucrului. Toate proiectele cuprind trei etape majore:
 Construirea planului;
 Urmărirea şi conducerea proiectului;
 Închiderea proiectului
Cu cât aceste etape sunt realizate mai bine, cu atât este mai mare posibilitatea obţinerii unui
proiect de succes.
2.1 Proiecte care pot fi realizate cu Project
Iată câteva exemple de proiecte care se realizează zilnic:
 Realizarea unei contructii (drum, pod, cladire, etc)
 Realizarea unui produs software
 Publicarea unui ziar sau revistǎ
 Implementarea unui program de antrenament
 Pregǎtirea unei petreceri
Aşadar, cum ne poate ajuta Microsoft Project în cazul realizǎrii unui proiect? Microsoft
Project ne ajutǎ sǎ realizǎm un plan de acţiune, ne dǎ posibilitatea introducerii şi organizǎrii
informaţiilor şi detaliilor care definesc activitǎţile ce trebuiesc terminate pentru a atinge obiectivul
propus. Project te ajutǎ începând cu definirea proiectului şi detaliilor acestuia, continuând apoi cu
definirea activitǎţilor şi resurselor care alcǎtuiesc proiectul, pregǎtirea pentru publicarea acestuia,
urmărirea progresului și al stadiului în care se află, analiza costurilor, a calității proiectului, ş.a.m.d.
6 | P a g e

2.2 Noţiuni de bazǎ
Trei termeni foarte folosiţi în teoria managementului proiectelor (pe scurt teoria
managementului), şi pe care îi voi folosi destul de des şi în aceast manual.
 Task (activitate, sarcinǎ) – este o diviziune a întregii munci necesare pentru a realiza
obiectivul proiectului.
 Scop – scopul oricǎrui proiect este o combinaţie a tuturor taskurilor si a obiectivelor
acestora.
 Resurse – pot fi oameni, echipamente, materiale sau servicii necesare pentru finalizarea
anumitor taskuri. Ca o observaţie, cantitatea de resurse afecteazǎ scopul şi timpul de
realizare al unui proiect.
2.3 Pașii realizării și finalizării unui proiect
Înainte de a începe un proiect, trebuie sǎ ţii cont de urmǎtorii paşi care apar în realizarea
unui proiect:
1. Conceptualizează şi identificǎ scopul proiectului
2. Defineşte obiectivele proiectului
3. Finalizeazǎ scopul proiectului
4. Identificǎ activitǎţile proiectului
5. Asociazǎ la fiecare activitate resursele necesare
6. Determinǎ o estimare a duratei şi costului proiectului
7. Identificǎ factorii ce ar putea afecta durata şi costul proiectului
8. Discutǎ scenariile posibile şi întocmeşte un plan de remediere
Microsoft Project nu te va putea ajuta direct cu paşii (1), (2), (7) şi (8), însǎ te poate ajuta foarte
bine la ceilalţi paşi, uşurânduţi munca foarte mult.
7 | P a g e

3. Pasul 1 – O introducere în mediul Project
În aceastǎ pas vom vedea mediului de lucru din Project.
Meniul File putem ori sǎ deschidem un proiect existent, ori sǎ cream unul. Salvarea
proiectelor, Printarea, Exportul informatiilor catre alte aplicatii de tip office.
Acum dacǎ vom face click în Meniul File pe optiunea New vom vedea panoul New Project.
8 | P a g e

Acesta este panoul unde putem crea un proiect nou de la zero, putem crea un proiect bazat
pe un altul existent, sau putem crea un proiect folosind şabloanele oferite de Office (cele deja
instalate sau cele aflate pe internet). Printre şabloanele existente se numǎrǎ cele de construţie, de
mutare a locuinţei, de creare a unui nou produs sau firmǎ, ş.a.m.d. Dacǎ vrei sǎţi faci o idee despre
cum aratǎ un proiect realizat în Project te sfǎtuiesc sǎ navighezi printre şabloanele deja instalate în
Office.
4. Pasul 2 – Definirea proiectului şi a taskurilor acestuia
4.1 Introducerea datelor
Sǎ presupunem cǎ am întocmit o schemǎ a proiectului şi a taskurilor acestuia iar acum
trebuie sǎ introducem informaţiile în Project. Vom introduce toate datele în ordinea apariţiei
acestora în cadrul schemei în coloana Task Name astfel:
Pe prima linie a tabelului avem numele proiectului, în cazul acesta un Sistem Mobil de
raportare (un fel de aparat mobil – precum un telefon mobil). Fiind un proiect software, trebuiesc
întocmite cerinţele de performanţǎ ale sistemului pe care se va instala (ce componente fizice îl vor
alcǎtui încât sǎ fie atât performant cât şi ieftin), însǎ pentru acest lucru trebuie sǎ aflǎm care
sisteme se folosesc cel mai mult. Pentru a afla acest lucru, trebuie sa intervievam utilizatorii
(potenţialii cumpǎrǎtori ai acestui produs), dupǎ care putem defini cerinţele de performanţǎ
(determinǎm exact ce componente ne trebuiesc). Fiind un sistem software, trebuie sǎ realizǎm o
logicǎ a designului acestui software (logicǎ adicǎ planul programului încât sǎ fie cât mai uşor şi
cât mai optim de implementat), designul bazei de date (structura bazei de date care va fi accesatǎ
din cadrul programului), mai trebuie sǎ implementǎm codul de program A (o bucatǎ de cod care
va forma programul final) care va fi realizat de o echipǎ şi respectiv codul B realizat de altǎ echipǎ.
Pentru acest software trebuie sǎ cumpǎrǎm componentele (resursele) hardware (adicǎ acele
componente fizice care fac sistemul funcţional) necesare funcţionǎrii acestuia, iar apoi sǎ le
9 | P a g e

asamblǎm. Dupǎ aceasta, pentru a obţine un prototip al proiectului, va trebui sǎ integrǎm partea
software (programul) în partea hardware (aparatul).
4.2 Stabilirea datei de începere a proiectului
Acum cǎ am introdus taskurile care alcǎtuiesc proiectul, trebuie sǎ definim la fiecare task
durata desfǎşurǎrii acestuia.
Anumite taskuri sunt alcǎtuite din mai multe subtaskuri. La aceste task uri nu se va defini
durata de desfǎşurare aceasta fiind calculatǎ automat de Project dupa definirea duratelor fiecarui
subtask ce alcǎtuieşte acel task. Aşadar, la taskurile alcǎtuite din mai multe subtaskuri se va defini
durata de desfǎşurare doar a subtaskurilor!
Înainte însǎ de a defini duratele de desfǎşurare a taskurilor şi subtaskurilor, trebuie sǎ
definim perioada de început a proiectului. Pentru acest lucru selectǎm din meniul Project , Project
Information
şi va apǎrea urmǎtoarea fereastrǎ:
10 | P a g e

Aici vom alege orice dată dorim ca dată de începere a proiectului (Start date), noi vom
alege pentru acest exemplu data de 03.06.2013.
Proiectului nu i se va da data de finalizare, aceasta fiind calculatǎ în funcţie de mai multe
criterii. Dacǎ selectam de la Schedule from din fereastra Project Information opţiunea Project
Finish Date, durata proiectului ar fi fost calculatǎ de la sfǎrşirea acestuia, iar proiectului i sar fi
putut defini doar data de sfârşire, însǎ nu ne intereseazǎ acest caz in acest moment.
4.3 Stabilirea duratelor fiecarui task şi subtask
Dupǎ ce am setat data de începere a proiectului, putem defini durata taskurilor şi subtask
urilor ca în imaginea urmǎtoare:
Durata taskurilor o aflǎm în funcţie de experienţele anterioare sau dupǎ ce vorbim cu
experţii care vor desfǎşura taskurile, ca aceştia sǎ ne estimeze durata de desfǎşurare a taskului
respectiv.
În imaginea de mai sus am definit durata doar la taskurile care sunt simple (nu sunt
alcǎtuite din mai multe subtaskuri), cât şi la subtaskurile taskurilor pe care încǎ nu le am
evidenţiat. Taskurile care conţin subtaskuri sunt taskuri structurate. În acest proiect avem 5 astfel
de task uri structurate. Primul task structurat este de fapt chiar primul nivel din proiect, Sistem
mobil de raportare, iar la acesta nu definim durata (fapt pentru care apare 1day? în loc de 1day).
Acel semn de întrebare reprezintǎ faptul cǎ nu a fost specificatǎ o duratǎ pentru taskul respectiv.
Nu este absolut necesar ca primul nivel sǎ fie un task structurat, acest lucru depinzând de
modul de organizare al proiectului.
Project poate memora durata atât în zile, cât şi în ore (la duratǎ scrii 1h de exemplu), minute
(1m), sǎptǎmâni (1w), ş.a.m.d., însǎ sfatul meu este sǎ foloseşti aceeaşi mǎsurǎ de timp pentru
fiecare task şi subtask.
Urmǎtoarele patru taskuri structurate sunt Cerinte de performanţǎ, Software, Hardware şi
Prototip. Evident, nici la acestea nu sa stabilit o duratǎ, aceasta fiind calculatǎ mai încolo de cǎtre
Project, dupǎ ce evidenţiem taskurile structurate.
11 | P a g e

4.4 Evidenţierea taskurilor structurate
Pentru a evidenţia faptul cǎ primul nivel din tabel este un task structurat, cǎutǎm în meniul
Task butonul (indentare la dreapta) şi îl apǎsǎm dupǎ ce selectǎm toate subtaskurile care vor
aparţine taskului structurat de pe primul nivel ca mai jos (se Pasul se face ca şi în Excel, facând
click pe al doilea task, apoi ţinând apǎsatǎ tasta Shift şi fǎcând click pe ultimul task):
La fel procedǎm pentru urmǎtoarele taskurile strucurate: selectǎm cele 2 subtaskuri
(urmǎtoarele 2) ale cerinţelor de performanţǎ şi le indentǎm la dreapta, la fel cu software şi
urmǎtoarele patru subtaskuri ale sale, taskul hardware cu urmǎtoarele 2 subtaskuri ale sale, şi
taskul prototip cu singurul subtask ramas. Rezultatul trebuie sǎ arate astfel:
12 | P a g e

Şi astfel am structurat proiectul pe 3 nivele ierarhice, şi dupǎ cum se poate vedea, MS Project a
calculat automat durata taskurilor structurate în funcţie de subtaskurile acestora.
Aşa cum indentǎm (mutǎm) anumite taskuri mai la dreapta pentru a le transforma în
subtask uri, le putem indenta şi la stânga (în caz cǎ greşim undeva sau se modificǎ structura
proiectului)
5. Pasul 3 – Conceptul de legǎturǎ între douǎ activitǎţi
12.1 Legǎturi între activitǎţile unui proiect
Sǎ presupunem cǎ avem mai multe activitǎţi ce vor fi desfǎşurate. Acestea nu se vor
desfǎşura neapǎrat simultan, ci unele dintre ele pot fi dependente de altele. Sǎ presupunem cǎ avem
un proiect de management pentru organizarea unei petreceri. Printre activitǎţile ce se vor desfǎşura
se numǎrǎ crearea unei liste cu persoanele invitate, crearea şi distribuirea invitaţiilor, cumpǎrarea
alimentelor şi sucurilor pentru petrecere, stabilirea datei şi orei de începere a petrecerii, ş.a.m.d.
Aşadar, nu putem în cazul acesta sǎ cumpǎrǎm alimentele şi sucurile pentru invitaţi fiindcǎ nu ştim
câţi invitaţi vor fi, nu putem stabili când începe petrecerea exact fiindcǎ nu ştim cât va dura crearea
invitaţiilor, distribuirea acestora, cumpǎrarea alimentelor şi sucurilor, ş.a.m.d. Dupǎ cum vezi,
existǎ activitǎţi care sunt dependente de altele, adicǎ anumite activitǎţi nu pot fi începute pânǎ nu se
terminǎ altele. Aici apare noţiunea de legǎturǎ între activitǎţi (sau taskuri). Existǎ 4 tipuri de
legǎturi ce pot apǎrea între 2 activitǎţi:
Legǎturǎ Cod Descriere

FinishStart FS Predecesorul se terminǎ şi începe urmǎtorul
StartStart SS Activitǎţile încep simultan
FinishFinish FF Activitǎţile se terminǎ simultan
StartFinish SF Activitatea care începe determinǎ momentul terminǎrii predecesorului
12.2 Numerotarea taskurilor şi a subtaskurilor
13 | P a g e

Pentru a ataşa numere de identificare a taskurilor şi subtaskurilor din meniul Gantt Chart
Tools, vom bifa opţiunea Outline Number ca în imaginea alǎturatǎ și ne vor apǎrea taskurile
numerotate în mod unic pentru fiecare din ele ca în imaginea de mai jos:
6. Pasul 4 – Structura ierarhicǎ a proiectului
Pentru a întocmi structura ierarhicǎ a proiectului aş recomanda folosirea acelor notiţe
galbene pe care le poţi lipi pe un anumit suport. Pe fiecare notiţǎ vei scrie subtaskurile doar, fiindcǎ
acestea se executǎ de fapt, nu taskurile strucurate. Dupǎ ce scrii fiecare subtask pe o notiţǎ, poţi sǎ
lipeşti pe o coalǎ albǎ în ordinea execuţiei fiecǎrui subtask, dar începând de la ultimul subtask pânǎ
la primul, dupǎ care vei putea trasa cu un marker sǎgeţile de legǎturǎ în ierarhia subtaskurilor. Mai
jos este ierarhia proiectului nostru:
14 | P a g e

Acum sǎ explic cum am ajuns la structura ierarhicǎ de mai sus. Gândind logic (de la ultimul
subtask pânǎ la primul), pentru a integra software/hardware in cazul Sistemului mobil de
raportare, trebuie sa asamblam componentele hardware, însǎ pentru aceasta e nevoie sǎ
cumpǎrǎm componentele hardware pentru a avea ce asambla. În ce priveşte integrarea software,
ne trebuie codul programului care a fost împǎrţit în douǎ module pentru câte o echipǎ de
programatori. Aşadar, pentru integrarea software ne trebuie Codul program A şi Codul program
B, însǎ codul acesta nu se poate realiza fǎrǎ o bazǎ de date, iar baza de date nu poate fi realizatǎ
fǎrǎ a gândi logica designului softwareului (fiindcǎ trebuie sǎ existe logicǎ în orice program sau
bazǎ de date). Dar, pentru ca toţi aceşti paşi sǎ poatǎ fi realizaţi, trebuie sǎ ştim care sunt cerinţele
de performanţǎ ale utilizatorilor, iar pentru a şti acest lucru trebuie sǎ intervievǎm utilizatorii. Şi
iatǎ structura ierarhicǎ a proiectului nostru.
7. Pasul 5 – Crearea legǎturilor între taskuri
Între activitǎţi pot exista 4 tipuri de legǎturi, care leam enumerat la Pasul 3, însǎ cel mai
folosit tip de legǎturǎ este cel FinishStart, adicǎ o activitate va începe imediat ce se terminǎ o altǎ
activitate. De asemeni, foarte folositǎ este şi legǎtura StartStart, unde douǎ activitǎţi pot începe
simultan. Celelalte douǎ legǎturi rǎmase, StartFinish şi FinishFinish sunt de fapt cazuri
particulare la primele douǎ. Aşadar, în proiectul nostru mutǎm bara dintre tabel şi diagrama Gantt
spre dreapta pânǎ putem vedea coloana Predecessors în tabel, ca mai jos:
Dupǎ cum putem vedea, Project asociazǎ fiecǎrui task şi subtask un cod de identificare în
prima coloanǎ a tabelului. Aceste coduri vor putea fi folosite pentru a marca un predecesor în
coloana Predecessors. Aşadar, întorcândune la proiectul nostru, ştim din structura ierarhicǎ pe care
am fǎcuto mai devreme cǎ Definirea cerinţelor de performanţǎ se poate face abia dupǎ ce
intervievǎm utilizatorii. Aşadar, pe linia subtaskului definirea cerinţelor de performanţǎ vom
scrie în coloana predecesorilor codul liniei unde se aflǎ subtaskul intervievare utilizatori, adicǎ 3 în
cazul nostru. Iatǎ mai jos cum va arǎta tabelul:
15 | P a g e

Observǎm de altfel cǎ imediat ce am introdus predecesorul subtaskului de Definire a cerinţelor de
performanţǎ, diagrama Gantt sa modificat punând automat acest subtaskul mai la dreapta, pentru
a marca faptul cǎ se poate realiza decât dupǎ ce intervievǎm utilizatorii. Tipul de legătură setat
default de MS Project fiind FinishStart. În continuare, ştim cǎ subtaskul logica designului va
putea fi executat abia dupǎ ce sau definit cerinţele de performanţǎ, aşadar predecesorul acestui
subtask va fi 4 şi vom obţine o legǎturǎ FinishStart. Dupǎ cum putem vedea în structura ierarhicǎ
întocmitǎ mai devreme, dupǎ ce definim cerinţele de performanţǎ putem trece la subtaskul
cumpǎrarea componentelor hardware, acesta având ca predecesor, evident, tot 4.
Aici am putea modifica legătura și să realizeazǎm prima noastrǎ legǎturǎ StartStart,
fiindcǎ logica designului poate fi realizatǎ în timpul cumpǎrǎrii componentelor hardware. Pentru a
modifica legătura creată vom merge îm meniul Task și vom apăsa pe Details și fereastra de MS
Project se va modifica. La Predecessor Name vom trece Logica designului și la Type vom selecta
SS (StartStart) și apoi vom apăsa pe OK. Proiectul va arăta astfel:
16 | P a g e

Mai departe, subtaskul designul bazei de date poate fi realizat dupǎ ce se întocmeşte logica
designului, aşadar predecesorul pentru acest subtask este 6. Dupǎ ce se realizeaza designul bazei
de date, se poate trece la crearea codului de program. Acesta însǎ este împǎrţit pe douǎ echipe,
minimizând astfel durata creǎrii codului de program. Aşadar, Codul program A se va realiza în
acelaşi timp cu Codul program B, ambele având acelaşi predecesor 7. Asamblarea hardware se
va realiza dupǎ ce se vor cumpǎra componentele hardware, deci va avea ca predecesor 11. Şi în
cele din urmǎ, integrarea software/hardware se va putea realiza abia dupǎ ce se asambleazǎ
hardwareul şi dupǎ ce se creazǎ codul program. Aşadar, aici vom avea 3 predecesori, 12, 8, şi 9 pe
care îi vom scrie separaţi prin “;”. Iatǎ cum va arǎta tabelul final şi diagrama Gantt:
Dupǎ ce am determinat şi introdus predecesorii subtaskurilor, şi dupǎ ce am obţinut
diagrama Gantt, putem vedea şi durata de desfǎşurare a proiectului în prima linie din tabel, în cazul
nostru fiind 16 zile. Bineînţeles, aceastǎ duratǎ ar putea fi afectatǎ de mai mulţi factori, printre care
lipsa de resurse, întârzieri apǎrute pe parcursul desfǎşurǎrii subtaskurilor, ş.a.m.d. Barele negre din
diagrama Gantt reprezintǎ durata taskurilor structurate, iar benzile albastre sunt subtaskurile. În
acest mod putem vedea zilele sau lunile în care se incep/termin anumite activitǎţi.
8. Pasul 6 – Drumul critic al proiectului
Drumul critic dintrun proiect este alcǎtuit din toate activitǎţile care nu pot avea întârzieri,
iar orice întârziere care ar apǎrea în aceste activitǎţi ar duce la prelungirea termenului de finalizare
al proiectului. Project poate sǎ determine care sunt aceste activitǎţi care formeazǎ drumul critic.
Pentru aceasta, selectǎm din meniul Format, apoi vom bifa Critical Task si Slack.
17 | P a g e

Iată cum va arăta diagrama Gantt:
Aşadar, putem trage de aici concluzia cǎ pot apǎrea întârzieri în realizarea Codului
program B, în cumpǎrarea componentelor hardware şi în asamblarea hardware fǎrǎ a afecta
în vreun fel durata proiectului, însǎ, dacǎ una din aceste activitǎţi dureaza mai mult decât este
disponibil, se va afecta durata proiecctului (despre acest caz voi vorbi în alt pas). Restul activitǎţilor
sunt critice şi orice întârziere care ar apǎrea în desfǎşurarea acestora poate afecta durata desfǎşurǎrii
proiectului (poate decât sǎ se prelungeascǎ, fiindcǎ durata calculatǎ de Project pentru proiectul
nostru este cea minimǎ).
9. Pasul 7 – Sensibilitatea unui proiect
Una din marile probleme ale managementului unui proiect este sensibilitatea unui proiect,
adicǎ probabilitatea ca drumul critic al proiectului sǎ se schimbe, sau cu alte cuvinte, probabilitatea
ca proiectul sǎ dureze mai mult decât a fost plǎnuit. Pentru a determina sensibilitatea unui proiect,
trebuie sǎ ne punem o întrebare: avem mai mult de un singur drum critic în proiect? Dacǎ avem mai
mult de un drum critic, creşte posibilitatea ca dacǎ unul din drumuri dureazǎ mai mult, celelalte sǎ
devinǎ noncritice. În cadrul proiectului nostru putem vedea cǎ existǎ un singur drum critic
dominant, aşadar avem dea face cu o sensibilitate scǎzutǎ. Apoi mai trebuie sǎ ne punem o
întrebare: cum rǎmâne cu activitǎţile noncritice? Care e probabilitatea ca dacǎ acestea ar dura mai
mult sau ar începe mai târziu decât a fost plǎnuit sǎ devinǎ critice? Pentru a rǎspunde la aceastǎ
întrebare trebuie sǎ aflǎm care este rezerva de timp (timp extra) care acestea o au la dispoziţie
pentru a se desfǎşura. Acest lucru îl aflǎm ducândune în meniu la View, apoi din submeniul Tables
și vedem ca este ales modul Entry, noi vom selecta Schedule. Acum vom muta la dreapta bara care
desparte tabelul de diagrama pânǎ vom vedea toate coloanele ca mai jos:
18 | P a g e

Coloanele care ne intereseazǎ sunt Free Slack şi Total Slack. Se observǎ cǎ toate taskurile critice
(adicǎ cele care formeazǎ drumul critic) au valoarea 0 în aceste coloane. Coloana Free Slack
reprezintǎ cu cât poate fi întârziat un task fǎrǎ a întârzia taskurile succesoare (care depind de
acesta) iar Total Slack reprezintǎ cu cât poate fi întârziat un task fǎrǎ a întârzia proiectul. Aşadar,
putem demonstra cǎ acest proiect nu este foarte sensibil (adicǎ sunt mici şansele ca drumul critic sǎ
se schimbe) luând urmǎtoarele cazuri particulare:
 Codul program B (9) este estimat a dura 3 zile, şi putem vedea cǎ poate avea o întârziere
de 2 zile, adicǎ mai mult de 60%.
 Asamblarea hardware (12) este estimatǎ a dura o zi, şi poate întârzia 7 zile!
10. Pasul 8 – Întârzieri între activitǎţi
Un alt caz posibil este apariţia (sau impunerea) unei întârzieri între douǎ activitǎţi
consecutive (FinishStart). Sǎ presupunem cǎ poate apǎrea o întârziere între cumpǎrarea
componentelor hardware şi asamblarea hardware. Pentru a realiza acest lucru în MS Project,
facem dublu click pe numele taskului care va avea întârziere (în cazul nostru succesorul, fiindcǎ
avem legǎturǎ FinishStart), adicǎ pe asamblare hardware, şi va apare o fereastră în care vom
selecta tabul Predecessors:
19 | P a g e

20 | P a g e

Putem vedea în cǎsuţa din colţul din stânga al ferestrei cu numele taskului, durata mai la
dreapta, iar sub aceste cǎsuţe putem vedea lista activitǎţilor de care depinde (predecesorii), în acest
caz cumpararea componentelor hardware. În aceastǎ listǎ vom selecta coloana Lag şi vom
introduce durata întârzierii dintre aceste douǎ activitǎţi, adicǎ 3d (3 zile). De asemeni, în acestǎ listǎ
putem modifica şi tipul legǎturii dintre activitǎţi în coloana Type selectând unul din cele patru tipuri
puse la dispoziţie şi definite în Pasul 3. Apǎsǎm OK şi vom vedea în diagrama Gantt cum subtask
ul asamblare hardware sa mutat mai la dreapta cu 3 zile.
11. Pasul 9 – Diagrama reţea
În aceast pas vom putea vedea cum MS Project poate genera structura ierarhicǎ pe care am creato
noi în Pasul 4. Pentru a face acest lucru, în meniul View selectǎm Network Diagram şi vom vedea
urmǎtoarea imagine:
Putem vedea acum o parte din schema ierarhicǎ fǎcutǎ de noi, doar cǎ aici fiecare “notiţǎ”
conţine şi detaliile activitǎţii respective. Pentru a vedea toate activitǎţile, putem derula zona de
vizualizare cu sǎgeţile de pe marginea ferestrei. Bineînţeles, şi aici cǎsuţele roşii reprezintǎ drumul
critic, iar cele albastre drumul noncritic. Pentru a vedea întreaga reţea, ne putem duce în meniu la
21 | P a g e

View şi selectǎm Zoom, iar în fereastra ce va apǎrea vom selecta opţiunea Entire Project dupǎ
care apǎsǎm Ok.
Vom obține:
Putem vedea în stânga cǎsuţele care nu au legǎturi între ele, acestea fiind task
urile structurate, iar cele cu legǎturi între ele sunt, evident, subtaskrile. Evident,
nu putem înţelege mare lucru fiindcǎ Project a micşorat foarte mult cǎsuţele datǎ
fiind mǎrimea structurii. Existǎ însǎ o şmecherie: punând cursorul mouseului
deasupra unei cǎsuţe (fără a da click), acea cǎsuţǎ se va mǎri pentru a putea
vedea detaliile (ca mai jos), iar dupǎ ce mutǎm cursorul mouseului în altǎ parte
acea cǎsuţǎ se va micşora înapoi.
22 | P a g e

Sǎ zicem cǎ nu avem nevoie de cǎsuţele care reprezintǎ taskurile structurate. Pentru a scǎpa de ele,
din meniul Format debifǎm opţiunea Show summary task. Vom vedea cǎ toate cǎsuţele din stânga
care nu aveau legǎturi între ele dispar din diagrama.
Un alt lucru pe care lam mai dori este sǎ putem muta cǎsuţele cum vrem noi. Dacǎ
încercǎm acest lucru, vom vedea cǎ în loc sǎ se mişte, apare o nouǎ cǎsuţǎ, fiindcǎ Project considerǎ
cǎ am vrut sǎ creez un subtask nou dependent de acela.
Dacǎ faci o greşealǎ, sau se întâmplǎ ceva neprevǎzut în cadrul proiectului dintro manevrǎ
greşitǎ, poţi corecta apǎsând Ctrl+Z, sau selectând din meniul Quick Access Toolbar opţiunea
Undo.
Pentru a permite mutarea cǎsuţelor, vom alege Layout din meniul Format.
23 | P a g e

În fereastra care ne apare, sus avem douǎ opţiuni, Automatically position all boxes(poziţioneazǎ
automat toate cǎsuţele) şi Allow manual box positioning (permite poziţionarea manualǎ a
cǎsuţelor). Vom bifa a doua opţiune şi vom apǎsa Ok. Acum poziţionǎm mouseul pe marginea unei
cǎsuţe (va trebui sǎ se schimbe cursorul mouse ului întrun fel de sǎgetuţe negre), dupǎ care putem
muta cǎsuţa.
Un alt lucru care sar putea sǎ nu ne placǎ sunt sǎgeţile de legǎturǎ între cǎsuţe, fiindcǎ se
suprapun. Pentru a schimba acest lucru, ne ducem iar la meniul Format şi bifǎm opţiunea Straight
Links.
Acum vom vedea diagrama exact cum trebuie: cu legǎturile nesuprapuse, exact ca in structura
ierarhicǎ pe care am fǎcuto şi noi.
24 | P a g e

12. Pasul 10 – Resursele proiectului
12.1 Tipuri de resurse
Odatǎ ce ai nevoie sǎ incluzi resurse în cadrul proiectului, trebuie sǎ îţi rǎspunzi la
urmǎtoarele întrebǎri:
 De ce tipuri de resurse ai nevoie?
 De câte resurse ai nevoie?
 De unde poţi lua aceste resurse?
 Cum determini costul proiectului?
Resursele sunt de douǎ tipuri:
 Resurse de muncǎ – acestea terminǎ activitǎţile în decursul timpului. De obicei aici intrǎ
oamenii şi echipamentele.
 Resurse materiale – acestea sunt stocuri şi costuri de care este nevoie pentru a termina
proiectul.
În MS Project, ca şi în realitate, oamenilor care alcǎtuiesc resursele de muncǎ li se pot
atribui un program corespunzǎtor cu ore libere sau vacanţe. De asemeni, Project poate determina
resursele suprasolicitate (cele cǎrora li sau atribuit prea multe activitǎţi, sau prea puţin timp de
desfǎşurare).
12.2 Crearea stocului de resurse
Stocul de resurse reprezintǎ totalitatea resurselor disponibile care pot fi alocate unei
activitǎţi. Pentru a edita stocul de resurse, vom selecta din meniul View opţiunea Resource Sheet şi
vom vedea urmǎtorul tabel:
Voi încerca sǎ menţin lucrurile cât mai simple, aşadar, în acest tabel, pe coloana Resource
Name vom introduce 2 resurse: Inginer de design şi Inginer Software. Tabelul nostru va trebui sǎ
arate astfel:
Aşa cum se poate vedea în tabelul anterior, Project mǎsoarǎ o resursǎ în procente (vezi
coloana Max. Units).
25 | P a g e

Ca o interpretare în tabelul nostru de resurse, putem spune, de exemplu, cǎ un singur inginer
de design îşi poate aloca activitǎţilor asociate 100% din timpul sǎu. Dacǎ am fi dorit sǎ avem 3
ingineri de design, am fi introdus la coloana Max. Units valoarea 300%. Dacǎ, de exemplu, avem 2
ingineri software din care unul lucreazǎ parttime (cu jumǎtate de normǎ), atunci am introduce
valoarea 150% în coloana Max. Units.
De asemenea, putem atribui fiecǎrei resurse o iniţialǎ pentru o identificare mai uşoarǎ
introducând în coloana Initials iniţiala doritǎ, ca în figura de mai jos.
În cadrul proiectului nostru, dacǎ avem 3 ingineri de design, aceştia pot executa ingineri de
design, aceştia pot executa aceleaşi activitǎţi în acelaşi timp, aşadar nu îi putem diferenţia. Pentru a
i putea diferenţia, putem introduce în loc de inginer de design numele unuia din ei, şi pentru ceilalţi
la fel, vom introduce câte un nume pentru fiecare în cadrul coloanei Resource name. Aşadar, sǎ
zicem cǎ mai adaugǎm 2 resurse în proiectul nostru, Ionescu şi Teodor şi vom obţine:
Astfel putem specifica ce resursǎ lucreazǎ parttime şi ce resursǎ lucreazǎ fulltime. În cazul
nostru, Teodor lucreazǎ parttime, iar Ionescu fulltime. Dupǎ cum poţi vedea în coloana Group am
asociat un grup fiecǎruia, ID de la Inginer de Design. Aşadar îi putem identifica o resursǎ şi dupǎ
grupul din care face parte, nu numai dupǎ iniţiale sau nume.
Acum însǎ, pentru proiectul nostru vom şterge ultimele 2 resurse, şi le vom lǎsa doar pe
primele. Cum putem şterge o resursǎ? Facem click dreapta pe numǎrul unic asociat acesteia
(valoarea din prima coloanǎ a tabelului) şi selectǎm Delete Resource.
Ca să introducem tarifele, mergem pe celula aferentă pentru resursa dorită si introducem în
coloana Std. Rate (tariful standard) valoarea dorită și în cazul în care are și bonus pentru orele
suplimentare atunci introducem în coloana Ovt. Rate (tarif ore suplimentare) valoarea dorită.
Dupǎ cum poţi vedea, am ales 3 ingineri de design fiecare fiind plǎtit cu 50 lei/orǎ iar orele
extra se vor plǎti cu 1,5 lei/orǎ. Mai avem 3 ingineri software care sunt plǎtiţi cu 100 lei/orǎ, fǎrǎ
bonusuri pentru orele extra.
26 | P a g e

12.3 Alocarea resurselor pentru fiecare activitate
Acum ne vom întoarce la modul de vizualizare al diagramei Gantt ori fǎcând click pe
opțiune sus din meniul View, ori selectând din meniul Task opţiunea Gantt Chart.
Vom selecta primul subtask (intervievare utilizatori) cǎruia îi vom atribui o resursǎ şi vom
apǎsa în meniul Resource butonul Assign Resources:
Va apǎrea urmǎtoarea fereastrǎ:
Avem aici lista resurselor disponibile alcǎtuitǎ din coloana cu numele resurselor, şi
coloana Units unde vom introduce numǎrul de resurse alocate subtaskului ales de noi. În cazul
nostru vom asocia 2 ingineri de design pentru a intervieva utilizatorii, aşadar scriem în coloana
27 | P a g e

Units valoarea 200% (sau mai simplu, 200). Dupǎ aceasta apǎsǎm butonul Assign. Dacǎ se
întâmplǎ sǎ greşeşti sau sǎ nu mai vrei sǎ fie alocatǎ o resursǎ unui subtask, poţi selecta în
aceastǎ fereastrǎ resursa pe care vrei sǎ o retragi şi apeşi butonul Remove.
Acum, cu aceastǎ fereastrǎ încǎ deschisǎ, facem click în tabelul de taskuri pe urmǎtorul
subtask cǎruia îi vom aloca o resursǎ, în cazul nostru Definirea cerinţelor de performanţǎ. Dupǎ
cum putem vedea din lista de resurse a fereastrei de mai sus a dispǎrut valoarea unitǎţilor de
resurse alocate de noi mai devreme. De ce? Fiindcǎ neam mutat la un alt subtask care nu are nici
o resursǎ asociatǎ. Dacǎ facem înapoi click pe subtaskul intervievare utilizatori, vom vedea cǎ
apare din nou valoarea 200 la inginer de design. Revenind la subtaskul Definirea cerinţelor de
performanţǎ, acestuia îi vom da 3 ingineri de design (adicǎ toţi, fiindcǎ doar trei avem în stocul
de resurse). Mai departe vom aloca subtaskurilor urmǎtoarele resurse:
Logica designului 300% Inginer de design
200% Inginer de design
Designul Bazei de date
200% Inginer software
Codul program A 200% Inginer software
Codul program B 200% Inginer software
Cumpǎrǎ componentele hardware 100% Inginer de design
Asamblare hardware 200% Inginer de design
Integrare Sw/Hw 200% Inginer de design
Acum putem închide fereastra de alocare a resurselor apǎsând Close. Dacǎ tragem bara
despǎrţitoare dintre tabel şi diagrama Gantt la dreapta pânǎ vedem toate coloanele, iatǎ care va fi
rezultatul:
Se poate vedea că MS Project a detectat o problema cu alocarea resurselor și ne indică acest
lucru prin prezența omulețului roșu. Această problemă o vom discuta la Pasul 15.
Putem vedea în ultima coloanǎ (Resource Names) numele resurselor alocate fiecǎrui
subtask cât şi unitǎţile alocate din fiecare resursǎ. Se poate observa la subtaskul cumpǎrǎ
28 | P a g e

componente hardware cǎ nu apare numǎrul de unitǎţi alocate din resursa respectivǎ. Acest lucru se
întâmplǎ fiindcǎ am alocat decât un singur inginer de design (100%) acestui subtask.
Acum sǎ presupunem cǎ mai e nevoie de încǎ 2 ingineri de software la ultimul subtask de
integrare software/hardware, aşadar facem click pe butonul de alocare a resurselor şi introducem
200 la resursa inginer software. Iatǎ rezultatul:
Trebuie sǎ ai mereu grijǎ de douǎ aspecte când aloci resurse anumitor activitǎţi:
 durata activitǎţilor sǎ fie corectǎ
 unitǎţile de resurse alocate sǎ fie corect introduse
29 | P a g e

13. Pasul 11 – Taskuri eveniment
Ce este un task eveniment? Este un subtask care are ca duratǎ valoarea 0, şi care marcheazǎ
finalizarea unui task. Acest task eveniment este reprezentat cu un romb în diagrama Gantt, şi
poate fi legat de alte taskuri sau subtaskuri aşa cum legǎm şi activitǎţile între ele. În proiectul
nostru, de exemplu, un astfel de task eveniment este terminarea subtaskului definirea cerinţelor de
performanţǎ. Pentru a introduce un astfel de task eveniment în proiectul nostru, selectǎm celula
care urmeazǎ dupǎ subtaskul care finalizeazǎ taskul structurat. În cazul nostru, taskul
eveniment va fi introdus dupǎ subtaskul definirea cerinţelor de performanţǎ, fiindcǎ la
finalizarea acestui subtask se finalizeazǎ şi taskul structurat Cerinţe de performanţǎ. Aşadar,
pentru a putea introduce taskul eveniment, selectǎm celula care urmeazǎ dupǎ definirea
cerinţelor de performanţǎ, în cazul nostru aceastǎ celulǎ fiind taskul structurat Software, şi ori
apǎsǎm tasta Ins de la tastaturǎ, ori alegem din meniul Insert opţiunea New Task. Iatǎ cum va
arǎta tabelul:
În celula nou introdusǎ vom scrie la numele taskului Finalizare cerinţe de performanţǎ,
iar în coloana de duratǎ a taskului vom scrie 0 iar la coloana Start vom selecta data de începere
a proiectului (cea de pe primul nivel). Rezultatul va trebui sǎ arate astfel:
Dupǎ cum poţi vedea în diagrama Gantt, a apǎrut rombul care reprezintǎ taskul eveniment
tocmai creat care încǎ nu este legat de nici o activitate. Cum legǎm acest task eveniment de ultimul
subtask care finalizeazǎ taskul structurat Cerinţe de performanţǎ? Ştim cǎ, fiind un eveniment,
trebuie sǎ aparǎ dupǎ ce se finalizeazǎ ultimul subtask (definirea cerinţelor de performanţǎ), aşadar
predecesorul taskului eveniment va fi 4. De asemenea, subtaskurile care erau înainte legate de
predecesorul 4 acum vor fi legate de 5 (adicǎ de taskul eveniment). Iatǎ cum va arǎta diagrama
Gantt dupǎ crearea legǎturii:
30 | P a g e

14. Pasul 12 – Definirea vacanţelor şi a sǎrbǎtorilor
Evident, ca şi în viaţa realǎ, trebuie sǎ asociem resurselor de muncǎ (oamenii) anumite zile
în care vor fi liberi (zile de sǎrbǎtori, de vacanţǎ, etc). Pentru a face acest lucru, selectǎm din
meniul Project opţiunea Change Working Time
şi vom vedea urmǎtoarea fereastrǎ:
Putem vedea o listǎ ascunsǎ sus în fereastrǎ unde este selectat implicit calendarul
standard de proiect, în care se presupune cǎ oamenii lucreazǎ de luni pânǎ vineri, de la 8:00
dimineaţa pânǎ la 12:00 dupǎamiaza, şi de la 13:00 pânǎ la 17:00 seara. Aşadar, sǎ luǎm un
exemplu de zi liberǎ în care se presupune cǎ nu se va lucra: 7 Iunie,în cadrul companiei se va face
un Team Building și în aceea zi nu se va lucra. Apǎsǎm pe sǎgeata de jos din bara de derulare a
31 | P a g e

calendarului pentru a ne muta în calendar la luna Iunie, selectǎm ziua de 7 , mergem în tabul

de Exceptions, și trecem denumirea excepției, când începe și când se termină. Aceea dată va
deveni Nonworking spunând astfel lui Project cǎ de 7 Iunie nu se va lucra în cadrul proiectului
nostru:
La fel putem da liber de 25 Decembrie, de Crǎciun, ş.a.m.d, dupǎ care apǎsǎm Ok.
Trebuie reţinut cǎ aceste modificǎri în cadrul calendarului nu vor fi aceleaşi în fiecare an,
aşadar, dacǎ doreşti sǎ dai liber de Crǎciun în fiecare an, vei seta ziua ca nonworking după care
intrăm în meniul details și setăm recurența. Tot din meniul Details putem seta și intervalul orelor de
lucru pentru ziua respectivă.
32 | P a g e

La fel poţi seta ca anumite sâmbete sǎ se lucreze, ş.a.m.d.
Dacǎ doreşti sǎ dai liber în toate zilele de vineri din cadrul unei luni, poţi selecta coloana
cu iniţiala zilei (F de la Friday în cazul acesta), şi poţi schimba sǎ fie zi liberǎ, aplicânduse
pentru fiecare zi de vineri. De asemeni, poţi selecta mai multe zile ţinând apǎsatǎ tasta Ctrl.
Vom putea vedea acum că data de Finish a proiectului nostru sa modificat. În loc de
24.06.2013 cum se poate vedea și mai jos
Vom avea după setarea zilei de 7 Iunie ca liberă o altă dată de Finish, adică 25.06.2013
33 | P a g e

15. Pasul 13 – Tehnici de printare a proiectului
15.1 Printarea diagramei reţea
MS Project are tendinţa sǎ printeze mai multe pagini decât este nevoie, aşa cǎ îţi voi
arǎta cum sǎ printezi mai eficient şi mai pe înţelesul tuturor. De exemplu, sǎ zicem cǎ vrei sǎ
printezi diagrama reţea a proiectului (cea micşoratǎ de noi cu cǎsuţele acelea care le fǎcusem sǎ
le putem mişca). Selectǎm aşadar din meniul View opţiunea Network Diagram dupǎ care vom
selecta din meniul File opţiunea Print pentru a vedea câte pagini vor fi printate din diagrama
noastrǎ. Ne va apǎrea urmǎtoarea fereastrǎ:
34 | P a g e

Dupǎ cum observǎm din bara de stare (cea din josul ferestrei), ce vedem noi este prima
paginǎ dintrun total de 4 pagini care vor fi printate. Nu ne convine, aşa cǎ apǎsǎm pe butonul Page
Setup aflat stânga în fereastrǎ, şi ne va apǎrea fereastra de setǎri ale paginii
unde în campul Adjust to vom alege 42% pentru a micşora totul dupǎ care apǎsǎm butonul Print
Preview şi iatǎ rezultatul:
Acum neau rǎmas decât douǎ pagini, una cu diagrama reţea, iar cealaltǎ cu legenda. În loc
sǎ fi modificat acea valoare, puteam mult mai simplu sǎ bifǎm a doua opţiune din fereastra Page
Setup, adicǎ opţiunea Fit to, unde lǎsam valorile implicite (1 şi 1), şi am fi obţinut o încadrare
perfectǎ întro paginǎ a diagramei. Aşadar, metoda a doua este cea mai potrivitǎ pentru încadrare
perfectǎ în paginǎ.
Dar, tot mai e o micǎ problemǎ: legenda ne apare pe o altǎ paginǎ, iar noi dorim ca
legenda sǎ aparǎ pe aceeaşi paginǎ cu diagrama. Pentru a avea legenda pe aceași pagină, mergem
în Page Setup în tabul Legend și selectăm opțiunea Legend on Every page rezultând întro singură
pagină care va avea și Legenda:
35 | P a g e

36 | P a g e

15.2 Printarea diagramei Gantt şi/sau a tabelului de taskuri
Pentru a printa atât tabelul de taskuri cât şi diagrama Gantt, vom selecta Print din
meniul File şi vom vedea rezultatul printǎrii. Dacǎ însǎ dorim sǎ printǎm decât tabelul de task
uri, vom trage bara despǎrţitoare dintre tabel şi diagrama la dreapta exact pânǎ în bara de
derulare verticalǎ pentru a nu mai vedea deloc diagrama Gantt, dupǎ care vom da iar Print şi
vom vedea cǎ în fereastra cu rezultatul printǎrii se aflǎ doar tabelul de taskuri. Dacǎ vrem însǎ
sǎ printǎm diagrama Gantt şi taskurile proiectului, tragem acea barǎ despǎrţitoare exact la
capǎtul drept al coloanei Task Name, iar în fereastra Print vom obţine exact ce am dorit.
15.3 Setarea antetului şi a subsolului unei pagini
Cel mai indicat este ca orice paginǎ printatǎ sǎ aibǎ un text de antet şi subsol. Pentru a
seta aceste texte, ne ducem la Page Setup, iar în partea de sus a ferestrei care apare vom merge
pe tabul Header pentru antet și Footer pentru subsolul paginii.
37 | P a g e

În al doilea câmp de text putem introduce textul care va apǎrea în fiecare antet al paginilor printate.
Mai mult de atât, putem seta textul din mijlocul antetului selectând eticheta Center, apoi selectând
eticheta Left vom putea seta textul din stânga antetului, şi la fel putem seta şi in dreapta antetului.
De exemplu, am putea scrie în stânga antetului numǎrul de paginǎ (selectând eticheta Left dupǎ
care apeşi butonul Add din dreptul listei ascunse cu Page Number), iar în mijlocul antetului putem
scrie numele proiectului (selectând eticheta Center şi scriind numele proiectului în câmpul de
editare).
În câmpul Preview putem vedea rezultatul la printare, şi aşa cum ne aşteptam, în stânga
paginii apare numǎrul paginii (1), iar pe mijloc numele proiectului. Vom proceda în acelaşi mod
pentru setarea textului din subsolul paginii, doar cǎ va trebui sǎ selectǎm eticheta Footer. Apăsând
OK vom putea vedea Print Previewul.
16. Pasul 14 – Schimbarea tipului de task folosit
MS Project oferǎ trei tipuri de taskuri cu care poate calcula mai exact durata proiectului
în funcţie de resursele asociate. Aceste trei tipuri sunt:
 Unitǎţi fixe (Fixed Units)
 Muncǎ fixǎ (Fixed Work)
 Duratǎ fixǎ (Fixed Duration)
Pentru primul tip de task Project va recalcula munca şi durata de fiecare datǎ când este necesar,
însǎ unitǎţile de muncǎ vor rǎmâne fixe. Asemǎnǎtor, în taskurile cu duratǎ fixǎ, dacǎ unitǎţile
sunt schimbate, munca va fi recalculatǎ corespunzǎtor. Tipul implicit de task este cel cu unitǎţi
fixe.
Pentru a schimba tipul de task folosit întrun proiect, selectǎm Options din meniul Tools,
iar în fereastra ce va apǎrea vom selecta eticheta Schedule. În ultima listǎ ascunsǎ (Default task
type) vom selecta tipul de task ce va fi folosit în proiect.
38 | P a g e

Putem modifica și prin introducerea unei coloane noi și selectând Type, astfel putem
modifica pentru fiecare activitate în parte.
Se poate vedea că taskurile structurate sunt Fixed Duration și nu poate fi modificat tipul.
17. Pasul 15 – Resurse supraalocate
17.1 Moduri de determinare a resurselor supraalocate
Dupǎ ce alocǎm resurse unui proiect, este bine sǎ verificǎm dacǎ existǎ anumite resurse
supraalocate. Ce înseamnǎ cǎ o resursǎ este supraalocatǎ? Înseamnǎ cǎ acesteia i sa atribuit mai
multǎ muncǎ decât poate executa, a fost atribuitǎ la prea multe activitǎţi, ş.a.m.d.
39 | P a g e

Pentru acest exemplu vom modifica din Resource Sheet valoarea de Max. Units pentru
Inginer software la 300% (vezi Pas 10 – subcapitol 12.2)
Pentru a vedea care resurse sunt supraalocate, vom selecta Resource Sheet din meniul
View pentru a vedea stocul de resurse. Iatǎ care va fi rezultatul în cazul proiectului nostru:
Ambele tipuri de resurse sunt marcate cu roşu spunândune astfel cǎ aceste resurse sunt
supraalocate. Pentru a afla mai multe detalii, din meniul View din Resource Views – Other Views
vom alege Resource graph.
Aici putem vedea pentru fiecare tip de resursǎ când este supraalocatǎ. În imaginea de mai
sus putem observa cǎ pe data de 03 Iunie 2013 până pe 06 Iunie 2013 este nevoie decât de 2
inginerii de design. Însǎ pe 12 Iunie 2013 este nevoie de încǎ un inginer de design, resurse de care
nu dispunem, ş.a.m.d. Pentru a vedea graficul de supraalocare pentru inginerii de software, facem
click pe sǎgeata din dreapta a panoului din stânga, cel cu legenda, sau din rotița mouseului şi iatǎ
rezultatul:
40 | P a g e

În cazul inginerilor de software putem vedea că intre 18 și 20 Iunie 2013 avem nevoie de
încă un inginer.
Mai existǎ un alt mod de vizualizare al resurselor supraalocate mult mai detaliat. Pentru
acesta vom selecta din meniul View opţiunea Resource Usage
Aici nu numai cǎ putem vedea şi activitǎţile, dar putem vedea exact timpul de lucru (valorile
negre), timpul de care mai este nevoie (valorile rosii), şi putem de asemenea sǎ vedem ce resurse
sunt asociate fiecǎrui task. Acest mod de vizualizare este cel mai util în caz cǎ dorim mai multe
41 | P a g e

detalii. Dacǎ vrem sǎ determinǎm rapid ce resurse sunt supraalocate, putem opta la varianta a doua,
cea cu graficul de alocare al resurselor.
Pentru a rezolva probelma supraalocǎrii avem 3 opţiuni:
 întârziem un task,
 împǎrţim un task pe mai multe zile sau resurse
 în cel mai rǎu caz (din punct de vedere al costului) facem rost de noi resurse pentru a le
aloca proiectului
17.2 Rezolvarea problemei de supraalocare
Metoda cea mai rapidă de rezolvare a acestei probleme este metoda nivelǎrii. Nivelarea se
poate face in douǎ variante: nivelare fǎrǎ a extinderii duratei proiectului, şi nivelare cu extindere a
duratei. Pentru prima variantǎ selectǎm Leveling Options din meniul Resource, şi vom vedea
urmǎtoarea fereastrǎ:
Aici avem mai multe opţiuni, iar pe noi ne intereseazǎ momentan sǎ putem rezolva
supraalocarea fǎrǎ a extinde durata proiectului, aşadar bifǎm prima opţiune din cele 4 de jos, Level
only within available slack, adicǎ nivelarea va produce eventuale întârzieri ale taskului încât sǎ nu
fie depǎşitǎ rezerva de timp disponibilǎ, şi deci fǎrǎ a întârzia proiectul. Apoi apǎsǎm butonul Level
All. Însǎ este imposibil sǎ nivelǎm resursele fǎrǎ sǎ întârziem proiectul, și primim o eroare cum cǎ
nu se poate, apǎsăm în fereastra acelei erori butonul Skip All, şi observăm o nivelare slabǎ, adicǎ nu
toate resursele au fost nivelate.
42 | P a g e

În acest caz, fiindcǎ am rǎmas cu resurse supraalocate, deschidem fereastra de mai sus încǎ
odatǎ, debifăm prima opţiune din cele 4, şi am fi apǎsat din nou butonul Level All, dupǎ observăm
cǎ nivelarea a avut succes însǎ proiectul are o duratǎ de desfǎşurare mai mare (de la 16 zile ca
durată acum a ajuns la 19 zile), noua dată de Finish fiind acum 28 Iunie 2013.
18. Pasul 16 – Detaliile financiare ale resurselor
18.1 Introducerea datelor financiare pentru fiecare resursǎ
Pentru a atribui un anumit salariu şi un anumit mod de platǎ al salariului, şi alte detalii de
genul, va trebui sǎ editǎm stocul de resurse. Aşadar, selectǎm Resource Sheet din meniul View, şi
va apǎrea stocul de resurse.
În acest tabel ne intereseazǎ coloanele de la Std. Rate pânǎ la ultima. Sǎ le explic pe rând:
 Std. Rate – aici se va introduce salariul. Dacǎ acesta este calculat pe orǎ de lucru, se
introduce xx/hr iar dacǎ este calculat pe an, se introduce xx/yr.
 Ovt. Rate – cu cât va fi plǎtitǎ resursa de muncǎ pentru orele lucrate în plus. La fel,
valoarea poate fi exprimatǎ în ore, zile, etc.
 Cost/Use – în caz cǎ o resursǎ de muncǎ oferǎ şi servicii de constulanţǎ, sau alte servicii de
genul, aici specificǎm cât cere acea persoanǎ pentru acele servicii (deobicei se lasǎ 0 aici).
 Accrue At – tipul de platǎ. Se poate alege Start (plata la început), End (plata la sfârşit)
 sau Prorated (plata pe mai multe rate).
 Base Calendar – tipul de calendar al resursei. Poate fi cel standard, unul definit de noi,
ş.a.m.d. Vezi Pasul 12 pentru mai multe detalii.
Aşadar, în proiectul nostru vom atribui resurselor valorile din imaginea de mai jos pentru fiecare
coloanǎ descrisǎ anterior:
18.2
43 | P a g e

Determinarea costului fiecǎrui task şi a costului total
Pentru a afla costurile de realizare vom adăuga următoarele coloane %Complete, Cost și
Work. Iată rezultatul pentru proiectul nostru:
Aşadar, pentru terminarea proiectului putem vedea cǎ este acum nevoie de 18 zile (datorită
realocării resurselor supraalocate) şi va avea un cost total de 19.661,54 lei.
Pentru a afla costul total pentru utilizarea resurselor, vom selecta Resource Sheet din
meniul View, iar apoi din acelaşi meniu vom selecta opţiunea Cost din submeniul Table:
44 | P a g e

19. Pasul 17 – Taskuri recurente
La fel cum introducem un task simplu putem introduce de asemenea şi un task recurent. Ce
este un task recurent? Este un task care se repetǎ la un anumit interval în timpul desfǎşurǎrii
proiectului. De exemplu, la o firmǎ de construcţii care lucreazǎ la un proiect de dimensiuni mari
este nevoie de foarte mult beton. Acest beton, evident, nu se va aduce tot deodatǎ, ci câte puţin în
mod repetat, sǎ zicem o datǎ pe zi. Acesta este un task recurent! Evident, şi acesta poate fi legat de
alte taskuri sau subtaskuri, fiindcǎ, de exemplu, aceea firmǎ de construcţii ar avea nevoie de beton
abia dupǎ terminarea unui anumit task, aşadar, dupǎ ce se va termina acel task, va incepe transportul
zilnic de beton.
Sǎ presupunem cǎ în exemplul nostru cu sistemul mobil de raportare vom avea nevoie de
vizita unui constultant expert în sisteme software odatǎ la trei zile pentru a verifica proiectul şi
stadiul în care s a ajuns. Aşadar, vom introduce un task recurent Contultanţǎ care se va repeta
odatǎ la trei zile. Pentru a face acest lucru, selectǎm taskul structurat Cerinţe de performanţǎ. Din
meniul Task, Insert selectǎm Recurring Task din submeniul Task:
moment în care ne va apǎrea urmǎtoarea fereastrǎ
45 | P a g e

Aici vom introduce conform imaginii de mai sus taskul recurent cu numele Consultanță, cu o
durată de 1d (1 zi). Recurența fiind o dată la 3 zile vom bifa Daily, vom introduce 3 ca valoare și
vom bifa workdays. De ce workdays? Fiindcă vrem consultantul să vină doar în zilele lucrătoare.
Dacă bifam days asta ar fi presupus că persoana venea și în weekend atunci când a treia zi pica
astfel. Apăsăm OK și vedem rezultatul:
Evident cǎ acel consultant cere bani pentru vizitele fǎcute şi pentru informaţiile pe care lear
putea da cu privire la proiect şi progresul proiectului. Aşadar trebuie sǎ alocǎm o resursǎ nouǎ
special pentru acest task. Nu voi face acest lucru, fiindcǎ se procedeazǎ la fel ca în Pasul 10.
Când introduci un task recurent în proiect trebuie sǎ ai grijǎ ca acest task sǎ fie executat în
funcţie de calendarul resurselor, asta dacǎ aşa impune proiectul.
20. Pasul 18 – Sortarea, gruparea şi filtrarea informaţiilor
Pentru fiecare tip de vizualizare pus la dispoziţie, MS Project ne oferǎ încǎ o modalitate de a
organiza informaţiile: sortarea, gruparea şi filtrarea. Dacǎ ni se va cere sǎ printǎm un raport cu
structura de taskuri a proiectului ordonatǎ crescǎtor dupǎ cost, vom face o sortare. Dacǎ ni se va
cere sǎ printǎm toate taskurile în funcţie de prioritatea acestora, vom face o grupare, iar dacǎ ni se
vor cere doar taskurile critice cu diagrama Gantt, vom face o filtrare. Iar fiecare dintre aceste trei
funcţii se pot aplica la aproape toate modurile de vizualizare ale proiectului.
20.1 Sortarea informaţiilor
În cazul proiectului nostru sǎ presupunem cǎ ni se cere sǎ afişǎm structura taskurilor
ordonatǎ dupǎ cost. Ne asigurǎm cǎ suntem în modul de vizualizare al diagramei Gantt, şi ne ducem
în meniul View, alegem submeniul Sort şi selectǎm opţiunea by Cost.
46 | P a g e

Vom vedea cǎ tabelul de taskuri sa ordonat dupǎ cost, chiar dacǎ nu putem vedea costul fiecǎrui
task. Pentru a vedea costul ne ducem la meniul View în submeniul Table şi alegem Cost.
Vom observa cǎ sortarea sa fǎcut descrescǎtor dupǎ cost. Dacǎ dorim sǎ fie crescǎtor, alegem din
meniul View –> Sort opţiunea Sort by şi ne va apǎrea o fereastrǎ cu trei liste ascunse şi câte douǎ
opţiuni pentru fiecare.
Acum vom vedea task urile în ordine crescǎtoare dupǎ cost.
47 | P a g e

Alte opţiuni de sortare puse la dispoziţie sunt dupǎ Data de începere a unui task, Data de
sfârşire a unui task, dupǎ prioritatea unui task, ş.a.m.d. Dar pentru sortǎri mai avansate, vom
folosi opţiunea Sort by pentru a edita în fereastra de mai sus exact dupǎ ce vrem sǎ sortǎm şi cum.
20.2 Gruparea informaţiilor
Pentru a grupa taskurile în taskuri critice şi noncritice, fiind încǎ în modul de vizualizare
Gantt, alegem din View –> Group by opţiunea Critical şi iatǎ rezultatul grupǎrii:
Dacă observați că arată diferit de imagine, sortați după ID ca să aveți același rezultat.
Ca şi la sortare, avem şi aici mai multe opţiuni implicite de grupare (dupǎ duratǎ, duratǎ şi
prioritate, taskuri eveniment, etc.), însǎ pentru o mai complexǎ grupare, vom alege din meniul
View –> Group by opţiunea New Group By, şi vom vedea urmǎtoarea fereastră:
Aici putem introduce toate criteriile dupǎ care se va face gruparea. Ca un exemplu, în
fereastra de mai sus am introdus sǎ se facǎ o grupare dupǎ taskurile critice şi noncritice, iar
pentru fiecare tip de task, o altǎ grupare dupǎ cost, sortat crescǎtor. Iatǎ rezultatul
48 | P a g e

Putem vedea cǎ bara galbenǎ indicǎ cele douǎ grupuri de taskuri, critice şi noncritice, iar bara
albastră indicǎ grupurile de taskuri care au un anumit cost (400 lei, 800 lei, etc).
20.3 Filtrarea informaţiilor
Ce înseamnǎ filtrare? Filtrarea presupune eliminarea informaţiilor care nu aparţin anumitor
criterii. De exemplu, putem face o filtrare dupǎ taskurile critice, obţinând astfel o listǎ doar cu
taskurile critice, cele noncritice fiind eliminate (nu şi fizic, ci doar temporar). Aşadar, în proiectul
nostru dezactivǎm gruparea selectând din meniul View –> Group by opţiunea [No Group],
revenind la modul de vizualizare Gantt. Acum vom selecta din meniul View –> Filter opţiunea
Critical. Iatǎ rezultatul:
Putem vedea cǎ au dispǎrut taskurile noncritice doar privind diagrama Gantt, care ne aratǎ
doar taskurile critice. Pentru a elimina filtrul, selectǎm din acelaşi meniu View – > Filter opţiunea
49 | P a g e

[No Filter] reafişând toate taskurile. Prin opţiunile de filtrare implicite putem gǎsi filtrarea dupǎ
taskuri evenimente, filtrarea taskurilor care încep şi se terminǎ întrun anumit interval, care
folosesc anumite resurse, ş.a.m.d. Şi aici putem, evident, sǎ alcǎtuim filtrele noastre personalizate.
Pentru a face acest lucru, selectǎm din meniul View –> Filter opţiunea More filters şi va apǎrea o
fereastrǎ cu o listǎ mǎricicǎ de filtre disponibile.
Pentru a crea un nou filtru, apǎsǎm butonul New, şi va apǎrea o fereastrǎ ca mai jos:
Nu voi insista pe implementarea unui filtru, ci voi explica ce filtru am creat şi cum în
fereastra anterioarǎ. Mai sus am introdus un nume de filtru care va descrie filtrul nostru, am bifat
Show in menu pentru a introduce acest filtru în lista de filtre implicite din cadrul submeniului
Filter, iar în tabelul de mai jos am introdus douǎ linii astfel:
 Am selectat din prima lista ascunsǎ elementul Critical şi am specificat ca acesta sǎ fie egal
cu Yes selectând opţiunea equals, fǎcând astfel sǎ afişǎm toate task urile critice.
 Apoi am selectat And din prima coloanǎ fiindcǎ mai impunem o condiţie: task urile sǎ se
execute dupǎ o anumitǎ datǎ. Aşadar, am selectat Created din coloana Field Name pentru cǎ
ne intereseazǎ când a fost creat taskul, în coloana Test am ales is greater than or equal to
(adicǎ mai mare sau egal) pentru cǎ dorim ca taskul sǎ inceapǎ dupǎ o anumitǎ datǎ, iar în
ultima coloanǎ am introdus o valoare parametrizatǎ. Aceastǎ valoare parametrizatǎ ne
permite sǎ afişǎm o fereastrǎ la selectarea filtrului, în care utilizatorul poate introduce o
50 | P a g e

valoare. În cazul nostru am specificat între ghilimele ce mesaj sǎ aparǎ utilizatorului în acea
fereastrǎ şi dupǎ ghilimele am specificat operatorul? pentru ca MS Project sǎ ştie cǎ este o
valoare parametrizatǎ. Apǎsǎm Save, Apply la fereastra de filtre, şi vom vedea
urmǎtoarea fereastrǎ:
În aceastǎ fereastrǎ vom introduce o datǎ dupǎ care vrem sǎ vedem taskurile critice, dupǎ
care apǎsǎm OK şi dacǎ am introdus bine data, vom vedea taskurile critice care au început dupǎ
acea datǎ introdusǎ.
Dupǎ cum am spus, nu insist pe aceastǎ parte a filtrelor (mai ales fiindcǎ avem deja destule
la dispoziţie în lista de filtre disponibile din fereastra More filters).
Este bine de ştiut cǎ toate aceste trei operaţii (sortare, grupare şi filtrare) pot fi combinate
în funcţie de cerinţe. Aşadar putem face o sortare a unor grupǎri asupra datelor obţinute dintrun
filtru.
21. Pasul 19 – Mai multǎ informaţie
21.1 Modul dual de vizualizare
Avem în MS Project o opţiune de a putea vedea tabelul de taskuri cu diagrama Gantt şi
informaţiile despre resursele alocate fiecǎrui task. Vom face click dreapta pe diagrama Gantt
(întro zonǎ neocupatǎ de vreun task) şi vom alege din meniu ultima opţiune, Split. Vom vedea
urmǎtoarea schimbare:
51 | P a g e

Putem vedea cǎ fereastra a fost împǎrţitǎ în douǎ, sus având modul de vizualizare Gantt iar
jos modul de vizualizare al Resurselor şi predecesorilor acestora. Fǎcând click pe un subtask putem
vedea cum se modificǎ informaţiile din panoul de jos. În fereastra de mai sus am fǎcut click pe
subtaskul definirea cerinţelor de performanţǎ, şi putem vedea jos ce resurse au fost alocate
acestui subtask in lista din stânga, iar în lista din dreapta putem vedea subtaskurile predecesoare,
de care depinde subtaskul selectat.
Pe lângǎ faptul cǎ putem vedea mai multe informaţii deodatǎ, putem de asemenea sǎ
modificǎm resursele alocate cât şi legǎturile acestui subtask (predecesorul, tipul legǎturii, cu cât va
întârzia).
Fǎcând click dreapta pe partea gri din partea dreaptǎ a celei dea doua liste, vom vedea un
meniu de unde putem alege tipul de vizualizare al resurselor taskurilor selectate. În imaginea de
mai sus ne aflǎm în modul de vizualizare Resources & Predecessors. Putem alege, de asemenea, sǎ
vedem orarul resurselor alocate taskului (Resource Schedule), costul acestora (Resources Cost),
ş.a.m.d.
Dacǎ facem click pe partea inferioarǎ (în zona gri din dreapta) vom face din acest panou
inferior, panoul curent. La ce bun? Pǎi acum putem selecta din meniul View > Details tipul de
vizualizare din panoul inferior.
Selectând Resource Graph putem vedea graficul de lucru al resurselor asociate doar task
ului selectat din tabel, ca în imaginea urmǎtoare
52 | P a g e

Cum facem sǎ scǎpǎm de panoul inferior? Simplu: la fel cum am fǎcut ca acesta sǎ aparǎ.
Facem click dreapta pe diagrama Gantt şi vom alege Split. Dacǎ însǎ nu te afli în modul de
vizualizare al diagramei Gantt, te poţi folosi de meniul View unde se debifează Details.
21.2 Modificarea unitǎţii de timp folositǎ în diagrama Gantt
Am vǎzut cum putem modifica unitatea de timp întrun raport, dar cum putem modifica
unitatea de timp a diagramei Gantt? Avem douǎ motive pentru care am dori modificarea unitǎţii de
timp: dorim sǎ vedem întreaga diagramǎ a proiectului fǎrǎ a o derula, sau avem nevoie de mai multe
detalii (sau mai puţine).
Dacǎ avem un proiect de dimensiuni considerabile, am putea încadra întreaga diagrama în
acea micǎ fereastrǎ a diagramei. Cum? Vom face click dreapta pe bara unitǎţii de timp a diagramei
(cea cu iniţialele zilei, etc.) şi vom alege Zoom.
Din fereastra care va apǎrea vom bifa opţiunea Entire Project dupǎ care apǎsǎm OK.
Rezultatul? Unitatea de timp de afişare a diagramei se va mǎri (sau micşora) aşa încât sǎ putem
vedea întreaga diagrama.
Pentru a schimba unitatea de timp folositǎ în afişarea diagramei, ori facem click dreapta pe
bara unitǎţii de timp şi alegem Timescale, ori selectǎm opţiunea cu acelaşi nume din meniul View
Zoom > Timescale.
53 | P a g e

Ne va apǎrea urmǎtoarea fereastrǎ:
21.3 Inserarea unei alte coloane de informaţii în tabelul de taskuri
Dacǎ vrem sǎ afişǎm mai multe informaţii în tabelul de taskuri al modului de vizualizare
Gantt, nu trebuie decât sǎ facem click dreapta pe capul de tabel pe una din coloane şi sǎ alegem
Insert Column, sau să dăm click pe coloana Add New Column prezentă în orice vedere din MS
Project.
Și va apare o listă cu posibilele coloane pe care le putem introduce. Dacă dorim să ștergem o
coloană care nu o mai dorim sau a fost greșit introdusă, mergem pe coloana respectivă și alegem
Hide Column.
21.4 Inserarea unei activități în Timeline
MS Project permite o vedere superioară a proiectului nostru. În meniul View bifăm
Timeline sau putem da click dreapta pe Gantt și să selectăm Timeline.
54 | P a g e

Vom vedea un Timeline cu data de Start și Finish a proiectului. Pentru a adăuga o activitate
la Timeline trebuie să selectăm activitatea (chiar și activități structurate), dăm click dreapta și apoi
Add to Timeline. Acum vom putea urmări mai ușor progresul acelei activități.
Pentru a elimina o activitate din Timeline, selectăm activitatea, dăm click dreapta și
selectăm Remove from Timeline.
21.5 Notiţe despre taskuri
Oricǎrui task i se pot asocia anumite notiţe care nu pot fi descrise în altǎ parte. La ce ne
folosesc astfel de notiţe? Poate cǎ vom da acest proiect realizat în MS Project unei alte persoane
care va analiza proiectul, şi aceasta va avea nevoie de anumite informaţii la fiecare task pentru a şti
exact ce reprezintǎ acel task. Sǎ zicem cǎ o astfel persoanǎ nu ar înţelege ce e cu taskurile Codul
program A şi Codul program B. Vom selecta unul din aceste douǎ subtaskuri, vom face click
dreapta pe el şi vom selecta Notes din meniu, sau dublu click pe activitatea respectivă. Ne va
apǎrea fereastra de informaţii ale taskului,
însǎ cu eticheta Notes selectatǎ. Aici vom introduce un text descriptiv despre acest task, gen “Codul
program este împǎrţit în douǎ module A şi B fiind realizat de douǎ echipe”. Apǎsǎm OK şi vom
vedea cǎ în prima coloanǎ în dreptul subtaskului a apǎrut o imagine cu o notiţǎ galbenǎ. Vǎzând
acea imagine, vom şti cǎ taskul respectiv are anumite informaţii, şi pentru a accesa acele informaţii
procedǎm la fel: click dreapta pe task şi selectǎm Notes, sau dublu click pe activitate.
21.6 Taskuri cu referinţe
Pe lângǎ notiţe, taskurile pot reţine şi adrese de internet, scurtǎturi la modurile de
vizualizare, ş.a.m.d. Sǎ zicem cǎ echipa A care realizeazǎ codul program A are un site pe internet
şi dorim sǎ putem accesa siteul cu ajutorul lui MS Project. Vom face click dreapta pe codul
program A şi vom alege ultima opţiune, Hyperlink. Ne va apǎrea urmǎtoarea fereastrǎ:
55 | P a g e

În aceastǎ fereastrǎ putem asocia subtaskului o referinţǎ la un fişier extern sau o adresǎ de
internet, la un mod de vizualizare Project, putem crea un nou document Project sau putem asocia o
adresǎ de email. Deocamdatǎ vom introduce în câmpul de text de jos la Address o adresǎ de
internet, sǎ zicem http://www.google.ro. Apǎsǎm OK şi vom vedea cǎ în prima coloanǎ în dreptul
subtaskului a apǎrut o imagine care ne spune cǎ acest subtask are o referinţǎ la ceva.
Acum, dacǎ facem click pe acea imagine ni se va deschide browserul de internet la siteul introdus
de noi.
Acum sǎ alegem alt task sau subtask, sǎ zicem asamblare hardware. Vrem sǎ îi asociem o
referinţǎ la modul de vizualizare Resource Graph pentru a vedea graficul resurselor alocate. Facem
click dreapta pe subtask, alegem Hyperlink şi în panoul din stânga vom selecta Place in This
Document, adicǎ al doilea buton de sus. Ne va apǎrea o listǎ cu toate modurile de vizualizare, din
care noi vom alege Resource Graph şi apǎsǎm OK.
Acum, dacǎ vom face click pe imaginea din dreptul subtaskului, vom vedea cǎ se schimbǎ modul
de vizualizare exact aşa cum am dorit. La fel putem proceda şi cu celelalte douǎ tipuri de referinţe.
21.7 Personalizarea aspectului taskurilor
Oricǎrui task sau subtask îi putem modifica aspectul. Cum? Schimbând fontul, culoarea,
mǎrimea textului, ş.a.m.d. De ce am face acest lucru? Poate cǎ vrem sǎ scoatem în evidenţǎ un
anumit task/subtask. Pentru a face acest lucru, selectăm activitatea, mergem pe meniul Task >
Font și modificăm. Ca sǎ scoatem în evidenţǎ acel task, sǎ zicem cǎ trebuie sǎ: mǎrim dimensiunea
fontului, boldim, colorăm celula şi schimbăm culoarea textului
.
56 | P a g e

21.8 Mai multe despre resurse
La fel cum adǎugǎm o notiţǎ unui task, putem adǎuga şi la resurse. Pentru a face acest lucru,
ne ducem în modul de vizualizare al stocului de resurse (Resource Sheet), şi facem clickdreapta
pe o resursǎ, şi selectǎm Notes. Aici însǎ nu vom mai vedea vreo imagine cu o notiţǎ galbenǎ în
dreptul resurselor. Cum facem sǎ aflǎm ce resursǎ are o notiţǎ asociatǎ în caz cǎ avem dea face cu
un stoc mare de resurse? Selectǎm modul de vizualizare Resource Usage, unde putem vedea exact
ce resursǎ are o notiţǎ asociatǎ, ca în imaginea de mai jos:
Pe lângǎ notiţe, unei resurse îi putem asocia chiar şi o legǎturǎ externǎ, la fel cum am fǎcut
la taskuri. Unei resurse îi pot fi asociate aceleaşi tipuri de legǎturi externe ca şi la taskuri!
Un lucru important la resurse este cǎ putem edita pentru fiecare resursǎ în parte orarul
acesteia (când va lucra, când nu va lucra, etc.). Pe lângǎ orarul acesteia putem defini chiar şi un
interval de timp în care aceasta va fi disponibilǎ, tipul resursei (de muncǎ sau materialǎ), detaliile
referitoare la cost, ş.a.m.d.
22. Pasul 20 – Proiecte structurate
De multe ori avem dea face cu proiecte mult mai complexe, mai vaste, proiecte dependente
chiar de alte proiecte. MS Project ne vine în ajutor chiar şi în acest caz!
Putem spune cǎ un proiect care conţine un alt proiect la rândul lui este ca un proiect care
conţine un task strucurat, dar cu anumite diferenţe. Aşa cum un proiect poate avea mai multe task
uri strucurate, el poate avea mai multe proiecte în el, fiecare din acele proiecte putând avea la rândul
lor alte proiecte în ele. Putem crea o întreagǎ ierarhie continuând aşa, însǎ ne vom limita în acest
capitol doar la un proiect care conţine un alt proiect simplu în el.
Sǎ presupunem în exemplul nostru cǎ, înainte de a trece la începerea proiectului, avem
nevoie de resurse, adicǎ de angajati pe posturile de inginer de design şi inginer software. Pentru
aceasta am întocmit urmǎtorul proiect:
57 | P a g e

În acest proiect am definit pe prima linie titlul proiectului (Colectare resurse), unde avem
douǎ task strucurate care se ocupǎ de angajarea inginerilor software şi inginerilor de design, iar
dupǎ angajare putem întocmi lista de resurse pentru a putea continua proiectul implicit, Sistemul
mobil de raportare. Pentru a angaja ingineri software avem nevoie sǎ publicǎm anunţuri de
angajare, task ce va dura 5 zile estimat (publicare şi primirea de rǎspunsuri). Pentru a seta o duratǎ
estimatǎ unui task scriem pur şi simplu valoarea urmǎtǎ de ?, ca de exemplu 5?. Apoi, dupǎ ce vom
primi rǎspunsuri la anunţuri, vom putea intervieva persoanele ce doresc postul respectiv. Dupǎ
interviul care va dura o zi, vom da o testare celor intervievaţi pentru a pǎstra persoanele cele mai
potrivite. Pentru a angaja ingineri de design trebuie doar sǎ publicǎm anunţurile, şi sǎ îi
intervievǎm. Dupǎ toate acestea putem întocmi lista de angajaţi, moment în care se va putea
începe proiectul nostru. În stocul de resurse vom avea nevoie doar de 2 manageri, iar fiecǎrui task
simplu îi vom aloca o singurǎ resursǎ manager, cei doi manageri fiind distribuiţi automat taskurilor
acestui proiect.
Cum facem sǎ includem şi sǎ legǎm acest proiect de angajare în proiectul nostru? Facem
click in proiectul nostru inițial pe taskul desupra căruia va apare subproiectul, şi din meniul
Project dăm click pe Subproject şi ne va apǎrea fereastra de deschidere a unui proiect existent.
58 | P a g e

Alegem proiectul de angajare care va fi introdus în proiectul nostru..
Putem observa cǎ subproiectul de angajare are fontul îngroşat pentru a scoate în evidenţǎ cǎ
este un subproiect. Putem vedea exact structura şi diagrama Gantt întocmitǎ mai devreme pentru
acest subproiect. Mai mult, acum vom modifica predecesorul taskului Intervievare utilizatori şi
introducem valoarea de pe prima coloanǎ a liniei unde apare subproiectul, în cazul nostru fiind 2.
Atenţie însǎ, fiindcǎ dacǎ ne uitǎm mai bine în prima coloanǎ apar de douǎ ori numerele de la 1 la 9,
fiindcǎ avem dea face cu un subproiect în care numerotarea începe tot de la 1. Nu putem sǎ legǎm
un task din proiect cu un task dintr un subproiect exact din aceastǎ cauzǎ, dar putem lega un task din
proiect de acel subproiect. Putem observa cǎ sa modificat şi drumul critic, şi deci, şi durata
proiectului, proiectul nostru se termină acum pe data de 03 Iulie 2013 iar din drumul critic fac parte
chiar şi taskurile din subproiect. Datoritǎ taskurilor cu durata estimatǎ în cadrul subproiectului
putem vedea, de asemenea, cǎ proiectul nostru are o duratǎ tot estimatǎ, lucru normal, de altfel,
fiindcǎ nu ştim cât va dura pânǎ se primesc rǎspunsuri la anunţurile de angajare.
59 | P a g e

Curs MPP

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Curs MPP

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Legǎturǎ Cod Descriere

calendarului pentru a ne muta în calendar la luna Iunie, selectǎm ziua de 7 , mergem în tabul

S-ar putea să vă placă și