Sunteți pe pagina 1din 2

ARTA CALIGRAFIERII SCRIERII CHINEZE

Caligrafierea chineză reprezintă o artă tradițională chineză. Caligrafia și pictura au


aceleași origini. Cea mai veche scriere chineză, scrierea cu pictograme ilustrează fiecare
formă întâlnită în natură, precum caracterul „山” (munte) care inițial se scria ca „ ”,
semânănd cu niște creste neîntrerupte; caracterul „火”(foc), inițial „ ”, semăna cu niște
limbi de foc. Aceste pictograme nu se disting de picturile rudimentare. Ulterior, odată cu
evoluția culturii, scrierea și pictura au devenit două lucruri diferite, caligrafierea chineză și
pictura s-au transformat treptat două forme de artă diferite. Deoarece caligrafierea și pictura
utilizează aceleași instrumente, cele două sunt interconectate între ele. Caligrafia chineză și
pictura sunt la fel, nu doar că pot exprima forme statice din natură, dar pot exprima și
dinamismul naturii. Atunci când strămoșii discutau despre caligrafie, spuneau despre
caligrafia lui Wang Xishu că „se unduiește precum norii plutitori și se resucește în zbor
precum un dragon înspăimântat”, despre caligrafia lui Ouyang Xun că este precum „un șarpe
înspăimântat prin iarbă” sau precum „razele de lumini care se întrezăresc printre nori”.

Caligrafia cuprinde mai multe stiluri de scriere. Adesea întâlnim scrierea cu sigilii,
scrierea oficială, scrierea standard, scrierea liberă și scrierea cursivă. Fiecare stil caligrafic are
un mod diferit de scriere. De exemplu, scrierea standard cuprinde stilul Zhong, stilul Wang,
stilul Ou, stilul Yan, stilul Liu și stilul Zhao. Fiecare tip de scriere are caracteristicile sale,
precum stilul Liu care are trăsături frumoase, înalte și drepte, cu o structură riguroasă; dar și
stilul Ou care este la fel ca cel al lui Ouyang Xun, chiar dacă la exterior nu ies din comun, în
interior au un spirit viguros. Așadar se spune despre caligrafie că poate exprima caracterul
unui om. A scrie cu mult rafinament, caracterele plăcute estetic, nu doar că reprezintă
instrumente ale schimbului cultural, ci reprezintă și bucuria frumuseții operelor de artă.

Stilurile și formele caligrafice sunt de diferite tipuri și modele, dar caracterele nu sunt
formate decât din puncte, linii orizontale, linii verticale, trăsături ascendente de la stânga la
dreapta, trăsături descendente de la dreapta la stânga, trăsături descendente de la stânga la
dreapta, bastonașe, trăsături curbate, adică cele 8 trăsături elementare care formează caractere.
Așadar, cine studiază arta caligrafiei chineze, mai întâi trebuie să învețe să scrie bine aceste 8
trăsături. Cine vrea să scrie bine aceste 8 trăsături, trebuie să se respecte câteva principii, cum
ar fi: atunci când se scrie o trăsătură există trei pași –ridicarea pensulei, mânuirea pensulei și
controlul pensulei; ordinea se dorește a fi de la stânga la dreapta, de la dreapta la stânga, de
jos în sus, mânuirea pensulei nu presupune o mișcare continuă. Atunci când oamenii

1
exersează, se rezumă la „cele 8 metode de scriere”. Caracterul „永” conține cele 8 trăsături de
bază ale scrierii chineze, astfel cu acest caracter se poate exersa caligrafierea.

În studiul caligrafiei chineze, în afară de exersarea celor 8 trăsături elementare, ar mai


trebui dată atenție și structurii și distribuției. De exemplu dacă doar trăsăturile sunt frumoase,
dar structura și distribuția nu sunt bune, este doar o adunătură de trăsături, asta nu poate fi
numită caligrafie. În ceea ce privește structura caracterelor, strămoșii au ajuns la mai multe
concluzii, cele mai importante fiind următoarele:

1. Caractere care au acoperiș: partea de sus trebuie să acopere în întregime partea de


jos, precum 宇,宙,官,宫

2. Care conțin pământ: partea de jos trebuie să susțină partea de sus, precum 直,且,
至,里

3. Care cedează stânga: partea stângă e înaltă, partea dreaptă e joasă, partea dreaptă
trebuie să cedeze părții stângi, precum 姐,幼,即,却

4. Care au trei părți egale: dacă partea din mijloc este dreaptă, stânga și dreapta
seamănă cu două mâini împreunate, precum 谢,树,街

5. Care reflectă: linia verticală din partea de sus sau punctul trebuie să fie pe aceeași
axă cu linia verticală din partea de jos, precum 常,亭

Atunci când se învață arta caligrafiei, nu doar că trebuie să stăpânească lucruri precum
cum se ține pensula, cum se mânuiește cum se copiază și alte astfel de cunoștințe elementare,
dar trebuie și să învețe cu mult efort și sârguință. Foarte mulți caligrafi chinezi au obținut
succesul prin muncă sârguincioasă. Legenda spune că Ouyang Xun, pentru a studia o
inscripție pe piatră, lipsea trei zile de acasă, noaptea dormind în fața acesteia. Wang Xizhi,
după ce termina de exersat un caracter, se ducea la lacul de lângă reședința sa ca să-și curețe
pensulele, cu timpul apa din acel lac deveni neagră, transformându-se în renumitul „lac de
cerneală”.