Sunteți pe pagina 1din 388

" U ,1 L " W J L: Ing. P. N.

SUCIU

IDENTIFICAREA
LEMNULUI
PREFAŢĂ

N evoia lărgirii bazei de materie primă lemnoasă, prin introducerea în cir­


cuitul econom ic a speciilor indigene nefolosite sau a speciilor exotice, spre a
corespunde extinderii domeniului de utilizare a lemnului, a făcut simţită nece­
sitatea cunoaşterii mai exacte şi mai amănunţite a structurii lemnului, necesi­
tate care a accentuat im portanţa problem ei identificării lemnului.
Dezvoltarea construcţiilor din lemn şi mai ales extinderea luată de diver­
sele ramuri industriale ale lemnului, ca : industria de m obilă, de articole de
sport, ambarcaţiuni, planoare, instrumente muzicale, articole decorative,
obiecte casnice, rechizite şcolare, elemente de maşini, caroserii, cutii de apa­
rate de radio, am balaje etc. — a făcut necesară şi posibilă utilizarea lemnului
a cît mai multe din speciile existente în pădurile noastre.
Pentru fabricarea anumitor produse se utilizează încă de mult tim p lemne
exotice, în special din regiunile tropicale, datorită aspectului lor frumos (lemnul
de mahon, palisandru, lămîi etc.) sau pentru rezistenţele lor deosebite (lemnul de
abanos, guaiac, persimon etc.). Fiecare nouă utilizare, cum şi tehnica modernă
de construcţie şi de prelucrare a lemnului, cer un material cu proprietăţi bine
precizate. De asemenea, pretenţiile consum atorilor sînt mult m ai ridicate
faţă de calitatea produselor ce li se dau şi deci faţă de lemnul utilizat la fabri­
carea lor.
Identificarea lemnului este cerută şi de cercetările arheologice şi istorice,
cît şi în cazul expertizelor juridice. In asemenea lucrări identificarea speciei
este de cele mai multe ori foarte dificilă, piesele care se examinează fiind mici,
uneori provenind din lemn alterat ori găurit de insecte sau prezentîndu-se
chiar ca pulberi.
în literatura de specialitate au apărut, în deosebi în ultimii ani, numeroase
lucrări ilustrate privitoare la anatomia şi identificarea lemnului. Ele se referă
la lemnul speciilor din ţările respective şi nu p ot f i folosite decît parţial pentru
identificarea lemnului arborilor şi arbuştilor din pădurile noastre. La noi în
ţară nu a apărut pînă acum o asemenea lucrare, deşi lipsa ei s-a simţit de m ult.
Cartea nu este o lucrare de anatomie a lemnului, ci de folosire în primul
rind a acesteia în operaţia de identificare a lemnului, făcîndu-se uz şi de unele
proprietăţi fizico-m ecanice caracteristice ale acestuia. în capitolul I sînt pre­
zentate caracteristicile lemnului care servesc la identificarea lui, atît cele fo lo ­
site la determinarea m acroscopică, cît şi cele pentru determinările m icroscopice.
Operaţia curentă în practică fiind identificarea m acroscopică a lemnului
după caracterele sale văzute cu ochiul liber sau cu o lupă obişnuită, s-a insistat
mai mult asupra acesteia. în acest scop s-a elaborat o cheie de determinare
6 PREFAŢĂ

dichotom ică, cuprinzînd aproape toţi arborii şi arbuştii din pădurile noastre,
atît indigeni sau aclim atizaţi, cit şi unele specii lemnoase care prezintă interes
pentru viitoarele culturi forestiere de la noi, în total 166 specii (18 specii de
răşinoase şi 148 specii de foioase). în concordanţă cu această cheie de bază,
pentru lemnele mai des utilizate în practică, în număr de 72 (13 specii de răşi­
noase şi 59 specii de foioase), s-a elaborat o altă cheie dichotom ică de deter­
minare, care poate fi folosită curent mai cu uşurinţă.
T ot pentru lemnele frecvent folosite în industrie şi construcţii, s-au în to c­
m it alte două chei de determinare, bazate pe o primă grupare a lemnelor după
caracteristici iniţiale mai uşor de perceput, cum sînt culoarea şi aspectid vărgat
sau nevărgat al lemnului. De la aceste prime grupări, care se fac în practică
destul de des, s-a trecut treptat la diferenţieri pe baza criteriilor mai de amănunt,
şi în special pe cele privitoare la structura lemnului.
Pentru identificarea m icroscopică a lemnului am elaborat o cheie dicho­
tom ică de determinare numai pentru 72 specii uzuale.
In ultimul capitol sînt prezentate caracterele lemnului cîtorva din prin­
cipalele specii exotice mai cunoscute şi mai frecvent utilizate la noi.
Pentru a face textul mai accesibil şi operaţia de identificare mai uşoară,
în afară de figurile prin care se exem plifică criteriile de determinare prezen­
tate în capitolul I, la fiecare specie lemnoasă din cheile de determinare sînt
prezentate în planşe fotografiile secţiunilor transversale, radiale şi tangen­
ţiale. Secţiunea transversală este prezentată în două mărimi, de 10 X pentru
a servi identificării m acroscopice şi de 75 X pentru determinarea m icrosco­
pică. Secţiunile radiale şi tangenţiale sînt date numai în mărimea de 75 X ,
ele servind în special pentru identificarea m icroscopică. La speciile al căror
lemn are un aspect caracteristic, în special prin desen şi diferenţe de culori,
sînt prezentate şi fotografii după feţe tangenţiale sau radiale, în mărime
naturală, spre a fi direct com parabile cu materialul întîlnit în practică.
Pentru a se avea o imagine mai cuprinzătoare a variaţiei culorii lemnului
de diverse specii, planşele în culori cuprind şi cîteva lemne exotice, astfel
că gama de culori este lărgită, de la lemnele albe pînă la lemnul negru de
abanos.
Materialele lemnoase pentru executarea secţiunilor m icroscopice şi fo to ­
grafiilor au fost colectate din diverse puncte din ţară. Probele s-au luat după
identificarea botanică precisă a arborilor şi arbuştilor. Cu aceste materiale
am form at concom itent şi colecţiile ştiinţifice şi didactice ale secţiei de Teh ­
nologia lemnului din Institutul de Cercetări şi Experim entări pentru Indus­
tria Lemnului şi ale Laboratorului de Tehnologia lemnului din Institutul Poli­
tehnic — Oraşul Stalin.
Term enii tehnici folosiţi la descrierea lemnului sînt cei acceptaţi în toate
lucrările recente de acest gen. De asemenea, denumirile ştiinţifice ale speciilor
lemnoase, ca şi cele com une, sînt cele adoptate în cartea Flora R .P .R . şi cele
utilizate în publicaţiile Institutului de Cercetări Forestiere.
Pentru speciile indigene, în titlurile planşelor cu fotografiile structurii
lemnului, s-au indicat şi denumirile lor în limbile rusă, germană, engleză şi
franceză. De asemenea, în descrierile lemnelor exotice s-au m enţionat denumi­
rile lor comerciale în limbile germană, engleză şi franceză, precum şi unele
denumiri populare din ţările de origine.
PR E F A Ţ Ă 7

Indexurile alfabetice care com pletează cartea înlesnesc consultarea ei,


atît în partea de text, cît şi de planşe. ..
Prin prezentarea în această carte a lemnului arborilor şi arbuştilor dm
pădurile tării noastre sperăm ca, în afară de posibilitatea de a identifica uşor
m acroscopic si m icroscopic specia din care provine orice piesă sau obiect de
lemn, să trezim interesul celor ce o vor consulta pentru o cunoaştere mai
amănuntită a acestui material atît de variat, pentru utilizarea lui mai con ­
form ă cu proprietăţile pe care le are şi pentru aducerea m folosinţa şi a
lemnului speciilor care pînă acum nu este de loc sau prea puţin valorificat.
Prin m odul de redactare şi de ilustrare am căutat ca materialul pe care îl
cuprinde să fie folosit atît de ingineri, biologi şi tehnicieni, cît şi de lucratorii
din construcţii, industrie şi com erţul de lemnărie. De asemenea, cartea este
utilă învătăm întului, atît personalului didactic, cît şi studenţilor şi elevilor,
care trebuie să înveţe a recunoaşte lemnul diverselor specii într-un timp
foarte scurt.
AU TO R II
CUPRINSUL

P r e fa ţă ............... Pag

INoţium introductive............... ............................................................... 2^

I. Caracterele ! , „ » * folo„ „ „ , ,, ' ....................... "

' ÎT m ™ — ........... ”
2.Alburn, lemn matur, duram en'............................................................. 29

4. prrie ( “ ue t : . lem n. timpuriu * 396


5. Raze m ed u la re.......... ’ ......................................................................... 43
6. Zone de fib re........................ ................................................................... 50
7. Zone de paren ehim .......... ................................................................... 57
8. Pete medulare .................... ...................................................... 57
9. Canale rezinifere . . . ..................................................................... 5Q
10 . Textură .............. ...............................................................................
11. D e s e n ....................... ............................................................................... ^2

B. Proprietăţile fizieo-mecaniee ale lem nului............................................... “


1. C uloare............. ................................... 65
2. Luciu . . . . ....................................................................... ¿r
3 . M iros................................................................................................. . „
4. Gust............................................................................................................ 73
a ^ re“ tate specifică ............... .............................................................. 73
o. Duritate ............... ......................................................................... 74

C. Aspectul macroscopic al lemnului

, £ 2 = : J 2

Planşe in , E ' J ™ 1“ .......... ^ 2


D. C . , « t„ , l e „,e ^ ........................... »

'• Car^ te re ale pereţilor celulari ......................... 90


a) Ingroşările pereţilor celulari . .................................................. 90
*>J Punctuaţiile................. .................................................... 90
2. Elementele anatomice ale lemnului...................................................... 90
a) T rah eide..................... .......................................... 95
h) Vase ..................................................................................................... ofi
c) Fibre ...................! ! ! ! ! . ...................................................................... 10 1
d) Parenehim ................. ..................................................................... 106
........................................................................... 109
CUPRINSUL

Pag.
ej P a re n ch im d e ra ză
f ) C anale in tercelu lare ...........................................................
. , ..................................................................................... 113
n o t, d . »
116
¿ .s i 8,” 1 “ ’ " uo,“ " ‘ ' " « “ » p i« « '» ' w i i ' i.
117
I I . Id e n tifica re a m a c ro s c o p ică a lem n u lu i .
M od u l de în to cm ire şi de u tilizare a ch e ilo r d e ' i d e n t i f i c e ...................
118

A
n
r>
n. ru •i î
('npii j] -i
ii i _ i “ ~ w ' otllt c u l u P a iod
1U uX
xp)â ~ reie
........
) .................... 190

a i . , * i “r vvj
m cn eie) stu ctu ra a n a tom ică .
14 3

15 3

III. Identificarea microscopică a lemnului


180
forestiere ‘ '— iui 'pnndpaJelor' iped i
18 0

IV ‘ S“ Hanşe*mFcrofotograficeSC° P.iC^ ^ *
19 3
V. Descrierea principalelor lemne exotice folosite în industrie ................... 355

Index ~ n e'IUmiriie P°Pu,Iare ale speciilor lemnoase în limba rusă 377


Index “ i Un e P° PU are ale peciilor lemnoase în limba germană 379
Index ~ n -n C P° PU are ale sPeciilor ^mnoase în limba engleză 382
Index - Denumirile populare ale speciilor lemnoase în limba franceză 385
Index Denumirile speciilor exotice (ştiinţifice şi comerciale) 388
Index general...................................
Bibliografie ........ .........................
..................................................................................... 395
D E N U M IR IL E P O P U L A R E A L E S P E C IIL O R L E M N O A S E
ÎN L IM B A R O M ÎN Ă
c u in d icarea p a g in ilor la ca re sîn t citate

Afin 30, 31, 38, 46. 54, 55, 59, 68, 74, 78, 137, 298
Agriş 30, 31, 35, 39, 45, 55, 57, 66, 76. 79, 134, 274
Alun 30, 32, 34, 37, 47, 52, 55, 56, 57, 66, 68, 72, 75, 79, 142, 150, 155, 159, 170, 176, 189, 350
Alun turcesc 37, 47, 55, 56, 57, 66, 68, 70, 72, 75, 79, 142, 351
Anin alb 30, 32, 33, 34, 38, 46, 59, 67, 74, 78, 137, 150, 158, 177, 189, 293
Anin negru 30, 32, 34, 38, 46, 52, 57, 59, 65, 68, 74, 78, 13^, 150, 158, 1<7, 189, 292
Anin de munte 33, 38, 47, 55, 56, 68, 76, 79, 142, 353
Arborele Iudei 30, 33, 37, 45, 55, 69, 70, 71, 72, 76, 79, 131, 251
Arborele vieţii 29, 32, 33, 37, 54, 62. 73, 74, 78, 123, 209
Arţar 139, 312
Arţar american 30. 32, 35, 37, 46, 55, 59, 66. 69. 75, 79, 139, 321
Arţar tâtărăsc 31. 33. 35, 38, 46, 55, 59. 66, i 6, 79. 139, 313

Băşicoasă 31, 35, 38, 45, 55, 68, 75, 79, 131, 254
Bîrcoace 67, 76, 79, 139, 319
Brad 31, 33, 34, 38, 54,66, 74, 78, 81, 96, 122, 144, 153, 171,183, 203
Bujor de munte 31, 32,33, 37, 46, 55, 59, 68, 74, 78, 137, 29/

Cais 30, 33, 37, 45, 55, 68, 71, 76, 79, 132, 261
Călin 31, 32, 35, 37, 46, 55, 68, 71, 76, 79, 139, 320
Caprifoi 32, 35, 37, 45, 55. 66, 70, 71, 76, 80, 132, 263, 264
Carpen 31, 33, 34, 38, 46, 52, 54, 57, 68, 72, 76, 79, 136, 150, 159, 177, 189. 290
Cărpiniţă 39, 46, 54, 57, 76, 79, 136, 291
Castan 31, 33, 34, 37, 45, 49, 55, 68, 70, 75, 79, 99. 127, 145, 159. 165, 173, 184, 231
Castan porcesc 30, 32, 35, 39, 46, 55, 56, 66, 68, /4, i8, 140, 152, 155, 159, 1(8, 188, 33^
Cătină mică 31, 35, 39, 45, 54, 71, 75, 129, 244
Cătină de rîu 33, 35, 37, 45, 47, 55, 56, 71, 75, 79, 133, 267
Cătină roşie 30, 32, 33,37, 45, 54, 66, 76, 79, 130, 245
Cenusar 29, 37, 45, 54,63, 64, 69, 70, 76, 79, 126, 147, 160. 162, 174. 186, 223
Cer 37, 45, 49, 50, 54, 57, 67, 71, 76, 79, 124, 146, 156, 168, 173,184, 212
Chiparos de baltă 37, 54, 59, 62, 68, 69, 70, 71, 73, 74, 78, 123, 20i
Cimişir 137, 296
Cireş 32, 34, 37, 46, 48, 54, 68, 72, 75, 79, 82, 134, 148, 157, 164, 176, 187, 279
Cîrmîz 30, 33, 35, 39, 45, 55, 68, 76, 79, 133, 272
Clocotiş 30, 31, 35, 39, 46, 54, 66, 76, 79, 137, 295
Coacăz de munte 32, 34, 37. 45, 54, 67, 71, 130, 249
Corcoduş 32, 35, 37, 46, 57, 59, 76, 80, 134, 276
Corn 30, 33, 34, 37, 46, 55, 63, 68, 70, 71, 76, 80, 138, 150, 158, 167, 168, 177, 191, 305
Cruşîn 37, 45, 56, 59, 72, 75, 79, 133, 265
Cununiţă 31, 35, 39, 45, 55, 68, 76, 79, 134, 273
Curpen de pădure 29, 31, 34, 35, 39, 45, 54, 67, 75, 79, 125, 220

Dîrmox 30, 33, 35, 37, 46, 55, 56, 69, 71, 76, 79, 140, 328
Dracilă 30, 33, 37, 45, 54, 69, 74, 76, 80, 130, 248
12 DENUMIRILE POPULARE ALE SPECIILOR LEMNOASE ÎN LIMBA ROMÎNĂ

Drob 30, 31, 34, 37, 45, 54, 66, 70, 75, 79, 130, 247
Dud alb 30, 31, 35, 37, 45, 49, 54, 67, 71, 75, 79, 106, 126, 147, 154, 169, 174, 186, 224
Dud negru 30, 31, 35, 37, 45, 49, 54, 75, 79, 106, 126, 147, 154, 169, 174, 186,225
Duglas 37, 54, 62, 67, 69, 70, 74, 78, 96, 97, 98, 99, 110,122, 144, 155, 160, 167,172, 181

Fag 30, 32, 34, 36, 39, 46, 52, 54, 57, 64, 68, 70, 76, 79, 136, 149, 158, 167, 176, 188, 287
Frasin 30, 31, 35, 37, 45, 49, 55, 64, 67, 70, 76, 79, 82, 129, 148, 156, 163, 165, 175, 185, 242
Frasin american 37, 45, 56, 76, 80, 129, 240
Frasin de l’ ensilv unia 33, 37, 45, 55, 76, T9, 129, 241

Gherghinar 139, 151, 178, 316, 317


Gîrniţă 37, 45, 49, 54, 57, 67, 71, 76, 79, 125, 146, 154, 168, 169, 173, 184, 216
Gladiş 139, 313
G\ădi(ă 31, 33, 64, 6 1 ,1 1 , 76, &0,106,126,147, 154, 16S, 174, 185, 227
Gorun 35, 37, 45, 49, 54, 57, 67, 69, 70, 76, 79, 125, 146, 154, 161, 166, 173, 184, 213
Gutui 30, 33, 34, 39, 46, 55, 68, 76, 79, 139, 315
Iederă 34, 35, 46, 54, 57, 68, 75, 79, 136, 289
Ienupăr 32, 34, 37, 54, 62, 70, 71, 75, 78, 122, 145, 153, 163, 165, 171, 183, 205
Ienupăr de Virginia 30, 32, 34, 37, 54, 59, 62, 64, 69, 72, 73, 74, 78, 81, 122, 145, 160
171, 183, 204
Iovă 141, 334
Jep 35, 121, 181, 199
Jneapăn 29, 31, 32, 35, 37, 54, 62, 67, 69, 70, 75, 78, 96, 121, 144, 162, 165, 172, 181, 199
Jugastru 30, 32, 34, 39, 46, 55, 59, 63, 67, 76, 80, 139, 151, 155, 178, 190, 314

Lămîiţă 31, 35, 46, 54, 67, 75, 79, 135, 281
Larice 31, 34, 37, 54, 61, 62, 69, 70, 75, 78, 81, 93, 98, 110, 122, 144, 162, 167, 172, 182, 201
Lemn cîinesc 30, 31, 34, 37, 45, 55, 59, 67, 70, 76, 80, 131, 257
Liliac 37, 45, 49, 56, 67, 76, 80, 132, 262

Măceş 33, 35, 39, 45, 54, 67, 76, 80, 131, 255
Maclură 35, 37, 45, 49, 55, 64, 67, 69, 76, 80, 128, 239
Mălin 30, 31, 35, 37, 46, 55, 68, 71, 75, 78, 134, 148, 159, 168, 176, 187, 278
Măr 31, 34, 37, 46, 49, 55, 67, 70, 76, 80,140
Măr pădureţ 30, 33, 34, 59, 76, 80, 140, 151, 155, 167, 178, 190, 323
Merisor 29, 31, 32, 34, 39, 46, 55, 67, 69, 76, 80, 137, 296
Mesteacăn 29, 30, 32, 34, 39, 46, 55, 59, 68, 75, 79, 138, 150, 158, 177, 190, 300
Mesteacăn pitic 46, 67, 75, 79, 137, 299
Mesteacăn pufos 31, 39, 46, 55, 59, 68, 75, 78, 138, 150, 158, 177, 190, 301
Mestecănas 46, 68, 75, 78, 138, 302
Migdal 33, 35, 37, 45, 55, 68, 72, 75, 80, 133, 268
Migdal pitic 37, 45, 55, 68, 72, 75, 80, 133, 269
Mlajă 37, 46, 55, 59, 67, 68, 74, 78, 141, 336
Mojdrean 31, 33, 35, 37, 45, 49, 55, 67, 68, 70, 72, 76, 80, 129, 243
Molid 31, 33, 35, 36, 38, 54, 61, 62, 67, 74, 78, 81, 96,110, 121, 143, 154, 171, 182, 200
Moşmon 30, 32, 34, 67, 70, 76, 80, 140, 326

Nuc 29, 33, 35, 37, 46, 48, 49, 55, 64, 68, 72, 76, 80, 82, 135, 149, 159, 170, 175, 186, 187, 283
Nuc american 31, 38, 46, 49, 55, 70, 71, 75, 78, 135, 149, 165, 168, 175, 186, 187, 284
Nuc american cenuşiu 38, 46, 49, 55, 68, 71, 74, 78, 136, 285

Otetar 29, 33, 35, 38, 45, 49, 55, 68, 71, 75, 79,132, 260
Oţetar (cenuşar) 32, 50, 126, 147, 160, 162, 174, 186, 223

Păducel 30, 32, 33, 34, 39, 46, 56, 59, 67, 76, 80, 139, 151, 156, 178, 190, 316, 317
Paltin de cîmp 30, 35, 39, 46, 55, 59, 67, 76, 80, 139, 151, 155, 178, 189, 312
Paltin de munte 30, 33, 35, 39, 46, 49, 54, 57, 67, 75, 80, 137, 150, 153, 177, 189, 294
Păltior 32, 39, 45, 54, 68, 76, 80, 131, 256
Păr 39, 49, 55, 63, 67, 76, 80, 139, 151, 156, 178, 190
DENUMIRILE POPULARE ALE SPECIILOR LEMNOASE ÎN LIMBA ROMÎNĂ 13

7 ir ţ iiu re t 30, 33, 34, 46, 59, 76, 80, 1 3 9 , 151, 156, 178, 190, 318
Pitaehină 30, 32, 34, 72, 1 3 3 , 265
Pi-r-: î8. 45, 55, 68, 70, 76, 80, 1 3 3 , 270
Pin 31. 32. 35, 37, 54, 62, 68, 69, 71, 72, 75, 78, 96, 112, 1 2 1 , 143, 157, 160, 163, 164, 172,
180. 198
7 = n-rru 37, 54, 62, 69, 72, 75, 78, 96, 1 2 1 , 143, 161, 162, 172, 181, 197
F - =trob 31, 32, 34, 37, 54, 62, 67, 69, 72, 75, 79, 81, 96, 1 2 1 , 144, 154, 161, 163, 172,
182. 195
occidental 31, 33, 35, 38, 47, 54, 75, 79, 1 3 6 , 149, 157, 164, 175, 188, 286
oriental 31, 33, 68, 72, 75, 79, 1 3 6 , 164, 175
alb 31, 33, 34, 38, 47, 55, 59, 68, 72, 75, 78, 1 4 1 , 149, 152, 157, 158, 164, 179, 186,
188, 337
7 negru hibrid 38, 47, 55, 56, 60, 67, 68, 72, 75, 78, 1 4 1 , 152, 155, 157, 170, 179, 187, 188,
342 343 344 345
PV.J negru, plută 31,’ 32, 34, 38, 47, 56, 59, 60, 67, 72, 75, 78, 1 4 1 , 152, 155, 157, 170, 179,
186, 188, 341
7 jop tremurător 31, 32, 34, 39, 47, 56, 59, 60, 68, 72, 75, 78, 1 4 1 , 152, 159, 179, 186, 188, 333
7 rrnnbar 30, 33, 34, 38, 45, 56, 60, 67, 70, 71, 76, 80, 1 3 2 , 259
Prun 33, 34, 38, 46, 48, 54, 57, 70, 72, 76, 80, 82, 1 3 4 , 148, 164, 165, 166, 176, 187, 277

Răchită 30, 33, 35, 38, 47, 56, 60, 68, 72, 75, 78, 1 4 1 , 152, 158, 164, 179, 338
: achită albă 35, 14 1, 339
Răchită roşie 30, 32, 34, 38, 47, 56, 60, 67, 68, 75, 79, 1 4 1 , 335

«■albă moale 30, 33, 34, 39, 47, 56, 69, 76, 80, 1 4 0 , 330
Salbă rîioasă 30, 32, 34, 35, 39, 47, 56, 69, 76, 80, 1 4 0 , 331
Salcie 30, 35, 38, 47, 56, 60, 67, 71, 72, 75, 78, 1 4 1 , 152, 155, 163, 164, 179, 187, 188, 339
Salcie căprească 38, 47, 56, 60, 67, 72, 75, 78, 1 4 1 , 152, 158, 164, 179, 187, 188, 334
Salcie fragedă 1 4 1 , 338
Salcie pletoasă 30, 32, 34, 38, 47, 56, 60, 75, 7 8 , 14 1, 340
Salcie plîngătoare 1 4 1 , 340
Salcîm 35, 38, 45, 49, 50, 56, 58, 63, 64, 67, 69, 71, 76, 80, 82, 93, 106, 107, 1 2 8 , 148, 154,
162, 169, 175, 186, 238
Salcîm galben 32, 34, 38, 48, 54, 67, 70, 71, 76, 80, 1 3 0 , 246
Salcîm japonez 30, 32, 34, 69, 71, 77, 1 2 7 , 229
Salcîm mic 30, 33, 34, 39, 46, 56, 67, 75, 79, 1 3 3 , 271
Sălcioară 33, 35, 38, 45, 49, 54, 68, 71, 75, 78, 1 2 6 , 226
Scoruş 30, 33, 34, 38, 47, 56, 60, 77, 80, 140
Scoruş de munte 30, 32, 34, 38, 47, 56, 60, 67, 70, 77, 80, 1 4 0 , 151, 155, 167, 178, 190, 324
Scumpie 38, 46, 56, 68, 69, 75, 78, 1 3 0 , 250
Simbovină 31, 32, 34, 38, 45, 54, 68, 71, 72, 77, 80, 99, 107, 126, 228
Singer 30, 32, 33, 34, 38, 47, 56, 68, 77, 80, 1 3 8 , 306
Sirinderică 39, 1 3 5 , 281
Soc 29, 30, 32, 35, 39, 47, 56, 69, 75, 1 3 9 , 310
Soc roşu (soc de munte) 30, 32, 35, 39, 47, 56, 69, 70, 77, 80, 1 3 9 , 311
Sorb 33, 47, 56, 60, 67, 68, 70, 71, 77, 80, 1 4 0 , 156, 158, 167, 168, 178, 190, 325, 327
Spinul cerbului 30, 32, 34, 38, 47, 48, 56, 67, 70, 72, 77, 80, 1 4 2 , 347, 348
S: inul lui Christos 31, 32, 39, 46, 56, 69, 77, 80, 1 3 5, 280
Stejar 31. 33, 35, 38, 45, 48, 49, 54, 57, 67, 70, 77, 80. 82, 99,1 2 5 , 146, 154, 166, 167, 173.
184, 214
Ste-aj de baltă 31, 33, 38, 45, 54, 57, 67, 70, 77, 80, 12 5, 219
Stejar brumăriu 31, 33, 38, 45, 49, 67, 71, 77, 80, 1 2 5 , 146, 154, 168, 169, 173, 184, 217
Stejar pufos 31, 33, 38, 45, 49, 54, 57, 69, 71, 77, 80, 1 2 5 , 146, 161, 168, 169, 173, 184, 215
Ste ¿r roşu american 31, 33, 38, 45, 48, 54, 57, 69, 77, 79, 1 2 5 , 146, 161, 162, 173, 184, 218

Tavakâ 31. 33, 35, 38, 47, 56, 68, 75, 78, 1 3 8 , 303
Tei alb 31. 32, 34. 39. 47, 56, 67, 75, 78, 13 8, 151, 156, 177, 190, 307
Tei cu frunza mică 31, 32, 34, 39, 47, 56, 67, 71, 75, 78, 139, 151, 156, 162, 177, 190,
309
Tei cu frunza mare 31, 32. 34, 39, 47, 56, 67, 75, 78, 1 3 8 , 151, 156, 177, 190, 308
D E N U M IRIL E POPI T 4 R C ij _
ALE bPECIIL0R le - oase ,k limba romînă

9m , ' m U ' 3<’ ^ 62, 64’ 67’ 70’ 73> 77, 80, 81, 96 97 i 2 3 144
Tisar
rr „ 1 2 1 , ‘182,
-----------’ » 4 , 195 ’ ’ ’ 144’ 153> 166, 167, 171,
lu fan 12 5, 214
Tufă riioasă 12 5 , 215
I llia 0(1 r A / - « ___
lu ie 29, 54, 62, 67 69 7î ia nr
Tulichinâ 39, 47, 5?6, % g ? £ ¡ ¡ ^ 6 , 1 2 3 , li5 > 153, 161> ^ ^ ^

Ulm de cîmp 30 32 34 3« ar

Velniş 38, 45, 49, 56, 68, 77 79 1 2 7 Uf> ^ ^ U 6 ' 174’ 185> 235
Venganu 1 4 2 , 347, 348 ’ ’ ’ 158’ 166> 174, 185, 232
Vinj 1 2 7 , 232

Vişin f i * 3°4’ 3 g’ 1°/ £ 79, 1 3 4 , 275


Vişinei 31, 32, 34, 38, 46 56 132’ 258
Viţă albă 31, 34, 125 '220 ’ ’ 133’ 266
Viţă sălbatecă 38, 4 ^ na m „
Viţă de vie 30, 32 38 dk ?!< ~’n ' ' 123’ 22]
Voniceriu 1 4 0 , 330 ’ ’ ’ 71, 77’ 79, 1 2 5 , 222

Zadă 12 2, 201
Zarzăr .132, 261
Z îm b m 31* 35’ 37> 54, 62, 69, 73, 75, 79 96 121 ld i
’ ’ 2 I’ 144» 160, 172, 182, J95
deh toqu] g m pn ce a l e sp e c iilo r lem noase
ea indicarla pasinilor la care sint cítate

? ** aB>a. 31, 33. 34, 38, 54, 66, 74, 78, 81, 96, 122, 144, 153, 171 183 203
Aktes pectinata Lam. 122: 144. 153. 171, 203
Acer campestre L. 30, 32, 34, 39, 46, 55, 59, 63, 67, 76, 80, 139, 151, 155, 177 190 314
Acer negundo L. 30, 32, 3a, 37, 46, 55, 59, 66, 69, 75 79 139 321 ’ '
Acer platinoides L. 30, 35, 39, 46, 55, 59, 67, 76, 80, 139, 151, 155, 178 189 312
A ^ pseu d oplatan u s L 30 33 35. 39, 46, 49. 54. 57, 67, 75,80,137; 150 15
taetharinwn L. 31, 32. 33. 35. 38. 46, 55, 56, 66, 70,7679 140 122^
Acer tatancum L. 31, 33, 35, 38, 46, 55, 59, 66, 76, 79, 139, 313 ' '

O m “ ? " L' 3° ’ 32, 35’ 39’ 46’ 55’ 56’ 66’ 68’ 74’ 78’ 14° ; 152’ 155, 159,

S r le 29’ 32, 3 7 , 4 5 ’ 50í 54’ 63’ 64’ 69’ ?o’ ?6’ 79’ i 2 6 ? i 47^
- f _< dmnduUtrn D«sf. L26: 147, 160. 162, 174 223
GarTtn. 30, 32. 34. .38. 4«. 52. 54. 57. 59. 65. 68. 74. 78. 137, 150, 158, 177,

.. *• **• 38- 46- 59. 68, 74, 78. 137, 150. 158. 177 189 293
(Cha“ > £“ • et DC. 33. 38. 47. 55. 56, 68, 76. 79. 142, 353
Amorpha fruticosa L. 30. 33. 34, 39. 46, 49, 56, 67, 75, 79, 133, 271
, 'ysdalus communis L. 33, 35, 37, 45, 55, 68, 72, 75, 80, 133; 268
AmygaaJus nana L. 37, 45, 55, 68. 72. 75, 80, 133, 269
Armen,aca vulgaris Lam. 30, 33, 37, 45, 55, 68, 71, 76, 79, 132, 261

Berbens vulgaris L. 30, 33, 37. 45, 54, 69, 74, 76, 80. 130; 248
Betula alba L. 138; 150, 158, 300, 301
Betula humilis Schrank 46, 68, 75, 78, 138; 302
Betula nana L. 46, 67, 75, 79, 137; 299
Betula pubescens Ehrh. 31, 39, 46, 55, 59. 68, 75, 78, 138; 150, 158, 177 190 301
E l r r ^ E
Lhri282,92 ^ ’ 32’ 34’ 3M6-
55’ 59’ 68’ 75’ 78- 138’ 150, i58, ^77, 190, 300
orientalis Endl. 123, 209
B i o ta
Buxus sempervirens L. 29, 31, 32, 34, 39, 46, 55,67, 69, 76, 80, 137. 296

Caragana arborescens Lam. 31, 32, 34, 37, 45, 55,68, 75 79 131 251
Carp.nus^betulus L. 31, 33, 34, 38, 46, 52, 54, 57, 68, 72, 76, 79,’ i 36, 150, 159, 177, 189,

Carpinus orientalis Mill. 39, 46, 54, 57, 76, 79, 136, 291
Carya alba Nutt, non K. Koch 128; 148, 159’ 164’ 175 236
Carya ovata K. Koch 31, 33, 35, 37, 45, 49, 55, 68, ?72, 76, 79, 128, 148, 159, 164, 175, 185,

CaS,anT8 4 Mm' 31’ 33’ 34’ 37’ 45’ 49> 56, 68, 70, 75, 79, 100, 127, 145, 159, 165, 173.
Castanea vesca Gaertn. 127; 145, 159, 165, 173 239
Catalpa bignonioides Watt. 35, 37, 45, 49, 55, 70, 71, 74, 78, 128- 237
ausfrn/is I,. 31, 32, 34, 38, 45, 54, 68, 71, 72, 77, 80, 99, 107, 126; 228
16 DENUMIRILE ŞTIINŢIFICE ALE SPECIILOR LEMNOASE

Cerasus avium (L.) Mnch. 37, 46, 48, 54, 68, 72, 75, 79, 82, 134, 148, 157, 164 176 187
279
Cerasus vulgaris Mill. 38, 56, 60, 68, 70, 76, 79, 134. 275
Cercis siliquastrum L. 30, 33, 37, 45, 55, 69, 70, 71, 72, 76, 79, 131, 251
Chamaecyparis lawsoniana (Murr.) Pari. 31, 32, 34, 37, 54, 62, 66, 69, 70, 73, 74, 75, 78, 123

Clematis vitalba L. 29, 31, 34, 35, 39, 45, 54, 67, 75, 79, 125, 220
Colutea arborescens L. 31, 35, 38, 45, 55, 68, 75, 79, 131, 254
Cornus mas L. 30, 33, 34, 37, 46, 55, 63, 68, 70, 71, 76, 80, 138; 150, 158, 167, 168, 177,
191, 305
Cornus sanguínea L. 30, 32, 33, 34, 38, 47, 56, 68, 77, 80, 138, 306
Corylus avellana L. 30, 32, 34, 37, 47, 52, 55, 56, 57, 66, 68, 72, 7 5, 79, 142, 150. 155 159
170, 176, 189, 350
Corylus colurna L. 37, 47, 55, 56, 57, 66, 68, 70, 72, 75, 79, 142, 351
Cotinus coggygria (L.) Scop. 38, 46, 56, 68, 69, 75, 78, 130, 250
Cotoneaster integerrima Medik. 67,76, 79,139, 319
Cotoneaster melanocarpa Lodd. 67,76, 79, 139
Cotoneaster tomentosa (Ait.) Lindl. 30, 32, 34, 68, 76, 80,135, 282
Crataegus monogyna Jacq. 39, 46,55, 59, 67, 76, 80, 139; 151, 156, 158. 316
Crataegus oxyacantha L. 30, 32, 34, 39, 46, 55, 59, 76, 80, 139; 190 317
Crataegus pentagyna W. et K. 30, 33, 34, 39, 46, 55, 59, 76, 80, 139
Cydonia oblonga Mill. 30, 33, 34, 39, 46, 55, 68, 76, 79, 139, 315
Jytisus laburnum L. 130, 246

Daphne mezereum L. 39, 47, 56, 69, 75, 78, 142, 346

Elaeagnus angustifolia L. 33, 35, 38, 45, 49, 54, 68, 71, 75, 78, 126, 226
Euonymus europaea L. 30, 33, 34, 39, 47, 56, 69, 76, 80, 140, 330
Euonymus verrucosa Scop. 30, 32, 34, 35, 39, 47, 56, 69, 76, 80, 140, 331

Fagus orientalis Lipsky 39, 46, 54, 57, 70, 76, 79, 136, 288
Fagus silvático L. 30, 32, 34, 36, 39, 46, 52, 54, 57, 64, 68, 70, 76, 79, 136, 149, 158, 167.
176, 188, 287
Forsythia suspensa (Thumb.) Vahl. 29, 39, 46, 55, 56, 68, 75, 79, 140, 329
Fraxinus americana L. 37, 45, 55, 76, 80, 129, 240
Fraxinus excelsior L. 31, 35, 37, 45, 49, 55, 64. 67, 70, 71, 76, 79, 82, 129, 148, 156, 163,
165, 175, 185, 242
Fraxinus ornus L. 31, 33, 35, 37, 45, 49, 55, 67, 68, 70, 72, 76, 80. 129, 243
Fraxinus pensylvanica Marsh. 30, 33, 37, 45, 55, 76, 79, 129, 241

Gleditschia triacanthos L. 31, 33, 64, 67, 71, 76, 80, 106, 126, 147, 154, 163, 174, 185, 227

Hederá helix L. 34, 39, 46, 54, 57, 68, 75, 79, 136, 289
Hippophae rhamnoides L. 33, 35, 37, 45, 47, 55, 56, 71, 75, 79, 133, 267
Ilex aquifolium L. 30, 39, 47, 55, 56, 69, 76, 80, 142, 349
Juglans cinerea L. 38, 46, 49, 55, 68, 71, 74, 78, 136. 285
Juglans nigra L. 38, 46, 49, 55, 70, 71, 75, 78, 110, 135, 149, 165, 168, 175, 186, 187, 284
Juglans regia L. 30, 33, 35, 37, 46, 48, 49, 55, 64, 68, 72, 76, 80, 82, 106, 110, 135, 149. 159,
170, 175, 186, 187, 283
Juniperus communis L. 29, 32, 34, 37, 54, 62, 67, 70, 71, 73, 75, 78, 122, 145, 153, 163, 165, 171
183, 205
Juniperus virginiana L. 30, 32, 34, 37, 54, 59, 62, 64, 72, 73, 74, 78, 81. 96, 123, 145, 160,
165, 171, 183, 204

Laburnum anagyroides Med. 32, 34, 38, 46, 54, 67, 70, 71, 76, 80, 130, 246
Larix decidua Mill. 31, 34, 37, 54, 61, 62, 69, 70, 75, 78, 81, 96, 98. 110. 122, 144, 162, 167,
172, 182, 201
Larix europaea Hort. 122, 144, 162, 172, 201
Ligustrum vulgare L. 30, 34, 37, 45, 55, 59, 67, 70, 76, 80. 131, 257
DENUMIRILE ŞTIINŢIFICE ALE SPECIILOR LEMNOASE 17

Liriodendron tulipifera L. 32, 37, 46, 55, 67, 70, 74, 78, 138, 304
Lonicera nigra L. 37, 45, 56, 66, 70, 71
Lonicera tatarica L. 76, 80, 132, 264
Lonicera xylosteum L. 32, 35, 37, 45, 55, 66, 70, 71, 76, 80, 132, 263

JMaclura aurantiaca Nutt. 128, 239


Madura pomífera Schneid. 35, 37, 45, 49,55, 64, 67, 69, 76, 80, 128, 239
Malus pumüa Mili. 34, 76, 80, 140
Malus silvestris (L.) Mili. 30, 31, 33, 34, 37, 46, 49, 55, 59, 67, 70, 76, 80, 140, 151, 155,
167, 178, 190, 323
Mespilus germánico L. 30, 34, 67, 70, 76, 80, 140, 326
Miricaria zermanica (L.) Desv. 31, 32, 35, 39, 45, 54, 71, 75, 129, 244
Morus ali*¡ L. 30. 31. 35, 37, 45, 49, 54, 67, 71, 75, 79, 126, 147, 154, 169, 174, 186, 224
Morus nigra L. 30, 31, 35, 37, 45, 49, 54,75, 79, 126, 147, 154, 169,174, 186, 225

O sírva carpmifolia Scop. 38, 47, 55, 56, 68,70, 76, 80, 142, 352

Padus m.ihaUb (L.) Borkh, 34, 38, 46, 70, 76, 79, 132, 258
Padus racemosa (Lam.) C. K. Schneid. 30, 31, 35, 37, 46, 55, 68, 71, 75, 78, 134, 148, 159
16o. 176, 187, 278
Paliurus spina Christi. Mili. 31, 32, 39, 46, 56, 69, 77, 80, 135, 280
Pérsica ruZzaris Mili. 38, 45, 55, 68, 70, 76, 80, 133, 270
Phellodír.dron amurense Rupr. 32, 35, 38, 45, 54, 69, 71, 74, 78, 127, 230
Phellod- '.¡iron japonicum Maxim. 38, 54
Philadelphus coronarius L. 31, 35, 39, 46, 54, 67, 75, 79, 135, 281
Philadelphus latifolius Schrad. 39, 46, 54, 67, 75, 79, 135
Physocarpus opulifolius (L.) Maxim. 31, 33, 35, 38, 47, 56, 68, 75, 78, 138, 303
Picea abies (L.) Karst. 200
Picea excelsa (Lam.) Link. 31, 33, 35, 36, 38, 54, 61, 62, 67, 74, 78, 81, 96, 110, 121, 143,
154, 171, 182. 200
Pintis austríaca Hoss 121; 143, 161, 162, 164, 172, 197
Pinus cembra L. 31, 35, 37, 54, 62, 69, 73, 75, 79, 96, 121, 144, 160, 161, 172, 182, 195
Pinus montana Mili.31, 32, 35, 37, 54, 62, 69, 70, 75, 78, 96, 99, 121, 144, 162, 165, 172
181, 199
Pinus nigra Arn. 37, 54, 62, 69, 72, 75, 78, 96, 99, 121, 143, 161, 162, 164, 172, 181, 197
Pinus silvestris L. 31, 32, 35, 37, 54, 62, 68, 69, 71, 72, 75, 78, 96, 99, 112, 121, 143, 157,
160, 163, 172, 180, 197 .......................................
Pinus strobus L. 31, 32, 34, 37, 54, 62, 67, 69, 72, 75, 78, 81, 96, 121, 144, 154, 161, 163.
172, 182, 196
Pirus communis L. 55, 139, 151, 156
Pirus communis var fi Piraster L. 151, 156, 178, 318
Pirus malus silvestris L. 323
Pirus piraster (L.) Medik 30, 33, 34, 39, 46, 49, 59, 63, 67, 76, 80, 139, 151, 156, 178, 190, 318
Pirus sativa Lam et DC. 76, 80, 139, 151, 178, 190
Platanus acerifolia (Ait.) Willd. 68, 72, 75, 79, 136, 149, 157, 164, 175
Platanus occidentalis L. 31, 33, 35, 38, 47, 54, 75, 79, 136, 149, 157, 164, 175, 188, 286
Platanus orientalis L. 75, 79, 136, 149, 157, 164, 175
Populus alba L. 31, 33, 34, 38, 47, 55, 59, 68, 72, 75, 78, 141, 152, 164, 179, 186, 188, 337
Populus marilandica Bosc. 38, 47, 55, 56, 60, 67, 68, 72, 75, 78, 141, 152, 155, 157, 158, 170,
179, 187, 188, 342
Populus nigra L. 31, 32, 34, 38, 47, 55, 56, 59, 60, 67, 72, 75, 78, 141, 152, 155, 157, 170,
179, 186, 188, 31
Populus regenerata Henry et Elwes 38, 47, 55, 56, 60, 67, 68, 72, 75, 78, 141, 152. 155. 157
170, 179, 187, 188, 345
Populus robusta C. K. Schneid. 38, 47, 55, 56, 60, 67, 68, 72, 75, 78, 141, 152 155, 157, 170,
179, 187, 188, 344
Populus serótina Hartig 38, 47, 55, 56, 60, 67, 68, 72, 75, 78, 141, 152, 155, 157, 170, 179,
187, 188, 343
Populus trémula L. 31, 32, 34, 39, 47, 56, 59, 60, 68, 72, 75, 78, 141, 152, 159, 179, 186,
18 DENUMIRILE ŞTIINŢIFICE ALE SPECIILOR LEMNOASE

Prunus amygdalus Stokes 268


Prunus armeniaca L. 132, 261
Prunus avium L. 32, 34, 134, 148, 157, 164, 176, 279
Prunus cerasifera Ehrh. 32, 35, 37, 46, 57, 59, 76, 80, 134, 276
Prunus cerasus L. 134, 275
Prunus domestica L. 33, 34, 38, 46, 48, 54, 57, 70, 72, 76, 80, 82, 134, 148, 164, 165, 166,
176, 187, 277
Prunus fruticosa Pall. 31, 32, 34, 37, 38, 46, 56, 70, 71, 76, 79, 133, 266
Prunus nana Stokes 133, 269
Prunus mahaleb L. 56, 60, 67 132, 258
Prunus Padus L. 134, 148, 159, 168, 176, 278
Prunus persica Sieb, et Zucc. 133, 270
Prunus spinosa L. 30, 33, 34, 38, 45, 56, 60, 67, 70, 71, 76, 80, 132, 259
Prunus tenella Bts. 269
Pseudotsuga douglasii Carr. 122, 144, 155, 160, 167, 172, 202
Pseudotsuga taxifolia (Lamb.) Britt. 37, 54, 62, 67, 69, 70, 74, 78, 96, 97, 98, 99, 110,
122, 144, 155, 160, 167, 172, 181, 202
Ptelea trifoliata L. 31, 38, 46,56, 69, 70, 74, 75, 79, 131, 252

Ouercus borealis Michx. 31, 33, 38, 45, 48, 54, 57, 69, 77, 79, 125, 146, 161, 162, 173, 184,
218
Quercus cerris L. 31, 33, 37, 45, 49, 50, 54, 57, 67, 71, 76, 79, 124, 146, 156,168, 173,184, 212
Quercus conferta Kit 31, 33, 125, 146 154, 168, 169, 173, 216
Quercus frainetto Ten. 31, 33, 37, 45, 49, 54, 57, 67, 71, 76, 79, 125, 146, 154, 168, 169
173, 184, 216
Quercus palustris L. 31, 33, 38, 45, 54, 57, 67, 70, 77, 80, 125, 219
Quercus pedunculata Ehrh. 31, 33. 125, 146,154, 166, 167,173, 214
Quercus pedunculiflora C. K och 31,33, 38, 45, 49, 67, 71, 77, 80, 125, 146, 154, 168, 169, 173,
184, 217
Quercus petraea Liebl. 31, 33, 35, 37, 45, 49, 54, 57, 67, 69, 70, 76, 79, 125, 146, 154, 161,
166, 173, 184, 213
Quercus pubescens Willd. 31, 33, 38, 45, 49, 54, 57, 69, 71, 77, 80, 125; 146, 161, 168, 169, 173,
184, 215
Quercus robur L. 31, 33, 35, 38, 45, 48, 49, 54, 57, 67, 70, 77, 80, 82, 100, 125, 146, 154, 166,
167, 173, 184, 214
Quercus rubra Duroi, non L. 31, 32, 218
Quercus sessiliflora Salisb, 31, 32, 125, 146,154, 161, 166,173, 213
Quercus sessilis Ehrh. 31, 33, 125, 146, 154,161, 166, 173,213

Rhamnus cathartica L. 30, 32, 34, 38, 47, 48, 56, 67, 70, 72, 77, 80, 142, 347
Rhamnus frangula L. 30, 32, 34, 37, 45, 45, 55, 69, 72, 75, 79, 133, 265
Rhamnus saxatilis Jacq. 38, 47, 56, 67, 70, 72, 77, 80, 142, 348
Rhododendron Kotschyi Simk 31, 32, 33, 37, 46, 55, 59, 68, 74, 78, 137, 297
Rhus cotinus L. 130, 250
Rhus typhina L. 29, 33, 35, 38, 45, 49, 55, 68, 71, 75, 79, 132, 260
Ribes alpinum L. 32, 34, 37, 45, 54, 67, 71, 139, 249
Ribes grossularia L. 30, 31, 35, 39, 45, 55, 57, 66, 76, 79, 134, 274
Ribes petraeum W ulf. 32, 39, 45, 54, 68, 76, 80, 131, 256
Robinia pseudacacia L. 35, 38, 45, 49, 50, 56, 58, 63, 64, 67, 69, 71, 76, 80,82, 93, 106,
107, 128, 148, 154, 162, 169, 175, 185, 186, 238
Rosa canina L. 33, 35, 39, 45, 54, 67, 76, 80, 131, 255

Salix alba L. 30, 35, 38, 47, 56, 60, 67, 71, 72, 75, 78, 141, 152, 155, 163, 164, 179, 187,
188, 339
Salix babylonica L. 30, 32, 34, 38, 47, 56, 60, 75, 78, 141, 340
Salix capraea L. 38, 47, 56, 60, 68, 72, 75, 78, 141, 152, 158, 164, 179, 187, 188, 334
Salix fragilis L. 30, 33, 35, 38, 47, 56, 60, 68, 72, 75, 78, 141, 152, 158, 164, 179, 338
Salix purpurea L. 30, 32, 34, 38, 47, 56, 60, 67, 68, 75, 79, 141, 335
Salix viminalis L. 37, 46, 56, 59, 67, 68, 74, 78, 141, 336
Sambucus nigra L. 29, 30, 32, 35, 39, 47, 56, 69, 75, 80, 139, 310
DENUMIRILE ŞTIINŢIFICE ALE SPECIILOR LEMNOASE 19

Sambucus racemosa L. 30, 32, 35, 39, 47, 56, 69, 70, 77, 80, 139, 311
Sarothamnus scoparius (L.) Wimm. 30,31, 34, 37, 45, 54, 66, 70, 75, 79, 130, 247
Sophora japónica L. 30, 32, 34, 38, 45, 54, 69, 71, 77, 127, 229
Sorbus aria (L.) Cr. 47, 56, 60, 77, 80, 140, 325
Sorbus aucuparia L. 30, 32, 34, 38, 47, 56, 60, 67, 70, 77, 80. 140, 151. 155, 167 178 190
325
Sorbus domestica L. 30, 33, 34, 38, 47, 56, 60, 77, 80, 140
Sorbus torminalis (L.) Cr. 33, 47, 56, 60, 67, 68, 70, 71, 77, 80, 140, 151, 156, 158, 167 168
178, 190, 327
Spartium scoparium L. 130, 247
Spiraea opulifolia L. 138. 303
Spiraea ulmifolia Scop. 31, 35, 39, 45, 55, 68, 76, 79, 134, 273
Staphylea piñata L. 30 31, 35, 39, 46, 54, 66, 76, 79, 137, 295
Symphoricarpus albus Blake 30, 33, 35, 39, 45, 55, 68, 76, 79, 133, 272
Symphoricarpus racemosus Michx, 133, 272
Syringa vulgaris L. 37, 45, 49, 55, 67, 76, 80, 132, 262

Tamarix germánico L. 39, 129, 244


Tamarix pallasii Auct. ross, et non rom., Desv. 130, 245
Tamarix ramosissima Ldb. 32, 33, 37, 45, 54, 66, 71, 75, 79, 130, 245
Taxodium distichum (L.) L. C. Rich. 37, 54, 59, 62, 68, 69, 70, 71, 73, 74, 78, 97. 123 207
Taxus baccata L. 29, 31, 33, 34, 37, 54, 62, 64, 67, 70, 73, 77, 80, 81, 96, 97, 123, 144 ’ 153
166, 167, 171, 182, 206
Thuja occidentalis L. 29, 54, 62, 67, 69, 73, 74, 75, 78, 96, 123, 145, 153, 161, 171, 183, 208
Thuja orientalis L. 31, 32, 33, 37, 54, 62, 73, 74, 78, 123, 209
Tuja argentea Desf. 31, 32, 34, 138, 151, 156, 177, 307
Tliia cordata Mill. 31, 32, 34, 39, 47, 56, 67, 71, 75, 78, 139, 151, 156, 162, 177, 190, 309
Tilia grandifolia Ehrh. 31, 32, 34, 138, 151, 156, 177, 308
Tilia parvifolia Ehrh. 31, 32, 34, 139, 151, 156, 162, 177, 309
Tillia platyphyllos Scop. 31, 32, 34, 39, 47, 56, 67, 75, 78, 138, 151, 156, 177, 190, 308
Tiilia tomentosa Monch. 31, 32, 34, 39, 47, 56, 75, 78, 138, 151, 156, 177, 190, 307
Tsuga canadensis (L.) Carr. 34, 37, 54, 62, 69, 70, 73, 75, 78, 123, 211
Tsuga heterophylla (Raf.) Sarg. 37, 54, 62, 69, 70, 73, 75, 78, 123

Ulmus campestris L. 30, 34, 128, 147, 166, 169, 174, 234
Ulmus affusa Willd. 30, 32, 34, 127, 146, 158, 166, 174, 237
Ulmus foliacea Gilib. 30, 32, 34, 38, 45, 49, 56, 70, 71, 77, 79, 128, 147, 166, 169 174
185, 234
Ulmus levis Pall. 30, 32, 34, 38, 45, 49, 56, 68, 77, 79, 127, 146, 158, 166, 174, 185, 232
Ulmus montana Stokes 30, 32, 34, 38, 45, 49, 56, 67, 70, 77, 79, 127, 147, 156, 166 174 185
233
Ulmus procera Salisb. 30, 32, 34, 38, 45, 49, 56, 70, 71, 77, 79, 128, 147, 169, 174, 185
Ulmus pumila L. 30, 32, 34, 38, 45, 56, 67, 70, 77, 79, 128, 147, 154, 166, 174, 185,235

Vaccinium myrtillus L. 30, 31, 38, 46, 55, 59, 68, 74, 78, 137, 298
Viburnum lantana L. 30, 33, 35, 37, 46, 55, 56, 69, 71, 76, 79, 140, 328
Viburnum opulus L. 31, 32, 35, 37, 46, 55, 68, 71, 76, 79, 139, 320
Vitis silvestris Gmel. 38, 45, 54, 70, 71, 77, 79, 125, 221
Vitis vinifera L. 30, 32, 38, 45, 54, 70, 71, 77, 79, 125, 222
NOŢIUNI INTRODUCTIVE

Problema identificării lemnului

c“ t r „ e a 2â‘ \ i t r in * r“ S p e cid d i” “ “ P '» ™ «


lemnului, nu si de cele ale coaiei frnnVel "i '* Sl: alna numai de caracterele
ve»c la determinările b ottn lce. ’ " Uf!' ,ri' 0r e ,c -

eu «e b i» l liber sau
difere ca elemente aduse n 1 1 , * ’ aStfel ca ^ a g in e a mărită să nu
liber. D rept criterii pentru i d e S Î ^ ^ VăZUtă ^ cu ° chi« l
a) caracterele s tn i^ ^ rii Îemnuhn ^ i m acro*?°Plcă 8e consideraţie:
lu p a: măduva, duramenul si album ul inekle a n u a ^ l e m T t ™ 1 ^ ^ °U
porn (vasele), razele medulare ,1 ! lemnul tim puriu şi tîrziu,
rezinifere, textura si desenul- ' parenc im, zonele de fib re, canalele

«reub,)a , r le. „ S c i-C' Sţi f “ “ . V » .c a n i c e t culoarea, luciul, mirosul,

1
distinctiv)
ssţ
’ lrecvenî a’ form a Şi mărime constituie un factor

t? i S : S =
7 5 = ir « ~ ,-:,'= j aat

practică. g 3 Senulm’ rezultat totuşi preţios pentru

?F"ăS
z mice i ’i , x r *a
r c rconstitutive, a “ caracteristicilor acestora sau a ţesuturilor celulare.
EXAMINAREA MACROSCOPICA A LEMNULUI 23

In lucrările de identificare m icroscopică se iau în consideraţie: traheidele, vasele,


îibrele, parenchimul lemnos, razele medulare, tilele, canalele rezinifere, îngro­
pările pereţilor celulari şi punctuaţiile etc., examinîndu-se form a, mărimea
gruparea sau defectele particulare pe care acestea le prezintă.
Identificarea m icroscopică a lemnului de râşinoase este m ai bine pusă Ia
punct prin cercetările făcute pînă acum. De asemenea, identificarea pe cale
m icroscopică a unor specii de foioase este uşor posibilă. în destul de multe
cazuri însă, nici această cale nu conduce la precizarea speciei, ci numai a unui
grup de specii sau a genului.
Examinarea m acroscopică sau m icroscopică a lemnului se face pe cele trei
secţiuni principale faţă de axul arborelui şi de inelele anuale — secţiuni trans­
versale şi secţiuni longitudinale, radiale sau tangenţiale — , deoarece acestea
au o poziţie bine precizată şi aspectul lemnului este caracteristic pe fiecare
din ele. Secţiunea transversală este perpendiculară pe axul arborelui, respectiv
pe direcţia longitudinală a m ajorităţii elementelor anatomice ale lemnului
Secţiunile longitudinale sînt paralele cu axul arborelui. Secţiunea longitudi­
nala radíala (pe scurt secţiunea radială) are direcţia unei raze, trecînd prin
niaduva arborelui, cînd aceasta este prezentă şi urmărind unele raze medulare
total sau Parţial, după cum acestea sînt m ai m ult sau m ai puţin exact situate
m plan radial. Secţiunea longitudinală tangenţială (pe scurt secţiunea tangen­
ţiala) are direcţia tangenţială la inelele anuale văzute pe secţiunea transver­
sala, respectiv este perpendiculară pe rază. în fig. 1 se văd poziţiile acestor
secţiuni principale în lemn.
Ori de cite ori este posibil, piesa de lemn trebuie să fie examinată pe aceste
secţiuni, executate cît mai exact, spre a vedea caracterele specifice ale lemnului
f a„. P " tea com para cu cele indicate în cheile de determinare sau prezentate
in iigurile care le însoţesc.

Exam inarea macroscopică a lemnului

Identificarea m acroscopică a lemnului se bazează în primul rînd pe carac­


terele structurii ce se observă pe secţiunea transversală. De aceea, ori ce form ă
va avea proba ce se examinează, trebuie să se obţină o secţiune transversală
pe care să se distingă bine structura lemnului. Pentru aceasta, nu este nevoie
ca suprafaţa ce se examinează să fie mare, în schimb se cere să fie foarte netedă,
ceea ce se realizează tăind lemnul cu un briceag, bisturiu sau cu o daltă foarte'
bine ascuţite (fig. 2).
Pentru pregătirile secţiunii se p ot folosi şi lame fixate într-un mîner cores­
punzător, spre a fi mînuite cu siguranţă. Tăieturile cele mai bune se obţin
dintr-o singură mişcare a cuţitului, ţinînd lama acestuia înclinată cu un u n d ii
potrivit, care rezultă din două, trei încercări. Pe suprafeţe aspre, obtinute prin
taiere sau prin netezire cu hîrtie de şlefuit, nu se p ot distinge caracterele struc­
turii lemnului şi uneori începătorul poate f i chiar indus în eroare de urmele
pregătirii suprafeţei în acest fel.
Examinarea probelor trebuie făcută în plină lumină, expunîndu-le în m od
corespunzător sau onentînd favorabil sursa de lumină, dacă nu este altfel
posibil, spre a se evita reflectarea luminii, care îm piedică observarea sau dis­
tingerea detaliilor structurii lemnului. Dacă proba se examinează cu lupa
24 NOŢIUNI INTRODUCTIVE

portativă (fig. 3, a) aceasta se ţine aproape de ochi iar proba de lemn se aduce
către ochi pînă la distanţa corespunzătoare, respectiv pînă in focarul lentilei
(2,5 5 cm , după lentila folosită). în cazul cînd proba nu se poate deplasa,

Fig. 2. Unelte pentru pregătirea secţiunilor în lucrările de identificare


macroscopică a lemnului
a — daltă; b — bisturiu.

Fig. 3. Lupe folosite în lucrările de identificare macroscopică


a lemnului
a — lupă portativă p lia n tă; b — lupă pe stativ.

se apropie de ea ochiul armat cu lupa, fiind atenţi ca să nu se îm piedice


buna luminare a secţiunii care se examinează. Exam inarea se poate face şi
cu lupe pe stativ (fig. 3 ,6 ), lupa apropiindu-se de proba de lemn pînă se
obţine o vizibilitate perfectă.
Unele elemente ale structurii, canalele rezinifere, razele medulare, se disting
mai bine, dacă secţiunea se umezeşte cu apă, pe cînd altele devin greu vizibile,
EXAMINAREA MICROSCOPICĂ A LEMNULUI
25

umezirea făcînd să dispară contrastele care le scot în evidentă ,1 •

identificare. umezite, spre a se face uz de toate criteriile de

tura tipică a lemnnlui cn inelele anuale normale ’ departeaZa de Struc‘

■¡■¡¡■II
executată. realizeze cel puţin o secţiune transversală corect

Exam inarea microscopică a lemnului

m m

5 S &
lemnului.
3
P
fe J = S ? îS H
° P" ™ e “ al dc “ “
5
“ ■ ™ P™
:S structurii

l e m a r f a fie ™ J r i t ^ U a l ' . b l i “ f “ " “ 0' . este necesar ca


Lemnul v e r K “ " d‘ ‘ ''m " i" rr-

=£gş “ != £ £ = =
26 NOŢIUNI IXTRODUCTIVE

Fierberea lemnului în apă cu 2— 4 % hidrat de sodiu sau de potasiu ori


fierberea lui în amestec de acid acetic glacial (1 parte) cu apă oxigenată 2 0 %
(2 părţi), dă rezidtate bune în unele cazuri. Tim pul de fierbere depinde de lemn!
iiind m ai mare pentru înmuierea lemnelor tari.
Rezultate bune se obţin la unele specii şi prin ţinerea lemnului verde sau a celui
îm bibat cu apă mai multe zile într-un amestec de alcool şi glicerină în părţi egale.
De asemenea, rezultate satisfacatoare s-au obţinut în unele cazuri cu proce­
deul de a sufla un je t de vapori de apă direct pe faţa piesei de lemn care se taie
în m icrotom . Tratamentele elaborate nu dau rezultate satisfăcătoare cu lemnul
oricărei specii, încit se recomandă să se m cerce la fiecare probă pînă se ajunge
la cel corespunzător, pornindu-se, evident, de la cele mai uşor de aplicat.
Lemnul se taie manual cu ajutorul briciului pentru secţiuni m icroscopice,
cu faţa inferioară dreaptă şi cea superioară concavă. Prin acest procedeu se
obţin insă secţiuni cu suprafaţa mică şi grosime inegală. Ele sînt corespunză­
toare pentru examinări la m icroscop cu optică puternică.
Secţiuni mari şi de grosime uniform ă se realizează cu ajutorul micro-
tom ului. Cele mai bune rezultate se obţin cu m icrotoam e robuste, grele (fig.4)
care asigură cuţitului o mişcare perfect plană, chiar în timpul cît trece prin lemn.
Reuşita în lucrările de secţionare la m icrotom este condiţionată de ascu­
ţirea corectă a cuţitelor şi de montarea lor sub unghiuri convenabile faţă de
piesa de lemn, atît în plan orizontal (faţă de direcţia de înaintare), cît şi ver­
tical (faţă de suprafaţa piesei). La aceste unghiuri se ajunge prin încercări
succesive, făcute cu foarte multă răbdare şi atenţie, pornindu-se în general
de la unghiuri de circa 10 . Piesa de lemn se fixează bine în menghina micro-
tom ului, fără a o strivi. La efectuarea secţiunilor transversale se obţin rezultate
satisfăcătoare dacă piesa se aşază în menghină astfel ca razele medulare să
fie paralele cu direcţia de înaintare a cuţitului şi dacă acesta pătrunde întîi
în lemnul tîrziu la lemnul de foioase şi întîi în lemnul timpuriu, la lemnul de
răşinoase. Piesa de lemn se îndreaptă la început treptat cu o anumită parte
a cuţitului, care se destină acestui scop, urmînd apoi tăierea secţiunilor pentru
observaţii cu restul cuţitului, spre a nu se uza tot tăişul cuţitului în operaţii
pregătitoare. In timpul tăierii, faţa superioară a cuţitului se acoperă cu alcool
sau chiar cu apă, în partea în care acţionează, iar deasupra secţiunii se men­
ţine^ aplicată foarte uşor, tot timpul, o pensulă cu păr fin, înmuiată în acelaşi
lichid, spre a se împiedica răsucirea secţiunii. Secţiunea se transferă cu ajutorul
pensulei de pe cuţit într-un vas cu alcool şi se montează pe lama de sticlă.
Dacă secţiunile se colorează, operaţia se face înainte de montarea acestora
pe lamă, aplicînd cu atenţie tehnica specifică, spre a se obţine o colorare dife­
renţiată a celulozei de lignină.
Pentru m ontare de durată se foloseşte balsamul de Canada, avînd grije
să se elimine total apa din lemn cu ajutorul alcoolului şi xilolului, pentru a
nu tulbura pelicula de fixare din balsam. O montare mai uşoară se obţine
folosind soluţia A pa ty (amestec în soluţie de gumă arabică şi zaharoză). Pentru
observare temporară, secţiunile se montează cu glicerină/ Bulele de aer din
secţiunea de sub lamelă se scot prin încălzirea atentă a preparatului, trecînd
repetat lama prin flacără.
Pentru pregătirea secţiunilor m icroscopice prezentate în această lucrare, s-au
folosit diversele procedee schiţate mai sus, după lemnul respectiv, deoarece
E XA M IN A R E A MICROSCOPICĂ A LEMNULUI

- J e s : r i " r " re z u h “ "

Fig. 4. Ylicrotoame pentru executarea secţiunilor microscopice în lemn.

! | 2 ; i o” Í Z aş.c h ,ile de ,e ” "


de potasiu 0 S"au pus Clteva cristale de clorat
28 NOŢIUNI INTRODUCTIVE

Un alt procedeu^ constă din introducerea aşchiilor de lemn intr-un v a ,


cu un amestec in părţi egale de acid acetic glacial si apă oxigenată (20 voi)
şi pastrarea lor astfel timp de 48 ore la 60°C. Macerarea se? produce mai repede
î circa o ora daca aşchiile se fierb în amestecul de mai sus sau se foloseşte
apa oxigenata mai concentrată decît cea indicată mai sus ?
Celulele separate trebuie să fie bine spălate cu apă distilată, atît pentru a
« n i 'S “ gh“ rin i- d l « P '“ ™ !» b » ! » » * Canada

Fotografierea secţiunilor în lemn

de P o n t a t e în această carte au fost executate pe film


(le 35 m m, cu ajutorul aparatului « L e i c a » (Leitz)
mărite de’ lO v a T f, r! preZintă st™ tura lemnului în secţiunea transversală,
a te de 10 X , au fost executate folosind ca optică m icrotarul Zeiss 1 :6 ,3 -
p h ot Zeiss! ’ <lP' U ~ m ontat la camera fotografică a aparatului Ultra-

, 7 rn tm f°to g rafiile secţiunilor transversale, radiale şi tangentiale, mărite


le 75 X , s-a folosit obiectivul Zeiss apochrom at 6, ap. n. = 0 1 5 si camera
intermediară de adaptat aparatul de fotografiat « L e k a » . ?
I. CARACTERELE LEMNULUI FOLOSITE ÎN LUCRĂRILE
DE IDENTIFICARE

A. CARACTERELE M A C R O S C O P IC E ALE S T R U C T U R II L E M N U L U I

1. Măduva

î p S S t î B =»

*Pecie.. d . la d ţc v a fracţiuni d.
m ăduvă foarte „ J s 7 L “ 7 ' sfu T (T '" " 'r ™

(Thuja occidentali, LX arbore]« “ ie,ii It S " ™ C


t° ? mu™ i ->- tuia

™ 't z j ’ e Z ? ™ l -]' ,is a 1 -) r m e r , o , ± „ n s ” r<!

o i r S l Î CarCf td,;pă caracterele m ăduvii trebuie considerată în general ca

‘S S ra/d™ -
m ă d u v ii° k c i U 7 d i r as „ T o i r ' f0r“ “ ’ CUl0" “ 5i llia” 1« ' “ 1 »p roxim a tiv al
sau cu m ăduvă caracterLtb’ ăt ," POr' “ ,e f “ '™
CA R A CTERELE LEMNULUI FOLOSITE IN LU CRĂRILE DE ID E N TIFIC A R E

Tabela 1 . Forma secţiunii transyersale a măduvii la diferite specii lemnoase


a) S e c ţ i u n e t r a n s v e r s a l ă 29. Răchită
circulară Salix fragilis L.
1. Agriş 30. Răchită roşie
Ribes grossularia L. Salix purpurea L.
2. Arborele Judei 31. Salbă moale
Cercis siliquastrum L. Euonymus europaea L.
3. Cais 32. Salbă rîioasă
Armeniaca vulgaris Lam. Euonymus verrucosa Scop.
4. Cîrmîz 33. Salcie
Symphoricarpus albus Blake Salix alba L.
5. Castan porcesc 34. Salcie pletoasă
Aesculus hippocastanum L. (sau patru- Salix babylonica L.
lateră) 35. Salcîm japonez
6. Cătină de rîu Sophora japonica L.
Hippophae rhamnoides L. 36. Salcîm mic
7. Clocotiş Amorpha fruticosa L.
37. Scoruş
Staphylea pinnata L.
8. Corn Sorbus domestica L.
38. Sînger
Cornus mas L.
Cornus sanguinea L.
9. Cotoneastcr tomentosa (Ait). I indl 39. Soc
10. Drob
Sambucus nigra L.
Sarothamnus scoparius (L .) Wimm 40. Soc roşu
11. Dracilă
Sambucus racemosa L.
Berberis vulgaris L. 41. Spinul cerbului
12. Dud alb
Rhamnus cathartica L. (sau ovală}
Morus alba L. 42. Ulmi
13. Dud negru Ulmus spp.
Morus nigra L.
14. Frasin de Pensilvania b) S e c ţ i u n e t r a n s v e r s a l ă o v a l
Fraxinus pensylvanica Marsh.
1”. Gutui 1. Afin
Cydonia oblonga Mill. Vaccinium myrtillus L.
16. Jugastru 2. Arţar american
Acer campeslre L. Acer negundo L.
17. Lemn cîinesc 3. Dîrmox
Ligustrum vulgare L. Viburnum lantana L.
4. Ilex aquifolium L.
18. Liriodendron tulipifera L. 5. Mălin
19. Măr pădureţ
Padus racemosa (Lam.) C. K. Schneid
Malus silvestris (L.) Mill. 6. Scoruş de munte
20. Moşmon
Sorbus aucuparia L.
Mespilus germanica L. 7. Viţa de vie
21. Nuc american
Vitis vinifera L.
Juglans regia L.
22. Păducel c) Secţiune transversală
Crataegus pentagyna W. et IC. triunghiulară
23. Păducel
1. Alun
Crataegus oxyacantha L.
24. Paltin de cîmp Corylus avellana L. (sau rotundă)
2. Anin alb
Acer platanoides L.
Ainus incana Mönch.
2 d . Paltin de munte
3. Anin negru
Acer pseudoplatanus L.
Alnus glutinosa Gaertn.
26. Păr pădureţ 4. Fag
Pirus piraster (L.) Medik.
27. Paţachină Fagus silvatica L. (sau pentagonală)
5. Ienupăr de Virginia
Rhamnus frangula L.
28. Porumbar Juniperus virginiana L.
6. Mesteacăn
Prunus spinosa L.
Betula verrucosa Ehrh.
CARACTERELE MACROSCOPICE ALE STRUCTURII LEMNULUI 31

7. Mesteacăn pufos 3. Bujor de munte


Betula pubescens Ehrh. Rhododendron kotschyi Simk.
. Spinul lui Christos 4. Cătină mică
Paliurus Spina Christi Mill. Myricaria germanica (L.) Desv.
9. Ptelea trifoliata L. 5. Caragana arborescens Lam. (sau
poligonală)
d) Secţiune transversală 6. Carya ovata IC. Koch
patrulateră 7. Jneapăn
1. Călin Pinus montana L.
Viburnum opulus L. 8. Pin
2. Chamaecyparis lawsoniana Pinus silvestris L.
(Murr.) Pari. 9. Stejari
Quercus spp.
e) Secţiune transversală 10. Tavalgă
p e n t a g o n ală Physocarpus opulifolius (L.) Maxim.
1. Carpen 11. Zimbru
Carpinus betulus L. Pinus cembra L.
2. Castan bun
Castanea sativa Mill. g) Secţiune transversală
3. Frasin poligonală (în general cu
Fraxinus excelsior L. colţurile rotunjite)
4. Glădiţă
Gleditschia triacanthos L. 1. Acer saccharinum L.
5. Pin 2. Brad
Pinus silvestris L. Abies alba Mill.
6. Plop alb 3. Larice
Populus alba L. Larix decidua Mill.
7. Plop negru 4. Merişor
Populus nigra L. Buxus sempervirens L.
8. Plop tremurător 5. Mojdrean
Populus trémula L. Fraxinus ornus L.
9. Tei 6. Molid
Tilia spp. (sau triunghiulară) Picea excelsa (Lam.) Link
10. Tisă 7. Pin strob
Taxus baccata (sau triunghiulară) Pinus strobus L.
8. Platan
f) Secţiune transversală Platanus occidentalis L.
stelată 9. Sîmbovină
Celtis australis L.
1. Arţar tătărâsc 10. Vişinei (cireş pitic de Bărăgan)
Acer tataricum L. Prunus fruticosa Pali.
2. Băşicoasă 11. Zimbru
Colutea arborescens L. Pinus cembra L.

T abela 2. C uloarea m ăduvii la d iferite sp ecii lem n oase

a) A l b i c i o a s ă 7. Duzi
1. Afin Morus spp.
Vaccinium myrtillus L. 8. Frasin
2. Agriş Fraxinus excelsior L. (brună pe
Ribes grossularia L. margine)
3. Clocotiş 9. Lămîiţă
Staphylea pinnata L. Phyladelphus coronarius L.
4. Cununiţă 10. Lemn cîinesc
Spiraea ulmifolia Scop. Ligustrum vulgare L.
5. Curpen, viţă albă 11. Mălin
Clematis vitalba L. Padus racemosa (Lam.) C. K. Schneid.
6. Drob 12. Măr
Sarothamnus scoparius (L.) Wimm. Malus silvestris Mill.
32
CARACTERELE LEMNULUI
f o l o s it e » 1U C M m l e de , D E T O r Ic iH i

13 Salbă rîioasă

14.. s 4 T ™ verrucosa Scop. 3. Mesteacăn


Betula verrucosa Ebrh.
Cornus sanguínea L.
15. scoruş de munte
f) Alb-bru n-roşcată
Sorbus aucuparia L 1- R ă c h ită roşie
16. Soc
Salix purpurea L.
Sambucus nigra L.
17. Soc roşu
S) G ă l b u i e
^ Sambucus racemosa L. 1. Bujor de munte
18
T . r ,!,a *PP.
19.• Uimi 2- C ă 2 f° r o 7 e dr° n S™ k-
Ulmus spp. Tamarix ramosissima Ldb
20. • Caragaraa arborescens Lam.
V PruL (Gfrr utico
^ runus Ş í>ÍtÍC de Bărăgan)
sa Pali.
21 . Viţa de vie 5.' S . £ X V “” " " “ <"■>
Vitis vinifera L.
6. sPta ,“ i” " c h S r a " * *
b) A l b ă v e r z u i e
1 . Cireş a n W “ • <“
Prunus avium L.
2. Păducel h) G a l b e n - r o ş c a t
Crataegus oxyacantha L. Jneapan, jep
3. Merişor
Pinus montana Mill.
Buxus sempervirens L
4. Flop negru
X) G ă l b u i e - b r u n ă
Populus nigra L. 1. Arţar american
5. ” lop tremurător
Populus trémula L.
6 salcim japonez
v e 'rl ™fUnd° L' (sau
2. Caprifoi
Sophora japónica L. Lonicera xilosteum L.
7. oimbovină *5» Corcoduş
Celtis australis L. P ru n u scerasifera Ehrh.
‘ ex aQuifolium L.
°) Al b - r o ş c a t ă
1. Acer saccharinum L. j) R o ş i a t i c ă
ta g 1- Anin alb
Fagus silvatica L. Ainus incana Mönch
3. Jugastru Anin negru
^ cer campestre L.
4. Moşmon 3. a G>» " -
Mespilus germanica L. Thuja orientalis L.
i>. l aţachmă (Cruşîn) 4. Castan porcesc
6 i ! l ! T T Í ran" ula L- Aesculus hippocastanum L
• Chamaecyparis La.csoniana (Murr.)
7- S alcie S í r a m U renSe ]U l " r -
Salix babylonica L. 6- Coacăz de munte
o- Spinul cerbului ÄAes alpinum L.
Rhamnus cathartica L. • • -Ienupăr
d) A l b - c e n u s i e Juniperus communis L
1■ Alun Ö. Ienupăr de Virginia
Juniperus virginiana L.
tlţetar, cenuşar
S ä " , ) ™ “™ L-
10. Păftior"^“5 altlSSima (MiU•> Swingle
e) A l b - b r u n d es c hi să
'• Călin 11 P i,f,6,S petraeum Wulf.
, I 'burnum opulus L . n .P*nus silvestris L.
Unodendron tulipifera L. I*. f in strob
Pinus strobus L.
L E M K C I. l ,I
33
13. Scoruş
Sorbus domestica L 9. Platan
14. Tisă ,„ Platanus occidentalis L
Taxus baccata L. 10. Plop alb
Populus alba L.
k) R o ş i e - b r u n ä ll - Prun
1. Acer saccharinum L. Prunus domestica L. (verzuie la
2. Brad margine)
Abies alba Mill 1 2 . Salcîm mic
3. Cais ,, Amorpha fruticosa L.
Armeniaca vulgaris Lam nalaoara. salcie mirositoare
4. Larya ovata K. Koch
5. Dracilă 14 S c o r u ş ^ "“ * angustif'olia L
Berberis vulgaris L.
o. Glădiţă 15. S o f r fc“ S d° meStica L ' H.ru,-deschis)
GWiiscWo triacanthos L
7. Măr pădureţ 16. Stejan'“ l° rminalis Cr- (brun-deschis)
Malus silvestris Mill. Quercus spp.
8 . Mojdrean
Fraxinus ornus L. m) B r u n - c ă r ă m i z i e
9• Molid
1- Păr pădureţ
Picea excelsa (Lam.) Link
10. Uţetar Pirus piraster (L.) Medik.
Rhus typhina L.
11. Păducel n) B r u n - c i o c o l a t i e
1. Anin alb
Crataegus pentagyna W. et K.
12. Porum bar Ainus incana Möncli.
Prunus spinosa L. 2. Arborele Iudei
13. Răchită Cercis siliquastrum L.
Salix fragilis L. 3. Arţar tătăresc
14. Salbă moale Acer tataricum L.
4. Măceş
Euonymus europaea L.
15. Stejar pufos, tufă rîioasă Rosa canina L.
5. Nuc
Quercus pubescens Willd
• Jnglans regia L.
1) B r u n ă 0. Sînger
■ Cîrmîz (■ornus sanguinea L.
Symphoricarpus albus Blake 7. Tavalgă
Castan Physocarpus opulifolius (L.) Maxim
Castanea saliva Mill.
Cătină roşie o) B r u n - v e r z u i
Tamarix ramosissima Ldb. 1. Carpen
Corn
Carpinus betulus L.
Cornus mas L.
Dîrmox
P) C e n u ş i e - d e s c h i s ă
1 iburnum lantana L. 1. Gutui
Frasin de Pensilvania
Cydonia oblonga Mill.
*..Fr,a? inus P ensylvanica Marsh.
■ -Migdal
q) N e g r i c i o a s ă
Amygdalus communis L.
Paltin de munte 1 . Cătină de riu
Acer pseudoplatanus L. Hippophae rhamnoides L.
(sau violacee)
Tabela 3. Diametrul aproximativ
al măduvii la diferite specii lemnoase
a) S u b 1 mm
3. Arborele vieţii
Anin de munte Thuja orientalis L.
Ainus viridis (Chaix) Lam. et DC. 4. Bujor de munte
Arborele Iudei Rhododendron kotschyi Simk
Cercis siliquastrum L. 5. Cais
Armeniaca vulgaris Lam.
3 - c. 1071
34 CAR A CTE R E LE LEMNULUI FOLOSITE ÎN LU C RĂ R ILE DE ID E N TIFIC A R E

6. Caragana arborescens Lam. 4. Iedera


7. Castan Hedera helix L.
Castanea sativa Mill. 5. Ienupăr de Virginia
8. Chamaecyparis laivsoniana (Murr.) Juniperus virginiana L.
Pari. 6. Jugastru
9. Coacăz de munte Acer campestre L.
Ribes alpinum L. 7. Larice
10. Corn Larix decidua Mill.
Cornus mas L. 8. Pin strob
11. Cotoneaster tomentosa (Ait.) Lindl. Pinus strobus L.
12. Drob 9. Scoruş de munte
Sarothamnus scoparius (L.) Wimm. Sorbus aucuparia L.
13. Gutui 10. Vişin turcesc
Cydonia oblonga Mill. Padus mahaleb (L.) Borkh.
14. Ienupăr
Juniperus communis L. c) P i n ă la 1,5 mm
15. Lemn cîinesc
Ligustrum vulgare L. 1. Fag
16. Merişor Fagus silvatica L.
Buxus sempervirens L. 2. Măr pădureţ
17. Mesteacăn Malus silvestris (L.) Mill.
Betula verrucosa Ehrh. 3. Măr
18. Moşmon Malus pumila Mill.
Mespilus germanica L. 4. Păducel
19. Păducel Crataegus oxyacantha L.
Crataegus oxyacantha L. 5. Paţachină
20. Păducel Rhamnus frangula L.
Crataegus pentagyna W. et K. 6. Sînger
21. Plop negru Cornus sanguinea L.
Populus nigra L.
22. Plop tremurător d) 1 — 2 mm
Populus tremula L. 1. Alun
23. Prun Corylus avellana L.
Prunus domestica L. 2. Anin alb
24. Salbă rîioasă Alnus incana Monch.
Euonymus verrucosa Scop. 3. Anin negru
25. Salcîm galben Alnus glutinosa Gaertn.
Laburnum anagyroides Med. 4. Brad
26. Salcîm mic Abies alba Mill.
Amorpha fruticosa L. 5. Păr pădureţ
27. Salcîm japonez Pirus piraster (L.) Medik.
Sophora japonica L. 6. Plop alb
28. Spinul cerbului Populus alba L.
Rhamnus cathartica L. 7. Porumbar
29. Tisă Prunus spinosa L.
Taxus baccata L. 8. Salcie pletoasă
30. Tsuga canadensis (L.) Carr. Salix babylonica L.
31. Ulmi 9. Scoruş
Ulmus spp. Sorbus domestica L.
32. Vişinei 10. Sîmbovină
Prunus fruticosa Pali. Celtis australis L.
11. Tei
b) C i r c a 1 mm Tilia spp.
1. Carpen
Carpinus betulus L. e) C i r c a 2 mm
2. Cireş 1. Răchită roşie
Cerasus avium L. Salix purpurea L.
3. Curpen de pădure, viţă albă 2. Salbă moale
Clematis vitalba L. Euonymus europaea L.
CARACTERELE MACROSCOPICE ALE STRU C TU R II LEMNULUI
35

f) 1— 2,5 mm 1) 3— 4 mm
1. Arţar tătăresc 1. Clocotiş
Acer tataricum L. Staphylea pinnala L.
2. Băşicoasă
Colutea arborescens L. m) C i r c a 4 mm
3. Cătină de rîu 1. Călin
Hippophaë rhamnoides L. Viburnum opulus L.
4. Corcoduş 2. Frasin
Prunus cerasifera Ehrh. Fraxinus excelsior L.
5. Curpen de pădure
Clematis vitalba L. n) 2— 5 mm
6. Migdal 1. Carya ovala K. Koch
Amygdalus communis L. 2. Catalpa bignonioides Walt.
7. Mojdrean 3. Dud alb
Fraxinus ornus L. Morus alba L.
8. Salbă riioasă 4. Dud negru
Euonymus verrucosa Scop. Morus nigra L.
9. Sălcioară 5. Maclură
Elaeagnus angustifolia L. Maclura pomifera Schneid.
6. Molid
g) 1 — 3 mm Picea excelsa (Lam.) Link.
7. Nuc
1. Acer saccharinum L.
2. Platan Juglans regia L.
8. Răchită
Platanus occidentalis L.
Salix fragilis L.
h ) 2— 3 m m 9. Salcie, răchită albă
1. Fraân Salix alba L.
Fraxinus excelsior I_ o) 4— 5 mm
— Jn fapin. jep
P in u s m oiuana V ili 1. Cătină mică
î . Răcbitâ vricaria germanica Desv.
Saiix fragilis L. p) 1 — 6 mm
4. Sălci m
Robinia pseudacacia L. 1. Zimbru
Pinus cembra L.
i) C i r c a 3 mm q) 4— 6 mm
1. Dirmox 1. Agriş
Viburnum lantana L. Ribes grossularia L.
2. Phellodendron amurense Rupr. 2. Arţar american
3. Lămîiţă Acer negundo L.
Phyladelphus corronarius L. 3. Caprifoi
j) 1 — 4 mm Lonicera xilosteum L.
4. Cîrmîz
1. Gorun
Symphoricarpus albus Blake
Quercus petraea Liebl. 5. Castan porcesc
2. Pin
Aesculus hippocastanum L.
Pinus silveslris L. 6. Clocotiş
k) 2— 4 mm Staphylea pinnata L.
1. Mălin 7. Cununiţă
Padus racemosa (Lam.) Spiraea ulmifolia Scop.
8. Măceş
C. K. Schneid.
Paltin de munte Rosa canina I..
9. Oţetar
Acer pseudoplatanus L.
3. Paltin de cîmp Rhus typhina L.
Acer platanoides L. r) P î n ă la 1 2 mm
4. Stejar 1. Soc
Quercus robur L. Sambucus nigra L.
5. Tavalgă 2. Soc roşu
Physocarpus opulifolius (L.) Maxim. Sambucus racemosa L.
3*
3(3 CARACTERELE LEMNULUI FOLOSITE ÎN LUCRĂRILE DE IDENTIFICARE

2. Alburn, lemn matur, durainen

La vinele specii lemnul are aceeaşi culoare în tot cuprinsul trunchiului şi


crăcilor, iar la altele se observă o zonă exterioară şi alta centrală, deosebite
fie prin culoare, fie prin um iditate (imediat după tăierea arborelui). Zona
exterioară, activă fiziologic, cu um iditate mai mare, poartă numele de
alburn. Partea interioară, fiziologic inactivă, uneori cu celule închise de for­
m aţiuni speciale (tile) şi cu pereţii impregnaţi cu diferite substanţe, servind
numai pentru rezistenţa arborelui, se numeşte lemn matur. Lem nul matur
colorat diferit de alburn este numit duramen (fig. 5). Lemnele care au duramen
sînt numite uneori incorect şi lemne
colorate. Lemnul matur la unele
specii (m olid — Picea excelsa (Lam)
Link) se deosebeşte de alburn fiind
m ult mai uscat, încît se distinge
chiar printr-o uşoară diferenţă a
nuanţelor de culoare, im ediat după
tăierea arborelui. După uscare nu se
mai disting cele două zone. Speciile
care nu au diferenţă de culoare între
alburn şi lemnul matur sînt numite
specii cu lemnul uniform colorat.
în tabela 4 sînt indicate speciile
noastre lemnoase cu duram en, iar
în tabela 5 cele fără duramen.
Pentru identificare prezintă im ­
portanţă urm ătoarele: dacă există
duramen, culoarea lui, m odul de
trecere de la culoarea album ului la
aceea a duramenului (brusc sau trep­
tat), lim ita duramenului (dacă ur­
mează conturul aceluiaşi inel anual
sau este neregulată) şi numărul de ani după care se form ează duram enul,
respectiv numărul de inele anuale de alburn. A cest ultim criteriu este
posibil să fie luat în consideraţie la piese din arbori maturi. Numărul de inele
de alburn este o indicaţie mai bună decît lăţimea album ului, deoarece această
mărime depinde de lăţimea inelelor anuale, deci de condiţiile de vegetaţie,
pe cînd numărul de inele anuale de album este aproxim ativ constant.
Unele specii fără formaţie normală de duramen prezintă o coloraţie
de natură patologică a părţii centrale, care se caracterizează prin neuni-
form itatea culorii şi neregularitatea pronunţată a conturului său. O aseme­
nea form aţie este numită duramen fals şi este caracteristică pentru unele
specii (exem plu la fag — Fagus silvatica L. — la care poartă numele de
inimă roşie).
La iden tificarea. speciei trebuie să se observe cu atenţie coloraţia părţii
centrale a secţiunii transversale, spre a nu se considera ca duramen normal
duram enul fals sau zona colorată datorită unui început de alterare, la care
nu se distinge încă distrugerea lemnului.
CARACTERELE MACROSCOPICE ALE STRUCTURII LEMNULUI

Tabela 4. Speciile lemnoase cu duramen


Răşinoase 15. Cătină roşie
1. Arborele vieţii Tamarix ramosissima Ldb.
Thuja orientalis L. 16. Cenuşar
2. Chamaecyparis lawsoniana (Murr ) Ailanthus altissima Swingle.
Pari. V 17. Cer
3. Chiparos de baltă Quercus cerris L.
Taxodium distichum L. 18. Cireş
4. Duglas Cerasus avium Mnch.
Pseudotsuga taxifolia (Lamb.) 19. Coacăz de munte
Britton Ribes alpinum L.
5. Ienupăr 20. Corcoduş
Juniperus communis L. Prunus cerasifera Ehrh.
6. Ienupăr de Virginia 21. Com
Juniperus virginiana L. Cornus mas L.
7. Jneapăn 22. Cruşîn
Pinus montana Mill. Rhamnus fransula L.
8. Larice 23. Dirmox
Larix decidua Mill. P iburnum lantana L.
9. Pin 24. Drac'lä
Pinus silvestris L. Berberis vulgaris L.
10. Pin negru 25. Drob
Pinus nigra Arn. Sarothamnus scoparius Wimm
11. Pin strob 26. Dud alb
Pinus strobus L. Morus alba L.
12. Tisă 27. Dud negru
Taxus baccata L. Morus nigra L.
la. Tsuga canadensis (L.) Carr. 28. Frasin
14. Tsuga heterophylla (Raf.) Sarg. Fraxinus excelsior L.
15. Zimbru 29. Frasin american
Pinus cembra L. l raxinus americana L.
30. f rasin de Pensilvania
Foioase Fraxinus pensylvanica Marsh.
1. Alun 31. Gîrniţă
Coryllus avellana L. Quercus frainetto Ten.
32. Gorun
2. Alun turcesc
Coryllus colurna L. Quercus petraea Liebl.
3. Arborele Judei 33. Lemn eiinesc
Cercis siliquastrum L. Ligustrum vulgare L.
4. Arţar american 34. Liliac
Acer negundo L. Syringa vulgaris L.
5. Bujor de munte 35. Liriodendron tulipifera L.
Rhododendron kotschyi Simk. 36. Maclură
6. Cais Maclura potnifera Schneid
Armeniaca vulgaris Lam 37. Mălin
7. Călin Padus racemosa (Lam.) C. K. Schneid
Viburnum opulus L. 38. Măr
8. Caprifoi Malus silvestris Mill.
Lonicera xylosteum L. 39. Migdal
9. Caprifoi Amygdalus communis L.
Lonicera nigra L. 40. Migdal pitic
10 . Caragana arborescens L. Amygdalus nana L.
11. Carya ovata K. Koch. 41. Mlajă
12 . Catalpa bignonioides Watt. Salix viminalis L.
13. Castan
42. Mojdrean
Castanea sativa Mill.
14. Cătină de riu Fraxinus omus L.
43. Nuc
Hippophae rhamnoides L.
Juglans regia L.
CARACTERELE LEMNULUI FOLOSITE ÎN LUCRĂRILE DE IDENTIFICARE

44. Nuc american 67. Scoruş de munte


Juglans nigra L. Sorbus aucuparia L.
45. Nuc american cenuşiu 68. Scumpie
Juglans cinerea L. Cotinus coggygria Scop.
46. Ostrya carpinifolia Scop. 69. Sîmbovină
47. Oţetar Celtis australis L.
Rhus typhina L. 70. Sînger
48. Phellodendron amurense Rupr. Cornus sanguínea L.
49. Phellodendron japonicum Maxim. 71. Sophora japónica L.
50. Piersic 72. Spinul cerbului
Persica vulgaris Mill. Rhamnus cathartica L.
51. Platan occidental 73. Spinul cerbului
Platanus occidentalis L. Rhamnus saxalilis Jacq.
52. Plop alb 74. Stejar
Populus alba L. Quercus robur L.
53. Plop negru 75. Stejar de baltă
Populus nigra L. Quercus palustris L.
54. Plopi negri hibrizi 76. Stejar brumăriu
Populus marilandica Bosc. Quercus pedunculiflora C. Koch.
Populus serotina Hartig. 77. Stejar pufos
Populus robusta C. K. Schneid. Quercus pubescens Willd.
Populus regenerata Henry et Elwes 78. Stejar roşu american
55. Porumbar Quercus borealis Michx.
Prunus spinosa L. 79. Tavalgă
56. Prun Pliysocarpus opulifolius (L.) Maxim.
Prunus domestica L. 80. Ulm de cîmp
57. Ptelea trifoliata L. Vlmus foliacea Gilib.
58. Răchită 81. Ulm de munte
Salix fragilis L. Ulmus montana Stokes.
59. Răchită roşie 82. Ulm pufos
Salix purpurea L. Ulmus procera Salisb.
60. Salcie 83. Ulm de Turchestan
Salix alba L. Ulmus pumila L.
61. Salcie căprească 84. Yelniş
Salix caprea L. Ulmus levis Pali.
62. Salcie pletoasă 85. Vişin
Salix babylonica L. Cerasus vulgaris Mill.
63. Sălcioară 86. Vişinei
Elaeagnus angustifolia L. Prunus fruticosa Pall.
64. Salcîm 87. Vişin turcesc
Robinia pseudacacia L. Padus mahaleb (L.) Borkh.
65. Salcîm galben 88. Viţa sălbatică
Laburnum anagyroides Med. Vitis silvestris L.
6 6 . Scoruş 89. Viţa de vie
Sorbus domestica L. Vitis vinifera L.

Tabela 5. Speciile lemnoase fără duramen


Răşinoase 4. Anin alb
1. Brad Alnus incana Mönch.
Abies alba Mill. 5. Anin de munte
2. Molid Alnus viridis Lam. et DC.
Picea excelsa (Lam.) Link. 6. Anin negru
Alnus glutinosa Gaertn.
Foioase 7. Arţar tătăresc
1. Acer saccharinum L. Acer tataricum L.
2. Afin 8. Băşicoasă
Vaccinium myrtillus L. Colutea arborescens L.
3. Agriş 9. Carpen
Ribes grossularia L. Carpinus betulus I..
CARACTERELE MACROSCOPICE ALE STRUCTURII LEMNULUI 39

10. Cărpiniţă Crataegus pentagyna Wetk.


Carpinus orientalis Mill. 30. Păducel
11. Castan porcesc Crataegus oxyacantha L.
Aesculus hippocastanum L. 31. Paltin de cîmp
12. Cătină Acer platanoides L.
Miricaria germanica Desv. 32. Paltin de munte
13. Cîrmîz Acer pseudoplatanus L.
Symphoricarpus albus Blake. 33. Păltior
14. Clocotiş Ribes petraeum Wulff.
Staphylea pinnata L. 34. Păr
15. Cununiţă Pirus piraster (L.) Medik.
Spiraea ulmifolia Scop. 35. Philadelphus latifolius Schrad.
16. Curpenul de pădure 36. Plop tremurător
Clematis vitalba L. Populus trémula L.
17. Fagus orientalis Lipsky. 37. Salbă moale
18. Fag Euonymus europaea L.
Fagus silvatica L. 38. Salbă rîioasă
19. Forsythia suspensa (Thumb.) Vahl. Euonymus verrucosa Scop.
20. Gutui 39. Salcîm mic
Cydonia oblonga Mill. Amorpha fruticosa L.
21. Iedera 40. Sirinderică, lămîiţă
Hedera helix L. Philadelphus corronarius L.
22. Ilex aquifolium L. 41. Soc
23. Jugastru Sambucus nigra L.
Acer campestre L. 42. Soc roşu
24. Măceş Sambucus racemosa L.
Rosa canina L. 43. Spinul lui Christos
25. Merişor Paliurus Spina Christi Mill.
Buxus sempervirens L. 44. Tei alb
26. Mesteacăn Tilia tomentosa Mönch.
Betula verrucosa Ehrh. 45. Tei cu frunza mare
27. Mesteacăn pufos Tilia platyphyllos Scop.
Betula pubescens Ehrh. 46. Tei cu frunza mică
28. Păducel Tilia cordata Mill.
Crataegus monogyna Jacq. 47. Tulichină
29. Păducel Daphne mezereum L.

3. Inele anuale; lemn timpuriu şi tîrziu

Straturile de lemn form ate anual în plantele lemnoase (creşterile anuale)


apar pe secţiunea transversală ca inele concentrice, denumite inele anuale.
Numele lor com plet ar trebui să fie inele anuale de lemn, fiindcă inele anuale
se formează şi în coaje şi se p ot observa destul de bine la unele specii.
Straturile de lemn crescute anual se prezintă pe secţiunea radială sub form a
de benzi longitudinale paralele, iar pe secţiunea tangenţială ca suprafeţe cu
contur curb, parabolic sau ondulat.
Pentru identificarea lemnului se iau în consideraţie următoarele caracte­
ristici ale inelului anual: gradul în care inelele sînt distincte, form a conturului
pe secţiunea transversală şi, în unele cazuri caracteristice, lăţimea lui. Con­
turul poate f i regulat (fig. 6, a) ondulat grosolan, spre exem plu la carpin, ienupăr
(fig. 6, b, c) ondulat fin, spre exemplu la anin, fag (fig. 6, d), uneori cu retra­
geri vizibile în dreptul trecerii razelor medulare, spre exemplu la fag, anin,
stejar (fig. 6, e).
40
41
42 CARACTERELE LEMNULUI FOLOSITE ÎN LUCRĂRILE DE IDENTIFICARE

Lăţimea inelului anual depinzînd, la aceeaşi specie de condiţiile de vegetaţie,


vîrstă şi poziţia în arbore, în general nu constituie un criteriu de identificare.
Lăţimea inelelor anuale poate servi totuşi ca un indiciu aproxim ativ la unele
specii, la care lăţimea inelelor are permanent valori extreme. Spre exemplu,
inele anuale foarte late au plopii, m ai ales hibrizii plopului negru, cenuşarul
etc. iar inele anuale foarte înguste, tisa şi jneapănul.
Mărimea, proporţia, gruparea şi aşezarea elementelor de structură depind
într-o oarecare măsură de lăţimea inelelor anuale. Structura tipică a lemnului

Fig. 8. Trecerea de la lemnul timpuriu la lemnul tîrziu (mărime naturală)


a — m olid; b — pin negru.

se găseşte în inelele anuale normal dezvoltate, încît la lucrările de identificare


a lemnului este bine să se folosească probe cu inele de lăţime normală.
La examinarea lemnului trebuie să se facă distincţie între inelele anuale
normale şi inelele anuale false (duble sau multiple) şi inele întrerupte sau dis­
continui. Cele false (form ate din cauza gerurilor tîrzii, atacurilor de insecte,
secetelor mari urmate de ploi etc.) se caracterizează prin contur nedistinct
şi dispariţia acestuia în lungul inelului anual norm al. Inelele discontinui se
deosebesc de cele normale prin faptul că dispar pe anumite porţiuni (datorită
funcţionării parţiale a cambiului).
La unele specii, inelele anuale sînt bine distincte, datorită prezenţei a două
zone deosebite în cuprinsul lor şi anum e: zona de lemn tim puriu, m ai puţin
densă şi de culoare mai deschisă, form ată în prima parte a perioadei de vege­
taţie (de unde şi numele de lemn de primăvară) şi zona de lemn tîrziu , mai
densă şi mai închisă la culoare, form ată în a doua parte a perioadei de vege­
taţie (de unde şi numele de lemn de vară). Deosebirea dintre aspectul lemnului
CARACTERELE MACROSCOPICE ALE STRUCTURII LEMNULUI 43

tîrziu form at dintr-un an şi a celui timpuriu din anul urm ător, face distinctă
cu ochiul liber lim ita inelului anual. Datorită acestei diferenţe succesive de
aspect a lemnului timpuriu şi tîrziu, lemnele respective sînt numite lemne
vărgate, cele care nu au asemenea zone deosebite purtînd numele de lemne
nevărgate sau lemne uniform colorate.
Lemnele de răşinoase şi cele de foioase cu porii aşezaţi în inel se caracte­
rizează prin prezenţa lemnului timpuriu şi tîrziu. La lemnul de răşinoase deose­
birea dintre lemnul timpuriu şi tîrziu se datoreşte diferenţei între mărimea
traheidelor şi grosimea pereţilor lor (fig. 7, a). La lemnul de foioase cu porii
în inel, deosebirea între cele două zone este urmarea nu numai a diferenţei
de mărime, număr şi aranjament a diverselor elemente anatomice, în special
a vaselor, ci şi naturii elementelor din care sînt form ate (fig. 7, b).
Conturul inelelor anuale se distinge destul de bine chiar la unele lemne
cu porii împrăştiaţi, fie datorită unei uşoare diferenţe în numărul şi dim en­
siunile porilor, exemplu la fag, nuc, (fig. 7, c) tei, fie prezenţei celulelor de
parenchim lemnos la lim ita inelului (plop, salcie) sau a fibrelor puternic turtite
ori cu pereţi m ai groşi (paltin).
Trecerea de la lemnul tim puriu la cel tîrziu (fig. 8) este treptată la unele
specii (m olid, brad, cireş) şi bruscă la altele (larice, pin, ulm).
Prin urmare, prezenţa zonelor distincte de lemn tim puriu şi tîrziu, precum
şi m odul de trecere de la o zonă la alta constituie criterii de identificare a
speciei.
4. P ori (v a s e )

Denumirea de pori ai lemnului se dă secţiunilor transversale prin vasele


lemnului care apar ca găuri m ici. Frecvenţa şi mărimea porilor determină
porozitatea lemnului. Impresia de porozitate a lemnului pe secţiunea trans­
versală o dau şi alte elemente anatom ice ale lemnului, spre exem plu traheidele
răşinoaselor, m ai ales cele din lemnul timpuriu, dar secţiunile acestora nu
poartă numele de pori.
Prezenţa, mărimea, forma, gruparea, distribuţia în cuprinsul inelului anual
şi asocierea porilor cu alte elemente anatomice (spre exemplu cu celulele de
parenchim) sînt criterii foarte preţioase pentru identificarea lemnului (fig. 9).
După prezenţa porilor, lemnele se îm part în două grupe m ari: lemn cu
P o r i — foioasele —•şi lemn fără pori — răşinoasele.
Vasele mari apar în secţiunile longitudinale, radiale sau tangenţiale, ca
striaţiuni fine, întrerupte (în general mai lungi pe secţiunea radială), secţiunea
prin lemn neurmărindu-le în toată lungimea lor.
D e mărimea (diametrul) porilor depinde vizibilitatea lor, posibilitatea de
a-i distinge. Pentru identificarea m acroscopică se consideră următoarele cate­
gorii de mărimi, respectiv de vizibilitate ale p orilor: pori vizibili cu ochiul
liber (pori mari), pori vizibili cu lupa (pori m ici), care se p ot distinge
uneori şi cu ochiul liber, dacă se prezintă grupaţi în zone (cu aspect poros).
In afară de aceste categorii de vizibilitate, se deosebesc încă unele trepte inter­
mediare, spre exemplu pori abia vizibili cu ochiul liber şi pori abia vizibili
sau greu de distins cu lupa (tab. 6— 11). Porii nevizibili individual se p ot distinge
cînd sînt grupaţi în zone, prin culoarea mai deschisă şi impresia de porozitate
pe care o dau.
44

Fig. 9. Forma şi gruparea porilor (mărire 7,5 X )


■ stejar; b- castan; c - u lm ; d - frasin; e - cireşi / - salcie; g - Ostrya carpimfolia Scop; /, - «»in ul
cerbului; i — tulichină.
CARACTERELE MACROSCOPICE ALE STRUCTURII LEMNULUI 45

Tabela 6 . Speciile lemnoase cu porii bine vizibili cu ochiul liber, aşezaţi tipic inelar
1. Carya ovata K. Koch 17. Salcîm
2 . Castan Robinia pseudacacia L.
Castanea saliva Mill. 18. Sălcioară
3. Catalpa bignonioides Watt. Elaeagnus angustifolia L.
4. Cenuşar sau oţetar 19. Sîmbovină
Ailanthus altissima Swingle Celtis australis L.
5. Cer 20. Sophora japoni a L.
Quercus cerris L. 2 1 . Stejar
6. Curpen de pădure Quercus robur L.
22. Stejar de baltă
Clematis vitalba L.
Quercus palustris L.
7. Dud alb
23. Stejar brumăriu
Morus alba I,.
Quercus peduhculiflora C. Koeh
8. Dud negru 24. Stejar roşu american
Morus nigra L. Quercus borealis Michx.
9. Frasin 25. Stejar pufos
Fraxinus excelsior L. Quercus pubescens Willd.
10. Frasin american 26. Ulm de cîmp
Fraxinus americana L. Ulmus foliacea Gilib.
1 1 . Frasin de Pensilvania 27. Ulm de munte
Fraxinus pensylvanica Marsh. Ulmus montana Stokes
1 2 . Gîrniţă 28. Ulm pufos
Quercus frainetto Ten. Ulmus procera Salisb.
13. Gorun 29. Ulm de Turchestan
Quercus petraea Liebl. Ulmus pumila L.
14. Maclură 30. Yelnis
L lmus levis Pali.
Maclura pomífera Schneid.
31. ^ iţă sălbatică
15. Mojdrean
l itis silvestris L.
Fraxinus ornus L. 32. ^ iţă de vie
16. Phellodendron amurense Rupr. Vitis vinifera L.

Tabela 7. Speciile lemnoase cu porii abia vizibili sau nevizibili cu ochiul liber, aşezaţi tipic inelar
1. Agriş 13. Cununiţa
Ribes grossularia L. Spiraea ulmifolia Scop.
2 . Arborele Iudei 14. Dracilă
Cercis siliquastrum L. Berberis vulgaris L.
3. Băşicoasa 15. Drob
Colutea arborescens L. Sarothamnus scoparius Wimm.
4. Cais 16. Lemn cîinesc
Armeniaca vulgaris Lam. Ligustrum vulgare L.
5. Caprifoi 17. Liliac
Lonicera xylosteum L. şi Syringa vulgaris L.
Lonicera nigra L. 18. Măceş
6. Caragana arborescens L. Rosa canina L.
7. Cătina mică 19. Migdal
Miricaria germanica Desv. Amygdalus communis L.
8. Cătina de rîu 20. Migdal pitic
Hippophaé rhamnoides L. Amygdalus nana L.
9. Cătina roşie 21. Oţetar
Tamarix ramosissima Ldb. Rhus typhina L.
1 0 . Cîrmîz 22. Păltior
Symphoricarpus albuş Blake Ribes petraeum Wulff.
11. Coacăz de munte 23. Piersic
Ribes alpinum L. Persica vulgaris Mill.
12. Cruşîn, paţachină 24. Porumbar
Rhamnus frangida L. Prunus spinosa L.
46 CARACTERELE LEMNULUI FOLOSITE ÎN LUCRĂRILE DE IDENTIFICARE

25. Ptelea trifoliata L. 28. Salcîm mic


26. Salcîm galben Amorpha fruticosa L.
Laburnum anagyroides Med. 29. Vişin turcesc
Padus mahaleb (L.) Borkh.
27. Scumpie 30. Vişinei
Cotinus coggygria Scop. Prunus fruticosa Pali.

Tabela 8. Speciile lemnoase cu porii vizibili sau abia vizibili cu lupa, aşezaţi semiinelar

1. Acer saccharinum L. 5. Mălin


2. Cireş Padus racemosa (Lam.)
Cerasus avium Mnch. C. K. Schneid.
3. Corcoduş
Prunus cerasifera Ehrh. 6. Prun
4. Lămîiţă Prunus domestica L.
Philadelphus coronarius L. şi 7. Spinul lui Christos
Philadelphus latifolius Schrad. Paliurus spina Christi Mill.

Tabela 9. Speciile lemnoase cu porii bine vizibili cu ochiul liber, aşezaţi uniform împrăştiat

1 . Nuc 3. Nuc american cenuşiu


Juglans regia L. Juglans cinerea L.
2. Nuc american
Juglans nigra L.

Tabela 10. Speciile lemnoase cu porii nevizibili cu ochiul liber, aşezaţi uniform împrăştiat

1. Afin 18. Iederă


Vaccinium myrtillus L. Hederá helix L.
2. Anin alb 19. Jugastru
Ainus incana Mönch. Acer campestre L.
3. Anin negru 20. Liriodendron tulipifera L.
Alnus glutinosa Gaertn. 21. Măr
4. Arţar american Malus silvestris Mill.
Acer negundo L. 22. Merişor
5. Arţar tătăresc Buxus sempervirens L.
Acer tataricum L. 23. Mesteacăn
6. Bujor de munte Betula verrucosa Ehrh.
Rhododendron kotschyi Simk. 24. Mesteacăn pitic
7. Călin Betula nana L.
Viburnum opulus L. 25. Mesteacăn pufos
8. Castan porcesc Betula pubescens Ehrh.
Aesculus hippocastanum L. 26. Mestecănas
9. Carpen Betula humilis Schrank
Carpinus betulus L. 27. Mlajă
10 . Cărpiniţă Salix viminalis L.
Carpinus orientalis Mill.
28. Päducel
11. Clocotiş
Crataegus monogyna Jacq.
Staphylea pinnata L.
12. Corn 29. Päducel
Cornus mas L. Crataegus pentasrna Wetk.
13. Dîrmox 30. Päducel
Viburnum lantana L. Crataegus oxyacantha L.
14. Fag 31. Paltin de cîmp
Fagus silvatica L. Acer platanoides L.
15. Fagus orientalis Lipsky 32. Paltin de munte
16. Forsythia suspensa (Thunb.) VahJ. Acer pseudoplatanus L.
17. Gutui 33. Păr pădureţ
Cydonia oblonga Mill. Pirns piraster (L.) Medik.
CARACTERELE MACROSCOPICE ALE STRUCTURII LEMNULUI 47

34. Platan occidental 45. Salcie pletoasă


Platanus occidentalis L. Salix babylonica L.
35. Plop alb 46. Scoruş
Populus alba L. Sorbus domestica L.
36. Plop negru 47. Scoruş de munte
Populus nigra L. Sorbus aucuparia L.
37. Plop negru hibrid 48. Singer
Populus marilandica Bosc Cornus sanguínea L.
Populus serotina Hartig 49. Soc
Populus robusta Ck. Sambucus nigra L.
Populus regenerata Henri et Elwes
50. Soc roşu (de munte)
38. Plop tremurător Sambucus racemosa L.
Populus tremula L.
51. Sorb
39. Răchită Sorbus aria Cr.
Salix fragilis L.
40. Răchită roşie 52. Sorb
Salix purpurea L. Sorbus torminalis Cr.
41. Salbă moale 53. Tavalgă
Euonymus europaea L. Physocarpus opulifolius Maxim.
42. Salbă rîioasă 54. Tei alb
Euonymus verrucosa Scop. Tilia tomentosa Mönch.
43. Salcie 55. Tei cu frunza mare
Salix alba L. Tilia platyphyllos Scop.
44. Salcie căprească 56. Tei cu frunza mică
Salix capraea L. Tilia cordata Mill.

T a b e la 11. Speciile lemnoase cu porii nevizibili cu ochiul liber, aşezaţi neiiniform împrăştiat

Alun Ostrya carpinifolia Scop.


Corylus avellana L. 6. Spinul cerbului
Anin de munte Rhamnus cathartica L.
Ainus viridis Lam. et DC. 7. Spinul cerbului
3. Alun turcesc Rhamnus saxatilis Jacq.
Corylus colurna L. 8. Tulichina
Ilex aquifolium L. Daphne mezereum L.

Porii sînt în general mai mari în lemnul tim puriu decit in lemnul tîrziu*
Diferenţa de mărime se exprim ă de obicei prin raportul diametrelor, indicîndu-se
de cîte ori sînt mai mari unii decît alţii. De asemenea, mărimea lor se indică
şi în com paraţie cu a vaselor medulare. In m od asemănător se com pară şi
mărimea zonelor de pori cu a zonelor de fibre (exem plu în cheia de determinare la
Caragana arborescens Lam .). La unele lemne este caracteristic m odul de trecere
de la o mărime la o alta a porilor. De aceea, m odul de trecere serveşte în unele
cazuri drept criteriu de identificare, deosebindu-se trecere treptată şi trecere
bruscă. La unele specii mărimea porilor din lemnul tim puriu nu scade treptat
spre lemnul tîrziu, ci im ediat ce începe inelul anual porii sînt ceva m ai mici,
se măresc şi devin apoi m ai numeroşi, pentru a se m icşora m ai departe (exem plu
la cătina de rîu H ippophae rhamnoides L.).
Vizibilitatea porilor depinde într-o oarecare măsură şi de grosimea pere­
ţilor celulari, m ai ales la cei mici. Unii au pereţi groşi iar alţii pereţi subţiri^
diferenţă care se poate aprecia bine cu lupa şi uneori cu ochiul liber.
Form a conturului porilor se distinge m ai ales cu lu p a ; cînd porii sînt mari,
se p ot distinge uneori chiar cu ochiul liber. Form a poate fi circulară, ovală
sau poligonală, mai mult sau m ai puţin regulată. Cei ovali sînt alungiţi de regulă
în direcţie radială.
48 CARACTERELE LEMNULUI FOLOSITE ÎN LUCRĂRILE DE IDENTIFICARE

Porii se p ot prezenta unitari, singulari, individuali sau m ultipli (2 3 ori


mai m ulţi), alăturarea lor făcîndu-se în general pe direcţie radială. Alăturarea
porilor se face uneori în grămezi, cuiburi sau ciorchine de mărimi şi forme
diferite. Pereţii despărţitori în aceste cazuri sînt de obicei plaţi, cei din afară
rămînînd curbi. In cazul cînd sînt alăturaţi mai m ulţi pori intr-un singur
rînd, form aţia poartă numele de lanţ de pori, respectiv aşezare în lanţ. Lanţurile
se consideră scurte, cînd au pîriă la circa cinci pori şi lungi, dacă sînt compuse
din mai m ult de cinci pori. Sînt specii la care lanţurile sînt form ate din mai
mult de şapte pori (exem plu la alun). Poziţia lanţurilor de pori este în general
radială sau radial-oblică.
Porii unitari sau m ultipli se grupează uneori în zone caracteristice ca lorniă,
mărime si poziţie în inelul anual. Sînt frecvente grupările în şiruri sau linii
(dungi), benzi ori zone mari, de form e diferite, dintre care mai caracteristică
este form a de flăcări (exem plu la stejar — Quercus robur L.). A ceste zone sînt
separate sau se leagă între ele (zone confluente de pori), cum este cazul,
spre exem plu, la spinul cerbului (Rhajnnus cathartica L.). Liniile şi benzile de
pori sînt continui sau întrerupte, drepte, curbe sau ondulate, în poziţie radială,
radial oblică, mai m ult sau mai puţin paralele cu conturul inelului anual, sau
neregulat. De asemenea, ele pot f i prezente în tot inelul anual, numai în lemnul
tim puriu sau în cel tîrziu, la lim ita interioară şi mai ales la cea exterioară a
inelului anual (poziţia tangenţială). Şirurile radiale sau radial-oblice de pori
se bifurcă uneori către limita inelului anual (exemplu la stejarul roşu american
— Quercus borealis M ichx.). Mărimea zonelor de pori se defineşte ca marc,
m ică, îngustă sau lată, prin apreciere faţă de întregul ansamblu (fig- 9).
Porii izolaţi şi mai ales zonele de pori apar în general de culoare mai des­
chisă decît restul masei lemnoase. Cînd porii sînt fini, trebuie dată o atenţie
deosebită la examinare, spre a nu confunda aceste zone, datorită culorii, cu
zonele de parenchim lemnos.
In ceea ce priveşte distribuţia porilor în cuprinsul inelului anual, se deose­
besc două cazuri tip ice: lemn cu porii aşezaţi în inel sau aşezaţi inelar, adică
form înd o zonă distinctă la lim ita interioară a inelului anual şi lemn cu porii
împrăştiaţi, adică răspîndiţi în tot cuprinsul inelului anual. Zona inelară de
pori din lemnul tim puriu se distinge fie prin mărimea diferită cu mult de aceea
a restului porilor, fie prin numărul lor mare, chiar dacă diferenţa de mărime
nu este însemnată. La unele specii (cireş — Cerasus avium (L.) Mnch., prun
— Prunus domestica L.) distribuţia porilor nu este tipic inelară, ci ia o formă
intermediară, denumită semiinelară, datorită faptului că diferenţa de mărimt
a porilor nu este atît de mare, zonarea lor făcîndu-se distinctă mai mult prin
numărul mai ridicat din lemnul timpuriu. La asemenea lemne distribuţia porilor
este mai accentuată spre tipul inelar sau împrăştiat, în funcţie de condiţiile
de vegetaţie şi partea din arbore de unde provin.
La lemnele cu porii împrăştiaţi, distribuţia porilor poate fi uniforma (tei
— Tilia sp p ., salcie — Salix spp.) sau neuniformă (spinul cerbului — Rhamnus
cathartica L., tulichină — Daphne mesereum L .), formînd zone la fel ca înfăţi­
şare dar împrăştiate în tot inelul anual.
Porii mari sînt aşezaţi, de obicei în inel (la stejari Quercus sp p ., frasini —
Fraxinus spp.) şi mai rar împrăştiaţi (nuc — Juglans regia L .). La lemnele
cu porii în inel, se observă că porii mari din lemnul tim puriu sînt aşezaţi uneori
CARACTERELE MACROSCOPICE ALE STRUCTURII LEMNULUI 49

pe un rînd, alteori pe două sau m ai multe rînduri sau sint dispuşi neregulat,
după specie. Lemnele cu pori m ici (nevizibili cu ochiul liber) aşezaţi inelar,
au aceşti pori dispuşi pe un singur rînd (exem plu la liliac — Syringa vulgaris L.),
pe mai multe rînduri distincte sau formează o zonă com pactă, a cărei lăţime
ajunge uneori pînă la jum ătatea inelului anual (exem plu la Am orpha fruticosa L.).
Lem ne cu pori mari aşezaţi inelar au uneori foarte caracteristică distribu­
ţia porilor m ici din lemnul timpuriu, deosebindu-se trei cazuri tip ice: aşezare
împrăştiată (frasini — F raxin u s spp.) în linii sau benzi, întrerupte sau con ­
tinue, drepte ori ondulate (ulm — Ulm us spp.) şi în şiruri sau zone m ai m ult sau
mai puţin radiale (stejari — Quercus sp p ., ca sta n — Castanea sativa Mill.).
La unele specii, deşi aşezarea generală a porilor m ici din lemnul tîrziu este
împrăştiată, spre lim ita exterioară a inelului anual se vede tendinţa unei aşe­
zări în rînduri mai mult sau mai puţin paralele la conturul inelului anual
(salcîm — Robinia pseudacacia L., dud — M oru s spp .). De altfel, cînd porii mici
din lemnul tîrziu sînt aşezaţi în linii sau benzi, acestea sînt de obicei mai mime-
roase spre limita din afară a inelului anual.
Numărul porilor în observaţiile m acroscopice se apreciază indieîndu-se în
general prin expresiile: numeroşi (abundenţi), puţin numeroşi. Num ărul porilor
scade in general spre limita exterioară a inelului anual, oricare ar fi distribuţia
lor. Ţinindu-se seama de distanţa dintre pori, în cheile de determinare se m en­
ţionează pori rari (Car\a ovata K .K o ch , paltin de munte — A cer pseudopla-
tanus L., m ă r— M alus silrestris (L.) Mill., p ă r — Pirus piraster (L.) M e d ik — ,
“sorb — Sorbus spp .).
Porii lemnului sint in general goi. La unele specii pe secţiunea transversală
sînt umpluţi com plet sau parţial cu tile (tabela 12). Acestea se prezintă ca foi
m ici, albe, argintii, verzui sau violacee (la nucul american — Juglans nigra L.),
lucioase (la salcîm — Robinia pseudacacia L., nuc — Juglans regia L., maclură —
M aclura pomifera Schneid.) sau m ate (la frasin — F ra xin u s excelsior L .)

T abela 1 2 . S peciile lem n oase c u p orii le m n u lu i u m p lu ţi c u tile

1. Carya ovata K. Koch 13. Nuc american cenuşiu


9 Catalpa bignonioides Watt. Juglans cinerea L.
3. Cer 14. Oţetar
Quercus cerris L. Rhus typhina L.
4. Dud alb 15. Salcîm
Morus alba L. Robinia pseudacacia L.
5. Dud negru 16. Sălcioară
Morus nigra L. Eleagnus angustifolia L.
6. Frasin 17. Stej ar
Fraxinus excelsior L. Quercus robur L.
Gîrniţă 18. Stejar brumăriu
Quercus frainetto Ten. Quercus pedunculiflora C. Koch.
8 . Gorun 19. Stejar pufos
Quercus petraea Liebl. Quercus pubescens Willd
9. Maclură 20. Ulm de cîmp
Maclura pomifera Schneid. Ulmus foliacea Gilib.
10. Moidrean 2 1 . Ulm de munte
Fraxinus ornus L. Ulmus montana Stokes
1 1 . Nuc 22. Ulm pufos
Juglans regia L. Ulmus procera Salisb.
1 2 . Nuc american 23. V elniş
Juglans nigra L. Ulmus levis Pali.
50 CARACTERELE LEMNULUI FOLOSITE ÎN LUCRĂRILE DE IDENTIFICARE

Tilele se observă uneori şi în secţiunile longitudinale, striaţiunile care


reprezintă vasele avind din loc în loc foi m ici albicioase, lucioase sau mate. Tilele
înfundă toate vasele (la salcîm —- Robinia pseudacacia L.) începînd de la un
anumit inel anual sau numai o parte din ele (cer — Quercus cerris L.).
Porii lemnului se p ot prezenta şi incluziuni de gume, care prin culoarea
şi luciul lor sînt vizibile chiar cu ochiul liber. Acesta este cazul, spre exem plu,
al gumelor din porii lemnului de cenuşar ( Ailanthus altissima L.), care sînt
vizibile m ai ales pe secţiunile longitudinale.
Din cele prezentate mai sus cu privire la pori, rezultă atenţia deosebit
trebuie acordată variatelor caracteristici ale porilor în operaţiunea de iden­
tificare a lemnului.
5. Raze medulare

Liniile radiale, subţiri, de culoare şi luciu diferit de masa lemnoasă încon­


jurătoare, observate pe secţiunea transversală sînt numite raze ?nedulare (fig. 10).
Pe secţiunea transversală a unei piese de dimensiuni mici, razele m edulare
se prezintă ca linii aproape paralele.
Razele medulare pornesc din m ăduvă sau dintr-un inel anual şi se continuă
pînă în coajă, deoarece ele au in arbore funcţiunea de a conduce şi înm agazina
substanţele nutritive primite de la frunze prin coajă şi de a conduce apa din
lemn către coajă. De aceea, o rază medulară are totdeauna o parte în lemn şi
alta în coajă. Această continuitate a razelor medulare nu se observă totdeauna,
unele din ele dispărmd din faţa transversală a piesei, ceea ce dă impresia că nu
ar merge pînă la coajă, că s-ar întrerupe. Faptul se datoreşte secţionării încli­
nate în lung a acestor raze medulare joase.
Razele medulare care iau naştere din primul inel anual poartă numele de-
raze medulare primare, iar celelalte sînt numite raze medulare secundare.
Razele medulare au următoarele caracteristici dim ensionale: lungim ea
(în direcţie radială), lăţimea sau grosimea (în direcţie tangenţială) şi înălţim ea
(in direcţie longitudinală). Grosimea şi înălţimea razelor medulare se p ot deter­
mina cel mai exact pe secţiunea tangenţială. Luîndu-se în considerare lăţimea
lor, razele medulare se împart in: raze medulare late — vizibile cu ochiul liber
în toate secţiunile, raze medulare înguste sau fitie — vizibile cel puţin în sec­
ţiunea transversală şi radială —- şi raze medulare foarte înguste — vizibile doar
în secţiune radială sau nevizibile cu ochiul liber, distincte cu lupa (fig. 10, g),
abia distincte sau nedistincte cu lupa (fig. 10, h, i).
După gradul de vizibilitate, de distingere cu ochiul liber, pe secţiunea trans­
versală, razele medulare se împart în distincte şi nedistincte (cele mai mici
de 0,1 mm).
Razele medulare se consideră joase dacă au înălţimea mai mică de 2 mm,
potrivit de înalte între 2 şi 5 mm şi înalte peste 5 mm.
Pe secţiunea transversală a lemnului, razele medulare sînt uniform de late
în tot lungul lor (fig. 10, a) sau p ot prezenta îngroşări în dreptul limitei inelelor
anuale (fig. 10, c). De asemenea, la unele specii, mai ales la arbuşti, pe secţiunea
transversală, se observă bine creşterea lăţim ii razelor medulare de la
măduvă spre coajă pînă la o anumită limită, de la care rămîne aproape con ­
stantă (fig. 10, e). De aceea, lăţimea razelor medulare trebuie considerată în
zona unde a ajuns la mărime mai stabilă.
51

Fig. 10. Razele medulare pe secţiunea transversală (mărire 7,5 X )


o — platan; b — stejar roşu american; c — fag; d — eărpiniţă; e — coacăz de munte; / — tei cu frunză m ică;
g — călin; h — salbă moale; i — plop negru.
52 CARACTERELE LEMNULUI FOLOSITE IN LUCRĂRILE DE IDENTIFICARE

La unele specii, razele medulare late sînt form ate din alăturarea mai
m ultor raze medulare înguste (fiind despărţite uneori numai prin cîteva
celule de parenchim lemnos sau de fibre) astfel că, observate cu ochiul liber
sau cu lupa de mărire redusă, apar ca raze individuale (fig. 10, d). E le
poartă numele de raze medulare false sau raze medulare compuse (anin —
A ln u s glutinosa Gaertn., carpen — Carpinus betulus L ., alun — Corylus avellana
L .). în general razele medulare false sînt mate, din care cauză sînt mai greu
de distins.
Razele medulare p ot fi de lăţime aproxim ativ egale (fig. 10, a) sau foarte
inegale, unele fiind late şi altele înguste ori foarte înguste (fag — Fagus silva-
tica L., stejar — Quercus spp. (fig. 10, b, c), caracter ce se observă foarte bine
pe secţiunea transversală. T ot pe această secţiune, la unele specii se observă
că razele medulare sînt situate la distanţe aproxim ativ egale (platan — Pla-
lanus spp.) iar la altele distanţele dintre ele sînt diferite ( t e i — Tilia spp .,
m esteacăn — Betula spp.) (fig. 10, f).
Pe secţiunile radiale din lemn, razele medulare apar ca benzi aşezate trans­
versal faţă de creşterile anuale. Ele sînt în general de culoare deosebită de a
masei lemnului şi mai lucioase. La lemnul de paltin, razele medulare se disting
numai prin luciu, culoarea lor fiind aceeaşi cu a lemnului înconjurător. La
carpin şi anin, aşa cum s-a arătat mai sus, razele medulare false sînt mate şi
pe secţiunea radială, dar se disting cu ochiul liber. Razele medulare au înăl­
ţimea diferită de la o specie la alta şi chiar la aceeaşi specie, de la limita de
vizibilitate şi pînă la cîţiva centimetri.
Razele medulare se observă rareori ca benzi continue pe întreaga faţă radială
a unei piese de lemn. în general, ele sînt întrerupte, deoarece secţiunea
făcută în lemn nu urmăreşte toate razele medulare cu exactitate în toată lun­
gimea lor. Razele medulare înalte şi lucioase, cum sînt cele de stejar, poartă
numele de « oglin zi».
Razele medulare puţin înalte, cînd sînt şi întrerupte, apar ca solzi lucioşi,
de form ă şi mărime diferite.
Pe secţiunile tangenţiale prin lemn, razele medulare fiind secţionate
transversal, se prezintă ca linii drepte, aproxim ativ de aceeaşi grosime
(fig. 11, a,b,) sau mai um flate la m ijloc — fusiforme, lenticulare (fig. 11, c, d,).
Acestea din urmă, dacă sînt şi mici, poartă numele de lenticele. în general,
razele medulare sînt mai puţin distincte pe secţiunea tangenţială şi nu dau
desene deosebite. Razele medulare au cea mai mare valoare ca criterii de
identificare pe secţiunea transversală, iar ca valoare decorativă, pe secţiunea
Tadială.
în observaţiile m acroscopice, mărimea razelor medulare se indică rareori
prin cifre (în general cînd sînt late) şi m ai mult prin com paraţie cu celelalte
elemente anatomice. Astfel, lăţimea lor pe secţiunea transversală se com pară
cu diametrul porilor, mai ales cu al celor din lemnul timpuriu, care sînt mai
bine vizibili. De altfel, acest m od de exprimare se foloseşte şi pentru indicarea
distanţei dintre razele medulare (spre exem plu razele medulare sînt aşezate
la distanţe egale cu de mai multe ori deschiderea porilor).
Desimea (frecvenţa) razelor medulare se indică m ai exact prin numărul lor
pe o anumită distanţă (în general 5 m m ), pe secţiunea transversală sau tangen­
ţială. Mai rar se foloseşte şi indicarea numărului de raze medidare pe suprafaţa
CARACTERELE MACROSCOPICE ALE STRUCTURII LEMNULUI 53

de 1 cm 2 pe secţiunea tangenţială a lemnului. Determinarea numărului razelor


medulare se face greu cu ochiul liber sau cu lupa. De aceea, asemenea indicaţii
se folosesc mai rar la identificarea m acroscopică a lemnului.

Fig. 11. Raze medulare pe secţiunea tangenţială (mărime naturală)


a — stejar; b — cer; c — fag; d — platan.

Caracterele razelor medulare, gradul de vizibilitate, mărimea, culoarea,


luciul, m odul de grupare, numărul etc. — sînt criterii foarte preţioase pentru
identificarea lemnului.
în tabelele 13 — 16 sînt prezentate speciile noastre lemnoase grupate
după diferite caracterc ale razelor medulare.
54 CARACTERELE LEMNULUI
iOLOSITE In LUCRĂRILE DE IDENTIFICARE

T abela 13. S peciile lem n oase


cu razele medulare clar vizibile cu ochiul liber
Foioase
19. Gorun
1 ■ Anin negru
Quercus petraea Liebl.
Alnus glutinosa Gaertn. 20. Iederă
2 . Carpen Hedera helix L.
Carpinus betulus L. 2 1 . Lămîiţă
3. Cărpiniţă Phyladelphus corronarius L. şi
Carpinus orientalis Mill. 0 Phyladelphus latifolius Schrad.
4. Cătină mică Măceş
Miricaria germanica (L.) Desv. Rosa canina L.
5. Cătină roşie 23. Păltior
Tamarix ramosissima Ldb. Ribes petraeum Wulff.
6. Cenuşar (oţetar) 24. Paltin de munte
Ailanthus altissima Swingle. Acer pseudoplatanus L.
7. Cer 25. Phellodendron amurense Rupr.
Quercus cerris L. 27 V\iaiin°d,ndr0n j aponicum Maxim.
8. Cireş
Platanus occidentalis L.
Cerasus avium Mneh. 28. Prun
9. Clocotiş
Prunus domestica L.
Staphylea pinnata L. 29. Sălcioară
10 . Coacăz de munte Elaegnus angustifolia L.
Ribes alpinum L. 30. Salcîm galben
11. Curpeu de pădure Laburnum anagyroides Med.
Clematis vitalba L. o l. oimbovină
1 2 . Dracilă Celtis australis L.
Berberis vulgaris L. 32. Sopliora japonica L.
13. Drob 33. Stejar
i , Sarothamnus scoparius Wimm. Quercus robur L.
14. Dud alb 34. Stejar de baltă
Morus alba L. Quercus palustris L.
15. Dud negru 35. Stejar pufos
Morus nigra L. Quercus pubescens Willd.
16. Fag 36. Stejar roşu american
Fagus silvatica L. Quercus borealis Michx.
17. Fagus orientalis Lipskv. 37. Viţă sălbatică
18. Gîrniţă Vitis silvestris L.
Quercus frainetto Ten. 38. Viţă de vie
Vitis vinifera L.

9. Larice
1. Arborele vieţii
Larix decidua Mill.
Thuja orientalis L. 10 . Molid
2. Brad Picea excelsa Link
Abies alba Mill. 11. Pin
Chamaecyparis lawsoniana Pari. Pinus silvestris L
4. Chiparos de baltă 12. Pin negru
Taxodium distichum Rich. Pinus nigra Arn.
5. Duglas 13. Pin strob
Pinus strobus L.
Pseudotsuga taxifolia Britton 14. Tisă
6. Ienupăr
Taxus baccata L.
Juniperus communis L. ia Tsuga canadensis Carr,
■' Ienupăr de Virginia
i , m TsuSa heterophylla Sarg.
Juniperus virginiana L. 17. luie
8. Jneapăn Thuja occidentalis L.
Pinus montana Mill. 18. Zimbru
Pinus cembra L.
CARACTERELE MACROSCOPICE ALE STRUCTURII LEMNULUI

Foioase 33. Jugastru


1. Acer saccharinum L. Acer campestre L.
2. Afin 34. Lemn cîinesc
Vaccinium myrtillus L. Ligustrum vulgare L.
3. Agriş 35. Liliac
Ribes grossularia L. Syringa vulgaris L.
4. Alun
36. Liriodendron tulipifera L.
Corylus avellana L. 37. Maclură
o. Alun turcesc
Madura pomífera Schneid.
Corylus colurna L. 38. Mălin
6 . Anin de munte
Padus racemosa (Lam.)
Ainus viridis Lam. et DC.
C. K. Schneid.
7. Arborele Judei
39. Măr
Cercis siliquastrum L.
8 . Arţar american Malus silvestris Mill.
Acer negundo L. 40. Merişor
9. Arţar tătăresc Buxus sempervirens L.
Acer tataricum L. 41. Mesteacăn
JO. Băşicoasă Betula verrucosa Ehrh.
Colutea arborescens L. 42. Mesteacăn pufos
11. Bujor de munte Betula pubescens Ehrh.
Rhododendron kotschyi Simk. 43. Migdal
12. Cais Amygdalus communis L.
Armeniaca vulgaris Lam. 44. Migdal pitic
13. Călin Amygdalus nana L.
Viburnum opulus L. 45. Mlajă
14. Caprifoi Salix viminalis L.
Lonicera xylosteum L. 46. Mojdrean
15. Caprifoi Fraxinus ornus L.
Lonicera nigra L. 47. Nuc
16. Caragana arborescens L. Juglans regia L.
17.Cary a ovata K. Koch. 48. Nuc american
18. Castan Juglans nigra L.
Castanea sativa Mill. 49. Nuc american cenuşiu
19. Castan porcesc Juglans cinerea L.
Aesculus hippocastanum L. 50. Oţetar
20. Catalpa bignonioides Watt. Rhus typhina L.
2 1 . Cătină de rîu 51. Ostrya carpinifolia Scop.
52. Păducel
Hippophae rhamnoides L.
2 2 . Cirmiz Crataegus monogyna Jacq.
Symphoricarpus albus Blake 53. Păducel
23. Corn Crataegus pentagyna Wetk.
Cornus mas L. 54. Păducel
24. Cruşîn Crataegus oxyacantha L.
Rhamnus frangula L. 55. Paltin de cîmp
25. Cununiţă Acer platanoides L.
Spiraea ulmi/olia Scop. 56. Păr
26. Dîrmox Pirus communis L.
Viburnum lantana L. 57. Piersic
27. Forsythia suspensa Vahl. Pérsica vulgaris Mill.
28. Frasin 58. Plop alb
Fraxinus excelsior L. Populus alba L.
29. Frasin american 59. Plop negru
Fraxinus americana L.
Populus nigra L.
30. Frasin de Pensilvania
60. Plopi negri hibrizi
Fraxinus pensylvanica Marsh.
31. Gutui Populus marilandica Bose
Cydonia oblonga Mill. Populus serótina Hartig
32. Ilex aquifolium L. Populus robusta C. K. Schneid.
Populus regenerata Henri et Elwes
CARACTERELE LEMNULUI FOLOSITE IN LUCRĂRILE DE IDENTIFICĂRI:

61. Plop tremurător


79. Sorb
Populus tremula L.
Sorbus aria Cr.
62. Porumbar
80. Sorb
Prunus spinosa L.
Sorbus torminalis Cr.
63. Ptelea trifoliata L.
81. Spinul cerbului
64. Răchită
Rhamnus cathartica L. şi
Salix fragilis L.
65. Răchită roşie Rhamnus saxatilis Jacq.
82. Spinul lui Christos
Salix purpurea
66. Salbă moale Paliurus spina Christi Mill.
83. Tavalgă
Euonymus europaea L.
67. Salbă rîioasă Physocarpus opulifolius (L .) Maxim
84. Tei alb
Euonymus verrucosa Scop.
68. Salcie Tilia tomentosa Mönch.
Salix alba L. 85. Tei cu frunza mare
69. Salcie căprească Tilia platyphyllos Scop.
86. Tei cu frunza mică
Salix capraea L.
Tilia cordata Mill.
70. Salcie pletoasă
87. Tulichină
Salix babylonica L.
71. Salcîm Daphne mezereum I..
88. Ulm de cîmp
Robinia pseudacacia L.
72. Salcîm mic Ulmus foliacea Gilib.
89. Ulm de munte
Amorpha fruticosa L.
73. Scoruş Ulmus montana Stokes.
90. Ulm pufos
Sorbus domestica L.
74. Scoruş de munte Ulmus procera Salisb.
Sorbus aucuparia L. 91. Ulm de Turchestan
75. Scumpie Ulmus pumila L.
92. Velniş
Cotinus coggygria Scop.
76. Sînger Ulmus levis Pali.
93. Vişin
Cornus sanguinea L.
77. Soc Cerasus vulgaris Mill.
94. Vişinei
Sambucus nigra L.
78. Soc roşu Prunus fruticosa Pall.
Sambucus racemosa L. 95. Vişin turcesc
Padus mahalcb (L.) Borkh.

Tabela 15. S peciile le m n o a se cu ra ze m edu lare


abia vizibile sau ne vizibile cu lupa ( 1 0 x )
1. Acer saccharinum L.
2. Alun 12. Plopi negri hibrizi
Corylus avellana L. Populus marilandica Bosc.
3. Alun turcesc Populus serotina Hartig.
Populus robusta C. K. Schneid.
Corylus colurna L.
Populus regenerata Henri et Ehves
4. Anin de munte 13. Plop tremurător
Ainus viridis Lam. et DC. Populus tremula L.
5. Castan porcesc
14. Salbă moale
Aesculus hippocastanum L.
Euonymus europaea L.
6. Cătină de riu
15. Salbă rîioasă
Hippophae rhamnoides L.
7. Dirmox Euonymus verrucosa Scop.
16. Spinul cerbului
Viburnum lantana L.
8. Forsythia suspensa (Thumb.) Vahl. Rhamnus cathartica L. şi
Rhamnus saxatilis Jacq.
9. Ilex aquifolium L.
1 i. Spinul Iui Christos
10. Ostrya carpinifolia Scop.
11. Plop negru Paliurus spina Christi Mill.
18. Tulichină
Populus nigra L.
Daphne mezereum L.
CARACTERELE MACROSCOPICE ALE STRUCTURII LEMNULUI 57

l a b e ia 16. S peciile lem n oase cu raze m ed u lare d e d o u ă m ă rim i pe secţiu n ea tra n sversala

Agriş 11. Gîrniţă


Ribes grossularia L. Quercus frai netto Ten.
Alun 12. Gorun
Corylus avellana L. Quercus petraea Liebl.
3. Anin negru 13. Iederă
Alnus glutinosa Gaertn. Hedera helix L.
4. Alun turcesc 14. Ilex aquifolium L.
Corylus colurna L. lB^ Paltin de munte
Carpen Acer pseudoplatanus L.
Carpinus betulus L. 16. Prun
<>. Cărpiniţă Prunus domestica L.
Carpinus orientalis Mill. 17. Stejar
7. Cer Quercus robur L.
Quercus cerris L. 18. Stejar de baltă
8 . Corcoduş Quercus palustris L.
Prunus cerasifera Ehrh. 19. Stejar pufos
9. Fag Quercus pubcscens Willd
Fagus silvatica L. 20. Stejar roşu american
10. Fagus orientalis Lipsky. Quercus horealis Michx.

6. Zone de fibre

Fibrele lemnoase se găsesc rar izolate în masa lemnului. în general, ele sînt
grupate în zone de diferite forme şi mărimi, uneori caracteristice pentru unele
specii. Aceste zone se disting cu ochiul liber mai ales la lemnul cu porii aşezaţi
în inel (stejar — Quercus sp p ., u lm i — Ulmus sp p ., s a lcîm — Robinia pseud-
acacia L.) ca porţiuni dure, com pacte, colorate diferit de restul lemnului
(de obicei mai închis). Cînd sînt tăiate neted apar m ai lucioase decît lemnul
înconjurător. La lemnele cu porii aşezaţi inelar, zonele de fibre sînt mai puternic
reprezentate în lemnul tîrziu, unde în general formează masa lemnului. în
lemnul timpuriu, ele se intercalează prin vase şi parenchimul lemnos, luînd
forme foarte variate, uneori însă caracteristice pentru specia respectivă. Spre
limita exterioară a inelului anual, chiar la unele lemne cu porii împrăştiaţi
se prezintă unul sau mai multe rînduri de fibre turtite şi cu pereţi foarte groşi,
form înd linii dense, mai deschise la culoare, vizibile cu ochiul liber, scoţîndu-se
astfel în evidenţă limita inelului anual (pa ltin ): zonele de fibre se disting bine
şi pe secţiunile longitudinale ale lemnului, tot prin aspectul lor de material dens
şi prin diferenţa de culoare şi luciu.

7. Zone de parenchim

Celulele de parenchim lemnos constituie în unele cazuri, prin pre­


zenţa şi m odul lor de prezentare, un criteriu de identificare foarte valoros.
M acroscopic parenchimul lemnos grupat, în aşa-numitele zone de paren­
chim, se distinge de restul masei lemnului prin aspectul său mai poros
(afinat) şi prin culoare, în general mai deschisă. E l formează uneori desene
foarte caracteristice în cuprinsul inelului anual, vizibile cu ochiul liber sau
cu lupa.
58
CARACTERELE LEMNULUI FOLOSITE ÎN LUCRĂRILE DE IDENTIFICARE

Parenchim ul lemnos se poate prezenta în următoarele forme (fig. 12 ) :

parenchim apotraheal (independent de vase) ( S tra h ea l


I terminal

parenchim paratraheal (asociat cu vasele) / ^ ” d8cular (v^icentric)


I confluent.

i “ 1“ “ - —ca puncte
colorate în general mai deschis rar transversală
prezintă tendinte de grupare în linii ta n ™ n°. S’ decit restul lemnului. Uneori
*pre limita exterioară a inelului anual f “ “ Sau/ adlaIe’ accentuate în special
a a meiului anual, fara a avea însă o grupare caracteristică.

Fig. 12. Tipuri de parenchim lemnos (mărire 10 X)


ienupăr de Virginia; * _ cer; c _ nuc; „ şi e _ g ]M iţă/

>» f - ™ * d e lin ii f i » „ sa „
inelului anual, continue sau întrerupte o n d u l a t ă PUtm Pa^aIeIe Ia conturul

i n e l u l 7 Z u aT ( Î î ™ ^ a
CARACTERELE MAGROSCOPICE ALE STRUCTURII LEMNULUI 59

Parenchim ul circumvascular (fig. 12, d) înconjoară total sau parţial vasele


(porii), ca o coroană cu contur mai m ult sau m ai puţin rotund.
Parenchimul aliform (fig. 12, d) se deosebeşte de cel circum vascular prin
prelungirile sale laterale, în direcţia tangenţială la inelele anuale, de form a
unor aripi.
Parenchimul confluent (fig. 12, e) se prezintă ca benzi care leagă între ele
vasele, înconjurate parţial sau total de parenchim. Aceste benzi au poziţii
variate, tangenţiale sau radial-oblice (diagonale).
Lemnul de răşinoase are în general parenchim lemnos difuz, rareori vizibil
cu ochiul liber sau cu lupa. Spre exem plu la chiparosul de baltă — Taxodium
distichum (L.) L. C. R ich. se distinge cu lupa şi chiar cu ochiul liber, fiin d de
culoare mai închisă. La unele specii, spre exemplu la ienupărul de Virginia ( J u n i -
perus virginiana L.), parenchimul lemnos este dispus în linii tangentiale, care
se disting mai bine cu ochiul liber în lemnul timpuriu, fiind de culoare închisă.
Parenchimul lemnos se prezintă la lemnul de foioase în toate tipurile
arătate mai sus, uneori la aceeaşi specie găsindu-se asociate mai multe tipuri.
In general se observă urm ătoarele: porii din zonele de fibre sînt înconjuraţi
de parenchim lem n os; liniile sau benzile de parenchim sînt situate mai m ult în
lemnul tîrziu, la lemnele cu porii aşezaţi în inel iar la lemnele cu porii împrăştiaţi
■se găsesc în tot inelul anual, fiind mai numeroase către limita sa exterioară.

8. Pete medulare

Pe secţiunea transversală a lemnului unor specii de foioase cu porii împrăştiati


se observă pete. mici, rare, mate, de formă neregulată, patrulateră, semicirculară
sau de semilună, alungite în direcţie tangenţială (de la circa un milimetru pînă
ia. j „5 mm mai m ult)- Culoarea lor este diferită de a lemnului înconjurător,
nd în general mai închisă, brună, roşiatică sau gălbuie (anin — A ln u s sp p .,
mesteacăn Betula sp p ., sorb — Sorbus spp ., salcie — Salix sp p ., jugastru
— A cer campestre L.) ori de culoare albă (plopul negru — Populus nigra L. şi
plop u l trem urător — Populus tremula L .). Aceste pete se numesc pete medulare
(fig. 13, o, b).
T abela 17 . S peciile le m n o a se c u pete m edu lare
1. Afin 10. Măr pădureţ
Vaccinium myrtillus L. Malus silvestris Mill.
2. Anin alb 11. Mesteacăn
Alnus incana Mönch. Betula verrucosa Ehrh.
3. Anin negru 1 2 . Mesteacăn pufos
Alnus glutinosa Gaertn. Betula pubescens Ehrh.
4. Arţar american 13. Mlajă
Acer negundo L. Salix viminalis L.
5. Arţar tătăresc 14 Păducel
Acer tataricum L. Crataegus monogyna Jacq.
6. Bujor de munte Crataegus pentagyna Wetk.
Rhododendron kotschyi Simk. Crataegus oxyacantha L.
7. Corcoduş 15. Paltin de cîmp
Prunus cerasifera Ehrh. Acer platanoides L.
8. Jugastru 16. Păr pădureţ
Acer campestre L. Pirus pir aster (L.) Medik.
9. Lemn cîinesc 17. Plop alb
Ligustrum vulgare L. Populus alba L.
60 CARACTERELE LEMNULUI FOLOSITE ÎN LUCRĂRILE DE IDENTIFICARE

18. Plop negru 25. Salcie căprească


Populus nigra L. Salix capraea L.
19. Plopi negri hibrizi 26. Salcie pletoasă
Populus marilandica Bosc Salix babylonica L.
Populus serótina Hartig 27. Scoruş
Populus robusta Ck. Sorbus domestica L.
Populus regenerata Henri et Elwe? 28. Scoruş de munte
20. Plop tremurător Sorbus aucuparia L.
Populus trémula L.
29. Sorb
21. Porumbar
Sorbus aria Cr.
Prunus spinosa L.
22. Răchită 30. Sorb
Salix fragilis L. Sorbus torminalis Cr.
23. Răchită roşie 31. Vişin
Salix purpurea L. Cerasus vulgaris Mill.
24. Salcie 32. Vişin turcesc
Salix alba L. Padus mahaleb (L.) Borkh.

Petele medulare se prezintă pe secţiunile longitudinale (fig. 13, c). ca linii drepte
sau curbe neregulate, de lungimi diferite, de la 2— 3 mm pînă la cîţiva cm , avînd

Fig. 13. Pete medulare


Aspectul pe secţiunea transversală: a — răchită roşie (mărime naturală); b — sorb (10 x ). Aspectul pe
secţiunea radială: c — sorb (mărime naturală).

culorile indicate mai sus. Ele sînt mai bine vizibile pe secţiunile tangenţiale. Pre­
zenţa petelor medulare, culoarea şi abundenţa lor servesc la identificarea lemnului
(tabela 17), fiind un criteriu preţios în unele cazuri, spre exemplu la genul Acer.
CARACTERELE MACROSCOPICE ALE STRUCTURII LEMNULUI 61

9. Canale rezinifere

Lemnul unor specii de răşinoase (m olid — Picea excelsa (Lam .) Link, pin
— Pinus sp p ., larice — L a rix decidua Mill.) prezintă pe secţiunea transversală
puncte de culoare albicioasă sau gălbui-brună, care rezultă din secţionarea
canalelor rezinifere longitudinale sau verticale (fig. 14, a, b). La lemnul verde,
culoarea canalului rezinifer este gălbui- brună datorită răşinii lichide pe care
o conţine. La lemnul uscat, culoarea este albă sau alb-gălbuie, datorită sfărî-
tnării răşinii solide. Punctele albicioase se observă mai bine dacă se umezeşte
puţin lemnul, deoarece acesta se închide uşor la culoare, diferenţiindu-se mai
mult de culoarea răşinii sfărîmate. în secţiunile longitudinale, canalele rezini­
fere se prezintă ca linii mai mult sau mai puţin drepte, longitudinale, de diferite
lungimi (fig. 14, c). Se disting cu ochm l liber cînd sînt de culoaie galben-brună
şi sînt situate în lemnul timpuriu.

Fig. 14 Canale rezinifere


Aspectul pe secţiunea transversală: a — pin negru (mărime naturală); b — larice (10 x )• Aspectul pe
secţiunea tangenţială: c — pin strob (mărime naturală).

Prezenţa canalelor rezinifere şi mărimea, numărul şi distribuţia lor


pe secţiunea transversală servesc ca indici preţioşi pentru identificarea
lemnului (tabelele 18 şi 19). Canalele rezinifere p ot fi mari, vizibile cu ochiul
liber sau mici, abia vizibile cu ochiul liber sau vizibile numai cu lupa.
Ele se prezintă izolate, sau grupate, în general, cîte două, sînt rare sau
numeroase, răspîndite în tot cuprinsul inelului anual, fiind însă mai abun-
62 CARACTERELE LEMNULUI FOLOSITE ÎN LUCRĂRILE UE IDENTIFICARE

dente în zona de trecere de la lemnul timpuriu la lemnul tîrziu sau către

S e V Xî = i A cestuia! ^ ^ 86 ^ ^angen-

T abela 18. S peciile le m n o a se c u can a le rezin ifere

1. Duglas
5. Pin
Pseudotsuga taxifolia (Lamb.) Britton
— .Tneapän Pinus silvestris L.
6. Pinul negru
Pinus montana Mill.
3. Larice Pinus nigra Arn.
7. Pinul strob
Larix decidua Mill.
4. Molid Pinus strobus L.
8. Zimbru
Picea excelsa (Lam.) Link
Pinus cembra L.

T abela 19. Speciile lem n oase fără can a le rezin ifere

1. Arborele vieţii
5. Ienupăr de Virginia
Thuja orienlalis L.
Juniperus virginiana L.
2. Chamaecyparis lawsoniana (Murr.j 6. Tisă
Pari. V ’
3. Chiparos de baltă Taxus baccata L.
7. Tsuga canadensis (L.) Carr.
Taxodium distichum (L.) L.C. Ricli.
4. Ienupăr 8. Tsuga heterophylla (Raf.) Sarg.
9. Tuie
Juniperus communis L.
Thuja occidentalis L.

10. Textură

Noţiunea de textură a unui material se referă în general la dispoziţia în


p S d e v S Cu COmP°n;mtr dCCi ^ Structura lui considerată din'acest
într îin a , p nvlre la lem n’ această n° ţ iune se foloseste în practică
aC T S tra r tu r a l 1?1- anUme; Prfn textură se indică modul cum apare ochiului
, structura lemnului pe o secţiune transversală sau lonmtudinală datorită
naturu, fo r m e , mărimii. proporţiei şi dispoziţiei elementefor « k a k a to m iÎ
refeÎn d u re n u ^ i 1* ° ^ * ** 86 fol<>8^ * în -n su r i mai r e s S L ;
mai ales 1a ranort! I rnarimea fi proporţia diverselor elemente anatomice si
si tîrziu Mai iar ^ 7 T J° r SaU la contrastul dintre lemnul timpuriu
t irzm. Mai rar se foloseşte acest termen pentru a indica impresia pe care o
care T d h S ’ î? * ! “ “ “ “ " J™ “ ? " mo d “ 1 “ P » * i » U l a prelu-
“ ’ ?. •d , “ “
Z h tlt T m consideraî le conduc cam la aceeaşi calificare a texturii
a ? " “ ' com portarea ,a prelucrare fiind ¿ r in s . * * . * , £ £ £

d e s c u S S ' r i / V " 4’ Şj grosolană. La lemnul de răşinoa.e, mărimea


descinderii traheidelor, respectiv diametrul lor pe direcţia tangentială d e te r
M S car k ” " a S ( t i s ă - S t L Î t
haltă T y i*Şlnla~ ; JllniPelrTUS vlrSlniana L.) sau grosolană (chiparosul de
cu te x T u Î fin ÎT m r " l Um ^ L * C* ^ De as— trebuie considerat
s T tS u în raŞm0aSe °U diferenî ă mică între '- » n u l timpuriu
fn tre aceste chÎuă“ t î C&Z’ Pr°P ?rtla de lemn devine un factor secundar,
aceste doua tipuri limita de textură, se apreciază textura m ijlocie.
CARACTERELE MACROSCOPICE ALE STRUCTURII LEMNULUI 63

La foioase, prin lemne cu textură fină se înţeleg acele lemne la care elemen­
tele anatomice (vasele, razele medulare, fibrele şi parenchimul lemnos) au
dimensiuni reduse, aproxim ativ de aceeaşi mărime şi repartizate uniform, la
care nici inelele anuale nu apar pronunţate (păr — P irus piraster (L.) M edik,
jugastru — A cer campestre L., t e i — Tilia sp p ., p lo p — Populus sp p ., corn
—■Cornus mas L.). Textura grosolană reprezintă caractere opuse celor de mai
sus (stejari — Quercus sp p ., ulmi — Ulmus sp p ., frasini — F ra xin u s sp p .,
salcîm — Robinia pseudacacia L., cenuşar — Ailanthus altissima (Mill.) Swingle).
In special existenţa porilor mari, grupaţi în inel, a razelor medulare mari, care
se deosebesc m ult de restul masei lemnoase, determină calificarea texturii ca
grosolană.
Pentru descrierea lemnului se folosesc şi termenii de lemne omogene şi
eterogene sau textură om ogenă şi eterogenă, după cum lemnul prezintă sau
nu prezintă diferenţă între lemnul tim puriu şi tîrziu.
Lemnele de foioase omogene sau cu textură fină sînt, în general, fine şi din
punctul de vedere al com portării lor la prelucrare cu unelte tăietoare şi al
impresiei pe care o dau la pipăirea suprafeţei. în acest caz se foloseşte şi termenul
de textură moale.
Lemnele de foioase eterogene sau cu textură grosolană sînt aspre şi m ai
greu de prelucrat. Pentru ele se întrebuinţează termenul de textură aspră.
Lem nele de răşinoase sînt în general fine din punctul de vedere al prelu­
crării, desi
* sînt eterogene.
o
Termenul de textură uniformă, folosit uneori în practică, se referă mai
mult la uniformitatea inelelor anuale, decît la caracterele elementelor anatom ice
din cuprinsul unui inel anual.
La indicarea texturii lemnului speciilor din această lucrare nu s-au luat
în considerare decît caracterele structurii şi următoarele trepte ale tex tu rii:
fină, m ijlocie şi grosolană.

11. Desen

Desenul lemnului este form at din com plexul de particularităţi ale struc­
turii sale, puse în evidenţă prin secţionare după diferite planuri. El se dato-
reşte cu deosebire inelelor anuale, diferenţei dintre lemnul tim puriu şi tîrziu,
razelor medulare, vaselor şi mersului fibrelor. La valoarea decorativă a lemnului
contribuie în unele cazuri şi nodurile, atît prin form a, mărimea şi gruparea lor,
cit şi prin devierea inelelor anuale în jurul lor (bucle). în reliefarea desenului
şi accentuarea aspectului său estetic, o im portanţă deosebită o are poziţia
planului de secţionare faţă de inelele anuale. Desenele cele mai tipice şi frumoase
sînt prezentate de secţiunile radiale şi m ai ales de cele tangenţiale (planşele A — G).
Desenele de pe secţiunea transversală, deşi tipice pentru multe specii, nu sînt
luate în consideraţie în practică. De altfel, în practică nici nu se înţelege prin
desenul lemnului decît cel înfăţişat de secţiunile longitudinale (radiale, tan­
genţiale sau după planuri intermediare). Desene deosebite se obţin, din acelaşi
lemn, prin derulare, fiind mai accentuate decît cele realizate prin tăiere plană.
Lemnul de foioase cu porii împrăştiaţi nu prezintă desene caracteristice.
Lemnul de răşinoase are desene simple, caracterizate prin repetarea cu regu­
laritate a aceloraşi elemente. Pe secţiunea radială, desenul este form at din
<34 CARACTERELE LEMNULUI FOLOSITE IN LUCRĂRILE DE IDENTIFICARE

benzile d e lemn timpuriu şi tîrziu, peste care trec transversal, la unele specii
liniile fine, scurte, ale razelor medulare abia vizibile, puse în evidentă mai
mult prin luciul lor. Pe secţiunea transversală, desenul este form at de conturul
inelelor anuale şi de contrastul dintre zonele de lemn timpuriu si tîrziu Con
anU,ale ln a cţiu n ile tangenţiale sau înclinate uşor fată de axul
unchiului este form at din linii curbe, din care unele parabolice regulate
sau ondulate ori dinţate mai ales în vîrful parabolelor. Lemnul de foioase cu
p o m aşezaţi m inel prezintă desenele cele mai caracteristice si decorative
Desenul de pe secţiunile radiale este form at din benzile mai netede de lemn
tîrziu cu uşoare striaţiuni (ca zgîrieturi făcute cu vîrful acului), datorite s e c T
nani longitudinale a vaselor şi din benzile de lemn timpuriu maT p u S e
striate, peste care trec transversal razele medulare, ca linii benzi s lu solzi
in general cu luciu deosebit de restul masei lemnului. « O glinzile» lemnului
dau valoarea decorativă a desenului pe secţiunea radială. Desenul din sectiu-
J rh e o este foarte variat ca detalii, în general fiind form at din liniile
ci.rbe care reprezintă conturul inelelor anuale şi din zonele de lemn timpurii,
t „ at T 1U’ CarC m aC6Sj C3Z prezlntă s tm ţiu n i mai mult sau mai puţin accen-
D e f n," 7 Cr0aT ’ - mărlmea’ num ărul şi gruparea vaselor. ’
Desenul lemnului de foioase capătă elemente mai caracteristice d atorit“
neregulantaţii fibrelor (fibră ondulată sau fibră creată) si nodurilor fo a n e
m ici (« och ilor»). Aceste anomalii de structură si de creştere dau un desen
o a h iW H ° 1 Ie.m n u l u l u n o r s P e c i i care altfel nu prezintă desene remar-
Popului s p " ) m " " C8' " 0 i" ' SPP- -P P : plop —
Din punctul de vedere al operaţiei de identificare a lemnului desenul uoate
constitui in unele cazuri un criteriu ajutător de valoare. Spre exemplu are
desen caracteristic, normal, lemnul de stejar — Ouercus s d d nur “
regia L ., u lm i— L/mus sp p ., frasini — F ra xin u s excelsior L salcâm0” '
* t " 7 MS l T S W l e V P ' a "F ^ ,PP < cenu?ar — ilanthus 1 , -
( 1 11.) bwm &le, fag — Fagus silvatica L., g lă d ită __ Gledit<trhin trin
canthos L., maclură — Maclura pom ifera Schneid. Desene caracteristice datorită

fr l™ T a P r e !,in tÎ " UC“ 1 - L - p a ltin u l


. „ / - a “ -fiz s z p2
k p ; ~ - w * - p “ «1"

fagul Fagus silvatica L., paltinul — A cer spp si nlatannl p/.,,

exem
exem plu
plu k
lad tsisăa — ÎTaxus
' ^ 1 baccata
’ “ ţ caî
L. “si deStul de de
ienupăr si§ ure asuPra sP«ciei,
Virjnnia ca spre•
mana L. Pe b a s , desenului Se p „ « , i f . o / ^ i S m
crkerl I V “ r,aŞln° aSe £ foloaS(:- La caracterele desenului adăugîndu-se si
criteriul de culoare, se obţin indicaţii mai sigure S Se Ş1
Desenele caracteristice ale lemnului diverselor specii sînt greu de clasificat
fi de descris in cuvinte. De aceea, imaginea lor se memorizează în tot ansamblul
Pr o p r i e t ă ţ i l e fizico -m e c a n i c e ale lemnului
65

p t ^ S C e a ’: ^ ^ °U^ — ° * ™ P « - a r e a desenelor

liniile d ic o n t i'r a r e 1" ; fn d e lo T 'a n td e )'•’ h T ă ^ ' I° nSiî ud“ ale (fon n a te din
longitudinale (formate din zonele de lemn t i r t i T l u T e Î ' i Pa[ aIele>
cu « og lin z i» (înalte ioase fine) • rD floS • fl f sene riglate; c) desene
nate longitudinal) m T m n h l ’ } deSCne.CU « " a ^ u m (urmele vaselor sectio-

nSrilor âbi‘Sm ,i”e. “ {" T m e m “ " n M r e " ™ ei structuri normale şi a ,eeţio-

ţ g Z J i s . r Pr « ■ -■ * (” « ^ “ ‘ » " ' « e a

s s r « “
- d e s e n e cu ochiuri, spre exemplu desene « ochi de pasăre »■
!s
Id e n H fr ^ SP,re eÎ emplU d68ene « COadă de Pasăre ». '
r a a . f r ^ j S f lu‘ “ P M ,e fa“ - aratate
ale lemnului c-1 puţin in cele , xef ci-lu . s‘ au reţlnut desenele caracteristice
Si tangenţială. P '»"gitu d in a le principale, radială

B. P R O P R IE T Ă Ţ IL E F IZ IC O -M E C A M C E A L E LEM NULUI

1. Culoare

: g r i - i r i s Sfttt îS i'itţis -s

w r n m m m m

« S S S î-j£ S
-c. 1071
3 3 S S £ S iS 5
66 CARACTERELE LEMNULUI FOLOSITE IN LUCRĂRILE DE IDENTIFICARE

dacă sc udă recapătă culoarea pe care a avut-o în stare verde. La speciile cu


alburn şi duramen, culorile celor două zone sînt diferite, avînd fie nuanţe ale
aceleiaşi culori de bază, fie culori de bază com plet deosebite. In m od curent
cînd se dau indicaţii asupra culorii lemnului unei specii, se consideră aceea
a duramentului. Pentru identificarea speciei este necesar însă să se ţină seama
de deosebirea de culoare dintre alburn şi duramen, care constituie unul din
criteriile im portante de diferenţiere. Lemnele fără diferenţă de culoare între
alb u rn si le m n u l m a t u r sînt denumite şi unicolore, iar cele cu alburn şi duramen,
le m n e b ico lo re , ţin în d u -se se a m a nvimai de faptul d a c ă există sau nu deosebire
de culoare între cele două zone, nu şi de variaţia de culoare a acestora.
La lemnele vărgate şi în special la cele de răşinoase, la care există o diferenţă
de culoare între lemnul tim puriu şi tîrziu, culoarea ce se indică pentru ele
rezultă din impresia generală pe care o dau ambele zone, cu deosebire zonele
cele m ai dezvoltate.
Culoarea lemnului poate fi uniformă sau variată, în zone sau benzi de diferite
nuanţe sau chiar de culori de bază deosebite.
Culoarea lemnului serveşte drept un criteriu im portant pentru identificarea
speciei, prin indicarea culorii de bază şi a nuanţelor acesteia, a uniform ităţii
sale şi a diferenţei dintre alburn şi duramen. Deoarece culoarea este una din
prim ele caracteristici care se observă Ia lemn şi m ulţi fac în practică o primă

asemenea, in planşele ^ — A I V sînt prezentate cîteva din lemnele


exotice care au o coloraţie caracteristică.

Tabela 20. Lemne eu culoarea de bază albă


a. L e m n e alb-gălbui 8. Caprifoi — album
X. jicer
Acer saccnarmum L, — alburn
saccharinum L. Lonicera xylosteum L.,
2. Agriş Lonicera nigra L.
Ribes grossularia L. 9. Castan porcesc
3. Alun — alburn Aesculus hippocastanum L.
Corylus avellana L. 10. Cătină roşie — alburn
4. Alun turcesc — album Tamarix ramosissima Ldb.
Corylus colurna L. 11. Chamaecyparis lawsoniana (Murr.)
5. Arţar american Pari. — alburn
Acer negundo L. 12. Clocotiş
6. Arţar tătăresc
Staphylea pinnata L.
Acer tataricum L. 13. Drob — album
7. Brad
Sarothamnus scoparius (L.)
Abies alba Mill. Wimm.
PROPRIETĂŢILE FIZICO-MECANICE ALE LEMNULUI 67

14. Dud — alburn 42. Scoruş de munte — alburn


Morus alba L. Sorbus aucuparia L.
15. Glădiţă — alburn 43. Spinul cerbului — alburn
Gleditschia triacanthos L. Rhamnus cathartica L.,
16. Gîrniţă — alburn Rhamnus saxatilis Jacq.
Quercus frainetto Ten. 44. Stejar — alburn
17. Gorun — alburn Quercus robur L.
Quercus petraea Liebl. 45. Stejar de baltă
18. Jneapăn — alburn Quercus palustris L.
Juniperus communis L. 46. Stejar brumăriu — alburn
19. Jugastru Quercus pedunculiflora C. Koch
Acer campestre L. 47. Tisa — alburn
20. Lămîiţă Taxus baccata L.
Philadelphus coronarius L.,
48. Tuie — alburn
Philadelphus latifolius Schrad.
21. Lemn cîinesc — alburn Thuja occidentalis L.
49. Ulm de Turchestan — alburn
Ligustrum vulgare L.
22. Liliac — alburn Ulmus pumila L.
Syringa vulgaris L.
b. Lemn alb-gălbui-roşiatic
23. Liriodendron tulipifera L. — alburn
24. Maclură — alburn 1. Bîrcoace
Maclura pomifera Schneid. Cotoneaster melanocarpa Lodd.,
25. Măr — alburn Cotoneaster integerrima Medik.
Malus silvestris (L.) Mill. 2. Coacăz de munte — alburn
26. Merişor Ribes alpinum L.
Buxus sempervirens L. 3. Duglas — alburn
27. Mesteacăn pitic Pseudotsuga taxifolia (Lamb.) Britt.
Betula nana L. 4. Măceş
28. Mlajă — alburn Rosa canina L.
Salix viminalis L. 5. Păr
29. Mojdrean — album Pirus piraster (L.) Medik.
Fraxinus ornus L. 6. Porumbar — alburn
30. Molid Prunus spinosa L.
Picea excelsa (Lam.) Link. 7. Sorb — alburn
31. Moşmon — alburn Sorbus torminalis L.
Mespilus germanica L. 8. Stejar de baltă — alburn
32. Paltin de cîmp Quercus palustris L.
Acer platanoides L. 9. Tei
33. Paltin de munte Tilia platyphyllos Scop.
Acer pseudoplatanus L. Tilia cordata Mill.
34. Pin strob — alburn Tilia tomentosa Mönch.
Pinus strobus L. 10. Ulm de munte — alburn
35. Plop negru — alburn Ulmus montana Stokes
Populus nigra L. 11. Vişin turcesc — alburn
36. Plopi negri hibrizi — alburn Padus mahaleb (L.) Borkh.
Populus serotina Hartig
Populus robusta C. K. Schneid. c. L e m n alb-gălbui-roz
Populus regenerata Henry et
Elwess. 1. Cer — alburn
Populus marilandica Bosc. Quercus cerris L.
37. Răchită roşie — alburn 2. Curpen de pădure
Salix purpurea L. Clematis vitalba L.
38. Salcîm — alburn 3. Frasin — alburn
Robinia pseudacacia L. Fraxinus excelsior L.
39. Salcîm galben — alburn 4. Păducel
Laburnum anagyroides Med. Crataegus monogyna Jacq.
40. Salcîm mic
Amorpha fruticosa L. d. L e m n alb-gălbui-cenuşiu
41. Salcie — alburn 1. Plop negru — alburn
Salix alba L. Populus nigra L.
68 CARACTERELE LEMN['LUI FOLOSITE IX LUCRĂRILE DE IDENTIFICARE

2. Plopi negri hibrizi — album f. Lemn alb-roz


Populus serotina Hartig
Populus robusta C. K. Schneid. 1. Călin — alburn
Populus regenerata Henry et Elwcs Viburnum opulus L.
Populus marilandica Bosc. 2. Cîrmîz
Symphoricarpus albuş Blake
o. Lemn alb-roşiatic 3. Gutui
Cydonia oblonga Mili.
1. A n in alb 4. Sîmbovină — alburn
Ainus incana Mönch. Celtis australis L.
2. Anin de munte 5. Sorb — album
Ainus viridis (Chaix) Lam. et DC. Sorbus torminalis 1..
3. Anin negru
Alnus glutinosa Gaertn. g. Lemn alb-brun
4. Cais — alburn
Armeniaca vulgaris Lam. 1. Castan — alburn
5. Cireş — alburn Castanea sativa Mili.
Cerasus avium (L.) Mnch. 2. Castan porcesc
6. Corn — alburn Aesculus hippocastanum I..
Cornus mas L. 3. Iederă
7. Cotoneaster tomentosa (Ait.) Lindl. Hederá helix L.
8. Fag 4. Velniş — alburn
Fagus silvatica L. Ulmus levis Pali.
9. Forsythia suspensa (Thumb.) Valii.
19. Mesteacăn h. Lemn alb-cenuşiu
Betula verrucosa Ehrh. 1. Alun — alburn
11. Mesteacăn pufos Corylus avellana L.
Betula pubcscens Ehrh. 2. Alun turcesc — alburn
1 2 . Mestecănaş Corylus colurna L.
Betula liumilis Schrank 3. Caria ovata K. K och — alburn
13. Migdal — alburn 4. Carpen
Amygdalus communis L. Carpinus betulus L.
14. Migdal pitic — alburn 5. Mălin — album
Amygdalus nana L. Padus racemosa (Lam.)
15. Ostrya carpinifolia Scop. — alburn C. K. Schneid.
16. Oţetar — album 6. Mojdrean — alburn
Rhus typhina L. Fraxinus ornus L.
17. Păltior 7. Nuc — album
Ribes petraeum \Vulf. Juglans regia L.
18. Piersic — alburn 8. Nuc american cenuşiu — alburn
Piersica vulgaris Mill. Juglans cinérea L.
19. Pin — album 9. Plop tremurător
Pinus silvestris L. Populus trémula L.
20. Platan — alburn 10 . Scumpie — alburn
Platanus acerifolia (Ait.) Willd. Cotinus coggygria (L.) Scop.
21. Plop alb — duramen 1 1 . Sîmbovină — alburn
Populus alba L. . Celtis australis L.
22. Răchită — alburn
Salix fragilis L. i. L e m n alb- verzui
23. Salcie căprească — alburii 1. Afin
Salix capraea L. Vaccinium myrtillus L.
24. Sălcioară — album 2. Bujor de munte
Elaeagnus angustifolia L. Rhododendron hotschyi Siink.
25. Sînger 3. Cununiţă
Cornus sanguinea L. Spirea ulmifolia Scop.
26. Tavalgă 4. Mlaje — album
Physocarpus opulifolius (L.) Maxim. Salix viminalis L.
27. Vişin — alburn 5. Răchită roşie — alburn
Cerasus vulgaris Mill. Salix purpurea L.
PROPRIETĂŢILE FIZICO-MECANIClj ALE LEMNULUI 69

T abela 21. L em n e cu c u lo a re de bază galben ă

a. Lemn galben e. L e m n gălbui-roşiatic-roz


1. Phellodendron amurense Rupr.— alburn 1. Cruşin — alburn
2. Pielea trifoliata L. — alburn Rhamnus frangula L.
3. Salbă moale 2. Zimbru — duramen
Euonymus europaea L. Pinus cembra L.
4. Salbă riioasă
Euonymus verrucosa Scop. f. Lemn g ă 1b u i - b r u n
5. Salcîm japonez — alburn
Sophora japónica L. 1. Arţar american — duramen
Acer negundo L.
b. L e m n gălbui 2. Dracilă — duramen
Berberís vulgaris L.
1. Arborele Iudei — alburn 3. Merişor
Cercis siliquastrum L.
Buxus sempervirens L.
2. Arţar american — duramen
4. Pin strob — duramen
Acer negundo L.
Pinus strobus L.
3. Băşicoasă
5. Pin negru — duramen
Colutea arborescens L.
Pinus nigra L.
4. Caragana arborescens Lam. 6. Tuie — duramen
5. Cenuşar — alburn
Thuja occidentalis L.
Ailanthus altissima (Mill.) Swingle
6. Chamaecyparis lawsoniana (Murr.). g. L e m n g ă 1 b u i-b r u n d e s c h i s
Pari— alburn şi duramen (mai închis)
7. Chiparos de baltă — alburn 1. Chiparos de baltă — duramen
Taxodium distichum (L.) L. C. Rich. Taxodium distichum (L.) L. C. Rich.
8. Dîrmox — alburn 2. Gorun — alburn
Viburnum lantana L. Quercus petraea (Matt.) Liebl.
9. Dracilă — album '■ Phellodendron amurense Rupr.
Berberís vulgaris L. — album
10. Ienupăr de Virginia — album 4- Stejar pufos — alburn
Juniperus virginiana L. Quercus pubescens Willd.
11. Pin — alburn 5. Stejar roşu american — alburii
Pinus silvestris L. Quercus borealis Michx.
12. Salbă moale
Euonymus europaea L. h. L e m n g ă 1 b u i-b r u n-r o ş i a t i c
13. Salbă riioasă 1. Lárice — album
Euonymus verrucosa Scop. Larix decidua Mili.
14. Soc 2. Stejar roşu american — duramen
Sambucus nigra L. Quercus borealis Michx.
15. Soc roşu (de munte)
Sambucus racemosa I.. i. L e m n gălbui-cenuşiu
16. Spinul lui Christos
1. Dracilă — duramen
Paliurus spina Christi Mill.
Berberís vulgaris L.
17. Tsuga canadensis (L.) Carr.
2. Jneapăn — alburn
18. Tsuga heterophylla (Raf.) Sârg.
19. Tulichină Pinus montana Mill.
.3. Ilex aquifolium L.
Daphne mezereum L.
20. Zimbru — alburn 4. Pin negru — alburn
Pinus cembra L. Pinus nigra Arn.
5. Salcîm japonez — album
c. L e m n gălbui-portocaliu Sophora japónica L.
1. Cenuşar — duramen j. L e m n g a l b e n - a u r i u
Ailanthus altissima (Mill.) Swingle 1. Madura — duramen
d. L e m n g ă l b u i - t r a n d a f i r i u Madura pomífera Schneid.
2. Salcîm — duramen
1. Duglas — duramen Robinia pseudacacia L.
Pseudotsuga taxifolia (Lamb.) Britton 3. Scumpie — duramen
2. Tsuga heterophilla (Raf.) Sarg. Cotinus coggygria (L.) Scop.
70 CARACTERELE LEMNULUI FOLOSITE ÎN LUCRĂRILE DE IDENTIFICARE

k. Lemn galben-verzui 1. L e m n galben-verzui-roz


1. Cenuşar — duramen
1. Arborele Iudei — duramen Ailanthus altissima (Mill.) Swingle
Cercis siliquastrum L.
m. L e m n g a l b e n - p o r t o c a l i u
2. Liriodendron tulipifera L. — duramen 1. Spinul cerbului — alburn
3. Vişinei — alburn Rhamnus cathartica L.,
Prunus fruticosa Pali. Rhamnus saxatilis Jacq.

T abela 22. L em n e c u c u lo a re de ba ză bru n ă

a. L e m n brun 4. Stejar — duramen


Quercus robur L.
1. Chamaecyparis lawsoniana (Murr.)
5. Stejar de baltă — duramen
Pari. — duramen Quercus palustris L.
2. Chiparos de baltă — duramen
6. Tisă — duramen
Taxodium distichum (L.) L. C. Rich. Taxus baccata L.
3. Ienupăr — duramen
Juniperus communis L. d. L e m n brun-roşiatic
4. Jneapăn — duramen
Pinus montana Mill. 1. Alun turcesc — duramen
Corylus colurna L.
b. Lemn brun deschis 2. Chiparos de baltă — duramen
1. Acer saccharinum L. — duramen Taxodium distichum (L.) L. C. Rich.
2. Castan bun — duramen 3. Corn — duramen
Castanea sativa Mill. Cornus mas L.
3. Catalpa bignonioides Watt. — alburn 4. Fag — inimă roşie
4. Drob — duramen Fagus silvatica L.
Sarothamnus scoparius (L.) Wimm. 5. Larice — duramen
5. Frasin — duramen Larix decidua Mill.
Fraxinus excelsior L. 6. Măr — duramen
6. Lemn cîinesc — duramen Malus silvestris (L.) Mill.
Ligustrum vulgare L. 7. Moşmon — duramen
7. Mojdrean — duramen Mespilus germanica L.
Fraxinus ornus L. 8. Ostrya carpinifolia Scop. — duramen
8. Nuc american — alburn 9. Piersic — duramen
Juglans nigra L. Persica vulgaris Mill.
9. Ptelea trifoliata L. — duramen 10. Porumbar — duramen
10. Salcim galben — alburn Prunus spinosa L.
Laburnum anagyroides Med. 11. Scoruş de munte — duramen
11. Soc roşu de munte Sorbus aucuparia L.
Sambucus racemosa L. 12. Sorb — duramen
12. Tsuga canadensis (L.) Carr. Sorbus torminalis L.
13. Ulm de cîmp — alburn 13. Stejar — duramen
Ulmus foliacea Gilib. Quercus robur L.
14. Ulm de munte — duramen 14. Tisă — duramen
Ulmus montana Stokes Taxus baccata L.
15. Ulm pufos — alburn 15. Tsuga heterophylla (Raf.) Sarg.
Ulmus procera Salisb. 16. Vişin — duramen
16. Ulm de Turchestan — duramen Cerasus vulgaris Mill.
Ulmus pumila L. 17. Vişin turcesc — duramen
Padus mahaleb (L.) Borkh.
c. L e m n brun-gălbui 18. Viţă sălbatică — alburn
1. Caprifoi — duramen Vitis silvestris Gmel.
Lonicera xylosteum L., 19. Viţă de vie — alburn
Lonicera nigra L. Vitis vinifera L.
2. Gorun — duramen
e. L e m n brun-roz
Quercus petraea (Matt.) Liebl.
3. Prun — alburn 1. Duglas — duramen
Prunus domestica L. Pseudotsuga taxifolia (Lamb.) Britton
PROPRIETĂŢILE FIZICO-MECANICE ALE LEMNULUI 71

2. Nuc american — duramen 11. Sălcioară — duramen


Juglans nigra L. Elaeagnus angustifolia L.
3. Sorb — duramen 12. Stejar brumăriu — duramen
Sorbus torminalis L. Quercus pedunculiflora C. Koch
13. Stejar pufos — duramen
f. L e m n brun-cenuşiu
Quercus pubescens Wild.
1. Catalpa bignonioides W att.— duramen 14. Ulm de cîmp — duramen
2. Cer — duramen Ulmus foliacea Gilib.
Quercus cerris L. 15. Ulm pufos — duramen
3. Gîrniţă — duramen Ulmus procera Salisb.
Quercus frainetto Ten. 16. Viţă sălbatică — duramen
4. Mălin — duramen Vitis silvestris L.
Padus racemosa (Lam.) 17. ^ iţă de vie — duramen
C. K. Sehneid. Vitis vinifera L.
5. Nuc american — duramen
Juglans nigra L. h. Lemn brun-auriu
6. Stejar brumăriu — duramen
1. Cătină mică
Quercus pedunculiflora C. Koch
7. Stejar pufos — duramen Miricaria germanica (L.) Desv.
2. Dud alb — duramen
Quercus pubescens Wild.
Morus alba L.
g. L e m n brun-ciocolatiu
i. L e m n brun-verzui
1. Arborele Judei — duramen
Cercis siliquastrum L. 1. Călin — duramen
2. Cătină de rîu — duramen Viburnum opulus L.
Hippophae rhamnoides L. 2. Caprifoi — duramen
3. Corn — duramen Lonicera xylosteum L.,
Cornus mas L. Lonicera nigra L.
4. Dîrmox — duramen 3. Oţetar — duramen
Viburnum lantana L. Rhus typhina L.
5. Dud alb — duramen 4. Salcîm — duramen
Morus alba L. Robinia pseudacacia L.
6 . Gîrniţă — duramen
Quercus frainetto Ten. j. Lemn brun-negricios
7. Nuc american cenuşiu — duramen 1. Chiparos de baltă — duramen
Juglans cinerea L. Taxodium distichum (L.) L. C. Rich.
8. Phellodendron amurense Rupr. 2. Porumbar — duramen
— duramen Prunus spinosa L.
9. Salcîm galben — duramen 3. Salcîm galben — duramen
Laburnum anagyroides Med. Laburnum anagyroides Med.
10. Salcîm japonez — duramen 4. Sălcioară — duramen
Sophora japónica L. Elaeagnus angustifolia L.

T abela 23. L e m n e c u c u lo a r e de ba ză roşie

a. L e m n roşiatic 3. Glădiţă — duramen


1. Coacăz de munte — duramen Gleditschia triachantos L.
Ribes alpinum L. 4. Ienupăr — duramen
2. Salcie — duramen Juniperus communis L.
Salix alba L. 5. Pin — duramen
3. Tei cu frunza mică Pinus silvestris L.
Tilia cordata Mill. 6. Sîmbovină — duramen
Celtis australis L.
b. Lemn roşiatic-roz 7. \ işinel — duramen
Prunus fruticosa Pali.
1. Cătină roşie — duramen
Tamarix ramosissima Ldb. c. L e m n r o ş i a t i c - b r u n
2. Frasin — duramen 1. Cais — duramen
Fraxinus excelsior L. Armeniaca vulgaris Lam.
72 CARACTERELE LEMNULUI FOLOSITE ÎN LUCRĂRILE UE IDENTIFICARE

2. Carya ovata K. Koeh - dura meu 13 . Salcie — duramen


3. Cireş — duramen Salix alba L.
Cerasus avium (L.) Mtich. 14. Salcie căprească — duramen
4. Migdal — duramen Salix capraea L.
Amygdalus communis L. 15. Spinul cerbului — duramen
5. Migdal pitic — duramen Rhamnus cathartica L.
Amygdalus nana L. Rhamnus saxatilis Jacq.
6. Pin — duramen
Pinus silvestris L. d. L e m n roşu-ciocolatiu
7. Pin negru — duramen
1. Prun — duramen
Pinus nigra Am.
8. Pin strob — duramen Prunus domestica L.
Pinus strobus L.
e. L e m n roşu-violaceu sau
9. Platan — duramen
Platanus acerifolia (Ait.) \\ illd. purpuriu-violaceu
10. Plop alb — duramen 1. Ienupăr de Virginia — duramen
Populus alba L. Juniperus virginiana L.
11. Prun
Prunus domestica L. t. Lemn roşu-portocaliu
12. Răchită — duramen 1. Cruşin, paţachină
Salix fragilis L. Rhamnus frangida L.
Tabela 24. Lemne cu c u lo a re a de ba ză cenu şie
a. L e m n cenuşiu, cenuşiu- c. L e m n c e n u ş i u - b r u n
albicios 1. Alun — duramen
1. Mojdrean — duramen Corylus avellana L.
Fraxinus ornus L. 2. Plop negru — duramen
2. Nuc — duramen Populus nigra L.
Juglans regia L. 3. Plop negru hibrid
3. Plop negru — duramen Populus marilandica Bosc.
Populus nigra L.
d. L e m n c e n u ş i u - v e r z u i
4. Plop negru hibrid — duramen
Populus marilandica Bosc. 1. Simbovină — duramen
Celtis australis L.
b. L e m n cenuşiu-gălbui e. Lemn ccnuşiu-negricios
1. Arborele Iudei-— alburii 1. Alun — duramen
Cercis siliquastrum L. Corylus avellana L.
2. Plopi negri hibrizi — duramen 2. Alun turcesc — duramen
Populus serotina Hartig Corylus colurna L.
Populus robusta C. K. Schneid. 3 . Nuc — duramen
Populus regenerata Henrv et Ehves Juglans regia L.

2. Luciu

j puciul lemnului este determinat de proprietatea lui de a reflecta lumina


Luciul depinde de structura lemnului (natura celulelor care îl constituie si
calitatea pereţilor lor (substanţele incrustante şi golurile celulare), poziţia
secţiunii prin lemn (respectiv faţă de elementele anatom ice), calitatea netezirii
suprafeţei şi unghiul sub care cade lumina pe ea. Razele medulare sînt elemen­
tele anatomice care contribuie cel mai m ult la formarea luciului lemnului
deoarece secţiunea radială reflectă foarte bine lumina (excepţie fac doar razele
medulare ale cîtorva specii, spre exem plu cele de anin — A ln u s sp p ., carpen —
Carpinus betulus L. şi plop tremurător — Populus tremula L . în al doilea rînd,
librele lemnului, prin aşezarea lor com pactă în zone, în anumite poziţii de
secţionare dau un luciu caracteristic.
PROPRIETĂŢILE FIZICO-MECANICE ALE LEMNULUI 73

Lemnul este foarte puţin lucios pe secţiunea transversală, este uneori lucios
pe secţiunea tangenţială (în special datorită lemnului tîrziu) şi prezintă luciul
cel mai caracteristic pe secţiunea radială. De aceea, în lucrările de identificare
a lemnului, cînd se ia în considerare acest criteriu, se examinează cu deosebire
secţiunea radială a materialului, despicat sau netezit prin tăiere cu cutite
nu prin şlefuire. Pentru identificarea lemnului se arată dacă m aterialul’ are
luciu sau nu, gradul de intensitate şi de ce este determinat, pe ce secţiuni se
prezintă, dacă este uniform sau zonal (ca pete lucioase sau ca « a p e » ) . Spre
a se sugera felul luciului lemnului, acesta se indică prin com paraţie cu al unor
materiale bine cunoscute (spre exem plu luciu mătăsos, luciu gras, luciu auriu,
argintiu etc.). Luciul lemnului este în general un criteriu secundar de identi­
ficare In unele cazuri capătă însă o valoare deosebită, spre exemplu la deose­
birea lemnului de m olid de cel de brad, a lemnelor de foioase albe între ele
(exem plu carpenul de tei şi plop).

3. Miros

Lemnul verde de orice specie are miros, datorită volatilizării unora din
substanţele incrustate în pereţii celulelor sau depozitate în golurile acestora.
JNumai unele din lemne au însă miros caracteristic, prin care p ot f i uşor de
identificat. In general prin uscarea lemnului mirosul dispare sau se schimbă.
Prea puţine specii îşi păstrează mirosul în tim p (exem plu: z im b ru l__ P inu s
cembra L., îenupărul de \irginia — Juniperus virginiana L.) iar unele îl degajă
de îndată ce sînt tăiate proaspăt, chiar dacă s-au uscat. Mirosul pe care îl pre­
zintă lemnul este de cele mai multe ori un criteriu secundar în lucrările de iden­
tificare a speciei. In unele cazuri, el devine însă un criteriu principal, spre
exem plu la lemnul de răşinoase fără canale rezinifere (vezi cheia de determinare)
la care mirosul aromatic constituie indicele de grupare a ienupărului — J u n i-
perus communis L., ienupărului de Virginia — Juniperus virginiana L., tu ia __
lliu ja occidentalis L., arborele v ie ţii— Thuja orientalis L., Chamaecyparis Iau-
soniana (Murr.) Pari. într-o categorie şi a tisei — Taxus baccata L „ chiparo­
sului de balta Taxodium distichum (L.) L.C.Rich, Tsuga canadensis (L.)
Larr şi Tsuga heterophylla (R af.) Sarg. în alta.
In lucrările de identificare a lemnului, se menţionează existenta sau lipsa
mirosului, felul, intensitatea şi gradul lui de persistenţă. în ce e a ’ ce priveşte
felul mirosului, se indică dacă este plăcut sau neplăcut şi, spre a se sugera mai
bine, se invocă mirosul caracteristic al unui corp bine cunoscut (spre exemplu
miros de răşină, de terebentină, aromatic, acru, de tanin, dulceag, de trandafir,
de vanilie etc.). R elativ la intensitatea mirosului se folosesc următoarele indi­
caţii: miros puternic, slab, înţepător.
e- j a„ f l* area unor astfel de indicaţii se va avea grijă ca lemnul să fie sănătos,
fiindcă alterarea conduce Ia schimbarea mirosidui. de exem plu mirosul lem ­
nului putred sau al lemnului « a ta ca t».

4. Gust

Lemnul unor specii, cu deosebire in stare verde, are gust caracteristic,


datorită anumitor substanţe solubile în apă, incrustate în pereţii celulari sau
înmagazinate în golurile celulelor.
CARACTERELE LEMNULUI FOLOSITE ÎN LUCRĂRILE DE IDENTIFICARE

Prea puţine dintre speciile noastre lemnoase au lemn cu gust deosebit


(spre exemplu, dintre răşinoase, tuia —• Thuja occidentalis L. — arborele vie ţii__
Thuja orientalis L., ienupărul de V irginia— Juniperus virginiana L. — C ham ’a ecy-
p a n s laivsoniana (Murr.) Pari. — iar dintre foioase Ptelea trifoliata L ., dracila
— Berberís vulgaris L. De aceea, gustul lemnului are o im portantă secundară
in operaţiile de identificare a speciei. în general, gustul lemnului este carac­
terizat ca : plăcut, neplăcut, persistent, puternic, slab, dulce, amar, acru,
arom atic, astringent, sau se exprim ă prin indicarea gustului unui material
bine cunoscut.

5. Greutate specifică

Greutatea specifică a lemnului — ca raport între greutatea si volum ul


unei piese, ambele determinate la aceeaşi umiditate a lemnului — constituie
un criteriu de identificare a speciei destul de preţios. Greutatea specifică
a lemnului (y) diferă de la o specie la alta. Ea este influentată de condiţiile
de vegetaţie din tim pul dezvoltării arborilor, variază chiar în cuprinsul aceluiaşi
arbore şi este foarte mult dependentă de umiditatea lemnului. Mărimea greu­
tăţii specifice a lemnului aceleiaşi specii variind deci între limite destul de
largi, pentru identificarea lemnului, precum şi pentru clasificarea lui după
greutate, se ia în consideraţie valoarea medie rezultată dintr-un număr mare
de determinări.
In această lucrare lemnele s-au îm părţit în cinci clase după greutatea speci­
fica medie y, determinată pentru lemnul uscat la aer (u = 1 5 % ):
foarte uşoare cu y < 0,30 g/cm 3
uşoare cu y = 0,31— 0,55 g/cm3
potrivit de grele cu y = 0,56— 0,65 g/cm3
§rele cu y = 0,66— 1,00 g/cm 3
foarte grele cu y > 1,00 g/cm3

în tabela 25 sînt grupate, după greutatea specifică a lemnului în stare


uscata la aer, specule lemnoase care sînt luate în considerare în cheile de
determinare. Se vede că nici unul din lemnele noastre nu intră în categoria
foarte uşoare şi foarte grele.

Tabela 25. Gruparea după greutate a lemnelor de diferite specii

a. L e m n e u ş o a r e 8. Catalpa bignonioid.es Watt.


1. Afin 9. Chiparos de baltă
Vaccinium myrtillus L. Taxodium distichum (L.) L. C. Ricb.
2. Anin alb 10- Duglas
Alnus incana (L.) Monch. Pseudotsuga taxifolia (Lamb.)
3. Anin negru Britt.
Alnus glutinosa Gaertn. Ienupăr de \irginia
4. Arborele vieţii ,0 J ^ ip er u s virginiana L.
Thuja orientalis L. L! [ lodendr°n tulipifera L.
5 Brad 13. Miaja
Abies alba Mill. ', u t * vimmahs L.
a r> • j 14. Molid
o. Bujor de munte , /T x T. ,
Sto k. 15. ^ Z S £ "£ S ¿
7. Castan
. porcesc
- Juglans cinerea L.
Aesculus hippocastanum L. 16. Phellodendron amurense Rupr.
PROPRIETĂŢILE FIZICO-MECANICE ALE LEMNULUI 75

17. Pin 11. Cruşîn


Pinus silvestris L. Rhamnus frangula L.
18. Pin strob 12. Curpen de pădure
Pinus strobus L. Clematis vitalba L.
19. Plop alb 13. Drob
Populus alba L. Sarothamnus scoparius (L.) Wimm.
20. Plop negru 14. Dud alb
Populus nigra L . Morus alba L.
21. Plop negru hibrid 15. Dud negru
Populus marilandica Bosc. Morus nigra L.
Populus serotina Hartig 16. Forsy'thia suspensa (Thunb.) Vahl.
Populus regenerata Henry et Elwes 17. Iederă
Populus robusta C. K. Schneid. Hedera helix L.
22. Plop tremurător 18. Ienupăr
Populus tremula L. Juniperus communis L.
23. Răchită 19. Jneapăn
Salix fragilis L. Pinus montana Mill.
24. Salcie 20. Lămîiţă
Salix alba L. Philadelphus coronarius L.
25. Salcie căprească Philadelphus latifolius Schrad.
Salix caprea L. 21. Larice
26. Salcie pletoasă Larix decidua Mill.
Salix babylonica L. 22. Mălin
27. Tavalgă Padus racemosa (Lam.)
Physocarpus opulifolius (L.) Maxim. C. K. Schneid.
28. Tei alb 23. Mesteacăn pitic
Tilia tomentosa Mönch. Betula nana L.
29. Tei cu frunza mare 24. Mesteacăn
Tilia platyphyllos Scop. Betula verrucosa Ehrh.
30. Tei cu frunza mică 25. Mesteacăn pufos
Tilia cordata Mill. Betula pubescens Ehrh.
31. Tsuga canadensis (L.) Carr. 26. Mestecănaş
32. Tsuga heterophylla (Raf.) Sârg. Betula humilis Schrank.
33. Tuie 27. Migdal
Thuja occidentalis L. Amygdalus communis L.
34. Tulichină 28. Migdal pitic
Daphne mezereum L. Amygdalus nana L.
35. Zimbru 29. Nuc american
Pinus cembra L. Juglans nigra L.
30. Oţetar
b. Lemne potrivit de grele Rhus typhina L.
1. Alun 31. Paltin de munte
Corylus avellana L. Acer pseudoplatanus L.
2. Alun turcesc 32. Pin negru
Corylus colurna L. Pinus nigra Arn.
3. Arţar american 33. Platan
Acer negundo L. Platanus orientalis L.
4. Băşicoasă Platanus occidentalis L.
Colutea arborescens L. Platanus acerifolia (Ait.) Willd.
5. Caragana arborescens Lam. 34. Ptelea trifoliata L.
6. Castan 35. Răchită roşie
Castanea sativa Mill. Salix purpurea L.
7. Cătină de rîu 36. Salcim mic
Hippophae rhamnoides L. Amorpha fruticosa L.
8. Cătină mică 37. Sâlcioară
Miricaria germanica (L.) Desv. Elaeagnus angustifolia L.
9. Chamaecyparis lawsoniana (Murr.) 38. Scumpie
Pari. Cotinus coggygria (L.) Scop.
10. Cireş 39. Soc
Cerasus avium (L.) Mönch. Sambucus nigra L.
76 CARACTERELE LEMNULUI FOLOSITE ÎN LUCRĂRILE DE IDENTIFICARE

40. Vişin 28. Frasin de Pensilvania


Cerasus vulgaris Mill. Fraxinus pensylvanica Marsh.
41. Vişin turcesc 29. Girniţă
Padus mahaleb (L.) Borkh. Quercus frainetto Ten.
42. Vişinei 30. Glădiţă
Prunus fruticosa Pali. Gleditschia triacanthos L.
31. Gorun
c. L e m n e grele Quercus petraea Liebl.
1. Acer saccharinum L. 32. Gutui
2. Agriş Cydonia oblonga Mill.
Ribes grossularia L. 33. Ilex aquifolium L.
3. Anin de munte 34. Jugastru
Ainus viridis (Chaix) Lam. et DC. Acer campestre L.
4. Arborele Judei 35. Lemn ciinesc
Cercis siliquastrum L. Ligustrum vulgare L.
5. Arţar tătăresc 36. Liliac
Acer tataricum L. Syringa vulgaris L.
6. Bîrcoace 37. Măceş
Cotoneaster melanocarpa Lodd. Rosa canina L.
Cotoneaster integerrima Medik. 38. Maclură
7. Cais Madura pomífera Schneid.
Armeniaca vulgaris Lam. 39. Măr
8. Călin Malus pumila Mill.
Viburnum opulus L. 40. Măr pădureţ
9. Caprifoi Malus silvestris (L.) Mill.
Lonicera xylosteum L. 41. Merişor
Lonicera tatarica L. Buxus sempervirens L.
10. Carpen 42. Mojdrean
Carpinus betulus L. Fraxinus ornus L.
11. Cărpiniţă 43. Moşmon
Carpinus orientalis Mill. Mespilus germanica L.
12.Cary a ovata K. Koch 44. Nuc
13. Cătină roşie Juglans regia L.
Tamarix ramosissima Ldb. 45. Ostrya carpinifolia Scop.
14. Cenuşar 46. Păducel
Ailanthus altissima (Mill.) Swingle Crataegus monogyna Jacq.
15. Cer Crataegus pentagyna W. et K
Quercus cerris L. Crataegus oxyacantha L.
16. Cîrmîz 47. Paltin de cîmp
Symphoricarpus albus Blake Acer platanoides L.
17. Clocotiş 48. Păltior
Staphylea pinnata L. Ribes petraeum Wulf.
18. Corcoduş 49. Păr
Prunus cerasifera Ehrh. Pirus sativa Lam. et DC.
19. Corn 50. Păr pădureţ
Cornus mas L. Pirus piraster (L.) Medik.
20. Cotoneaster tomentosa (Ait.) LindI. 51. Piersic
21. Cununiţă Pérsica vulgaris Mill.
Spiraea ulmifolia Scop. 52. Porumbar
22. Dîrmox Prunus spinosa L.
Viburnum lantana L. 53. Prun
23. Dracilă Prunus domestica L.
Berberis vulgaris L. 54. Salbă moale
24. Fag Euonymus europaea L.
Fagus silvatica L. 55. Salbă rîioasă
25. Fagus orientalis Lipsky Euonymus verrucosa Scop.
26. Frasin 56. Salcîm
Fraxinus excelsior L. Robinia pseudacacia L.
27. Frasin american 57. Salcîm galben
Fraxinus americana L. Laburnum anagyroides Med.
PROPRIETĂŢILE FIZICO-MECAMCE ALE LEMNULUI

58. Salcîm japonez 69. Stejar de baltă


Sophora japónica L. Quercus palustris L.
59. Sîmbovină 70. Stejar brumăriu
Celt is australis L. Quercus pedunculiflora C. Koch
60. Singer 71. Stejar pufos
Cornus sanguínea L. Quercus pubescens Willd.
61. Scoruş 72. Stejar roşu american
Sorbus domestica L. Quercus borealis Michx.
73. Ulm de cîmp
62. Scoruş de munte
Ulmus foliacea Gilib.
Sorbus aucuparia L.
74. Ulm de munte
63. Soc roşu de munte Llmus montana Stoker
Sambucus racemosa L. 75. Ulm pufos
64. Sorb L lmus procera Salisb.
Sorbus aria (L.) Cr. 76. Ulm de Turchestan
65. Sorb Ulmus pumila L.
Sorbus torminalis (L.) Cr. 77. Tisă
66. Spinul cerbului Taxus baccata L.
Rhamnus cathartica L. 78. Velniş
Rhamnus saxatilis Jacq. Ulmus levis Pall.
67. Spinul lui Christos 79. Viţă de vie
Paliurus spina Christi MilL Vitis vinifera L.
68. Stejar 80. Viţă sălbatică
Quercus robur L. Vitis silvestris Gmel.

Greutatea specifică a lemnului diverselor specii fiind cuprinsă între limite


foarte restrînse — pentru speciile noastre între 0,35 şi 0,98 g/cm 3 — , în opera­
ţiile curente de identificare a lemnului, greutatea specifică serveşte drept
criteriu mai precis numai celor care prin exerciţiu devin sensibili la greutăţi
m ici şi cu diferenţe reduse între ele, greutatea apreciindu-se în general prin
cîntărire în mînă, rar fiind determinată prin măsurători exacte. In toate
aprecierile cu privire la greutatea specifică este necesar să se ţină seama de
umiditatea lemnului, com paraţia făcîndu-se între lemnele cu aceeaşi um idi­
tate, de obicei cea corespunzătoare uscării la aer.

6 . Duritate

Duritatea sau tăria lemnului, definită ca rezistenţa pe care o opune lemnul


iinpotriva pătrunderii în el a altui corp, poate servi ca un criteriu aproxim ativ
de identificare a speciei.
Determinarea exactă a durităţii se face prin diferite procedee, din care
cel mai uzual este procedeul Janka, care constă din măsurarea forţei ce trebuie
aplicată asupra unei bile de oţel cu diametrul de 11,284 mm, spre a pătrunde
jum ătate în lemn. Luînd în consideraţie duritatea Janka determinată în direcţie
paralelă cu fibrele, lemnele s-au grupat în următoarele clase:
foarte moi cu duritatea Janka < 250 kg/cm2
moi » » 251— 500 kg/cm 2
potrivit de tari » » 501— 650 kg/cm2
tari » » 651— 1 000 kg/cm2
foarte tari > 1 000 kg/cm2

Tabela 26 cuprinde clasificarea speciilor noastre lemnoase în aceste grupe


de duritate. Asumai puţine din lemnele noastre intră în clasele extreme, foarte
m oi si foarte tari.
78 CARACTERELE LEMNULUI FOLOSITE ÎN LUCRĂRILE DE IDENTIFICARE

în practica identificării m acroscopice a lemnului, duritatea se apreciază prin


apăsarea unghiei pe lemn sau indirect prin tăierea lemnului cu un cuţit bine ascu­
ţit, nefăcîndu-se uz de încercarea durităţii prin vreunul din procedeele standardi­
zate şi care necesită aparataj special. Aprecierea m ai exactă se poate face numai
după un exerciţiu m ai îndelungat, prin com pararea lemnului de diferite specii şi
controlarea impresiei pe care o lasă, cu datele rezultate din determinări exacte.

Tabela 26. Gruparea după duritate (tărie) a lemnelor de diferite specii

a. Lemne foarte mo i 24. Nuc american cenuşiu


Juglans cinerea L.
1. Pin strob 25. Phellodendron amurense Rupr.
Pinus strobus L.
26. Pin
b. Lemne moi Pinus silvestris L.
27. Pin negru
1. Afin Pinus nigra Arn.
Vaccinium myrtillus L. 28. Plop alb
2. Anin alb Populus alba L.
Ainus incana (L.) Mönch. 29. Plop negru
3. Anin negru Populus nigra L.
Alnus glutinosa Gaertn. 30. Plop negru hibrid
4. Arborele vieţii Populus marilandica Bose.
Thuja orientalis L. Populus serótina Hartig
5. Brad Populus regenerata Henry et Elwes
Abies alba Mill. Populus robusta C. K. Schneid.
6. Bujor de munte 31. Plop tremurător
Rhododendron kotschyi Simk. Populus trémula L.
7. Castan porcesc 32. Răchită
Aesculus hippocastanum L. Salix fragilis L.
8. Catalpa bignonioides Watt. 33. Salcie
9. Chamaecyparis lawsoniana (Murr.) Pari. Salix alba L.
10. Chiparos de baltă 34. Salcie căprească
Taxodium distichum (L.) L. C. Rich. Salix capraea L.
11. Duglas 35. Salcie pletoasă
Pseudotsuga taxifolia (Lamb.) Britt. Salix babylonica L.
12. Ienupăr 36. Sălcioară
Juniperus communis L. Elaeagnus angustifolia L.
13. Ienupăr de Virginia 37. Scumpie
Juniperus virginiana L. Cotinus coggygria (L.) Scop.
14. Jneapăn 38. Tavalgă
Pinus montana Mill. Physocarpus opulifolius (L.) Maxim.
15. Larice 39. Tei alb
Larix decidua Mill. Tilia tomentosa Mönch.
16. Liriodendron tulipifera L. 40. Tei cu frunza mare
17. Mălin Tilia platyphillos Scop.
Padus racemosa (Lam.) 41. Tei cu frunza mică
C. K. Schneid. Tilia cordata Mill.
18. Mesteacăn 42. Tsuga canadensis (L.) Carr.
Betula verrucosa Ehrh. 43. Tsuga heterophylla (Raf.) Sarg.
19. Mesteacăn pufos 44. Tuie
Betula pubescens Ehrh. Thuja occidentalis L.
20. Mestecănaş 45. Tulichinä
Betula humilis Schrank. Daphne mezereum L.
21. Mlajă 46. Zimbru
Salix viminalis L. Pinus cembra L.
22. Molid
Picea excelsa (Lam.) Link. c. L e m n e potrivit de tari
23. Nuc american
Juglans nigra L. 1. Acer saccharinum L.
PROPRIETĂŢILE FIZICO-MECAMCE ALE LEMNULUI

2. Băşicoasă 2. Arţar tătăresc


Colutea arborescens L. Acer tataricum L.
3. Arţar american 3. Alun
Acer negundo L. Corylus avellana L.
4. Călin 4. Alun turcesc
Viburnum opulus L. Corylus colurna L.
5. Caragana arborescens Lam. 5. Agriş
6. Castan Ribes grossularia L.
Castanea satira Mill. 6. Anin de munte
7. Cătină de rîu Alnus viridis (Chaix.) Lam. et DC
Hippophae rhamnoides L. 7. Bîrcoace
8. Curpen de pădure Cotoneaster melanocarpa Lodd..
Clematis vitalba L. Cotoneaster integerrima Medik.
9. Drob 8. Cais
Sarothamnus scoparius (L .)'W im m . Armeniaca vulgaris Lam.
10. Iederă 9. Carya ovata K. Koch
Hedera helix L. 10. Carpen
11. Lămîiţă
Carpinus betulus L.
Philadelphus coronarius L. 11. Cărpiniţă
Philadelphus latifolius Schrad. Carpinus orientalis Mill.
12. Mesteacăn pitic 12. Cătină roşie
Betula nana L.
Tamarix ramosissima Ldb.
13. Oţetar 13. Cenuşar
Rhus typhina L.
14. Platan Ailanthus altissima (Mill.) Swingle.
14. Cer
Platanus orientalis L.
Quercus cerris L.
Platanus occidentalis L.
15. Cireş
Platanus acerifolia (A it.) Willd.
Cerasus avium (L.) Mönch.
15. Ptelea trifoliata L.
16. Cîrmîz
16. Răchită roşie
Salix purpurea L. Symphoricarpus albus Blake
17. Clocotis
17. Salcîm mic
Staphylea pinnata L.
Amorpha fruticosa L.
18. Cruşîn
18. Stejar roşu american
Rhamnus frangula L.
Quercus borealis Michx.
19. Cununiţă
19. Ulm de cîmp
Spiraea ulmifolia Scop.
Ulmus foliacea Gilib.
20. Dîrmox
20. Ulm de munte
Viburnum lantana L.
Ulmus montana Stokes
21. Dud alb
21. Ulm pufos
M or us alba L.
Ulmus procera Salisb.
22. Dud negru
22. Ulm de Turchestan
Mor us nigra L.
Ulmus pumila L.
23. Fag
23. Velniş
Fagus silvatica L.
Ulmus levis Pali.
24. Vişin 24. Fagus orientalis Lipsky
Cerasus vulgaris Mill. 25. Forsythia suspensa (Thunb.) Vahl_
25. Vişin turcesc 26. Frasin
Padus mahaleb (L.) Borkh. Fraxinus excelsior L.
26. Vişinei 27. Frasin de Pensilvania
Prunus fruticosa Pali. Fraxinus pensylvanica Marsh.
27. Viţă de vie 28. Gîrniţă
Vitis vinifer a L. Quercus frainetto Ten.
28. Viţă sălbatică 29. Gorun
Vitis silvestris L. Quercus petraea Liebl.
30. Gutui
d. Lemne tari Cydonia oblonga Mill.
31. Ilex aquifolium L.
1. Arborele Iudei 32. Jugastru
Cercis siliquastrum L. Acer campestre L.
80 CARACTERELE LEMNULUI FOLOSITE ÎN LUCRĂRILE DE IDENTIFICARE

33. Măceş 57. Stejar


Rosa canina L. Quercus robur L.
34. Măr 58. Stejar de baltă
Malus pumila Mill. Quercus p( lustris L.
35. Măr pădureţ 59. Stejar brumăriu
Malus silvestris (L.) Mill. Quercus pedunculiflora C. Kocli
36. Migdal pitic 60. Tisă
Amygdalus nana L. Taxus baccata L.
37. Mojdrean
Fraxinus ornus L. e. Lemne foarte tari
38. Nuc
Juglans regia L. 1. Caprifoi
39. Ostrya carpinifolia Scop. Lonicera xylosteum L.
40. Păducel Lonicera tatarica L.
Crataegus monogyna Jacq. 2. Corcoduş
Crataegus pentagyna W . et K. Prunus cerasifera Ehrh.
Crataegus oxyacantha L. 3. Corn
41. Paltin de munte Cornus mas L.
Acer pseudoplatanus L. 4. Cotoneaster tomentosa (Ait.) Lindl.
42. Paltin de cîmp 5. Dracilă
Acer platanoides L. Berberis vulgaris L.
43. Păltior 6. Frasin american
Ribes petraeum Wulf. Fraxinus americana L.
44. Păr 7. Glădiţă
Pirus sativa Lam. et DC. Gleditschia triacanthos 1..
45. Păr pădureţ 8. Lemn cîinesc
Pirus piraster (L.) Medik. Ligustrum vulgare L.
46. Porumbar 9. Liliac
Prunus spinosa L. Syringa vulgaris L.
47. Prun 10. Maclură
Prunus domestica L. Maclura pomifera Schneid.
48. Salbă moale 11. Merişor
Euonymus europaea L. Buxus sempervirens L.
12. Migdal
49. Salcim Amygdalus communis L.
Robiniu pseudacacia L.
13. Moşmon
50. Scoruş de munte Mespilus germanica L.
Sorbus aucuparia L. 14. Piersic
51. Sîmbovină Persica vulgaris Mill.
Celtis australis L. 15. Salbă rîioasă
52. Soc roşu de munte Euonymus verrucosa Scop.
Sambucus racemosa L. 16. Salcim galben
53. Sorb Laburnum anagyroides Med.
Sorbus torminalis (L.) Cr. 17. Scoruş
54. Sorb Sorbus domestica L.
Sorbus aria (L.) Cr. 18. Singer
Cornus sanguinea L.
55. Spinul cerbului
Rhamnus cat'iartica L. 19. Soc
Rhamnus saxatilis Jacq. Sambucus nigra L.
56. Spinul lui Christos 20. Stejar pufos
Paliurus spina Christi Mill. Quercus pubescens WillJ.

C. A S P E C T U L M A C R O SC O PIC A L L E M N U L U I
1. Aspectul macroscopic al lemnului «le răşinoase

L em nul de răşinoase se caracterizează prin inele anuale vizibile pe toate


secţiunile, lim ita inelelor anuale fiind bine distinctă datorită deosebirii de
culoare si densitate dintre lemnul tîrziu şi timpuriu. Conturul inelelor anuale
ASPECTUL MACROSCOPIC AL LEMNULUI 81

- „ eneral regulat. în secţiunea radială creşterile anuale apar ca benzi


este 1 g g . iar în secţiunea tangenţiala formeaza

Picea excelsa (Lam .) Link, prin strob - P m u s strobus L.) sau brusca Q

" o structură puroasa. Pe se c,,unea trans-

£ * £ £ £ . S s ^ Btangenţiale,^nu T S S S

(stgs“l iu;;.trăLTăr-s: £££•*....


regularitate, avind deschiderile mai mari în lemnul tun pu n u şi du,
-** z
" B a tifm e d 'u la r e ” ” « f i i . » » »bia v iz ib il, eu ocbiul liber pe, secţiu-
nile transversale 5i tangenţiale. Ele siut

S Î S ¿ - p ţ « ţ .
Tarix decidua Mill tis !> — Taxus baccata L . ; alte specii a u lemnul matur

^ ‘ c t o .t b .t n l i ^ 's T a l b i e i . a s ă , alb-gălbuie sau alb-rojiatică iar a

H S S S 'S s S S
“ ¿ i i 'S g X “i » PÎ n « a , uşor , i muale, eu „ » u r i uniformii,

‘ " CiS p " i r g » S S ă pe care u da structura lemnului de râ .iu o.se este de


simplitate şi uniformitate.

2. Aspectul macroscopic al lemnului de foioase

5i^ajssr. tssrs^x
l0' t f £ a « cazurile, l ^ n u l . avind ^ “ t o e 'v I z S l u

w m m m m m
la limita inelului anual, iu lemnul t.m pur.u
(specii cu porii aşezaţi inelar: stejar — (Juercus spp .,

6 - c. 1071
82 CARACTERELE LEMNULUI FOLOSITE ÎN LUCRĂRILE DE IDENTIFICARE

— F raxin u s s p p .), rareori sînt îm prăştiau în tot cuprinsul inelului anual (nuc
— Juglans regia L.). La lemnele cu porii din lem nul tim puriu aşezaţi inelar,
porii din lemnul tîrziu sînt mai m ici şi p ot fi aşezaţi în zone radiale, descres-
cînd ca « f l ă c ă r i » spre lim ita exterioară a inelului anual (s te ja r — Quercus
robur L .), în şiruri sau benzi concentrice, întrerupte sau continue, regulate sau
ondulate, form înd desene caracteristice (ulm — Ulmus spp.) sau p ot f i îm prăş­
tiaţi (frasin — F ra xin u s excelsior L.). Unele specii au toţi porii m ici şi împrăş­
tiaţi mai mult sau mai puţin uniform în tot inelul anual — lemne cu porii
împrăştiaţi ( t e i — Tilia sp p ., paltin — A cer sp p ., m esteacăn — Betula s p p .).
Puţine specii au porii aşezaţi mai mult sau mai puţin inelar, constituind grupa
lemnelor cu porii aşezaţi semiinelar (cireşul — Cerasus avium (L.) Mnch., prunul
— Prunus domestica L.).
Lemnele cu porii mari, vizibili, prezintă zgîrieturi (striaţiuni) mai m ult sau
mai puţin fine pe secţiunile longitudinale.
Inelele anuale sînt bine distincte, în special la speciile cu porii aşezaţi în
inel, datorită diferenţei de structură dintre lemnul timpuriu şi tîrziu, pînă
la abia distincte sau chiar nedistinctc, la unele din speciile cu porii foarte
mici, împrăştiaţi.
La unele specii, pe secţiunea transversală, porii apar închişi, cu un con ­
ţinut albicios sau colorat divers, lucios sau m at, deoarece sînt umpluţi cu tile
(exem plu tipic la salcîm — Robinia pseudacacia L.).
Razele medulare se prezintă pe secţiunea transversală, după specie, de
Ia foarte late, bine vizibile cu ochiul liber, pînă la foarte înguste, abia vizibile
sau distincte numai cu lupa, de culoare mai închisă, la fel sau mai deschisă
decît restul masei lemnului şi în număr variat. La unele specii razele medulare
sînt de două mărimi. Pe secţiunea radială, razele medulare se prezintă ca benzi
în general lucitoare, de la foarte fine pînă la foarte înalte (« oglinzi »), lungi sau
scurte, avînd uneori aspectul unor solzi mici, lucioşi. Pe secţiunca tangenţială, la
unele specii se disting ca linii fine, la altele nu sînt vizibile cu ochiul liber.
La lemnul unor specii, cu deosebire din cele care au porii aşezaţi inelar,
pe secţiunea transversală netedă se disting bine zonele de fibre (stejar —
Quercus sp p .), prin culoarea lor diferită şi prin aspectul mai com pact şi mai
lucios decît al ţesuturilor din jur.
De asemenea, se p ot deosebi şi zonele de parenchim lemnos ca grupe în
jurul vaselor sau ca linii ori benzi concentrice, continue sau întrerupte, drepte
sau ondulate, cu aspect m ai afînat şi de culoare în general mai deschisă.
Lemnul unor specii de foioase cu porii îm prăştiaţi prezintă pe sec­
ţiunea transversală şi longitudinală pete medulare de culoare în general mai
închisă, brună-roşiatică (mesteacăn — Betula sp p ., anin -—•A ln u s sp p ., sorb —
Sorbus spp .).
Unele specii de foioase au duramen şi alburn diferit colorat (stejar — Quer­
cus sp p ., ulmi — Ulmus sp p ., sa lcîm — Robinia pseudacacia L.), altele au
lemnul matur de culoarea album ului (mesteacăn — Betula sp p ., paltin — A cer
sp p ., t e i —■Tilia spp .). Lemnul de foioase prezintă culori de la alb pînă la negru,
m ajoritatea avînd ca bază culorile alb, galben, brun şi roşu.
De asemenea lemnul de foioase prezintă o gamă foarte largă de texturi,
greutate şi duritate, de la texturile cele m ai fine la cele m ai grosolane, de la
foarte uşor la foarte greu şi de la foarte moale la foarte dur.
83
Plânsu I

L e m n d e r â ş in o a s e -
molid, Pitea eXce,sa ( L a n , ) L i n i . <tg.); 2 - pin, P in u , sUres'ri, L . (« ,.), 3 - la n ,,, L a rix * * * MiU. ;
4 — tisa. Taxus baccata L. (te.).
84
Planşa B

L em n d e f o io a s e .-

I U I - stejar, Q uercus robur L . (ra d .); 3 - *tejar, Quercu. robur L . (sem irad.); 4 - stejar, Quercus robur L. (tg.).
85
Planşa C

L em n d e f o io a s e :

i — ulm de munte, Ulwus montana Stokes (t g .); 2 —ulm de munte, Ulmus montana Stokes (semirad.-tg.); 3 — frasin,
Fraxinus excelsior L. (t g .); 4 — frasin, Fraxinus excelsior. L (rad.).
86
Planşa D

L em n d e f o io a s e :

1 — nuc, Juglans regia L . (t g .); 2 —raahon, Swietenia mahagoni Jacq. (t g .); 3 —salcîm, Robiţii a pscudacacia L , (t g .);
4 — salcîm, Robinia pseudacacia L. (rd.).
87
Planşa E

L em n d e f o io a s e -

- platan occidental P,a,anus occidentali, L (rd ); 2 - platan occiden.a!, P la.anu, occiden.aHs L . (t g .) ; 3 -


Fagus sihattca L. (r d .) ; 4 - fag, Fagus silvatica L . (tg.). ' S> ’
Planşa F

L em n d e f o io a s e -
-p a lt in de munte, Acer pseudoplatanus L. (r d .) ; 2 - paltin creţ- 9 •. .

ochiuri niari * ~ Pa' tm “ 0Chmr, 4 ~ Palli"


8&
Planşa G

L em n d e f o io a s e :

1 — cireş, Cerasus avium (L .) Mnch. ( r d .) ; 2 — carpin, Carpinus betulus L . (r d . ) ; 3 — plop negru, Populus nigra L . (tg.) ;
4 — anin negru, Ainus glutinosa Gaertn. (tg.).
90 CARACTERELE LEMNULUI FOLOSITE lN LUCRĂRILE DE IDENTIFICARE

I). C A R A C T E R E L E M IC R O S C O PIC E A L E S T R U C T U R II LEM NULUI

Lemnul este constituit din celule variate ca form ă, mărime şi poziţie, după
funcţiile pe care le îndeplinesc în arbore. Cea mai mare parte a celulelor din
arbore m or încă din tim pul cînd arborele este în viaţă. Din aceste celule,
în lemn rămîn numai pereţii sau membranele celulare şi uneori o parte
din conţinutul celular, în special unele din substanţele de rezervă şi
de secreţie.
Pentru identificarea lemnului prin observare la m icroscop, pe lîngă form a,
mărimea şi poziţia celulelor, prezintă im portanţă particularităţile pereţilor
celulari, care p ot fi distinse cu m icroscopul
(grosimea pereţilor celulari, îngroşările,
punctuaţiile) şi uneori resturile conţinutu­
lui celular, prin prezenţa şi natura lor.

1. Caractere ale pereţilor celulari

a. îngroşările pereţilor celulari. La unele


specii lemnoase, pereţii celulelor prosenchi-
m atice (traheide, elemente de vase, fibre
libriform e etc.), atît verticale, cît şi orizon­
tale, prezintă îngroşări în peretele secundar,
pe partea dinspre interiorul celulei (înspre
lum en). îngroşările au un mers elicoidal,
în general de la dreapta la stînga şi poartă
numele de îngroşări spiralate. Cînd în prepa­
ratul m icroscopic se disting îngroşările de
pe pereţii celulelor alăturate, prin supra­
punerea lor apare o reţea de îngroşări
(fig. 15). înclinarea îngroşărilor este în
general m ai mare cînd pereţii celulari sint
mai groşi, încît această caracteristică nu
poate f i decît în lim ite foarte largi folosită
pentru identificarea lemnului. Prezenţa sau
Fig. 15. îngroşări spiralate la lemnul absenţa lor este însă o indicaţie valoroasă
de tisă (300 ■: : ap.n. = 0.65). pentru identificare şi într-o oarecare măsură
numărul spiralelor şi distanţa între liniile
îngroşărilor. Ele nu trebuie confundate cu crăpăturile fine, m icroscopice, tot
spiralate, din interiorul membranei celulare, care se formează datorită uscării,
dar de care se deosebesc prin înclinarea lor mai mică (sub 4 5 °) faţă de orizon­
tală. Uneori îngroşările apar ca inelare, fiind foarte puţin înclinate sau se
ramifică în 2 — 3 braţe, care rămîn pe anumite porţiuni mai mult sau mai
puţin paralele.
b. Punctuaţiile sînt locuri neîngroşate în membrana celulară (fig. 16) care
au rolul de a înlesni schimbul de substanţe între celulele vecine. în general
punctuaţiile prezintă două cavităţi, care iau naştere în pereţii celulelor înve­
cinate şi care corespund ca poziţie, fiind separate numai prin lamela m ijlocie
(constituită din stratul de lipire şi pereţii primari ai ambelor celule).
91
CARACTERELE LEMNULUI FOLOSITE IN LUCRĂRILE DE IDENTIFICARE

j punctuaţiile oarbe (fig. 17, a) au o singură cavitate care se


deschide intr-un spaţiu intracelular (m eat). Asemenea punctualii se formează
in celulele parenchim atice.
• ^ un£tuaî ^ e sînt un criteriu preţios de identificare a lemnului, prin
tipul, forma, mărimea, numărul, gruparea şi distribuţia lor în pereţii
diverselor celule. Tipul punctuaţiilor este deter­
minat în special de form a cavităţii din m em ­
brana celulară. Din acest punct de vedere se d eo­
sebesc punctuaţii sim ple , areolate şi semiareolate.
Punctuaţiile simple sînt caracteristice celule­
lor de parenchim şi unor celule fibroase.
Punctuaţiile areolate sînt caracteristice ele­
mentelor de vase iar punctuaţiile semiareolate
-? b
(fig. 16, D ) se găsesc între celulele de parenchim
g/ i ' n Un0tu^ llof rbe ?iramifor' ş* elementele de vase.
me (d. Brown, Panshin, Forsaith):
punctuaţii oarbe; b — punctuaţii
La punctuaţiile simple se disting urm ătoa­
ramifonne. rele p ă rţi: membrana (diafragm a), cavitatea
... . .. (canalul) şi deschiderea (fig. 16, A ) la punctu-
aţule areolate dm pereţii celulari subţiri: membrana punctuatiei cu cele
doua zon e: torus şi membrana de închidere, inelul, cavitatea şi deschi-
erea ( ig iar la punctuaţiile din pereţii celulari groşi: camera,
canalul, deschiderea interioară, deschiderea exterioară, inelul, * torusul si
mem brana de închidere (fig. 16, C).
In pereţii celulelor pietroase sau ai tilelor sclerozate, canalele mai m ultor
punctuaţii simple din acelaşi plan orizontal se unesc astfel că în golul celular
ajunge un singur canal. Asemenea punctuaţii se numesc punctuatii rami-
jorm e, deoarece au form a ram ificată (fig. 17,6).

Fip. 18. Punctuaţii franjurate (d. Bailey — Record, Brown . . .).

Punctuaţiile simple sînt foarte variate ca form ă, mărime şi distributie în


pereţii celulari. In general sînt m ai mari în porţiunile de contact dintre celulele
parenchimatice şi prosenchim atice. Punctuaţiile simple sînt distribuite destul
e uniform pe peretele celular sau sînt concentrate în anumite zone. în cazul
celulelor disjunctive, astfel de zone apar ca ciuruite, de unde si numele de
punctuaţii in ciur.
Punctuaţiile areolate sau semiareolate, la unele specii (salcîm — Robinia
pseudacacia L.), prezintă unele prelungiri ale peretului secundar în jurul deschi­
derilor interioare şi exterioare, încît văzute din faţă dau impresia a fi ciuruite
CARACTERELE MICROSCOPICE ALE STRUCTURII LEMNULUI 93

sau îm brăcate cu franjuri (fig. 18). Ele se numesc punctuaţii franjurate sau
îm brăcate. La punctuaţiile semiareolate, prelungirile se află numai în partea
areolată. Punctuaţiile franjurate sînt caracteristice celulelor prosenchim atice
ale unor specii lemnoase, mai ales ale unor specii exotice.

Fig. 19. Tipuri de aşezare a punctuaţiilor în pereţii elementelor de vase


< (300 X ; ap. n. = 0,65):
a — izolate rare (alun turcesc); b— izolate dese (alun turcesc); c — grupate în zid (sînger);
d — grupate în fagure (răchită roşie).

D eci tipurile de punctuaţii sînt schematic următoarele:.

oarbe i s*mP^e tipice ramiforme

! normale I areolate
1 semiareolate
tipice franjurate
tipice franjurate
94 CARACTERELE LEMNULUI FOLOSITE ÍN LUCRĂRILE DE IDENTIFICARE

Forma generală a punctuaţiilor (a conturului exterior) poate f i circulară,


ovală, lenticulară, liniară (foarte alungită şi cu capetele rotunjite) sau p oli­
gonală (de obicei exagonală).
Poziţia deschiderii interioare a punctuaţiilor areolate, în cazul cînd au
o formă alungită (lenticulară sau liniară), poate f i orizontală, verticală sau
oblică. Dacă deschiderile ambelor cavităţi ale punctuaţiei sînt oblice şi se
văd, apar încrucişate datorită suprapunerii lor (fig. 16, E , F ) . în cazul cînd
deschiderea interioară se află în interiorul conturului camerei punctuaţiei,

Fig. 20. Punctuaţii şi crasule (d. Record-Bailey):


1 . 2 , 3 — punctuaţii cu crasule; 4 — punctuaţii în ciorchine (Cedrus spp.).

se numeşte deschidere inclusă (fig. 16, £ ) , iar cînd depăşeşte conturul acesteia,
poartă numele de deschidere extinsă (fig. 16, F ) . Deschiderile extinse ale punc­
tuaţiilor alăturate au tendinţa de a fuziona, astfel că dau striaţiuni în diferite
poziţii (orizontale, înclinate sau spiralate). Deci deschiderile interioare pot
avea schematic următoarele forme şi p oziţii:

j circulare
incluse ' ovale
Deschiderile
l alungite , lenticulare I “ « f 1*
interioare \ i. . { verticale
ale punctuaţiilor | orizontale l llmare | oblice
extinse J verticale
( oblice

în ceea ce priveşte gruparea şi distribuţia punctuaţiilor (fig. 19), cu deose­


bire a celor areolate, se disting următoarele cazuri: izolate (rare sau dese) şi
grupate. Gruparea poate f i : în zid, în fagure, scalariformă sau în ciorchină
sau cuiburi.
CARACTERELE MICROSCOPICE ALE STRUCTURII LEMNULUI
95

Schem atic gruparea şi distribuţia punctuaţiilor este urm ătoarea:


rare / cu deschideri nefuzionate
dese l cu deschideri fuzionate
Punctuaţii:
în zid
în fagure
grupate scalariform
cuib sau ciur
în ciorchină

şi J 5 " punctuaţiile »e in,,,art in două categorii: ma,i

*■? i ° tercelular in
închise ia culoare ( ^ 20) ' * al>” ' » ''» " f ? « a i

.
2 Elementele anatomice ale lemnului

După form a lor, celulele din lemn sînt de două tir.,,™ . l-

Ş t S e “ o " -'*
senchim atice sînt alun­
gite^ şi înguste.
In lemnul de răşi-
noase sînt următoarele
celule parenehim atice:
celulele de parenchim
din razele medulare şi
celulele epiteliale ale
canalelor rezinifere lon­
gitudinale şi transver­
sale (radiale), iar în
lemnul de foioase: ce­
lulele de parenchim din
razele medulare, paren-
chimul lemnos longi­
tudinal, parenchimul
lemnos fusiform, celu­
lele epiteliale ale cana­
lelor gumifere longitu­
dinale şi transversale
(radiale).
Ca celule prosenchi-
m atice, în lemnul de
răşinoase sînt urm ătoa­
rele : traheidele longi­
tudinale, marginale şi
radiale, iar în lemnul 21. Traheide din lemnul de răşinoase şi foioale:
de foioase: elementele , .. “ pH A - . Deneler; d> după k . w nheim ) n - din im , j

'■ * - dln a „ din ,cmn ^ “ 0!


CARACTERELE LEMNULUI FOLOSITE lN LUCRĂRILE DE IDENTIFICARE

lîbriforme traheldele V3SCulare şi circumvasculare, fibrotraheidele şi fibrele

ne nVr^trield,U sînt celule alungite, închise, cu punctualii areolate


pe pereţii radiali (foarte rar pe pereţii tangenţiali). La unele specii pereţii
prezintă ingroşari spiralate. Capetele traheidelor sînt mai «scutite în lemnul
tirzui şi mai rotunjite în lemnul timpuriu (fig. 2 1 ).
raheidele formează volum ul cel m ai mare (aprox. 9 0 % ) al lemnului de
raşmoase şi se găsesc in lemnul m ultor specii de foiosse. După poziţia si funcţia
or, la lemnul de raşmoase se deosebesc trei tipuri principale de traheide'si
num e. traheide longitudinale, sau traheide obişnuite ori traheide verticale
traheide marginale şi traheide radíale sau traheide de rază (medulară ’
Ti aheidele longitudinale sînt cele care constituie masa principală a lemnului
de raşmoase De aceea în m od curent prin termenul traheide se înţeleg aceste
celule D atorită funcţiunii lor principale de conducere în lemnul iim puriu Î
susţinere (rezistenţa) in lemnul tîrziu, traheidele din lemnul timpuriu au
lumenul mare şi pereţu subţiri, iar cele din lemnul tîrziu. lumenul mic si pereţii
groşi, caracteristica ce se observă foarte bine pe secţiunea transversală.' Trahei­
dele au un contur poligonal, în general dreptunghiular şi sînt aranjate în şiruri
adíale m anm ea lor pe direcţia radială scăzînd continuu, de la limita iniţială
a cea finala a inelului anual iar grosimea pereţilor crescînd pe această direcţie
Traheidele din ultimele rînduri sînt foarte turtite, cu pereţi puternic îngroşaţi
riu T r i e “ ] ! r<‘ | ,/ ţa f ! rahcidclR din Primele rînduri ale lemnului timpu-
fil re " tlrzlu Prin form a lor sînt foarte asemănătoare cu
líbrele din care cauza sînt numite uneori fibrotraheide, denumire care trebuie
insa reţinuta numai pentru tipul de traheide din lemnul de foioase. Lăţimea
traheidelor reprezintă dimensiunea lor pe direcţie tangentială iar grosimea
dimensiunea pe direcţie radială. In m od curent se foloseşte încă pentru ambele
m anm i termenul de diametru, respectiv diametru tangenţial si radial, termeni

Tabela 27. Dimensiunile traheidelor principalelor specii de răşinoase

Dimensiunile traheidelor

Specia lemnoasă
Lungimea Lăţimea
Grosimea (microni)
(mm) (microni) în lemnul în lemnul
timpuriu tîrziu
Pin ( Pinus silvestris L . ) ................... 1,8. ..3 ,1 .. .4,5 15--- 35
¡ 25— 50 5— 19
Pin negru (Pinus nigra A m .) _____ _ 15— 25
— 1 15— 20 6— 10
Jneapăn (Pinus montana Mill.) 15— 20
-------- 15— 30 5— 10
Duglas (Pseudotsuga taxifolia Lamb.)
Britton ................. 2,5. .3 ,6 .. .7,0 35— 55
Molid (Picea excelsa Lam.) Link . 1,1 .. .3 ,4 .. .6,0 2 1 ...3 1 ...4 0 20— 40
Larice (Larix decidua Mill.) ........... 1,4. .3 ,5 .. 6,2
Zimbru (Pinus cembra L . ) ...............

20— 60
2 ,2 .. •2,0. . 2,6 30— 40 30— 50 10— 20
Pin strob (Pinus strobus L . ) ............. 1,41. .2,28. 3,32 30— 35 35— 40 10— 20
Tisă (Taxus baccata L.) ................... 2 ,2 .. .2 ,5 .. 3,1 _
6— 20
Brad (Abies alba M ill.)....................... 1 , 6 . . .3 ,7 .. 5,7 —
25— 65 10— 25
Tuie (Thuja occidentalis L . ) ............. 1 ,3 .. .2 ,2 .. 2,9 20— 30
Ienupăr de Virginia (Juniperus virei- —
niana L .)..................................... 2,15 20— 35 — —
ARACTERELE MICROSCOPICE ALE STRUCTURII LEMNULUI 97

care trebuie evitaţi, nefiind corespunzători. Lăţimea traheidelor se păstrează


în cuprinsul inelului anual aproxim ativ constantă.
Dimensiunile traheidelor p ot servi ca indicaţii aproxim ative pentru identi­
ficarea lemnului de răşinoase, cu deosebire lungimea şi lăţimea. Lungimea
poate avea mărimi de la 1,1 la 7,1 m m , în general 3— 5 mm, iar lăţimea,
de la 15 la 60[x, frecvent 30— 15a. Grosimea traheidelor poate servi de asemenea
ca indicaţie, ea exprimîndu-se prin valorile medii pentru traheidele din primele
şi ultimele rînduri ale inelului anual. Pen­
tru principalele specii de răşinoase. unele
din aceste date sînt cuprinse în tabela 27.
Punctuaţiile de pe pereţii radiali ai tra­
heidelor diferă ca mărime, număr şi distri­
buţie după natura celulelor învecinate către
care conduc. Punctuaţiile de pe pereţii
dintre traheide sînt mari, de form ă gene­
rală frecvent circulară în lemnul timpuriu
şi ovală în lemnul tîrziu, cu deschiderile
exterioare ovale, lenticulare sau liniare,
oblice, în general incluse, afară de cele
liniare, care sînt de obicei extinse. Punc­
tuaţiile de la capetele traheidelor sînt dese,
pe cînd cele de la m ijloc sînt rare. Ele
sînt dispuse pe un şir longitudinal sau,
pe anumite porţiuni de la m ijloc, în două
pînă la patru şiruri, după specie, prima
aşezare fiind frecventă la traheidele din
lemnul tîrziu iar a doua la cele din lemnul Fig. 22. Traheide cu trabecule la lemnul
timpuriu. Şirurile de punctuaţii din grupa­ de pin (400 X ; ap. n. = 0,65).
rea pe rînduri transversale a cîte două, trei
sau patru punctuaţii, destul de caracteristice pentru unele specii ( P inus spp .,
Taxodium distichum (L.) L. C. Rich).
Punctuaţiile de pe pereţii tangenţiali, care apar la lemnul coniferelor la
traheidele din primul rînd şi din ultimele rînduri ale inelului anual, sînt mai
m ici şi mai distanţate decît cele de pe pereţii radiali, circulare ca form ă gene­
rală şi cu deschideri exterioare în general liniare, oblice, neavînd niciodată
crasule.
îngroşările spiralate, prezente atît la traheidele obişnuite cît şi la trahei­
dele de rază ale unor specii (duglas — Pseudotsuga taxifolia (Lam b.) B ritt.,
tisă — Taxus baccata L .), pot fi folosite la identificarea lemnului. Numărul
spiralelor variază de la 1 la 4 şi uneori nu este acelaşi în toată lungimea
unei traheide. De asemenea, ele sînt bine vizibile la traheidele din tot cuprin­
sul inelului anual (tis ă — Taxus baccata L.) sau sînt vizibile la traheidele din
lemnul timpuriu, m ai puţin vizibile la cele din lemnul tîrziu, dispărînd chiar
la cele de la limita inelului anual (duglas — Pseudotsuga taxifolia (Lam b.)
B ritt.). T otodată unghiul de înclinare al îngroşărilor creşte.
Unele traheide longitudinale ale lemnului de răşinoase şi m ult mai rar
de foioase prezintă o form aţie specială în cuprinsul golului celular, denumită
trabeculă , sub form a unei bare care uneşte pereţii tangenţiali, fiin d mai subţire

7 — c. 1071
98 CARACTERELE LEMNULUI FOLOSITE ÎN LUCRĂRILE DE IDENTIFICARE

în lemnul tim puriu şi mai groasă în lem nul tîrzîu. De cele mai multe ori apare
la mai multe traheide însă la acelaşi nivel (fig. 22). Trabeculele au o im por­
tanţă secundară pentru identificarea lemnului.
De asemenea, la unele specii de răşinoase, rar la conifere, în lumenul unor
traheide se acumulează răşină secretată de celulele de parenchim învecinate,
apărînd în secţiuni longitudinale ca plăci transversale asemănătoare unor
pereţi despărţitori sau ca depuneri pe pereţii celulei. Pe secţiunea transver-

Fig. 23. Traheide răsinoase la lemnul Fig. 24. Traheide marginale la


de pin (400 X ; ap. n. = 0,65). lárice (d. Brown Panshm şi
Forsaith) 60 X .

sală traheidele de răşinoase apar cu lumenul um plut parţial sau total cu răşină.
Culoarea lor este roşie-brună pînă la negricioasă. Asemenea traheide sînt nu­
mite traheide răşinoase (fig. 23). Ele au o im portanţă secundară pentru iden­
tificarea lemnului. w a
Traheidele marginale se deosebesc de cele obişnuite prin faptul că sînt mult
mai scurte şi au unul sau ambii pereţi de la capete aproape perpendiculari pe
cei longitudinali, prevăzuţi cu punctuaţii ca şi pereţii radiali (fig. 24). Ele
sînt form aţiuni de tranziţie între traheidele obişnuite şi parenchimul longi­
tudinal sau parenchimul epitelial, elemente anatom ice cu care se prezintă
împreună. Ele apar la unele specii (larice — L a rix decidua Mill. şi duglas
— Pseudotsuga taxifolia (Lam b.) Britt) în ţesuturi traumatice sau în vecină-
tatea acestora, pe lingă canalele rezinifere sau la limita exterioară a inelului
anual şi prezintă o im portanţă redusă pentru identificarea lemnului.
Traheidele radiale sînt situate numai în razele medulare ale lemnului de
răşinoase, în asociere cu parenchimul de rază (fig. 25). La unele specii de
pin ele formează chiar raze medulare, întregi. Poziţia lor este orizontală, cu
axa longitudinală în direcţie radială, fiind aşezate în marginile de sus şi de
jos ale razelor medulare şi mai rar în cuprinsul acestora (pin — Pinus spp .).
CARACTERELE MICROSCOPICE ALE STRUCTURII LEMNULUI 99

Ele constituie un caracter distinct al lemnului speciilor din genul P inu s Picea
Lanx, Pseudotşuga şi Tsuga, sînt sporadice la unele specii din genul A bies
La specule din genul Thuja, Juniperus, Chamaecyparis, Taxodium si Seauoia
sint aşezate neregulat. Pereţii traheidelor radiale^au p \ m 3 ^ t e T ] K
f a z V Tpereţii
raza, e r e t ii 5 sint
s'°tntaCt
prevăzuţiParenchlmul longitudinal sau cu parenchimul de
cu punctuaţii semiareolate.
La unele specii lemnoase
(duglas — Pseudotsuga taxi-
folia (Lam b.) B ritt.), pereţii
traheidelor radiale prezintă
îngroşări spiralate asemănă­
toare cu ale traheidelor lon­
gitudinale.
La m ajoritatea speciilor
din genul Pinus, pereţii
traheidelor radiale sînt în­
groşaţi neregulat pe partea
lor interioară, astfel că, sec­
ţionaţi longitudinal (în sec­
ţiuni radiale prin lemn),
prezintă un contur dentat
caracteristic, care serveşte
drept un preţios criteriu dc
identificare a lemnului (fig.
25). Dentaţia poate f i p ro­
nunţată, cu vîrfuri ascuţite
( P inu s silvestris L.) sau slab
pronunţată, cu vîrfuri mai
m ult sau mai puţin rotun­
jite, înalte pînă la circa 8 [x
(la P inu s nigra Arn. sau la
P inu s montana Mill.).
In lemnul de foioase tra­
Fig. 25. Traheide radiale l
heidele se găsesc în propor­
a — la p in ; b — la pinul negru.
ţii foarte reduse. După for-
ma, poziţia şi funcţia lor se disting trei tipuri principale: traheide vasculare
traheide circumvasculare (vasicentrice) şi fibrotraheide.
Traheidele vasculare (fig. 26, a) sînt scurte, asemănîndu-se ca form ă si
s e c ™ e a CUtra 1 7 ^ Î " neaVÎnd transversali perforaţi. în
(Iclnr v a s ^ n s v e r s a la se deosebesc greu de vase. Pereţii laterali ai trahei-
w iralate (ulmT T * n u m e r o a s e Pu n ct^ « e o la t e şi frecvente îngroşări
piralate (ulmi — Ulmus spp . şi sim bovină — Celtis australis L.). Pereţii trans-
8În tli e M t PUnCtUî tU Ca-CelC de PC pCreîii IateraIi- Traheidele vasculare
TS , Ca? Cap’ 7 reSulate longitudinale, asociate cu vasele.
Traheidele circumvasculare (fig. 26, b) sînt mai lungi decît elementele de
maT alesTn Turul 1C Io,ngitu(| inale regulate. Ele sînt numeroase
mai ales in jurul vaselor mari din lemnul cu porii în inel (stejar — Quercus
100 CARACTERELE LEMNULUI FOLOSITE ÍN LUCRĂRILE DE IDENTIFICARE

robur L.), castan — Castanea sativa Mill. şi mai puţin numeroase în jurul
porilor m ici din lemnul tîrziu al acestor specii, fiind asociate cu parenchimul
longitudinal, cu care se aseamănă destul de m ult în secţiune transversală.
Traheidele circumvasculare constituie un element de legătură între vase şi
fibre. Pereţii laterali sînt prevăzuţi cu numeroase punctuaţii areolate (cînd
se învecinează tot cu traheide sau trahee) uneori prezentînd şi crasule ca la
răşinoase (castan — Castanea sativa Mill.). Din cauza dezvoltării vaselor.

Fig. 26. Traheide vasculare şi circumvasculare la lemnul de foioase:


traheide vasculare (1) la Ulmus procura Salisb. (75 X ) ; b - traheide circumvasculare ( J ) la Castanm
dentata (Mar^h.) Rorkh. (240 X ) după Brown, Panshin şi Forsaith.

traheidele circumvasculare apar turtite în secţiune transversală sau se des­


prind lateral, în care caz poartă numele de traheide disjunctive.
Fibrotraheidele sînt foarte asemănătoare ca form ă cu fibrele, avînd pereţi
groşi, capete ascuţite şi lumen destul de m ic (în general mai mare decît la
fibre şi mai mic decît la traheide), fiind însă prevăzute cu punctuaţii areolate,
cu deschiderea exterioară lenticulară sau liniară, extinsă, orizontală sau oblică
(fig. 27). De asemenea, la unele specii, spre exem plu din genurile Ile x şi E u o n y -
m us, pereţii prezintă îngroşări spiralate.
La unele specii fibrotraheidele prezintă în interiorul lemnului pereţi trans­
versali despărţitori (mahon — Swietenia mahagoni Jacq.), de unde li s-a dat
numele de fibrotraheide septate. La alte specii, segmentarea lumenului este
falsă, ea apărînd numai datorită depunerii unor plăci transversale de materii
gumoase sau răşinoase, care dispar prin dizolvare în anumiţi solvenţi organici.
De asemenea, în lemnul unor specii se formează fibrotraheide cu pereţi foarte
groşi, care se alterează şi reţin apa diferit de celelalte fibrotraheide şi
CARACTERELE MICROSCOPICE ALE STRUCTURII LEMNULUI 101

se contractă foarte puternic prin uscare. Ele sînt numite fibrotraheide


gelatinoase.
b) \ ase. \ asele sau traheele din lemn sînt form ate prin fuzionarea unui
număr mare de celule prosenchim atice cu pereţi relativ subţiri si lumen mare
— elemente de vase — aşezate cap
la cap în direcţie longitudinală
şi ai căror pereţi intermediari
au dispărut total sau parţial,
rezultînd astfel tuburi de dife­
rite lungimi. Acestea servesc la
conducerea în arbore a sevei bru­
te la speciile de foioase. E lem en­
tele de vase la maturitate sînt
celule deschise, perforate. Ele
sînt foarte variate ca form ă, di­
mensiuni, îngroşări ale pereţilor,
punctuaţii, perforaţii şi incluzi­
uni. A ceste caractere sînt cri­
terii foarte preţioase pentru iden­
tificarea lemnului.
Form a elementelor de vase
poate fi cilindrică sau bom bată
la m ijloc (ca un butoi), uneori ;-e
prismatică, dacă secţiunea trans­ Uk
versală este poligonală. Ele sînt
scurte sau alungite, avînd un
capăt sau ambele capete ascuţite
sau rotunjite, prin înclinarea p e­
reţilor transversali faţă de cei
longitudinali (fig 28).
Pereţii înclinaţi de la capete
p ot fi m ai m ult sau mai puţin
paraleli sau în diverse alte poziţii.
Lungimea elementelor de v a ­
se variază foarte mult de la o
specie la alta şi chiar la aceeaşi I1ig. 27. F ib ro tra h e id e (d . P. G reg u ss):
specie. Asociaţia internaţională a - la Rites alpinum L . ; b - la Belula nana L . ; c - la Rosa canina L . ■
d - la Crataegus oxyacantha L . ; e - la Cornus sanguínea L .
a anatomiştilor pentru lemn
a stabilit următoarele categorii de lungimi ale elementelor de vase:
extrem de scurte pînă la 175 u
foarte scurte 176— 250
potrivit de scurte 251— 350 jx
mijlocii 351— 800 ¡i
potrivit de lungi 801— 1 100 (x
foarte lungi 1 101— 1 900 ¡x
extrem de lungi peste 1 900 ;i

Dimensiunea elementelor de vase în secţiune transversală (a porilor) este


de asemenea foarte variabilă. Dimensiunea pe direcţie tangenţială fiind în
102 CARACTERELE LEMNULUI FOLOSITE ÍN LUCRĂRILE DE IDENTIFICARE

general mai constantă, serveşte ca indicaţie pentru elementele de vase. După


această dimensiune, porii s-au îm părţit în următoarele categorii de către Aso­
ciaţia internaţională a anatomiştilor pentru lem n:

extrem de mici sub 25 |x


foarte mici 26— 50 [jt
potrivit de mici 51— 100 ¡i
mijlocii 101— 2C0 ¡x
potrivit de mari 201— 300 (i
foarte mari 301— 400 ¡i
extrem de mari peste 400 [i

Desimea vaselor se indică


prin numărul lor pe unita­
tea de suprafaţă în secţiune
transversală (m m 2). La lem ­
nele cu porii aşezaţi în inel
este mai util ca numărul va ­
selor să se indice separat
pentru lemnul timpuriu şi
tîrziu.
Grosimea pereţilor ele­
m entelor de vase variază în
general de la 1,5 la 3 fi. Din
acest punct de vedere se
formează numai două cate­
gorii: vase cu pereţi subţiri
sau groşi.
Form a elementelor de
vase în secţiune transver­
sală depinde şi de m odul de
grupare al vaselor. După
cum se observă în secţiunea
transversală (fig. 29), vasele
p ot fi unitare (singulare, in­
dividuale) sau grupate, for-
mînd vase multiple, lanţuri
Fig. 28. Elemente de vase (d. P.
Greguss): (şiruri radiale) sau cuiburi ori
« — la Corylus avellana L . ; b — la Ile x aqui- ciorchine (vase în cuiburi sau
Jo liu m L . ; c — la T ilia cordata. M ili.; d — la în ciorchine). Vasele unitare
Quercus cerris L . ; e — la Padus mahaleb (L .)
B o rk h .; f — la Populus nigra L . ; g — la Fra- sînt rotunde sau ovale, cu
xinus americana L .
axa mare în direcţie radială.
Conturul lor este poligonal în special cînd sînt înconjurate de celule cu
pereţi groşi, cum sînt fibrele. Vasele multiple sînt form ate prin alăturarea în
general radială a mai m ultor vase (frecvent 2 — 7) şi prin turtirea pereţilor
intermediari dau impresia unui singur vas divizat prin pereţi transversali.
Lanţurile de vase (pori) sînt form ate prin alăturarea mai m ultor vase (în
general peste 7) în direcţie radială, fiecare vas păstrîndu-şi individualitatea.
Cuiburile sau ciorchinele de vase sînt form ate prin îngrămădirea acestora astfel
că iau form a generală pe care o indică numele.
103

t■'-s&SZF'M

Fig. 29. Forma şi gruparea vaselor


in secţiunea transversală a lemnului
(75 x ) :
a — pori unitari ( Loniceraxylosteum L . ) ;
6 — pori multipli radiali ( Alnus
glutinosa
Gaertn.); e —pori în lanţuri ( Corylus
avellana L . ) ;
d — pori în ciorchine ( Sarothamnus scoparius
(L .) W 'im m .); e — pori în cuiburi ( Daphne
mezereum L .).
CARACTERELE LEMNULUI FOLOSITE ÎN LUCRĂRILE DE IDENTIFICARE

Distribuţia vaselor în cuprinsul inelelor anuale şi în lemnul tîrziu (la lem ­


nele cu porii aşezaţi în inel), a fost arătată în capitolul privitor la structura
m acroscopică a lemnului (fig. 9 .).
Resorbţia pereţilor transversali ai elementelor de vase poartă numele de
perforaţie şi poate f i simplă (unitară), sau multiplă (fig. 30). Perforaţia simplă
are forma circulară sau ovală (uneori mult alungită). Restul din peretele trans­
versal (placa perforaţiei) este numit marginea perforaţiei, care poate fi m ai

Fig. 30. Perforaţii ale elementelor de vase (270 X ; ap. n. = 0,65):


o - perforaţie simpla (Acer negundo L .); b -perforaţie sealariformă eu bare puţine (Corylus eolurna L .) • c — perfo­
raţie scalanforma cu bare numeroase (Alnus viridis (Chaix) Lam. et D C.).

mult sau mai puţin Iată. Perforaţiile multiple sînt form ate din goluri lim i­
tate de bare intermediare, în poziţie transversală faţă de axa longitudinală a ele­
mentului de vas. Perforaţia acestora are form a unei scări cu treptele consti­
tuite din barele despărţitoare, încît a luat numele de perforaţie sealariformă .
La unele specii barele^ sînt ram ificate sau găurite astfel că perforaţiile
au form a unor reţele, purtînd denumirea de perforaţii reticulate sau ciuruite.
r orma perforaţiei, numărul barelor şi caracterele acestora constituie criterii
.le identificare a lemnului uneori hotărîtoare, speciile putînd fi clasificate în
două mari grupe, după cum prezintă perforaţii simple sau scalariforme.
Punctuaţiile de pe pereţii laterali, prin natura, numărul, gruparea si distri-
buţia lor, au de asemenea o valoare deosebită în operaţia de identificare a
lemnului (fig. 19). Tipul de punctuaţie depinde de felu l'celu lelor cu care se
învecinează elementul de vas.
Punctuaţiile sînt areolate faţă de alte celule prosenchim atice (traheide,
fib re ; între elementele de vase şi trabeidele vasculare punctuaţiile sînt la fel
cu cele intervasculare) şi areolate, semiareolate sau simple în zonele de contact
CARACTERELE MICROSCOPICE ALE STRUCTURII LEMNULUI 105

cu celule parenchimatice. Punctuaţiile din zonele de con tact cu razele medulare


au form e destul de diferite de ale elementelor dispuse longitudinal. Punctuaţiile
intervasculare de pe pereţii tangenţiali au o im portanţă m ai mare pentru
identificarea lemnului. Punctuaţiile intervasculare p ot f i izolate dar m ai ales
grupate în zid, în fagure, scalariform, în ciorchină sau cuib. Punctaţiile dinspre
fibre (dacă există) sau fibrotraheide sînt în general dispuse într-un singur şir
longitudinal, mai mult sau mai puţin înclinat.

Fig. 31. Tile în elementele de vase la lemnul de salcîm (300 X ; ap.n. = 0,65):
a — în secţiune transversală; b în secţiune longitudinală.

îngroşările spiralate ale pereţilor lipsesc la elementele de vase ale unor


specii, pe cînd la altele, prin înclinarea şi desimea lor dau indicaţii preţioase
pentru identificarea speciei (fig. 15). La lemnele cu porii înprăştiaţi, în cazul
cînd au îngroşări spiralate, ele se prezintă la toate elementele de vase din inelul
anual, pe cînd la cei cu porii aşezaţi inelar, ele sînt prezente în general la
elementele de vase din lemnul tîrziu.
Incluziunile din vase, care au ca scop să reducă sau să oprească circulaţia
apei în lemn, sînt fie tile, fie depuneri de substanţe diverse (gume, materii
calcaroase — spre ex. fosfat de calciu — . rar grăunţi de amidon sau cristale).
Tilele sînt excrescenţe ale celulelor de parenchim (parenchim lemnos sau
parenchim de rază) din jurul elementelor de vas în cuprinsul acestuia, prin
punctuaţii (fig. 31). Tilele p ot avea pereţi subţiri sau pereţi groşi, prevăzuţi
cu punctuaţii. în unele cazuri pereţii se îngroaşă extrem de mult şi prezintă
punctuaţii ramiforme. Asemenea form aţiuni se numesc tile sclerozate. La unele
specii tilele sînt abundente, se formează în masă şi um plu com plet vasele
106 CARACTERELE LEMNULUI FOLOSITE ÎN LUCRĂRILE DE IDENTIFICARE

(salcîm — Robinia pseudacacia L.) iar la altele sînt rare, închizind numai parţial
vasele (nuc — Juglans regia L.). Uneori tilele sînt colorate caracteristic.
Incluziunile de gume în elementele de vase se prezintă în diferite form e,
ca masă care închide vasul, grămezi pe pereţi sau plăci transversale, în special
în apropierea perforaţiilor şi în culori de obicei roşii-brune (g lă d iţă — Gledi-
tschia triacanthos L.).
E xistenţa tilelor şi gumelor în elementele de vase, cum şi m odul lor de pre­
zentare constituie un criteriu preţios pentru identificarea lemnului. In schimb
incluziunile de materii calcaroase au o valoare secundară, fiin d rare (dud —
M orus sp p ., m a h o n —•Swietenia mahagoni Jacq., t e a k — Tectonagrandis L. f.).

Fig. 32. Diferite tipuri de fibre (d. P. Greguss):


a— la Fagus silvatica L . ; b — la Quercus cerris L . ; c — la Juglans regia L d — la Castanea
sativa L . ; e — la Corylus avellana L . ; / — la Liriodendron tulipifera L . ; g — la Clematis
vitalba L . ; h — Ficus elastica R oxb .; i — fibre septate la Punica granatum L .

c. Fibre. Fibrele libriform e, fibrele lemnose sau pe scurt fibrele, constituie


elementele de rezistenţă ale lemnului de foioase. Ele sînt celule foarte alungite
şi subţiri, cu pereţi groşi (foarte rar subţiri) şi lumen m ic (uneori aproape
CARACTERELE MICROSCOPICE ALE STRUCTURII LEMNULUI 107

liniar), cu punctuaţii mici, avînd deschidere liniară (aspect de mici crăpături


sau butoniere), oblică, mai abundente pe pereţii radiali, decît pe cei tangen­
ţia li; rareori au punctuaţii areolate mici. Fibrele au contur de obicei poli­
gonal în secţiune transversală iar la capete sînt uneori dentate sau bifurcate,
spre a se ancora mai bine unele de altele (fig. 32). Fibrele de la limita exte­
rioară a inelului anual sînt foarte turtite la unele specii (ex. la paltin) şi
cu pereţi groşi, astfel că, prin contrast
cu restul masei lemnului, marchează bine
conturul inelului anual.
Lungimea şi grosimea fibrelor (la m ij­
loc), cum şi raportul între aceste două
mărimi, variază de la o specie lemnoasă
la alta şi chiar la aceeaşi specie, dar în
limite mai restrînse. Asociaţia internaţio­
nală a anatom iştilor pentru lemn împarte
fibrele după lungime în următoarele ca ­
tegorii :
extrem de scurte sub 500 ¡x
foarte scurte 501— 700 [x
potrivit de scurte 701— 900 (X
mijlocii 901— 1 600 (x
potrivit de lungi 1 601— 2 200 [x
foarte lungi 2 201— 3 000 [x
extrem de lungi peste 3 000 fx

Grosimea pereţilor fibrelor poate fi


de 3 — 6,5 ¡x şi chiar mai m ult. Diametrul
fibrelor la m ijloc depinde de specie şi are
valori de la 10 la 60 [i., rareori mai mult.
Proporţia fibrelor în lemn variază foarte
Fig. 33. Fibre gelatinoase la Quercus alba
mult de la o specie la alta, putînd ajunge L., 310 X (d. Brown, Panshin şi Forsaith).
pînă la 7 0 % şi mai mult.
Fibrele sînt distribuite foarte variat în lemn, de la împrăştiate uniform pînă
la grupări caracteristice (benzi, zone sub form a de flăcări, zone insulare cu
contur neregulat etc.), aşa cum se vede în secţiunile transversale prin lemnul
diverselor specii (planşele 1— 159). La lemnele cu porii aşezaţi inelar sînt
concentrate mai m ult în lemnul tîrziu.
L nele specii lemnoase exotice au fibre cu lumenul divizat prin pereţi
transversali fibrele septate (fig. 32, i) — , care îndeplinesc în alburn func­
ţia de depozitare a amidonului sau a cristalelor de oxalat de calciu în
duramen. Septarea poate fi falsă, ca şi la fibrotraheide, datorită plăcilor
transversale de substanţe înmagazinate în golul celular. De asemenea, unele
specii (salcîm — Robinia pseudacacia L., dud — M oru s sp p . sîm b o v in ă —
Celtis australis L.) au în m od normal fibre gelatinoase (fig. 33), care au
caracteristici asemănătoare cu fibrotraheidele gelatinoase. Fibrele gelatinoase
apar şi in lemnul anormal, cum este lemnul de tensiune. Ca forme deose­
bite de fibre, trebuie menţionate fibrele scurte şi cu pereţi subţiri (asemă­
nătoare cu celulele de parenchim fusiform ), care se găsesc la unele specii de
foioase cu lemn foarte uşor.
CARACTERELE LEMNULUI FOLOSITE ÎN LUCRĂRILE DE IDENTIFICARE

Fig. 34. Aspectul microscopic al parenchimului lemnos longitudinal (75 X ):


o — parenchim difuz ( Ju n iperu s virginiana L .) ; 6 — parenchim metatraheal ( Juglans regia L .) ; c — parenchim
metatraheal in benzi ( Celtis australis L .) ; d — parenchim circumvascular ( M iricaria germanica (L .) Desv.) ■
e — parenchim confluent ( Laburnum anagyroides Med.) ; f — parenchim paratraheal, metatraheal şi terminal
(Robinia pseudacacia L .).
CARACTERELE MICROSCOPICE ALE STRUCTURII LEMNULUI 10»

d. Parenchim . Parenchim ul din lemn, după p oziţia pe care o are, este de două
tip u ri: parenchim axial sau vertical, num it parenchim lemnos şi parenchim trans­
versal, orizontal, radial sau parenchim de rază, întrucît se află în razele medulare.
Parenchim ul lemnos (fig. 34) este form at din celule parenchim atice dis­
puse paralel cu axa arborelui. D upă form a celulelor, m odul de asociere a
lor şi poziţia pe care o ocupă, se disting patru categorii: parenchim lemnos
longitudinal, parenchim lemnos
fusiform , parenchim lemnos ep i­
telial şi parenchim traum atic.
Parenchimul lemnos longi­
tudinal este constitu it din şi­
ruri de celule parenchim atice
puse cap la cap, form înd un
cordon de lungim i diferite. V ă ­
zute în secţiune longitudinală,
celulele de la capetele şirului
sînt ascuţite şi plate la bază
iar cele din m ijloc au form ă
rectangulară. N um ărul celule­
lor dintr-un şir este foarte v a ­
riat, ajungînd pînă la 10 şi
mai m ult. La lemnele cu struc­
tură etajată, şirurile sînt com ­
puse în general din 2 —4 celule.
Şirurile sînt mai lungi la răşi-
noase decît la foioase dar în
lemnul de răşinoase se găsesc
destul de rar. Uneori celulele ig. 35. P a re n ch im le m n os lon g itu d in a l si fu siform
(d . P . G reg u ss):
au conţinut de culoare închisă
— la Ainus incana (L .) M önch.; b — la Fagus silvatica L . ; c — la
la răşinoase sau cristale la fo ­ morpha fruticosa L . ; d — la Clematis vitalba L . ; e — la Juglans
nigra L .
ioase. La cordoanele alăturate
de parenchim longitudinal sau
la cele în contact cu raze medulare, apar destul de frecvent celule disjunctive.
Pereţii celulelor au grosime egală sau cei radiali sînt ceva mai groşi. Punctua­
ţiile de pe pereţii în contact cu alte celule parenchim atice sînt în general simple,
mici, numeroase, grupate de obicei în ciorchină. Pe pereţii dinspre elementele
de vase, punctuaţiile au aceeaşi form ă şi dimensiune cu ale acestora şi sînt dispuse
liniar sau scalariform. Pereţii dinspre fibre uneori nu au punctuaţii.
Distribuţia parenchimului lemnos longitudinal în cuprinsul inelelor anuale
a fost descrisă în capitolul privitor la structura m acroscopică a lemnului.
Parenchimul lemnos fu siform este form at din celule asemănătoare ca formă
cu fibrele, avînd însă pereţii subţiri şi lungime mai redusă (fig. 35). Acestea
sînt mai puţin frecvente decît cele de parenchim lemnos longitudinal, găsin-
du-se mai mult în lemnul arbuştilor decît in al arborilor. în secţiune trans­
versală nu se deosebesc de parenchimul lemnos longitudinal.
Celulele de parenchim fusiform care sînt mult alungite şi subţiri, cu capetele
ascuţite, poartă şi numele de parenchim fibros. Uneori lumenul acestor celule
este divizat (septat) prin pereţi transversali foarte fini.
110 CARACTERELE LEMNULUI FOLOSITE ÎN LUCRĂRILE DE IDENTIFICARE

Parenchimul epitelial mărgineşte canalele rezinifere şi gumifere (v. fig. 39).


Celulele respective sînt de două tipuri, după grosimea pereţilor: celule epiteliale
cu pereţi subţiri (pin — P inus spp.) şi celule epiteliale cu pereţi groşi (larice —
L a rix decidua Mill., m olid — Picea excelsa (Lam .) Link. şiduglas — Pseu-
dotsuga taxifolia (Lam b.) B ritt.).
Parenchimul traumatic sau de cicatrizare se formează datorită rănirii
cam biului şi este form at din celule neregulate ca form ă şi mărime, cu pereţi
groşi şi punctuaţii numeroase. Petele medulare constituie un caz special
de asemenea formaţie de parenchim, care ia naştere spre a închide galeriile
form ate în cam biu de larva unor insecte
din genul Agrom iza (fig. 36).
Celulele de parenchim din lemn conţin
uneori cristale de diferite substanţe ; în unele
cazuri destul de rare, prezenţa cristalelor
lor poate servi la identificarea speciei (ex.
Juglans nigra L. are cristale, pe cînd Juglans
cinerea L. nu are).
e) Parenchimul de rază este form at din
celule parenchimatice dispuse radial, în
form ă de benzi, constituind, în unele cazuri,
împreună cu celulele de parenchim epitelial
şi celulele prosenchim atice (traheidele radia­
te), razele medulare ale lemnului.
Razele medulare formate numai din celule aşezate orizontal, cu axa longi­
tudinală în direcţie radială, poartă numele de raze medulare omogene (la răşi-
noase şi foioase) iar cele care cuprind şi celule aşezate cu axa longitudinală
vertical (în general celulele de la marginile razelor), se numesc raze medulare
eterogene (la unele specii de foioase). Celulele orientate vertical se p ot afla
pe un rînd sau mai multe rînduri la ambele margini ale razei medulare, une­
ori şi în cuprinsul acesteia. Sînt cazuri cînd razele medulare sînt form ate nu­
mai din celxde aşezate vertical, spre exem plu razele medulare înguste de la
lle x spp . La unele specii de răşinoase (din genul P in u s , Picea, L a rix, Pseudo-
tsuga, Tsuga, mai rar A b ies, Juniperus, Thuja, Chamaecyparis) razele m e­
dulare cuprind şi traheide radiale, aşezate în general la margine, mai rar şi
în m ijlocul lor.
în razele medulare ale unor specii de răşinoase se p ot afla canale rezi­
nifere (unul, foarte rar două) iar la foioase, canale gumifere, canale taninifere,
celule uleioase sau răşinoase, celule cu cristale de substanţe calcaroase (oxalat
sau carbonat de calciu etc.). în acest caz, la celulele parenchimatice de bază
se adaugă şi cele specifice acestor form aţiuni (parenchim epitelial, celule
secretoare etc.).
Razele medulare care sînt form ate din celule aşezate într-un singur şir
vertical poartă numele de raze medulare uniseriate. Cele form ate din celule
aşezate în două şiruri sînt numite raze medulare biseriate, iar cele cu celule dis­
puse în mai multe şiruri, raze medulare pluriseriate (poliseriate). La cele din
urmă se indică numărul şirurilor de celule de la m ijloc (exem plu 3 -seriate,
7-seriate, 15-seriate etc.), la capete numărul şirurilor reducîndu-se, astfel că
marginea este form ată dintr-un singur rînd de celule. Canalele rezinifere sau
Ill

F ig. 37. R a z e m edu lare (7 5 X ):


a — uniseriate ( Taxus baccata L . ) ; 6 — uniseriate (Corylus avellana L . ) ; c — biseriate (Sorb us aria (L . ) C r .); d — pluri-
seriate, 3 — 5 (6) seriate (Acer platanoides ) ; L .) e — pluriseriate, 5 — 9 seriate (Morus nigra L . ) ; f — pluriseriate, peste
10 seriate (Quercus robur L.).
112 CARACTERELE LEMNULUI FOLOSITE IN LUCRĂRILE DE IDENTIFICARE

gumifere se află totdeauna în raze medulare pluriseriate, încît acestea sînt


toarte îngroşate la m ijloc, devenind fusiforme în secţiune tangentială (raze
medulare fusiform e). ’ v
în lemnul de răşinoase predomină razele medulare uniseriate, cele bise-
riate sint sporadice şi foarte puţine cele pluriseriate. Razele medulare fusi-
lorm e sint mai frecvente la speciile din genurile P inus, Picea. L a rix si
rseuaotsuga.
Numărul de şiruri de celule şi numărul de celule pe direcţie verticală (pe
inalţimea razei) p ot servi ca indicaţii pentru identificarea lemnului. în seneral
numărul celulelor pe înălţimea razelor medulare variază în limite mai larcd lâ
•aceeaşi specie, decit numărul de celule, respectiv de şiruri, în lăţime la m iiloc
lnalţim ea şi lăţimea razelor medulare la m ijloc se indică si în m icroni. După
laţimea maxim ă a razelor medulare, s-au form at următoarele categorii:

e x tre m de în g u ste su b 15 ¡ji p o tr iv it d e la te 101__ 200ij.


fo a rte în g u ste 16— 25 fo a rte late 201— 400 ¡x
p o tr iv it d e în g u ste 26— 50 [J. e x tre m de la te p este 400 u.
m ijlo c ii 51— 100 ^

Celulele parenchimatiee care formează razele medulare au dimensiuni foarte


variate de la o specie lemnoasă la alta, în general avînd între 10 si 30 u în
secţiune. ’ ^
Distribuţia razelor medulare se indică în determinările m icroscopice, prin
numărul lor pe milimetru în secţiunea transversală a lemnului. La răsinoase
acest număr vanaza în limite restrînse, în general de la 6 la 9 pe mm. La foioase
numărul este foarte diferit de la o specie la alta, pentru speciile cuprinse în
«heia de determinare fnn d de obicei m ai m ic de 10 pe m m. Brown-Panshin-
d e^ doa ^ p Ca Următ° arele categ ° rii de desime a razelor medulare la lemnele

rare llinP la 5 p e m m dese 14— 20 p e m m .


n o rm a le 6— 9 p e m m fo a rte dese p este 21 p e m m .
p o tr iv it d e dese 10— 13 p e m m

Numărul razelor medulare se indică şi pe m m 2 în secţiune tangentială.


unetuaţiile celulelor din razele medulare sînt caracteristice la unele specii
prin forma, numărul şi aşezarea lor. In special la răşinoase, caracterele punctua­
ţiilor dm cîmpul de încrucişare al celulelor de parenchim de rază cu traheidele
longitudinale constituie unu] din preţioasele criterii de identificare. Aceste
«aractere se, determmă foarte bine pe secţiunile radiale în lemn. După
. J. hillips şi Brown-Panshin-Forsaith, punctuaţiile în cîm pul de încruci-
în'rfi< 38 tlm Purlu se Pot Prezenta în următoarele tipuri, ilustrate

— Punctuaţii poligonale («fe r e s tr e » ), largi, cu contur patrulater avînd


colţurile rotunjite (frecvente la pin — P inu s silvestris L.).
— Punctuaţii pinoide, mai m ici decît cele poligonale, ovale, areolate sau
Mmple, numeroase. Cind este una singură în cîmpul de încrucişare, deschiderea
CARACTERELE MICROSCOPICE ALE STRUCTURII LEMNULUI 113

m ai largă într-o parte a ovalului. Sînt caracteristice speciilor din genul


Pinu*.
— Punctuaţii piceoide, eliptice, areolate, cu deschiderea interioară
- x t n iă . liniară. Sînt caracteristice speciilor din genurile Picea, L a rix şi
udotsuga.
— Punctuaţii taxodioide, de form ă ovală sau circulare, mari, areolate, cu
deichidere interioară inclusă. Sînt caracteristice genurilor Taxodium şi Sequoia ,
: um şi la A bies şi Thuja.
— Punctuaţii cupresoide, ova-
le. larg areolate, cu deschiderea
rit' rioară eliptică inclusă (carac­ r C D O
© ©
ter care le deosebeşte de pun c­
tuaţiile piceoide). Sînt caracteri­ d b
stice cupresaceelor (genurile Ju -
niperus, Chamaecyparis) cu excep­
ţia genului Thuja. Se găsesc şi la
genul Tsuga şi Taxus. 0 0
c ? O
® <D
Numărul punctuaţiilor din
cim pul de încrucişare variază în c d
general de la 1 la 4.
Punctuaţiile dintre traheidele
radiale şi traheidele verticale sînt
areolate şi semiareolate către pa- O o @ ©
renchimul lemnos longitudinal şi
parenchimul de rază.
f
f. Canale intereelulare. Canalele
intercelulare sînt reprezentate prin F> 3®: Tipurile de punctuaţii in cim pul de în cm -
, , . .1 . on. , '_ . cisare d in tre celu lele de p a re n ch im de raza şi t r a -
canalele rezmijere ( i i g . ) ;î raşi- h e id e le v e r tic a le (d . E.W .V. P h illip s d in B ro w n .
noase şi canalele gumifere (deşi ele P a n sh in şi F o r s a it h ) :
conţin substante de diferite naturi, a — punctuaţii poligonale («fe re s tre »); b -p u n c tu a ţ ii pinoide
. * i . v areolate; c — punctuaţii pinoide simple; d — punctuatii piceoide;
g u m o a se , r ă ş ilio a s c , U le io a s e C t C .J e _ punctuaţii taxodioide; / — punctuaţii cupresoide.
la foioase. Canalele intercelulare
sînt mărginite de parenchim epitelial. Primul rînd de celule marginale
secretă substanţa respectivă în canal. Celulele secretoare sînt înconjurate
parţial sau total de celule parenchim atice plate (celule separatoare) în general
pline cu aer şi apoi de un alt rînd de celule de parenchim longitudinal (celule
însoţitoare).
A tît canalele rezinifere, cît şi cele gumifere, p ot f i verticale (cele m ai frec­
vente) şi orizontale (mai rare). Canalele orizontale sînt m ult mai m ici decît
cele verticale şi sînt situate în cuprinsul razelor medulare pluriseriate. Canalele
verticale se unesc din loc în loc cu cele orizontale, astfel că formează o reţea
com plexă şi continuă. Secţiunea transversală a canalelor are form a circulară
sau ovală, în general mai alungită în direcţie tangenţială. Mărimea (diametrul)
variază la canalele rezinifere în general de la 80 la 200 [J., diametrul cel mai
frecvent fiind între 100 şi 150 . Canalele rezinifere traumatice sînt m ai mari
ijl

decît cele normale.


Uneori canalele rezinifere, mai ales cele din duramen, sînt închise de
t i l o s o i z i , care sînt form aţiuni asemănătoare cu tilele, fiind excrescenţe

8 — c. 1071
114 CARACTERELE LEMNULUI FOLOSITE IN LUCRĂRILE DE IDENTIFICARE

ale celulelor de parenchim epitelial în cavitatea canalelor, fără a trece prin


punctuaţii. Prezenţa sau absenţa canalelor rezinifere, mărimea, numărul,
gruparea şi dispoziţia lor în cuprinsul inelului anual, p o t servi ca indicaţii pentru
identificarea lemnului. Canalele gumifere au o im portanţă mai redusă în lucră­
rile de identificare a lemnului, decît canalele rezinifere.

Fig. 39. Canale rezinifere (300 X ; ap. n. = 0,65):


a — canal rezinifer vertical izolat; b, c — canale rezinifere verticale grupate; d — canal rezinifer orizontal-
115

Fig. 40. Aspectul microscopic


general al lemnului de răşi-
noase (d. Forest Products La-
boratory, Madison):
tr — secţiune transversală; rd — sec­
ţiune radială;tg — secţiune tangenţială;
ia — inel anual; Itp — lemn tim puriu;
Itz — lemn tîrz iu ; trh — traheidă;
rm — rază medulară; cri — canal rezi-
nifer longitudinal; cro — canal rezinifer
orizontal; ps — punctuaţie simplă;
p a — punctuaţie areolată.

Fig. 41. Aspectul microscopic


general al lemnului de foioase
(d. Forest Products Labora­
tory, Madison):
ir — secţiunetransversală; rd — sec­
ţiune radială;tg — secţiune tangenţială ;
ia — inel anual; Itp — lemn tim puriu;
hz — lemn tîrziu ; v — vas; vs — vas cu
perforaţie scalariformă; f — fib ră ;
rm — rază medulară; p l — parenchim
lemnos ; ps — punctuaţii simple.
116 CARACTERELE LEMNULUI FOLOSITE ÎN LUCRĂRILE DE IDENTIFICARE

3. Aspectul general al structurii microscopice a lemnului


de răşinoase şi de foioase

Structura lemnului de răşinoase, aşa cum s-a arătat şi in capitolul


privitor la aspectul m acroscopic al lemnului, este m ult m ai si ^p
S u n iform ă 1 decît a lemnului de foioase, care se caracterizeaza prin
com plexitate.
A ceste diferente sînt puse în evidenţă
sugestiv în fig. 40 şi 41, în care sînt
prezentate mărit cîte un cub de lemn de
răsinoase şi de foioase, spre a se vedea
aspectul general al structurii m icroscopice.
Unele foioase indigene (spre ex. specii
din genurile T ilia, Aesculus, Sophora, C y -
tisus, Laburnum , Cercis) şi mai ales exo­
tice (spre ex. m akon, guaiac), prezintă o
structură caracteristică, la care elementele
anatomice (total sau parţial) sînt aşezate
foarte regulat în straturi orizontale (fig.
42). Asemenea structură a lem nului este
denumită de aceea structură etajată. Lim i­
tele straturilor (etajelor) sînt uneori vizi­
bile cu ochiul liber sau cu lupa pe sec­
ţiunea tangenţială, ca linii transversale,
Îa distanţe destul de egale, mai distincte
în duramen decît în alburn. Num ărul eta­
jelor pe cm înălţime (longitudinal) este
foarte diferit de la o specic la alta (de
Fig. 42. Structură etajată la lemnul j a 1 2 0 , frecvent 30 — 60) şi variază
de abachi Triplochiton schroxylonK. J „stul ¿e m ult la aceaşi specie.
Schum. (d. Boulton, Record). Qesxui ue u.u

Fig. 43. Structura lemnu­


lui de monocotiledonate
(bambus, 75 X).
CARACTERELE MICROSCOPICE ALE STRUCTURII LEMNULUI 117

4. Aspectul general al structurii microscopice a lemnului


de monocotiledonate

Lemnul de m onocotiledonate (palmieri, bananieri, agave, bam busi etc.),


specii lemnoase exotice din zonele tropicale şi subtropicale, este foarte puţin
folosit în ţara noastră. Mai cunoscut este lemnul de bambus.
Structura lemnului de m onocotiledonate este foarte caracteristică, funda­
mental deosebită de aceea a răşinoaselor şi foioaselor. Lem nul lor este form at
din fascicule liberoleînnoase bine distincte, dispuse neregulat într-o masă de
ţesut parenchim atic, m ai moale (fig. 4 3 ).
Elementele de xilem (lemn) sînt situate spre m ijlocul fasciculului iar cele
de ffoem (coajă) spre margine, vasele fiind înconjurate de ţesut de susţinere
form at din fibre. Fasciculele sînt mai numeroase spre periferia trunchiului.
II. IDENTIFICAREA MACROSCOPICĂ A LEMNULUI

MODUL DE ÎNTOCM IRE ŞI U T IL IZ A R E A CHEILOR D E ID E N T IF IC A R E

La identificarea speciei botanice din care provine materialul lemnos, se


face uz de asa-numitele chei de identificare, întocm ite după mai multe prin­
cipii. Cheile ' adoptate aproape unanim sînt cheile dichotom ice. Acestea se
utilizează în lucrările care se referă la un număr restrîns de specii şi se carac­
terizează prin aceea că au o singură intrare, respectiv un singur criteriu
iniţial. .. , .
în afară de acestea, în cazul unui număr mare de specii, se lolosesc chei
cu mai multe intrări, al căror m od de întocm ire şi utilizare diferă de al cheilor
dichotom ice. . . . . „ »
Cheia de identificare dichotom ică se bazează pe principiul prezentării in
antiteză a caracterelor com une unor specii sau unor grupe de specii şi prin
eliminarea caracterelor nespecifice materialului respectiv. Opoziţia caracte­
relor lemnului se poate referi la prezenţa sau absenţa unui caracter, spre exem plu:
cu vase — fără vase, cu canale rezinifere — fără canale rezinifere, sau la aspec­
tele specifice ale caracterelor considerate, spre exem plu: cu raze medulare
l ate — cu raze medulare înguste; lemn m oale — lemn tare etc. Acelaşi prin­
cipiu este valabil şi pentru caracterele m icroscopice, deosebirea datonndu-se
num ai faptului că examinarea caracterelor menţionate se face la m icroscop,
cu o optică m ai puternică, pentru a se putea identifica aspectele lor sp ecifice.
raze medulare uniseriate — raze medulare pluriseriate, perforaţii simple —
perforaţii scalariforme etc.
Cheile bazate pe acest principiu se desfăşoară prin ram ificarea dichotom ică
(îm părţirea în două) a poziţiei care cuprinde caracterele comune grupului
de specii. Criteriul iniţial, cît şi criteriile imediat următoare de grupare a spe­
ciilor se aleg din cele com une grupelor cît mai mari, rămînînd ca criteriile iinale
să fie caracteristice speciei însăşi, sau speciilor care nu p ot f i deosebite din pun c­
tele de vedere considerate. De aceea, la sfîrşitul unei ramuri din lanţul dicho-
tom ic poate să apară o specie sau m ai multe specii.
Respectarea integrală a principiului dichotom ic la întocm irea cheilor de
identificare este posibilă numai în cazul în care criteriul iniţial, respectiv carac­
terul cu care se intră în cheie, permite gruparea speciilor în două. In cazul in
care criteriul considerat nu permite acest lucru, ca de exem plu culoarea lem ­
nului, cheia pierde iniţial caracterul său dichotom ic. In asemenea situaţii,
speciile se grupează iniţial în mai multe g r u p e sau subgrupe, fiecare din
acestea avînd în continuare o cheie de identificare dichotom ică proprie.
E xem ple de utilizare a cheilor de identificare.
1. Se examinează m acroscopic piesa de lemn şi se constată urm ătoarele
caractere: lemn cu o structură com plexă, cu vase, respectiv cu pori m ari, nume-
MODUL DE ÎNTOCMIRE ŞI UTILIZARE A CHEILOR DE IDENTIFICARE 119

roşi, frecvent m ultipli (în ciorchină), aşezaţi în in e l; cu porii din lemnul tîrziu
împrăştiaţi, cu tendinţe de grupare tangenţială la limita inelului; cu parenchim
paratraheal con flu en t; cu tile abundente care închid com plet vasele; cu raze
medulare foarte fine, abia vizibile sau nevizibile cu ochiul liber, alburn alb-găl-
bui îngust, duramen galben-auriu: lemn tare şi greu.
Aplicarea cheii de identificare (pag. 120) se face după cum urmează: se
■citesc ambele paragrafe de sub punctul 1 şi se alege cel care corespunde carac­
teristicilor speciei. La caracterele determinate specifice lemnului de foioase
corespunde paragraful al doilea de la punctul 1 , care trimite la punctul 18
(pag. 124). Se citesc din nou ambele paragrafe de sub punctul 18 şi se alege
cel care corespunde noului caracter. în exem plul dat fiind o specie cu pori
aşezaţi în inel, înseamnă că se încadrează în primul paragraf de la punctul 18,
care trimite la punctul 19. Exam inînd mai în detaliu m odul de aşezare al porilor
lemnului, se constată că aspectul acestora de pe secţiunea transversală cores­
punde primului paragraf al poziţiei 19, care trimite la 20. A plicînd acelaşi
principiu şi ţinînd seama că porii sînt bine vizibili cu ochiul liber, se face trim i­
terea la 21. La paragraful 21 se face apel la razele medulare, care fiind foarte
înguste, abia vizibile sau nevizibile cu ochiul liber, încadrează piesa de lemn
la grupa celor de sub pim ctul 35 (pag. 127), la care se face trimiterea în con ti­
nuare. La acest punct se examinează m odul de prezentare al porilor în lemnul
tîrziu şi, fiindcă la materialul exam inat se prezintă împrăştiaţi cu tendinţe
de grupare tangenţială spre limita inelului, se încadrează în paragraful al doilea,
care trim ite la punctul 40 (pag. 128).
Din citirea primului paragraf al punctului 40 rezultă că nu corespunde
acestuia datorită mai m ultor caractere care nu-i sînt proprii (pori rari, paren­
chim metatraheal, tile rare etc.), dar corespunde paragrafului al doilea, care
face trimiterea la punctul 41. Fiind un lemn greu, cu duramen distinct, cores­
punde paragrafului care trimite la 42. Dată fiind culoarea album ului şi dura-
menului, cît şi abundenţa tilelor, lemnul cercetat se încadrează în paragraful
care indică mai departe punctul 43. Citirea atentă a paragrafelor de sub 43
conduce în final la concluzia că proba examinată este un lemn de salcîm
( Robinia pseudacacia L.).
în m od analog se aplică cheia de identificare a principalelor specii fores­
tiere bazată de la început pe caracterele structurii lemnului (pag. 143), cheia
de identificare m acroscopică a lemnului principalelor specii forestiere, care
are drept criteriu iniţial aspectul vărgat sau nevărgat al lemnului (pag. 171),
precum şi cheia de identificare m icroscopică (pag. 180), toate avînd structură
dichotom ică.
2. Identificarea lemnului luînd ea criteriu iniţial culoarea acestuia. La cheia
la care criteriul iniţial, respectiv caracterul cu care se face intrarea în cheie,
îl constituie culoarea lemnului, este necesar să se facă în prealabil o încadrare
a piesei în una din grupele de specii constituite în funcţie de culorile de bază
ale lem nului: albă, galbenă, roşie, brună şi cenuşie. în cadrul culorii de bază
aleasă, se examinează nuanţa culorii secundare sau de com binaţie şi se urmă­
reşte încadrarea piesei în subgrupa im ediat următoare, de e x .: la culoarea
de bază albă, subgrupele sînt: alb, alb-gălbui, alb-roşiatic, alb-roz, alb-brun
şi alb-cenuşiu. Din com binaţia a 3 culori rezultă nuanţe care se exprimă prin
m enţionarea culorilor participante în ordinea intensităţii culorii, de e x .: alb-
120
IDENTIFICAREA MACROSCOPICA A LEMNULUI

gălbui-roşiatic, alb-cenusiu-rosiatic etc Prin aoeact“ » i


grupă sau subgrupă de culori, drumul „ y T “ cadrare a probei într-o
scurtat faţă de acela din cheile bazate ne nit precizarea. *Peci« este mult
. E »e n ,p ,u . Caracterele t a i
impraştiati, nevizibili cu ochiul Ii'L p,. ouie, nevargat, cu pori mici,
nevizibile cu lupa, 1« “ „ t r m“ a £ c„ Z I ^ & e’
Cheia se aplică în felul urm ător- P‘ medulare rare, alb-roşiatice,
cu culoarea de bază albă (pa* 153)' SUW “ m ?adre“ ă în gruPa lemnelor
nevărgat, intră în nara r ,( !l , ’ S" b Sru,Pa lem nelor alb-gălbui. Fiind
Din cftirea a n t M o / S Î f e <!e » b “ „„'„ c ’ , 1 ■’r ’ “ *' >a >3 '
încadrează, datorită prezentei razelor med 1 SC, constaţ a că piesa se
la punctul 14. D at fiind faptul că m 1 " lnSuste, l-a poziţia care trimite
p r o b , corespunde p o z M e ic a r e c o n Z Î “ i * g ,cn vizibiI» ™ '»P » -
prin prezenţa p c t e t o medulare Te t e “ t ‘ - '* !>U" C
paragraf trimite in continuare ¡a lu n e te i l ^ l t i ' " para? raful aI doilea. Acest
18 şi din confruntarea con tta n tn L T . e . . . . “ « “ ’ " « « * »tentă a poziţiei
material, rezultă că piesa provine dintr cu caracţerele determinate pe
şi anume este o porţiune de album . Pmn Cle albă (SaIix alba L )

A CHf , IE D E ID E N T IF IC A R E M A CROSCOPICA A LE M N U LU I
(dupa caracterele vizibile cu ochiul liber sau cu lupa 10 X )

' ' d S c f t C t « U, r S ‘ c S t , S l ' il" ,î ă' C" !» general


medulare nevizibile sau abia vizibile “ nul tim puriu şi tîrziu, cu raze
sau cu parenchim lemnos puţin, r a r e i? d Î t i ! ^ parench™ iemnos
Lem n de ră sin oa se..

L ^ ^ la
tim puriu şi tîrziu, cu raze medulare de la fo m ^ n s S e T a "f , km nul
sau fara zone vizibile de parenchim lem nos! g ° late’ cu
Lemn de foioase . . .
......................................................................................... 18

LEMN DE RĂŞINOASE

la lemnul^îrziu^a^^p^re^imi^a exterioară a lemnul V “ lem’Ul1 timI,uriu


ca puncte diferi, c.iorate de « s t J L m n u l T P «“ “ « » * ™
2

genţial la limita exterioară“ '

I: £ s s sr’n^s rzT m
uneori greu de distins cu lupa, puţ,™ » “ ú S o S e “ V‘ ” b ‘ le ' “ ° Cl" aI ,,b “ -
»• Cu trecere treptata de la lemnul tim puriu 1. lem nul' t i r A . ” ” ^ ] 5
(-HiJfc lii IDENTIFICARE MACROSCOPICA A LEMNULUI
121

5. Iemnid timpuriu ia ^ ..................* 6


menului este m ai descWsă ’l a T e m n u T 'e r d Î 'a f " ^ Culo^ a dura-
a nu ale in general înguste. Lemnul tirziu slab l i gălbui-
evidente pe secţiunea longitudinală ca linH f f Zvo ta t- Canale rezinifere
d
decxt restul lemnului. Lemn uşor si m o d e c u m 0 1 6 CeVa mai închisă
(de raşina), persistent chiar la lemnul usîat Puterni^ f™, aromatic
proaspete. mnul uscat Şiperceptibil pe tăieturile

5. D u r a m ^ ^ I b ^ ' n ^ a u ' r o T ^ t ^ h PL 1 4 -
lumină. A lb u m alb-gălbui L e m ^ M ír™ 11’ m chlzîndu-se prin expunere la
rezinifere izolate, d S tin ct¿ ^ ^
tangenţială apar ca liniigălbui sau brun desrb “F ; p e sect iunea

c" 1- L Y s r ^ ' ^ S S :

P¡»¡¡ la gălbui-brun

7. Dura* d " a” ° ^ X

lumina. A l b ¡ ¡ ^ , % C ¿ K ¡ r i ^ L Í” 1í ^ - ', ,, :" P™ « P “ » e™ >«

dintre lemnul timpuriu şi lemnul tîrziu s k b ’ de08ebirea de culoare


de m anm e m ijlocie, izoiate, sau CanaIe d i f e r e
Jemnul tirziu Şi la limita dintre lemn,d t ü -T d° Uă’ l e v e n t e în
textură medie, uşor, moale“ bogaT L ^ rÍsT n a ^ 11 IemnUl ^ ™
7 n T J ln u s silvestris L. P] 4 A 9 ' Pl t t i

■ ă S C“ U mguste

Jneapan. jep P iwus montana Mill. P I 5 pj j,


»• Cu trecere treptată ^ 1, l , - ’ ' 1 6‘
duramen, slab vărgat, de e u l^ r e a j w ă u T " ^ le,mnUl tirz,u- Lel«n fără
pe secţiunea radială. Lemnul t i m p u r i u ^ “ li! T “ ătăsos’ “ special
galbui-brun deschis. La lemnul verde a lb f 7 deschis 5 lemnul tîrziu
matur prin nuanţa de culoare mai n e h T -0 dlstinge delemnul

« i » s r * * - ■

i: ^ . a.î : v
W . „ f ,a „ c . Lemnul U„ iu al ^ Z ^ 'L Í S m Ü t
IDENTIFICAREA MACROSCOPICA A LEMNULUI
122

lemnul timpuriu, dens, roşu-brun sau roşu-brun închis. Lemnul timpuriu


alb-rosiatic. Diferenţa de culoare dintre lemnul tim puriu şi lemnul tirziu
în alburn este mai mică decît în duramen. Canale rezmifere rare, izolate
sau în erupe (de obicei cîte două), aşezate tangenţial, in general la trecerea
dintre lemnul tim puriu şi cel tîrziu sau spre limita exterioara a lemnului
tîrziu. Lem n cu textură fină şi uniformă, dens, potrivit de greu,moale,cu
miros de răşină. ,r . n \ t>i n pi
Larice, zadă — L arix decidua Mill. (L a n x europaea H ort.) Vi. l,
A 3, PI. II 3. . a „
■9 Cu duramen distinct, de culoare variabilă, de la galben trandafiriu pina a
brun-roz-roşcat. Alburn îngust, alb-gălbui-roşiatic. Lemn tirziu pronunţat
si d en s; variabil în proporţie cu lăţimea inelului anual, fiin d in proporţie
mai mare în inelele late. Lemnul tim puriu foarte m oale, de culoare închisa.
Canale rezinifere de mărime m ijlocie. în general rare : cind sint mai numeroase
se prezintă grupate (două sau mai multe) în şiruri tangenţiale, frecvent
în jiim ătatea exterioară a inelului anual. Lemn uşor. moale, cu textura
neuniformă, de la fină la grosolană, slab răşinos, cu miros caracteristic
de răşină.
d u g la s — Pseudotsuga taxifolia (Lam b.) Britt. ( Pseudotsuga douglasii
Carr.) PI. 8 , PI. II 2.
10. Fără duramen. . . .
Lem n de culoare alb-gălbuie, cu nuanţă albăstrui-cenuşie. Inele anuale
distincte, uneori cu contur ondulat. Lem n tîrziu pronunţat, cu trecerea
dinspre lemnul timpuriu mai mult sau mai puţin brusca. Lemn uşor
si moale, cu textură fină pînă la m ijlocie, mat (cu luciu slab pe secţiunea
radială), nerăşinos, fără miros (cu miros slab acrişor in stare verde).
Prezintă uneori canale rezinifere traum atice.
Brad — A bies alba Mill. (Abies pectinata Lam .) PI. 9, PI. 1-•
10. Cu d u ram en ...........................................................................................................
. Cu
11 duramen clar distinct faţă de alburn .......................................................... -
11. Cu duramen slab distinct faţă de alburn.......................................................... *>
12. Cu miros aromatic ..................................................................................... ^
12. Fără miros a r o m a t ic .........................................................................................
13. Duramen de cidoare variată şi neuniformă, roşu-violacee pînă la purpuriu-
violacee, cu contur neregulat, pe alocuri cu dungi gălbui. Prin expunere
la lumină si uscare, culoarea se închide treptat.Alburn mgust, gălbui.
Inele anuale distincte, cu contur neregulat, de lăţime neuniforma (uneori
cu inele anuale false). Lemnul tîrziu nepronunţat, sla b diferenţiat de lemnul
timpuriu, cu trecere treptată. Parenchim lemnos vizibil cu lupa şi uneori
cu ochiul liber, ca linii tangenţiale mai intens colorate. Lemn cu textura
fină şi uniformă, uşor şi moale, cu miros plăcut, aromat
Ienupăr de Virginia — Juniperus virginiana L. PI. 10, VI. 11 O.
13. Duramen rosiatic-roz sau brun cu contur neregulat, uneori cu dungi v io ­
lacee Alburn îngust, alb-gălbui. Inele anuale înguste, ondulate. Lemnul
tîrziu nepronuntat. Lemn cu textură fină, potrivit de greu, moale cu miros
aromat (deosebit de mirosul lemnului de Juniperus virginiana).
Ienupăr — Juniperus communis L. PI. 11, PI. I 6 .
CHEIE DE IDENTIFICARE MACROSCOPICA A LEMNULUI 128

14. Duramen brun-roşiatic sau brun-gălbui, uneori cu dungi mai închise


(negricioase). Alburn foarte îngust, alb-gălbui, uneori verzui către du-
ramen. Inele anuale în general foarte înguste, ondulate, bine delimitate.
Lemn cu textură fină şi uniformă, dens, tare şi greu, puţin lucios, fără
miros, în stare proaspătă cu gust amar.
Tisă — T a xu s baccata L. PI. 12, PI. A 4, PI. II 4. 5.
14. Duramen de culoare variabilă, de la gălbui-brun deschis la brun închis,
brun-roşiatic sau brun negricios. Alburn gălbui-alb. Inele anuale di­
stincte, cu contur ondulat, uneori discontinue la arborii bătrîni. Inelul
anual cu lăţime variabilă. Lemnul timpuriu variabil ca lăţime în acelaşi
inel anual, cu trecere bruscă spre lemnul tîrziu. Parenchim lemnos
destul de abundent, închis Ia culoare, vizibil cu lupa sau cu ochiul liber
(cînd este grupat). Raze medulare destul de evidente pe secţiunea trans­
versală. Lemnul de culoare deschisă, fără m iro s; cel de culoare mai
închisă cu miros rînced. Textură de la grosolană la medie, lemn uşor
şi moale.
Chiparos de baltă — Taxodium distichum (L.) L.C.Rich. PI. 13.
15. Cu miros a rom a tic...........................................................
15. Fără miros aromatic .......................................................................... 27

16. Duramen gălbui-bru n ; alburn îngust alb-gălbui puţin distinct de duramen.


Inele anuale în general înguste, distincte. Lemn tîrziu îngust, mai închis
la culoare, ceva mai dens decît lemnul timpuriu. Trecerea de la lemnul
timpuriu la lemnul tirziu treptată. Parenchim lemnos rareori vizibil
cu lupa. Lemn cu textură fină. uşor. moale, fragil, cu miros caracteristic
(miros de cedru), cu gust a m ă ru i
Tuie — Thuja occidentalis L. PI. 14, PI. I 5.
Arborele vieţii — Thuja orientalis L. (Biota orientalis Endl.) PI. 15
16. Duramen galben închis pînă la brun, în general puţin distinct de alburn.
Alburn alb pînă la galben deschis. Inele anuale neevidente. Lemnul
tîrziu îngust, puţin distinct faţă de lemnul timpuriu, cu trecere treptată.
Parenchimul lemnos abundent, uneori abia vizibil cu lupa. Lem n cu
textură m ijlocie, potrivit de greu, moale, cu miros caracteristic puternic,
înţepător la lemnul verde, persistent la lemnul uscat, cînd devine plăcut.
Gust neplăcut, amărui, de răşină.
Chamaecyparis lawsoniana (Murr.) Pari. PI. 16.
17. Lemn de culoare galbenă deschisă pînă la brun deschisă. Duramen puţin
distinct. Inelul anual variabil în lăţime, cu contur ondulat. Trecerea de la
lemnul timpuriu la lemnul tîrziu bruscă. Lemn cu textură de la grosolană
la medie, uşor, moale, fără miros sau cu miros slab, acru, neplăcut cînd
este proaspăt tăiat, fără gust caracteristic.
Tsuga canadensis (L.) Carr. PI. 17.
.17. Lemn de culoare galben-deschisă, uneori trandafirie sau brun-roşcată.
Duramen slab distinct. Inelul anual uniform ca lăţime, cu contur ondulat.
Diferenţă slabă între lemnul timpuriu şi lemnul tîrziu, cu trecere treptată.
Canale rezinifere traumatice în rînduri tangenţiale mai închise la culoare.
Lem n cu textură m edie, uşor şi moale.
Tsuga heterophylla (R af.) Sarg.
124 IDENTIFICAREA MACROSCOPICA A LEMNULUI

L E M N D E F O IO A S E

18. Lem n cu porii aşezaţi in e la r ........................................................................ 19


18. Lemn cu porii împrăştiaţi ........................................................................... 81

Lemn cu porii aşezaţi inelar

19. Lemn cu porii aşezaţi tipic in e la r ..................................................................... 20


19. Lem n cu porii aşezaţi semiinelar ..................................................................... 74

Lem n cu p orii aşezaţi tipic inelar

20. Porii bine vizibili cu ochiul lib er................................................................. 21


20. Porii abia vizibili sau nevizibili cu ochiul l i b e r .................................... 46
21. Raze medulare clar vizibile cu ochiul lib e r ........................................ 22
21. Raze medulare abia vizibile sau nevizibile cu ochiul l i b e r ........ 35
22. Raze medulare de două m ărim i; raze medulare late, foarte bine vizibile
cu ochiul liber şi raze medulare înguste, foarte fine, abia vizibile cu lupa.
Porii şi parenchim ul lemnos din lemnul tîrziu în zone cu aspect de
flăcări .................................................................................................................... 23
22. Raze medulare de o singură mărime, destul de late, vizibile cu ochiul
liber ........................................................................................................................ 27
23. Porii din lemnul timpuriu, în duramen cu tile, dispuşi în puţine rînduri
tangenţiale (1 pînă la 3 rînduri). Porii din lemnul tîrziu vizibili pînă la
nevizibili cu lupa. Trecere bruscă de la mărimea porilor din lemnul timpuriu
spre aceea a porilor din lemnul tîrziu. Raze medulare de înălţimi variabile,
frecvent între 10 şi 30 mm (uneori depăşesc 30 m m )............................ 24
23. Porii din lemnul tîrziu, în duramen fără tile, aşezaţi în mai multe rînduri
tangenţiale. Porii din lemnul tîrziu bine vizibili cu lupa, uneori vizibili
cu ochiul liber, dispuşi în benzi sau şiruri radiale sau radial oblice. Trecere
treptată de la mărimea porilor din lemnul tim puriu spre aceea a porilor
din lemnul t î r z iu ....................................................................................................... 26
24. Porii din lemnul tîrziu cu pereţi groşi, bine vizibili cu lupa, grupaţi
în zone mici, rare, aşezate neregulat (frecvent în benzi radiale). Raze
medulare puţin înalte, pînă la 25 mm. frecvent de circa 10 m m , groase,
dese.
Porii din lemnul tim puriu mari, rotunzi, în unul, rar două rînduri tangen­
ţiale. A lburn alb-gălbu i-roz; duramen brun-cenuşiu-roşiatic. Textura
grosolană. Lemn tare şi greu.
Cer — Quercus cerris L. PI. 18, PI. V I 6.
24. Porii din lemnul tîrziu mici, vizibili pînă la nevizibili cu lupa, dispuşi
în zone late. Raze medulare de înălţimi variabile, frecvent în a lte. . 25
25. Conturul inelelor anuale în general regulat. Parenchimul lemnos fin , în
rînduri tangenţiale subţiri, vizibile cu lupa. între zona de lemn timpuriu
şi cea de lemn tîrziu, frecvent o zonă de fibre mai mult sau m ai puţin între­
ruptă. A lburn alb-gălbui, pînă la gălbui-brun desch is; duramen brun-
gălbui pînă la brun-slab roşcat, uniform colorat. Raze medulare înalte.
Textură destul de uniformă. Lem n tare şi greu.
CHEIE DE IDENTIFICARE MACROSCOPICA A LEMNULUI
125

Gorun Quercus petraea (M att.) Liebl. (Quercus sessilis FUrh


Quercus sessiliflora Salisb.) PI. 19, PI. y j 2
pÎe jB ’ l - r p r ? r r r° bUr L ' ^Quercus î n c u i a t a Ehrh.) PI. 20,
25. Conturul inelelor anuale ondulat, mai mult sau mai puţin pronuntat
dreptu razelor medulare retras). Parenchimul lemnos a b u E t l n linH
angenţiale mai mult sau mai puţm late. vizibile cu ochiul liber Alburn
alb-gălbui pinâ la gâlbui-brun deschis: duram en b r u n - c e n S pînă la brun“
cioeolatiu, neuniform colorat. Raze medulare late. dese. dk î n S S d n e S -
forme. Lemn greu si tare, pinâ la foarte tare. ' 6Um
^tejar pufos, tufă riioasă — Quercus pubescens W illd. PI. 21.
urnţa Quercus frainetto Ten. (Quercus conferta K it.) PI. 22 PI V I 3
Jar marlu — Quercus pedunculiflora C. K och. PI. 23, PI. V I 4.
" ? o n i diA
n lemnul tim puriu mari, ovali, form înd o zonă poroasă lată'
descrescm d treptat ca mărime şi număr spre lemnul tîrziu. Porii din
chimul 1 1 “ r 23 ŞlrUrl radiale înguste> uneori bifurcate. Paren-
mul lemnos in Imn tangenţiale, fine, relativ rare. Razele medulare
late destul de subţiri. Alburn gălbui-brun deschis; du ram en g ă lb u i
^ r r tlC’ Sl3b deUmitat de a lb u m - L leinentele anatom ice c k r
conturate pe secţiunea transversală. Lem n greu, potrivit de tare
p J r, rOŞ,U amer,can Quercus borealis M ichx. PI. 24 PI V I 5
ondulată1 Po“ î di T * ™ ? ,r° tunzi’ . mgrăm ădiţi, form înd o z in ă slab
“au radial o S i e T T - ^ “ hlpa’ în benzi radiale
lemnul 1 6 brUSCă de la mărimea porilor din
le“ ; ! : pre ace^a ,a Porilor din lemnul tîrziu. Parenchimul
W cu luPa .c a llinu tangenţiale numeroase. Razele medulare
»e v id e n te , joase (pina la 30 mm înălţime). Alburn lat alb-o-ălbui
rr tlc;/ r r - en ^ Lemn
Stejai de balta — Quercus palustris L. PI. 25.

2 7 ‘ d is t in c t . ! T . “ u foarte *ng“ tă- Raze m edular* late,


27. Zona de lemn tîrziu lată. Raze medulare înguste ............. 29

28' ^ T o t u n z f ă^ t r° r duram en’ P °ros- P “ ii din lem n ul'tim pu riu


L v ’izT bT cu’ n l n î “ îa grup-ar^ in cior6hină- P °rii din lemnul tîrziu
og
g ]in z fm
nzi a te tînalte.
mate, lai ? erF l Umert Ş,1' anatomice
Elementele * medulare
cu late’ drePte’ f(™
dispoziţie z ă
reo-nlată
simetrica pe secţiunea transversală. Lemn p otrivit de greu si de tare’
Curpen de pădure, viţă albă — Clematis vitalba L. PI. 26
L em n cu duramen bru n -ciocola tiu : alburn brun-rosiatic. Porii din lemnul
im punu mari ovali goi, numeroşi, form înd o zonă poroasă lată Porii
î l r t T " H° ,'ad ia,, prin p e « "
^ubţin Raze medulare dese, ondulate, aşezate la distante eeale cn
d r ţ f u Ţ d T S r ? 131" 3 Lem n CU'tCXtura ne°m ogenă, potrivit
Viţă sălbatică — Vitis silvestris Gmel. PI. 27.
Viţă de vie — Vitis vinifera L. PI. 28
29. Cu tile sau cu gume ..................
30
126 IDENTIFICAREA MACROSCOPICĂ A LEMNULUI

29. Fără tile sau gu m e....................................................................................... 32


30. Duramen slab distinct de alburn, dungat.
Duramenul galben-verzui-roz pînă la galben-portocaliu dun gat; alburn
gălbui-alb.
Porii cu pereţi groşi, frecvent m ultipli, cu gume portocalii-roşcate. Porii
din lemnul timpuriu mari, aşezaţi neregulat. Porii din lemnul tîrziu
mari, parţial vizibili cu ochiul liber, împrăştiaţi sau în rînduri tangenţiale
continue, mai dese spre limita exterioară a inelului. Pe secţiunea radială
benzi lucioase, gălbui. Lem n cu luciu pronunţat, tare şi greu.
Cenuşar sau oţetar - Iilanthus altissima ţ \1ii].) Swingle ( Iilantlius
glandulosa Desf.) PI. 29, PI. V 5.
30. Duramen clar distinct de alburn, unifrom c o l o r a t ........................ 31
31. Duramen brun-auriu sau brun-ciocolatiu. A lburn îngust (2— 3 inele), alb-
gălbui. Porii în m ajoritate multiplii, grupaţi radial sau în ciorchină, parţial
cu tile. Porii din lemnul timpuriu formează o zonă poroasă la tă ; cei din
lemnul tîrziu împrăştiaţi, cu tendinţă de aşezare în benzi tangenţiale drepte
spre limita exterioară a inelului anual. Lemn cu luciu pronunţat, benzi
lucioase, numeroase, pe secţiunea radială; potrivit de tare si de greu.
Dud alb — M oru s alba L. PI. 30
Dud negru — M oru s nigra L. PI. 31, PI. I X 3, 4.
31. Duramen brun-ciocolatiu pînă la brun-negricios. Alburn îngust (2— 3 inele),
alb-roşiatic. Porii unitari, parţial cu tile; cei din lemnul tim puriu mici
formează o zonă poroasă lată. Porii din lemnul tîrziu împrăştiaţi, cu slabă
tendinţă de aşezare in şiruri tangenţiale; la limita inelului anual uneori
absenţi. Raze medulare înguste, gălbui. Lem n cu textură m ijlocie, m oale,
potrivit de greu.
Sălcioară, răchiţică — Elaeagnus angustifolia L. PI. 32.
32. Alburn lat (10— 15 inele) alb gălbui, alb-roşiatic sau alb-cenuşiu. . . . 33
32. Alburn îngust (2—-6 inele), galben sau gaÎben-cenuşiu...................... 34
33. Alburn alb-gălbui, duramen roşiatic-roz, cu dungi brune, clar distinct de
alburn. Porii frecvent m ultipli, cu pereţi groşi. Porii din lemnul timpuriu
în mai multe rînduri tangenţiale; cei din lemnul tîrziu cu parenchim para-
traheal. răspîndiţi, spre limita exterioară a inelului în benzi scurte, groase,
neregulate. Raze medulare dese. oglinzi joase (sub 1 mm). Lemn tare si
greu.
Glădiţă — Gleditschia triacunthos L. PI. 33, PI. I X 2.
33. Alburn alb-roz-roşiatic sau alb-cenuşiu; duramen roz-roşiatic sau cenuşiu-
verzui, slab dungat. Porii frecvent m u ltipli; cei din lemnul timpuriu
îngrămădiţi, formînd o zonă poroasă lată. Porii din lemnul tîrziu îm prăştiati;
spre limita exterioară a inelului grupaţi in benzi oblice şi tangenţiale (unele
inele cu benzi terminale late). Lem n cu luciu pronunţat, cu benzi lucioase
(pînă la 2 mm) pe secţiunea radială, tare şi greu.
Sîmbovină — Celtis australis L. PI. 34.
34. Alburn galben pînă la galben-cenuşiu, duramen brun-ciocolatiu dungat.
Porii din lemnul timpuriu, in general m ultipli, formează o zonă poroasă
lată. Cei din lemnul tîrziu frecvent m ultipli, îm prăştiaţi, cu slabe
tendinţe de aşezare în şiruri tangenţiale; parenchim paratraheal nevizibil
CHEIE DE IDENTIFICARE MACROSCOPICA A LEMNULUI
127

m«.zs îe “ a,s « " ;

Salcim japonez — Sophora japonica L. PI 35

Phellodendron amurense Rupr PI 36

3: S £ T “ S * " " ^ ■*■ — * culoare

36 P " Ca-la nea satua Mill. ( Castanea vesca Gaertn ) PI 37 P] y o

Br! "“i" ~ . i r - 1
d e ( ; pş .a ’ V ' r r L s i i T r ^ f ^ r " ,mma' retls

evidente. Alburn lat alh fin.n . A ’ ^

“ •¿ ^ s t S S S ^ S S S ^ ™ ;
(20 ii r e if t ^ " ,,ipU)- " "S ? f c n ‘t

s a s s s a ^
Mm de munte t* L ^ fT
»
Pi v î
¥ =

£ g i s r 3 s £ * r - ‘> » " - ¿ » - 1 * « » ^
lemnul tîrziu înguste ondulate ' ^V enzlle tangenţiale de pori din
înguste, ondulate, mai mult sau mai puţin întrerupte, form ate
128 IDENTIFICAREA MACROSCOPICA A LEMNULUI

U lm J Í T in mUS 1 a™a (,l]llK ( Ulmus campestris L .) PI. 40


... *' U! mus procera Salisb. (Ulmus campestris L )

' í k S í5 ^ ¿ 5 1
în şiruri tansentiale , 1 (’ a la um ita meiului, aşezaţi
,« -■ ^ s t u »0g- s r r ; ‘" X T : p n r n- ^ * *-*•

i r r v 1" lin“ fo" te f - »

t e « 1* “ d e d t l" ' il1' *> parenchün m etatrabeaLA lbnm 'alb”


cenuşiu, la t; duramen rosiatic-brun. adesea d,intrat T / n
40 I T " ° T a K ' K0Ch ( Ca,y a alba N utt, non K . K och ) "l>! 4 2 * p f f y T
40 In lemnul tirziu parenchim paratraheal confluent Z term fn af 41

a Y b ,Z lï iT de“ ,t i S >»»" ' « * « *


puţin. Porü gxupatT radiaT'saiT î!i V *•**■ paratraheal
Porii lenm uhif ,‘ T

07 ñ ™ L Z P, T ,a p - * m " edul*re « “ • < * * * f» “ « e » i c i ”(»ub


C aia/p« bignonioides W att. (B ignonia catalpa L ) P! 4 'i

42 T e m ? dUramen ^ C° W t * alburn . . . . 42
lu T o L “ ga lb en -a u riu s« „ b „ „ . Terzu, T ik

w Z o Z f Z u " ,':r - T ilê de ia p n t i e Ï Ï

Lemn greu şi tare. “ Raze medulare foarte fine.


4SI P « SaIC,tn ~~ Rohinia pseudacaeia L . PI. 44, P l. D 3 4 Pi V fi

' le m n u ^ t im p u ^ u ^ ^ p a r e n c lS ^ ^ a M t m h e a l 2 / ^ P ^ **? “ Cei * “

anuale demarcate S l í f c i Í “ W > * fa * h r


M» c,mi-Mr,Triyim Sebnea. ( Æ ; ™ , L r N u , t . , P,. 45,

M ’ S M ? hr 1„pP7 “ f : ^ \ : b f dueM' p r tlin ^ »-■


că r e ia „nele inele , „ „ , 1 , , lnt iisp ^ .n g M ,
CHEIE DE IDENTIFICARE MACROSCOPICA A LEMNULUI 129

dente. Porii din lemnul tim puriu relativ mici, în unul sau mai multe
rînduri tangenţiale, rotunzi, unitari (rar m ultipli). A lburn destul de lat
alb-gălbui, duramen gălbui-brun. Raze medulare foarte înguste, abia
vizibile cu lupa. Lem n tare sau foarte tare.
Frasin american — F ra xin u s americana L. PI. 46.
Frasin de Pensilvania — F raxin u s pensylvanica Marsh. PI. 47.
44. Parenchim paratraheal, care la porii dinspre exteriorul inelului devine
uneori confluent, form înd benzi continui, neregulate, ondulate. . . . 45
45. Alburn lat (18— 20 inele), alb-gălbui-roz, duramen puţin deosebit de alburn,
roşiatic-roz, uneori brun-deschis. Porii din lemnul tîrziu în grupe radiale
(2— 5), cu parenchim paratraheal, form înd spre lim ita exterioară a inelului
benzi neregulate, m ai mult sau m ai puţin întrerupte. Porii din lemnul
tim puriu mari, frecvent m ultipli (grupe radiale), cu tile rare pînă la nume­
roase. Raze medulare fine, albe. Lemn lucios.
Frasin — F ra xin u s excelsior L. PI. 48, PI. C 3, 4, PI. Y 1.
45. A lburn îngust (5— 8 inele), alb-gălbui pînă la alb-cenuşiu; duramen bine
distinct, brun-deschis sau cenuşiu, vărgat. Porii din lemnul tîrziu cu paren­
chim, formează benzi tangenţiale evidente, drepte sau alb ondulate. Porii
din lemnul tim puriu relativ m ici şi rari, în 1— 3 rînduri tangenţiale, cu
tile rare. Raze medulare fine.
M ojdrean — F raxin u s ornus L. PI. 49.
46. Porii din lemnul tîrziu în zone sau benzi form înd desene caracteristice
pe secţiunea transversală, vizibile cu ochiul liber sau cu lupa. Lemn
de la potrivit de greu şi tare pînă la greu şi tare (uneori foarte tare),
cu textura m ai mult sau m ai puţin un iform ă......................................... 47
46. Porii din lemnul tirziu împrăştiaţi, nu formează desene caracteristice
pe secţiunea transversală. Lem n foarte variabil ca greutate şi t ă r ie .. 57
47. Raze medulare vizibile cu ochiul lib e r...................... .................................... 48
47. Raze medulare înguste, abia vizibile sau nevizibile cu ochiul liber. . . . 53
48. Raze medulare evidente, numeroase, egal de late, e c h id is ta n te .... 49
48. Raze medulare destul de late, mai m ult sau mai puţin evidente, de
lăţim i variabile, aşezate la distanţe inegale.............................................. 50
49. Fără duramen d istinct; lemn de culoare brun-deschis-auriu. Porii din
lemnul timpuriu bine vizibili cu lupa, cu tendinţe de grupare în ciorchină,
aşezaţi în mai multe rînduri tangenţiale. Porii lemnului tîrziu cu puţin
mai m ici decît cei din lemnul timpuriu, relativ rari, în benzi tangenţiale
slab distincte cu ochiul liber, m ai dese spre limita exterioară a inelului
anual. Porii fără tile. Secţiunea radială foarte lucioasă, cu oglinzi numeroase,
pînă la 1 mm înălţime, dînd un aspect de piele de şarpe. Lem n potrivit
de tare şi de greu.
Cătină mică — M iricaria germanica (L.) Desv. ( Tam arix germanica L.)
PI. 50.
49. Cu duramen distinct roz-roşiatic, cu dungi gălbui şi brune, frumos colora t;
alburn alb-gălbui, cu dungi alternative, gălbui şi gălbui-cenuşii. Porii din
lemnul timpuriu nevizibili cu ochiul liber, formează o zonă poroasă lată.
Porii din lemnul tîrziu unitari sau în grupe radiale de cîte doi, dispuşi
în şiruri tangenţiale, drepte, evidente, rare, mai dese spre limita exterioară

ţ - c. 1071
130 IDENTIFICAREA MACROSCOPICA A LEMNULUI

a inelului. Parenchim aliform sau confluent. Oglinzi de înălţimi egale, de


circa 2 m m , foarte lucioase. Lem n tare, p otrivit de greu.
Cătină r o ş ie — Tam arix ramosissima Ldb. ( Tam arix pallasii A uct.
ross. et non rom ., Desv.) PI. 51.
50. Duramen distinct colorat, clar delim itat de alburn ................................. 51
50. Duramen slab colorat, cu trecere treptată dinspre alburn............... 52
51. Alburn îngust (5— 6 inele), alb-gălbui pînă la brun-deschis; duramen brun-
ciocolatiu închis pînă la negru, cu contur mai m ult sau mai puţin regulat.
Porii din lemnul tim puriu vizibili cu lupa, în 1— 2 rînduri tangenţiale.
Porii din lemnul tîrziu în şiruri tangenţiale întrerupte, frînte, mai deschise
la culoare, vizibile cu ochiul liber. Lemn greu, foarte tare.
Salcîm galben — Laburnum anagyroides Med. ( C ytisus laburnum L.)
PI. 52.
51. Alburn foarte îngust (2— 3 inele), alb-gălbu i; duramen brun-deschis cu
contur regulat. Porii din lemnul timpuriu m ici, vizibili cu lupa, formează
o zonă poroasă destul de la tă ; porii din lemnul tîrziu nevizibili cu lupa,
în benzi caracteristice, evidente, întrerupte, neregulat aşezate (radial, tan-
genţial-oblic sau tangenţial). R aze medulare de două m ărim i: cele late
vizibile cu ochiul liber, cele înguste vizibile cu lupa. Lem n p otrivit de
greu şi de tare.
Drob — Sarothamnus scoparius (L.) W im m . ( Spartium scoparium L.)
PI. 53.
52. Alburn lat (20 inele), galben in ten s; duramen galben-cenuşiu sau galben-
brun, slab delimitat. Porii din lemnul timpuriu vizibili cu lupa. Porii
din lemnul tîrziu în benzi confluente, slab distincte cu lupa. Raze m edu­
lare de lăţime uniformă, destul de dese. Lem n greu, foarte tare.
Dracilă — Berberis vulgaris L. PI. 54.
52. Alburn lat, alb-gălbui-roşiatic; duramen slab roşcat. Porii din lemnul
tim puriu nevizibili cu lupa, formează o zonă albicioasă îngustă. Porii
d i » lemnul tîrziu în benzi întrerupte, neregulate, albicioase, vizibile cu
lupa. Raze medulare slab vizibile cu ochiul liber, mate. Lem n greu şi tare.
Coacăz de m unte — Ribes alpinum L. PI. 55.
53. Porii lemnului tîrziu în lanţuri radiale, lungi, caracteristice. Porii din
lemnul tim puriu m ici, vizibili cu lupa, ovali, unitari sau în grupe, dispuşi
în mai multe rînduri tangenţiale, cu tile. Alburn alb-cenuşiu, foarte îngust
(2— 3 in ele); duramen galben-auriu, cu dungi brune, vărgat. Raze medulare
numeroase. Oglinzi mici, sub 1/2 mm, brune, lucioase. Lem n potrivit de
greu, moale.
Scumpie — Cotinus coggygria (L.) Scop. ( Rhus cotinus L.) PI. 56.
53. Porii din lemnul tîrziu în benzi tangenţiale sau tangenţial-oblice, continue
sau întrerupte, deschise la culoare, eviden te.................................................. 54
54. Cu duramen ...................................................................................................... 55
54. Fără duram en...................................................................................................... 56
55. Duramen galben-verzui pînă la ciocolatiu, bine delim itat, cu contur regu la t;
alburn îngust (5— 6 inele), galben-alburiu sau cenuşiu-gălbui. Porii din
lemnul timpuriu vizibili cu lupa, frecvent în două rînduri tangenţiale.
Porii din lemnul tîrziu nevizibili cu lupa, în benzi mai m ult sau mai puţin
CHEIE DE IDENTIFICARE MACROSCOPICA A LEMNULUI 131

ondulate şi continue, fine, abia vizibile cu ochiul liber. Fără tile. Raze
medulare numeroase. Oglinzi m ici (sub 1 m m ). Lem n cu textură fină,
greu şi tare.
Arborele Iudei — Cercis siliquastTum L. PI. 57.
55. Duramen brun-deschis, uşor vărgat, cu trecere treptată dinspre alburn ;
alburn galben sau galben şters. Porii din lemnul timpuriu bine vizibili
cu lupa, fără tile, neuniformi ca mărime, unitari, in 1— 3 rînduri tangen­
ţiale. Porii din lemnul tirziu nevizibili cu lupa, în benzi tangenţiale nere­
gulate, frecvent oblice, distincte cu ochiul liber. Lemn cu gust amărui.
Lemn potrivit de greu şi de tare.
Ptelea trifoliata L. PI. 58.
56. Lemn de culoare alb-gălbuie, uniformă. Porii din lemnul timpuriu mici,
in m ai multe rînduri tangenţiale. Porii din lemnul tîrziu în benzi distincte
cu ochiul liber, neregulate, tangenţiale spre lim ita inelului, unde sînt
mai late decît zonele alternante de fibre. Fără tile. Lem n potrivit de
greu şi de tare.
Caragana arborescens Lam. PI. 59.
56. Lem n galben-alburiu. Porii din lemnul timpuriu mici, rari, grupaţi în
zone întrerupte. Porii din lemnul tîrziu în zone punctiform e sau în benzi
întrerupte, neregulate, mai mult sau m ai puţin tangenţiale. Limitele
inelelor anuale întrerupte. Lemn potrivit de greu si de tare.
Bă şicoasă — Colutea arborescens L. PI. 60.
57. Raze medulare bine vizibile cu ochiul lib er.......................... • .................... 58
57. Raze medulare abia vizibile sau nevizibile cu ochiul lib er........................ 59
58. Porii din lemnul tim puriu bine vizibili cu lupa, goi, rari, unitari, în
1— 2 rinduri tangenţiale, form ind dungi albicioase bine conturate. Porii
din lemnul tîrziu foarte mici, pînă la nevizibili cu lupa, împrăştiaţi,
rari. Raze medulare evidente, late. Lem n fără duramen, de culoare
alb-gălbui-roşiatică, mai închisă spre centru, cu structură neuniformă,
m at, tare şi greu.
Măceş — Rosa canina L. PI. 61.
58. Porii din lemnul tim puriu m ici, slab pînă la nevizibili cu lupa, într-un
singur rînd tangenţial, form înd dungi subţiri, albicioase. Porii din lemnul
tîrziu foarte m ici, apar ca puncte fine, albe, vizibile cu lupa. Raze m edu­
lare albe, m ate, rare, distincte. Lem n fără duramen, alb-roşiatic, mai
închis spre centru, om ogen, tare şi greu.
Păltior — Ribes petraeum W u lf PI. 62.
59. Cu d u r a m e n ............................................................................................................... 6 0
59. Fără duramen .......................................................................................................... 71
60. Cu pete medulare .............................................................................................. 61
60. Fără pete medulare ......................................................................................... 63
61. Duramen brun-deschis, uniform colorat, cu trecere treptată dinspre
alburn. Alburn alb-gălbui, uniform. Porii din lemnul tim puriu îngră­
mădiţi, bine vizibili cu lupa. Porii din lemnul tîrziu slab vizibili cu lupa.
Raze medulare numeroase, dese. Pete medulare mari, dese. Lem n greu,
foarte tare.
Lem n cîinesc — Ligustrum vulgare L. PI. 63.
132 IDENTIFICAREA MACROSCOPICĂ A LEMNULUI

61. Duramen brun-roşcat, vărgat, cu contur mai mult sau mai puţin stelat.
Lem n om ogen, potrivit de greu şi de ta re............... ................................ ••• 62
62. Duramen brun-roşcat deschis ; alburn lat (10— 12 inele), alb-gălbui-roşcat.
Porii din lem nul tim puriu vizibili cu lupa, nu cu mult mai mari ca cei
din lemnul tîrziu, formează o zonă poroasă îngustă. Porii din lemnul
tîrziu rari. Razele medulare apar ca linii fine numeroase pe secţiunea
transversală. Oglinzi m ici (sub 1 m m ). Pete medulare gălbui-roşcate,
numeroase, slab distincte. Lem n p otrivit de greu şi de tare.
Vişin turcesc — Padus mahaleb (L.) Rorlth. ( P y u t i u s mahaleb L.) PI. 64.
62. Duramen brun-roşcat, cu nuanţe ciocolatii-negricioase, sau ciocolatiu-
negricios, stelat. Alburn lat (17— 20 inele), alb-gălbui-roşcat, dungat.
Porii din lemnul tim puriu slab vizibili cu lupa, numeroşi, aproxim ativ
la fel de mari ca cei din lemnul tîrziu. Raze medulare de două mărimi,
cele late vizibile cu ochiul liber. Pete medulare gălbui-roşcate, slab
distincte, frecvent alungite tangenţial. Lem n greu şi tare.
Porumbar — Prunus spinosa L. PI. 65.
63. Cu tile dese, lucioase.
A lburn foarte îngust (1— 2 inele), alb-roşiatic. Duram en brun-verzui.
Porii din lemnul tim puriu abia vizibili cu ochiul liber, frecvent în grupe
radiale de 2— 5, în mai multe rînduri tangenţiale. Porii din lemnul tîrziu
nu cu mult mai m ici decît cei din lemnul tim puriu, rari, in grupe radiale.
Oglinzi foarte fine (sub 1 m m ). Lem n om ogen, p otrivit de greu şi de tare.
Otetar — Rhus typhina L. PI. 66.
63. Fără tile 64
64. Alburn lat (10— 25 in ele)................................................................................ 65
64. Alburn îngust (2— 6 in ele)................................................................................ 6 i
65. Alburn alb-roşiatic.
Duramen roşiatic-brun închis. Porii din lemnul tim puriu vizibil mai mari
decît cei din lemnul tîrziu, în 2— 3 rînduri tangenţiale, form înd o zonă
poroasă, distinctă cu ochiul liber. Raze medulare fine. Oglinzi m ici pînă
la 1,5 mm înălţime, dînd un aspect de piele de şarpe. Lem n tare şi greu.
Cais, zarzăr — Armeniaca vulgaris Lam . ( Prim us armeniaca L.)
PI. 67.
65. Alburn alb-gălbui .................................................................................................. 66
66. Alb tirn alb-gălbui, foarte lat (32 in ele); duramen cu contur neregulat,
brun cu dungi violacee. Porii nevizibili cu lupa. V izibili cu lupa numai
cei din primul rînd tangenţial. în lem nul tîrziu porii apar ca puncte
fine, albe, nedefinite. Lem n om ogen, greu, foarte tare ( « c a o su l»).
Liliac — Syringa vulgaris L. PI. 68.
66. Alburn alb-gălbui (devine verzui prin expunere la aer), lat (13 m e le );
duramen brun-galben sau brun-verzui. Porii din lem nul tim puriu slab
vizibili cu lupa, formează o zonă poroasă, îngustă, albicioasă. Porii
din lemnul tîrziu foarte fini, împrăştiaţi. Lem n om ogen, greu, foarte
tare.
Caprifoi — Lonicera xylosteum L. PI. 69.
Caprifoi — Lonicera tatarica L. PI. 70.
67. Duramen roz-portocaliu sau roz-roşca t........................................................... 68
CHEIE DE IDENTIFICARE-MACROSCOPICA A LEMNULUI 133

67. Duramen roşu-brun sau brun-ciocolatiu, d u n gat......................................... 69


68. Duramen roz-portocaliu pînă la portocaliu-roşcat. Alburn gălbui-ro-
şiatic, îngust (3— 4 inele). Porii din lemnul timpuriu vizibil mai mari
ea cei din lemnul tîrziu, în special cei din primul rînd tangenţial. Porii
dm lemnul tîrziu slab vizibili cu lupa, rari, în grupe radiale de 2__3
(uneori în lanţuri). Lem n om ogen, potrivit de greu şi tare.
Cruşîn, paţach in ă— Rhamnus frangula L. PI. 71.
68. Duramen roz-roşcat, slab p ron u n ţa t; alburn galben-verzui. Porii mici,
abia vizibili cu lu p a ; cei din lemnul timpuriu în m ai multe rînduri
tangenţiale, formînd o zonă poroasă lată. Raze medulare abia vizibile
cu ochiul liber, mai mult sau mai puţin echidistante. Lemn om ogen,
p otrivit de greu şi de tare.
Vişinei (cireş pitic de Bărăgan) — Prunus fruticosa Pali. PI. 72.
69. Raze medulare nevizibile cu lupa.
A lburn foarte îngust (2— 3 inele) galben-alburiu sau portocaliu-alb. Duramen
brun-ciocolatiu, puternic vărgat, prin deosebirea de culoare dintre lemnul
tim puriu şi tîrziu. Porii din lemnul timpuriu abia vizibili cu ochiul liber,
formează o zonă poroasă lată. La m ijlocul zonei, porii prezintă deschiderea
cea mai mare. Lem n m oale, p otrivit de greu şi de tare.
Cătină <le rîu — Hippopha'é rhamnoides L. PI. 73, PI. V 3.
69. Raze medulare bine vizibile cu lu p a ................................................ 70
70. Alburn alb-roşiatic, dungat; duramen roşiatic-brun, puternic dungat.
Porii din lemnul timpuriu mari, bine vizibili cu lupa, formează o zonă
poroasă destul de lată. Raze medulare numeroase, de lăţimi neuniforme
Lemn potrivit de greu, tare, pînă la foarte tare.
Migdal — Am ygdalus communis L. ( Prunus communis Fritsch) PI. 74.
Migdal pitic Am ygdalus nana L. ( Prunus nana Stokes) PI. 75.
70. Alburn îngust (2 3 inele), alb-roşiatic; duramen brun-roşiatic, uneori
verzui. Porii din lemnul timpuriu slab vizibili cu lupa, formează o zonă
poroasă, îngustă. Cei din primul rînd tangenţial vizibili mai mari ca
ceilalţi. Lemn omogen, greu, foarte tare.
Piersic — Pérsica vulgaris Mill. ( Prunus pérsica Sieb. et Zucc.) PI. 76.
71. Porii din lemnul timpuriu bine vizibili cu lu p a ..................................... 72
¿1. Poru din lemnul timpuriu abia vizibili sau nevizibili cu lu p a ........... 73
72. Porii din lemnul timpuriu rari, frecvent în grupe radiale pînă la patru,
formează o zonă care ocupă circa jum ătate din lăţimea inelului anual’
Lemn de culoare uniformă, alb-gălbuie, om ogen, p otrivit de tare si de
greu.
Salcim m ic — Am orpha fruticosa L. PI. 77.
72. Porii din lemnul tim puriu deşi, îngrămădiţi, formează o zonă poroasă
destul de îngustă. Lem n de culoare albă, slab-roză, u n iform ă; omogen
tare şi greu.
Cîrmîz — S ym ph oricarp us albuş Blake ( Sym phoricarpus racemosus
M ichx.) PI. 78
73. Primul rînd de pori abia vizibili cu lupa, în rest nevizibili. Lem n alb-verzui
sau verzui-roşiaţic. Raze medulare bine distincte cu lupa, mai m ult sau
mai puţin echidistante. Măduva mare, albă, ocupă 2/3 pînă la 1/2 din dia-
134
IDENTIFICAREA MACROSCOPICÂ A LEMNULUI

S î S greu.*111** Pe,<! m e d u lm — i fi n „ me, . a „ . L e „ „


-o T Cununiţă Spiraea ulmifolia Scop. PI. 79

Lemn cu p orii aşezaţi semi-inelar


74. Cu duramen ...............
74. Fără duramen ............... ................................................................. 75
7 5. Cu pete medulare ............... .......................... ^
75. Fără pete medulare ............. ....................................................

?6 ' ^ ■ , U i a l e lI(ph"ă ‘ ‘i T ? ) C numere!! '“ ? ' 1 - T ™ 1' în “ ai muIte TÎnd^


Raze medulare late de 2 T o r i d ° Z°,nă Poroasă distinctă,
cu lupa. Pete m e d l r e m ^ ^ «

76 p S '" ' Cem su\ vulgaris M ill. (Prunus cerasus L .) P i. 81

Corcoduş _ Prunus cerasifera Ehrh P] 82 ° m° ge” ’ 8 ™ ’ ’ fo " t t ,a re-

"• t r ieL T p » r ; C . la ro?n' docolati" ’ cu dungi ?i

f z z »‘ s u v » s 2 , j! s s f f i pm c u lu p a ' " ai ■” »
m ă r im i; cele late vizib ile cu och iu l liber ze m.edulare de două
joase (sub 2 m m ^ T e m n ^ r e u ^ f t Î e ” ' f° arte lu d oase’ numeroase,
n** P run — Prunus domestica L . PI. 83.
4 <i
Duramen şters, brun-cenuşiu sau roşiatic-brun........................ 7ft
78. Duramen brun-cenuşiu, cu dungi ciocolatii; alburn lat ¿7-1^10 7 1 \
alb-cenuşiu-roşiatic, slab dungat Porii vizibili r. 1 * „ “

S : cu ; î ul libm ' Ler " * ■ Ia,e ab,a


PI 84 ~ PadU‘ rac~ <W > C -K - S-=h„eid. (Pruuu, padu, L .)

78' ™ ‘ a“ - * ! » * « .

Clpf. V l Î T SWS aViUm (L,) M nch- {P m n uS avium L -) p i - 85, PI. G 1,


/
CHEIE DE IDENTIFICARE MACROSCOPICA A LEMNULUI
135

Lei.nn de e r o a r e galbenă uniformă. Porii vizibili cu lupa, unitari, rar m ul­


tipli, m ai deşi în prima parte a inelului. Raze medulare foarte fine si
numeroase, abia vizibile cu lupa. Fără pete medulare. Lemn cu textură
tina, greu şi tare.
Spinul lui Christos — Paliurus spina Christi Mill. PI. 86.
79. Lemn alb-gălbui sau alb-roşiatic.............................................. gQ
80. Lem n alb-gălbui (la tăiere alb-lăptos), uniform. Porii din lemnul tim ­
puriu aproxim ativ la fel de mari ca cei din lemnul tîrziu, însă mai desi.
Porii dm lemnul tîrziu relativ rari, vizibili cu lupa. Raze medulare v i­
zibile cu ochiul liber, mai late ca deschiderea porilor, aşezate la distante
egale cu 4-—5 ori diametrul acestora. Fără pete medulare. Lem n cu tex-
tura ţm ă şi uniformă, p otrivit de greu şi de tare.
Lămîiţă sirinderică — Philadelphus coronarius L. PI. 87. Phyladelphus
latijohus bchrad.
80. Lem n alb-roşiatic (portocaliu prin expunere), cu inele anuale de lăţimi
neum lorm e, uneori discontinue, puse în evidenţă prin dungi înguste
mai deschise la culoare. Pori abia vizibili cu lupa, m ai mari si mai
numeroşi m prima parte a inelului, unde formează zone albicioase, distincte
cu ochiul liber. Raze medulare foarte fine, numeroase, distincte cu lupa
ca dungi albicioase. Pete medulare rare, brun-roşiatice. Lem n cu textură
tina, greu, foarte tare.
Cotoneaster tomentosa (A it.) Lindl. PI. 88.

Lemn cu porii împrăştiaţi

81. Pori uniform împrăştiaţi ................................................ g2


81. Pori neuniform împră'ştiaţi ................................... ............................. J25
82. Pori mari, bine vizibili cu ochiul lib e r......................................... 83
82. Pori mici, nevizibili cu ochiul liber ............................ ' ’ ................ 85
83. Lemn tare, greu.
Alburn destul de lat, alb-cenuşiu sau alb-brun deschis ; duramen brun-închis
cu dungi negricioase Pori cu tile lucioase, unitari sau în grupe radiale
cu tendinţe de aşezare semiinelară. Raze medulare fine, bine vizi­
bile cu lupa, formează pe secţiunea radială oglinzi mici, lucioase. Parenchim
metatraheal vizibil cu lupa ca linii fine tangenţiale. Lemn omogen.
^ regia L< PL 89’ P1- D P ]- 1 X 6
83. Lemn de la uşor la potrivit de greu, m o a le .................................................. 84
84. Duramen brun-cenuşiu-roşcat sau brun-roz, cu nuanţe purpurii, uneori
vargat. Alburn îngust (7 mele), brun-deschis-cenuşiu. Pori unitari sau
in grupe radiale de 2— 5. Raze medulare bine vizibile cu lupa, formează
og mzi joase sub 0,8 mm, lucioase. Porii cu tile lucitoare, verzui sau
violacee. Parenchim metatraheal tangenţial, vizibil cu lupa. Lemn
potrivit de greu, moale.
N uc am erican — Juglans nigra L. PI. 90, PI. I X 5.
84. Duramen şters, castaniu-brun, cu dungi cenuşii-verzui. Alburn îngust,
alb-cenuşiu. Porii mai mult sau mai puţin circulari şi împrăstiati, cu
tendinţe de aşezare semiinelară, unitari sau în grupe radiale de 2__ 5,
136 IDENTIFICAREA MACROSCOPICA A LEMNULUI

cu tile numeroase argintii, lucitoare. Raze medulare fine, numeroase,


bine vizibile cu lupa, de grosimi variabile. Parencbim metatraheal,
tangenţial, în dungi înguste, mai dese spre lim ita exterioară a inelului.
Lemn uşor şi moale.
Nuc american cenuşiu — Juglans cinerea L. PI. 91.
85. Raze medulare late, bine distincte cu ochiul lib er...................................... 86
85. R aze medulare înguste, slab distincte sau nedistincte cu ochiul liber. . 92
86. Raze medulare uniform de late, echidistante, dese, bine distincte. Pe
secţiunea radială formează desene caracteristice (« p ie le de şarpe»). Pe
secţiunea tangenţială razele medulare formează un desen fin , pestriţ.
In dreptul limitei inelelor anuale, razele medulare uşor lăţite. Alburn
alb-roşiatic, duramen roşiatic-brun, neuniform colorat. Lem n potrivit
de greu şi de tare.
Platan oriental — Platanus orientalis L.
Platan occidental — Platanus occidentalis L. PI. 92, PI. E 1,2, PI.
V I I I 5,6, Platanus acerifolia (Ait.) W illd.
86. Raze medulare de două mărimi, late şi îngu ste................................. 87
87. Raze medulare late, mari, uneori ra re ; razele medulare înguste bine vizi­
bile cu lupa ............................................................................................................... 88
87. Razele medulare late mici, d ese; razele medulare înguste abia vizibile
sau nevizibile cu lu p a ......................................................................................... 91
88. Razele medulare late normale, lucioase, eviden te................................. 89
88. Razele medulare late false, mate, neeviden te......................................... 90
89. Lemn alb-roşiatic, fără duramen (frecvent cu duramen fals, brun-roşiatic) •
Razele medulare se prezintă pe secţiunea radială ca oglinzi în benzi lungi
de circa 3— 4 mm înălţime, iar pe secţiunea tangenţială, ca lenticele carac­
teristice. Pori numeroşi, descrescînd uneori ca mărime spre limita exterioară
a inelului anual. Inele anuale bine distincte, uneori fin ondulate. Lemn
om ogen, tare şi greu.
Fag — Fagus silvatica L. PI. 93, PI. E 3,4, PI. V I I I 3,4.
— Fagus orientalis Lipsky PI. 94.
89. Lem n alb-gălbui-brun. Lim ita inelelor anuale nedistincte cu ochiul liber.
Pori mici, vizibili cu lupa. Porii din primul rînd tangenţial ceva mai mari
decît cei din restul inelului. Razele medulare late sînt ra re ; cele înguste
de lăţim i variabile, aşezate distanţat la intervale inegale, abia vizibile
cu ochiul liber. Lem n potrivit de greu şi de tare.
Iederă — Hedera helix L. PI. 95.
90. Lem n fără duramen, alb-cenuşiu deschis (alb murdar). Pori nevizibili
cu lupa, relativ rari, unitari sau m ultipli (cîte 2). Inele anuale grosolan
şi fin ondulate. Razele medulare îngrămădite uneori înspre crestele
canelurilor. Parenchim metatraheal în benzi tangenţiale înguste. Lemn
om ogen, greti şi tare.
Carpen — Carpinus betulus L. PI. 96, PI. G 2, P1.IV5.
Cărpiniţă —- Carpinus orientalis Mill. PI. 97.
90. Lemn fără duramen, alb-roşiatic (prin expunere la aer devine p orto­
caliu intens). Inele anuale destul de evidente, uşor ondulate, retrase
în dreptul razelor medulare late ; uneori grosolan ondulate. Razele m edu-
CHEIE DE IDENTIFICARE MACROSCOPICA A LEMNULUI
137

A nin negru — A ln u s glutinosa Gaertn. PI. 98, PI G 4 PI VTTI 1


01 I T a lh ~ A ln u s incana (L.) M onch PI. 99, PI. V I I I 2 ’

numeroase şi foarte lucioase ioa*e ísuh 1 9 , \ ate, formeaza oglinzi

- 41 1 de munte — A cer pseudoplatanus L. PI. 100. PI. F 1__ 1 PI ITT 1


91. Lemn fara duramen. alb-gălbui. Porii foarte mici. abia v i z M i cu W a '

joase, TucioVse! L e m T ^ r ^ T ’ ^ ^ ^ meduIare‘ 0gIinzi


Clocotiş — Staphylea pim iata L. PI. 101.
92. Raze medulare clar vizibile cu lu p a ......... Qo
92. Raze medulare foarte fine, greu vizibile sau nevizibiÎe'cu iu p a " " 115
9â. Pori nevizibih cu lu p a ................................. P ------ °
93. Pori vizibili cu lu p a .......................... ............................................................... 94
94. Raze medulare de o singură mărime, fine, numeroase, albe. L em n fără
duramen, pe secţiunea transversală cu zone alternanta -n. • •
galbui-brun deschis, corespunzătoare lemnului tim puriu si tirzîu ' ’E le'

o a o T
?or’ Clrnişu —ti,,e
B u'x u n on‘ ° g e^'■ *L.
L semsempervirens “ " PI. 102
■ “
Raze medulare de două mărimi. Cele înguste nedisiincte cu lupa . . 95
*RazeIe medulare late, rare, albe, vizibile cu lupa. Lem n cu o slabă for

bru n -roscate^m ici ^ Pete medulare


m ici ( 1 0 - 1 5 m m - d L r j r S o r ’ s T m S ™ ^
B iyor de munte - Rhododendron kotschyi Simk. PI. 103
R a*eIe medulare late, albe, rare, distincte numai cu lupa. Lem n fără dura

S ici( 0( 0 ssub
m T l 10
“ mmm ΰcm
m ), cu ’ textura
tP e; e mCfdularef m ici’uşor
foarte fină, alungite’
si moale de dimensiuni
A l i n — Vaccimum m yrtillus L. PI. 104.

96 Pori! cu S C S 163 dCCÎt lăţimea raZeIor m e d u la r e .... 97


m X c ^ d : rea. .m a: .nu?ă . sau cei m uit ^ cu * * * * * — ior
9 i . Raze medulare de două mărimi. Lem n fără duramen, alb-gălbui uniform9
Inele anuale înguste, cu contur regulat, neevidente. P o r i i ® Î w Z
lupa, um tan sau m ultipli (în grupe radiale de 2— 3 pori) relativ rari
destul de neuniformi ca deschidere, cei mari fiind aşeza i neregulaÎ în

.ri T
e ppa T
r t ,iţ,ie
; r, albe,
i anuf " ed"
mate (se disting cui“ oarecare
e ■*“ greutate cu ochiul liber)
foarteCr « e f 3re T T ® —^ Iupa‘ Pete m edulare absente sau
şi de
şi d l greu.
greu.’ Cn maflUm clcatnciaIe- Lemn om ogen, potrivit de tare
Mesteacăn pitic — Betula nana L. PI. 105.
IDENTIFICAREA MACROSCOPICA A LEMNULUI
138
98
9 7 . R a ze m edu lare de o singura m ar . . •• •• ■ ^ ^ gi¿ ef p e secţiunile
98. L em n fără du ram en , alb sau a -roşi ^ „ grupe ra d iale ), rela tiv
lon gitu d in a le. P o ri ro tu n zi, u ' ăun ,i p te m e dulare b ru n -roşca te,

r r r i 1u i » a » - « * -

» i E h ,f «£ » t i «
Mesteacăn pufos - Betulla pube ^ M i
M e s t e c ă n a s — Betuia huiruZu Schra / ru n .r o s c a t, cu co n tu r nere-
98. L em n cu o slabă form a ţie de du ra“ e . ,lluirierosi; f ără tile. R a ze m edu -
g d a t . A lb u m la t, ^ - r o § x a f a c ^ n i m ed u lare; L em n u şor şi m o d * .

o p M fo lim (I**) 0

99. R ase m e d n ,.« i v rare,aşezate >* « - » • egale c » * e mai m n l , , « i


d esch iderea p orilor ................ •••• ‘ ............................................ 106
99. R a ze m edu lare dese, n um eroase, t i n e ............... ..................................... 1Q1

100. Cu d u ram en ................................................. ....................................................... 103


100. F ără d u ra m e n ..........................................................
10 1 . L em n m oa le şi uşor. duram en verd e-g ă lb u i, şters. L im ita

Liriodendron tulipifera L. Jrl. n u . ......................................................... 102


101. L em n greu, foa rte t a r e ......... .. • • •• • Cu co n tu r n e r e g u la t; alburn

1 0 2* ^ S i^ P o r iT r e ^ , u nitari. R a ze m edu lare ev id en te. F ără p ete


m edu lare. L em n d e n s , om ogen fo a rte
C orn — Cornus mas L . VU i • du ram en , foa rte n eregulata,
102. L em n alb-roşiatic, cu o slaba form a ţie ^ a parte
brun-încliisă. P ori m i c . 0 « , ” e m ,mer„a»e, f.r m e ş s »

< - » 1 ” ” taălţi" e)- r“ to5ia,,ce-


L em n dens, om o g e n , fo a rte ta r e -
Sînger — Cornus sanguínea L. r l . ..................................... 104
103. L em n m oale, uşor ........... ..... ...................... ................................................ 105
103. L em n greu, ta re, sau foa rte t a r ^ . . ^ . ^ - anual e si ab d elim ita te.
104. L em n de cu loa re alb-ga u lă ţim ea razelor m edu lare.

« - iis -

S“ P- * " * * * >
Ehrh.) PI. 114- . . trul secţiunii transversale.
104. Lem n alb-gălbai, m ai m ,r i ca eei din restul, .ne-
ca deschiderea p o r iio .
CHEIE DE IDENTIFICARE MACROSCOPICA A LEMNULUI 139

Tei cu frunză m ică — Tilia cordata Mill. (T ilia parvifolia Ehrh.)


PI. 115.
10a. Lemn de culoare gălbuie. Inele anuale clar delimitate. Porii în m ajoritate
m ultipli (2 4). Oglinzi lucioase, nedistinct colorate. Măduva mare. Lem n
foarte tare.
Soc — Sambucus nigra L. PI. 116.
105. Lem n de culoare alb-gălbuie sau brun-deschisă. Pori frecvent multipli
(2 4). Raze medulare distincte cu ochiul liber, inegal distanţate. Lemn tare.
Soc roşu, soc de munte — Sambucus racemosa L. PI. 117.
106. Fără duram en........................................................................ 207
106. Cu duramen ....................................................................
107. Lem n alb sau alb-gălbiu ............................................................... jQg
107. Lem n alb-roz sau a lb -r o ş ia t ic ........................................................... 2 Q9
108. Lemn alb-gălbui. Oglinzi foarte mici, numeroase, lucioase. Foarte
rar cu pete medulare. Inele anuale bine distincte. Lem n greu şi tare.
Paltin de cîm p, arţar — Acer platanoides L. PI. 118.
Arţar tătăresc, gladiş — A cer tataricum L. PI. 119 PI. I I I 3.
108. Lemn alb-gălbui, slab roşiatic, cu pete medulare rare. Inele anuale
distincte. Oglinzi fine, lucioase, nedistinct colorate. Lemn greu şi tare.
Jugastru — A cer campestre L. PI. 120, PI. I II 2.
109. Fără pete medulare.
Lemn alb-roz, uniform. Limitele inelelor slab demarcate. Lemn om ogen,
greu şi tare. ’
G u tu i— Cydonia oblonga Mill. PI. 121.
109. Cu pete medulare ...................................................................... jja

110. Lemn alb-gălbui-roz, cu pete medulare frecvente, albe-roz. Pori şi


raze medulare fine, dese, numeroase. Lemn omogen, greu şi tare.
Păducel, gherghinar — Crataegus monogyna Jacq PI. Î22.
— Crataegus pentagyna W . et K .
— Crataegus oxyacantha L. PI. 123, PI. IV 3.
110. Lemn alb-gălbui-roşiatic, cu pete medulare rare, omogen, greu şi tare
Păr pădureţ — Pirus piraster (L.) Medik. PI. 124, PI. I I I 6.'
Păr Pirus sativa Lam . et DC. ( Pirus communis L.)
Bîrcoace — Cotoneaster integerrima Medik. PI. 125.
Bîrcoace — Cotoneaster melanocarpa Lodd.
111. Fără pete medulare. Duramen brun-verzui. Alburn foarte lat, alb-roz
(devine gălbui-brun prin expunere). Porii şi razele medulare foarte fine.
Lemn omogen, greu, moale, uneori cu miros neplăcut.
Călin — Viburnum opulus L. PI. 126.
111. Cu pete medulare ............................ ....................................... 222
112. Duramen slab distinct de alburn .............................................. 113
112. Duramen bine distinct de a lb u r n ..................................... ...................... ] J 4
113. Duramen gălbui sau gălbui-brun, uneori cu dungi roşiatice. Alburn alb-
gălbui. Pete medulare rare. Pori unitari, rar multipli (în grupe de cîte
doi), goi. Oglinzi de aceeaşi culoare cu restul lemnului. Lemn cu textură
fină, potrivit de tare şi de greu.
Arţar american — A cer negundo L. PI. 127.
140 IDENTIFICAREA MACROSCOPICA A LEMNULUI

113, Duramen brun-deschis, uneori cu nuanţe verzui sau cenuşii, alburn albi-
cios. Pori slab vizibili cu lupa, m ai numeroşi în prima parte a inelului
anual. Raze medulare slab distincte cu lupa, albicioase, numeroase. Pete
medulare frecvente. Lem n cu textură fină, greu, potrivit de tare.
A cer saccharinum L. PI. 128.
114. Inele anuale distincte datorită numărului mare de pori din lemnul tim ­
puriu. A lburn alb-gălbui (prin expunere la aer devine trandafiriu) ;
d u iamen brun-roşiatic uniform . Pete medulare dese. Lemn greu si tare
(lemnul de m oşm on foarte tare).
Măr pădureţ — M alu s silvestris (L.) Mill. PI. 129, Pl. Y II 4.
Măr — M alu s pum ila Mill.
Scoruş de munte — Sorbus aucuparia L. PI. 130.
Sorb — Sorbus aria (L.) Cr. PI. 131.
Moşmon — M esp ilu s germanica L. PI. 132.
114. Inele anuale slab distincte. Alburn alb-roz sau alb-gălbui-roşiatic,
îngust ; duramen brun-roşiatic. Pete medulare dese. Lemn greu, tare
(lemnul de scoruş foarte tare).
Sorb — Sorbus torminalis (L.) Cr. PI. 133, Pl. V II 5.
Scoruş — Sorbus domestica L.
115. Lem n greu, tare sau foarte tare ............................................................... 116
115. Lemn moale şi uşor ........... ................................................................. Hg
116. Cu duramen. Form aţie slabă de duramen brun-ciocolatiu. Alburn
foarte lat, galben-alburiu, uniform (prin expunere la aer devine alb-
roşiatic). Pori mici, relativ rari. Razele medulare fine, greu de distins
cu lupa (aproape nevizibile). Lemn om ogen, greu, tare, cu miros neplăcut
(în stare umedă).
D îrm ox — Viburnum lantana L. Pi. 134.
116. Fără duram en..................................................................................... IU
117. Lemn alb-roşiatic, mai închis spre centru. Inele anuale slab distincte.
Pori foarte mici, vizibili cu lupa numai cei din imediata apropiere a l i m i t e i
interioare a inelului anual. Raze medulare foarte fine, foarte greu de
distins cu lupa. Măduva goală. Lem n om ogen, p otrivit de greu, tare.
F orsythia suspensa (Thunb.) Vahl Pl. 135.
117. Lemn galben sau galben-alburiu, uniform colorat. Limitele inelelor anuale
marcate prin dungi albicioase destul de late. Pori şi raze medulare foarte
fine, abia distincte cu lupa. Lem n om ogen, textură fină, greu, tare şi
foarte tare (Salba rîioasă).
Salbă m oale, voniceriu — E u on ym u s europaea L. PI. 136.
Salbă rîioasă — E u on ym u s verrucosa Scop. PI. 137.
118. Fără duram en.................................................................................................. 1 1 9
118. Cu duram en.................................................................................................. 120
119. Lemn alb-gălbui sau alb-brun deschis. Pori foarte m ici, abia vizibili cu
lupa, numeroşi. Raze medulare foarte fine, aproape nevizibile cu lupa.
Lem n fără pete medulare, moale şi uşor.
Castan porcesc — Aesculus hippocastanum L. PI. 138, Pl. I I I 5.
119. Lemn alb-cenuşiu, lucios. Inele anuale delimitate prin zonele de lemn
tîrziu mai închise, dînd un aspect slab vărgat secţiunii radiale. Pori bine
CHEIE nE IDENTIFICARE MACROSCOPICA A LEMNUL,UI
141

on d u late d u pă c o n t T u Î p o r i l o r 2^CiTpe “^ 6 f P,r° aPe llev « i b i l e cu lupa


Plop tremurător - k P2 s " “ ¿ t "«•

120* Cu clUramen TOŞiatic S3U roŞiatic-brun '


121 C 1 Cn C6nU?iu ’ slab d istin ct de a i b ^ n ........................................ 121
121*f " Î Uramen Slab distinct de alburn ....................................... 125
199 n clar d istin ct de albu rn .'.’ .......................................................... 122
Cu P ° rii t in e v izib ili cu Iupa • în .......................................... 123
n um eroşi d e cît in lem n u l tîfz iu • L rt ,tlm Puriu m a i m ari si m ai
m ele), a lb -r o ş ia tic ; duram en r o « ift ic 'b r . ° UP AI bur n în gust ( 2— 4
sau a lb -roşia tice, m ari şi n um eroase m ed u lare alb -gă lb u i
cie caprească, i o v ă __ SVi/i,*- ,
122. Cu porii L e i , greu d " d J “ ' “ €f rfa \ «• m PI. V II 2
unitar:. Alburn alb-gălbui sau l i l .'' " " rari» uniform răspînditi
Pete medulare mari, l u m e ,o S e ‘ ™ fi« £ .b „ £
c a ™ , răchită roşie prezintă un ’ lemn o o S " kron-rof¡atice. ( j „

tu
M a t1 ?
J Sar~S
p ete m edu lare albe.
°U
lixvimxahs
m L. PI. 142
L PI 141 * *«

a lb -g ă lb u i; d u ram eu ^ alb-T osiatic ™ m eroa se: A lb u m lat ( 18— 20 inele)


gru pe radiale de 2- 5, p a rţia l cu tile " î n d e 'â 'î' ^ ° Î sa"

>23. ond," “ , e -

P ori _vizibilig cu î u p T ra r t rc u at i îe ; p T tT T ^ r°Şia tic-b ™ m

f c S l l ^ r Salin * Iare’ a l b ' r 0 Ş i a t i c e -

124. Alburn îngust, alb-gălbui * d ^ 145, PI’ V I 1 1


d istin cte. P ori f r e c v L t m ^ l t i p l T ^ ¿ ţ Î ' " ' 1' anuale slab
de cu loare roşia tica . ' ‘ P e te m edu lare foa rte rare
Salcie pletoasă, salcie plîngătoare — «„/■ / , ,
125. Duramen brun-albicios sau ce • 1, babylom ca L. PI. l 46
lat- P ori v izib i]i cu albu rn a lb -cen u şiu , destul de
im p u n u R aze m edulare foa rte fin e g r e u ^ p 9^ ™ “ nUm ero?i în lem nu l
dulare albe, m ari şi num eroase § dlStmS CU IuP a - P e te m e-

Plop negru’ hibrid — L .«• 147, Pi. G3, Pi. IV 1


125. Duramen cenuşiu-gălbui B ° SC- P1- 148*
lăţime m ijlocie ( 8— 12 inele). Inele a n 'S f c d “ ?■ alb-găIbui-cenuşiu, de
Porn m general în grupe radiale de 2 ^ 4 s d ? ,.Idl8t“ ct«. «Şor ondulate,
lăţimea inelului a n u a l Pete m e d ^ \ T e °t m ™ me ^ ^

- S r" hibrld ' ~ P °P ulus b o t in a H a Z PI


~ Populus robusta C.K.Sehneid. PI n 0

- ................ 127
142 IDENTIFICAREA MACROSCOPICA A LEMNULUI

1 97 2 p P° rii diSpUŞi în benzi sau ?iruri (lanţuri) ra d iale.. . . i 2Q


127. Pori in grupe mici, izolate. .....................

transversalăC
transversala cu slaba tendinţa de Ca ? UnCtC m
orientare id ’ galbene’
radială. Porii Pe
dinsecţiunea
primul

m edulare
L a r Tfoarte
f i l T fine
n 3 şi numeroase,
^ Î
abia ^vizibile,
reStld piuă
in d u la
lu i nevizibile
- u a l . X zcu
e
lupa. Lem n /a r a duramen, gălbui-alb, m oale si uşor.
|ulichm a— Daphne mezereum L . PI. 152.
1^7. Pori în zone con flu en te.......................................

128' sală' PorirTîntadla* v r llCe’ T


CU aSlJect de flăcări Pe secţiunea transver-
Leiului â m . T d numeroşi la limita interioară a
evident in ele/: 1" l PT ban<la “ « ¡ n u ă , delimitînd
dent inelele anuale. Raze medulare abia vizibile cu lupa, albicioase
f o r m e . » pe secţiunea radială oglinzi foarte fine, l„cioaseP t a Z S
d fo n t colorate de restul lemnului, Duramen roşiatie-roz; , 1 b ™ alb

f ootrivit
p n v it d
“ eg greu, POr,0“
de liU,(RÎ h-am
sau greu 10n in'
u, le)
sa'x m
L™ili, " ™ * » 'tare.
Jack). ”«
Spinul cerbului, vengariu — Rhamnus cathartica L. PI 153
12« P ■ Cerb,lhli’ verigariu - Rhamnus saxatilis Jack. PI. 154
JiîE m neregUlaî, distribui^ CU tendinţă de aşezare tangen-
, la, aparind ca pete albe. Pori mici, nevizibili cu lupa. Raze medulare
înguste, slab vizibile cu ochiul liber, de lăţimi neuniforme. Lemn fără
duramen, de culoare gălbui-cenuşiu, eu textură fină, ta r e T i greu
Ilex aquifolium L. PI. 155. 5 s
129* f o ^ T a t r em ^ f 1 e ^ OU^ mărimi ~ late Şi îngUSte- R a zd e med«lare
înguste a b i r t ? , i b f Se)’ T P6 Secţiunea um ezită; razele medulare
u S i Id fa le T CU lUPa‘ P° rl Vi2ibili CU 1UP3’ (lisI)uŞi în lanţuri
anuale ondulate 11Um/er°?1 în Prima Jumătate a inelului. Inele
anuale ondulate, slab evidente retrase în dreptul razelor medulare late)

bugm “ a â S u i M b miCi ? \ " " r r0" se * ■ » » . » « e , rare A b


i L n lg (alb-cenuşiu); duramen cenuşiu-negricios sau brun-

potrivit de ?i de — pi°* >»


Alun Corylus avellana L. PI. 156, PI VIJ 6
r Allm turcesc — Corylus colurna L. PI. 157
medulare de o singură mărime, foarte înguste......... l 30
130. Cu duramen brun-roşiatic; alburn deschis alb-rosiatic. Inele 'anuale
evidente, cu contur ondulat. Pori mici, vizibili cu lupa, aşezaţi în W
ţuri radiale distincte cu ochiul liber. Raze medulare foarte fine abia
vizibile cu lupa, numeroase. Lemn fără luciu,tare si greu
Ostrya carpinifolia Scop. PI. 158 ? g
130. Fără duramen. Lemn de culoare alb-roşiatică (prin expunere la aer
evine roşcat portocaliu). Inele anuale neevidente. Pori greu vizibili

foartePaf inT f Z T ^ & ~ 5>’ relativ « « • m eduC


fo rm L z ă offW ? T ° aSe’ r ® ° U lu p 3 ; ? e Secî iune radială
d e “ are Iuci°ase, nedistinct colorate. Lem n greu, potrivit

Anin de munte — Alnus viridis (Chaix) Lam. et DC. PI. 159.


CHEIE DE ID E N TIFIC A R E PE BAZA STRU C TU R II ANATOMICE A LEMNULUI 148

B. C H E IE D E ID E N T IF IC A R E PE B A Z A S T R U C T U R II
A N A TO M IC E A L E M N U L U I

<he,e pentru principalele specii forestiere cu criteriul iniţial (intrarea în


cheie) structura anatom ică

'■ Î S c f î e ! E & ; r S .S i t ? “ !“ * «• * — 1
raze medulare n e « '“ V "
lemnos sau cu parenchim puţin, rareori distinct Parenchim
Lemn de răsinoase . . . .

*• * i

: fs ţ s r s - “ 1™
Lemn de foioase .
.................................................................................................... 14

L E M N D E R Ă Ş IN O A S E

2. Cu canale rezinifere..................
2. Fără canale rezinifere ........................................................ ®

*• ' ^ a ,; * > «■ »
Canale rezinifere m ici n e v T z E 8 mnUl tlmpUrlU Ia Iemnul
Lemn cu miros s k b de r l înă î ^ VÎzibile CU ochiul V'h ™-
pe secţiunea radială. ’ ’ m ° a 6’ U’ ° r’ CU 111 mătăsos5 în special
M o lid — Picea excelsa (Lam .) Link. PI. 6, PI. A l , PI II
o. Lu duramen ...................... *
4. Cu canale rezinifere 'mari,' V i z ^ ' cu' 'o ch iu i' iib ev ................. t
4. Cu canale rezinifere mici, greu vizibile cu lu p a .. .............................. «

' L\b“ „ t L S ? , l deL : ^ Ur"-- A1',Ur" e j»> u‘ -c'» u ş iu , durameii gâl-


destul de p L Z « ă e u t r e c l Z a d e T i de lemn . ¿ iu
bruscă. Canale rezinifere m a r i « ' f t '* <:l.m u timpuriu la lemnul tîrziu
dispuse de c e , e ' m " ' » „ " e “ " i ‘ £ * " ¿ '^ 1 ““ k " ^
potrivit de greu, moale, in general 'fără luciu. B<" “ ' 5!m ă ’
in negru — P u iu s nigra Arn. ( P in u s austriaca Hoss) PI. 3
o. Duramen clar distinct de alburn

i.

der m ă r £ de ^ la k Ş S ' t u s c ă . 8^ C a n S r S f o e
^ ^ d° Uă’ dCStUl de nUmer^
Pin P inus silvestris L . PI. 4, PI. A 2, PJ II ]
144
IDENTIFICAREA MACROSCOPIC! A LEMNULUI

°nclulatff aS ^ r i “e2 i £ r S UÎ rd e ' ^ f° arte îng uste> uneori


°u T ° S I— ta t, p o tr iv it t t e » : Z I ” 0 * 86- L em n b ° * « *» rT şL T ,
Jneapan P in u s m ontana M ill. PJ. 5 p , n

‘ Inele anuale înguste

uscat- ' TOS pUternic arom atic, persistent la lemnul'

8 \ n im b lll~ P inu s cemhra L - PI. 1, PI. I 4

la lem nu l tim puriu’ l a T e ^ u î S u ^ t Î e p t “ « “ ’C r ° Şj a tic-b r u n - T ă c e r e a de


b m e d istin cte, izola te. L em n uşor foa rte ™ I i rezinifere n um eroase,
verd e cu m iros d u lcea g de răşină. ’ ° U luC1U m ă tă«os, in stare
*. ... m str°l> P inu s strobus L. PI. 2

de lem n Î îr ii" " ţ a V ^ ^ d ^ t i n o r a ^ r° ^ atÎC’ L em n v ă rg a t, cu zona


tim p u riu la lem nu l tîrziu. Canale r e z i n i W l “ trecerea b ru scă de la lem nul

u r v iv ^ * 7 - “ % % £ in * - * ■ ?
? î n 3 arlX d‘ C,dUa "• <i “" * «“'•»/'«« Hort.) PI 7 p, A 3

’ • rr* * -
D uglas — P seudotsuga ta x i fol i a ' I I î \ r, “ră şin ă -
Carr.) PI. 8ţ P ] j , 2 f ( am b .) B n t t . ( Pseudotsuga d ouelasii

cu „ a Ib isW
nunţată ,i cu trecerea de îa “ “ >* » “ » « < puţin p ro-
»au m ai p u ţin b ru scă. In ele anuale si K i3 , m n u l tîrziu m ai m u lt
< * * f moale, cu ] „ ci„ s l.b pe L ™ " * M m ir«»'
rezm ifere trau m a tice. 1 radiala. L n e o n prezin tă canale
B rad — A b ies alba M ill in .-
10. Cu duram en ............ ( P ectlnata L a m .) PI. 9 , PI. 1 2

J1' m iros arom a tic. ............................................................................... 11


rn alb-gălbui, duramen brun-eălbui «a 1.
negricioase. Lemnul tîrziu evident distinct r J>rUn' r° ŞCf t’ uneori cu dungi
oarte înguste, ondulate. Tn stare ii™ “+° ° rat- e anuale în general
greu, cu textură fină. " ProasPata cu gust amar. Lemn taÎe,
T' « & ~ T a x u s baccata L . PI. 12 , p j. A4 p, n
il. Cu m iros a rom a tic .......... 4’ ^

1 2 . Duramen 1 slab d is t i n g 'de ‘a lb u rn ................................................................ 12


CH EIE DE ID E N TIFIC A R E PE BAZA S TRU C TU R II ANATOMICE A LEMNULUI 145

lemnos rareori vizibil cu lupa. Lemn moale si uşor, cu miros caracte


nstic (de cedru) şi cu gust amărui. caracte-
Tuie — Thuja occidentalis L. PI. 14, PI. I 5
1 2 . Duramen clar distinct de alburn ........................... jo
13. Alburn îngust gălbui, duramen de cu loare'V ariată 's i’ neuniform ă’ de
roşu-vxolaceu pînă la purpuriu-violaceu, uneori cu dung galbene Zona
de lemn tzrzm neevidentă, puţin distinctă de zona lemnului timpuriu
Parenchun lemnos vizibil uneori cu ochiul liber. Lemn eu miros p llcu t
aromat, m oale, uşor, cu textură om ogenă. P
t1, Upar de Vir8 inia — Juniperus virginiana L. PI. 10, PI 1 16
13. Alburn îngust alb-gălbui, duramen roşiatic-roz sau brun, uneori cu dunei
Molacee. Inele anuale înguste, ondulate. Zona de lemn tîrziu L u s t !

ne7 ienupăr
e Z £ ta - Juniperus
r emn POtriVit
com mde
um sgreu’ m ° ale’
L. PI. CU 1 6
11 , PI. aromat. '

LEMN DE FOIOASE

14. Lem n cu porii aşezaţi in e la r..........................


14. Lemn cu porii îm prăştiaţi................................. .....................................
.................................................. oZ

Lemn cu porii aşezaţi inelar


15. Lemn cu porii mari, vizibili cu ochiul liber, aşezaţi tipic inelar 16
l o . Lemn cu poru mici, vizibili cu lupa, aşezaţi se m iin ela i . . 3^

L em n cu p orii aşezaţi tipic inelar

16‘ b ir S i L x n ^ r 6: ,b : n z i. ! a u .ş: ru ri: .radiale. ?au


16. P o m din lemnul tîrziu împrăştiaţi, cu sau fără tendinte de erunarl
- j n m tangenţiale la lim ita exterioară a inelului anual. . § P 25
1*. P o m din lemnul tîrziu dispuşi în zone, benzi sau şiruri radiale sau radial
oblice dind un aspect de flăcări pe secţiunea transversală îg

* Pş o i ^ r i “ w : au. ş W : . ! a~ ma i . ^ ^

18‘ ,îinZle m edw are de ° S" lgUră mărime> înguste, vizibile cu lupa Porii

La-stan bim - Castanea sativa Mill. (Castanea vesca Gaertn.), PI. 37,

18. Raze medulare de două mărimi, unele foarte late, bine vizibile cu
io p ^ Ş1 rtC înSuste’ abia vizibile cu l u p a ... 19
19. P o m lemnului timpuriu din duramen fără tile, mari, ovali în mai mnltP
nnc un tangenţiale, formînd o zonă poroasă lată. Porii din lemnul tîrziu
10 — c. 1071
146 IDENTIFICAREA MACROSCOPICĂ A LEMNULUI

în şiruri radiale înguste, uneori bifurcate. Razele medulare late destul


de subţiri. A lburn gălbui-brun deschis; duramen gălbui-brun-roşiatic.
Parenchim lemnos în şiruri tangenţiale fine, relativ rare. Lemn greu, p o ­
trivit de tare.
Stejar roşu american — Quercus borealis M ichx. PI. 24, PI. V I 5.
19. Porii din lemnul timpuriu al duramenului cu tile ................................. 20
20. Porii din lemnul tîrziu cu pereţi groşi, bine vizibili cu lupa, grupaţi
în zone m ici rare, de formă neregulată, frecvent în benzi radiale. R aze
medulare groase, dese, înalte (pînă la 25 m m ). Porii din lemnul
timpuriu în unul, rar două rînduri tangenţiale. A lburn alb-gălbui-roz,
duramen brun-cenuşiu-roşiatic. Lemn tare, greu, cu textură grosolană.
Cer — Quercus cerris L. PI. 18, PI. V I 6 .
20. Porii din lemnul tîrziu mici, abia vizibili pînă la nevizibili cu lupa, în
zone late. Raze medulare frecvent înalte, pînă la 25 mm şi peste. . 21
21. Parenchimul lemnos în linii tangenţiale fine, v izibile cu lupa. între porii
din lemnul timpuriu şi porii din lemnul tîrziu o zonă de fibre mai mult
sau m ai puţin evidentă. A lburn alb-gălbui pînă la brun d esch is; duramen
brun-gălbui sau brun slab roşiatic. Conturul inelelor anuale m ai m ult
sau mai puţin regulat. Lemnul tare, greu, cu textură mai m ult sau mai
puţin uniformă.
Stejar — Quercus robur L. ( Quercus pedunculata Ehrh.) PI. 20, PI. B 1— 4,,
PI. V I 1.
Gorun — Quercus petraea (Matt) Liebl. ( Quercus sessilis Elirh., Quercus
sessiliflora Salisb.) PI. 19, PI. V I 2.
21. Parenchimul lemnos abundent, în benzi tangenţiale destul de late, vizibile
cu ochiul liber. Alburn alb-gălbui; duramen brun-cenuşiu sau brun-cio-
colatiu, neuniform colorat. Conturul inelelor anuale în general ondulat.
Raze medulare de înălţimi neuniforme. Lem n tare şi greu (foarte tare
stejarul pufos).
Stejar brumăriu — Quercus pedunculiflora C. K och PI. 23, PI. V I 4 .
Gîrniţă — Quercus frainetto Ten. ( Quercus conferta K it.) PI. 22*
PI. V I 3.
Stejar pufos — Quercus pubescens W illd. PI. 21.
22. Porii din lemnul tîrziu în benzi late, m ai m ult sau mai puţin continue 23
22. Porii din lemnul tîrziu în benzi înguste, mai m ult sau mai puţin
întrerupte ........................................................................................................... 24
23. Porii din lemnul tîrziu în benzi drepte sau slab ondulate, continue. Porii
din lemnul tim puriu în 1 — 3 rînduri tangenţiale, parţial cu tile, frecvent
multipli. Raze medulare înguste, abia vizibile cu ochiul liber. A lburn lat,
alb-bru n ; duramen brun deschis spălăcit. Lem n p otrivit de tare, greu,,
cu textură neuniformă.
Velniş — Ulmus levis Pali. ( Ulmus effusa W illd.) PI. 38.
C..B.E » m m ™ « „ B iz i s r a r a i ,R11 l s i io j n c E t i E M m u i u7

tim puriu u n i t a r i ' ™ î nt reruPt e- P orii din lem nu l


slab p olig on a li. R a ze m edulare W t e A * t f n 8 e“ g ale. rotu n zi sau
du ram en b ru n -d esch is cu n u an ţe E ^ i ^ î ™ a lb 'g ă lb ^ - r o Şi a t i c ;
n . . de nituite Uimim l"c % '“? ( f T
¿ 4 . A lb u rn în gu st, b ru n -d e s r h ic . a , ’ 2 ’ P I- V 4.
v iola cee, n eu n iform co lo ra t. B e n z ^ d b i lem ° U n u a n î e sIafa
p o r , P orii din lem nu l tim p u riu cu S e 7 " ? ^ f ° rm ate din 2- ^

r t r i t ta — •w - s a

nm p u fo ş iü b ^ ^ ^ ^ ^ U bm u campestris L.) PI. 40.


24. Alburn îngust Í4 _ ; ; , l ( W s «"»/m w íto L.).

neregulat. Porii din lemnul ^ p t ó “ o v d ? ™ r t -1>rUll-d f8ChÍ8’ CU COntur


Parţial cu tile. Benzile din lemn!,! t l î ’ f ^ frecvent s i t a r i ,
obicei dintr-un singur rînd de pori 1 " •1° ^ ^ ' lno uste, form ate de
!îe f1 1 anUal- R “ e & î e v £ b t J‘ CU, IuPa f !" ‘ 1« limita
de tare şi greu. 8 te ’ Vlzib ile cu lu p a. L em n p o triv it

sa"“ S
de alburn. P o r i ^ i n ' b.FUnc ’ cIar d istin ct
cei din lem nu l tîrziu răsp în d iti eu n if * te n n d u n tan gen tiale •
m eiulu i anual p o rii fo rm e a z ă ' ben zi l a t T Í ™ t p aratrah eal ? sl « e lim ita
du lare dese. L em n foa rte tare, greu. neregulate. R aze m e-

2« . c ! “ f s7 u G“ r s“ ,ri" an" ,° ’ l - p i- 33- p i- k 2-

de '¡ííburirT,!!!!"',' col-m t, elar distin «


tip ii. Cei din lem n u l tim p u riu cu tile î n 3 ^aIb“ 1- P o ri în m a jo rita te m u l-
n d o zon ă p oroa să £ ă P o r i din ^ “ Uke rîn d u - t a n g e n ţ i a l e “ or-
Pare m ben zi tan gen ţiale. L em n cu T u c i ,? ^ CU tCndinî ă de g ra ­
de greu. €m n cu Juciu P ron u n ţa t, p o tr iv it de tare şi
Dud alb — M oru s alba L . PI. 30

27 n Dud DegrU ~ Morus ni8 ra L. PI. 31. p i. I X 3 . 4 .

alb, p u ţin d istin ct P o r i “ ^ 0 **11" d u n Sa t ; albu rn g ă lb u i-


tim p u n u , foarte evid en ţi. Porii' d i ^ e ^ u L ^ 0 ^ P ° rÍÍ dÍn h m n 'ú
liber îm p ră ştia ţi sau în şiruri tan ¿ i ! T J' arţ,al v iz ib ili cu och iu l

T ^enuşar
t a r ™sau1- oLteta
em nr__
C" Aii *i . * &ACU-
glandulosa D esí.) PI. ¿ ^ y ^ a (M i 11.) Sw ingle. ^ W , HS

10*
148 IDENTIFICAREA MACROSCOPICĂ A LEMNULUI

28. Lem n cu duramen galben-auriu sau brun-verzui.


Alburn foarte îngust ( 3 - 5 inele), alb-gălbui. Porii din duramen umpluţi
com plet cu tile. Porii din lemnul tîrziu nu cu m ult mai m ici ca cei din
lemnul timpuriu, cu parenchim paratraheal aliform, cu tendinţe de
aşezare în şiruri tangenţiale terminale. Raze medulare foarte fine, greu
vizibile cu ochiul liber. Lemn greu, şi tare.
Salcîm — Robinia pseudacacia L. PI. 44, PI. D 3, 4, PI. "V
28. Lem n cu duramen brun deschis sau roşiatic-brun.................. ............... 29
29. Duramen brun deschis sau roşiatic-roz; alburn lat, alb-gălbui-roz. Porn
din lemnul tîrziu în grupe m ici ( 2 - 3 ) , cu parenchim confluent, formind
spre limita inelului benzi neregulate mai m ult sau mai puţin întrerupte,
porii din lemnul tim puriu mari, cu tile de la rare la numeroase. Raze m e­
dulare ondulate în lemnul timpuriu. Lem n lucios, vărgat, tare şi greu.
Frasin — F raxinus excelsior L. PI. 48, PI. C 3, 4, PI. "N I.
29. Duramen roşiatic-brun, adesea d u n gat; alburn alb-cenuşiu, lat. Porii din
lemnul tim puriu rari, aşezaţi distanţat, cu tile rare, lucioase. P o m din
lemnul tîrziu vizibili cu lupa rari, frecvent în grupe radiale (2— 3). ^aren-
* chim metatraheal şi terminal în benzi fine tangenţiale, slab vizibile cu lupa.
Raze medulare nevizibile cu ochiul liber. Lem n tare şi
Carya ovata K . K ocli. ( Carya alba N utt. non K . K och .) PI. 42, PI. i .

Lem n cu porii aşezaţi semiinelar

30 Duramen roşu-brun sau roşu ciocolatiu, clar distinct de alburn.


Alburn îngust brun-gălbui. Porii mai mari şi mai numeroşi în prima
jum ătate a inelului formează o zonă poroasă. Raze medulare de doua
m ărim i; cele late clar vizibile cu ochiul liber. Lemn făra pete medulare,
greu şi tare.
Prun — Prunus domestica L. Pi. 83.
30. Duramen puţin distinct (şters), brun-cenuşiu sau r o ş ia tic -b r u n ....
31. Duramen brun-^enuşiu cu dun gi; alburn îngust, alb-cenuşiu-roşiatic. Porn
din lemnul timpuriu vizibili mai mari şi mai numeroşi decit cei din
lemnul tîrziu. Raze medulare neuniforme ca lăţim e, cele mai late slab
distincte cu ochiul liber. Lem n fără pete medulare, potrivit de greu
moale şi uşor.
M ă lin — Padus racemosa (Lam .) C.K.Schneid. (Prunus padus L.)
3 1 . Duramen roşiatic-brun, cu dungi verzui-roz sau vio la ce e ; alburn îngust
alb-rosiatic. Porii mai mari şi mai numeroşi în prima jum atate a inelului
anual. Raze medulare numeroase, fine, abia vizibile cu ochiul liber. Lemn
fără pete medulare, potrivit de greu, tare.
Cireş — Cerasus avium (L.) Mnch. (Prunus avium L.) PI. 85, . ,
PI. VII 3.
™,E BH IDENTIFICARE PE BAZA A,JT0J[|CE A „ „ „ ^

Lemn cu porii împrăştiaţi

32. Pori mari vizibili cu ochiul lib er...........


32. Pori m ici vizibili cu lupa ............................................ 33
33. Lemn tare, greu, destul de den- Alh,,r„ u . ............................................ 34
sau cenusiu-neoricio« uneori H ' k 3 ’ cenu?lu ; Quramen cenuşiu
în grupe radiale i U l brun-negrici<>ase. Pori unitari sau
cu T . R™ e 7 ' V “ —
genţial. „ ]upa. L e „ ” " ,atraheal —
> u c com un Juglans regia L. PI. 89, PI. D 1 , PI I X 6

v ™ ' Ai b" » •
pori destul dc ca 2 ™ ° ~ " “ »»!<= ™ Ia ce e .
cu tile lucioase de diferite culor, R » " T , 5a" ...... ra<,iale de 2- 5-
Parenchim m .tatraheal tangeuţia, * * * “

- s
uşor l'ă " . 'e 't a l e « » ! K » X “ r f “ 1 lib? «*•* * echidistante,
roşiatic-brun, dm £ . Z î T * * « * '* . < '™ »
Pori mici, v iz ib ili™ lu p i nZ f rL Z r * " * “ S“ * '-
P « le de şarpe.Lemn p o ^ H e £ u ' T Z T *
F atan oriental - P /a ia » « , orientali* L.
Platan occidental Platanus o c c i d e n t L. PI. 92, Pi. E l , 2 , PI. VIII 5 6
•{- |, Platanus acerifolia (Ait.) W illd
35. Kaze medulare de două m ărim i, ,ate J ; „ ’m u .

36* R aze " " " I ,Ia K ’ h 'd “ “ . n o r m a l , . . . : ...........................


36 Raze medulare late, „eevidente, mate, false. .. ....................
b a z e le m edu lare late m ari l«/»; •i .............................. ^
liber, relativ rare. uşor î n g r o ş a t e T L ^ T î ^ ° U ° chiul
lare înguste slab vizibile cu°lupa. L e m n ft “ “ eleIor anuale. Razele medu-
cu duramen fals. brun-rosiatic) P o r’ ra uri>men, alb-roşiatic (frecvent
mai numeroşi în prima p a n e a ineî “ p ’ CU luPa" ™ eori
ticele caracteristice, iar pe secţiunea r a d i a t t an8 enî ială cu len-
(circa 4 mm). Lemn omogen, tare si greu °g 1 ^ înaltC

37. xJZZfmZZtL"- 93’ Pl” 'I I I 3,4.


medulare înguste, greu de d istin s"^ T " ' n[umeroa5e' a!be’ drepte. Razele
lucios, uneori eu dfm “ a L t ,T , * T « *"> <rar“ ri aU»-™siatic),
relativ rari, unitari " d ^ ™
s 1 Pe radiale. Oglinzi joase (jună la 1,5 m m ),
150 IDENTIFICAREA MACROSCOPICA A LEMNULUI

numeroase, foarte lucioase, albe. Fără pete medulare. Lem n cu textură


fină, potrivit de greu, tare.
Paltin de munte — A cer pseudoplatanus L. PI. 100, PI. F 1 ,
PI. II I 1.
38. Cu duramen. .
Duramen cenuşiu-brun sau cenuşiu negricios; alburn alb-gălbui. Pori
mici, vizibili cu lupa, dispuşi în lanţuri radiale. Inele anuale ondulate.
Razele medulare late, false, relativ rare, n eevidente; razele medulare
înguste destul de bine vizibile cu lupa. Pe secţiunea radială cu oglinzi
mari, mate şi oglinzi fine, lucioase (sub 0,5 mm). Lem n p otrivit de tare
şi de greu.
Alun — Corylus avellana L. PI. 156, PI. V II 6 .
QQ
38. Fără duram en......................................................................................................
39. Lem n m oale, uşor, alb-roşiatic (portocaliu prin expunere la aer). Inele
anuale destul de evidente, fin sau uneori grosolan ondulate. Pori mici,
vizibili cu lupa, uneori în lanţuri scurte radiale. Pete medulare brun-
rnaintipp iTPP.VPTltP.
' Anin negru — A ln u s glutinosa Gaertn. PI. 98, PI. G 4, PI. V III 1.
Anin alb — A ln u s incana (L.) Monch PI. 99, PI. III 2.
39. Lemn tare şi greu, alb-cenuşiu deschis (alb murdar). Inele anuale grosolan
şi fin ondulate. Pori vizibili cu lupa, relativ rari, unitari sau în grupe de
cîte doi. Parenchim metatraheal în benzi tangenţiale înguste.
Carpen — Carpinus betulus L. PI. 96, PI. G 2, PI. 1^ 5.
40. Raze medulare clar vizibile cu lu p a .......................................................... 41
40. Raze medulare greu vizibile sau nevizibile cu lu p a ............................... 49
41. Pori mai mari ca lăţimea razelor medulare,unitari sau multipli, relativ
rari, fără tile. Lem n aÎb-roşiatic, cu luciu de sidef pe secţiunea longitudinală.
Pete medulare brun-roşcate. Lem n om ogen, cu textură fină, potrivit de
greu, moale.
Mesteacăn —- Betula verrucosa Ehrh. ( Betula alba L.) PI. 106, PI. I\ 4.
Mesteacăn pufos — Betula pubescens Ehrh. ( Betula alba L.) PI. 107.
41. Pori mai m ici sau cel mult egali cu lăţimea razelor m edulare........... 42
42. Raze medulare rare, aşezate distanţat..................................................... 4:3
42. Raze medulare numeroase, aşezate neregulat.................................•••• 44
43. Lemn foarte tare şi greu. Alburn alb-roşiatic şi duramen brun-roşiatic sau
brun-ciocolatiu. Pori numeroşi. Raze medulare evidente. Fără pete medulare.
Corn — Cornus mas L. PI. 111.
43. Lem n m oale, uşor, m at, alb-gălbui-roşiatic, fără duramen (uneori culoarea
se închide spre centrul secţiunii transversale). Pori vizibili cu lupa, num e­
roşi, cu deschiderea aproxim ativ egală cu lăţimea razelor medulare. Ine e
anuale slab delimitate. Raze medulare slab vizibile cu ochiul liber, aşezate
distanţat la 2 — 4 ori deschiderea porilor.
CHEIE DE W,ENTIFICARE PK BAZA S T R r c r o m a n a t o m ic e a l e m n u l u i 151

Te, cu frunza mare - Tilia platyphiUos Scop. (Tilia grandifolia Eh rh .)

Tei cu frunza mică T ilia ^ord ata Mili. (Tilia parvifolia Ehrh.)

Tei pucios — Tüia^tomentosa Mcinch (Tilia argentea Desf.) PI. 1 13,


44. Lemn fără duram en..........
44. Lemn cu duramen ............................................................... 45
4 5 . Lemn alh-^ălbui ............................................................................. 48
45. Lemn alb-roz sau alb-roşiatic . . . . . . . . .... ........................................................... ^

™ ™ e,a « şT h
g™ .Uber- in' sal P « «Z= e T „ C r w , : ’ r t :
Paltin de cim p — Acer platanoides L .P 1 118

4 6 ’ ¡ S ™ t ib.ui d » » . Pon

Jugastru — A cer campestre L. PI. 120 PI III 2

"• x * s s r iu U n

Par pădureţ — P irus piraster (L.) Medik (P in ,* -


_ 3
i- piraster)
P ir a ste r ) PI 124,
Pl. 19A Pl.
Pl III
t t t r. . ’
6 ledlk ^ " us c n m m u n is var.
Păr — Pirus
48 aT ~ r SJ ,atiVaLam - et D C- ( Pirus ™ m m unis L.)
’ anuale” evidente v iz Î ™ " ™ 9^ ^ Unif° rm - Lilnitel<- f e le lo r
foarte fine, numeroase v i z i h Î luPa’ numeroşi. R aze medulare
lucioase. • * — >
şi greu. roşiatice, dese. Lemn omogen, tare

Mar pădureţ — M alu s silvestris (L.) Mill. Pl. 129, Pl. V II 4


coruş de munte — Sorbus aucuparia L Pl 130

t s r ^
mărime şi distributie. Raze merlula™ * ! ,,C.U. pa’ um formi ca
eu lupa. Pete medulare albe-roz sau alb brune C1° aSe’T dese’ vizibile
greu si tare. alb-brune, numeroase. Lemn omogen,

Sorb — S ° rbus torminalis (L.) Cr. Pl. 133, Pl. V H 5


49. Lemn fără duramen .................
49. Lemn cu duramen ............................................
................................................................................................ 51
152 IDENTIFICAREA MACROSCOPICĂ A LEMNULUI

50. Lem n alb-gălbui sau alb-brun deschis (frecvent cu duramen patologic


brun-roşiatic). Pori mici, destul de bine vizibili cu lupa, numeroşi, cu
deschiderea ceva mai mare ca lăţimea razelor medulare. Raze medulare
foarte fine şi numeroase, greu de distins cu lupa. Fără pete medulare.
Lemn moale şi uşor.
Castan porcesc — Aesculus hippocaslanum L. PI. 138, PI. III 5.
50. Lem n alb-cenuşiu, om ogen, lucios, uşor şi m oale, cu pete medulare
albe, rare. Pori bine vizibili cu lupa, numeroşi. Raze medulare aproape
nedistincte cu lupa, ondulate, numeroase. Inele anuale clar delim itate,
dînd un aspect slab vărgat secţiunii radiale.
Plop tremurător — Populus tremula L. PI. 139.
51. Cu duramen cenuşiu-alb sau cenuşiu-gălbui, slab distinct de alburn . . 52
51. Cu duramen roşiatic sau roşiatic-brun, clar distinct de alburn. . . . . . . . 53
52. Duramen cenuşiu-albicios sau cenuşiu-brun; alburn alb-cenuşiu, de.‘-tul
de lat. Pori destul de mari, vizibili cu lu p a ; cei din prima parte a inelului
evident mai mari şi mai numeroşi. Raze medulare foarte fin e, greu
vizibile cu lupa. Pete medulare albe, mari şi numeroase. Lemn poros,
uşor şi moale.
Plop negru — Populus nigra , L. PI. 147, PI. G 3, PI.IA 1.
Plop negru hibrid — Populus marilandica Bosc. PI. 148.
52. Duramen cenuşiu-gălbui; alburn alb-gălbui sau alb-gălbui-cenuşiu, de
lăţime m ijlocie. Limitele inelelor anuale distincte, uşor ondulate. Pori
numeroşi, relativ mari, frecvent grupaţi radial, sensibil egali ca m ă­
rime pe toată lăţimea inelului anual. Pete medulare albe, rare. Lemn
poros, uşor şi moale.
Plopi negri hibrizi:
-— Populus serotina Hartig, PI. 149.
—- Populus robusta C. K . Schneid. PI. 150.
— P opulus regenerata H enry et Elwes PI. 151.
53. Cu pete medulare albe, uneori mari şi numeroase.
Alburn lat, alb-gălbu i; duramen alb-roşiatic sau roşiatic-brun. Pori vizibili
cu lupa, unitari sau în grupe radiale, m ai mari în prima parte a inelelor
anuale. Spre lim ita exterioară a inelului, frecvent o zonă mai densă.
Raze medulare fine, distincte cu lupa. Lem n moale şi uşor.
Plop alb — Populus alba L. PI. 143, PI. I\ 2.
53. Cu pete medulare alb-roşiatice sau brun-roşiatice..................................... 54
54. A lburn îngust, alb-roşiatic; duramen roşiatic-brun. Pori bine vizibili
cu lupa, mai mari şi mai numeroşi în prima parte a inelului, parţial cu
tile. Pete medulare numeroase, alb-gălbui sau alb-roşiatice, mari şi
numeroase. Raze medulare foarte mici şi numeroase. Lem n moale şi uşor.
Salcie căprească — Salix caprea L. PI. 140, PI. V II 2.
54. Alburn alb-gălbui sau a lb-roşiatic; duramen roşiatic sau roşu-brun. Pori
vizibili cu lupa, relativ rari, cu tile. Pete medulare rare, alb-roşiatice.
Lemn moale şi uşor.
Răchită — Salix fragilis L. PI. 144.
Salcie — Salix alba L. PI. 145, PI. V II 1.
CHEIE DE IDENTIFICARE PE BAZA CULORII LEMNULUI 153

C. C H E IE D E ID E N T IF IC A R E PE B A Z A C U L O R II L E M N U L U I

Cheie pentru principalele specii forestiere cu criteriul iniţial (intrarea în cheie)


culoarea lemnului

LEM N CU CU LOAREA UE B A ZĂ ALBĂ

LEMN ALB

Lemn nevărgat, uniform colorat, cu porii împrăştiaţi, mici, vizibili cu lupa,


relativ rari, unitari sau grupaţi radial. Raze medulare late şi înguste; cele
late numeroase, lucioase, drepte, cele înguste slab vizibile cu lupa. Lemn
lucios, potrivit de greu, tare, fără pete medulare, cu textură fină.
Paltin de munte — A cer pseudoplatanus L. PI. 100, PI. F I — 4, PI. III 1 .

LEMN ALB-GĂLBUI

A L B -G Ă L B U I ............................................................................................ j
1. Vărgat .................................................................... 2
1. Nevărgat .............................................................
2 . Fără pori ...................................................................... ^
2, Cu pori mari vizibili cu ochiul liber, aşezaţi inelar.......................... 8
3. Fără canale rezinifere ........................................................... 4
3. Cu canale rezinifere ....................................................... j
4. Fără miros aromatic ........................................................... 5
4. Cu miros aromatic ......................................................... g
a. Lemn slab vărgat, cu o nuanţă cenuşiu-albăstruie, moale şi uşor. Lemnul
tîrziu mai mult sau mai puţin pronunţat, cu trecerea de la lemnul timpuriu
la lemnul tîrziu, mai m ult sau mai puţin bruscă. Prezintă uneori canale
rezinifere traumatice.
Brad — A bies alba Mill. ( Abies pectinata Lam.) PI. 9 , PI. I 2.
5. Lemn puternic vărgat, cu inele anuale în general foarte înguste, de obicei
ondulate, tare şi greu. Lemnul tîrziu pronunţat. Lemn cu textură fină.
în stare verde cu gust amărui.
Tisă (alburn) — Taxus baccata L . PI. 12, PI. A 4, PI. II 4 .
6 . Lemn potrivit de greu, tare, slab vărgat, cu lemnul tîrziu nepronunţat,
cu inele anuale înguste, ondulate. Parenchim lemnos nevizibil.
Ienupăr (a lb u rn )— Juniperus communis L. PI. 11, PI. I 6 .
6 . Lemn moale, uşor, slab vărgat, cu lemnul tîrziu nepronunţat, cu miros
caracteristic (de cedru), cu gust amărui. Parenchim lemnos slab vizibil
cu lupa.
Tuie (alburn) — Tliuja occidentalii L. PI. 14, PI. I 5 .
154 IDENTIFICAREA MACROSCOPICĂ A LEMNULUI

7. Canale rezinifere m ici nevizibile sau foarte greu vizibile cu ochiul liber.
Lem n moale, uşor, cu miros slab de răşină, slab vărgat, cu luciu mătăsos
pe secţiunea radială.
M o lid — Picea excelsa (Lam .) Link. PI. 6 A 1, PI. I 1.
7. Canale rezinifere mari, numeroase, bine distincte, izolate. Lem n slab vărgat,
uşor, foarte m oale, cu luciu mătăsos, cu miros dulceag de răşină.
Pin strob (alburn) — Pinus strobus L. PI. 2.
8. Cu raze medulare foarte late şi foarte îngu ste........................................... 9
8. Cu raze medulare înguste ................................................................................. 10
9. Conturul inelelor anuale în general ondulat, cu parenchim lemnos vizibil
cu lupa ca linii tangenţiale fine. Lemn tare şi greu.
Stejar (alburn — Quercus robur L. ( Quercus pedunculata Ehrh.) PI. 20.
PI. B 1 — 4, PI. V I 1.
Gorun (alburn) — Quercus petraca (M att.) Liebl. ( Quercus sessiiis E h rh .;
Quercus sessiliflora Salisb.) PI. 19, PI. V I 2.
■9. Conturul inelelor anuale în general ondulat. Parenchim lemnos abundent,
în linii mai m ult sau mai puţin late, vizibil cu ochiul liber. Lemn tare şi greu.
Stejar brumăriu (alburn) — Quercus pedunculiflora C.K och. PI. 23.
Gîrniţă (alburn) — Quercus frainetto Ten. ( Quercus conferta K it.) PI. 22.
PI. V I 3.
10. Cu porii lemnului tîrziu în benzi tangenţiale, de obicei într-un singur
rînd, vizibili bine cu lupa pînă aproape de limita inelului. Porii din
lemnul timpuriu mari, ovali, fără tile. Lemn greu, potrivit de tare.
Ulm de Turchestan (albu rn )— Ulmus pum ila L. PI. 41.
1 0 . Cu porii lemnului împrăştiaţi, cu slabe tendinţe de aşezare tangen­
ţială spre limita exterioară a inelului anual........................................... 11
11. Raze medulare înguste, greu de distins cu ochiul liber. Porii din lemnul
tîrziu destul de mari, cu parenchim paratraheal aliform, cu tendinţe de
grupare în şiruri tangenţiale terminale.
Salcîm (alburn) — Robinia pseudacacia L. PI. 44, PI. D 3 ,4 , PI. V 6 .
11. Raze medulare clar distincte cu ochiid lib e r ................................................... 12
12. Porii din lemnul tim puriu în mai multe rînduri tangenţiale, frecvent
m ultipli. Porii din lemnul tîrziu cu tendinţă de grupare tangenţială.
Lemn cu luciu pronunţat.
Dud alb (alburn) — M orus alba L. PI. 30.
Dud negru (alburn) — M orus nigra L. PI. 31, PI. I X 3.
12. Porii din lemnul timpuriu frecvent în grupe de cîte doi, în mai multe
rînduri tangenţiale, form înd o zonă poroasă lată. Porii din lemnul tîrziu
cu parenchim paratraheal răspîndiţi; spre limita exterioară a inelului
în benzi late, tangenţiale, scurte.
Glădiţă (alburn) — Gleditschia triacanthns L. PI. 33, PI. I X 2.
CHEIE DE IDENTIFICARE PE BAZA CULORII LEMNULUI 155

13. Cu raze medulare late, mate, false şi raze medulare înguste. Pori nevizibili
cu lupa, în lanţuri radiale, distincte. Inele anuale ondulate.
Aiun (alburn) — Corylus avellana L. PI. 156, PI. V II 6.
13. Cu raze medulare înguste........................................................................
14. Cu raze medulare clar vizibile cu lu p a ........................................... 15
14. Cu raze medulare greu vizibile cu lu p a ...................................................... 17
15. Cu pete medulare brun-roşiatice. dese. Pori mici, numeroşi, vizibili cu lupa,
raze medulare fine, numeroase. Lem n om ogen, tare si greu.
Măr pădureţ (alburn) — M alu s sihestris (L.) Mill. PI. 129, PI. V II 4.
Scoruş de munte (alburn) — Sorbus aucuparia L. PI. 130.
15. Cu pete medulare rare şi foarte r a r e ............................................................... 16
16. Pori mici numeroşi abia vizibili cu lupa, raze medulare fine, distincte
cu lupa, destul de neuniforme ca lăţime. Lemn tare şi greu.
Jugastru — A cer campestre L. PI. 120, PI. I II 2.
16. Pori mici vizibili cu lupa, unitari, goi, uniform răspîndiţi în inelul anual.
Raze medulare inegal distanţate. Lemn omogen, lucios, tare şi greu.
Paltin de cîmp — Acer platanoides L. PI. 118.
li. Fără pete medulare. Lemn moale, uşor, mat, cu porii mici, destul de bine
vizibili cu lupa, numeroşi, cu deschiderea ceva mai mare ca lăţimea razelor
medulare. Raze medulare numeroase.
Castan porcesc — Aesculus hippocastanum L. PI. 138, PI. I II 5.
17. Cu pete medulare .......................................................................................... lg
18. Cu pete medulare alb-roşiatice, rare. Pori vizibili cu lupa, relativ rari.
Raze medulare foarte fine şi numeroase. Lemn moale şi uşor.
Salcie (alburn) — Salix alba L. PI. 145, PI. V II 1.
18. Cu pete medulare a lb e ..................................................................................... 19
.19. Pori destul de mari vizibili cu lupa, mai mari şi mai numeroşi în prima
parte a inelului anual. Raze medulare foarte fine şi foarte numeroase.
Pete medulare numeroase. Lemn poros, moale şi uşor.
Plop negru (alburn) — Populus nigra L. PI. 147, PI. G 3 , PI. IV 1.
Plop negru hibrid — Populus marilandica Bosc. PI. 148.
19. Pori numeroşi, relativ mari, frecvent grupaţi radial, destul de uniformi
ca mărime in tot cuprinsul inelului anual. Pete medulare rare. Lemn poros,
uşor şi moale.
Plopi negri hibrizi (alburn):
— Populus serótina Hartig PI. 149.
— Populus robusta C.K. Schneid. PI. 150.
— Populus regenerata Henry et Elwes PI. 151.
A L B -G Ă L B U I R O Ş IA T I C ..................................... ........................................... 1
1. Fără pori. Lemn puternic vărgat, cu trecere bruscă de la lemnul timpuriu
la lemnul tîrziu, cu canale rezinifere în general mici, izolate, rare. Lemn moale
şi uşor, cu miros slab de răşină.
Duglas (alburn) — Pseudotsuga taxifolia (Lam b.) B ritt. (Pseudotsusa
duglasii Carr.) PI. 8, PI. II 2.
156 IDENTIFICAREA MACROSCOPICĂ A LEMNULUI

1 . Cu p o r i ............................................................................................................................
2
2. Cu porii aşezaţi inelar. Porii din lemnul timpuriu unitari, rotunzi sau slab
poligonali (rar multipli) în 1— 3 rînduri tangenţiale. Porii din lemnul
tîrziu în benzi late, ondulate, uneori întrerupte. Lemn potrivit de tare,
greu.
Ulm de munte (alburn)— Ulmus montana Stokes PI. 39, Pl. C 1 ,2 , Pl. V 4.
2. Cu porii îm p r ă ş tia ţi.............................................................................................. 3
3. Lemn moale şi uşor, mat. Porii vizibili cu lupa, numeroşi, cu deschiderea
aproxim ativ egală cu lăţimea razelor medulare. Raze medulare slab vizibile
cu ochiul liber, aşezate distanţat la 2 — 4 ori deschiderea porilor.
Tei cu frunza mare — Tilia platyph yllos Scop. ( Tilia grandifolia Ehrh.)
PI. 114.
Tei cu frunza mică — Tilia cordata Mill. ( Tilia parvifolia Ehrh.) PI. l l o .
Tei p u cio s — Tilia tomentosa M ônch. ( Tilia argentea Desf.) PI. 113,
Pl. III 4.
3. Lem n tare şi greu ...................................................................................................... 4
4. Lemn om ogen, cu pete medulare rare. Pori m ici abia vizibili cu lupa.
Raze medulare numeroase, foarte fine, abia vizibile cu lupa. Limitele
inelelor anuale evidente.
Păr păd u reţ— P irus piraster (L.) Medik. ( Pirus communis var.
P p ir aster L.) PI. 124, Pl. III 6 .
P ă r — Pirus sativa ( Pirus communis L.)
4. Lem n om ogen, cu pete medulare numeroase, dînd uneori un desen carac­
teristic secţiunii longitudinale. Pori m ici abia vizibili cu lupa ; raze medulare
înguste, albicioase, dese, vizibile cu lupa.
Sorb (alburn) — Sorhus torminalis L. PI. 133, Pl. V II 5.

A L B -G Ă L B U I R O Z ......................................................... .......................................1
1. Lemn cu porii împrăştiaţi, omogen, dens, greu şi tare. Pori şi raze medulare
fine şi numeroase, abia vizibile pînă la nevizibile cu lupa. Pete medulare
albe-roz, frecvente.
P ă d u cel— Crataegus monogyna Jacq. PI. 122.
1. Lemn cu porii aşezaţi inelar..................................................................................... 2
2. Cu raze medulare late şi înguste. Porii din lem nul tim puriu în unul, rar
două rînduri tangenţiale; porii din lemnul tîrziu bine vizibili cu lupa,
grupaţi în zone m ici rare, de formă neregulată, frecvent în şiruri radiale.
Raze medulare joase, textură grosolană, lemn tare şi greu.
Cer (alburn) — Quercus cerris L. PI. 18.
2. Cu raze medulare înguste, vizibile cu lupa. Porii din lemnul timpuriu
mari, unitari sau multipli, în mai multe rînduri tangenţiale, cu tile. Porii
din lemnul tîrziu cu parenchim confluent, în grupe mici (2 — 3) împrăştiaţi
sau grupaţi în benzi tangenţiale mai m ult sau mai puţin întrerupte. Lemn
cu textură m ijlocie, tare şi greu.
Frasin (a lb u rn )— Fraxinus excelsior L. PI. 48, Pl. C 3 ,4 , Pl. "V 1.
CHEIE DE IDENTIFICARE PE BAZA CULORII LEMNULUI 157

A L B -G Ă L B U I -C E N U Ş I U .............................................. }

*• des"°l K T ?i k",0“ 1'- r 1>ete ” ‘ " lulare mari 5i Pori


W
Kaze meduTn ' Vfoarte finel Ş1r numeroase,
medulare ‘>a’ " " nl“ greu
" e ,° ?Íde distins
>” “ cu
» P lupa.
"* »
op negru (alburn) — Populus nigra L. PI. 147, PI. G 3 PI. I V 1
op negru hibrid (alburn) — P opulus marilandica Bosc. PI. 148
1. Lemn poros, uşor şi moale, cu pete medulare albe, rare. Pori relativ mari
umeroşi, recv ent grupaţi radial, sensibil egali ca mărime pe toată lăţimea"

r c « . foar,e fine % i Ve „ d V d iZ ;
Plopi negri'hibrizi (alburn):
Populus serótina Hartig, PI. 149.
Populus robusta C. K . Schneid., PI. 150.
Populus regenerata Henry et Elwes PI. 151.

LEMN ALB — ROŞIATIC


........................................................................................... 1
1. Fără pori.

Lemn puternic \ argat, cu miros de răşină, cu canale rezinifere destul de

sTuşor eCere SCă dÍnSpre lemnul timpuriu. Lemn moale

Pin (alburn) — P inu s silvestris L. PI. 4, PI. A 2 PI II 1


I . Cu pori ..............................

2. Cu porii aşezaţi semiinelar. Porii mici vizibili cu lupa, mai mari si mai
numeroşi ln prima parte a inelului. Raze medulare numeroase' fine
abia vizibile cu ochiul liber. Fără pete medulare, potrivit de grlu’ t “ e
ueş (alburn) - C e r a s u s avium (L.) Mnch. (Prunus avium L.) PI. 85,

2. Cu pori împrăştiaţi ........................


3. Raze medulare l a t e ..................... ................................... 3
3. Raze medulare în g u ste ..........................

4‘ m iriv E ib S riUlr e de ° SingUră mărime’ egal de late’ echidistante. Pori


mici vizibili cu lupa, numeroşi; inele anuale delimitate prin dungi înguste

Platan oriental (alburn) _ Platanus orientalis L.

v lu b Platanus acerifolia (Ait.) Willd


~ P,a‘anm I- 92. PI. E 1,2.
_ 4. Cu raze medulare de două mărimi: late si înguste e

Şi T f ,e <de Culoar« P 'i» expunere la aer) cu razele


medulare la.e, false, ma.e, biue vizibile cu „chiul V „ “ d “ at
J58
IDENTIFICAREA MACROSCOPICA A LEMNULUI

înguste vizibile cu lupa Pori m ici vizibili cu lupa, uneori în lanţuri scurte
racliale. .rete medulare brun-roşiatice frecvente.
Anin negru A ln u s glutinosa Gaertn. PI. 98, PI. G 4, PI. V III l
Anin alb — A ln u s incana M onch PI. 9 9 , PI. V I U 2.
o. Lem n greu şi tare. Razele medulare late, evidente, lucioase, uşor îngroşate
m dreptul limitei inelelor anuale; razele medulare înguste numeroase, vizibile
cu lupa Pori mici slab vizibili cu lupa, uneori mai numeroşi în prima parte
a inelului anual. Oglinzi destul de înalte, drepte, lucioase.
* a g — Fagus silvatica L. PI. 93, PI. E 3, 4, PI. V III 3, 4 .
6 . Raze medulare bine vizibile cu lu p a ...................................... j
6 . Raze medulare greu vizibile cu lu p a ......................................... g
‘ ‘ P° r l flnal “ arT1 ca lăţimea razelor medulare, unitari saYi multipli, relativ
rari, tara tde. Lemn cu textură fină, potrivit de greu, m oale, cu pete medulare
brun-roşiatice, cu luciu de sidef pe secţiunea longitudinală.
Mesteacăn Betula verrucosa Ehrh. ( Betula alba L.) PI. 106, PI. IV 4 .
Mesteacan pufos — Betula pubescens Ehrh. ( Betula alba L.) PI. 107
7. Pori numeroşi,_ unitari, vizibili cu lupa. Raze medulare evidente, aşezate
istanţat. t ara pete medulare. Lem n om ogen, foarte tare, greu.
to r n (alburn) — Cornus mas L. PI. 111.
8 . Pete medulare albe, uneori mari şi numeroase. Pori vizibili cu lupa, mai
“ an şi m ai numeroşi în prima parte a inelului, unitari sau în grupe
radiale. Raze medulare foarte fine şi numeroase. Lem n moale si uşor.
op aib (duramen) — Populus alba L. PI. 143, PI. IV 2. ' '
8 . Pete medulare roşiatice............................................ ^
9. Pete medulare uneori alb-gălbui, mari şi numeroase. Pori bine vizibili
cu lupa, mai mari şi m ai numeroşi în prima parte a inelului. Raze medulare
toarte înguste şi numeroase. Lem n moale şi uşor.
Salcie căprească (alburn) — Salix caprea L. PI. 140, PI. V II 2.
9. Pete medulare rare. Pori vizibili cu lupa, relativ rari. Raze medulare foarte
im e şi numeroase. Lem n uşor şi moale.
Răchită (alburn) — Salix fragilis L. PI. 144.

LEMN ALB-RO Z

Lem n cu pori impraştiaţi, mici, abia vizibili cu lupa, cu raze medulare


înguste, albicioase, dese, vizibile cu lupa. Pete medulare brun-rosiatice dînd
secţiunii longitudinale desene caracteristice. Lemn om ogen, tare si greu.
»orb (alburn) — Sorbus torminalis L. PI. 133, PI. V II 5.

LEMN ALB-BRU N

1 . A lb-brun Lem n vărgat cu porii aşezaţi inelar; cei din lemnul timpuriu
m a n ,’ VT °,U ochlul llber’ în ] — 3 rînduri tangenţiale, frecvent m u ltipli;
cei din lem nul tirziu în benzi late, drepte, mai m ult sau mai puţin continue.
Raze medulare înguste abia vizibile cu ochiul liber. Lem n ’ potrivit de
tare, greu. L
Velniş (a lb u rn )— UI mas levis Pali. ( Ulmus effusa W illd.) PI. 38.
CHEIE DE IDENTIFICARE PE BAZA CULORII LEMNULUI
15£
1 . A lb-brun deschis.................

*■ f di» l«m nul ¿ ¡ p u r i a ¡nari i „ i L j


|n benzi radiale sau radial-oblice al . , , t Ţ' ' ' ™ '“ f “’
lare mgnste, vizibile cu lupa. Lemn p » , ririt de lar i i “ ed“ ‘
C .,,a „ 3 b , „ (albnm ) Coaionea i u

* 2‘ e X . ^ S b 'd ^ f c . v l 'i S Î r * V k » . ' i2ibi,i


•în, fine , n „ „ e r „ a f e. ^ " « e “ Z S U T Z
Castan porcesc — A e s c u lu s hippocastanu m L . PI. 1 3 8 . P I. IU 5

LEM N ALB-CENUŞIU

A lb-C enuşiu ............................


1. Pori mari, vizibili cu ochiul liber. ..................... ^
1. Pori mici, vizibili cu lupa. . . . ........................................... 2

metatraheal în benzi fine tangenţiale slih , ' L i i’ rare' Parenchim


lare „evizib ile cu „chiu l l i b e H e Î i 7 * ™ “ lnpa' " " 1-

p f ¡7 1 . K ° CL (alhu" ) ” “ «■ n »n K . K o cb ) PI. 12.

2 - sav ° ™ iiak
metatraheal tangenţial, rizib il lu p ,. U m n U r e T i Pm nM m
.. . e. (a|burn) Juglans regia L. PI. 89, PI. D l . PI. I X i.

' ,bapu^' ' n lanţuri radiah ,

b A l ^ M l f Cl\ 1 P a ' L em n p o t îiv ît de tare s i ^ e <“ ‘ " 1


Alun (alburn) — Corylus avellana L. PI. Î56, PI. V II 6 .

cu lupa, numeroase. în d e ’ T n i ^ k X ^ î t i ™ t e ( v T fm e ’ apr° ape nedistincte

A lb-Cenuşi o D eschis

” — medulare
m edu lar. ¡ „ g„ te ^
Carpen — Carpinus betulus L. PI. 96. PI G 2 PI I V 5 grCU'
A lb-C enuşiu-R oşiatic

jum ătate *«** ? “ P ™

'■ « r î s - S " s s f r ^ t a . - * -
L.” PL 5 ’ “ O-am.) C.K.Schneid. (P ru n u s padus
ltíO IDENTIFICAREA MACROSCOPICA A LEMNULUI

LEMN CU CULOAREA DE BAZĂ GĂLBUIE

LEMN GĂLBUI ............................................................................................................................. I

1. Lemn fără pori, cu structură uniformă, vă rgat.............................................. 2


1 /L e m n cu pori aşezaţi in elar; cei din lemnul timpuriu mari, foarte evidenţi;
: cei din lemnul tîrziu nu diferă prea m ult ca mărime de cei din lemnul tim ­
puriu, împrăştiaţi sau în şiruri tangenţiale continue, mai dese spre limita
exterioară a inelului. Lemn cu luciu pronunţat, greu şi tare.
Cenuşar sau oţetar (alburn) — Ailanthus altissima (Mill.) Swingle
( Ailanthus glandulosa Desf.) PI. 29, PI. V 5.
2. Fără canale rezinifere, slab vărgat, lemn cu miros plăcut aromat, uşor
şi moale. Zona de lemn tîrziu neevidentă, puţin distinctă. Parenchim lem ­
nos vizibil uneori cu ochiul liber pe secţiunea transversală.
Ienupăr de Yirginia (alburn) — Juniperus virginiana L. PI. 10, PI. II 6 .
2.TCu canale rezinifere ............................................................................................. 3
3. Lem n slab vărgat, cu distincţie slabă între lemnul timpuriu şi lemnul tîrziu,
cu canale rezinifere mari, numeroase, foarte evidente pe secţiunea longitu­
dinală. Lemn uşor, m oale, cu miros puternic aromat, persistent la lemnul
uscat.
Zîm bru (alburn) — P inu s cembra L. PI. 1, PI. I 4.
3. Lem n puternic vărgat, cu trecere bruscă de la lemnul tim puriu la lemnul
tîrziu. Canale rezinifere de mărime m ijlocie, izolate sau în grupuri. Lemn
bogat în răşină, uşor şi moale.
Pin (alburn) — P inus silvestris L. PI. 4, PI. A 2, PI. I I I .

LEMN GĂLBUI-PORTOCALIU

Lem n vărgat, cu dungi, cu pori aşezaţi inelar; cei din lemnul timpuriu
mari, foarte evidenţi, frecvent cu gume portocalii. Porii din lemnul tîrziu
mari, parţial vizibili cu ochiul liber, împrăştiaţi sau în rînduri tangenţiale
continue, mai dese spre lim ita exterioară a inelului anual. Lem n cu luciu
pronunţat, tare şi greu.
Cenuşar sau oţetar (duramen) — Ailanthus altissima (Mill.) Swingle
(Ailanthus glandulosa Desf.) PI. 29, PI. V 5,

LEMN G ĂLBU I-TRAN DAFIRIU

Lem n fără pori, cu structură uniformă, regulată, puternic vărgat, cu miros


slab de răşină. Trecerea de la lemnul timpuriu la lemnul tîrziu bruscă.
Canale rezinifere mici, în general rare, izolate. Lemn uşor şi moale.
Duglas (duramen) — Pseudotsuga taxifolia (Lam b.) B ritt. ( Pseudotsuga
douglasii Carr.) PI. 8 , PI. II 2.

LEMN GĂLBUI-ROŞIATIC-ROZ

Lem n fără pori, cu structură simplă, uniformă, cu miros puternic aromat,


cu distincţie slabă între lemnul tim puriu şi lemnul tîrziu. Canale rezinifere
CHEIE DE IDENTIFICARE PE BAZA CULORII LEMNULUI ^

” t ; , “c"n e ' ° “ e’ f° * r" ' ' Vidmte f • “ »“ “ » longitudinali. Lemn „ ş„ ,


Zim bru (duramen) — Pinus cembra L. PI. pj j 4

LEMN GĂLBU I-BRU N

Gă l b u i -B ru n .......................

L L - PI- **• «• 1 5-

*• c“ b s z * * £ t noal *
liber, num eroase? ? * mari' vizibile ™ «chiui
Pin strob (duramen) — Pinus strobus L. PI. 2.

’ d eT a" 1'rn n u Î'tirm m fh J^rîem n u l Î ' " “ l tîrZj U P ^ n u n ţată, cu trecerea

Pin negru (duramen) — Pmms reigra Arn. (P inus austriaca H oss.) PI. 3
G a l b u i -B r u n -D eschis

ochiul liber, in m a f mul’t c rîndurT t l,T !• t]l m f UrlU J “ 3” ’ bine vizibili cu


înguste. Parenchim lemnos în şiruri U ngentiale 1 fin ^ rel^ m edu lare late şi
potrivit de tare, greu. ’ relativ rare. Lemn

1. LemnS c T , L r0?U american (aIburn) ~ Quercus borealis M ichx. PI. 24

la nevizibili i r ^ a ^ S ^ o n e ^ k t e ^ ? ! “ . ^ . le“ nUl tîrZÎU VÎZibili Pînă

2 ' lî r r .t ix l.e 'v S i“ “ v iz ib i r R a“ ^

, («— — » .a * ,

Z t t F A
neumibrme si raze medulare iugnste, v k M e c „
¿ l-ţ i t o l Z t “ ',

>tejar pufos (alburn) — Quercus pubescens W illd. PI. 2 1 .


G ă l b l ;- B r u x -R o ş ia t ic

greu vizibile cu lupa. izolate sa u ta g râ p e T c 'îte “ l 'T e m '“ “ k " Zm,.fere mici'
potrivit de greu. moale. " ( '' CU miros de răşină,

11 — c. 1071
162 IDENTIFICAREA MACROSCOPICĂ A LEMNULUI

Larice (alburn) — L arix decidua Mill. ( L a rix europaea Hart.) PI. 7,


PI. A 3, PI. II 3.
1. Lem n cu pori, vărgat, cu porii din lemnul timpuriu mari, aşezaţi inelar în
m ai multe rînduri tangenţiale. Porii din lemnul tîrziu bine vizibili cu lupa
în şiruri tangenţiale înguste. Parenchim lemnos în şiruri tangenţiale fine,
relativ rare. Lemn greu, potrivit de tare.
Stejar roşu american (duramen) — Quercus borealis M ichx. PI. 24.
PI. V I 5.

LEMN GĂLBUI-GENUŞIU

1. Lem n fără pori, potrivit de greu, m oale, vărgat, cu inele anuale de lăţimi
neuniforme, cu lemnul tîrziu destul de dezvoltat şi cu trecere bruscă dinspre
lemnul timpuriu. Canale rezinifere mari şi foarte mari, numeroase, frecvent
în grupe de 2— 3. Lem n b ogat în răşină.
Pin negru (alburn) —•P inu s nigra Arn. ( Pinu s austriaca Hoss.) PI. 3.
1. Lemn fără pori, potrivit de greu, m oale, vărgat, cu inele anuale foarte
înguste, uneori ondulate, frecvent cu creşteri excentrice. Canale rezinifere
numeroase, evidente pe secţiunea longitudinală. Lem n b ogat în răşină cu
miros pronunţat.
Jneapăn (alburn) — P inu s montana Mill. PI. 5.

LEMN GALBEN.AURIU

Lem n cu pori, v ă rg a t; porii din lemnul tim puriu mari, bine vizibili cu
ochiul liber, aşezaţi inelar, um pluţi com plet cu t ile ; porii din lemnul tîrziu
împrăştiaţi, cu tendinţe de grupare tangenţială spre lim ita inelului, cu
parenchim paralraheal aliform. Raze medulare înguste, greu vizibile cu
ochiul liber. Lemn greu, tare.
Salcîm (duramen) — Robiniapseudacacia L. PI. 44, PI. D 3, 4, PI. Y 6 .

LEMN G ALBE N .VER ZU I-R O Z

Lem n cu pori, vărgat, cu dungi portocalii. Porii din lemnul timpuriu mari,
evidenţi, aşezaţi inelar, frecvent cu gume p o rto ca lii; cei din lemnul tîrziu
relativ mari, parţial vizibili cu ochiul liber, îm prăştiaţi sau în şiruri tangen­
ţiale, m ai dese spre limita inelului anual. Lem n cu luciu pronunţat, tare şi greu.
Cenuşar sau oţetar (duramen) — Ailanthus altissima (Mill.) Swingle
( Ailanthus glandulosa Desf.) PI. 29, PI. V . 5.

LEMN CU CULOAREA DE BAZĂ ROŞIE


LEMN ROŞIATIC .......................................................................................................................... 1

1 . Lem n cu pori împrăştiaţi, om ogen, uşor şi m oale, m ai închis spre centrul


secţiunii transversale. Pori m ici vizibili cu lupa, cu deschiderea aproxim ativ
egală cu lăţimea razelor medulare. Raze medulare evidente, slab distincte
cu ochiul liber, aşezate distanţat. Fără pete medulare.
Tei cu frunza m ică — Tilia cordata Mill. (T ilia parvifolia Ehrh.) PI. 115.
CHEIE DE IDENTIFICARE PE BAZA CULORII LEMNULUI
163

1. Lem n cu pori împrăştiaţi, om ogen, uşor şi moale. Pori mici, vizibili cu lupa
evident mai mari ca lăţimea razelor medulare, relativ mari, cu tile. Raze
medulare foarte înguste, slab vizibile sau nevizibile cu lupa. Pete medulare
alb-roşiatice, rare.
Salcie (duramen) — Salix alba L. PI. 145, PI. V II 1.

LEMN ROŞIATIC.ROZ.............................................................. j
1. Fără pori ................................................
1. Cu p o r i .................................................. .............................................. ^
2. Cu canale rezinifere de mărime m ijlocie, izolate sau în grupuri de cîte
doua. Lemn puternic vărgat, cu zona de lemn tîrziu pronuntată, cu trecere
brusca de la lemnul tim puriu la lemnul tîrziu. Lemn bogat în răşină
uşor şi moale. & ’ ’
(duramen) — Pinus silvestris L. PI. 4, PI. A 2, PI. II 1 .
2 . Fara canale rezinifere. Lemn cu inele anuale înguste, uneori ondulate,
cu zona de lemn tîrziu nepronunţată, slab vărgat, prezintă uneori dungi
de nuanţe violacee Lemn potrivit de greu, moale, cu miros aromatic.
Ienupăr (duram en)— Juniperus communis L. PI. 11, PI. I 6 .
3. Lemn cu pori aşezaţi inelar. Porii din lemnul timpuriu mari, bine vizibili
tu ochiul liber, cu tile de la rare la numeroase. Porii din lemnul tîrziu unitari
sau in grupe mici împrăştiaţi, cu parenchim confluent avînd tendinta de
grupare tangenţiala. Raze medulare înguste, nevizibile cu ochiul liber
Lemn tare şi greu.
Frasin (duramen) — Fraxinus excelsior L. PI. 48, PI. C 3 4 PI V 1
3. Lemn cu pori aşezaţi inelar, uneori cu dungi brune. Porii din lemnul timpuriu
mari, vizibili cu ochiul liber, în mai multe rînduri tangenţiale, g o i; cei din
emnul tîrziu impraştiaţi, cu parenchim paratraheal, la limita inelului anual
in benzi late, scurte, neregulate. Raze medulare neuniforme ca lăţim e-
unele evidente, bine vizibile cu ochiul liber, altele slab vizibile cu lupa
Lemn foarte tare, greu. 1
Glădiţă (duramen) — Gleditschia triacanthos L. PI. 3 3 , PI. I X 2.

LEMN ROŞIATIC-BRU N ...........................................


1. Fără p o r i ...............................................
1. Cu p o r i ................................................
2 . Lemn slab vărgat, cu lemnul tîrziu nepronunţat. Lemn uşor, foarte moale,
xn stare verde cu miros dulceag de răşină. Canale rezinifere mari, vizibile
cu ochiul liber, numeroase, izolate. Lemn cu luciu mătăsos.
±*in strob (duramen) — P inu s strobus L. PI. 2.
2. Lemn puternic vărgat; lemnul tîrziu pronu nţat................................. 3
3. Cu canale rezinifere de mărime m ijlocie, izolate sau în grupuri de cîte două,
cu trecere brusca de la lemnul timpuriu la lemnul tîrziu. Lemn bogat în
raşma, uşor şi moale.
Pin (duramen) — Pinus silvestris L. PI. 4, PI. A 2, PI. II 1 .
S. Cu canale rezinifere mari şi foarte mari, bine d istin cte’ cu ochiul liber, pe
secţiunea longitudinală foarte evidente, ca dungi brune. Trecerea de Ia
164 IDENTIFICAREA MACROSCOPICĂ A LEMNULUI

lemnul timpuriu la lemnul tîrziu bruscă. Lem n bogat în răşină, potrivit


ne greu, moale. r
Pm negru (duramen) — Pinus nigra Arn. ( P inus austriaca Hoss.) PI. 3 .
4. Cu porii mari, bine vizibili cu ochiul liber, aşezaţi in elar; porii din lemnul
tim puriu rari, aşezaţi distanţat, cu tile lucioase, rare; porii din lemnul
tîrziu rari, vizibili cu lupa, frecvent în grupe radiale de 2 — 3 . Parenchim
metatraheal şi terminal în benzi fine, tangenţiale, slab vizibile cu lupa.
Kaze medulare nevizibile cu lupa. Lem n tare şi greu.
Carya ovata K . K och (duramen) — ( Carya alba Nutt. non K . K och )
PI. 42. '
4. Cu pori mici, vizibili cu lu p a .................................................... g
o. Cu pori aşezaţi sem iinelar.................................................... g
5. Cu pori îm prăştiaţi......................................................... ...............
6 . Raze medulare fine, numeroase, abia vizibile cu ochiul liber. Pori mici
vizibili cu lupa, mai mari şi mai numeroşi în prima parte a inelului. Fără
pete medulare. Lemn potrivit de greu, tare.
Cireş (duramen) — Cerasus avium (L.) Mnch (Prunus avium L.) PI. 85,
r 1. G 1, PI. \ II 3.
6 . Raze medulare de lăţimi neuniform e; cele late vizibile cu ochiul liber.
Pori m ici vizibili cu lupa, formează în prima parte a inelului o zonă
poroasă lată. Lem n fără pete medulare, greu şi tare.
Prun (duramen) — Prunus domestica L. PI. 83.
7. Raze medulare mari, bine vizibile cu ochiul liber, egal de late, echidistante;
pe secţiunea radială formează un desen caracteristic de « piele de şarpe».
Pori m ici îm prăştiaţi, vizibili cu lupa, numeroşi. Lemn potrivit de tare
şi de greu.
Platan oriental (duramen) — Platanus orientalis L.
Platan occidental (duramen) — Platanus occidentalis ( Platanus aceri-
fo h a (Ait.) W illd). PI. 92, PI. E 1, 2, PI. V III 5, 6 .
Raze medulare abia vizibile sau nevizibile cu lu p a ............................ 8
8 . Cu pete medulare albe, uneori mari şi numeroase. Pori vizibili cu lupa,
unitari sau în grupe radiale, mai mari în prima parte a inelului anual]
Kaze medulare foarte fine şi numeroase. Lemn moale şi uşor.
Plop alb (duramen) — Populus alba L. PI. 143, PI. IV 2.
8 . Cu pete medulare alb-roşiatice sau b ru n -roşia tice..................................... 9
9. Pete medulare alb-roşiatice mari şi numeroase. Pori bine vizibili cu lupa,
mai mari şi mai numeroşi în prima parte a inelului anual, parţial cu tile.’
Kaze medulare foarte m ici şi numeroase. Lemn uşor şi moale.
Salcie căprească (duramen) — Salix caprea L. PI. 140, PI. V II 2.
9. Pete medulare albe sau brun-roşiatice, rare. Pori vizibili cu lupa, relativ
rari, cu tile.^ Raze medulare fine şi numeroase. Lemn uşor şi moale.
Răchită (duramen) — Salix fragilis L. PI. 144.
Salcie (duramen) — Salix alba L. PI. 145, PI. V II 1 .
LEMN ROŞU-CIOCOLATIU

Lemn cu pori mici, vizibili cu lupa, aşezaţi semiinelar, formînd în prima


parte a inelului o zonă poroasă lată. Raze medulare de lăţimi neuniform e;
CHEII. DE IDENTIFICARE pe BAZA CULORII LEMNULUI
lbo

p e t Î m e d u la Î e ! L e m n ^ a r e Î g r e f " ’ ^ îngUSte’ cu lu P a ' F ără


Prun (du ram en ) _ P m nus domestica L . PI. 8 3 .

LEM N R O Ş U -V I O L A C E U sau P U R P U R I U -V I O L A C E U

Lr r,e
pr
Parenchim lemnos vizibil uneori cu ochhd l i b e r i ^
P
ds
lemnul timPuriu.
^ —
Ienupăr de Virginia (duramen) — n .om ogen, uşor şi moale.
6 l uramenj Ju m p eru s virgm iana L. PI. 10, PI, H 6 .

LEMN CU CULOAREA DE BAZĂ BRUNĂ

lem n b r u n ...............................

evidente pe secţiunea longitudinală Lemn b * ” 3 ÎC rezimfere numeroase,


1• L e m / S t t e ± T ^ " 1 " ^
uneori ondulate, cu lenm uÎtirriu nepronuM at^Î.6"1' ’ “ " “ a,e !“ Suste,

cu 7 ™ de—
/ J u n ip eiu s com m unis L . PI. PI J 5

lem n b r u n - d e s c h i s ..............

' ' ~ I . V l P 2 i t Pcr„ăn “ l r V “ iM l ” li»er, unitari sau to g„ '


vizibile cu lupa. Parenchim metatraheal ®em,1Ilel.a™ ' ,Raze medulare fine,
potrivit de greu, moale. “ metatraheal tangenţial vizibil cu lupa. Lem n

I . L e m ifc u p“ T a Ţ e l d S r 7 JuglanS ni8 ra ^ 90, PI. I X 5.

uneori bifurcate .1 P otT ^ “ U radial- ° bli<=e, alu n git^


ovali, în 1 - 3 rînduri t Z e n S S e T & T * CU 0ctiuI
cu lupa. Lemn potrivit de tare ’ si de g r e u ^ mcdulare în 8 uste’ vizi}.ib'
^ ţ-p jd u x a m e n ) - sJ . a m i ^

3. Porii din l e m n ^ t i L i 1^ 111 ™ PraŞtIaţl Sau în benzi tangenţiale............... 3


sau în benzi ta n g e n ţia lis p r ^ Î im .ta ’ L d X T Porii ¡“ P ^Ştiaţi

3. Porii d S Î - n ^ E S i i n ^ r « „ " S . L- "■ «• " • H. V i.


i ““ P M i n e o ^ .;:; f
trerupte . .. . . . . tlrZ1U “ S "8* ’ “ ai mult sau mai p „ ţ in în .
......................................................................... 6
166 IDENTIFICAREA MACROSCOPICĂ A LEMNULUI

¿>. Porii din lemnul tîrziu în benzi tangenţiale drepte sau slab ondula Le, con ­
tinue. Porii din lemnul timpuriu frecvent m ultipli. în ciorchină, în 2— 3
rinduri tangenţiale, cu tile. Raze medulare relativ evidente. Lemn potrivit
de tare, greu.
Velniş (duramen) — Ulmus levis Pali. ( Ulmus effusa W illd.) PI. 38.
5. Porii din lemnul tîrziu în benzi tangenţiale, în general ondulate, uneori
întrerupte. Porii din lemnul tim puriu în 1— 3 rînduri tangenţiale, parţial
cu tile, unitari (rar multipli). Raze medulare slab vizibile cu ochiul liber.
Lemn p otrivit de tare, greu.
Ulm de munte (duramen) — Ulmus montana Stokes. PI. 39, PI. C 1 , 2 ,
PI. V 4.
6 . Porii din lemnul tîrziu în benzi tangenţiale înguste, ondulate, mai mult
sau m ai puţin întrerupte, form ate din 2— 3 rînduri de pori. Porii din lemnul
timpuriu în mai m ulte rînduri tangenţiale, unitari, uneori multipli, cu
tile. Raze medulare fine. Lemn potrivit de tare, greu.
Ulm de cîm p (alburn) — Ulm us foliacea Gilib. (U lm us campestris L.)
PI. 40
6 . Porii din lemnul tîrziu în şiruri tangenţiale înguste, vizibili cu ochiul
liber pină la lim ita exterioară a inelului. Porii din lemnul timpuriu ovali,
relativ rari, frecvent unitari, parţial cu tile. Raze medulare vizibile cu
lupa. Lem n potrivit de tare, greu.
Ulm de Turchestan (duramen) — Ulmus pum ila L. PI. 41

LEMN BRU N . GĂLBUI

1. Fără pori. Lem n puternic vărgat, fără canale rezinifere, cu lemnul tîrziu
pronunţat. Inele anuale în general foarte înguste, ondulate. Lemn cu textură
fină şi uniformă, dens, greu şi tare, fără miros.
Tisă (duramen) — Taxus baccata L. PI. 12, PI. A 4, PI. II 4, 5.
1. Cu p o ri............................................................................................................................ 2
2. Cu pori mari vizibili cu ochiul liber, aşezaţi inelar, cu tile. Porii din lemnul
tîrziu în zone late, radiale sau radial-oblice (flăcări). Parenchimul lemnos
in rinduri tangenţiale subţiri, vizibile cu lupa. Raze medulare late şi
înguste. Lem n tare şi greu.
Stejar (duramen) — Quercus robur L. (Quercus pedunculata Ehrh.)
PI. 20, PI. B 1 - 4 PI. V I 1.
Gorun (duramen) — Quercus petraea (M att.) Liebl. ( Quercus sessilis
Ehrh., Quercus sessiliflora Salisb.) PI. 19, PI. V I 2.
2 . Cu pori mici, vizibili cu lupa, aşezaţi semiinelar, form înd în prima parte
a inelului o zonă poroasă lată. Raze medulare de lăţim i neu n iform e;
cele late vizibile cu ochiul liber. Lem n fără pete medulare, greu şi tare.
Prun (alburn) — Prunus domestica L. PI. 83

LEMN BRUN-ROSIATIC ............................................................................................... 1

1. Fără pori
1. Cu pori . ,
CHEIE DE IDENTIFICARE PE BAZA CULORII LEMNULUI
167

2‘ i ! “ j P" ternic vărSat; cu canalc rezinifere mici, rare, izolate sau grupate
d fn s n re T T ^ s colorat, cu trecere "bruscă
dinspre lemnul timpuriu. Lemn cu textură fină, dens, p otrivit de greu
m oale, cu miros de răşină. 9

Larice (duramen) — L a rix decidua Mill. PI. 7 , p j. A 3 PI II 3


2. Lem n puternic vărgat, fără canal» rezinifere, cu lemnul Urziu pronunţai
Inele anuale in general foarte înguste, ondulate. Lemn cu teM ură f
Şl uniforma, dens, greu şi tare, fără miros.
Tisă (duramen) — Taxus baccata L. PI.12, PI. A 4, PI I I 4 5
3. Cu pori mari, bine vizibili cu ochiul liber, aşezaţi în inel,’ cu iile. Porii din
emnul tirzm in zone radiale sau radial-oblice. Raze medulare late şi înguste,
emn cu textura destul de uniformă, tare şi greu.

Stt¿ v ,V ă
t i . Un
n T
1—n)r J UZ
4 PI. 1. rohur L - {Quercus P edunculata Ehrh.)'
V ICuS PI.
3. Cu pori îm p r ă ş tia ţi...................................
4. Raze medulare late şi înguste; cele late bine vizibile cu ochiul liber4
lucioase, uşor îngroşate în dreptul limitei inelelor anuale. Razele medulare
înguste, numeroase, vizibile cu lupa. Pori m ici, slab vizibili cu lupa
uneori mai mari şi mai numeroşi în prim a parte a inelului. Oglinzi destui
înalte, drepte, lucioase. Lem n greu şi tare.
Fag (inima roşie) — Fagus silvatica L. PI. 9 3 , PI. E 3, 4 .
4. Raze medulare înguste ........................ ^

5' T C’ CU luPa‘ Pori numeroşi; vizib ili'e u


lupa. ia r a pete medulare. Lem n foarte tare, greu.
Corn (duramen) — Cornus mas L. PI. 1 1 1 .
5. Raze medulare numeroase, dese........................ ^
6 . Inele anuale evidente, pori mici, vizibili eulupa,’num eroşi.' Raze me-
ulare foarte fine, numeroase, vizibile cu lupa. Pete medulare brun-ro-
şiatice, dese. Lem n om ogen, tare şi greu.
Măr pădureţ (duramen) — M alu s silvestris (L.) Mill. PI. 129, PI Y IJ 4
Scoruş de munte (duramen) — Sorbus aucuparia L. PI. 130
6 . Inele anuale slab delimitate. Pori m ici, abia vizibili cu lupa, uniformi
ca m anm e şi distribuţie. Raze medulare înguste, albicioase, dese. Pete
medulare alb-roze sau aib-brune, numeroase. Lemn om ogen, greu şi tare.
Sorb (duramen) — Sorbus torminalis (L.) Cr. PI. 133, p j. y n 5

LEMN B R U N -R O Z ............................................................

1 . I ara pori, puternic vărgat, cu canale rezinifere în general mici, rare, izo­
late. Lemnul tirzm pronunţat şi dens, cu trecere bruscă dinspre lemnul
timpuriu Lemn potrivit de greu, moale, cu miros caracteristic de răşină,
uglas (duramen) — Pseudotsuga taxifolia (Lam b.) Britt. ( Pseudotsuga
dugla.su Carr.) PI. 8 , PI. II 2. s
168 IDENTIFICAREA MACROSCOPICA A LEMNULUI

1. Cu p o r i ............................................................................................................................ 2
2. Cu pori mari, vizibili cu ochiul liber, împrăştiaţi, unitari sau în grupe
radiale de 2— 5 ; cu tile lucioase, verzui sau violacee. Raze medulare
înguste, bine vizibile cu lupa. Parenchim metatraheal, tangenţial, vizibil
cu lupa. Lemn potrivit de greu, moale.
Nuc american (duramen) — Juglans nigra L. PI. 90, PI. I X 5.
2. Cu pori mici, abia vizibili cu lupa, uniformi ca mărime şi distribuţie.
Raze medulare înguste, albicioase, dese. Pete medulare alb-roz sau alb-
brune, numeroase. Lemn om ogen, greu şi tare.
Sorb (duramen) — Sorbus torminalis (L.) Cr. PI. 133, PI. V II 5.

LEMN BRUN-CENUŞIU........................................................................................................ 1

1. Cu pori aşezaţi inelar.................................................................................................. 2


1. Cu pori împrăştiaţi ........................ ......................................................................... ^
2. Cu porii din lemnul timpuriu în 1— 3 rînduri tangenţiale, cu t d e ; porii
din lemnul tîrziu bine vizibili cu lupa, în zone m ici sau şiruri neregulate,
frecvent radiale. Raze medulare late şi înguste. Cele late puţin înalte,
groase, dese. Lemn cu textură grosolană, tare şi greu.
Cer (duramen) — Quercus cerris L. PI. 18, PI. ^ I 6 .
2. Porii din lemnul timpuriu în 1— 3 rînduri tangenţiale, cu t ile ; porii din
lemnul tîrziu mici, abia vizibili cu lupa, în zone late. Raze medulare
late şi îngu ste; cele late de înălţimi neuniforme. Conturul inelelor anuale
ondulat. Parenchim lemnos abundent, în benzi tangenţiale, vizibile cu
ochiul liber. Lemn tare şi foarte tare, greu.
Stejar brumăriu (duramen) — Quercus pedunculiflora C. K och. PI. 23,
PL V I 4.
G îrniţă—-Quercus frainetto Ten. (Quercus conferta K it.) PI. 22, PI. \ I 3.
Stejar pufos — Quercus pubescens W illd. PI. 21.
3. Cu pori mari, vizibili cu ochiul liber, îm prăştiaţi; unitari sau în grupe
radiale de cîte 2— 5, cu tile lucioase, verzui sau violacee. Raze medulare
înguste, bine vizibile cu lupa. Parenchim metatraheal, tangenţial, vizibil cvi
lupa. Lemn potrivit de greu, moale.
Nuc american (du ram en )— Juglans nigra L. PI. 90, PI. I X 5.
3. Cu pori mici vizibdi cu lupa, aşezaţi semiinelar. Raze medulare neunilorme
ca lăţime, cele mai late slab distincte cu ochiul liber. Fără pete medulare,
potrivit de greu, moale.
Mălin (duramen) — Padus racemosa (Lam.) C.K.Schneid. ( Prunus
padus L.) PI. 84.

LEMN BRUN-CIOCOLATIU ............................................................................................... 1

1. Cu pori aşezaţi inelar.................................................................................................. 2


1. Cu pori împrăştiaţi, numeroşi, vizibili cu lupa. Raze medulare vizibile cu
lupa, evidente, aşezate distanţat. Fără pete medulare. Lemn foarte tare,
greu.
Corn (duramen) — Cornus mas L. PI. 111.
CHEIE DE IDENTIFICARE PE BAZA CULORII LEMNULUI
169

2. Porii din lemnul tim puriu in 1— 3 rînduri tangenţiale, cu tile; porii din
lemnul tîrziu mici, abia vizibili cu lupa, în zone late. Raze medulare late
şi îngu ste; cele late de înălţimi neuniforme. Conturul inelelor anuale
ondulat. Parenchim lemnos abundent, în benzi tangenţiale, vizibile cu
ochiul liber. Lemn tare sau foarte tare, ereu.
Stejar brumăriu (duramen) — Quercus pedunculiflora C. K och . PI 23
PI. V I 4,
Gîrniţă Quercus frainetto Ten. (Quercus conferta K it.) PI. 22, PI. V I 3 .
Stejar pufos — Quercus pubescens W illd. PI. 21.
2. Porii din lemnul tîrziu împrăştiaţi sau în benzi tangenţiale............... 3
3. Porii din lemnul tîrziu în benzi tangenţiale înguste, ondulate, mai m ult
sau mai puţin întrerupte, form ate din 2— 3 rînduri de pori. Porii din lemnul
timpuriu în mai multe rînduri tangenţiale, unitari, uneori multipli, cu
tile. Raze medulare fine. Lem n potrivit de tare, greu.
Ulm de cîm p (duramen ) — Ulm us foliacea Gilib. (U lm us campestris
L.) PI. 40
Ulm pufos (duramen) Ulmus procera Salisb. (U lm us campestris L.)
3. Porii dm lemnul tîrziu împrăştiaţi, cu tendinţe de grupare tangenţială
?pre limita inelului anual. Porii din lemnul tim puriu mari, vizibili cu ochiul
liber, în m ajoritate multipli (grupe radiale sau ciorchină), parţial cu tile.
Lem n lucios, potrivit de tare şi de greu.
Dud alb (duramen) — M oru s alba L. PI. 30
Dud negru (duramen) — M oru s nigra L. PI. 31, PI. I X 3, 4.

LEMN BRUN-AURIU

Cu pori aşezaţi inelar. Porii din lemnul timpuriu mari, bine vizibili cu ochiul
liber, în m ajoritate m ultipli (grupaţi radial sau în ciorchină), parţial cu
tile. Porii din lemnul tîrziu împrăştiaţi, cu tendinţă de grupare tangenţială
spre limita exterioară a inelului anual. Lemn lucios, potrivit de tare
şi de greu.
Dud alb (duramen) — M orus alba L. PI. 30.
Dud negru (duramen) — M oru s nigra L. PI. 31, PI. I X 3,4.

LEMN BRU N -VERZU I

Cu pori aşezaţi inelar. Porii din lemnul timpuriu mari, bine vizibili cu ochiul
liber, umpluţi com plet cu tile ; porii din lemnul tîrziu relativ mari, îm prăş­
tiaţi, cu parenchim paratraheal aliform, cu tendinţă de grupare tangenţială
spre limita exterioară a inelului anual. Raze medulare foarte înguste, greu
vizibile cu ochiul liber. Lem n greu şi tare.
Salcîm (duramen) — Robinia pseudacacia L. PI. 44, PI. D 3, 4, PI. V 6 .
170
IDENTIFICAREA MACROSCOPICA A LEMNULUI

LEMN CENUŞIU DE B A Z i «^«U ŞIE

É , X ' . C" X ¿ " e a1 br T f 1, “ lib “ .


Raze medulare&în iu ste ¿ S e r i z i b i l ’ ^ ° Verzui sau Violacee
genţial, vizibil cu lupa * ^ Parench™ metatraheal, tan-
Nuc (duramen) juglans regia L. PI. 89, PI. D l PI TV fi
LEMN CENUŞIU.ALBICIOS

miCi , t ib ili C”, 1S pa’ îm prăştiaţi, m ai


fm e şi numeroase, greu de distan ’ 3 *1 uIul anuaI- Raze medulare foarte
numeroase. g dlStlnS ° U luPa‘ Pete medulare albe, mari şi
Plop negru (duramen) — Populas nigra L. PI. 147 P] p 3 p, Tv i
P negru hibnd (duramen) — Populus marilandica ' Bosc. PI 148
LEMN CENUŞIU. GĂLBUI

cLa T aÎ T Sp « T „ ţ S a C" e á ^ Pf f f
medulare foarte fine si numeroase Pete m erl’ 1 Srupaţi radiaI- Raze
Plopi negri hibriri (dm am en) ™ eori
Populus serótina H artig PI. 149
— Populus robusta C.K.Schneid. PI. 150
— Populus regenerata H enry et Ehves. PI. 151
LEMN CENUŞIU. BRUN

' ' n u m C T o ş i^ m ^ parte T 'h ie l 'l 2^ ^ CU, ^ P ^ f t “ ai


fine şi numeroase, greu de d i s î i n s p T ' uImpailUaI- Raze medulare foarte
numeroase. S“ S ° U luP3‘ Pete medulare albe, mari şi
Plop negru (duramen) — Populus nigra L. PI. 147 PI. Q 3 PI TV 1

1. Lem n eu p T rfm ici, vizibíb T “ Îu ia ~ P °P & S marUa^ i c a Bosc. PI. 148


ţuri radiale. Raze medulare late n neu, orm lm praştiaţi, dispuşi in lan-

^ " " ’ ^ ( d t a m T n ^ ' c 16 ? ^ ^ p o t S ’d f Î X ,


( uramen) Corylus avellana L. PI. 156, PI. y u 6

LEMN CENUŞIU-NEGRICIOS

'• m S a r iî» S g” î e C“ a S r " - T 't f l “ *“ P * W


Raze medulare înguste bine vizdîîî^V 1 T ' ^ •VCrZUÍ Sau vioIace¿-
genţial, vizibil cu Tupa ” ^ >chim metatraheal, tan-
Nuc (duramen) Juglans regia L. PI.89, PI D 1 PI TY fi

£ ¡ “* 5 ^ n r m l“ W * d is p îş fîn lan-
fine, destul de bine rizibile cu lupa Lemn î ^
Alun (duramen) — Corylus avellana L. PL 15fi, \>L ^ dC gFeU'
CHEIE DE IDENTIFICARE PE BAZA ASPECTULUI LEMNULUI 171

D . C H E IE DE ID E N T IF IC A R E PE B AZA ASPECTU LU I LE M N U LU I

Cheie pentru principalele specii forestiere cu criteriul iniţial (intrarea în cheie)


aspectul vărgat sau nevărgat al secţiunii

1. Lem n vărgat, datorită alternanţei culorii sau structurii zonelor de l e m n


tim puriu şi tîrziu ................................................ 2
1. Lem n nevărgat, colorat neum form sau u n ifo rm ................. 29
2. Fără pori ....................................................... „
2. Cu pori ......................................................... .............................
3. Fără duramen ................................................
3. Cu duramen .................................................... .............................
4. Fără canale rezinifere. Lemn alb-gălbui, uneori cu nuanţă albăstrui-
cenuşie slab vărgat, cu trecerea de la lemnul timpuriu la lemnul tîrziu
mai m ult sau mai puţin bruscă. Lemn uşor, moale, cu luciu slab pe sec­
ţiunea radială. Prezintă uneori canale rezinifere traumatice.
Brad Abies alba Mill. (Abies pectinata Lam.) PI. 9 , PI. I 2.
4. Cu canale rezinifere mici, nevizibile sau foarte greu vizibile’ cu ochiul liber.
Lemn alb-gălbui, slab vărgat, cu trecere treptată de la lemnul timpuriu
a lemnul tîrziu, uşor, moale, cu miros slab de răşină, cu luciu mătăsos
pe secţiunea radială.
Molid — Picea excelsa (Lam.) Link. PI. 6 , PI. A l , PI. I I .
5. Fără canale rezinifere .............................................. ^
5. Cu canale re z in ife re .................................................. ^
6 . Fără miros aromatic. A lb u m alb-gălbui, duramen brun-gălbui sau brun-
roşcat, uneori cu dungi negricioase. Inele anuale în general foarte înguste
ondulate. Lem nul tîrziu evident distinct colorat. Lemn puternic vărgat,
greu, tare, în stare proaspătă cu gust amar.
Tisă — Taxus baccata L. PI. 12, PI. A 4, PI. II 4 , 5 .
6 . Cu miros aromatic ....................................... 5 y
7. Cu duramen slab distinct de alburn.
Alburn alb-galbui, îngust, duramen gălbui-brun. Lemnul tîrziu nepronuntat
cu trecere treptată dinspre lemnul timpuriu, slab vărgat. Parenchim lemnos
v lzibu cu lupa. Lem n moale şi uşor, cu miros caracteristic (de cedru)
cu gust amărui. v '
Tuie — Thuja occidentalis L. PI. 14, PI. I 5 .
7. Cu duramen clar distinct de a lb u rn .............................................. 8
8 . A lb u m îngust gălbui, duramen roşu-violaceu pînă la purpuriu-violaceu,
cu dungi gălbui. Lemn slab vărgat, cu lemnul tîrziu puţin distinct de
lemnul timpuriu. Parenchim lemnos vizibil uneori cu ochiul'liber pe secţiu­
nea transversală. Lemn m oale, uşor, cu miros plăcut aromat.
Ienupăr de Mrginia — Juniperus virginiana L. PI. 10, PI. II 6 .
d. Alburn îngust alb-gălbui, duramen roşiatic-roz sau brun, uneori cu dungi
violacee. Inele anuale înguste, ondulate. Lemn slab vărgat, cu lemnul
tîrziu puţin pronunţat, potrivit de greu, tare, cu miros aromat.
Ienupăr — Juniperus communis L. PI. 11. PI. 1 6 .
172 IDENTIFICAREA MACROSCOPICĂ A LEMNULUI

9. Cu canale rezinifere mari şi numeroase, vizibile cu ochiul liber 10


V. Lu canale rezinifere mici, rare, vizibile cu lu p a ............................................. 14
10. Cu duramen slab distinct de alburn.
Duramen gălbui-brun sau roşiatic-brun. Alburn gălbui-cenusiu. Lemn
h in r ^ ^ t Vatrgat’ T r u 1 tîrZ1" Pronunî at- CanaIe rezinifere mari.
ne distincte cu ochiul liber, uneori în grupe de 2— 3. Lemn bogat în
raşina, potrivit de greu, moale, în general fără luciu.
, 'n , nCgrU ~ P m u s ni$ ra A rn - ( P i™ s austriaca Hoss) PI 3
U l duramen clar distinct de alburn................................. ' jj
11. Cu lemnul tîrziu p ron u n ţat; lemn puternic v ă r g a t ........................... .. 12
U. Cu lemnul tîrziu nepronunţat, lemn slab v ă rg a t................. 13
12. Alburn gălbui sau alb-roşiatic, duramen roşiatic-roz sau rosiatic-brun
Irecerea de la lemnul timpuriu la lemnul tîrziu bruscă. Canalerezinifere
de m anm e m ijlocie; izolate sau în grupuri de cîte două. Lemn uşor
şi moale, bogat in răşină.
Pin — P inu s silvestris L. PI. 4, PI. A 2, PI. II 1 .
1 2 . Alburn gălbui-cenuşiu duramen brun. Inele anuale foarte înguste
uneori ondulate. Canale rezinifere destul de numeroase. Lemn bogat
in raşina, cu miros pronunţat, potrivit de greu, moale.
Jneapan — P inus montana Mill. PI. 5 , PI. I 3 .

13' nee^Tent11^ d" ™ m en ^K .en-roşiatic-roz. Iuele anuale înguste,


neevidente Trecerea de la lemnul timpuriu la lemnul tîrziu treptată. Lemn
uşor, moale, cu miros puternic aromatic, pe secţiunea longitudinală cu
dungi fine datorită canalelor rezinifere. 8
Zim bru — P inus cembra L. PI. 1 , P], I 4 .
13. Alburn alb-gălbui, duramen gălbui-brun, sau roşiatic-brun. Trecerea de
a lemnul timpuriu la lemnul tîrziu treptată. Canale rezinifere numeroase.
ne distincte izolate. Lem n uşor, foarte m oale, cu luciu mătăsos, cu miros
dulceag de răşină.
Pin strob — Pinus strobus L. PI. 2.
14. Alburn gălbui-brun-roşiatic, duramen brun-rosiatic. Lemn puternic
vargat, cu lemnul tîrziu pronunţat, cu trecere de la lemnul timpuriu
brusca. Lemn potrivit de greu, moale, cu miros de răşină.
P l^ lT 3 ^ (*eCldlla (L arix europaea H ort.) PI. 7 , PI. A 3,

14. Alburn alb-gălbui-roşiatic, duramen de la galben-trandafiriu pînă la.


brun-roz-roşiatic. Lemn puternic vărgat, cu lemnul tîrziu pronunţai,
cu trecerea dinspre lemnul timpuriu bruscă. Lemn uşor si moale, cu
miros slab de răşină.

D " Î r r ) l > r S8UÎp T ' l i z Xif0lia (Lam b') B ritt‘ (Pseudotsuga douglasii

15. Cu raze medulare de două m ărim i: foarte late şi foarte în g u ste........... 16


15. Cu raze medulare înguste, de o singură m ă rim e.......................................... 19
16. Porii lemnului timpuriu din duramen fără tile. Porii mari, ovali, în
mai multe rindun tangenţiale, form înd o zonă poroasă lată. Porii din
lemnul tîrziu in şiruri radiale înguste, uneori bifurcate. Razele medulare
CHEIE DE IDENTIFICARE PE BAZA wPErTTrn,,
ASPECTULUI LEMNULUI 17^

¿H i
" **■p i v i 5

* < 7 »“ t e i i r - '
l ■»»““SZ
tare, greu, cu textură grosolană 2 ' duramen brun-cenuşiu-roşiatic. Lemn

- ...................
p orii din l e L n ^ ^ ^ n J u ' ^ c T a Î l e m " ^ T ? * a “ le cu lu pa. între

¡£ Z t ± gt “LS
pil ţin regulat. R a z , „ e d u l a " ' ¡ „ , T ™ T 't ° ‘' " » m “ '> •■« mai
uniforma, tare şi greu. ’ 1— 10 cm ‘ ^ ™ n cu textură

^ 1 — 4> 1. V I l ° bu' L ‘ (Q uercus pedunculata E hrh .) PI. 2 0 , PI

S W T S S T S ^ p / y f 2'. (<?MerCMS Ehrh. Quercus

puţin Sau mai

ţimi neuniforme. Lemn tare si greu tfoart t medulare de înăl-


Gîrniţa — Q u e r c u s f r a i n e t t n T /n re steJarul pufos).
Stejar p Uf o s n lf / 'n. (Quercus conferta K it.) PI 22 PI VT a
Stejar L u m ă riu - O P W W d - P1‘ 21
19. Cu p orii din lem nu l tîrz^ l pedunCulif lora C- K o c h . PI. 2 3 , PI. V I 4 .
19. Cu p orii din lem nu l tîrTi 0021 .SaU >lriIrl’ ca ra cte ris tice ................... 2 ft
tan gen ţială, term inală . .". ,m i)ra'5tla fJ’ cu sau fără ten d in ţa d e grupare

uneori b ifu r c a te ^ o r T d iiT le m n u i i m p u r i i radiale’ , f a? radial-oblice,

desfh T sf1d uram en W ^ c ^ L n ^

CaÎ Î nv n2n ~ CaStanm m tiva ' m i - n


(C a s Z n J a v e dsca ' gL L ^ P I ^ ',

, "■ “ “ mult sau „ r f p „ ţ in

21. m " iv a" mai puţ‘ " « » * 2


2 2 . Alburn lat, a lb -b ru „ du™ T !“ 23
tim puriu frecvent multipli î n ^ IT rîn d t SpăIăcit- Porii din lemnul
P o m din ^ ^
174 IDENTIFICAREA MACROSCOPICĂ A LEMNULUI

Raze medulare abia vizibile cu ochiul liber. Lem n greu, potrivit de tare.
V eln iş— Ulmus levis Pali. ( Ulmus effusa W illd.) PI. 38
22. Alburn lat alb-gălbui-roşiatic, duramen brun-deschis cu nuanţe cioco-
latii. Porii din lemnul timpuriu unitari (rar multipli), în 1— 3 rînduri tan­
genţiale, rotunzi sau poligonali. Porii din lemnul tîrziu în benzi ondulate
uneori întrerupte. Raze medulare înguste. Lem n greu potrivit de tare.
Ulm de munte — Ulmus montana Stokes. PI. 39, PI. C 1, 2, PI. Y 4.
23. Alburn îngust, brun-deschis, duramen brun-ciocolatiu, cu nuanţe slab
violacee, neuniform colorat. Porii din lemnul tim puriu cu tile, unitari
sau m ultipli, în mai multe rînduri tangenţiale. Porii din lemnul tîrziu
în benzi tangenţiale înguste (form ate din 2— 3 pori). Raze medulare foarte
înguste. Lem n greu, potrivit de tare.
Ulm de c îm p —-U lm u s foliacea Gilib. ( Ulmus campestris L.) PI. 40
Ulm p u fo s — Ulmus procera Salisb. (Ulmus campestris L.)
23. Alburn îngust (4— 5 inele) alb-gălbui, duramen brun-deschis cu contur
neregulat. Porii din lemnul tim puriu ovali, relativ rari, frecvent unitari.
Benzile de pori din lemnul tîrziu foarte înguste, form ate de obicei dintr-un
singur rînd de pori, vizibili cu lupa pînă aproape de lim ita inelului. R aze
medulare înguste. Lem n greu, potrivit de tare.
Ulm de Turchestan — Ulmus pumila L. PI. 41.
24. Raze medulare clar vizibile cu ochiul lib e r .............................................. 25
24. Raze medulare abia vizibile sau nevizibile cu ochiul liber ........... 27
25. Fără tile sau gume.
A lburn alb-gălbui, duramen roşiatic-roz cu dungi brune. Porii din lemnul
tim puriu în mai multe rînduri tangenţiale. Porii din lemnul tîrziu îm prăş­
tiaţi, cu parenchim paratraheal, spre limita exterioară a inelului anual
în benzi scurte, tangenţiale. Raze medulare dese. Lem n greu, foarte tare.
Glădiţă — Gleditschia triacanthos L. PI. 33, PI. I X 2.
25. Cu tile sau gu m e...................................................................................................... 26
26. Alburn gălbui-alb, duramen galben-verzui-roz, sau galben-portocaliu.
Porii din lemnul tim puriu mari, evidenţi, cei din lemnul tîrziu parţial
vizibili cu ochiul liber, împrăştiaţi sau în şiruri tangenţiale continue
la limita inelului anual. Porii cu gume portocalii. Lem n cu luciu p ro­
nunţat, tare şi greu.
Cenuşar, oţetar — Ailanthus altissima Mill (Swingle) (Ailanthus glan-
dulosa Desf.) PI. 29, PI. V 5.
26. Alburn îngust, alb-gălbui, duramen brun-ciocolatiu. Porii frecvent m ul­
tipli ; cei din lemnul tim puriu cu tile, în m ai multe rînduri tangenţiale.
Porii din lemnul tîrziu cu tendinţe de grupare tangenţială. Lemn cu
luciu pronunţat, potrivit de tare şi de greu.
Dud alb — Morus alba L. PI. 30.
Dud negru — Morus nigra L. PI. 31, PI. I X 3, 4.
27. Duramen galben-auriu sau brun-verzui; alburn îngust (3— 5 inele) alb-
gălbui. Porii din duramen com plet um pluţi cu tile. Porii din lemnul tîrziu
nu cu mult mai mici ca cei din lemnul timpuriu, cu parenchim paratraheal
CHEIE DE IDENTIFICARE PE BAZA ASPECTULUI LEMNULUI
175

saicim nobim a pseudacacia L. PI. 4 4 , PI. D 3 ,4 PI V 6


2 i . Duramen brun-cenuşiu sau roşiatic-brun ........................ ! . ! . . * 28

28‘ p ' ' ; r ! î Cn Ibrun î eS.ChiS (une0ri rof iatic*roz), alburn lat, alb-gălbui-roz
F on i din lemnul tîrziu în grupe miei (2— 1) ri
i r “ ,? ? limj ,a » • : s / s t : a ţ a
«n e. u L ,U' - R >“ medulare f .a it e
Frasin Fraxinus exceÎsior L. PI. 48. PI. C 3 .4 PI V I
28. Duramen roşiatic-brun, adesea dungat,’ album lat, alb-cenusiu Porii
n lemnul timpuriu rari, aşezaţi distanţat, cu tile rare, lucioase Porii
din lemnul tîrziu rari, în grupe radiak de 2 - 3 . P a r k c b ^ meta

cu dungi fine ^
Carya ovata K . K och ( Carya alba N utt non K . K och .) PI 42 PI IV 6
29
ir m a r ;» ^ ™ “ ^ "
29. Lemn uniform colorat .................. **
30. Cu pori mari vizibili cu ochiul liber, '» „ e o r i’ .¿czaVi

3 <>'« Cnel«Pr0 ri, " iCÎ nevi2ibili cu » c h “ 1 liber, împrăştiaţii sau aşezaţi semi-

32
3 i. Lem n tare, greu destul de dens. Alburn alb-cenusiu,' duramen’ cenuşiu

: r i S K Pa t
din“ « d Un 3-SpeCt de aŞ0ZarC semiinelară. Porii cu tile, în special cei

Juglans regia L. PI. 89, PI. D l PI I X 6

" ŞŞS»
negru — Juglans nigra L. PI. 90, PI. I X 5
32' S / T meduIf re late b “ e vizibile cu ochiul liber, egal de late echi
distante, uşor lăţite în dreptul limitei inelelor anuah. U ™ alb
roşiatic, duramen rosiatic-brun. cu dungi neregulate brune Inele a n u l t
^ îm Prăştiaţi, slab vizibili
Lemn potrivit de ¡ S ţ d T ta r e “ ' de « Piele de ? - p e » .
Platan oriental — Platanus orientalis L.

S .E t T p i.“ v m f b L' (F 'a,anm aarifoUa ( A i , )


176 IDENTIFICAREA MACROSCOPICĂ A LEMNULUI

32. Cu raze medulare înguste, vizibile, sau abia vizibile cu ochiul liber. . 33
33. Duramen intens colorat roşu-brun pînă la roşu-ciocolatiu cu dungi şi nuanţe
va ria te; alburn îngust, brun-gălbui. Raze medulare de două mărimi, cele
late clar vizibile cu ochiul liber. Porii aşezaţi semiinelar, vizibili cu lupa.
Pe faţa radială cu oglinzi joase, numeroase, foarte lucioase. Lemn greu
şi tare.
Prun — Prunus domestica L. PI. 83.
33. Duramen şters brun-cenuşiu sau roşiatic-brun. Raze medulare abia vizi­
bile cu ochiul liber .............................................................................................. 34
34. Duramen brun-cenuşiu, cu dungi ciocolatii alburii lat alb-cenuşiu-ro-
şiatic, slab dungat. Raze medulare neuniforme ca lăţim e, cele m ai late
abia vizibile cu ochiul liber. Pori mici, vizibili cu lupa, aşezaţi semiinelar.
în imediata apropiere a limitei inelelor, porii formează o zonă poroasă
îngustă. Lem n potrivit de greu, moale.
Mălin — Padus racemosa (Lam .) C. K . Schneid. ( P ru n u spadus L.) PI. 84.
34. Duramen roşiatic-brun, cu dungi verzui-roz, sau violacee, alburn îngust
alb-roşiatic. Raze medulare fine, uniforme ca lăţime, greu de distins
cu ochiul liber, numeroase. Pori mici, vizibili cu lupa, aşezaţi semiinelar.
Lem n om ogen, potrivit de greu, tare.
Cireş — Cerasus avium (L.) M önch. (Prunus avium L.) PI. 85, PI.
G l , PI. Y II 3.
35. Raze medulare late bine vizibile cu ochiul lib e r..................................... 36
35. Raze medulare înguste, abia vizibile sau nevizibile cu ochiul liber 40
36. Cu duramen
Duramen cenuşiu-brun sau cenuşiu-negricios; album alb-gălbui. Raze
medulare late, albicioase, neconturate, razele medulare înguste, destul
de distincte cu lupa. P ori m ici vizibili cu lupa, neuniform împrăştiaţi,
în lanţuri radiale caracteristice. Oglinzi mari, mate şi oglinzi foarte mici,
lucioase. Lemn potrivit de tare şi de greu.
A lu n — Corylus avellana L. PI. 156, PI. "VII 6 .
36. Fără duramen
Razele medulare de două mărimi — late şi înguste............................ 37
37. Razele medulare late evidente, lucioase, n orm a le ..................................... 38
37. Razele medulare late neevidente, mate, false.............................................. 39
38. Lemn alb-roşiatic (frecvent cu duramen fals brun-roşiatic). Razele
medulare late, mari, bine vizibile cu ochiul liber, relativ rare, uşor
îngroşate în dreptul limitei inelelor anuale. Razele medulare înguste,
slab vizibile cu lupa, numeroase. Pori mici, slab vizibili cu lupa, uniform
împrăştiaţi (uneori mai numeroşi în prima parte a inelului). Pe secţiunea
radială cu oglinzi în benzi înalte (circa 4 m m ); pe secţiunea tangenţială
cu lenticele caracteristice. Lemn cu textură fină, greu şi tare.
Fag — Fagus silvatica L. PI. 93, PI. E 3,4, PI. V III 3,4.
38. Lemn alb lucios (rareori alb-slab roşiatic), uneori cu dungi mici, anor­
male, cenuşii-negricioase. Razele medulare late de mărime m ijlocie,
numeroase, albe, drepte. Razele medulare înguste greu de distins cu
CHEIE DE IDENTIFICARE PE BAZA ASPECTULUI LEMNULUI 177

lupa. Pori mici, vizibili cu lupa împrăştiaţi, relativ rari, imitări, sau
în grupe radiale. Oglinzi numeroase, joase (sub 1,5 m m ), foarte lucioase.
Fără pete medulare. Lemn cu textură fină, potrivit de greu, tare»
Paltin de munte — Acer pseudoplatanus L. PI. 100, PI. F 1— 4, PI. II I 1.
39. Lemn alb-roşiatic (portocaliu prin expunere la aer), moale şi uşor. Razele
medulare late nedistincte. Pori m ici, vizibili cu lupa îm prăştiaţi, unitari,
-au in lanţuri scurte radiale. Inele anuale destul de evidente, uşor ondulate.
Oglinzi mari, mate, şi mici, neevidente. Pete medulare brun-roşiatice, frec­
vente.
Anin negru — Alnus glutinosa Gaertn. PI. 98, PI. G 4 , PI. V III 1.
Anin alb — Alnus incana (L.) Mönch. PI. 99, PI. V III 2.
39. Lemn alb-cenuşiu deschis (alb murdar), m at, tare şi greu. Razele medulare
late, mate neevidente, mai dese în crestele canelurilor. Inelele anuale slab
delimitate, grosolan şi fin ondulate. Pori mici, destul de bine vizibili cu
lupa, împrăştiaţi unitari sau m ultipli. Primul rînd de pori cu deschiderea
ceva mai mare. Parenchim lemnos în linii foarte fine tangenţiale, vizibile
cu lupa.
Carpen — Carpinus betulus L. PI. 96, PI. G 2, PI. IV 5.
40. Raze medulare, clar vizibile cu lu p a ........................................................... 41
40. Raze medulare, greu vizibile sau nevizibile cu lu p a ............................ 49
41. Pori mai mari ca lăţimea razelor medulare, rotunzi, unitari sau multipli
(în grupe radiale) relativ rari, fără tile. Lem n fără duramen, alb-roşiatic,
cu luciu de sidef pe secţiunile longitudinale. Raze medulare fine, gălbui.
Pete medulare brun-roşiatice de la puţine la numeroase. Lemn omogen,
potrivit de greu, moale.
Mesteacăn — Betula verrucosa Ehrh. ( Betula alba L.) PI. 106, PI.
IV 4.
Mesteacăn pufos — Betula pubescens Ehrh. ( Betula alba L.) PI. 107.
41. Pori mai mici sau cel mult egali cu lăţimea razelor m edulare............... 42
42. Raze medulare rare, aşezate distanţat...................................................... 43
42. Raze medulare numeroase, aşezate neregulat................................... . . . 44
43. Lemn foarte tare şi greu. Alburn alb-roşiatic, duramen brun-roşiatic sau
brun-ciocolatiu. Pori numeroşi, unitari. Raze medulare evidente. Fără
pete medulare. Lem n omogen.
C orn — Cornus mas L. PI. 111.
43. Lemn moale, uşor, mat, fără duramen, alb-gălbui-roşiatic (uneori mai
roşcat spre centrul secţiunii transversale). Pori vizibili cu lupa, numeroşi,
cu deschiderea aproxim ativ egală cu lăţimea razelor medulare. Raze
medulare slab vizibile cu ochiul liber, distanţate la 2 — 4 ori deschiderea
porilor. Lemn omogen.
Tei cu frunza m a re — Tilia platyphyllos Scop. ( Tilia grandifolia
Ehrh.) PI. 114.
Tei cu frunza m ică — Tilia cordata Mill. ( Tilia parvifolia Ehrh.) PI. 115
Tei pucios — Tilia tomentosa Monch. ( Tilia argentea Desf.) PI. 113,
PI. III 4.
178 IDENTIFICAREA MACROSCOPICA A LEMNULUI

44. Fără duram en...................................................................................................... 45


44. Cu duramen ...................................................................................................... 48
45. Lem n alb-gălbui ...................................................................................................... 46
45. Lem n alb-roz sau alb-roşiatic ............................................................................ 47
46. Lemn alb-gălbui, lucios, omogen. Pori m ici abia vizibili cu lupa, unitari,
goi, uniform împrăştiaţi. Raze medulare fine, abia vizibile cu ochiul
liber, inegal distanţate. Oglinzi fine lucioase. Pete medulare foarte rare.
Lemn greu şi tare.
Paltin de cîmp, arţar — Acer platanoides L. PI. 118.
46. Lemn alb-gălbui (uneori slab roşiatic), omogen, dens, pori m ici abia
vizibili cu lupa, numeroşi, uniform împrăştiaţi. Raze medulare fine,
distincte cu lupa, slab neuniforme ca lăţime. Pete medulare rare. Lemn
greu şi tare.
Jugastru — Acer campestre L. PI. 120, PI. I I I 2.
47. Lemn alb-gălbui-roz. Pori şi raze medulare fine, numeroase, abia vizibile
pînă la vizibile cu lupa. Porii ceva m ai numeroşi în prima parte a inelului.
Pete medulare frecvente, albe-roz. Lemn omogen, dens, greu şi tare.
Păducel, gherghinar — Crataegus monogyna Jacq. PI. 122.
47. Lemn alb-gălbui-roşiatic, om ogen, greu şi tare. Pori m ici abia vizibili
cu lupa, numeroşi. Raze medulare foarte fine abia vizibile cu lupa. Pete
medulare rare.
Păr pădureţ — Pirus piraster (L.) Medik. ( Pirus communis var.
Piraster L.) PI. 124, PI. I I I 6.
Păr —- Pirus sativa ( Pirus communis L.)
48. Alburn alb-gălbui, duramen brun-roşiatic, uniform. Inele anuale clar
delimitate prin dungi subţiri m ai închise la culoare. Pori m ici, vizibili
cu lupa, numeroşi. Raze medulare foarte fine, numeroase, vizibile cu
lupa. Oglinzi nedistinct colorate, joase. Lemn om ogen, tare şi greu.
Măr pădureţ —- Malus silvestris (L.) Mill. PI. 129, PI. \ II 4.
Scoruş de munte — Sorbus aucuparia L. PI. 130.
48. Alburn îngust alb-gălbui-roşiatic, sau alb-roz, duramen brun-roşiatic.
Pori m ici, abia vizibili cu lupa, uniformi ca mărime şi distribuţie. Raze
medulare înguste, albicioase, dese, vizibile cu lupa. Pete medulare albe-
roz sau albe-brune numeroase. Lemn om ogen, greu şi tare.
Sorb — Sorbus torminalis (L.) Cr. PI. 133, PI. V I I 5.
49. Fără d u r a m e n ........................................................................................................... 50
49. Cu duramen ............................................................................................................ 51
50. Lemn alb-gălbui sau alb-brun deschis (frecvent cu duramen patologic
brun-roşiatic). Pori mici, destul de bine vizibili cu lupa, numeroşi, cu
deschiderea ceva mai mare ca lăţimea razelor. Raze medulare foarte
fine şi numeroase, greu de distins cu lupa. Fără pete medulare. Lemn
moale şi uşor.
Castan porcesc — Aesculus hippocastanum L. PI. 138, PI. III 5.
CHEIE DE IDENTIFICARE PE BAZA ASPECTULUI LEMNULUI
179

50. Lem n alb-cenuşiu, om ogen, lucios, uşor şi m oale, cu pete medulare


albe, rare. Pori bine vizibili cu lupa, numeroşi. Raze medulare aproape
nevizibile cu lupa, ondulate, numeroase. Inele anuale clar delimitate
dind un aspect slab vărgat secţiunii radiale.
Plop tremurător — Populus tremula L. PI. 139.
51. Cu duramen cenuşiu-albicios sau cenuşiu-gălbui slab distinct de alburn 52
51. Cu duramen roşiatic sau roşiatic-brun, clar distinct de a lb u m .......... 5 3
52. Duramen cenuşiu-albicios sau cenuşiu-brun: album alb-cenuşiu destul
de lat. P o n vizibili cu lupa, evident, mai mari şi mai numeroşi în prima
parte a inelului. Raze medulare foarte fine greu de distins cu lupa.
Pete medulare albe, mari şi numeroase. Lem n poros, uşor şi m oale.
Plop negru, plută — Populus nigra L. PI. 147, PI. G 3, PI. I V 1
Plop negru hibrid — Populus marilandica B osc. PI. 148
52. Duramen cenuşiu-gălbui; alburn alb-gălbui sau alb-gălbui-cenusiu
potrivit de lat. Inele anuale clar distincte, uşor ondulate. Pori vizibili
cu lupa, sensibil egali ca mărime pe toată lăţimea inelului anual. Pete
medulare albe, rare. Lem n poros, uşor şi moale.
Plopi negri hibrizi
— Populus serotina H artig PI. 149.
— Populus robusta C. K . Schneid. PI. 150.
— Populus regenerata H enry et Elwes. PI. 151.
53. Pete medulare albe, uneori mari şi numeroase. Alburn lat alb-gălbui, du­
ramen alb-roşiatic sau roşiatic-brun. Pori vizibili cu lupa, mai mari în prima
parte a inelului unitari sau în grupe radiale. Spre lim ita exterioară a acestuia,
frecvent o zona m ai densă. Raze medulare fine, distincte cu lupa. Lemn
uşor şi moale.
Plop alb — Populus alba L. PI. 143, PI. i y 2.
53. Cu pete medulare alb-roşiatice sau brun-roşiatice..................................... 5 4
54. Alburn mgust alb-roşiatic, duramen roşiatic-brun. Pori bine vizibili cu
upa, mai mari şi mai numeroşi în prima parte a inelului, parţial cu tile.
Kaze medulare foarte m ici şi numeroase, foarte slab distincte cu lupa.
Pete medulare alb-gălbui, sau alb-roşiatice mari şi numeroase. Lemn
om ogen, m oale şi uşor.
Salcie căprească — Salix caprea L. PI. 140, PI. V II 2.
54. Alburn alb-gălbui sau alb-roşiatic; duramen roşiatic sau roşu-brun.
ori m ici de la greu vizibili, la vizibili cu lupa, relativ rari, cu tile.
Raze medulare foarte fine nedistincte sau slab distincte cu lupa. Pete
medulare rare, alb-roşiatice. Lemn om ogen, moale şi uşor.
Răchită — Salix fragilis L. PI. 144.
Salcie — Salix alba L. PI. 145, PI. V II 1 .

12 *
III. IDENTIFICAREA MICROSCOPICĂ A LEMNULUI

A . C H E IE D E ID E N T IF IC A R E M ICROSCO PICĂ A LE M N U LU I
P R IN C IP A L E L O R SPE C II F O R E S T IE R E

1. Lemn fără vase, cu traheide (în proporţie de circa 9 0 % ), aşezate radial,


cu sau fără canale rezinifere; raze medulare uniseriate, rar biseriate (plu-
riseriate numai cele cu canale rezinifere orizontale), cu sau fără parenchim
lemnos. Lem n cu structură simplă, uniformă.
Lem n de răşinoase ......................................................................................... 2
1. Lemn cu vase şi fibre, cu sau fără parenchim lemnos, traheide sau canale
gum ifere; raze medulare uniseriate, biseriate sau pluriseriate. Lem n cu
structură com plexă.
Lemn de foioase ......................................................................................... 14

L E M N D E R Ă Ş IN O A S E

2. Cu canale rezinifere longitudinale şi transversale. Cu raze medulare


eterogene ............................................................................................................. 3
2. Fără canale rezinifere; longitudinale sau transversale n orm ale;uneori
cu canale rezinifere traumatice aşezate în rînduri tangenţiale. Cu raze
medulare omogene, rar cu raze medulare eterogene.................................. 10
. Pereţii traheidelor de rază d entaţi................................................................................ 4
. Pereţii traheidelor de rază n edentaţi............................................................................6
4. Dentaţia pereţilor traheidelor de rază pronunţată, cu vîrfuri ascuţite,
în cîm pul de încrucişare 1 , rar 2 punctaţiuni pinoide, alungite orizontal,
mari, cu deschiderea de 20— 36 a în parenchim şi cu punctuaţiuni areolate,
cu diametrul de 15-—18 (8 — 10) ¡j. în traheidele de rază. Canale rezinifere
numeroase (circa 4 5/cm 2), circulare cu diametrul de 100— 150 [j. (în medie
133 ¡x), celule epiteliale cu pereţi subţiri. Raze medulare uniseriate (cele
cu canale rezinifere orizontale biseriate, pînă la cinciseriate) numeroase
(80/cm ), cu 1— 18 celule în înălţime, frecvent 3— 15, cu 1— 3 rînduri
de traheide de rază; raportid parenchim : traheide de rază 0,87. Diametrul
traheidelor verticale tangenţial 15— 35 a, radial 25— 50 u în lemnul
timpuriu şi 5— 19 ;x în lemnul tîrziu, uneori cu trabecule. Fără paren­
chim lemnos.
Pin — P inus silvestris L. PI. 4.
4. Dentaţia pereţilor traheidelor de rază slab pronunţată, cu vîrfuri în
general rotunjite înalte pînă la 8 [x........................................................... 5
CHEIE DE IDENTIFICARE MICROSCOPICĂ A LEMNULUI
181

5. Dentaţia nepronunţată, cu creste mici, rareori peste 4 - 5 a înălţime cu


v r f u n rotunjite, frecvent ca simple ondulaţii. în cîmpul de I n c r u c S cu
2 punctuaţium pinoide, cu diametrul de 1 0 — 2 0 ¡i în parenchim si cu
- punctuaţium areolate, cu diametrul de 20— 25 (12— 15) a în traheidele
1 000 -1150
5 0 ¡i,
u ^ cu
cu celule epiteliale cu pereţi
(drCa 44/cm
subţiri. 3)’ CU
Raze diametru]
medulare de
unise-
riaţe, piua la cincisenate (cele cu canale rezinifere orizontale), norm al cu
(1 2 2 — S mnm alî lme (m a x-15J 5 raportul parencliim : tralieide de rază 1,4 7
’ diam etru l traheidelor verticale tangenţial 15— 25 u, radial
lemnos. ^ “ ^ “ p u n u şi 6 - 1 0 p în lemnul tîrziu. Fără parenchim

Pin negru — Pirius nigra Arn. PI. 3.


5. Dentaţia destul de pronunţată, neregulată ca form ă, cu creste relativ mari,
de 6 8 (x înălţime cu virfu n mai mult sau mai puţin rotunjite (uneori
meTruÎede 2 0 C1U încrucişare cu 1 - 2 punctuaţium pinoide, cu dia-
m eîîu de l 5 T s m ¿“ 7 , ° ? 1 Punctuaî iune a™ la t ă cu dia­
metrul de 15— 18 ( 8— 10 -i m traheidele de rază. Canale rezinifere numeroase
(44/cm*) cu diametrul de 1 0 0 -1 2 5 ^ cu celule epiteliale cu p e r e t i T b t S
Raze medulare um senate, bisenate sau cinciseriate (cele cu canale rezi­
nifere orizontale cu 1 - 1 2 celule în înălţime. Diametrul traheidelor vert -
cale tangenţial 1 5 - 2 0 , , şi radial 1 5 - 3 0 fx în lemnul timpuriu îi 5 - î o u
m lem nul tîrziu. Traheide cu trabecule. Fără parenchim lemnos.
Jneapăn. jep — P inu s montana Mill. PI. 5 .
6 . Traheide cu îngroşări spiralate, fine.
Diametrul traheidelor sub 55 fi. (frecvent 35— 45 u.); pereţii radiali eu
punctuaţium areolate unitare, rareori p erech i; pereţii tangentiali cu p u n c-
tuaţium numai in ultimele celule ale lemnului tîrziu. Traheidele de rază
Celulel1e SmgUr h (rar două), uneori cu dentatie foarte slabă.
Celulele parenchimului de rază cu pereţi groşi, frecvent cu punctuatiuni
oarbe In cim pul de încrucişare cu 1— 6 (în medie 4) punctuatiuni mici
saue°3 - 5 <seriate> ^ d,1StmCtă' R,aZe m edulare uniseriate, rareori biseriate
, , cu canale rezinifere orizontale), cu 1— 12 celule
in înălţime, destul de numeroase (80/cm ). Canale rezinifere rare cu dia­
metrul de m aximum 1 50 -, (frecvent 6 0 - 9 0 ;,), celule epiteliale ¡u pereţi

L m ^ T ra r1 Z u Z Z ™ **** * * *“ dUramen' ParCnChim lemnos


Duglas Pseudotsuga taxifolia (Lam b.) Britt. PI. 8
6 . Traheide fără îngroşări spiralate..................................... ^
7. Celulele epiteliale ale canalelor rezinifere cu pereţi g r o şi. . ...................... g
7. Celulele epiteliale ale canalelor rezinifers cu pereţi s u b ţ i r i . .’ 9
8 . Traheideledin lemnul timpuriu cu diametrul radial de 20— 40 u cu
punctuaţium areolate, mici, unitare, uneori cu trabecule. Raze medulare
umsenate sau 2 —4 senate (cele cu canale rezinifere orizontale), cu 1— 26
m l r i i n a l e 'î n ^ r 6’ ^ f 1, mimeroase (8 0 -1 0 0 /c in ), cu traheide
marginale in 1 rar 2 nn du n . In cîmpul de încrucişare cu 2— 3 punc-
tuaţium piceoide in parenchim şi 4— 6 punctuaţiuni areolate în traheidele
182 IDENTIFICAREA MICROSCOPICĂ A LEMNULUI

de rază. Canale rezinifere mici, cu diametrul de 125 a, rare (22/cm 2).


Fără parenchim lemnos.
Molid — Picea excelsa (Lam .) Link. PI. 6 .
8.Traheidele din lemnul tim puriu cu diametrul radial de 20— 60 ¡x, cu
punctuaţiuni areolate frecvent în perechi. Raze medulare numeroase
(80/cm ) uniseriate sau 2— 4 seriate (cele cu canale rezinifere orizontale),
cu 1— 40 celule în înălţime, frecvent 7— 13 excepţional 40— 50. Celulele
din parenchimul de rază um plute cu răşină. în cîm pul de încrucişare
cu 1— 1 0 , frecvent 4 — 6 punctuaţiuni m ici, piceoide, aşezate deseori în
2 rînduri orizontale. Canale rezinifere mici, cu diametrul de 125 ¡x, rare
(13— 2 2/cm 2) ; uneori cu tilosoizi în duramen. Parenchim lemnos terminal,
rar sau absent.
Larice — L a rix decidua Mill. PI. 7.
9. în cîmpul de încrucişare cu 1— 3 (frecvent 2) punctuaţiuni pinoide. Razele
medulare uniseriate, cu 1— 15 celule pe înălţim e; cele 2 sau 3 seriate pot
atinge 30— 35 celule, destul de numeroase (70/cm ). Punctuaţiunile din
parenchimul de rază cu diametrul de 16— 24 fx, cele din traheidele de rază,
areolate, de 20— 25 (12— 15) fi,. Canale rezinifere destul de numeroase
(30/cm 2), cu diametrul de 80— 100 ¡a (m ax. 125 fx) uneori cu tilosoizi. Tra-
heide cu diametrul tangenţial 30— 40 fx, radial 30— 50 [i în lemnul timpuriu
şi 10— 20 ¡x în lemnul tîrziu cu trabecule. Fără parenchim lemnos.
Zimbru, tisar — P inus cembra L. PI. 1.
9. în cîmpul de încrucişare cu 2 (frecvent 1) punctuaţiuni pinoide. Raze
medulare numeroase (80/cm 2) uniseriate, cu m axim um 8 celule pe înălţim e;
cele cu canale rezinifere orizontale nu depăşesc 12 celule pe înălţime. Tra­
heidele de rază mari şi numeroase, marginale şi disperse. Punctuaţiunile
din parenchimul de rază cu diametrul de 20— 32 fx; cele din traheidele de
rază cu diametrul 15— 22 (10— 15) ¡x. Canale rezinifere cu diametrul pînă
la 150 jx (frecvent 90— 140 (x), cu tilosoizi cu pereţi subţiri, frecvenţi în dura­
men. Fără parenchim lemnos. Traheidele verticale cu diametrul tangen­
ţial de 30— 35 ¡x şi cu diametrul radial de 35— 40 ix în lemnul timpuriu şi
10— 20 ¡x în lemnul tîrziu.
Pin strob — P in u s strobus L. PI. 2.
10. Pereţii traheidelor longitudinale cu îngroşări spiralate, echidistante.
Raze medulare destul de numeroase (60/cm ), cu 1— 10, m axim um 25
celule pe înălţime, înguste (1 2 ¡x). în cîm pul de încrucişare cu 1— 3 (rar 4 )
punctuaţiuni aerolate, cupresoide, m ici. Traheidele din lemnul tim ­
puriu cu diametrul tangenţial de 6— 20 ¡x, cu pereţi sensibil egali cu
ai traheidelor din lemnul tîrziu ; cu punctuaţiuni areolate într-un singur
rînd pe pereţii radiali; prezente pe pereţii tangenţiali ai ultim elor tra-
heide din lem nul tîrziu. Fără parenchim lemnos.
Tisă — T a x u s baccata L. PI. 12.
10. Pereţii traheidelor longitudinale fără îngroşări spiralate..................... 11
11. Fără parenchim lemnos sau foarte rar prezent. Traheidele cu diametrul
radial de 25— 65 ¡x în lemnul timpuriu şi 10— 25 ¡x în lemnul tîrziu, cu
punctuaţiuni areolate pe un singur rînd, rar pe două rînduri. în cîmpul
de încrucişare parenchimul de rază cu 1— 4 punctuaţiuni mici, taxodioide,
CHEIE DE IDENTIFICARE MICROSCOPICĂ A LEMNULUI 183

cu areolă distinctă. Raze medulare numere - cm ) unele cu pînă la


15 celule în înălţime, altele foarte inalte. pină la 4 0 — 50 celule, în general
uniseriate. foarte rar biseriate. numai din celule de parenchim. La m ar­
ginea razelor medulare, in apropierea limitei inelului anual, elemente
parenchim atice cu cristale de oxalat de calciu.
Brad — A bies alba Mill. PI. 9.
11. Cu parenchim lemnos mai m ult sau mai puţin abu n den t........................ 1 2
1 2 . In cîmpul de încrucişare, parenchimul de rază cu 3— 6 punctuaţiuni
taxodioide. circulare, destul de uniforme ca mărime, cu areolă distinctă,
cu deschiderea lenticulară.
Traheide cu diametrul de 20— 30 u, cu pereţii tangenţiali fără punctua­
ţiuni areolate, cu excepţia ultimelor traheide din lemnul tîrziu ; trahei-
dele din lemnul tîrziu cu striaţiuni spiralate foarte fine. Punctuaţiunile
de pe pereţii radiali într-un singur rînd, rareori în două rînduri longi­
tudinale. Raze^ medulare destul de dese (70/cm ), cu 1— 8, m aximum
20 celule în înălţime, uneori cu slabe depuneri de substanţe. Parenchim
metaţraheal sau difuz, abundent (uneori absent în unele inele anuale).
Tuie — Thuja occidentalis L. PI. 14.
1 2 . In cîm pul de încrucişare cu 1— 4 punctuaţiuni cupresoide mai mult
sau m ai puţin circulare....................................... * ............................... jg
13. Raze medulare numeroase (100/cm ), uniseriate, cu 1— 12, frecvent 1— 6,
excepţional pînă la 20 celule pe înălţime. în cîm pul de încrucişare, cu
1— 4 punctuaţiuni mici, cu deschiderea lenticulară. Pereţii radiali ai tra-
heidelor cu punctuaţiuni areolate, într-un singur rînd. foarte rar în două
rînduri longitudinale. Pereţii tangenţiali ai traheidelor fără punctuaţiuni.
sau cu punctuaţiuni simple, rare, numai în traheidele lemnului tîrziu*
Parenchim lemnos cu pereţi groşi, difuz, sau în rînduri scurte, abundent
în lemnul tîrziu, cu conţinut închis la culoare.
Ienupăr —- Juniperus communis L. PI. 1 1 .
13. Raze medulare numeroase (100/cm ), uniseriate, rareori biseriate, cu 1 __ 6
m axim um 25 celule în înălţime, sub 250 ¡a. Traheide m ici, cu diametrul
de 20 30 ¡j., cu punctuaţiuni pe pereţii radiali într-un singur rînd, rar
în două rînduri longitudinale. Pe pereţii tangenţiali, cu punctuatiuni
numai la traheidele din ultimul rînd al lemnului tîrziu. In cîm pul de încru­
cişare cu 1— 4 punctuaţiuni, mici, cu deschidere lenticulară si areolă
distinctă. Punctuaţiuni oarbe frecvente. Parenchim abundent difuz sau
metatraheal, în 2 3 rînduri tangenţiale, cu conţinut închis la culoare.
Ienupăr de Yirginia — Juniperus virginiana L. PI. 10.

L E M N D E F O IO A S E

14. \ase cu deschideri de mărimi d iferite; cele din lemnul timpuriu vizibil
mai mari ca cele din lemnul tîrziu.
Lem n cu vase aşezate inelar sau sem iinelar.............................................. 15
14. Vase cu deschideri aproxim ativ egale pe toată lăţimea inelului anual.
Lem n cu vase aşezate îm prăştiat................................. ’ ............................ 30
184 IDENTIFICAREA MICROSCOPICĂ A LEMNULUI

15. Raze medulare uniseriate (rar biseriate).


Vase, in lemnul tirziu 80 130 pe m m 2; vasele din lemnul timpuriu ovale,
cu diametrul radial pină la o 00 jx, iar cel tangenţial 300 ¡x, cu perforaţiuni
sim ple; vasele din lemnul tirziu mici, unitare sau perechi, cu diametre
pînă la 30 [x, uneori cu perforaţii scalariforme. Raze medulare cu 5— 30
celule în înălţime. Parenchim lemnos paratraheal sărac; parenchim lemnos
difuz, abundent îndeosebi în lemnul tîrziu. Punctuaţiunile intervasculare
rotunde sau lenticulare, cu deschideri orizontale sau aproape orizontale.
Castan — Castanea sativa Mill. PI. 37.
15. Raze medulare uniseriate şi pluriseriate..................................................... 16
16. Raze medulare de două mărimi, bine distincte: uniseriate şi 12— 30
seriate, caracteristice ............................................................................ [ yţ
16. Raze medulare variabile ca lăţim e, de la 1 la 14 seriate.................... 18
17. Yaseîe din lemnul tîrziu cu pereţi groşi. Vase unitare, rotunde sau o va le;
cele din lemnul tîrziu unitare sau în grupe radiale de 3— 6 . Vasele din
lemnul timpuriu cu diametrul de 200— 130 y. ; cele din lemnul tîrziu de circa
80 10— 30 pe m m 2. Razele medulare uniseriate cu 1— 20 celule pe înăl­
ţime ; razele medulare 12— 30 seriate cu cîteva sute de celule în înălţime,
cu lăţimi pînă la 400 [x, situate la distanţă de 1— 3 mm. Parenchim lemnos
paratraheal şi metatraheal difuz.
Stejar roşu american — Quercus borealis Michx. PI. 24.
17. Vasele din lemnul tîrziu cu pereţi subţiri. Vasele din lemnul timpuriu
unitare, rotunde sau ovale, cu diametrul de 100— 500 fx; vasele din lemnul
tîrziu poligonale sau rotunde, cu diametrul de 24— 70 ¡x. Razele medulare
uniseriate, cu peste 15 celule în înălţim e; razele pluriseriate (cele peste 20
seriate) de 3— 10 cm înălţime şi 500— 1 000 ¡x lăţime. Fibre cu pereţi groşi.
Tile de la rare la abundente. Parenchim paratraheal şi metatraheal difuz
(uniseriat şi pluriseriat).
Cer — Quercus cerris L. PI. 18.
Stejar — Quercus robur L. PI. 20.
Stejar brumăriu — Quercus pedunculiflora C. K och PI. 23.
Stejar pufos — Quercus pubescens W illd. PI. 21.
Gorun — Quercus petraea (M att.) Liebl. PI. 19.
Gîrniţă — Quercus frainetto Ten. PI. 22.
18. Trecerea de la mărimea vaselor din lemnul timpuriu la mărimea vaselor
din lemnul tîrziu bruscă. Vasele din lemnul tim puriu de 4— 10 ori mai
mari ca cele din lemnul tîrziu.
Lem n cu vase aşezate tip ic inelar............................................................... 19
18. Trecerea de la mărimea vaselor din lemnul tim puriu spre mărimea
celor din lemnul tîrziu treptată. Vasele din lemnul timpuriu pînă la de
4 ori m ai mari decît cele din lemnul tîrziu.
Lemn cu vase aşezate sem iinelar............................................................... 25
19. Vase fără tile.
Vase, 5— 30 pe m m 2, în lemnul timpuriu cu deschideri de 200— 310 ;x,
în lemnul tîrziu cu îngroşări spiralate. Punctuaţiuni intervasculare cu dia­
metrul de 5— 10 [x, rotunde pînă la ovale, franjurate, cu deschideri frecvent
confluente. Parenchim abundent paratraheal, paratraheal confluent şi
CHEIE DE IDEN^ n C A R E MICROSCOPICĂ A LEMNULUI
loo
terminai. Raze medulare 1— 14 (frecvent fi— Q\
malţimea mai mare de 1 200 u, neetaiate Fih sena.t e 5 celemai late cu
H - C !?, P °trivit de ¿ ° s i la i o s i cu diametre de 1 8 - 2 4 , ,
19. Yase cu tUe tnaCanthos L : H . 33.

2 0

cu perforaţiuni sim p le: in l e ^ u / S T “ ™ diametrul de 200— 300 ¡x


ţium intervasculare rotunde, ovale Punctua-
frecvent confluente. Parenchim l e ^ o ^ b ^ CU deschid^
traheal-confluent si terminal. Raze m e d i i l Î ^ '• metatraheal para-

i h * - 7 (fre™ '
20 m.. . n °o m ia pseudacacia L. PI. 4 4 .

.4 » " " p S ? ! anb“ t°4r °mp“°dparţiai v“ ' ,e di° ‘™»»i


! ” ■>“ ” - w ....................................................
f 340 I»; cele din le m n u T «“ ^ ' “^ ! ; ^ ' - «• <l™ »etre intre 130
cu tile cu pereţi subţiri. Vasele din lemnnl Î* • ° U Perforaî iuni simple,
arenchim paratrabea] abundent, cu c o n tin u i™ 1° “ lnţ 0?ir i spiralate.
7 3i r VT V 9 Seriate- “ ¿ a lt im ,.“ “ 2 o Î - 7 0 0 ?
6, cele plunseriate cu 15— 30 celule ,, - - '1 ; cele uniseriate
V .lu ,, vînj - Ulmus f a * Pali. PI 38 ■*
c *nip —- Ulm us foliacea C ilii p i i a
S r “ " » » p toc.™ Salisb °-

2, V a s e ^ d if Ş i . 3! i .
(cu ibu ri) .!mmJ . ' ™ > »P «5 ti«te în g r „ pe radiale ,n

22. R aze medulare 1 ^ 5 s e r ia te ... .................................................................... 2 2


Kaze medulare frecvent «este 5 (k " q \ ' " ■ .................................................. 2 S
23. Parenchim lemnos metatrahea] seria te; razele uniseriate rare 24
parenchim 1 - 4 seriate. Vase f term inal; benzile de
cu diametre de 160— 300 u. cu n e r f W P ■ I m lemnul timpuriu mari
scurte, de 2 - 3 , radiale, cu p e r n e i n T “ lemnul tîrziu m grupe
cu pereţi de la subţiri la ^rosi Razele Î T ° U diametrul de 12— 20 u
celule ln înălţim e; cele 2— 5 seriate cu 30— «n U£ lseriate> cu 12— 20

C a Z Z T /l K ^ b .8 PI. 1>42i8° " ,le « a ““ 2 a t t ‘

^ r ^ P ^ c u ^ S ” X l e n i d S V r e’ 2 ~ 15 P e . mm 2’ în

eu7iametrirLtaCi27%50
m medie cu 10 celule p e^ n ă k im e P T ^ (frecvent 2 - 3 ) seriTte’
sau ovale, dese. 5 ' Punctuaţnm i intervasculare rotunde
Frasin F raxinus excelsior L. PI. 48
IDENTIFICAREA MICROSCOPICĂ A LEMNULUI
186

24. Vasele din lemnul timpuriu cu deschiderea de liO — 350 ţx, cele din
lemnul tîrziu de 16— 90 ţx, unitare, în grupe de 2 — 3 (în lemnul timpuriu)
şi peste 8 (în lem nul tîrziu) sau în ciorchină (cuiburi). Vasele din lemnul
tim puriu cu pereţi n etezi; cele din lemnul tîrziu cu îngroşări spiralate.
Parenchim lemnos paratraheal circum vascular şi confluent, abundent,
bogat în cristale de oxalat de calciu. Raze medulare eterogene, o 9
seriate, cu înălţimi de 260— 1 340 ţx, relativ rare (pînă la 4 pe mm).
Punctuaţiuni intervasculare în fagure.
Dud alb — M oru s alba L. PI. 30.
Dud negru — M oru s nigra L. PI. 31.
24. Vasele din lemnul tim puriu cu deschiderea de 175— 250 ţx unitare sau
multiple. Vasele din lemnul tîrziu unitare sau în grupe radiale de 2— 5,
cu contur p oligon al; cele de la limita exterioară a inelului cu îngroşări
spiralate. Parenchim lemnos circum vascular. Raze medulare frecvent
5 _7 seriate, cu circa 20 celule pe înălţime, rar 50. relativ puţine
(3 pe m m ). Punctuaţiuni intervasculare rotunde sau ovale,cu deschideri
orizontale, izolate. _ _ i m oa
Cenuşar, oţetar — A.ilanthus altissima (Mill.) Swingle Pi» -9 .
25. Vase mari, cu deschideri peste 150 ţx................................................................ 26
25. Vase m ici, cu deschideri sub 150 ¡x (frecvent pînă la 100 ţx)..................... 27
26. Vase, 5— 35 pe m m 2; în lem nul tim puriu cu diametrul de 200— 300 u,
cu perforaţiuni sim p le; în lemnul tîrziu cu îngroşări spiralate. Tile abun-
dente, în masă. Parenchim lemnos abundent, metatraheal, paratraheal-
confluent si terminal. Punctuaţiuni intervasculare rotunde, ovale sau
poligonale, franj urate, cu deschideri frecvent confluente. Raze medulare
neetajate, 1— 7 (frecvent 3 — 5 ) seriate ; cele pluriseriate sub 600 ţx înălţime.
Salcîm — Robinia pseudacacia L. PI. 44.
26. Vase 8 — 20 pe m m 2 ; în lemnul timpuriu cu diametre de 160— 240 a.;
’ în lemnul tîrziu de 60— 120 ¡x, cu perforaţiuni simple. Parţial cu tile.
cu coloraţii brune. Parenchim lemnos metatraheal şi metatraheal-difuz.
frecvent cu cristale, parenchimul metatraheal uniseriat. Raze medulare
1 __ 5 (frecvent 3 — 4 ) seriate, cu înălţimea sub 600 ;x; cele uniseriate
cu 1— 10, cele pluriseriate cu 20, rar 40 celule pe înălţime. Punctuaţiuni
intervasculare rotunde, ovale, rar poligonale, cu diametrul de 10— 16 ţx.
Nuc — Juglans regia L. PI. 89.
Nuc negru american — Juglans nigra L. PI. 90.
. 90
27. Raze medulare u n is e r ia te .....................................................................................
27. Raze medulare 1— 6 s e r ia t e ............................................................................
28. Raze medulare omogene, dese, peste 10 pe m m, cu 5 12 (maximum
32__ 48) celule pe înălţime. Vasele în lemnul tim puriu cu diametrul
de 100 ţx, în lemnul tîrziu sub 50 ţx, numeroase (circa 100 pe m m 2),
unitare sau în grupe radiale de 2— 7 (frecvent 2 3), cu perforaţiuni
simple, cu punctuaţiuni intervasculare rotunde numeroase, sau p oli­
gonale în fagure. Parenchim lemnos terminal uniseriat.
Plop alb — Populus alba L. PI. 143
Plop negru — Populus nigra L. PI. 147
Plop tremurător — Populus tremula L. PI. 139.
CHEIE DE IDENTIFICARE MICROSCOPICĂ A LEMNULUI 187

Populus serótina H artig PI. 149


Populas robusta C. K . Schneid PI. 150
Plopi negri hibrizi
Populus regenerata H enry et Elwes PI. 151
Populus marilandica Bose PI. 148

28. Raze medulare eterogene, foarte dese, 15— 20 pe mm, in medie cu 15


celule pe înălţime. Vase cu diametrul mediu de 100 fx în lemnul timpuriu
şi de 50 [x în lemnul tîrziu, cu perforaţiuni simple, cu punctuatiuni
intervasculare, numeroase, în fagure. Parenchim lemnos term in a ru n i-
f i p r ia t

Salcie căpreascâ — Salix caprea L. PI. 140.


Salcie — S alix alba L. PI. 145.
29. Vase unitare sau în grupe radiale de 2— 6, cu diametre de 70— 100 ¡x în
lemnul tim puriu şi de 30— 77 [x în lemnul tîrziu, cu perforaţiuni simple
cu ingroşări spiralate şi cu depuneri de culoare brună. Raze medulare
1 4 (frecvent 2— 3) seriate, cu înălţimi variabile între 280 si 700 ix
Parenchim lemnos difuz foarte rar. Pereţii celulelor din duramen necolorati!
Punctuaţiuni intervasculare izolate, relativ rare, rotunde sau ovale, cu
deschideri orizontale.
Cireş — Cerasus avium (L.) M onch. PI. 85.
29. Vase unitare sau în grupe, cu diametre de 50— 80 ;x în lemnul timpuriu
şi de 17 30 ¡X în lemnul tîrziu, cu perforaţiuni simple, cu îngrosări inelare
şi spiralate distanţate. Parenchim lemnos difuz foarte rar. Raze medulare
3— 7 seriate cu înălţimi variabile între 360 şi 1300 ¡x. Pereţii celulelor din
duramen gălbui. Punctuaţiuni intervasculare ovale, destul de dese si poli­
gonale în fagure.
Prun — Prunus domestica L. PI. 83.
Mălin — Padus racemosa (Lam .) C. K . Schneid PI. 84.
30. Vase cu diametrul peste 1 50 ^ . Vase 8— 20 pe mm* ovale, unitare sau
m grupe radiale de 2 — 5 ; cele m ai mari cu diametre de 160— 240 ix •
cele din lemnul tîrziu de 60— 120 ¡x, parţial cu tile cu coloraţii brune.'
cu perforaţiuni simple. Parenchim lemnos metatraheal şi metatraheal-
diiuz, frecvent cu cristale; parenchimul metatraheal uniseriat. Raze
medulare 1— 5 (frecvent 3— 4) seriate, cu înălţimea sub 600 tx, cele
1 seriate cu 1— 10 celule, cele 3— 5 seriate cu 20, rar 40 celule în înăl­
ţime. Punctuaţiunile intervasculare rotunde sau ovale, rar poligonale
cu diametre de 10— 16 ¡x.
Nuc — Juglans regia L. PI. 89,
Nuc american — Juglans nigra L. PI. 90.
30. Vase cu diametrul sub 150........................................................... 32
31. Raze medulare uniseriate.................................................. 32
31. Raze medulare uniseriate şi pluriseriate............................................ 34
32. R aze medulare eterogene.
Vase cu diametre peste 100 fx în lemnul timpuriu şi sub 50 tx în lemnul
tîrziu, numeroase (circa 100 pe mm2), unitare sau în grupe radiale de
l 4, cu perforaţiuni simple, cu punctuaţiuni intervasculare numeroase,
188
IDENTIFICAREA MICROSCOPICĂ A LEMNULUI

în fagure. Raze medulare foarte dese (15— 20 pe m m ), în medie cu 15


celule în înălţime. Parenchim lemnos terminal uniseriat.
Salcie căprească — Salix caprea L. PI. 140.
Salcie — Salix alba L. PI. 145.
32. Raze medulare o m o g e n e ................................................................................. 33
33. Vase cu diametre peste 100 jx în lemnid timpuriii şi sub 50 în lemnul
tîrziu, numeroase (circa 100 pe m m 2), unitare sau în grupe radiale de 2 i
frecvent 2 — 3 ), cu perforaţiuni simple, cu punctuaţiuni intervasculare
rotunde numeroase sau poligonale în fagure. Raze medulare dese, peste
10 pe mm, cu număr variabil de celule pe înălţim e, de la 5 12 (maximum
32— 48). Parenchim lemnos terminal uniseriat.
Plop alb — Populus alba L. PI. 143.
Plop negru — Populus nigra L. PI. 147.
Plop tremurător — Populus tremula L. PI. 139.
Populus serotina H artig PI. 149
Populus robusta C. K . Schneid PI. 150
Plopi negri hibrizi Populus regenerata H enry et Elwes PI. 151
Populus marilandica B osq PI. 148

33. Vase m ici cu diametre de 30— 60 ¡x, relativ rare, pînă la 50 pe m m 2, unitare
sau în grupe radiale de 2 — 7 , cu perforaţiuni simple şi cu îngroşăii spiralate.
Parenchim lemnos sărac, terminal. Raze medulare etajate, cu 3 30 celule
în înălţime, dese (12— 15 pe m m ). Celulele razelor medulare cu înălţimea
fie 10— 19 ¡x, cu pereţii foarte g roşi; celulele marginale înalte pînă la 27 ¡x.
Punctuaţiuni intervasculare în fagure.
Castan porcesc — Aesculus hippocastanum L. PI. 138.
34. Raze medulare m ai mult de 8 seriate.................................................. 35
34. Raze medulare pînă la 8 seriate............................................................... 36
35. Raze medulare de două tipu ri: uniseriate şi 2— 25 seriate, puternic lăţite în
dreptul limitei inelului anual; razele uniseriate 8 pe mm, cu circa 10 celule
pe înălţime. Vase numeroase, peste 100 pe m m 2, cu diametre de 16— 80 fi,
unitare sau în grupe mici, cu perforaţiuni simple şi scalariform e;
cele scalariforme cu m aximum 20 bare. Punctuaţiunile inter\ asculare
rotunde sau ovale izolate sau alungite scalariforme. Parenchim lemnos
difuz, abundent. Tile numai în inima roşie.
Fag — Fagus silvatica L. PI. 93.
35. Raze medulare de un singur tip, pînă la 20 seriate, rare (cel mult 4 pe mm)
cu lăţimea de circa 200 \x. Vase cu diametrul sub 75 fx, numeroase (pînă
la 100 pe m m 2), unitare, rar în perechi sau cuiburi mici, cu perforaţiuni
simple şi scalariform e; cele scalariforme cu număr variabil de bare, pînă
la 12 (frecvent 4— 5). Punctuaţiunile intervasculare în zid. Parenchim
lemnos circumvascular şi difuz, abundent spre limita inelului anual.
Platan occidental — Platanus occidentalis L. PI. 92.
36. Raze medulare de două tipuri: simple şi compuse (false)............... 37
36. Raze medulare de un singur t i p ............................................................... 40
37. Cu perforaţiuni simple.
Vase cu diametrul între 16 şi 80 fx, unitare sau în grupe radiale de 2— 6 ,
CHEIE DE IDENTIFICARE MICROSCOPICĂ A LEMNULUI 189

cu îngroşări spiralate numai in vasele mici. Parenchim lemnos metatraheal


uniseriat. Razele medulare simple, 1— 2 seriate dese, 15— 20 pe m m ; cele
compuse 3— 4 seriate, cu număr variabil de celule pe înălţime ajungînd
pînă la 40 (frecvent 20). Celulele de rază cu înălţimea de 6 — Î7 ;x, cu pereţi
groşi. Punctuaţiuni intervasculare mari, rotunde sau ovale, rar în fagure.
Carpen — Carpinus betulus L. PI. 96.
37. Cu perforaţiuni scalariform e................................................................................. 38
38. Perforaţiuni pînă la 12 bare despărţitoare, frecvent 7 ; vase în lanţuri
radiale lungi, pînă la 15.
Vase dese, circa 90 pe m m 2, cu deschiderea de 16— 48 (x, rareori cu
îngroşări spiralate, cu punctuaţiuni intervasculare de 6 — 8 [X rotunde sau
ovale, dese. Parenchim lemnos difuz, abundent. Razele medulare simple
1— 2 seriate dese (15— 20 pe m m ); cele com puse pînă la 3 seriate, de
înălţimi diferite, pînă la 45 celule. Celulele marginale ale razelor medulare
adiacente vaselor cu foarte numeroase punctuaţiuni.
Alun — Corylus avellana L. PI. 156.
38. Perforaţiuni cu peste 12 bare despărţitoare. Vase în grupe radiale
scurte ( 2 — 7) .................................................................................................. 39
39. V ase unitare sau în grupe radiale pînă la 7 (frecvent 2— 6 ), cu deschiderea
de 20— 90 jx; perforaţiuni cu 12— 25 bare. Raze medulare, frecvent cu 15
(m axim um 40) celule pe înălţime. Pete medidare dese. Punctuaţiuni inter­
vasculare frecvent rotunde, spaţiate, rar în fagure.
Anin negru — A ln u s glutinosa Gaertn. PI. 98.
39. V ase imitare sau in grupe radiale de 2—-5 (frecvent 2— 3), cu diametrul
de 20— 90 ţx, cu perforaţiuni cu 18— 22 (rar 22) bare. Raze medulare cu
3— 30 celule pe înălţime. Pete medulare rare. Punctuaţiuni intervasculare
rotunde dese,7 frecvent în fagure. o
Anin alb — A ln u s incana (L.) M önch PI. 99
40. Perforaţiuni s im p le .......................................................................................... 41
40. Perforaţiuni scalariforme ............................................................................ 48
41. Parenchim lemnos difuz sau metatraheal-terminal, foarte sărac, uneori
absent.
Vase relativ rare, 30— 50 pe m m 2, cu deschideri variabile de 25— 110 fx,
unitare sau în grupe m ici radiale de 2— 5, cu îngroşări spiralate. Punctua­
ţiuni intervasculare mari cu diametrul de 18 ¡x, în fagure.................... 42
41. Parenchim lemnos difuz sau metatraheal, abundent cu sau fără depuneri
închise la culoare.
Vase dese peste 100 pe m m 2, mici, cu deschideri în general sub 70 jx, unitare,
rar în grupe de cîte 2 , cu sau fără îngroşări spiralate............................ 4 4
42. Raze medulare de două mărimi distincte.
Raze medulare înguste, uniseriate şi late, 2— 8 seriate, cu înălţimea
de 1 00 0 'x şi m ai mult.
Paltin de munte — A cer pseudoplatanus
42. Raze m edulare' de o singură mărime 43
43. Raze medulare pînă la 5 (rar 6 seriate), cu înălţimea sub 600 ;x.
Paltin de c îm p — ■A cer platanoides L. PI. 118
190 IDENTIFICAREA MICROSCOPICĂ A LEMNULUI

43. Raze medulare 2— 4 seriate, cu înălţimea sub 800 ¡x.


Jugastru — A cer campestre L. PI. 120.
44. Cu îngroşări spiralate dese, caracteristice.............................................. 45
44. Fără îngroşări spiralate sau rar cu îngroşări spiralate fin e ............... 46
45. Parenchim lemnos difuz şi m etatraheal din celule cu pereţi subţiri, etajate
în rînduri oblice întrerupte.
Vase unitare, sau grupate cîte 2— 3 (la limita exterioară a inelului anual),
cu diametrul de 25— 70 fi (rar 90 jx), cu îngroşări spiralate cu spirale rare,
caracteristice. Raze medulare 1— 6 seriate, înalte de 320— 2 000 ¡x. Punc-
tuaţiuni intervasculare exagonale în fagu re; punctuaţiuni rotunde sau
ovale relativ rare. Fără pete medulare.
Tei cu frunza mare — Tilia platyphyllos Scop. PI. 114.
Tei cu frunza mică — Tilia cordata Mill. PI. 115.
Tei pucios — Tilia tomentosa M onch PI. 113.
45. Parenchim lemnos difuz. Vase unitare, rar grupate, cu diametrul între
30— 70 ¡x, cu îngroşări spiralate fine. Raze medulare 2 (rar 3) seriate, cu
înălţimea sub 150 u, cu circa 10 celule pe înălţime (uneori 20), numeroase
(9— 15 pe m m ). Celulele de rază şi vasele din duram en cu depuneri
brune. Punctuaţiuni intervasculare rotunde, rare, izolate. Cu pete
medulare.
Sorb — Sorbus torminalis (L.) Cr. PI. 133,
Scoruş de munte — Sorbus aucuparia L . PI. 130.
46. Raze medulare pînă la 13 pe mm (frecvent 10— 13). Vase cu diametre
de 40— 60 fi. Parenchim lemnos difuz. Vasele şi parenchimul lemnos
cu depuneri brune.
Măr pădureţ — M a lu s silvestris (L.) Mill. PI. 129.
46. Raze medulare peste 13 pe m m ............................................................... 47
47. Vase cu deschideri de 30— 50 ¡x (rar 80 jx), unitare, rar grupate. Raze
medulare, 14— 16 pe m m , 1— 3 (frecvent 2) seriate, pînă la 20 celule pe înăl­
ţime. Parenchim lemnos difuz. "Vasele şi parenchimul lemnos cu depuneri
brune.
Păr pădureţ — Pirus piraster (L.) Medik.PI. 124,
Păr — Pirus satira Lam. et DC.
47. Vase cu deschideri de circa 45 [X , unitare, rar perechi, frecvent cu contur
poligonal. Raze medulare, 13— 16 pe mm, 2— 3 seriate, cu 12— 23 celule
pe înălţime. Parenchim lemnos difuz. Vasele şi parenchimul lemnos cu
depuneri brune.
Păducel — Crataegus monogyna Jacq. PI. 122.
48. Vase unitare sau în grupe radiale de 2— 3 (rar 7), cu diametrul tangen­
ţial de 40— 130 ix, cu punctuaţiuni intervasculare mici, sub 5 ¡x, dese,
cu perforaţiuni cu 10— 23 (frecvent 16— 18) bare. Parenchim lemnos
difuz, paratraheal sau metatraheal sărac. Raze medulare 1— 4 seriate,
circa 8 pe mm, cu 5— 6 (cele 3— 4 seriate cu 16— 20) celule pe înălţime.
La limita inelului cu 3—-4 şiruri de fibre caracteristice, turtite.
Mesteacăn — Betula verrucosa Ehrh. PI. 106
Mesteacăn pufos — Betula pubeseens Ehrh. PI. 107.
CHEIE DE IDENTIFICARE MICROSCOPICĂ A LEMNULUI 191

48. Vase frecvent unitare, poligonale, cu pereţi subţiri, dese, circa 70 pe


m m 2, cu diametre intre 25 şi 100 ¡x, cu perforaţiuni cu bare numeroase,
pînă la 40, adesea bifurcate. Punctuaţiunile ’ intervasculare rotunde,
în rinduri orizontale. Parenchim lemnos difuz, din celule cu pereţi de
grosime m ijlocie. Raze medulare 12 pe m m, 2— 3 (rareori 1— 4) seriate,
cele uniseriate cu 2 — 10 celule, iar cele 3— 4 seriate cu 10— 50 celule
pe înălţime. Fibrotraheide poligonale cu pereţi groşi, cu diametrul
pînă la 22 u.
Corn — Cornus mas L. PI. 111.
IV. STRUCTURA MACROSCOPICĂ ŞI MICROSCOPICĂ
A LEMNULUI DE ARBORI ŞI ARBUŞTI

PLANŞE M ICROFOTOGRAFICE
195
Planşa 1 ( 5 )

Secţiune transversală 75 x
Secţiune transversală IU x

Secţiune radială 75 x Secţiune tangenţială 75 x

ZÎMBRU, TISAR Pinus cembra L.


Zirbelkiefer, Arve; cembran pine; auvier, pin cembra; Kejjp
Planşa 2 (5 )

Secţiune transversală 75 x
Secţiune transversală 10 x

Secţiune radială 75 x Secţiune tangenţială

Pin s t r o b , Pinus strobus L.


W e y m o u th s k ie fe r , Strobe: w e y m o u th p in e, w h ite p in e ; p in W e y m o u t h ; Cocna BeHMyTOBa
Planşa 3 (6)

Secţiune transversală 10 x
Secţiune transversală 75 x

Secţiune radială 75 x
Secţiune tangenţială 75 3

c 1 ,. PlN NEpRU> Pinus nigra Arn. ( Pinus austriaca Hoss)


S c h w a r z k .e fe r ; a u .t r , an p m e ; pin noir, pin noir d ’A u trich e; CocHa n a jm a co B a
198
Planşa 4 ( 7)

Secţiune transversală 10 x Secţiune transversală 75 x

Secţiune radială 75 x Secţiune tangenţială 75 x


P in , Pinus silvestris L .
Kiefer, Weisskiefer, Gemeine Kiefer, Fohre; scots pine, redwood, fir tree; pin sylvestre;
CocH a oSbiKHOBeHHaa, cocHa JiecuaH
199
Planşa 5 (7)

« H I
Secţiune transversală 10 x
Secţiune transversală 75 x

Secţiune radială 75 x
T w Secţiune tangenţială 75 j

Berffkipfer JNEAPAN, je Pinus montana MiJl.


j epp,, t'mus Mill.
Bergkiefer, Bergfohre, mountam pme mountain fir. dwarf pine; pin de montagne, pin â
crochets; C o CHa Koxa 1
Planşa 6 (8)

Secţiune transversală 75 x
Secţiune transversală 10 x

Secţiune tangenţială 75 x

Secţiune radială 75 x

M o l i d , Picea °* celsaJ ^ E ™> esp o n e flcn a «


F ic h te , R o tt a n n e ; e u ro p e a n sp ru ce , co m n p
•201
Planşa 7 (9 )

Secţiune transversală 10 x Secţiune transversală 75 x

Secţiune radială 75 x Secţiune tangenţială 75 x

L a r ic e , zadă, I -tuix
decidua Mill. (Larix europaea Hort.)
Europäische Lärche; e u ro p e a n l a r c h ; m é lè ze , m élèze d’ Europe; JIiiCTBemiHaa eBponefiCKaa
Planşa 8 (9)

Secţiune transversală 10 x Secţiune transversală 75 x

Secţiune radială 75 x Secţiune tangenţială 75 x

Pseudotsuga taxifolia (Lamb.) Britt. (Pseudotsuga douglasii Carr.)


D u g la s ,
Douglasie, Douglas tanne; douglas fir. red fir, Oregon pine; douglas, pin d’ Oregon;
HyrjiacOBa imxTa
203
Planşa 9 (10)

Secţiune transversală 10 x
Secţiune transversală 75 x

Secţiune radială 75 :
Secţiune tangenţială 75 x

T n - • B r a d , Abies albu Mil], ( Abies pectinata Lam.)

anne, ’W'eisstanne ; silver fir ; sapin, sapin pectiné, sapin blanc ; [Inxra ôeuan
204
Planşa 10

Secţiune transversală 10 x
Secţiune transversală 75 x

Secţiune radiais 75 x ^ ^ Secţiune tangenţială 75 x

I e n u p ă r d e V i r g i n i a , Juniperus virginiana L.
V ir g m is c h e r -S a d e b a u m ; eastern red ced a r, p e n c il c e d a r ; g en év rier de V irg in ie, g en év rier à
c r a y o n ; MojKweBejibHHK BHpriiHCKHH
205
Planşa 11 (13)

M i; *2'{,.;:ï: k :& !;;!,*ï»

Secţiune transversală 10 x
Secţiune transversală 75 x

Secţiune radială 75 x
Secţiune tangenţială 75 x

I e n u p ă r , Juniperus communis L .
G em ein er W a c h o ld e r : c o m m o n ju n ip e r ; g e n é v rie r c o m m u n ; Mo>K>KeBej[î,HHK oSfelKHOBeHHbiii
206
Planşa 12 (14)

Secţiune transversală 75 x

Secţiune radială 75 x
Secţiune tangenţială 75 x

Tisă, Taxus baccata L.


E ibe; yew ; if, if â baies; T hcc Hro«HWH
207
Planşa 13 (14)

Secţiune transversală 10 x
Secţiune transversală 75 x

Secţiune rudială 75 x
Secţiune tangenţială 75 x

c_ f ■ C h ip a r o s d e b a l t ă , Taxodium distichum (L.) L C Rich


Sumpfzipresse; Southern cypress; cypres chauve (de Louisiane) ; TaKcofl,m, K H napnc
208
Planşa 14 (16)

Secţiune transversală 10 x Secţiune transversală 75 x

Secţiune radială 75 x Secţiune tangenţială 75 :

T u ie , Thuja occidentalis L.
Abendländischer Lebensbaum, Weissezeder; northern white cedar; thuia d'Occident, thuia
O ccidental ; T y a 3ana/jHaH
*209
Planşa 15 (16)

Secţiune radială 75 x Secţiune tangenţială 75

A rborele v i e ţ i i , Thuja orientalis L. ( Biata orientalis EndJ.)


Morgenlândischer Lebensbaum ; thuia d ’ O rient. ; BnoTâ

14 — c. 1071
210
Planşa 16 (16)

Secţiune transversală 10 x Secţiune transversală 75 x

Secţiune radială 75 x Secţiune tangenţială 75 x

Chamaecyparis lawsoniana (Murr.) Pari.


Oregonzeder; Lawson’ s cypress, port Orf’ord cedar; chamaecyparis, faux cypres de Lawson;
KlinapHCOBHHK JIoBCOHa
>eeţiune radiată .5x Secţiune tangenţială 75 x

Tsuga canadensis (L.) Carr.


Ostamerikanische Schierliagstanne; eastern hemlock: tsuga du Canada; Tcyra KaHancKan

14*
Plansa 18 (24)

C e r , Quercus cerris L.
Z e r r e ic h e ; tu r k e y oa k , m o s s y -c u p p e d -o a k , b itte r o a k ; ch en e c h e v e lu ; JJy6 aBCTpHHCKHH
213
Planşa 19 (25)

Secţiune transversală 10 x Secţiune transversală 75 x

Secţiune radială 75 x Secţiune tangenţială 75 x

Quercus petraea Liebl. (Quercus sessilis Elirb., Quercus sessiliflora Salisb.)


G o r un ,

Traubeneiche, Steineiche ; sessile oak ; chêne rouvre, chêne à trochets, chêne à fleurs sessiles ;
Æ y ft c K a ji b H b i H j ^yô 3hm hhh
Planşa 20 (25)

Secţiune transversală 10 x
Secţiune transversală 75 x

Secţiune radialâ 75 x Secţiune tangenţială 75 x

S t e j a r , t u f a n , Quercus robur L . (Quereus pedunculata E h rh .)


S tieleich e, S o m m e re ich e ; c o m m o n (e u ro p e a n ) o a k , ch esn u t o a k , red o a k ; ch ên e co m m u n
(p é d o n c u lé ), ch ên e r o u v r e ; JJyô HepeuraaTbiH
Planşa 21 (25)

Secţiune transversala 10 x
Secţiune transversală 75 x

Secţiune radială 75 x o •
secţiune tangenţială 75 x

rpi . . J ? T.EÎ * R PUFOS> TUFĂ RÎIOASĂ, Quercus pubescens Willd.


r Iaumeiche. Weichhaange-Eiche, Schwarzeiche, Krummeiche; chêne pubescent;
Xty6 n y n i H C T b i i ţ
216
Planşa 22 (25 )

Secţiune transversală 75 x
Secţiune transversală 10 x

Secţiune radială 75 x Secţiune tangenţială 75 x

GÎRNIŢA, Quercus frainetto Ten. (Quercus conferta K it .)


Ungarische-Eiche; hungarian oa k ; chene a glands fascicules; ,Hy6 (JjpaHHeiTO
217
Planşa 23 (25)

Secţiune transversală 10 x
Secţiune transversală 75 x

Secţiune radială 75 x Secţiune tangenţială 75 x

S te ja r b r u m ă r iu , Quercus pedunculiflora C. Koch


Graue Stieleiche; ,Hy6 HO>KKOij;BeTHbiH
218
Planşa 24 (26)

Secţiune transversală 10 x Secţiune transversală 75 x

Secţiune radială 75 x Secţiune tangenţială 75 x

S te ja r roşu a m e r ic a n , Quercus borealis Mielix. (Quercus rubra Duroi. non L.)


Amerikanische Roteiche; northern red oak; chêne rouge (d’ Amérique); ¿Jyô ceBepHWH
219
Planşa 25 (26)

Secţiune transveisală 10 x Secţiune transversală 75 x

Secţiune radială 75 x Secţiune tangenţială 75 x

S te ja r de b a ltă , Quercus palustris L . JJyS S ojioth b ih


220
Planşa 26 (28)

Secţiune transversală 10 x Secţiune transversală 75 x

Secţiune radială 75 x Secţiune tangenţială 75 x

Cu r p e n de pădure, v iţ ă Clematis vitalba L.


albă,
Gemeine Waldrebe, W aldstöckl; old maii’ s beard; clématite des haies, clématite vigne blanche;
JIOMOHOC BHHOrpaflOJlHCTHBIH
221
Planşa 27 (28)

Secţiune transversală 10 x Secţiune transversală 75 x

X 'I Ţ Ă s ă l b a te c ă , Vitis silvestris Gmel.


222
Planşa 28 (28)

Secţiune transversala 10 x Secţiune transversală 75 x

Secţiune radială 75 x Secţiune tangenţială 75 x

V iţă d e v ie , Vitis vinifera L.


Weinrebe, Rebe, Weinstock: vine; vigne, vigne vinifere; BHHorpajţ oobiKHOBCHHbiii
223
Planşa 29 (30)

Secţiune transversală 10 x Secţiune transversală 75 x

Secţiune radială 75 x , Secţiune tangenţială 75 x

C e n u şa r,
o ţe ta r, Ailanthus altissima (Mill.) Swingle ( AUanthus glandulosa Desf.)
Gotterbaum: tree o f Heaven, tree of the Gods; ailante, vernis du Japon; A i i . k l H T
224
Planşa 30 (37 )

Secţiune transversală 10 x
Secţiune transversală 75 x

Secţiune radială 75 x Secţiune tangenţială 75 x

D ud a l b , Morus alba L.
Weisser-Maulbeerbaum; white mulberry; murier blanc; meJlKOBHqa 6eJiaa3 T y i SeJibm
22&
Planşa 31 (31)

Secţiune transversală 10 x
Secţiune transversală 75 x

D ud n e g r u , Morus nigra L.
arzer-Maulbeerbaum; black mulberry; mûrier noir; IIIeJiKOBHLţa qepHan, TyT ^epHblii

15 — c. 1071
226
Planşa 32 (31)

S ă l c io a r ă , r ă c h it ă , Elueagnus angustifolia L.
Oelweide, Paradiesbaum, Silberbaum; wild-olive, bohemian-oleaster ; chalef à feuilles étroites,
olivier de Bohême, arbre de paradis ; JIox y 3 K 0 J iH C T H b if t
227
Planşa 33 (33)

Secţiune transversală 10 x Secţiune transversală 75 i

Secţiune radială 75 X _ _ . Secţiune tangenţială 75 x


Gleditschia triacanthos L.
G l ă d iţ ă ,
Gleditschie, Schotendorn, Christusakazie, D om baum ; honey (sweet) locust; févier (d’ Amé­
rique), levier à trois épines: r ji e « j p n m cjiajiKafl, n n efliraiH oöhiKHOBeHnaii
228
Planşa 34 (33)

Secţiune radială (5 x Secţiune tangenţială 75 x

Celtis australis L.
Sîm b o v in ă ,

Zürgelbaum, Lotusbaum ; hackberry, lotus-tree, netle-tree ; micocoulier de Provence, falabri-


quier, micocoulier austral, falabreguier ; Kapi<ac K »K H f> lH
229
Planşa 35 ( 34)

Secţiune transversală 10 x S Aj.,iune transversală 75 x

Secţiune radiată 75 x Secţiune tangenţială

Sa l c îm Sophora japónica L.
ja p o n e z ,

Schnurbaum; chinese scholar-trce; Co(£)opa HnoHCKan


230
Planşa 36 (34)

Secţiune transversală IO x Secţiune transversală 75 x

Secţiune radială 75 x Secţiune tangenţială 75 x

Phellodendron amurense Rupr. EapxaTHoe j;e p c u o , aMypcKoe npoC noB oe flepeso


231
Planşa 37 ( 36 )

Secţiune transversală 10 s Secţiune transversală 75 x

Secţiune radială 75 x Secţiune tangenţială 75 x

Castanea sativa Mill. ( Castanea vesca Gaertn.)


C a s ta n ,

Edelkastanie, Kastanienbaum: sweet chestnut: châtaignier (com m un); K aurraH noecBHbin


232
Planşa 38 (38)

Secţiune transversală 10 x Secţiunc transversală 75 x

Secţiune radială 75 x Secţiune tangenţială 75 x


V e l n iş , v în j , Ulmus levis Pali. ( Ulmus effusa Willd.)
FJatterulme, Bastriister; spreading-branched-elm ; orme diffus (pédoncule) Bh3 rjiaAKHH
Planşa 39 (38)

Secţiune radială 75 x Secţiune tangenţială 75 x

U lm de L'lmus montana Stokes


m u n te ,

Bergulme; scotch (mountain) elm ; orme de montagne, orme blanc; Bh3 mepmaBbiHj hjilm
Planşa 40 (39)

Secţiune transversală 75 x
Secţiune transversală 10 x

Secţiune tangenţială 75 j

^ " d lm M C ÎM P Ulmus foliacea Gilib. (Ulmus campestris L.)


235
Planşa 41 (39)

Iiis'feSifSte**« Sj

Secţiune transversală 10 x Secţiune transversală 75 x

Secţiune radiată 75 x Secţiune tangenţială 75 x

U lm de T u rc h e s ta n Ulmus pumila L. Turkestanische Ulme;


BH3 IipH3eMHCTt,lii
Planşa 42 (40)

Secţiune transversală 10 x
Secţiune transversală 75 x

Secţiune radială 75 x c *• ^
* secţiune tangenţiala 75 x

Carya ovata K. Koeh ( Carya alba Nutt. non K. Koch)


Spottnuss; shagbark hickory; hickory, noyer blanc; Kapna oBa.nBHan, Kapun rocm bim
237
Plansa 43 (41)

Sectiune radialâ 75 x Sectiune tangentialâ 75 x

Catalpa bignonioides Watt. ( Bignonia catalpa L.)


Trompetenbaum ; Southern catalpa ; catalpa ; KaiaJibiia
238
Planşa 44 (43)

Secţiune transversală 10 x Secţiune transversală 75 3

Secţiune radială 75 x Secţiune tangenţială 75 x

S a l c î m , Robinia pseudacacia L.

(Gemeine-) Robinie ; black locust, robinia; robinier, faux-acacia, acacia blanc; BeJiaa anauHH
239
Planşa 45 (43)

Secţiune transversală 10 x Secţiune transversală 75 x

Secţiune radială 75 x Secţiune tangenţială 75 x

M aclurX , Maclura pomifera Sehneid. (Maclura aurantiaca Nutt.)


Osagedom; osage-orange; Manniopa opaHJKeBaa
240
Planşa 46 (44)

F r a s in a m e r ic a n , Fraxinus americana L .
W eissesche ; w h ite ash ; frên e b la n c d ’ A m é riq u e ; ÎIceH t aMepHKaHCKiiă, îic c h îi ôevibiii
241
Planşa 47 ( 44)

Secţiune radială 75 x Secţiune tangenţială 75 x

F ra s in de P e n s ilv a n ia , Fraxinus pensylvanica Marsh,


red ash : H ceH B neH CH JibBaH CKiin

16 — c. 1071
242
Planşa 48 (45 )

Secţiune transversală 10 x Secţiune transversală 75 x

Secţiune radială 75 x Secţiune tangenţială 75 x

F r a s in , Fraxinus excelsior L.
(Gemeine) Esche: european ash: frêne commun, frêne d’ Europe; #cenb oobiKHOBeiiHMH
Planşa 19 (45 )

Secţiune transversală 10 x Secţiune transversa!

Secţiune radială 75 x Secţiune tangenţială 75 x

M ojdrean, Fraxinus ornus L.


Blumenesche, Mannaesehe: Manna-ash, flowering ash; frêne orne, frêne à (leurs:
.HceHh UBeTO^ÎHfclH
244
Planşa 50 (49)

Secţiune transversală 10 x
Secţiune transversală 75 x

Secţiune radială 75 x
Secţiune tangenţială 75 x

h ,,„-,.| .„CAp IX! l,MICĂ’ ^ rT r' “ , "ermankrl (L-) Desv. (Tamarix germanica L.)
Deutsche Porstbirtze, Federbusch Deutscher-Ripelstrauch; german-tamarisk; myricaire
(tamans) d Allemagne; Mnpm<apnii repiwaHCKaa
245
Planşa 51 (49)

Secţiune transversală 10 x
Secţiune transversală 75 x

Secţiune radială 75 x Secţiune tangenţială 75 x

C ă tin ă r o ş ie , Tamarix ramosissima Ldb. ( Tamarix pallasii Auet. ross. et non rom., Desv.)
Federbuscli; rpeGeimiHK MHoroBeTBHCTbiii
246
Planşa 52 (51)

Secţiune transversală 10 x Secţiune transversală 75 x

Secţiune radială 75 x Secţiune tangenţială 75 x

S a l c im Laburnum anagyroides Med. ( Cytisus laburnum L.)


galben ,
Gemeiner-Goldregen; laburnum golden rain, bean-trefoil; aubour cytise, faux-ebenier, cytise
aubours ; B o 6 o b h h k a H a r a p o B H flH B iH , 3 0 J i0 T 0 ii f lO K J i b
247
Planşa 53 (51)

Secţiune radială 75 x Secţiune tangenţială 75 x

Sarothamnus scoparius ( L . ) Wimm. ( Spartium scoparium L.)


D ro b ,

Besenstrauch. Besen-Ginster; (common) broom, genista; genêt (à balais), sarothamne à balais;


>KapKOBeii MeTejibMaTbift
248
Planşa 54 (52)

Secţiune transversală 10 x
Secţiune transversală 75 x

Secţiune radială 75 x
Secţiune tangenţială 75 x

Berberis vulgaris L .
D r a c il ä ,
Sauerdorn, Berberitze; barberry; vinettier, épine-vinette; Eapôapnc oöm khobchhuh
249
Planşa 55 (52)

Secţiune transversală 10 x Secţiune transversală 75 x

Secţiune radială 75 x Secţiune tangenţială 75 x


Coacăz de Ribes alpinum L.
m u n te ,

Berg-Johannisbeere, Alpenribel, Bergbeere; alpine-currant, tasteless-mountain-currant ;


groseillier sauvage (des Alpes) ; CMopoAHHa ajibniiHCKan
250
Planşa 56 (53)

Secţiune radiaiă 75 x Secţiune tangenţială 75 x

Scumpie, Cotinus coggygria (L.) Scop. ( Rhus cotinus L.)


Periickenbaum, Perrucken-Sumach; sumac fustet, arbre â perruque; Cyiviax— CKVMriHii,
(JjyCTHK
•251
Planşa 57 (55)

Secţiune transversală 10 x Secţiune transversală 75 x

Secţiune radială 75 x Secţiune tangenţială 75 x

Cercis siliquastrum L.
A rborele I u d e i,
Judasbaum; Judas-tree, Judasboom; arbre de Judée, gaînier siliquastre;
I J a p e r p a flC K H e po jk k h , pom noB oe ^ ep eB o, qepa T om ra C T pyw oB an
Planşa 58 ( 55 )

Secţiune transversală 10 x Secţiune transversală 75 x

Secţiune radială 75 x Secţiune tangenţială 75 x

Ptelea trifoliata L.
Lederblume; hop-tree; houblon; B h3obiik , niejien ipexJieTHHH
253
Planşa 59 (56)

Secţiune transversală 10 x Secţiune transversală 75 x

Secţiune radială 75 x Secţiune tangenţială 75 x

Caragana arborescens Lam.


Erbsenstrauch: peashrub, siberian pea-tree; KaparaHa ¿ţpeBOBHAHaH3 xcejrraH
Plansa 60 (56)

B a § i c o a s a , Colutea arborescens L.

Blasenstrauch; bladder-nut tree, blader-senna; baguenaudier (arborescent); IIy3MpHHK


255
Planşa 61 (58)

Secţiune transversală 10 x Secţiune transversală 75 x

Secţiune radială 75 x Secţiune tangenţială 75 x

Rosa canina L.
M ăceş,

Hundsrose, Hagebutte; dog-rose, bird-briar; rosier des chiens, eglantier; Po3a cooaMtM,
UIHnOBHHK Co6aqHH
256

Planşa 62 (58)

Secţiune transversală 10 x

Secţiune transversală 75 x

Secţiu n e ra dia lă 75 x
Secţiune tangenţială 75 x

CMopoAHHa
257
Planşa 63 (61)

Secţiune transversală 10 x
Secţiune transversală 75 x

Secţiune radială 75 x o •
Secţiune tangenţială 75 x

•|3 . . , Ligustrum vulgare L .


Lem n c Iin e s c ,

Kamweide, L,guşter: privet; troëne commun (vulgaire), fresillon; Bapio-nma oSbiKHOBcnua«

17 — c. 1071
258
Planşa 64 (62)

Secţiune transversală 10 x Secţiune transversală 75 x

Secţiune radială 75 x Secţiune tangenţială 75 x

Padus mahaleb (L.) Borkh. ( Prunus mahaleb L.)


\ iş in t u r c e s c ,
Weichselkirsche (Mahalebkirsche) ; St. Lucie cherry (mahaleb cherry), Rock-cherry ; cerisier
mahaleb, prunier odorant, bois de Sainte Lucie; iJepeMyxa MepHHJibHaa, TypeqnaH B H m m
259
Planşa 65 (62)

Secţiune transversală 10 x
Secţiune transversală 75 x

Secţiune radială 75 x Secţiune tangenţială 75 x

Prunus spinosa L .
P o ru m b a r,

Schlehdorn, Schlehe, Schwarzdorn; blackthorn (sloe); prunier épineux, prunellier;


CjiHBa KOJiio^aH, TepH
•260
Planşa 66 (63)

Secţiune transversală 10 x Secţiune transversală 75 x

Secţiune radială 75 x Secţiune tangenţială 75 x

O ţ e t a r , Rhus typhina L.
Essigbaum, Ilirschkolbensumach; CyMax yKcycHbiH, yKcycHHK
261
Planşa 67 (65)

Secţiune transversală 10 x Secţiune transversală 75 x

Secţiune radială 75 x Secţiune tangenţială 75 x

C a is , za rză r, Armeniaca vulgaris Lam. ( Prunus armeniaca L.)


A p rik o se n b a u m ; c o m m o n a p r ico t tre e , a p r ico t ; a b ric o tie r (v u lg a ire ) ; AöpHKOC oÖblKHOBeHHbm
262
Planşa 68 ( 66 )

Secţiune transversală 10 x Secţiune transversală 75 x

Secţiune radială 75 x Secţiune tangenţială 75 x

L ilia c , Syringa vulgaris L.


Gemeiner Flieder, Syringe; (common) lilac; lilas (vulgaire); cnpeHb oöbiKHOBeHHan
2B3
Planşa 69 (66)

Secţiune transversală 10 x Secţiune transversală

Secţiune radială 75 x Secţiune tangenţială 75 x

C a p r if o i , Lonicera xylosteum L .
R o te -H e e k e n k irsc h e : fly -h o n e y s u c k le , fly -w o o d b in e ; c h è v refeu ille, lon icera cam érisier, ch è-
v re fe u ille -d e s-b u isso n ; >KHMOJTOCTb jiecHan
264 Planşa 70 ( 66 )

Secţiune transversală 75 x
Secţiune transversală 10 x

Secţiune tangenţială
S ecţiu n e ra d ia lă 75 x

C a p r if o i , Lonicern tatarica L .
H e c k e n k ir s c h e ; )K hmojioctb TaTapcnan
Planşa 71 (68)

Secţiune transversală 10 x Secţiune transversală 75

Secţiune radială 75 x Secţiune tangenţială 75 x

C ru ş în , Rhamnus frangula L.
p a ţ a c h in ă ,
Faulbaum, Pulverholz, Zapfenholz; aider buekthorn; (nerprun) bourdaine, bourgène;
KpyniHHa JioMKan
Planşa 72 (68)

Secţiune transversală 75 x
Secţiune transversală 10 x

Secţiune radială 75 x Secţiune tangenţială 75 x

V iş in EL (cireş pitic d e Bărăgau) Cerasus fruticosa (Pali.) G. Woron. (Prunus fruticosa Pali.)
Zwergkirsche ; B h i i i h h K yCTapH aH
Planşa 73 (69)

Secţiune transversală 10 X Secţiune transversală 75 X

Secţiune radiaiă 75 x Secţiune tangenţială 75 x

C ă t in a d e RÎU, H ippophaë rhamnoides L .


S a n d d o rn , W e id e n d o r n ; sea b u c k th o r n , sa llo w -th o rn . w illo w -th o r n ; a rgou sier, arg ou sier-fau x
n e rp ru n , g riset, saule é p in e u x ; O ô;ienH xa KpyuiHHOBaH
Planşa 74 (70)

Secţiune transversală 75 x
Secţiune transversală 10 x

Secţiune radială 75 x Secţiune tangenţială 7

M ig d a l , Amygdalus communis L. ( Prunus amygdalus Stokes)


Mandelbaum; common almond; amandier; Mlffiflajlb O O b iK H O B e iiH b iii
Plansa 75 (70)

M iG D A L p it ic , Amygdalus nana L. ( Prunus nana Stokes, Prunus tenella Bts.)


Zwergmandel ; amandier nain ; MnHAajTb H H 3 K H H
270
Planşa 76 ( 70 )

Secţiune transversală 10 x Secţiune transversală 75 x

Secţiune radială 75 x Secţiune tangenţială 75 x

P ie r s ic , Pérsica vulgaris Mill. (Prunus pérsica Sieb, et Zucc.) Pfirsichbaum; common


peach tree; pêcher (vulgaire); I l e p C H K o ó b iK H O B e H H b iñ
271
Planşa 77 (72)

Secţiune transversală 10 x Secţiune transversală 75 x

S ecţiu n e ra d ia lă 75 x Secţiu n e ta n gen ţială 75 x

S a lc îm m ic , Amorpha fruticosa L.
AM op4>a K yc Ta p H H K O B a n
272
Planşa 78 (72)

Secţiune transversală 10 x
Secţiune transversală 75 x

Secţiune radială 75 x Secţiune tangenţială 75 x

CÎRMÎz, Symphoricarpus albuş Blake (Symphoricarpus racemosus Michx.)


bchneebeer; racemosus flow ered; symphorine â grappes, boule de cire; CHOKHbie a ro ^ b i
K H C TeBH flH bie
273
Planşa 79 (73)

m im M
Secţiune transversală 10 x Secţiune transversală 75 x

Secţiune radială 75 x Secţiune tangenţială 75 x

C u n u n i ţ ă , Spiraeci ulmifolia Scop.


Ulmenblätterige Spierstrauch; T a ß O J ira ¿jyöpOBKOJincTHaH

18 c. 1071
Secţiune transversală 10 x Secţiune transversală 75 x

Secţiune radială 75 x Secţiune tangenţială 75 x


Agriş, Ribes grossularia L.
Stachelbeere : gooseberry, cat-beery ; groseillier des haies, groseillier raisin-crépu ; Kpbi>KOB*
HHK O TK JIO H e H H b lH
275
Planşa 81 (76)

Secţiune transversală 10 x Secţiune transversală 75 x

Secţiune radială 75 x Secţiune tangenţială 75 x

V iş in , Cerasus vulgaris Mill. ( Prunus cerasus L.)


Sauerkirschbaum: common cherry tree; cerisier griottier; B huihîi oöbiKHOBeHHan

18*
276
Planşa 82 (76)

Secţiune transversală 10 x Secţiune transversală 75 x

S ecţiu n e ra d ia lă 75 x S e cţiu n e ta n gen ţială 75 x

C o rc o d u ş , Prunus cerasifera Ehrh.


Kirschpflaumenbaum
Planşa 83 (7 7 )

Secţiune transversală 10 x Secţiune transversală 75 x

Secţiune radială 75 x Secţiune tangenţială 75 x

Prun, Prunus domestica L.


Pflaumenbaum (Zwetschgenbaum); plum; prunier (domestique): CjiHBa ¿ţOMauiHHH
Planşa 84 (78)

Secţiune-transversală 10 x Secţiune transversală 75 x

Secţiune radială 75 x Secţiune tangenţială 75 x

M ălin, Padus racemosa (Lam.) C.K. Schneid. (Prunus padus L.)


Traubenkirsche; fowl cherry tree, bird cherry, wild black cherry; cerisier (merisier) à grappes,
putiet, putier; t-Iepeiwyxa ookikhobciiî ian
Planşa 85 (78)

Secţiune transversală 10 x Secţiune transversală 75 x

Secţiune radială 75 x Secţiune tangenţială 75 x

Cerasus avium (L.) Much. (Prunus avium L.)


C ir e ş ,

Kirschbaum (Vogelkirsche): wild cherry (gean); merisier, cerisier (sauvage) des oiseaux;
B h u ih h im r a b f l, ^ e p e n iH H
280
Planşa 86 (79)

Secţiune transversală 10 x Secţiune transversală 75 x

Secţiune radială 75 x Secţiune tangenţială 75 x

S p in u l l u i c h r is t o s , Paliurus spina Christi Mill.


Christusdorn; Christs thorn; paliure, paliure Epine-du-Christ; Jl,ep>Kii-^tepeBO KOJiiOHee
Planşa 87 (80)

Secţiune transversală 10 x
Secţiune transversală 75 x

Secţiune radială 75 ^ Secţiune tangeaţială 75 x

L ă m ÎIŢ Ă , Philadelphus coronarius L.


S IR 1 N D E R IC Ă ,

Plasser-Pfeifenstrauch, Falscher-Pfeifenstrau*h, Jasmingartenstrauch; (white) syringa


phnadelphe (en couronne), seringat, seringa : 3y6yuiHHK oomkhorchhmh
282
Planşa 88 (80)

Secţiune tra n sv ersală 10 X Secţiune tra n sv ersală

Secţiune radială 75 * Secţiune tangenţială 75 x

Cotoneaster tomentosa (Ait.) Lindl.


Filz-Zwergmispel, Bergmispel; néflier-cotonnier, cotonéaster (commun), cotonnier commun;
e h o c k b e r r y : K h3iijilhhk
Planşa 89 (83)

Secţiune transversală 10 x
Secţiune transversală 75 x

Secţiune radială 75 x
Secţiune tangenţială 75 x

Nuc, Juglans regia L.


Waluussbaum; walnut-tree; noyer (royal); Opex rpeqKHH
284
Planşa 90 (84)

Secţiune transversală 75 3
Secţii transversală 10 x

Secţiune radială 75 x Secţiune tangenţială 75 x

N uc a m e r i c a n , Jugions nigra L.
Schwarznussbaum; lilack (eastern black) walnut; noyer noir (d’ Amérique); Opex Mepiibiii
285
Planşa 91 (84)

Secţiune transversală 10 x Secţiune transversală 75 x

Secţiune radială 75 x Secţiune tangenţială 75 x

N uc A M E R I C A N c e n u ş i u , Juglans cinerea L.
Graue Walnuss; butternut, oilnut; white w alnut; noyer cendre;
286
Planşa 92 (86)

Secţiune transversală 75 x
Secţiune transversală 10 x

Secţiune tangenţială 75 x
S ecţiu n e ra dia lă 75 x

P la ta n o c c id e n t a l, Platanus occidentalis L.
Platane; european plane; platane d’ Occident
287
Planşa 93 (89)

Secţiune transversală 10 x Secţiune transversală 75 x

Secţiune radială 75 x Secţiune tangenţială 75 ?

F a g , Fagus silvatica L.
Rotbuche ; european (common) beeeh ; hêtre ; EyK JiecHOH
288
Planşa 94 (89)

Secţiune transversală 75 x
Secţiune transversală 10 x

Scoţiune radiată 75 * S «* ““

Fagus orientalis Lipsky


O rientalische-B uche; ByK KaBKâ3CKHH
289
Planşa 95 (89)

Secţiune trans vei sală 75 x Secţiune transversală 75 x

Secţiune radială 75 x Secţiune tangenţială 75 x

Hedera helix L.
Ie d e ră ,

Efeu, E bich ; ivy. bentwood; lierre (grimpant); ILmom o S biK H O B eH H biii

19 - c. 1071
,A Secţiune transversală 75 x
Secţiune transversală IU x

Secţiune tangenţială 75 x
Secţiune radială 75 x

C a rp e n , Carpinus betulus L.
Weissbuche, Hainbuche; hornbeam; channe (cornnnm): Tpao oSbiKHOBeHHblH
291
Planşa 97 (9 0 )

Secţiune transversală 10 x Secţiune transversală 75 X

Secţiune radială 75 x c ,v - -
becţiune tangenţiala 75 x

Cărpiniţă, Carpinus orientalis Mill.


Kleinblättrige Hainbuche; eastern hornbeam; charme d’ Orient; Jpao bociothmh
292
Planşa 98 (90)

Secţiune transversală 75 x
Secţiuue transversală 10 x

Secţiune tangenţială 75 x
Secţiune radíala 75 x
A n i n n e g r u , A lnus glutinosa G aertn.
S c h w a r z e r le ; alder, b la ck a ld er, h o w le r ; au lne, aune (c o m m u n , g lu t in e u x ); O n tx a nepHaa,
ojibxa KJieiîKaH
293
Planşa 99 (90)

Secţiune transversală 10 x
Secţiune transversală 75 x

Secţiune radială 75 x
Secţiune tangenţială 75 :

A n in Ainus incana ( L . ) Mönch


a lb ,

Weisserle, Grauerle, Bergerie; grey (white) aider, silverleaved-alder ; aune (aulne) blanc; Oiibxa
cepan,
c p n a ç r . rojitxa
* 7 T t.v Q oenan
F\f> t t o c t
004.
Planşa 100 (91)

Secţiune transversală 75 x
Secţiune transversala 10 x

Secţiune tangenţială 75 x
Secţiune radială 75 x
P a ltin de Acer pseudoplatanus L-
m u n te , . , .
Ahorn, Bergaborn; s y c a l r e ! greater-maple, greater sycamore; érable sycftnore, erable-
faux-platane ; MBOp
Planşa 102 (94)

Secţiune transversală 10 x
Secţiune transversală 75 x

Secţiune radială 75 x Secţiune tangenţială 75 x

B uxus sempervirens L.
M e riş o r, C IM IŞ IR ,

Buchsbaum; boxwood, box, boxtree; buis (commun), buis toujours vert; CaMUiHT
Be^HO 3eJieHbiii
297
Planşa 103 ( 95)

Secţiune radiată 75 x Secţiune tangenţială 75 x

B u jo r de m u n te , Rhododendron kotschyi Simk.


Kostblättrige — Alpenrose ; rusty-leaved Alpenrose; laurier rose des Alpes ; Po^o^eH^poH
298
Planşa 104 ( 95 )

Secţiune transversală 75 x
Secţiune transversală 10 x

Secţiune radiată 75 x Secţiune tangenţială 75 x

Vaccinium myrtillus L.
A f in ,
Heidelbeere, Schwarzbeere; bilberry, biberry, bleaberry; myrtille, airelle myrtille, airelle
MepHHKa
299
Planşa 105 (97)

Secţiune radială 75 x Secţiune tangenţială 75 x

M esteacăn pitic, Betula nana L.


Zwerg — Birke; dwarf birch: bouleau nain: Eepe3a KapnuKOBan., 6epe30BbiH cmaHeu
300
Planşa 106 (98)

Secţiune transversală 10 x
Secţiune transversală 75 x

Secţiune radială 75 x Secţiune tangenţială 75 x

Betula verrucosa Ehik. (Betula alba L.)


M e s te a c ă n ,

Hänge (Weiss-) Birke; white (common) birch; bouleau blanc (verruqueux), bouleau ; Bepesa
6oponaB*iaTaH
301
Planşa 107 ( 96 )

Secţiune transversală 10 x Secţiune transversală 75 x

Secţiune radială 75 x Secţiune tangenţială 75 x

p u f o s , Betula pubescens
M e s te a c ă n Ehrh. ( Betida alba L . )
Moor-Birke; birch: bouleau (pubescent): Bepe3a nviiiHCTan
302

M e s t e c ä n a § , Betula humilis Schrank

Strauch — Birke ; shrubby birch; Bepcs'i jra.3Ka;i


303
Planşa 109 (98)

Secţiune transversală 10 x Secţiune transversală 75 x

Secţiune radială 75 x Secţiune tangenţială 75 x

T a v a l g ă , Physocarpus opulifolius (L.) Maxim. [Spiraea opulifolia L.)


Schneeball — Spierstrauch; I I y 3 b ip c n n o .iH iiK KajiHHOJiHCTHbiH
Secţiune transversală 10 j
Secţiune transversală 75 x

Secţiune radiată 75 x
Secţiune tangenţială 75 x
. Liriodendron tulipifera L.
ulpenbaum; tulip tree (yellow poplar): tulipier; TfOJiMiaHHOe «epeso
306

Planşa 111 Q-02)

Secţiune transversală 7i> x

Secţiune transversala 10 x

S e c ţiu n e t a n g e n ţia lă to x

Secţiune radială 75 x t ... ,,


Co r n , Cornus m a s u . a « « r w o o d ; c orn ou iller m a le ,

H artriegel, O—

20 - c. 1071
306
Planşa 112 (102)

Secţiune transversală 75 x
Secţiune transversală 10 x

Secţiune radială 75 X Secţiune tangenţială 75 x

Cornus sanguínea L.
S ÎN G E R ,

Rote (Gemeine-) Hartriegel, Beinholz; (common) dogwood, cornelian-cherry, dogwood;


cornouiller sanguin, fraisillon; Kn.an.'i— aepeu
307
Planşa 113 (104)

Secţiune transversală 10 x Secţiune transversală 75 x

Secţiune radială 75 x Secţiu n e ta n gen ţială 75 x

T e i a l b , Tilia tomentosa M o n c h ( Tilia argéntea Desf.)


Morgenlándische-Linde: tilleul argenté: Jimia nvniHCTaH
308
Planşa 114 (104)

Secţiune transversală 10 x
Secţiune transversală 75 x

Secţiune radială 75 x Secţiune tangenţială 75 x

T ei c u f r u n z a m a r e , Tilia platyphyllos Scop. (Tilia grandifolia Ehrh.)


Sommerlinde ; large-leaved lime, female-lime; tilleul à grandes feuilles, tilleul commun ;
J l ff l ia K pynH OJiH CTH âîï
309
Planşa 115 (104)

Secţiune transversală T5 x
Secţiune transversală 10 x

Secţiune radială 75 x Secţiune tangenţială 75 x

T ei cu fru n za Tilia cordata Mili. (Tilia parvifolia E h rh .)


m ic ă ,

Winterlinde; small-leaved lime: tilleul à petites feuilles, tillau, tilleul sauvage; Jlnna M eJiKO-
J IH C TH 3 H , JIHna O Ô bIK H O B e H H âH
810
Planşa 116 (105)

Secţiune transversală 10 x
Secţiune transversală 75 x

Secţiune radiată 75 x Secţiune tangenţială 75 x

Soc, Sambucus nigra L.


Schwarzer Holunder; elder, elderberry; sureau (noir); By3HHa HepHan
811
Planşa 117 ( 105 )

Secţiune transversală 10 x
Secţiune transversală 75 x

Secţiune radială 75 x Secţiune tangenţială 75 x

Soc r o ş u , soc d e m u n t e , Sambucus racemosa L.


Trauben (Roter)-Holunder: dwarfelder, poison-elder; sureau rameaux (rouge); By 3 HHa KpacHan
312
Planşa 118 (108)

Secţiune transversală 10 x Secţiune transversală 75 x

Secţiune radiată 75 x Secţiune tangenţială 75 x

P a l t i n d e c îm p , a r ţ a r , A cer platanoides L.
Spitzahorn, Fladerbaum ; norway maple ; érable plane (platane) ; KjieH ocTpojiHCTHbiH
Planşa 119 (108)

Secţiune transversală 10 x Secţiune transversală 75 x

Secţiune radiată 75 x Secţiune tangenţială 75 x

A r ţ a r t ă t ă r â s c , g la d iş , A cer tataricum L.
Tatarischer Ahorn; K.neH TarapcKiifl
314
Planşa 120 (108)

Secţiune transversală 10 x
Secţiune transversală 75 x

Secţiune radială 75 x Secţiune tangenţială

Jugastru, Acer campestre L.


Feldahorn; eommon maple; érable champêtre: KjieH nojieBoft
315
Planşa 121 (109)

Secţiune transversală 10 x Secţiune transversală 75 x

Secţiune radială 75 x Secţiune tangenţială 75 x

Cydonia oblonga Mill.


G u tu i,

Quitte: quince; coignassier commun (vulgaire): AiiBa npo^ojiroBaTan


316 Planşa 122 (110)

Secţiune transversală 75 x
Secţiune transversală 10 x

Secţiune tangenţială 15 x
Secţiune radialâ 75 x t
P ă d u c e l , Crataegus monogyna Jacq.
g h e r g h in a r , ,,
Einsamiger (EingrÎffeUger-) W eissdom ; hawthorn; aubepm (a une seule carpelle),
S ' BOHPMIHHHK onHOneCTHMHhlII
317
Planşa 123 (110)

Secţiune transversală 10 x Secţiune transversală 75 x

Secţiune radială 75 x Secţiune tangenţială 75 x

P ă d u c e l , g h e r g h in a r , Crataegus oxyacantha L.
Gemeiner (Stumpfgelappter-) Weissdorn; common Hauthom, common haw thom ; aubépine
épineuse (commun), épine blanche; E o flp b iu iH H K kojhom hh
Planşa 124 {110)

Secţiune transversală 10 x
Secţiune transversală 75 x

Secţiune radială 75 x c
secţiune tangenţială 75 x

, ' ' R\Y7P|?iDLId-! ’ , llru s !,tr,lsU‘' (L.) Medik. (Pirus communis var. B piraster L.)
r B im baum ; (choke-) pear w ild; poirier; Tpyma 00MKH0BeHHaH
Planşa 125 ( 110 )

Secţiune transversală 10 x Secţiune transversală 75 x

ac ţiu ne radiala ,5 x Secţiune tangenţială 75 x

Bîrcoace, Cotoneaster integerrima Medik.


Steinmispel, Gemeine-Zwergmispel, Bergmispel, Schwarze-Zwergmispel (Steinmispel); common
cotoneaster: cotoneaster commun: K h3hjibhhk qeJibHOKpaÜHHH, KHriHJTbHHK MepHonjTOflHHfi
320
Planşa 126 (111)

Secţiune transversală 10 x
Secţiune transversală 75 x

S e cţiu n e ra d ia lă 75 x
S e cţiu n e ta n gen ţia lă 75 x

de-neige, RajiHHa 06biKH0BeHHaH


321
Planşa 127 (113)

Secţiune transversală 10 x Secţiune transversală 75 x

Secţiune radială .5 x Secţiune tangenţială 75 x

A r ţ a r a m e r ic a n ,, Acer negundo L.
Eschenblătteriger A h om : boxelder (a*h-leaved maple); K jk h a.MepnKaHCKHH
322
Planşa 128 (113)

Secţiune transversală 10 x
Secţiune transversală 75 x

Secţiune radialâ 75 x Secţiune tangenţială 75 x

Acer saccharinutn L.
Silberahorn; silver (soft) m aple; érables d’Amérique; KjieH cepeôpHCTbiâ
323
Planşa 129 {114)

Secţiune transversală 10 x Secţiune transversală 75 x

Secţiune radială 75 x Secţiune tangenţială 75 x

M ăr p ă d u r e ţ , Malus silvestris (L.) Mill. (Pyrus malus silvestris L.)


Holzapfelbaum, Apfelbaum : crab apple : pommier commun ; .Höjiohh ¿ţHKan
324
Planşa 130 (114)

Secţiune transversală 10 x
Secţiune transversală 75 x

Secţiune radialâ 75 :
Secţiune tangenţială

Sorbus aucuparia L.
Scoruş de m u n te ,
Vogelbeerbaum, Eberesche; rowan, quickbeam; fowler’ s service tree, mountain-ash; sorbier
des oiseleurs; Pnomta o o M K u c m e in r a H
325
Planşa 131 (114)

Secţiune transversală 10 x Secţiune transversală 75 x

Secţiune radială 75 x S o rb , Sarbus aria (L.) Cr. Secîiuue tangentia15 75 *


(Gemeiner) Mehlbeerbaum, Weisslaub; whitebeaintree ; alisier blanc (commun), alisier blanc-
de-neige, allouchier; PnÔHHa aphh
326
Plansa 132 (114)

SecÇiune transversal! 75 x
Sectiune transversale 10 x

Sectiune radialâ 75 x S“ ïiu M t » « S ^ t i a l » 75 x

M o rm o n , Mespilus germanica L.
(Echte) Mispel; (common) m e d la r : n é flie rcommun (d’ Allemagne); MyimviyJia repiuaH C K an
Planşa 133 (114)

Secţiuue transversală 10 x Secţiune transversală 75 x

Secţiune radialâ 75 x Secţiune tangenţială 75 x

Sorbus torminalis (L.) Cr.


Sorb,
Elsbeerbaum, Elzbirne, Elritze; service tree, wild service tree; alisier tormina);
Psiomta r a o r o B H H a
328
Planşa 134 (116)

Secţiune transversală 75 x
Secţiune transversală 10 x

Secţiune tangenţială 75 x
Secţiune radială 75 3

Viburnum lantana L.
D îr m o x ,

Wolliger-Schneeball, Kandelweide; wayfaring-tree, pliant-tree; viorne lantane, maucienne


K a jn m a rţejibHOJiHCTHaH
329
Planşa 135 (117)

Secţrane transversală 10 x Secţiune transversală 75 x

Secţiune radială 75 x Secţiune tangenţială 7-5 x

Forsythia suspensa (Thuinb.) Yahl.


Goldbecher: <J>op3nniH noaBemeHHaH
Planşa 136 (117)

Secţiune transversală 10 x
Secţiune transversală 75 x

Secţiune radiaiă 75 x
S ecţiu n e ta n gen ţială 75 x

pf«^. tsrscBî
331
Planşa 137 (117)

Secţiune transversală 10 x Secţiune transversală 75 x

Secţiune radialâ 75 j Secţiune tangenţială 75 x

S a l b ă r î i o a s ă , Euonym us verrucosa S cop .


^ arziger S p in d e lb a u m ; EepecKJieT 6opo;taii'iaTh[ii
Planşa 138 (119)

Secţiune transversală 10 3
Secţiune transversală 75 j

Secţiune radială 75 x
Secţiune tangenţială 75 x

R , , . , , Cas ta n p o rc e s c , Aesculus hippocastanum L


R o s s k a s ta n ie ; h orse c h e s t n u t; m a rro n ier d ’In d e, fa u x -c h â ta ig n ie r ; J l^ e n a in r a n kohckh «
333
Planşa 139 (119)

Secţiune transversală 10 x Secţiune transversală 75 x

Secţiune radială 75 x •ţiune tangenţială 75 x

P lo p tre m u ră to r, Populus tremula L.


Aspe, Espe, Zitterpappel; aspen; peuplier tremble, tremble; Ociraa
334
Planşa 140 (122)

Secţiune transversală 10 x Secţiune transversală 75 x

Secţiune radiali 75 x Secţiune tangenţială 75 x

S a l c i e c ă p r e a s c ă , i o v ă , Salix caprea L.
Stahl (Saal-) — W eide; goat (sallow) willow; marsault, saule des c h e v r e s ; Hßa k o 3 bh
336
Planşa 141 (122)

Secţiune transversală 10 x Secţiune transversală 75 x

Secţiune radială 75 x Secţiune tangenţială 75 x

R ă c h it ă r o ş ie , Salix purpurea L.
Purpurweide; purple osier, rose-willow; saule pourpre, verdian; HBa nypnypH aa
336

Planşa 142 (122)

Secţiune radială 75 x

V t M u ri i /■ • ■ Secţiune tangenţială 75 *

- — •- ¿ ' i a , 1* jj
v a n m e rs , H iia npyroBiiflHaH
337
Planşa 143 (123)

Secţiune transversală 10 x Secţiune transversală 75 x

Secţiune radiaiă 75 x Secţiune tangenţială 75 x

P lo p Populus alba L .
a lb ,

Weisspappel, Silberpappel; white poplar, abele: peuplier b la n c ;


T o n o /ib S e n tiii, toiioti . cepeöpH CTtm

22 — c. 1071
Planşa 144 (124)

Secţiune transversală 10 x Secţiune transversală 75 x

Secţiune radială 75 x Secţiune tangenţială 75 x

R ă c h ită , s a lc ie Salix fragilis L .


fra g e d ă ,

Bruchweide; crack willow: sanie fragile; IlBa JlOMKan


339
Planşa 145 ( 12-1)

secţiune transversală 10 x Secţiune transversală 75 x

S ecţiu n e ra dia lă 75 x S ecţiu n e ta n gen ţia lă 75 x

S a lc ie , Salix alba L .
r ă c h it ă a lb ă ,

Silberweide: white willow; sanie blanc; HBa oejian


22
340
Planşa 146 (124)

Secţiune transversală 10 x Secţiune transversală 75 x

Secţiune radială 75 x Secţiune tangenţială 75 x

S a l c ie p l e t o a s ă , s a l c ie p l în g ă t o a r e , Salix babylonica L.
Trauerweide ; weeping willow; saule de Babylone, saule-pleureur ; I4na BaBHJioHCKaa
341
Planşa 147 (125)

Secţiune transversală 10 x Secţiune transversală 75 x

Secţiune radială 75 x Secţiune tangenţială 75 x

P lo p n e g ru , p lu tă , Populus nigra L.
S ch w arzp ap p el; b la c k p o p la r; p euplier n o ir; OcoKopb, Tonojib MepHbiii
3i2
Planşa 148 (125)

Secţiune radială 75 x c •
¿secţiune tangenţială 75 x

Plop negru h ib r id , Populus marilandica Bosc.


P e u p lie r de c u l t u r e ;
Platişa 149 (125)

Secţiune transversală 10 * Secţiune transversală

Secţiune radială 75 x Secţiune tangenţială 75 x

P lop negru Populus serótina Hartig


h ib r id ,
Canadische Pappel; black italian poplar, Canadian poplar; peuplier du Canada (p. Suisse);
Tonojit KanaflCKHH
344
Planşa 150 (125)

Secţiune transversală 10 x Secţiune transversală 75 x

Sceţinne radiată 75 x Secţiune tangenţială 75 x

P lo p n e g ru Populus robusta C.K. Schneid


h ib rid ,

Französische-Pappel; Robtistpappel; robuste


345
Planşa 151 (125)

Secţiune transversală 10 x
Secţiune transversală 75 x

Secţiune radială 75 x
Secţiune tangenţială 75 x

Populus regenerata Henry et Elwes


P l o p n e g r u h ib r id ,
black italian poplar; peuplier regeneré;
346
Planşa 152 (127)

Secţiune transversală 10 x Secţiune transversală 75 x

Secţiune radială 75 x Secţiune tangenţială 75 x

Daphne mezereum L.
T u u c h in ă ,

Seidelbast, Pfefferbaum; (common) mezereon, spurge-flax; mezereon, daphne morillon;


BoJIMHHK 06feIKH0 BeHHMH
Planşa 153 (128)

Secţiune transversală 10 x Secţiune transversală 75 x

Secţiune radială 75 x Secţiune tangenţială 75 x

S p in u l c e r b u lu i, v e rig a riu , Rhamnus cathartica L.

(Gemeiner) Kreuzdorn, Wegedom, Hirschdorn; buckthorn; nerprun, nerprun purgatif;


K p y im n ia cjiaÔHTejibHaH
348

Planşa 154 (128)

Secţiune transversală 10 x

Secţiune transversală 75 x

S ecţiu n e ra dia lă 75 x
S e cţiu n e ta n g en ţia lă
349
Planşa 155 (128)

Secţiune transversală IU x Secţiune transversală 75 x

Secţiune radială 75 x Secţiune tangenţială 75 x

Ilex aquifolium L.
Gemeine Stechpalme, gemeiner Hülse : european (common) holly, holly-green ; houx (commun),
à feuilles épineuses ; TloiryS o Gm k h o b c h h w h
350
Planşa 156 (129)

Secţiune transversală 10 x Secţiune transversală 75 x

Secţiune radială 75 x Secţiune tangenţială 75 x


Corylus avellana L.
A lu n ,
Gememe (Deutsche) Hasel, Hazel; (common) hazel; noisetier, coudrier, coudrier noisetier:
J le m H H a o 6 b iK H O B e H H a > i
PI<inşa 157 (129)

Secţiune transversală 10 X Secţiune transversală 75 X

Secţiune radială 75 x Secţiune tangenţială 75 x

A lu n tu rc e s c , C o r y lu s c o lu r n a L.
T ü rk isch e -H a se l, B a u m h a s e l; clu ster n u t ; n oisier de T u r q u ie : JleujHHa ÆpeBOBHÆHafl
Planşa 158 (130)

Secţiune transversală 10 x
Secţiune transversală 75 x

Secţiune radială 75 j

H o p fe n b u c h e , H o p fe n b a u m • Sc°P- SMÎiUn,! 75 *
feuilles de e h a ^ e . *
Planşa 159 (130)

Secţiune transversală 10 x Secţiune transversală 75 x

Secţiune radială 75 x Secţiune tangenţială 75 x

A n in d e m u n t e , Ainus viridis (Chaix) Lam. et DC.


Grün-Erle, Alpenerle; green (mountain) alder; aulne (aune) vert, aulnâtre; Ojitxa KyciapHaa

23 — c. 1071
V. DESCRIEREA PRINCIPALELOR LEMNE EXOTICE FOLOSITE
ÎN INDUSTRIE

ABACHI

Triplochiton scleroxylon K . Schum. Pl. X 3

Obeche, wawa, african white wood, african maple; samba, arere, obeke, ayous, dibaja.

Originar din A frica de vest (Coasta Fildeşului, Coasta de Aur, Nigeria,

“ L i e principale »le lemnului. Lemn de culoare


Zonele de creştere sînt bine distincte pe secţiunea transver"ala- ^ 0r' d,e. “ aX r
m iilocie puţin numeroşi, rari, împrăştiaţi uniform, vizibili cu ochiul liber
pe secţiunea transversală şi ca striaţii fine, pe secţiunile longitudinale. Vase
unitare sau cite 2 - 3 în şiruri radiale, cu tile. Parenchim lemnos in benzi tan­
genţiale alternînd cu rînduri de fibre. R aze m e d u la r
Ffrecv. 3) seriate, frecvent cu cristale de oxalat de calciu. Fibre fine (diam.
circa 20 u), lungi de circa 1 400 ¡x. Structură etajată, caracteristica. Lem n cu
textură fină, luciu mătăsos, uşor (y15 circa 0,4 g/cm )> m oale\ u
Utilizări numeroase, ca furnir şi placaj, la m obila, ambalaje şi in construcţii
apron antice si de caroserii. , ,
Numele abanos a fost dat lemnului de c u l o a r e negricioasa a g r o a s e
specii din genul D io sp yro s, din care principalele sorturi com erciale sint. abanosul
de Ceylon (abanosul veritabil), abanosul african şi abanosul macasar Lemn
acestor specii este cunoscut ca fiind greu, dur, dens şi uşor de şlefuit.

A B A N O SU L D E C E YL O N

D iospyros ebenum K oen. Pl. X IV 6


Echtes Ceylon - Ebenholz ; Ceylon ebony, East Indian ebony ; ébène noire, ébène de Ceylan ;
ebans, abnus.

Originar din India, Ceylon, Sumatra, insulele Celebes şi M ° luce^


Caracterele macroscopice ale lemnului. Lemn cu alburii
burnul cenuşiu, frecvent cu dungi negricioase. Uuramen negru Cu ^ m l liber
structura fiind foarte com pactă, nu se disting particularitaţi. M im ai in alburii
se disting pori fin i pe secţiunea transversală şi striaţii fm e pe secţiunile l o n g -
tudinale. Cu lupa, pe secţiunea transversală se deosebesc pori fim , rari şi raz
356 DESCRIEREA PRINCIPALELOR LEMNE EXOTICE FOLOSITE lN INDUSTRIE

medulare ca Imn foarte fine, punctate uneori în alb de cristale calcaroase


secţiunile longitudinale striaţiile care reprezintă vasele apar pline de un
conţinut negru, lucios. Pe secţiunea radială, se disting razele medulare, cu
puncte fine albicioase. Lemn foarte greu (Yl5= l , 1 9 — 1,33 g/cm 3) si foarte tare.
Caracterele microscopice ale lemnului. Vase m ici (diam. tang'. 50— 180 u.)
unitare sau în grupe radiale de 2— 8, 14— 24 pe m m 2 secţ. transv., partial cu
51 cu conţm ut gumos. Elemente de vase cu pereţi groşi,' cu perforaţii simple
cu punctuaţii m ici (diam. 1,5 [x cel mult 8 y.), dese, rotunde sau ' alungite,’
eliptice spre celule de parenchim lemnos sau de rază. Fibre cu pereţi groşi,
diam. de circa 27 ¡i, aşezate regulat, în şiruri radiale, cu punctuatii fine si
numeroase, cu deschideri liniare oblice. Parenchim lemnos cu celuíe unitare
m jurul vaselor şi în linii fine, destul de regulat dispuse, dintr-un rînd de celule.
R aze medulare eterogene, uniseriate, frecvent biseriate şi triseriate, înalte de
*20 1 000 ¡i, şi mai mult, cu cristale de oxalat de calciu, numeroase (12__ 19
pe mm secţ. transv.).
Utilizări în lucrări artistice de tîmplărie, în special intarsii, pentru clavia­
tura pianelor, instrumente muzicale de suflat şi cu coarde, obiecte pentru
fum at, bastoane, minere şi cozi de instrumente etc.

A B A N O S A F R IC A N
D iospyros spp.
Specii principale: Diospyros atropurpúrea Gürke (brown ebony, igedudu, epindepinde),
Diospyros dendo Welw. (Afrikanisches Ebenholz, cross river ebony), Diospyros evila Pierre si
Diospyros flavescens Gürke (evila, tivila, Gabun-Ebenholz), Diospyros mespiliformis Höchst.
¡Sansibar-Ebenholz, Joruba-Ebony, eboyn, aborkpor), Diospyros haplostylis Boir, Diospyros
Lop^n^a Holz) em ' Pyr0S Perr,en J um- (abanos de Madagascar, Madagaskar-Ebenholz,

Originar din A frica tropicală.


Caracterele m acroscopice şi m icroscopice ale lemnului în general la fel
cu ale abanosului de Ceylon.
D iospyros atropurpúrea Gürke are duramenul brun cu dungi negricioase,
D iospyros evila Pierre are album ul galben-roşiatic, D io s p y r o s °mespiliformis
H öchst, are duramenul brun închis pînă la negru sau negru-verzui. Celelalte
specii au duramenul negru.

ABAN O S M ACASAR

D iospyros celebica Bakh.


Makassar-Ebenholz, Mangkassar-Ebenholz; Makassar ebony; ébène de Macassar, ébène
marbree.

Originar din insulele Celebes.


Caracterele m acroscopice şi m icroscopice ale lemnului în general asemă­
nătoare cu ale abanosului de Ceylon. Lemnul are caracteristică culoarea mar-
murată, în benzi negricioase şi brune, alternînd neregulat, uneori cu benzi
negricioase pe fond cu nuanţe roşiatice, verzui sau violete.
Utilizări in special la confecţionarea m obilei, ca lemn m asiv sau furnir
şi a altor obiecte artistice, a mînerelor de perii şi suporturilor de oglinzi.
DESCRIEREA PRINCIPALELOR LEMNE EXOTICE FOLOSITE ÎN INDUSTRIE 357

AMARANT
Peltogyne spp.

Specii principale: Peltogyne paniculata Benth., Peltogyne porphyrocardia şi Peltogyne


pubescens. PI. X II 5. Amarantholz, Violettholz, Purpurholz, Blaues Ebenholz; purpleheart;
amarante, bois violet; marawayana.

Originar din Am erica Centrală, Am erica tropicală sudică.


Caracterele macroscopice ale lemnului. Lemn de culoare roşie-violetă, care
se închide sub acţiunea aerului devenind violet-brună.
Pori împrăştiaţi, rari, vizibili cu ochiul liber, înconjuraţi de parenchim
lemnos m ai deschis la cu loare; pe secţiunea longitudinală distincţi cu striaţii
foarte subţiri. Raze medulare fine. Lemn cu textură fină, greu (y 15 circa 0,75—
0,90 g /cm 3) şi potrivit de dur.
Caracterele microscopice ale lemnului. Vase foarte mici, cu diam. tang.
sub 50 ¡x, numeroase (65— 200 pe m m 2) şi vase m ijlocii cu diam. tang. de 100—
200 [X, rare (12— 30 pe m m 2), unitare sati în grupe radiale de 2— 3.
Elemente de vase cu perforaţii simple, uneori cu incluziuni de gume, cu
punctuaţii m ici şi numeroase. Fibre cu pereţi groşi. Parenchim lemnos circum-
vascular, aliform, confluent şi terminal, uneori cu cristale de oxalat de calciu.
Raze medulare 2— 4 seriate (sub 50 ¡x lăţime) din m ax. 10 celule în înălţime,
4— 10 pe mm secţiune tangenţială. Lem n cu structură etajată.
Utilizări la confecţionarea m obilei fine, a decoraţiilor interioare şi a altor
obiecte de artă.

A M B O IN A
Pterocarpus indicus W illd.
Manila-Padouk; amboyna, narra, New Guineea rosewood; amboine.
Originar din Indiile de vest.
Caracterele principale ale lemnului. Lemn de culoare roşie-brună deschisă,
cu benzi m ai închise la culoare. Pori numeroşi, de mărime variată zonal des-
crescîndă, încît se disting zonele de creştere pe secţiunea transversală. Pe
secţiunile longitudinale vasele apar ca striaţii fine, scurte. Yasele sînt unitare
sau în grupe radiale de 2— 3, rar mai m ulte, cu diam. de 70— 380 (j,. Parenchim
lemnos circumvascular în straturi subţiri şi ca benzi fine între vasele mici.
Raze medulare din 5— 7 celule în înălţime (120— 170 ¡x). Fibre fine, dispuse
neregulat, cu pereţi groşi, cu punctuaţii foarte m ici. Structură etajată. Lemn
cu textură fină, asemănător cu mahonul, potrivit de greu şi tare.
Utilizări la m obilă şi alte lucrări artistice (mai ales datorită desenelor fru­
moase prin neregularitatea fibrelor).

A Y O D IR E
Turraeanthus africana Pellegrin şi
Turraeanthus vignei H utch &. J. M. Dalz. PI. X 5

Avodire; avodire; appayia, apapaye, engan, lusamba, songo.


Originar din A frica vestică (Coasta Fildeşului, Coasta de Aur, Angola,
Nigeria, Camerun, Gabon).
358 DESCRIEREA PRINCIPALELOR LEMNE EXOTICE FOLOSITE ÎN INDUSTRIE

Caracterele macroscopice ale lemnului. Cu lemn matur (fără diferenţă între


a lb u r nSf duramen), de culoare gălbuie pînă la gălbui-roz (crem ), uneori galben-
aurie Zonele de creştere slab distincte. Porii şi razele medulare se deosebesc
pe secţiunea transversală numai cu lupa. Parenchim lemnos nedistm et. Pe
secţiunile longitudinale se disting bine s t r i a ţ m n i f m e datorita vaselor şi m
slab razele medulare. Lem n lucios, cu textură fin a şi desen fru“ os d^ }a
ire g u la r ită ţilo r fibrelor, pînă la potrivit de greu (Tl5 = 0,48 - 0,01 g/cm ),

Caracterele 'm icroscopice ale lemnului. Vase împrăştiate, m ici (diam 80—
200 unitare sau în grupe radiale de 2, rar 3, numeroase (10— 20 pe mm
sect transv., în proporţie de 2 0 % ). Elemente de vase cu perforaţiune simpla
si nunctuatiuni fine (diam. m ax. 4 ¡x), uneori cu conţinut galben-\ erzui. Fib
L Z e ü potrivit de groşi, uneori septate prin pereţi transversa h, uniforme
“ mărime ^diam. t t l ü S * luugime 1 0 0 0 - 2 00» , ) » — e ( „ prop oge
de 7 0 ° /) Parenchim lemnos sărac, circumvascular foarte îngust. Kaze mea
lare în general om ogene, rareori eterogene (cu ultimul rînd de celule aşeza
vertical) 1 - 5 (frecvent 3 - 4 ) seriate, late de circa d 0 ix , din 1 0 - - 0 celule
în înălţime (circa 500 ¡x), 10 pe m m 2 secţ. tang., în proporţie de circa /„,

n S Ă l - a t i v şi placaj mulat (pentru


industria m obilei, pentru ambarcaţiuni, decoraţm m interioare, obiecte sculpta
şi de strungărie.

BALSA

Ochroma lagopus Sw. PI. X 1

Balsa, Westindisches Korkholz, Guano; balsawood, corkwood; bois de balsa.

Originar din Am erica Centrală, nordul Am ericii de Sud tropicale, Antile.


Caracterele macroscopice ale l e m n u l u i . F ă r ă duramen ciiloare albicioasa cu
nuanţă u ş o r r 0 s i a t i c ă . ¿ m i t a inelului anual nevizibilă la lemnul arborilor de
pe coasta’ atlantică si vizibil la al celor de pe coasta pacifică. Pori mari, vizibili
cu ochiul liber, uniform împrăştiaţi. Pe secţiunile iongitudm alc apar ca z g m -
turi Raze medulare evidente pe secţ. transv. ca Imn mai albe decit rest
lemnului, drepte sau uneori uşor ondulate ; apar ca o g ln m fine l « r e
pe secţ. rad. Lem n cu textura fina, foarte uşor (y15 — 0,10 g/c ) ,

f0aS r . c , e S e micro,copice a l. lemnului. V a s, m ijlociu de mari (d iam r a d


200— 300 ix si diam. tang. 130— 200 ;x), unitare sau uneori m grupe radiale
de 2 - 3 , cu numeroase şi dese punctuaţiuni areolate rotunde ( d i a m . ^ a ^3 ^
proporţia de vase 3 - 1 , 5 % . Fibre cu pereţi subţiri (circa o fx) , cu dianu de
circa 17 [X, lung. de circa 2 170 ¡x, unitare sau in grupe de 2— 3, in 1'™!- ^ -
de c irc a '4 % , cu punctuaţiuni areolate m ici. Parenchim lemnos
de circa 7 4 % , din celule cu pereţi subţiri, cu diam. rad. 30— 100 -x şi diam. tang
pînă la 60 jx, avînd punctuaţiuni rare pe pereţi radiali. Raze med^ r * 2_ 3
seriate (pînă la 200 tx lăţime), cu 8— 10 celule in î n ă l ţ i m e (20— 3 o00 i
pe m m 2 în secţiunea tangenţială, pe care apar ca form ate dm celule de m anm e
DESCRIEREA PRINCIPALELOR LEMNE EXOTICE FOLOSITE ÎN INDUSTRIE 359

inegală. Unele celule de parenchim din jurul vaselor şi din razele medulare
conţin grăunţi de amidon sau cristale.
Utilizări frecvente ca material term oizolant. am ortizator fonic şi a l v i b r a ­
ţiilor maşinilor, înlocuitor al plutei, elemente din construcţia avioanelor, pla-
noarelor, aeromodelelor, am barcaţiilor. pontoanelor. cabinelor şi a caroseriilor
de auto şi vagoane, părţi din aparate ortopedice, jucării.

BON GOSI
Lophira procera A. Chev.

Bongossi, Eisenholz, \Ye-tafrikani^che Eiche : ekki, red ironwood, red oak ; azobé, bois
de fer; kaku, eba. bokoka, akoga, kokank.

Originar din A frica vestică (Coasta de Aur, Coasta Fildeşului, Nigeria,


Camerun, Sierra Leone, T ogo, D ahom ey, Guineea portugheză).
Caracterele macroscopice ale lemnului. Alburn bine delim itat, de culoare
roşiatică deschisă. Duramen de culoare roşie-brună închisă pînă la violet-brună.
Pe secţiunea transversală sînt vizibile linii fine, dese (circa 3 pe m m ), ondulate,
asemănătoare conturului inelelor anuale. Pori vizibili ca puncte roşiatic-gal-
bene pe secţiunea transversală şi cu striaţii pe secţiunile longitudinale. Raze
medulare vizibile cu lupa. Lem n m at, foarte greu (y15= 1,05— 1,10— 1,15 g/cm 3),
foarte dur.
Caracterele microscopice ale lemnului. Vase ovale unitare sau în grupe
radiale de 2— 4, cu diametrul tangenţial 180— 380 ;x, parţial înconjurate de
parenchim, rare (2— 4) în proporţie de 8— 1 1 % pe m m 2. Elemente de vase lungi
de 300— 700 [x, rar pînă la 900 ¡x, cu perforaţii simple, punctuaţii extrem de
m ici (diam. circa 2 ¡x). Fibre cu pereţi foarte groşi şi lumen extrem de redus,
lungi de 1,7— 2,4—-2,9 m m, aşezate destul de regulat radial, în proporţie de
57 . . . 6 1 % , cu punctuaţii foarte fine. Traheide de circa 1,2 m m lungime.
Parenchim lemnos circum vascular şi^în benzi, 1— 3 seriate, frecvent biseriate,
late de 20— 35 fx, din mai m ult de 20 celule în înălţime (260— 900 ¡x), 6— 12
pe m m în secţiune transversală, în proporţie de 12— 1 4% .
Utilizări ca parchete şi scări, în construcţii de vagoane şi ambarcaţii, în
construcţii de maşini (cuzineţi, roţi de transmisie, saboţi, suveici, mosoare
etc.), instalaţii pentru industria chimică şi pentru furnire.

C E D R U DE L IB A N

Cedrus libani Loud.

Libanonzedernholz ; cedar, cedar of Lebanon : cèdre.

Originar din sudul Greciei, Asia Mică, Cipru, Algeria.


Caracterele macroscopice ale lemnului. A lb u m roşiatic deschis. Duramen
gălbui pînă la roşiatic-brun. Inelele anuale bine distincte, datorită zonelor
dense de lemn tîrziu. Raze medulare fine, aşezate la distanţe neregulate. Fără
canale rezinifere normale (uneori cu canale rezinifere traumatice). Lem n cu
textură fină, uşor pînă la potrivit de greu (y15 = 0,55— 0,62 g/cm 3), moale
pînă la potrivit de tare.
360 DESCRIEREA PRINCIPALELOR LEMNE EXOTICE FOLOSITE ÎN INDUSTRIE

Caracterele microscopice ale lemnului. Traheide cu punctuaţii areolate pe


un singur şir longitudinal, cu conturul interior al areolei încreţit caracteristic;
punctuaţii pe pereţii tangenţiali în lemnul tîrziu. Traheide radiale cu pereţi
nedentaţi. Parenchim lemnos absent sau foarte rar la lim ita exterioară a
inelului anual. Raze medulare uniseriate şi biseriate, din circa 20 celule în
înălţime (rar pînă la 30), cu punctuaţii numeroase pe pereţii orizontali ai ce­
lulelor de parenchim de rază, cu substanţe de înmagazinare. în cîm pul de
încrucişare cu 1— 4 punctuaţii piceoide, cupresoide şi taxodioide.
Utilizări la confecţionarea m obilei, a obiectelor de artă, în special sculpturi
şi în construcţii.

Numele de cedru este dat lemnului a numeroase specii de răşinoase şi foioase,


datorită mirosului asemănător cu cel caracteristic al cedrului de Liban.
Lemnul de cedru de Liban nu mai are o valoare com ercială, fiind foarte
puţin. Se utilizează mai mult lemnul de;
— Cedrus atlantica Manetti (Atlas-Zeder ; Atlas cedar, A tlantic cedar ;
cèdre de Batna, cèdre de 1’ Atlas), originar din A frica de nord, cu duramen mai
închis la culoare.
— Cedrus deodara Loud. (H im alaja-Zeder ; deodar cedar), originar din
Munţii Himalaia, cu duramen galben-brun.
Dintre celelalte specii, din genurile Juniperus, Chamaecyparis, Thuja,
Libocedrus şi Cedrela, sînt de rem arcat cele din genul Cedrela, cunoscute sub
numele de cedar (cu indicarea originii) în limba engleză, cédrat, în lim ba fran­
ceză şi Zedern (cu indicarea originii) în limba germană şi anume :

CEDRU SU D A M E R IC A N

Cedrela odorata L. şi Cedrela fissilis Vell., Cedrela brasiliensis St. HilI.

Echtes Cedrelaholz, Westindisches Zedernholz; South American cedar, Brazilian cedar,


British Guiana cedar etc., cedar, cigarbox cedar; cedrat, impropriu acajou femeile; cedro
blanco, cedro colorado.
Originar din America tropicală sudică (H onduras, Panama, Guyana,
M exic, Brazilia etc.).
Caracterele principale ale lemnului. Lemn cu duramen brun-roşiatic închis
şi alburn roşiatic deschis. Pori bine distincţi, numeroşi, dispuşi în rînduri ine­
lare şi scăzînd zonele ca dimensiuni şi număr, astfel că se p ot deosebi zonele
de creştere pe secţiunea transversală; pe secţiunile longitudinale vizibili ca
striaţiuni dese şi mari. Parenchim lemnos foarte abundent, circum vascular
şi în zone. Raze medulare fine, abia distincte, cu structură etajată, ca benzi
lucioase pe secţiunea radială şi ca linii vizibile pe secţiunea tangenţială.
Fibre cu pereţi potrivit de groşi, cu lumen destul de mare. Lem n cu textură
fină, asemănător mahonului, cu miros caracteristic de piper, uşor (y15 = 0,44—
0,56 g/cm 3) şi moale.
Cedru din America centrală — Cedrela mexicana R oem . (Central American
cedar, Honduras cedar, Mexican cedar, Tabasco cedar, W est Indian cedar,
cedar, cigar-box ced a r; cedro dolce).
Originar din Am erica centrală şi Indiile de vest.
Caracterele lemnului la fel cu ale cedrului sudamerican.
DESCRIEREA PRINCIPALELOR LEMNE EXOTICE FOLOSITE lN INDUSTRIE 361

Utilizări în construcţii (pentru uşi şi ferestre), m obilă şi la fabricarea


creioanelor.
Cedru indian — Cedrela toona R oxb . (Burma cedar etc., toon ; yom hom ,
thitkado).
Originar din India, Pakistan, Thailanda.
Cedru australian — Cedrela toona R oxb . var australis — C.DC. (Australian
cedar, red cedar).
Originar din Australia.
Caracterele lemnului asemănătoare cu ale celui de Cedrela odorata L.
Utilizări în construcţii şi la confecţionarea mobilei.
De asemenea, trebuie rem arcat lemnul de cedru de Florida sau cedru de
Bermude, (J uniperus bermudiana L.) — Pl. X I 3 şi cel de cedru african pentru
creioane. — African pencil cedar — (Juniperus procera H och ot ex. A . R ich.).

COCOBOLO
Dalbergia retuşa Hemsl. (în principal) şi Dalbergia liypoleuca Pittier şi Dal-
bergia Granadillo Pittier. Pl. X I I 2

Cocoboloholz, Salamanderholz : cocobolo ; palissandre de l’Amérique Centrale.


Originar din Am erica Centrală.
Caracterele principale ale lemnului. Lemn de culoare gălbuie-roşiatică im e­
diat după tăiere, devenind prin expunere la aer roşu-brun pînă la brun-violet,
cu dungi m ai închise pînă la negricioase, vizibile pe toate secţiunile. Pori mici
(diam. 50— 100 ;j.) abia vizibili cu ochiul liber pînă la potrivit de mari (100—
300 ¡a), unitari sau în grupe radiale de 2— 3, rar mai multe, pînă la 20 pe m m 2
secţ. transv. Elemente de vase scurte, cu perforaţii simple, pe pereţii inter-
vasculari cu punctuaţii ovale sau eliptice şi deschideri lenticulare frecvent
confluente iar pe pereţii dinspre celulele de parenchim lemnos sau de rază
cu punctuaţii numeroase, eliptice, dispuse în rînduri înclinate, cu deschideri
lenticulare, uneori confluente.
Parenchim lemnos paratraheal destul de abundent în benzi şi linii între­
rupte, m ai m ult sau mai puţin regulate, vizibile cu ochiul lib e r; parenchim
lemnos metatraheal puţin abundent, difuz. Raze medulare fine (30— 50 [i
lăţime), nevizibile cu ochiul liber, 1— 4 seriate, om ogene (rar neomogene),
curent înalte de 150— 220 jx, 10— 15 pe mm în secţ. transv., cu depozite de
substanţe gumoase şi de amidon. Fibre de mărime şi form ă variată (rotunde
sau poligonale în secţ. transv.), cu diam. de circa 30 ¡x şi lungime de 300— 1 350 ¡j.,
cu pereţi relativ groşi, pereţii dintre fibre cu punctuaţii simple rare, avînd şi
deschideri liniare. Lem n cu structură etajată, textură destul de fină, greu dur.
Utilizări la confecţionarea m obilei şi a altor obiecte de artă.

CORNEL
Cornus florida L.
Blumenhartriegel; dogwood, cornel; cornouiller d’Amérique.
Originar din estul Am ericii de Nord.
Caracterele principale ale lemnului. Lem n de culoare generală roşiatică-
albicioasă, cu inele anuale destul de distincte. Pori şi raze medulare foarte
362 DESCRIEREA PRINCIPALELOR LEMNE EXOTICE FOLOSITE ÎN INDUSTRIE

fine, vizibile numai cu lupa. Vasele nu apar ca striaţiuni pe secţiunile longi­


tudinale. Pe secţiunea radială cu luciu uşor şi benzi fine transversale roşiatice
(razele medulare). Elem ente de vase cu perforaţii scalariforme, cu foarte nu­
meroase benzi intermediare, uneori bifurcate, fără tile. Vase în general unitare
(diam. 25— 100 ¡x), numeroase (circa 70 pe m m 2 secţ. transv.), cu punctualii
areolate circulare, mici, rare pe pereţii intervasculari şi cu punctuaţii areolate
sau simple către celulele de parenchim. Parenchim lemnos circúmvascular
şi difuz. Raze medulare uniseriate, uneori 2— 3 seríate, din 2— 10 celule pe
înălţime (90— 800 ¡x înălţime). Fibre cu pereţi groşi, cu diam. pînă la 22 tx.
Lemn^ cu textură fină, greu (y15 = 0,85 g/cm 3) şi foarte dur.
Utilizări la confecţionarea suveicilor şi alte elemente pentru maşini de tesut
precum şi ca obiecte de strungărie.

D IB E T U , NUC A F R IC A N
Lovoa klaineana Pierre ex. Sprague
Lovoaholz; lovoa wood, conowood, Benin walnut, Nigerian walnut, Nigerian golden wal-
n u t; dibetou, moutchibanaie, bibolo, dominguila, impropriu noyer d’ Afrique, noyer de Gabon.

Originar din Africa vestică (Coasta de Aur, Nigeria, Camerun, Gabon,


Liberia, Siera Leone).
Caracterele generale ale lemnului. A lburn albicios. Duramen brun-roşiatic
cu benzi alternative mai închise şi mai deschise. Pori mici, abia vizibili cu
ochiul liber, îm prăştiaţi; pe secţiunile longitudinale apar ca zgîrieturi foarte
fine. Vase unitare sau în grupe radiale de 2— 10, numeroase (30— 125 pe m m 2
secţ. transv.), uneori umplute cu substanţe de culoare închisă. Elem ente de
vase cu perforaţii simple, cu diam. de 100— 200 ¡x. Parenchim lemnos circum-
vascular, uneori aliform. Raze medulare fine, uniseriate sau pluriseriate, late
pînă la 50 jx, 120 530 ¡x înălţime, 15— 18 pe m m sect. transv. Fibre cu pereţi
groşi, grupate cîte 6— 20 între razele medulare.
cu textură fină, lucios, uşor (y15 = 0,51 g /cm 3) şi potrivit de tare.
Utilizări în confecţionarea m obilei, decoraţiilor interioare, ambarcatiilor
vagoanelor etc.

G U AIAC

Guaiacum officinale L.

Pockholz Guaiacholz, Franzosenholz, Lignum vitae, Lignum sanctum; pockwood, guaia-


cum w ood; bois de guaiac.

Originar din America Centrală, din Ilo rid a pînă în Columbia şi în insulele
din lungul litoralului respectiv.
Caracterele macroscopice ale lemnului. Alburn îngust bine delim itat de
duramen, avînd culoare galbenă deschisă. Duramen brun-verzui închis, uneori
cu nuanţe bru n -roşiatice; culoare uniformă sau cu dungi mai deschise. Zonele
de creştere slab distincte pe secţiunea transversală, mai distincte pe secţiunea
radială prin diferenţa de culoare, densitate şi luciu. Pori mici, distincţi cu
ochiul liber numai în album ul interior, ca puncte mici v e rz u i; în rest se deo­
DESCRIEREA PRINCIPALELOR LEMNE EXOTICE FOLOSITE ÎN INDUSTRIE 363

sebesc numai cu lupa. Porii din album ul exterior deschişi, ceilalţi umpluţi
cu substanţe, în duramen verzui negricioase. în secţiunile longitudinale, vasele
se disting ca zgîrieturi fine în alburn, colorate mai închis şi ca linii deosebit
colorate în duramen. Razele medulare fine, vizibile cu lupa pe secţiunea radială.
Pe secţiunile longitudinale se observă cu lupa structura etajată a lemnului.
Lemn cu textură fină, aspect unsuros şi cu miros aromat caracteristic, foarte
greu (Yl5 = 1,23 g/cm») şi foarte dur
Caracterele microscopice ale lemnului. \ ase unitare, m ici (diam. rad. o l^
210 ţx, diam. tang. 27— 174 ¡x), mai mari la începutul zonei de creştere, răspîn-
dite mai mult sau mai puţin neregulat, form înd zone alternante cu vase mai
multe şi mai puţine (12— 25 vase pe m m 2, proporţia de vase 6,6 1 2,7% ).
Fără tile. Elementele de vase cu pereţi groşi, scurte (90— 100 jx) cu perforaţiuni
simple, cu numeroase punctuaţiuni areolate m ici (diam. m ax. cca 3 a), cu
numeroase punctuaţiuni semiareolate către razele medulare. Fibre cu pereţi
foarte groşi, cu diam. circa 10 [x, lung. circa 600 ţx, in proporţie de 70 8 0 % ,
cu punctuatiuni areolate foarte mici. Parenchim lemnos sarac, circum vascular,
rar aliform ,’ uneori difuz sau în benzi terminale. Frecvent cu cristale de oxalat
de calciu. Raze medulare om ogene, din celule cu pereţi groşi, uniseriate, rar
biseriate, din 4— 6 celule în înălţime (57— 120 ¡x, frecvent circa 70 ¡x), dese
(circa 20 pe mm în secţ. transv., 1 7 0 .. . 230 pe m m 2 în secţ. tang., în p ro­
porţie de 10,9 . . . 1 2,8 % ), aşezate etajat (circa 10 pe mm înălţime).
Utilizări frecvente ca piese de maşini (cuzineţi, roţi dinţate, role, glisiere
etc.), şabloane, ciocane, diverse obiecte de strungărie, precum şi pentru extra­
gerea răşinii pe care o conţine, folosită în medicină.

LEM N DE L Ă M ÎI

Chloroxylon swietenia DC. PI. X 6


Ostindisches Seidenholz, Asiatisches Seidenholz. Atlasholz, Zitronenholz: Ceylon saţin-
wood, East Indian satinwood; citronier, citron de Ceylon; behra, ghiriya, haladbera, sali, billu,
huragalu.

Originar din India şi Ceylon.


Caracterele principale ale lemnului. Lem n de culoare alb-gălbuie, gălbuie
sau galben-aurie, puţin mai închisă în partea centrală, fără a avea duramen.
Inele anuale distincte cu ochiul liber, datorită liniilor de parenchim terminal
de culoare gălbuie deschisa. Pori mici, abia vizibili cu ochiul liber, deschişi,
rar umpluţi cu gume, împrăştiaţi, unitari sau în şiruri radiale de 2 5 (rar
pînă la 7), foarte rar şi în grupe tangenţiale, 30— 80 pe m m 2 secţ. transversală.
Elemente de vase scurte (135— 335 ţx lungime), cu diam. maxim de 110 125 ţx,
cu perforaţii simple, pe pereţii intervasculari cu punctuaţii numeroase, mici,
eliptice sau ovale, avînd deschideri lenticulare orizontale, uneori con flu en te;
pe pereţii dinspre celulele de parenchim cu punctuaţii numeroase, cu deschideri
neconfluente. Parenchim lemnos terminal, vizibil cu ochiul liber şi rar para-
traheal sau metatraheal. Raze medulare foarte fine, nevizibile cu ochiul liber,
7__ 9 pe mm în secţ. transv., mai deschise la culoare şi mai lucioase decît restul
lemnului, 1— 4 (frecvent 3— 4) seriate (35—40 ţx lăţim e), din circa 12 celule
în înălţime (circa 200 ţx), uneori cu depozite de substanţe gumoase, cristale
364 DESCRIEREA PRINCIPALELOR LEMNE EXOTICE FOLOSITE ÎN INDUSTRIE

de amidon. Fibre foarte fine (diam. 15— 22 jx), lungi de 280— 1 400 ¡x, cu pereţi
de 3 7 ¡x, punctuaţii m ici avînd deschideri liniare aproape verticale. Lemn
cu structură etajată, textură fină, lucios, greu pînă la foarte greu (y15 = 0,78
— 1,04 g/cm 3), tare.
Utilizări la confecţionarea m obilei şi a altor obiecte de artă, precum şi în
construcţii.

LEM N D E L Ă M ÎI
Fagara flava K rug & Urb. (Zanthoxylum fla vu m Vahl.). PI. X 4

Westindisches Seidenholz, Westindisckes Satinholz, Atlasholz, Zitronenholz; West Indian


satinwood, San Dominigo satinwood, yellow w ood; citronier.

Originar din Indiile de vest (insulele Bahama, Bermude, Jam aica,


St. Dom inigo).
Caracterele principale ale lemnului. Lemn de culoare gălbuie-cenuşie pînă
la galben ca lămiia. Inele anuale distincte, delimitate prin linii de parenchim
şi prin nnduri dense de fibre. Pori foarte m ici şi m ici, împrăştiaţi uniform,
vizibili cu lupa, goi, uneori um pluţi cu gume de culoare gălbuie sau brună,
unitari sau în şiruri radiale de 2— 7 (frecvent 2— 4), numeroşi (20— 50 pe m m 2).
Elemente de vase lungi de 250— 800 jx, cu diam. de 40— 150 jx, cu pereţi destul
de groşi, perforaţii simple şi punctuaţii numeroase către alte vase, m ici (diam.
13 15 ¡x), ovale, dispuse orizontal, cu deschideri lenticulare, uneori con flu en te;
punctuaţii numeroase către celulele de parenchim, foarte mici.
Parenchim lemnos terminal, vizibil cu ochiul liber, ca linii din 1— 3 rînduri
de celu le; parenchim lemnos metatraheal difuz, abundent, cu cristale
numeroase.
Raze medulare subţiri, vizibile cu ochiul liber, 3— 7 pe m m secţ. trans.,
de aceeaşi culoare cu restul lemnului, om ogene, 1— 4 (frecvent 2— 3) seriate,
de lăţime m aximă de circa 50 ¡x, din circa 20 celule în înălţime (circa 500 ¡x,
uneori pînă la 1 000 ¡x), cu punctuaţii numeroase, areolate, cu deschideri
neconfluente, fără cristale, uneori cu înmagazinări de gume galben-brune şi
rar de amidon. Canale gumifere foarte rare în cuprinsul parenchimului
terminal.
Fibre fine (diam. 25— 35 ¡x), cu pereţi destul de groşi (3— 9 ¡x), lungi de
400— 1 650 ¡x, cu punctuaţii rare avînd deschideri liniare o b lice ; dispuse în
general radial, form înd zone mai com pacte spre limita inelului anual.
Lemn cu textură fină, cu luciu mătăsos, greu (y15 = circa 0,66 g /cm 3), tare.
Utilizări în industria m obilei, în special ca furnir, şi pentru confecţionarea
altor obiecte de artă.

LEM N D E T R A N D A F IR
Dalbergia spp.

Denumirile lemn de trandafir şi palisandru (Rosenholz, rosewood, bois de


rose, palissandre), sînt purtate de numeroase lemne, cu deosebire din genul
Dalbergia (fam. Leguminosae), apreciate prin culoarea şi mirosul lor caracte­
ristic, de trandafir, în stare verde sau chiar uscat, dar proaspăt tăiat.
DESCRIEREA PRINCIPALELOR LEMNE EXOTICE FOLOSITE ÎN INDUSTRIE 365

Lemnul speciilor clin familia Rosaceae nu intră în grupa materialelor denu­


m ite com ercial lemn de trandafir.
Lemnul de trandafir are caracteristici deosebite mai ales în ceea ce priveşte
culoarea după provenienţă. Din acest punct de vedere speciile din genul D a l­
bergia se grupează în specii africane, americane şi indiene.

LE M N D E T R A N D A F IR B R A Z IL IA N (P A L IS A N D R U )

Dalbergia nigra Fr. AII. PI. X I I 6, X I I I 5

Brasilien Rosenholz: Brazilian rosewood (în special), Bahia rosewood, Rio rosewood,
jacaranda; palissandre du Brésil.

Originar din Am erica tropicală.


Caracterele principale ale lemnului. Lem n de culoare brună cu benzi mai
închise, distanţate regulat. Pori îm prăştiaţi, de mărime m ijlocie (diam. de la
100— 300 ¡jl), puţin numeroşi (pînă la 12 pe m m 2). Yase unitare sau în grupe
radiale de 2— 5, cu incluziuni de culoare închisă. Elemente de vase cu perfo­
raţii simple. Parenchim lemnos distinct cu ochiul liber, ca linii fine şi circum-
vascular. Raze medulare fine (sub 50 ¡jl lăţime), nevizibile cu ochiul liber,
10— 15 pe mm în secţ. transv. Fibre cu pereţi groşi. Lem n cu structură etajată.
Lemn cu textură fină, dens, greu şi tare.
A lte specii de Dalbergia din Am erica tropicală dau lemnul cunoscut sub
numele de Brazilian tulip w ood, de culoare gălbuie pînă la roşiatică trandafirie
cu benzi roşiatice-purpurii. în com paraţie cu lemnul precedent, porii au tendinţa
de aşezare inelară iar parenchimul lemnos poate fi şi aliform sau confluent.

LE M N DE T R A N D A F IR D E HONDURAS

Dalbergia stevensonii Standl.

Honduras rosewood.

Caracterele principale ale lemnului. Lemn brun pînă la brun negricios, cu


benzi mai închise la culoare, la distanţe m ai m ult sau mai puţin regulate.
Parenchim lemnos distinct cu ochiul liber, difuz, circum vascular şi în linii
fine. în rest la fel cu Dalbergia nigra Fr. AII.

LEM N D E T R A N D A F IR IN D IA N

Dalbergia latifolia R oxb . PI. X I 2

Ostindisches Rosenholz; Indian rosewood, Bombay blackwood, East Indian rosewood;


palissandre des îndes.

Originar din India.


Caracterele principale ale lemnului. Lem n cu alburn albicios şi duramen
brun pînă la brun închis sau purpuriu închis, cu benzi de culoare închisă. Inele
anuale destul de distincte. Pori împrăştiaţi, unitari sau în grupe radiale de 2— 5.
Elemente de vase cu perforaţii simple. Vasele cu incluziuni de culoare închisă.
366 DESCRIEREA PRINCIPALELOR LEMNE EXOTICE FOLOSITE ÎN INDUSTRIE

Raze medulare fine, nevizibile cu ochiul liber, omogene şi eterogene, din 1— 3


celule în lăţime, cu substanţe de înmagazinare. Fibre cu pereţi groşi. Benzile
ondulate de parenchim lemnos puţin distincte. în rest la fel cu Dalbergia nigra
Fr. AII.
Lemnul speciei Dalbergia oliveri Gam b. (Burma tulip w ood , tam alan), are
culoarea gălbuie-trandafirie pînă la roşie-brună iar parenchim ul lemnos în
linii şi benzi numeroase, bine distincte cu ochiul liber.
Lemnul speciei Dalbergia sissoo R o x b . (sissoo, shisham) are culoarea roşiatică-
brună pînă la brun-auriu, cu benzi de culoare m ai închisă. Parenchimul lemnos
aliform sau confluent este abia vizibil cu ochiul liber.
Utilizări în special la confecţionarea m obilei, a lucrărilor artistice, a ambar-
caţiilor şi obiectelor de sport.

L IM B A

Terminalia superba Engl. et Diels

Limba, Mukonja-weiss; afara; limbo, noyer de Mayombe, frake.

Originar din A frica tropicală (Sierra Leone, Coasta fildeşului, Coasta de


aur, T ogo, D ahom ey, Nigeria, Camerun, Congo belgian, Angola).
Caracterele macroscopice ale lemnului. Alburn şi duramen puţin d iferite;
culoarea generală gălbuie pînă la gălbuie-brună, cu benzi neregulate verzui,
verzui brune sau brune negricioase în duramen. Zonele de creştere distincte
pe secţiunea transversală prin contur ondulat şi alternanţa de culoare închisă
şi deschisă. Porii vizibili cu ochiul liber pe secţiunea transversală, uniform
împrăştiaţi. Pe secţiunile longitudinale vasele se disting foarte bine ca zgîrieturi
mari şi dese. Parenchim lemnos circumvascular, aliform sau confluent, formînd
uneori benzi frînte în lemnul timpuri a sau benzi tangenţiale, destul de continue,
în lemnul tîrziu. Razele medulare foarte fine, nevizibile cu ochiul liber, evidente
cu lupa. Lem n cu textură fină, destul de lucios pe secţiunile longitudinale,
uşor pînă la potrivit de greu (y15 = 0,46 — 0,66, în medie 0,58 g/cm 3), moale
pînă la p otrivit de tare.
Caracterele microscopice ale lemnului. "Vase potrivit de mari (diam. rad.
200— 300 |i,, diam. tang. 150— 290 ¡jl), unitare, uneori în grupe radiale de 2— 6
(frecv. 3), rare (1— 3 pe m m 2 secţ. transv., în proporţie de circa 1 4 % ), frecvent
cu tile. Elemente de vase scurte (30— 52 jx), cu punctuaţiuni areolate poligonale,
pînă la 12 u. lăţime şi deschidere eliptică.
Fibre cu pereţi groşi, cu diam. de circa 20 ¡j., lung. circa 1280 u,
în proporţie de 47— 6 4 % (în medie circa 5 7 % ), cu punctuaţiuni areolate
rare; în secţiune transversală sînt aşezate regulat radial. Parenchim
lemnos din celule cu pereţi subţiri, în proporţie de circa 1 2% , cu cristale
de oxalat de calciu sau grăunţi de amidon. Raze medulare uniseriate,
foarte rar biseriate, din 2— 20 (frecvent 10) celule în înălţime, 250— 600 ¡j,
(frecvent 400 [jl) înălţime, rare (6— 12 pe m m 2 secţ. tang., în proporţie de
circa 18% ).
Utilizări frecvente la fabricarea furnirului, placajului, pentru m obilă, jaluzele,
cercevele, lăzi de am balaj, parchete şi doage.
DESCRIEREA PRINCIPALELOR LEMNE EXOTICE FOLOSITE IN INDUSTRIE 367

M A C O R E , P Ă R A F R IC A N
M im u sop s heckelii H utch. & Dalz. (Dumoria heckelii A. Chev.l
Afrikanisches Birnenholz; makore, baku, cherry mahogany. African cherry: makore.
impropriu poirier d’Afrique.
Originar din A frica vestică (Coasta de Aur, Camerun, Nigeria. Gabon).
Caracterele principale ale lemnului. Lem n de culoare rofie-brună pină la
roşie-cenuşie. Pori abia vizibili cu ochiul liber pe secţiunea transversală, deschişi
la culoare, uneori albicioşi, uniform împrăştiaţi, apărind ca striaţii fine pe
secţiunile longitudinale, unele pline cu un conţinut albicios. altele cu substanţe
roşiatice, lucioase. Vase unitare, rar în grupe radiale. cu tile şi rar gume. nume­
roase (30— 125 pe m m 2 secţ. transv.). Elem ente de vase cu perforaţii scalari-
form e, cu diam. de 50— 200 ¡i.. Parenchim lemnos abundent, difuz sau în lina
fine. Unele celule de parenchim cu cristale. Raze medulare numeroase (4— 16
pe m m în secţ. transv.), fine (pînă la 50 jx), om ogene, uniseriate sau 2— 3 seriate,
form ate din 2— 17 celule în înălţime (pînă la circa 1 m m înălţim e, rar pînă la
1,75 m m ). Fibre cu pereţi destul de groşi, aşezate regulat radial.
Lem n cu textură fină, lucios, greu (y15 = 0,84 — 0,91 g/cm 3) şi tare.
Utilizări ca furnir (cu desene frumoase, caracteristice) şi mai rar ca lemn
m asiv la confecţionarea m obilei, pentru decoraţii interioare şi ambarcaţii.

M AH ON
Swietenia spp. K h a y a spp.
Numele mahon a fost dat lemnului a numeroase specii (circa 90), după
provenienţă, avînd culoarea de la albicios la roşu-brun, porii m ici sau mari,
răspîndiţi mai mult sau mai puţin uniform, raze medulare fine (pînă la 1,5 mm
înălţime), parenchim lemnos în b e n z i: pe secţiunile longitudinale cu benzi
succesive mai închise la culoare şi zgîrieturi de culoare mai închisă sau deschisă,
cu luciu, form înd ape caracteristice.
Prin ultimele lucrări de standardizare, s-au stabilit două gru pe:
Mahonid american, furnizat în principal de speciile Swietenia mahagoni
Jacq., Swietenia macrophylla King., Swietenia condollei Pitt.
Mahonul african, furnizat de speciile K h a v a ivorensis A . Chev., K h a ya
anthotheca C.DC., K h a ya senegalensis A. Juss., K h a ya grandifoliola C.DC.,
K h a ya nyasica Stapf.
Lemnul acestor specii este cunoscut mai mult sub denumirea franceză
de acaju (acajou).
în afară de acestea se cunosc două sortimente care poartă numele impropriu
de mahon şi anume mahon sapeli şi mahon sipo, furnizate respectiv de speciile
Entandrophragma cylindricum Sprague şi Entandrophragma candollei Harms.
Prin ultimele standarde din aceste denumiri s-a scos cuvîntul m ahon.

M AH ON A M E R IC A N
Swietenia mahagoni Jacq. PI. D 2
Echtes Mahagoni, Echtes Kuba-Mahagoni; mahogany, Cuban mahogany: acajou.

Originar din America Centrală, Antile, M exico, Columbia (după origine


poartă nume corespunzătoare: San Dom ingo m ahogany, Jamaica maho-
» « a » » , „ „ CIrilEL0„ 1MKE E M n cE iolosite )b

S Z J * ™ * - ‘ w . „ ahogany ,au Spanish m a_

K w S , “ " " alb ici» ‘ P i» « I . gâlbn i. D u ram en


diferite ea nuanţă, dînd în lumină « S ’ T ^ * 8aU *" he™
umos satinat sau moarat. Culoarea se închide' ¡ T t ' ™ ’ T ™ * ° U aSpect foarte
Pe secţiunea transversală se observă 7n - puI prin exPunere la aer
numa! k lemnui provenit din arbori crescuţi î n T aSemanatoare inelelor anuale
s u c c e s ^ de benzi din fibre, parenchi m l e Z L T dat° rită * > ■ » « *
destul de regulat pe secţ. transv., se d £ X ?, i , ndf \ Pori1mici. împrăstiati
Pe secţiunea longitudinală g cu ochiul liber.
sa
u cC
cUll ° r e’, dUpă Sllbstanîele d e p u s e i “ i 8au mai deschise
succed la distanţe d estu l'd e J u l a t e ^ lem n° S cu ce se
fine^ 1 m j ° n(,luIate’ vizibile cu ochiul liber '' C PC secf‘ transv.

disţingTu lupa caTinll foarte Z e °L Z £ T * ^ ^ c t . t a n g !^

“ C a S r l microscopice aT Y ° *& > ” E ^ ^


s a u jn grup* radiaJe dp 2— mi c i (J'am . 1 0 0 -2 9 0 <x), unitare

^ i o a s f ^ Î c T b o n Îu lu i ^ ^ t S f S

3™ : t e - S

lemnos in proporţie rîp P ino/ t proporţie de 36___ 5 ^ °/ p ai. u*


.4 0 ,, » c X v L X t ^ ^ t n n f Î °" - Â “ d t ^ T S
in benzi transversale de 1— 12 celule f ? ^ “* rînduri de celule), sau
i foarte rar difuz. în benzile de p a r e ^ c w T 1 C° nfIuente> * « m etatriheale
celulare cu conţinut colorat închis disnuse ° ! apar rareori canale inter-
d T n ?t Raze m edulare 1 - 5 ¡ e r i T r Une° n ? TÎnduli la Urnita zonelor

(i»” p r o p „ r . f e l t i s ” / 1)’ “ '' ^ l i “ ” » P ^ > ' » c . ' ‘ ’t i ? f


2 . * * • m « d n , L 2! L ± r i “ '! , J!“

« ' « « »p ecii, cu n oscu t s„ b d iv c „ „ d ^ r . i £ . f c l “ ,,,,e ' m ' * *

m a h o n TABASCO
,, , ,, Sivietenia macrophylla Kincr

Caracterele m a c r o Î o p le e " Î le ^ S f ” ' ' N ic" aSlla-


{s m M m a s n .
DESCRIEREA PRINCIPALELOR LEMNE EXOTICE FOLOSITE ÎN INDUSTRIE 369

roşu-cenuşiu, cu luciu caracteristic în lumină. Porii (mai mari ca la mahonul


veritabil) sînt dispuşi uneori zonal, uneori um pluţi cu substanţe negricioase
sau albe. Fibrele dispuse în zone distincte. Parenchimul lemnos in benzi
distanţate la 1— 10 mm. Razele medulare foarte fine, distincte cu lupa. Pe
secţiunile longitudinale prezintă benzi succesive de culoare mai închisă şi
striaţiuni fine. Lem n cu textură fină, potrivit de greu şi de dur pină la
uşor şi moale, după zona de creştere.
Caracterele microscopice ale lemnului asemănătoare cu ale mahonului veri­
tabil. Vase m ai mari (diam. 200— 340 ţx), mai puţin numeroase. Fibre cu
pereţi subţiri şi groşi. Parenchimul lemnos eircumvaseular in straturi foarte
înguste, rar confluent, din benzi înguste de 3— 8 celule, foarte rar difuz.
Raze medulare înalte de 450— 600 a (din 5— 30 celule) şi 30— 56 şi lăţime.
Utilizări asemănătoare cu ale mahonului veritabd.

MAHON DE VEN EZU ELA


Swietenia condollei Pitt.

Venezuela-Mahagoni, Caoba-Mahagoni ; Yenezuelan mahoganv.

Originar de pe coasta nordică a Am ericii de Sud, în special din Venezuela.


Lemn asemănător cu mahonul veritabil (Swietenia mahagony Jacq.), avînd
porii mai mari şi mai numeroşi.

M A H O N A F R IC A N , A C A JU
K h a ya spp.

K h a ya senegalensis A . Juss (Gam bia-M ahagoni, Madeira-Mahagoni ; dry-


zone m ahogany, bisselon, bissilongo; acajou cailcédrat, acajou du Sénégal).
Originar din A frica vestică şi centrală (Senegal, Guineea, Sierra Leone,
Coasta de Aur, T ogo, Camerun).
K h a ya anthotheca C. DC Pl. X I I 3 (Krala, mangona, m unyam a, cababa,
white m a h ogany; acajou blanc, acajou krala, m ébrou).
Originar din A frica vestică şi estică (Angola, Nigeria, Coasta fildeşului,
Camerun, Uganda).
K h a ya ivorensis A . Chev. şi Chaya grandifoliola C.DC (N gollon African
m ahogany, lagoow ood, beninwood, ogwango, k h aya ; acajou d ’Afrique, acajou
de Bassam, n ’ gollon, ombega, n ’ dola).
Originar din A frica vestică (Coasta fildeşului, Camerun, Gabon, Congo).
K h a ya nyasica Stapf (Um baua A frican m ahogany, m bauc, Mozambique
m ahogany, Nyassaland m ahogany, m bawa, mkangazi).
Originar din A frica estică şi centrală (Nyassa, Tanganica, M ozam bic).
Caracterele lemnului fiecărei specii diferă puţin între ele.
Caracterele macroscopice ale lemnului asemănătoare cu ale mahonului.
A lburn albicios, duramen roşu-brun închis. Zonele de creştere se disting datorită
succesiunii zonelor cu pori numeroşi, mai deschise la culoare şi a celor cu pori
mai puţini, de culoare mai închisă. Prezintă linii de parenchim de culoare deschisă,
la distanţe neregulate. Raze medulare dispuse neregulat (nu etajat), mai evidente
ca la mahonul veritabd. Lemn dens, cu textură fină, lucios, greu, tare.

24 — c. 1071
370 DESCRIEREA PRINCIPALELOR LEMNE EXOTICE FOLOSITE ÎN INDUSTRIE

Caracterele microscopice ale lemnului. Vase m ici pînă la potrivit de mari


(diam. 80— 250 fx), unitare sau în grupe radiale de 2— 3 (rar m ai m ulte), fără
conţinut colorat. Raze medulare 1— 7 (frecv. 5— 7) seriate, din celule mai scurte
şi m ai înalte la margine (50— 100 ix) decît cele m ijlocii (8— 27 ¡x), cu cristale de
oxalat de calciu. Parenchim lemnos circum vascular pronunţat şi ca benzi înguste.
Fibre cu pereţi subţiri, septate prin pereţi transversali foarte fini; cu pereţi groşi.
Utilizări: ca furnir decorativ, pentru m obilă şi alte obiecte artistice, cutii
de aparate.
O b s e r v a ţ i i : K h a ya ivorensis şi K h a ya anthotheca au benzile de parenchim
lemnos foarte slab dezvoltate sau absente. K h a ya senegalensis şi K h a ya grandi-
foliola au conţinut albicios în unele celule de rază medulară. K h a ya senegalensis
are lemnul cel mai închis la culoare şi mai greu.

M A H O N S A P E L I, SAPELI
Entandrophragma cylindricum Sprague
Sapele-Mahagoni, Geflecktes Mahagoni; sapele, sapele mahogany, scented mahogany,
sapelewood; aboudikro, acajou aboudikro, sapelli, acajou sapelli.
Originar din A frica vestică şi estică (Coasta de Aur, Nigeria, Camerun,
Guineea, Uganda).
Caracterele macroscopice ale lemnului. Alburn albicios, duramen brun-roşiatic
pînă la roşiatic. Pori abia vizibili, răspîndiţi destul de uniform. Observaţi
cu lupa se vede că sînt mai numeroşi în zone distanţate la 3— 5 mm. Raze m edu­
lare foarte fine, nevizibile cu ochiul liber. Pe secţiunile longitudinale apar stria-
ţiunile fine sau mai mari datorită vaselor, în benzi dese, de culoare mai închisă
sau m ai deschisă, cu şi fără luciu, ceea ce dă lemnului o deosebită valoare d eco­
rativă. Razele medulare dau un aspect grăunţos secţiunii tangenţiale iar pe
secţiunea radială apar ca benzi transversale fine. Lem n cu textură fină, miros
caracteristic, potrivit de greu şi dur.
Caracterele microscopice ale lemnului. Vase potrivit de mari (diam. 120—•
210 ¡x), rotunde sau ovale, unitare sau în grupe radiale de 2— 8 (frecvent 3—-4),
cu punctuaţiuni fine (diam. circa 2 fx) şi dese. Fibre septate, de mărime şi form ă
variată, cu pereţi de grosime diferită, dispuse frecvent radial, cu punctuaţiuni
foarte m ici pe pereţii radiali. Parenchim lemnos circumvascular, în benzi late
din 2— 4 celule, confluente sau metatraheale, foarte rar parenchim difuz, cristale
în unele celule. R aze medulare 1— 5 (frecvent 4— 5) seriate, înalte de 300— 500 ¡x,
cu cristale de oxalat de calciu. Celulele marginale mai înalte (circa 40 fx) decît
cele m ijlocii (12— 24 ¡x).
Utilizări: ca furnir sau lemn m asiv pentru m obilă şi alte obiecte de artă,
O b s e r v a ţ i i . Lemnul de Entandrophragma candollei Harms, denum it omu.
heavy m ahogany, heavy sapele, kosipo, are caractere asemănătoare cu cele de
sapeli, dar este mult mai greu şi mai închis la culoare.

M A H O N -SIPO , SIPO
Entandrophragma utile Sprague
Utile; sipo, assie, acajou sipo, acajou assie.
Originar din Africa tropicală (de la Coasta Fildeşului pînă în Congo belgian)
şi Africa estică (în special din Uganda).
DESCRIEREA PRINCIPALELOR LEMNE EXOTICE FOLOSITE ÎN INDUSTRIE 371

Caracterele macroscopice ale lemnului. Alburn albicios. Duramen de culoare


roşiatică-brună, de diferite intensităţi, specifică lemnului de m ahon, cu luciu
auriu. Raze medulare fine, vizibile cu ochiul liber numai pe secţiunde longitu­
dinale. Pori potrivit de mari, împrăştiaţi, vizibili cu ochiul liber. Parenchim
lemnos în benzi drepte, frecvent ondulate, continue sau întrerupte, dese, carac­
teristice. Secţiunde longitudinale prezintă benzi succesive închise şi deschise la
culoare, cu striaţiuni mai mult sau mai puţin fine datorită vaselor. Secţiunea tan­
genţială cu desen frumos, fin, form at în special de benzde de parenchim lemnos.
Caracterele microscopice ale lemnului. ^ ase potrivit de mari (diam . tang.
150— 200 a), uniform îm prăştiate, unitare sau în grupe radiale de 2, rar 3 sau
mai m ulte, ori în cuiburi, cu punctuaţiuni fine (diam. m ax. 4 t i . ) şi uneori cu
conţinut colorat, brun-roşiatic. Fibre normale sau septate, cu pereţi potrivit
de groşi. Parenchim lemnos circum vascular în rînduri înguste, uneori incom plete
sau în benzi înguste confluente sau metatraheale. Benzile drepte, continue,
limitează zonele de creştere, între ele aflîndu-se benzi numeroase, ondulate,
uneori întrerupte. Celulele de parenchim lemnos uneori cu cristale. Raze medulare
biseriate pînă la 5 (frecvent 3— 4) seriate, înalte de circa 500 ¡jl, aşezate
neregulat (neetajate), eterogene, celulele marginale nefiind prea m ult diferenţiate
ca mărime de celelalte, frecvent cu cristale.
Utilizări: ca furnir sau lem n m asiv la confecţionarea m obilei, finisării inte­
rioarelor, ambarcaţiunilor, caroseriilor şi vagoanelor.

M Ă SLIN
Olea europaea L.
O liven h olz; o liv e ; olivier.

Originar din regiunea mediteraniană.


Caracterele principale ale lemnului. Lem n roşiatic sau brun-albicios, cu
partea centrală m ai închisă la culoare (duramen fals). Inele anuale destul de
distincte. Pori m ici, numeroşi, vizibili numai cu lupa ca benzi radiale m ai deschise
la culoare. Raze medulare fine nevizibde cu ochiul liber. Pe secţiunde longitu­
dinale vasele apar ca benzi deschis colorate.
Elem ente de vase cu diam. de 30— 80 ¡x, cu pereţi groşi, unitare sau în
grupe radiale de 2— 8, mai numeroase în zona de lemn tim pu riu ; perforaţii
simple şi punctuaţii foarte mici, circulare sau poligonale. Parenchim lemnos
abundent circum vascular şi în şiruri simple tangenţiale. Raze medulare unise-
riate sau biseriate pe porţiunea m ijlocie, înalte de 130— 140 jx. Fibre cu pereţi
foarte groşi (cu diam. circa 19 şx) şi lumen mic (2,5— 8 ¡x), cu punctuaţii mici.
Lemn cu textură fină, dens (y15 = 0,92 g/cm 3) şi foarte tare.
Utilizări în tîmplărie fină, sculptură şi strungărie (piesele cu fibre neregulate
au desen foarte apreciat).

OKU M E
Aucoum ea klaineana Pierre. PI. X I 5
Gabun. Okume; gaboon; okoume
Originar: A frica ecuatorială vestică, în special din G abon şi Guineea.
Caracterele macroscopice ale lemnului. Alburn albicios, duramen uniform
colorat roz-cenuşiu pînă la roşu-brun. Pe secţiunea transversală se disting

24*
372 D E S C R I E R E A P R IN C IP A L E L O R L E M N E E X O T IC E F O L O S IT E ÎN IN D U S T R I E

destul de bine zonele de creştere prin alternanta de culoare mai deschisă si


închisa (nu şi prin diferenţă de structură). Porii, destul de uniform împrăstiati
abia se disting cu ochiul liber. Pe secţiunile longitudinale ap ™ c a E S

dSr'’«ui t i r
ecit restul lemnului
ap "e s,e ob!ervs,ci
Pe secţiunea radială
«“ •<!■=
apar ca benzi înguste
«.iroşiatice
inchM
c a r a c t e r L ^ T ă t i r f i n I ' PC SeCţiunea ţ angenţială dau lemnului ’ un aspect
mn ' C’ patat fln ' cu textura fină, regulată, uşor ( v „ = 0,46 W c r f)
moale, lucios pe secţiunile longitudinale. 5 g >'
lnnCa™ctereIe m icroscopice ale len,nuIl,i- Vage p otrivit de mari (diam rad
1 0 0 -2 5 0 (x, diam tang. 1 0 0 -2 8 0 fx), cu pereţii subţiri de circa 5 ^ unitare
s e c tmtmnU
sPe 0 f ' Une° ri 3 _ 4 ’ destul de numeroase (6— 7 pe m m *
Cuîokro rnIintm - PrN 0rţlC ^ 21 lUle° ri Cu tile avînd Pereti groşi de
culoare roşiatica. Numeroase punctuaţiuni mari dese, uneori grupate' cîte
4— 6 pe pereţii laterali dintre vase. Fibre cu pereti subţiri (2 — I T * *
prin pereţi transversali foarte subţiri (circa 1 ¡x), diam. circa 15 ¡x, lung d S
900 (x, aşezate m şiruri radiale regulate, în proporţie de circa 6 7 % Parenchim
emnos sarac (circa 2 ,5 % ), circum vascular. R aze'm edulare biseriate, rar uni-

pe mm2 a sectSeta n s 7 ^ 13 • ^ înăltime (aPr o x - 400 circa 10


celu“ m a r îiL le fl'in m de < f ca 12% ) ’ eterogene, rîndurile de
celule marginale fiin d aşezate cu axul mare vertical si avînd cristale
s hcioase. Celulele parenchimului lemnos şi ale razelor medulare în general
t e ‘ PC Pereţi sau cu conţinut granulos de culoare galben-rosiatic
de t Y g ă r T d o X a m ; ndUr rla de plaCf je ?1 PaneIe Şi la fabricarea cutiilor
ae ţig a n , in al doilea rind ca lemn m asiv la confecţionarea m obilei („ă rti iute
Sa°iaert l i d e r.0Serill0r’ pa" or * b u toa ieloî p e i S T “ 2 -

PA D U C A F R IC A N
Pterocarpus soya u xii Taub. PI. X I I I 2

Caraelerel'o1' A fri° a ^ v “ M Camenm , Angola, Gabon, Guineea spaniolă).


Laractei ele m acroscopice ale lemnidui. Alburii albicios pînă la gălbui deschis
foarte bine delim itat de duramenul de culoare roşu-brun portocaliu, p i n expu-’
nere mai înaintata la aer devenind brun închis (proaspăt tăiat este roşu deschis)
Pori mari, puţin numeroşi, vizibili cu ochiul liber pe secţiunea L r ^ v e r S '
aPar ca stnaţium adînci pe secţiunile longitudinale. Benzi de parenchim lemnos
confluente şi metatraheale. Raze medulare foarte fine, abia distincte cu Z a
fină
u na, g ^ u ((y15
greu v —- 0 65 P\ Sl f UŢ a
11,65 ca ^
— 0,85 g/cm 3) şi tare. subţiri. Lem n cu te x tiră
Caracterele m icroscopice ale lemnului. Vase mari (diam . pînă la 350 ix)
rare 1 - 2 pe mm* secţ. transv.), frecvent unitari, uneori cîteT ou ă în grupe
radiale «au 111 cuiburi, repartizate neregulat, cu incluziuni <le culoare rosiftică
“ ^ r R : r " r , C" lar CO" f l" ent- >>«*“ ca ra cte ri«k e , l , K
e circa 4 celule. Raze medulare omogene, uniseriate, foarte rar cu două celule
la m ijloc, înalţe de 6— 10 celule, dese (pînă la 20 pe m m ). Fibre cu pereti groşi
Structura etajată a lemnului bine distinctă. P î gr° Ş1,
DESCRIEREA PRINCIPALELOR LEMNE EXOTICE FOLOSITE lN INDUSTRIE 373

Utilizări în tîmplăria artistică, decoraţii interioare, ca lemn m asiv şi furnir,


în construcţii şi chiar pentru traverse de cale ferată.
Din A frica centrală şi sudică (Tanganica, Angola, M ozam bic, R odezia şi
A frica de sud) se aduce în com erţ lemnul de Pterocarpus angolensis DC., cunoscut
mai m ult sub numele de muninga (mninga, ambila, mukwa, kiaat, kajat,
kajatenhout), avînd structura asemănătoare cu paducul african, culoarea
fiind brună, ca a nucului, cu benzi roşii-brune.
Paduc indian —• Pterocarpus dalbergioides R o x b ., (Andam an padauk,
Andaman redw ood, padauk, East Indian m ahogany, vermilion w o o d ; padouk
des îndes).
Originar din India.
Paduc de Burma —- Pterocarpus macrocarpus K urz. (Burm a-Padouk, Echtes
P a d ou k ; Burma padauk, pradoo, mai pradoo).
Originar din Burma, Tailanda.
Paduc indochinez — Pterocarpus pedatus Pierre. (Maidu, m ai dou, false
am boyna, dang huong).
Originar din Indochina.
Lem nul acestor specii este asemănător ca structură cu paducul african.
Paducul indian are culoarea roşiatic-brună pînă la purpuriu-brună. Paducul
de Burma are culoarea portocalie-brună.

PE R N A M BU C
Caesalpinia echinata Lam . ( Guilandina echinata Spreng.) PI. X I I I 3

Pemambukholz, Fernambukholz, Rotholz, Echtes Brasilholz; brasilwood, Bahia wood,


para wood, pernambueo w ood: bresil: pao brasil, ibiri pitanga.

Originar din Am erica centrală şi sudică, cu deosebire din Brazdia estică.


Caracterele principale ale lemnului. Lem n de culoare roşie închisă pînă
la violet (tăiat proaspăt roşu-gălbui închis). Pe secţiunea transversală se disting
zone de creştere de culoare mai închisă sau mai deschisă. Pori vizibili cu lupa
pe secţiunea transversală ca puncte m ici, îm prăştiate; pe secţiunile longitu­
dinale apar ca striaţii foarte fine, lucitoare. Vasele unitare sau în grupe radiale
de 2— 5, rar mai multe, în cea mai mare parte închise cu substanţe de culoare
violet-negricioasă. Elemente de vase cu pereţi destul de groşi, galben-cărămizii,
lungi de 250— 310 [i. şi cu diam. pînă la 90 ţi., cu perforaţii simple, cu numeroase
şi dese punctuaţii areolate avînd deschiderile transversale.
Parenchim lemnos circumvascular, într-un singur rînd de celule, parţial
în două-trei rînduri, rar în linii transversale scurte. Raze medulare fine, vizibile
cu lupa, apărînd pe secţ. radială ca linii lucitoare, omogene, 1— 3 (frecvent 2)
seriate (late în general de circa 16 ¡a), din 5— 15 (rar pînă la 20) celule în
înălţime (80— 300 ¡i,), uneori cu înmagazinări de substanţe negricioase. Fibre
de dimensiuni variate, cu pereţi groşi şi lumen m ic şi cu pereţi subţiri şi
lumen mare, lungi de circa 1 mm, uneori cu conţinut de culoare închisă, cu
punctuaţii rare. Fibrotraheide puţin numeroase, asociate cu vasele sau cu
razele medulare, rar în grupe separate mici. Cristale de oxalat de calciu
874 DESCR,EREA PRINCIPALELOR LEMNE EXOTICE FOLOSITE t„ INDUSTRIE

U x vlm r ” ă - etaJa,â’ “
- î î = . - j r e = . * = s a -

P E R SIM O N
D iospyros virginiana L.

» “ * « ■ — * * . «■” *— • * « . ■.!»», ™ „ o „

Originar din estul şi vestul Statelor Unite ale Americii


d e l i ^ l S ^ ^ “ : L 7 » - I h u r n şi duramen neregulat
de des eu pete m a i î n c H s e l a X e T ^ h e n - b r u n sau cenuşiu, dîstn l
benzi colorate mai închis. Inelele anuale ciT r o n T n*;‘ grlo^os-1>rim, frecvent cu
transversală. Porii vizibili cu ochiul liber d' • • St“ cte Pe secţiunea
inelar. Pe secţiunile lo n g it u d 'L L cu s t S ’ T ^ V T m ult Sau mai Pu^
lare şi şirurile tangentiale de parenchim 1 ’ Um m a n ' Razele medu-

îrsr *-“**«
Caracterele microscopice ale lemnului V ase r»
“ ,■ r
Si
sau în grupe radiale de 2—4 , destul de dese îl 9— Jn , gr° Ş1’ umtare
proporţie de circa l 2 o/0). Elemente de vase l i g i d e 3 2 0 ^ 0 0 ^ ' * " 7 ” "•
simple cu punctuaţii dese, circulare (diam. 2 ^ 4 «) Fără tile* Z ?d
de substante gumoase in co ln r p e’ cu depuneri
punctuaţii foarte S T f ” ™« Î ” I " V ™ » f » ? P M . k < W t . groşi, c„
cu diam etrul de circa 20 a. h r a g ta e . d T S î î ? “ ” * t.ransve” » « ,
de circa 4 7 % . Parenchim le m n n s . , 1, .1 „ ’ ’ ^ m m ’ l n proporţie
generai t «% > ■ “
vascular din 1— 2 rînduri de celule a ,lăţime şi circum -
şi biseriate rar 3-seriate, late de 15 ’ 6n medula^ eterogene, uniseriate
r« înălţime destu! d . d is c * = > “ Î ' i f ^ 380 !“>
secţ. transv.). < rang-5 J-W— 16 pe m m in

minere de scule’ c a la p L ^ ^ p a r c h e T e ^ ^ StrUngarie P de tîmplărie artistică,

P R IM A V E R A
Tabebuia donnellsmithii Rose (C ybistax donnellsmithii Seibert) PI X 2
P ru n a v e ra h o lz, J e n ic e r o h o lz ; p rim a v era.

Originar din M exico şi Am erica Centrală.

b r u ^ r c M iă t f C .e t u t r d t f * CU,» " e la
parenchim ului terminal ,i f i i l o r cn
DESCRIEREA PRINCIPALELOR LEMNE EXOTICE FOLOSITE ÎN INDUSTRIE 37o

liber, împrăstiati, destul de numeroşi (30— 45 pe m m 2 secţ. transv.), unitari,


în (rrupe radiale de 2— 4 sau în ciorchine, cu tile cu pereţi subţiri. Elemente
de vase cu perforaţii simple, cu diam. de 60 200 ¡x, cu punctuaţii rotunde
sau poligonale avînd deschideri transversale. Parenchim lemnos terminal,
circum vascular, rar aliform sau confluent, distinct cu lupa. Raze medulare
fine (late de 50— 100 ţx), 2— 5 (frecvent 3— 4) seriate, om ogene, înalte de
120__300 ¡x (din m ax. 30 celule în înălţime), rar pînă la 500 ¡x. Fibre variate ca
form ă şi dimensiuni (cu pereţi subţiri şi lumen mare în lemnul timpuriu şi cu
pereţi mai groşi şi lumen m ai mic în lem nul tîrziu), dispuse în general radial.
avînd punctuaţii rare şi m ici pe pereţii radiali. Structură etajată neregulată,
Lem n de textură fină, potrivit de greu şi de tare.
Utilizări la confecţionarea m obilei, decoraţiilor interioare, ambarcaţiilor,
vagoanelor etc., ca lemnul de mahon.

SA N T A L

Santalum album L.

Sandelholz, Gelbes Sandelholz, Santalholz; sandalwood; santal, chandan, gundada,


gandala, suket, chandal, sandal.
Originar din India, Ceylon şi insulele din P a cific pînă în Australia.
Caracterele principale ale lemnului. Alburn de culoare albicioasă. Duramen
gălbui-brun im ediat după tăiere şi brun-închis pînă la roşu-brun închis, după
expunere la aer. Inele anuale puţin distincte, limitele fiind definite de
banda de fibre mai dense şi m ai închise la cidoare de la lim ita inelului. Pori
foarte mici, distincţi cu lupa, împrăştiaţi, cu uşoară scădere a mărimii de la
limita inferioară către cea exterioară a inelului anual, 20 30 pe m m 2 secţ.
transv. parţial cu tile cu pereţi subţiri şi cu incluziuni de gume brune-portocalii.
Vase unitare rar grupate cîte două radial sau tangenţial. Elem ente de \ase
de 100— 570 [x lungime, cu perforaţii simple, cu punctuaţii areolate către fibre,
ovale, în şiruri verticale, avînd deschiderile interioare lenticulare în general
oblice şi cu punctuaţii numeroase către celulele de raze medulare, semiareolate,
ovale pînă la eliptice, aşezate în rînduri orizontale, cu deschidere interioară
lenticulară. Parenchim lemnos rar paratraheal (parţial circum vascular) şi
metatraheal abundent, difuz sau în linii scurte, tangenţiale, avînd incluziuni
uleioase şi mai rar cristale. Raze medulare foarte fine, nevizibile cu ochiul
liber, 7— 10 pe mm în secţ. transv., uniseriate sau biseriate, eterogene, late
de 25— 30 ¡x şi din 12, rar pînă la 18 celule în înălţime (200 ¡x sau mai
m ult). Celule marginale verticale într-un rînd, rar două. Celulele dm
razele medulare cu conţinut uleios, fără cristale şi substanţe amidonoase.
Fibre cu pereţi groşi (3— 6 (x), cu contur poligonal în secţiune transver­
sală lungi de 490— 1490 [x si diam. de 17— 2 0 ^ , cu punctuaţii numeroase
pe pereţii în con tact cu alte fibre, ovale, cu deschideri interioare lenti­
culare, oblice. _
Lem n cu textură foarte fină, cu miros caracteristic, greu şi potrivit
de dur. . i •i •
Utilizări în confecţionarea obiectelor de artă şi pentru extragerea uleiului
de santal.
« d e s c r ie r e a er , Kc , e a e r l o r L E m e x o iic e f o l o s it e in ib o d s im e

t e c

T ,, . Tectona grandis L . £ , p j XT 6
. T«>klioIz, Indische Eiche-
-pna, kyun, djati, kyun e ’ teak <*“ “ Ocărea originii); teck; tek tekku
. . tekku, sagwan, sag,

Caracterele m a c r Îc o p ic T a le I m m u I ^ T ’ In d ° cilina-

p S S i f S i s ö
(diam. tang. 140— 370 ^ .1 len,nului- Vasele din lemnul ti™ ■
« r z i» m i c i r ă » Z t Î T , >” ri” d “ i . « n g e m i a i r v l r r ; m ai
porţia medie , vaselor eirea n " " ,au 8™ pate ra d ia fe ite d . , " "

SSST / “ic
S o s’ i K
i-circu1"'' ^ - f e L * *»î«
r 0a* â .si deP'">™ do fosfat de " ' ;
H « X îî
’ uI>tiri- " » “ ri eu
•J ' f*v’ diam de qn 97 •^ calciu. Fijbre sen ta t p nu

.c i,c a 7 % , eu d i u . e u . S e de ” P“ S ” cire“ “ ™ “ ular, 1

ZEBRANA
Centrol°bium robustum Mart., Pl. X I V 1
Zebraholz, arariba, araroba, cartan.
Originar din Brazilia, Venezuela C •
Caracterele princinale ;,le. , ,a\ Guiana.

^ S S s i^ Ş s iS S îS

Utilizări la rnnfi>ptm . p otrivit de tare.


arta şi în construcţia a m b a r ^ tiilo r Î’ “ SPeCÎaI “ furnir’ în tîmplărie de
INDEX
Denumirile populare ale speciilor lemnoase în limba rusă

AÖpHKOC oSblKHOBeHHblft 261 Jţy5 aBCTpHHCKHH 212


AiiBa npoaoJiroBaTaH 315 Â y 5 OoiiOTHbiH 219
Afinam 223 Jly6 3HMHHH 213
A¡wop<J>a KycTapHHKOBan 271 JlyS HOJKHoqBeTHbiH 217
AiuypcKoe npoSnoBoe ¿ţepeBO 230 Zţy 6 ceBepHbiH 218
Eapöapirc oöbiKHOBeHHbiH 248 i l y 6 CKajibHbiă 213
BapxaTHoe iţepeB o 230 JIy 6 nyum cTbiH 215
Eejiaa aramia 238 Zly 6 (J)pailHeTTO 216
Bepe3a SopoAaBqaTan 300 Jly6 MepemqaTbiH 214
Eepe3a KapjiHKOBan 299
Eepe3a hh3K3h 302 Ejib eB poneiicK ajî 200
Eepe3a nymncran 301
JKapKOBeq MeTejitqaTbiii 247
Eepe30Bbiii cTJiaHeij 299
^KnMOJiocTb necHaH 263
BepecKJieT 6 opo«aB qaTbiH 331
JKhm ojioctb TaTapcKan 264
EepecKJieT eBponeñcKHH 330
BepecT 234 3 o j io t o h flO )K A b 246
EnoTa 209 3y6ymHHK OÔblKHOBeHHblH 281
BnpioqHHa 06biKH0BeHHa>i 257
E 0 6 0 BHHK aHarnpoBHiiHbiă 246 H ßa 6 ejia>i 339
EoHpblIIIHHK KOHKMHH 317 H ßa BaBiiJioHCKaH 340
EoHpblIIIHHK OaHOneCTHMHblii 316 I'lBa K03BH 334
Ey3HHa KpacHaH 311 H ßa jioMKaH 338
Ey3HHa qepHan 310 Hßa npyTOBHAHaH 336
EyK KaBK33CKHH 288 H ß a nypnypHaH 335
EyK necHOH 287 Hjtbm 233
B iiH orpa/ţ oSbiKHOBeHHbiă 222 Kajnma oSbiKHOBeHHan 320
Biiuihh KycTapHan 266 KajiHHa uejibHOjmcTHaH 328
Bhiiihh oobiKHOBeniiaH 275 KaparaHa apeBOBiiHHan 253
Bhhihh irnra>H 279 KaparaHa »em aH 253
BojPiHHK OÔblKHOBeHHblH 346 KapHH KocMaTan 236
Bji3 rjiaflKHH 232 Kapiw OBajiwiaii 236
Bh3 JIHCTOBaTbIH 234 Kapnac iokhmh 228
Bh3 npH3eMHCTbiH 235 KaTajibna 237
Bjî3 mepniaBbiii 233 KanrraH noceBHbiü 231
Bh30bhk 252 K e ^ p 161
TjiaaHtniH 06biKH0BeHHaH 227 K h3hji 305
rjieAimiia cjia^ran 227 K h3hji— ziepen 306
r pao RocTOHiibiii 291 KlI3HJIbHHK 282
Tpa6 OÔblKHOBeHHblH 290 KH3HJIBHHK qejlbHOKpaHHHH 319
TpeoemHUK MHoroBeTBHCTbiă 245 K h 3h jieh h k MepHonjioflHbiH 319
rpyma oöbiKHOBeHHan 318 Knnapwc 207
KunapucoBHHK JIoBcoHa 210
Jţep>KH-aepeBo K ojnowee 280 Kjieraqra nepHCTan 295
JIvTJiacoBa riHXTa 202 KjieH aMepiiKaHCKHH 321
378 IN D E X

KjieH OCTpOJIHCTMH 312 CnHBa flOMamHHH 277


KjieH n ojieB oü 314 C jiH B a KOJiHJMaa 259
KneH cepeopHCTbiii 322 Ciw opoflH H a 256
KneH TaiapcKHH 313 CMopoÆHHa aJtBnHHCKaa 249
KpyuiHHa 348 CHe>KHbie n r o f lb i KHCTeBHflHbi 272
KpyniHHa jiOMKaH 265 C o cH a BeHMyTOBa 196
K p y m m a cjiaoHTejibHaH 347 C o cH a K o x a 199
K p tiœ oB H K OTKjieneHHbiii 274 C o cH a necH aH 198
CoCH a OÔblKIIOBCHHaH 198
JlemHHa ApeBOBHAHaH 351 C o cH a n a u jia c o B a 197
JlemHHa oSbiKHOBeHHan 350 C ocJ jop a iiiioHCKan 229
JI>KeKamTaH kohckhh 332 C yM a x -C K yM m ra 250
Jlrnia KpynHOJiHCTHaa 308 C yM a x y K cy cH b ift 260
Jln na meJiKOJiHCTHaH 309
Jlu n a oobiKiioBem iaH 309 TaBO Jira flySpoBKOJiHCTHaa 273
JlHiia nyiiiHCTan 307 TaKcoflHÎi 207
JlacTBeHHHiia eB poneiicKaii 201 TepH 259
JIOMOHOC BHHOrpaflOJIHCTHblH 220 T h c c H roA H biit 206
Jlox y3KOJlHCTHblit 226 Tononb ocjibiH 337
Tonojn. KaHaacKHÎi 343
M aKJiiopa opan>i<CBaH 239 Tononb cepeôpucTbiH 337
MHHflajlb HH3KHH 269 T o n o n b MepHbiii 341
MHHflaJlb ODblKHOBCHHblil 268 Tcyra KanaACKan 211
M iipiiKapiiH repiwaHCKan 244 T y p eu K a n b h u ih h 258
Mo>K>KeBeJlbHHK BHprHHCKHH 204 T y i SejibiH 224
MoHOKeBeJiBHHK 06biKH0BeHHMH 205 T y T MepHbiii 225
M ymiwyjia repMancKan 326 Tyn 3anaAHaH 208
T io jib n a H H o e jjep eB O 304
O S jicrm xa KpyniHHOBan 267
O n bxa 6enaH 293 yKcycHHK 260
O n bx a K.icHKaH 292
O jibxa KycTapHaH 353 Oop3HTHH n o.iB cm eiin aa 329
O jibxa cep a n 293 <J>ycTHK 250
O jibxa qepHan 292
O p e x qepHWH 284 XiviejierpaS oSbiKHOBeHHbiii 352
O p e x rpeqKHH 283
OcHHa 333 IJaperpaflCKne po>KKH 251
O coK op b 341 HepaToiiHH CTpyqKOBaH 251

IlepCHK oSbIKHOBeHHblH 270 Hepe.wyxa oobiKHOBemiaii 278


ÜHXTa 6ejian 203 ^ïepeM yxa MepmobHan 258
ÜJ1IOIU 0 6 bIKH0 BeHHbIH 289 ’ ie p e n n iH 279
IlO fly S oSblKHOBCHHblH 349 ^îepHHKa 298
IlTejieH TpexjieTHiw 252
riy3bipenjI0flHHK KaJIHHOJIHCTHblH 303
IIIcjiK O B H na 6ejiaH 224
IIy3bipHiiK 254
nieJiKOBHqa jjepHaH 225
IÜHnoBHHK cooawH Ü 255
P0fl0fleHflp0H 297
P 0 »tK 0 B0 e flep eB o 251
P o3a coSaMaii 255 H o jio h îi «H K a a 323
PnoHiia apHH 325 Ü B op 294
PnÔHHa rjioroBHHa 327 H cem . aMepHKaHCKHÎi 240
P h6h h3 oübiKHOBCHiiaii 324 >IceHb GeJibiii 240
HceHb 0 6 biKH0 BeHHbift 242
CaMiuHT BeMH03eneHbiii 296 ilc e n b neHCHJibBaHCKHH 241
C n p e r n oobiKHOBCHiiaH 262 >ICCHL(b HBCTOHHblH 243
INDEX
Denumirile populare ale speciilor lemnoase in limba germană

Abendländischer Lebensbaum 208 Edelkastanie 231


Ahorn 294 Efeu 289
Alpenerle 353 Eibe 206
Eingriffeliger-Weissdorn 316
Alpeiiribsel 249
Amerikanische Roteiche 218 Einsamiger Weissdorn 316
Apfelbaum 323 Elritze 327
Aprikosenbaum 261 Eisbeerbaum 327
Arve 195 Elzbirne 327
Erbsenstrauch 253
Aspe 333
Esche 242
Eschenblätteriger Ahorn 321
Bastrüster 232 Espe 333
Baumhasel 351 Essigbaum 260
Berberitze 248 Europäische Lärche 201
Beinholz 306
B e r g - Johannesbeere 249
Falscher-Pfeifenstrauch 281
Bergbeere 249 Faulbaum 265
Bergahorn 294 Federbusch 244, 245
Bergerle 293 Feldulme 234
Bergföhre 199 Feldahorn 314
Bergkiefer 199 Felsen Johannisbeere 256
Bergmispel 282, 319 Felsen-Kreuzdorn 348
Bergulme 233 Fichte 200
Besen Ginster 247 Filz-Zwergmispel 282
Besenstrauch 247 Fladerbaum 312
Blasenstrauch 254 Flatterulme 232
Blumenesche 243 Flaumeiche 215
Bruchweide 338
Föhre
Buchsbaum 296 Französische-Pappel 344

Canadische Pappel 343 Gemeine-Esche 242


Christusdorn 280 Gemeine-Hartriegel 306
Christusakazie 227 Gemeine Hasel 350
Gemeine Kiefer, 198
Deutsche Hasel 350 Gemeine-Robinie 238
Deutsche Porstbirtze 244 Gemeine Stechpalme 349
Deutsche Ripelstrauch 244 Gemeine Waldrebe 220
Dombaum 227 Gemeine-Zwergmispel 319
Douglasie 202 Gemeine Flieder 262
Douglas tanne 202 Gemeiner Goldregen 246
Dürlitze 305 Gemeiner Hülse 349
Gemeiner Kreuzdorn 347
Eberesche 324 Gemeiner Mehlbeerbaum 325
Ebich 289 Gemeiner Schneeball 320
Echte Mispel 326 Gemeiner Wacholder 205
380
INDEX

Gemeiner W eissdorn 317


Gleditschie 227 P fe ffe rb a u m 346
G oldbecher 329 P fir s ich b a u m 270
Götterbaum 223 P fla u m e n b a u m 277
P im p ern u ss 295
Graue Stieleiche 217
Graue Walnuss 285 P lasser P fe ife n stra u ch 281
Grauerle 292 P la ta n e 286
Grün-Erle 353 P u lv e rh o lz 265
P u rp u rw eid e 335
H agebutte 255
H ainbuche 290 Q u itte 315
H änge Birke 300
Hartriegel 305 R a in w e id e 257
Hasel 350 R e b e 222
Heckenkirsche 264 R o b in ie 238
H eidelbeere 298 R o b u s tp a p p e l 344
H irschdorn 347 R o stb lä ttr ig e -A Ip e n r o se 297
H irschkolbensum ach 260 R o ssk a sta n ie 332
H olzapfelbaum 323 R o tb u c h e 287
H opfenbuche 352 R o t e H a rtrieg el 306
H opfenbaum 352" R o te -H e c k e n k ir s c h e 263
Hornstrauch 305 R o te r -H o lu n d e r 311
Hundsrose 255 R o tt a n n e 200

Jasmingartenstrauch 281 Saal-W eide 334


Judasbaum 251 Sanddorn 267
Sauerdorn 248
Kandelw eide 328
Sauerkirschbaum275
Kastanienbaum 231 Schneeball 303
K iefer 198
Schneeball-Spierstrauch 303
Kirschenbaum 279 Schneebeer 272
K irschpflaum enbaum 276 Schlehdorn 259
K leinblättrige H ainbuche 291 Schlehe 259
K orbw eide 336
Schnurbaum 229
Kornelkirsche 305 Schotendorn 227
Krum m eiche 215
Schwarze-Steinm ispel 319
K reuzdorn 347
Schwärze-Zwergm ispel 319
Lederblum e 252 Schwarzbeere 298
Liguster 257 Schwarzdorn 259
Lotusbaum 228 Schwarzerle 292
Schwarzeiche 215
Mahalebkirsche 258 Schwarzer H olunder 310
Mandelbaum 268 Schwarzer-M aulbeerbaum 225
Mannaesche 243 Schwarzkiefer 197
Mehlbeerbaum 325 Schwarznussbaum 284
M oor-Birke 301 Schwarzpappel 341
Seidelbast 346
Morgenländischer Lebensbaum 209
Silberahorn 322
M orgenländischer-Linde 307
S ilb e rb a u m 226
Oelweide 226 Silberpappel 337
Oregonzeder 210 Silberweide 339
Orientalische-Buche 288 Som m ereiche 214
Osagedorn 239 Som merlinde 308
S p ierstra u ch 273
Ostamerikanische Schierlingstanne 211
Spitzahorn 312
Paradiesbaum 226 Spottnuss 236
Perückenbaum 250 Stachelbeere 274
Perücken Sumach 250 Stahl-W eide 334
Pfaffenhütchen 330 Strauch-Birke 302
Pfaffenkäppchen 330 Steinmispel 319
Stieleiche 214
IN D E X

Steineiche 213 Weichhaarige-Eiche 215


Strobe 196 Weichselkirsche 258
Stumpfgelappter-Weissdom 317 Weidendorn 267
Sumpfzipresse 207 Weinrebe 222
Syringe 262 Weinstock 222
^ eiss-Birke 300
Tanne 203 Weissbuche 290
Tatarischer Ahorn 313 Weisserie 293
Trauben-Holunder 311 Weisser Maulbeerbaum 224
Traubeneiche 213 Webslaub 325
Traubenkirsche 278 Weissesche 240
Trauerweide 340 Weissezeder 208
Trompetenbaum 237 Weisskiefer 198
Tulpenbaum 304 Weisspappel 337
Türkische-Hasel 351 Weisstanne 203
Turkestanische Ulme 235 Weymouthskiefer 196
Wilder Birnbaum 318
Ulmenblätterige 273 Winterlinde 309
Ungarische-Eiche 216 Wolliger-Schneeball 328

Virginischer-Sadelbaum 204 Zapfenholz 265


Yogelbeerbaum 324 Zerreiche 212
Vogelkirsche 279 Zirbelkiefer 195
Zitterpappel 333
Waldstöckl 220 Zürgelbaum 228
Walnussbaum 283 Zwerg-Birke 299
Warziger-Spindelbaum 331 Zwergkirsche 266
Wasserholder 320 Zwergmandel 269
Wegedorn 347 Zwetschgenbaum 27?
INDEX
Denumirile populare ale speciilor lemnoase în limba engleză

Abele 337 Cluster nut 351


Aider 292 Common almond 268
Alder buckthorn 265 Common apricot tree 261
Alpine-currant 249 Common beech 287
Apricot 261 Common birch 300
Aspen 333 Common broom 247
Austrian pine 197 Common cherry tree 275
Common cotoneaster 319
Barberry 248 Common-dogwood 306
Bean-trefoil 246 Common elm 234
Bentwood 289 Common hazel 350
Bilberry 298 Common hawthorn 317
Birch 301 Common holly 349
Bird-briar 255 Common juniper 205
Bird cherry 278 Common lilac 262
Bitter oak 212 Common-maple 314
Black alder 292 Common medlar 326
Black italian poplar 343, 345 Common mezereon 346
Black locust 238 Common oak 214
Black mulberry 225 Common osier 336
Black poplar 341 Common peach tree 270
Blackthorn (sloe) 259 Common spruce 200
Black walnut 284 Cornelian-cherry 306
Bladder-nut tree 254 Cornel-dogwood 305
Bladder-senna 254 Cornel tree 305
Bleaberry 298 Crab apple 323
Bohemian-oleaster 226 Crack willow 338
Box 296
Boxelder 321 Dog-rose 255
Boxelder ash leaved maple 321 Dogwood 306
Boxtree 296 Douglas fir 202
Boxwood 296 Dwarf birch 299
Broom 247 Dwarfelder 311
Buckthorn 347 Dwarf pine 199
Butternut 285 Eastern black walnut 284

Canadian poplar 343 Eastern hemlock 211


Cat-beery 274 Eastern hornbeam 291
Cembran pine 195 Eastern red cedar 204
Chesnut oak 214 Elder 310
Chinese scholar-tree 229 Elderberry 310
Chockberry 282 European ash 242
Choke-wild pear 318 European beech 287
Christ’ s thorn 280 European holly 349
IN D EX

European larch 201 Netle-tree 228


European oak 214 Northern red oak 218
European spruce 200 Northern white cedar 208
Norway maple 312
Female-lime 308
Field elm 234 Oilnut 285
Fir tree 198 Old man’ s beard 220
Flowering ash 243 Oregon pine 202
Fly.honeysuckle 263 Osage-orange 239
Fly.woodbine 263 Osier willow 336
Fouler’ s service tree 324
Fowl cherry tree 278
Peashrub 253
Pencil cedar 204
Gelderrose 320
Plane 286
Genista 247
Pliant-tree 328
German-tamarisk 244
Plum 277
Goat willow 334
Poison-elder 311
Golden rain 246
Port Orford cedar 210
Gooseberry 274
Privet 257
Greater — maple 294
Purple osier 335
Greater sycamore 294
Green alder 353
Grey alder 293 Quickbeam 324
Quince 315
Hackberry 228
Hazel 350 Racemous flowered 272
Hawthorn 316 Red ash 241
Holly-green 349 Red fir 202
Honey locust 227 Red oak 214
Hop-hornbeam 352 Redwood 198
Hop-hornbeam of Sauthern Europe 352 Robinia 238
Hop-tree 252 Rock-cherry 258
Hornbeam 290 Rock-currant 256
Horse chestnut 332 Rose-willow 335
Howler 292 Rowan 324
Hungarian oak 216 Rusty-leaved Alpenrose 297

Ivy 289 Sallow-thom 267


Sallow willow 334
Judas-tree 251 Scotch elm 233
Job’ stears 295 Scots pine 198
Judasboom 251 Sea buckthorn 267
Service tree 327
Laburnum 246 Sessile oak 213
Large-leaved lime 308 Shagbark hickory 236
Lawson’s cypress 210