Sunteți pe pagina 1din 9

Creantele salariale in cazul insolventei angajatorului

Regimul juridic al recuperarii creantelor salariale a beneficiat recent


de modificari legislative importante menite sa asigure, pe de-o parte, un rang
superior in ordinea de prioritate la distribuirea sumelor rezultate in urma
valorificarii patrimoniului debitorului aflat in insolventa si, pe de alta parte,
formarea unui fond de garantare care sa asigure plata creantelor salariale
impotriva angajatorilor aflati in insolventa.

Aceste modificari legislative au intervenit o data cu adoptarea, in cursul


anului 2006, a doua legi care stabilesc cadrul normativ aplicabil regimului
juridic al creantelor salariale in cazul insolventei angajatorului, si anume :

- Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei;


- Legea nr. 200/2006 privind constituirea si utilizarea Fondului pentru plata
creantelor salariale, intrata in vigoare la 1 ianuarie 2007.

Potrivit legii 85/2006 privind procedura insolventei, creantele


salariale se inscriu DIN OFICIU in tabelul obligatiilor, de catre
administratorul judiciar, pe baza evidentelor contabile ale debitorului
insolvent, nefiind nevoie ca salariatul sa depuna declaratie de creanta.
Prin urmare, cel mai bine pentru salariat ar fi sa verifice tabelul
preliminar al obligatiilor si, ulterior, pe cel definitiv, pentru a se asigura
ca a fost inscris.
Daca nu a fost inscris, poate formula contestatie. In practica, insa,
salariatii iau legatura cu administratorii judiciari, care ii inscriu fara
nicio problema in tabele.

-creanţele născute după data deschiderii procedurii, în perioada


de observaţie sau în procedura reorganizării judiciare vor fi plătite
conform documentelor din care rezultă, nefiind necesară înscrierea la
masa credală. Prevederea se aplică în mod corespunzător pentru
creanţele născute în procedura de faliment.
Regimul juridic al recuperarii creantelor salariale a beneficiat de modificari
legislative importante, menite sa asigure, pe de-o parte, o pozitie superioara
in ordinea de prioritate la distribuirea sumelor rezultate in urma valorificarii
patrimoniului debitorului aflat in insolventa si, pe de alta parte, formarea

1
unui fond de garantare care sa asigure plata creantelor salariale impotriva
angajatorilor aflati in insolventa.
Regimul juridic al recuperarii creantelor salariale a beneficiat de modificari
legislative importante, menite sa asigure, pe de-o parte, o pozitie superioara
in ordinea de prioritate la distribuirea sumelor rezultate in urma valorificarii
patrimoniului debitorului aflat in insolventa si, pe de alta parte, formarea
unui fond de garantare care sa asigure plata creantelor salariale impotriva
angajatorilor aflati in insolventa.
Aceste modificari legislative au intervenit odata cu adoptarea, in
cursul anului 2006, a doua legi care stabilesc cadrul normativ aplicabil
regimului juridic al creantelor salariale in cazul insolventei angajatorului, si
anume: Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei si Legea nr.
200/2006 privind constituirea si utilizarea Fondului pentru plata
creantelor salariale, intrata in vigoare la 1 ianuarie 2007.
Dispozitiile normative ale ambelor legi se coroboreaza cu normele prevazute
in Codul Muncii, si anume art. 156, care prevede ca „salariile se platesc
inaintea oricarei alte obligatii a angajatorilor, si art. 167 „constituirea si
utilizarea fondului de garantare pentru plata creantelor salariale se vor
reglementa prin lege speciala".
De asemenea, Contractul colectiv de munca unic la nivel national pe anii
2007-2010 prevede, in art. 48, ca „toate drepturile banesti cuvenite
salariatilor se platesc inaintea oricaror obligatii banesti ale unitatii" si
ca, „ in caz de faliment sau lichidare judiciara, salariatii au calitatea de
creditori privilegiati, iar drepturile lor banesti constituie creante
privilegiate, urmand sa fie platite integral, inainte de a-si revendica
cota-parte ceilalti creditori."

Regimul creantelor salariale

Lichidarea bunurilor din averea debitorului se efectueaza de catre lichidator,


sub controlul judecatorului sindic. Acelasi lichidator va plati creantele
creditorilor, in ordinea de prioritate stabilita de lege. Legiuitorul a stabilit
ordinea de distribuire a sumelor obtinute din lichidare pentru plata creantelor
creditorilor chirografari in functie de importanta acestor creante, care este
data de aspectele economice, sociale, umanitare si juridice.
Principala modificare adusa textelor legale, cu un impact deosebit, consta in
trecerea creantelor ,,salariale" intr-un rang de prioritate superior. Astfel,
daca in vechea reglementare a procedurii falimentului creantele izvorate din
raporturile de munca erau plasate pe locul 3, in noua procedura a insolventei

2
creantele salariale sunt trecute intr-un rang de prioritate superior.

Ordinea de prioritati

Legea stabileste urmatoarea ordine de prioritati:


1. Taxele, timbrele sau orice alte cheltuieli aferente procedurii instituite prin
lege, inclusiv cheltuie-lile necesare pentru conservarea si administrarea
bunurilor din averea debitorului, precum si plata remuneratiilor persoanelor
angajate in cadrul desfasurarii procedurii insolventei;
2. Creantele izvorăte din raportul de munca;
3. Creantele reprezentănd creditele, cu dobănzile si cheltuielile aferente,
acordate de institutii de credit dupa deschiderea procedurii, precum si
creantele rezultănd din continuarea activitatii debitorului dupa deschiderea
procedurii;
4. Creantele bugetare;
5. Creantele reprezentănd sumele datorate de catre debitor unor terti, in baza
unor obligatii de intretinere, alocatii pentru minori sau de plata a unor sume
periodice destinate asigurarii mijloacelor de existenta;
6. Creantele reprezentănd sumele stabilite de judecatorul sindic pentru
intretinerea debitorului si a familiei sale, daca acesta este persoana fizica;
7. Creantele reprezentănd credite bancare, cu cheltuielile si dobănzile
aferente, cele rezultate din livrari de produse, prestari de servicii sau alte
lucrari, precum si din chirii;
8. Alte creante chirografare;
9. Creantele subordonate, in urma-toarea ordine de preferinta:
a) Creantele acordate persoanei juridice debitoare de catre un aso-ciat sau
actionar detinănd cel putin 10% din capitalul social, respectiv din drepturile
de vot in adunarea generala a asociatilor ori, dupa caz, de catre un membru
al grupului de interes economic;
b) Creantele izvorănd din acte cu titlu gratuit.

Creantele izvorate din raporturile de munca


Modificari legislative au fost reglementate si prin largirea ariei de cuprindere
a categoriei fostelor creante ,,salariale" care in prezent includ ,,creantele
izvorate din raporturi de munca"; definitia este mai cuprinzatoare si
include toate creantele care isi au sursa in raporturile de munca, adica in
contractul de munca colectiv si individual, dar si in actele normative de
dreptul muncii care se impun partilor in afara vointei lor cuprinse in
contract.
O prima categorie foarte importanta de drepturi (creante) ce izvorasc din

3
raporturi de munca, dar nu constituie si creante salariale sunt asa-zisele
,,salarii compensatorii"; drepturile la sume compensatorii nu au fost, in
practica instantelor noastre, inclusiv a Inaltei Curti de Casatie si Justitie,
asimilate drepturilor salariale, datorita scopului acordarii lor (un fel de ajutor
de somaj pentru ipoteza neincadrarii in munca in viitor), a denumirii
improprii de ,,salarii" deoarece salariile se utilizeaza doar ca baza de calcul
etc.
Or, in ipoteza unor persoane juridice supuse procedurii cu un numar ridicat
de salariati care, la randul lor, au convenit in contracte asupra unui numar
considerabil de salarii lunare ca baza de calcul a compensarilor pentru
pierderea locurilor de munca, sumele la care aceste mase de salariati au
dreptul pot fi deosebit de importante in totalul masei credale, astfel incat sa
consume o parte semnificativa a activului debitoarei in insolventa, urmand
ca alte categorii ce beneficiaza de un rang inferior sa primeasca foarte putin
sau chiar deloc.

Largirea sferei temporale

O alta modificare in raport de vechea reglementare a procedurii falimentului


se refera la eliminarea restrictiei de a aseza in acest rang de prioritate doar
creantele nascute in cele 6 luni anterioare deschiderii procedurii. Astfel,
creantele ce izvorasc din raporturi de munca beneficiaza de aceasta prioritate
oricand s-ar fi nascut inainte de deschiderea procedurii, dar nu si pentru cele
care ar fi fost prescrise la data la care creantele respective ar trebui incluse in
tabelul creantelor care de fapt este data deschiderii procedurii, deoarece
prescriptia nu mai curge contra creditorilor din acest moment.
Aceasta ,,largire" a sferei temporale pentru care salariatii beneficiaza de
rangul de la art. 123, al. 1, pct. 2 are consecinte nefaste asupra creditorilor de
rang inferior locului 2 care vor risca sa-si vada drastic diminuate sumele
recuperate din procedura, in special la societati cu un numar mare de
salariati care, din diferite motive, au stat in pasivitate.

Fondul pentru plata creantelor salariale


Legea nr. 200/2006 reprezinta un pas inainte decisiv in materia garantarii
creantelor salariale in cazul falimentului. Legea a intrat in vigoare la data de
1 ianuarie 2007 si de prevederile sale beneficiaza salariatii angajatorilor
pentru care starea de insolventa intervine dupa aceasta data.
Fondul asigura plata creantelor salariale care rezulta din contractele
individuale de munca si din contractele colective de munca incheiate de

4
salariati cu angajatorii impotriva carora au fost pronuntate hotarari
judecatoresti definitive de deschidere a procedurii insolventei si fata de
care a fost dispusa masura ridicarii totale sau partiale a dreptului de
administrare.
Conceptia legiuitorului este evidentiata prin reglementarea principiilor care
stau la baza constituirii, gestionarii si utilizarii acestui Fond.
Astfel, art. 4, literele c si d, stabileste ca legea se aplica salariatilor (care
lucreaza cu norma intreaga sau partial, la sediul proprietarului sau in alt loc
sau la domiciliu, pe baza unui contract de munca temporara sau a unui
contract de ucenicie la locul de munca - indiferent de durata acestora). Sunt
vizate - cu titlu de creante salariale - toate drepturile salariale si alte drepturi
banesti datorate si neplatite salariatului.
Din resursele Fondului se suporta urmatoarele categorii de creante
salariale:
a) salariile restante;
b) compensatiile banesti restante, datorate de angajatori pentru
concediul de odihna neefectuat de salariati, dar numai pentru maximum
un an de munca;
c) platile compensatorii restante, in cuantumul stabilit in contractul
colectiv de munca si/sau in contractul individual de munca, in cazul
incetarii raporturilor de munca;
d) compensatiile restante pe care angajatorii au obligatia de a le plati,
potrivit contractului colectiv de munca si/sau contractului individual de
munca, in cazul accidentelor de munca sau al bolilor profesionale;
e) indemnizatiile restante, pe care angajatorii au obligatia, potrivit legii,
de a le plati pe durata intreruperii temporare a activitatii.
Limitele (plafoanele) stabilite de lege pentru plata creantelor salariale din
resursele Fondului sunt urmatoarele:
- Suma totala a creantelor salariale suportate din Fondul de garantare nu
poate depasi cuantumul a 3 salarii medii brute pe economie pentru fiecare
salariat. Salariul avut in vedere este salariul mediu brut pe economie
comunicat de Institutul National de Statistica in luna in care s-a deschis
procedura insolventei. Creantele salariale se suporta pentru o perioada de trei
luni calendaristice. Termenul pana la care angajatorii trebuie sa declare si sa
plateasca aceasta contributie este data de 25 a lunii urmatoare celei pentru
care se datoreaza drepturile salariale.
- Creantele izvorate din raporturi de munca, platite in cazul falimentului,
potrivit legislatiei in vigoare, se diminueaza cu sumele achitate din Fondul
de garantare. Instituirea acestui mecanism special, dar echitabil de catre
legiuitor impune o corelatie logica cu articolul 123 din Legea insolventei,

5
articol care stabileste ordinea de preferinta in satisfacerea creantelor
creditorilor. Altfel spus, tinand seama de necesitatea acoperirii creantelor
salariale, de nevoile presante (de subzistenta) ale angajatilor, legiuitorul
accepta ca, inainte de plata creantelor potrivit ordinii de preferinta prevazute
de Legea insolventei, sa se acopere creantele in cauza din Fondul de
garantare, in limitele legal stabilite. Numai ca - procedandu-se astfel si
creantele fiind de regula mai mari decat limitele stabilite de Legea
nr.200/2006 - ulterior, din sumele care se platesc conform Legii insolventei,
se deduc sumele achitate din Fondul de garantare.
In toate cazurile, daca urmare a redresarii angajatorilor judecatorul sindic
pronunta inchiderea procedurii de insolventa, angajatorii sunt obligati sa
restituie sumele suportate din Fondul de garantare, in termen de 6 luni de la
pronuntarea hotararii de inchidere a procedurii.
Desi Fondul de garantare e constituit numai din contributiile angajatorilor,
statul este implicat direct in stabilirea si plata creantelor salariale cuvenite
salariatilor in cazul falimentului. Astfel, stabilirea cuantumului creantelor
salariale cuvenite salariatilor si efectuarea platii acestora se realizeaza de
agentiile teritoriale pentru ocuparea fortei de munca:
- la cererea scrisa a administratorului sau lichidatorului angajatorului in stare
de insolventa;
- la cererea salariatilor angajatorului aflat in stare de insolventa sau a
organizatiilor legal constituite ce reprezinta interesele acestora. Aceasta
categorie include orice organizatie de natura profesionala - constituita
potrivit legii si avand ca unul dintre obiective, stabilite prin lege sau statut,
reprezentarea intereselor salariatilor.

Procedura simplificata

Legea 85/2006 a imbunatatit legislatia din domeniu, creditorii nu mai trebuie


sa demonstreze insolvabilitatea debitorului, ci practic aceasta stare se
prezuma, debitorul fiind cel care trebuie sa probeze ca este solvabil si stabil
din punct de vedere economic. Totusi, spre deosebire de tarile occidentale,
in Romania in continuare o procedura de lichidare poate dura pana la cinci
ani, spre deosebire de sase luni, cat ar fi normal. Cu toate acestea, timpul
necesar incheierii procedurii de faliment ar putea fi redus potrivit noii
legislatii. Se poate opta pentru o procedura simplificata prin care debitorul
intra direct in procedura falimentului, fie odata cu deschiderea procedurii
insolventei, fie dupa o perioada de observatie de maximum 60 de zile.

6
Procedura simplificata prevazuta de aceasta lege se aplica debitorilor
aflati in stare de insolventa, care sunt fie comercianti persoane fizice,
actionand individual, fie asociatii familiale. Si comerciantii persoane juridice
care nu detin niciun bun in patrimoniul lor, ale caror acte constitutive sau
documente contabile nu pot fi gasite, cu administrator „disparut” sau al caror
sediu nu mai exista sau nu corespunde adresei din Registrul Comertului,
intra sub incidenta procedurii simplificate.La fel si debitorii care nu au
prezentat documentele necesare in termenul prevazut de lege, societati
comerciale dizolvate anterior formularii cererii introductive sau debitori care
si-au declarat prin cererea introductiva intentia de intrare in faliment sau care
nu sunt indreptatiti sa beneficieze de procedura de reorganizare judiciara
prevazuta de lege.

Model cerere de deschidere a procedurii insolventei

DOMNULE JUDECATOR SINDIC,

Subscrisa ______________________________________________, cu
sediul social in ______, str. ___________________, nr. __,
judetul/sectorul __, numar
de ordine in registrul comertului/registrul societatilor agricole/registrul
asociatiilor si fundatiilor/alte registre ___, Cod unic de inregistrare/Cod de
identificare fiscala _______, Cont bancar nr. ___, deschis la __,
tel./fax _______ ___, legal reprezentata prin , in calitate de creditor4,
formuleaza prezenta:

Cerere de deschidere a procedurii insolventei

impotriva debitorului _____, cu domiciliul/sediul social in ___, str.


________________, nr. , judetul/sectorul _______, numar de ordine
in registrul comertului/registrul societatilor agricole/registrul asociatiilor
si fundatiilor/alte registre __________, Cod unic de inregistrare/Cod de
identificare fiscala

7
, Cont bancar nr. _______, deschis la ______________________,
tel./fax ______, solicitandu-va sa dispuneti:

1. deschiderea procedurii insolventei impotriva debitorului mai sus


nominalizat;
2. admiterea creantei noastre certe, lichide si exigibile in cuantum de
_______, reprezentand
__, conform _____;
3. inregistrarea creantei noastre certe lichide si exigibile in cuantum de in
tabelul definitiv al creantelor contra debitorului mai sus nominalizat;

4. obligarea debitorului la plata cheltuielilor de judecata, pentru urmatoarele

MOTIVE:

In fapt, debitorul ______se afla in stare de insolventa, situatie confirmata si


de .

In drept, creditorul invoca prevederile art. 31 si urm. din Legea privind


procedura insolventei nr. 85/2006, publicata in Monitorul Oficial al
Romaniei, Partea I, nr. 359 din 21.04.2006, cu com- pletarile si modificarile
ulterioare, coroborate cu celelalte dispozitii legale in vigoare.
In subsidiar, se invoca _________.

In sustinerea prezentei cereri, creditorul intelege sa se foloseasca de proba cu


inscrisuri, interogatoriul debitoarei, (eventual) expertiza judiciara contabila,
precum si de orice alte probe a caror necesitate va rezulta pe parcursul
dezbaterilor.

In concluzie, avand in vedere motivele de fapt si de drept mai sus invocate,


creditorul solicita admiterea prezentei cereri, astfel cum aceasta a fost
formulata, judecatorul sindic urmand a dispune, in consecinta, deschiderea
procedurii insolventei impotriva debitorului _, admiterea creantei certe,
lichide si exigibile, in cuantum de ______________, reprezentand
_, si inscrierea acesteia in tabelul definitiv al creantelor contra debitorului,
cu cheltuieli de judecata.

8
Redactata si semnata astazi, ______, in __exemplare, la care s-au anexat
copii certificate pen- tru conformitate de pe inscrisurile mentionate in
cuprinsul cererii, timbre judiciare in cuantum de ___ lei, precum si
dovada achitarii taxei judiciare de timbru legal datorate, in cuantum de
________ lei.

numele si prenumele reprezentantului legal al persoanei care a formulat


cererea)

___________________________________________
(semnatura reprezentant legal al persoanei care a formulat cererea si
stampila)

DOMNULUI PRESEDINTE AL TRIBUNALULUI _________