OCHIUL BIONIC

Problematica compensării în deficiențele de vedere

Definiţie (Ştefan M, 1999) – compensaţia (in psihopedagogia speciala n.a.) este procesul
de readaptare (restructurare, reechilibrare) bio-psiho-socială a copilului, proces bazat pe
disponibilităţile biologice şi psihice, la condiţiile generate de prezenţa unei deficienţe.
Se vorbeşte foarte mult despre funcţionarea unor mecanisme compensatorii la persoanele
cu deficienţe vizuale, ca şi în cazul altor deficienţe. Unii autori apreciază chiar că ar fi vorba
de o dezvoltare “miraculoasă” sau “providenţială”.

Explicaţii teoretice

- Fiziologice - compensaţia este o reacţie fiziologică automată, necondiţionată, care intră

în funcţie la lezarea analizatorului vizual. Este o explicaţie posibilă şi logică, dar rămân
întrebări importanţe, cărora adepţii acestei teorii nu le pot răspunde, (ceea ce o face simplistă
şi unilaterală):

- Se dezvoltă celelalte simţuri de la sine, in mod automat?

- Compensaţia se reduce la substituirea unui simţ?

- De ce în anumite situatii funcţionează compensaţia şi în altele nu?

- Psihologice - se pun pe prim plan fenomenele psihologice care apar ca urmare a

existenţei disfuncţiei vizuale, efectele interioare şi psihosociale, reacţia psihică mai mult sau
mai puţin inconştientă la situaţia creată. Psihanaliştii au explicat acest fenomen ca pe un
mecanism de apărare a Eului. Există desigur elemente importante în acest tip de justificari,
dar nu le putem considera în totalitate şi în toate situaţiile. O posibilă soluţie: cele două tipuri
de explicaţii sunt complementare.

- Compensaţia ca fenomen de adaptare - fenomenul ţine de puterea şi bogătia nebănuită de

adaptare a organismului uman, pentru a asigura echilibrul cu mediul natural şi social. Aceasta
tip de explicaţie este promovat şi de Piaget şi şcoala sa – nevoia continua de echilibru, care
prin trecerea la un alt stadiu de dezvoltare presupune “reechilibrarea cu mediul”(asimilare si
acomodare continua).
Complementaritatea celor trei forme de explicaţii pare evidentă.

Factori care condiţionează compensaţia

- deficienţa (primară) – cauzele, natura, gravitatea şi implicatiile acesteia;

- existenţa sau nu a unor consecinţe secundare negative – în plan biopsihic sau psihosocial;
- activitatea proprie a persoanei cu DV – foarte importantă sub aspect psihopedagogic;
- educaţia timpurie (de îndată ce apare deficienţa).
 Aceasta este înainte de toate un proces de adaptare, fenomen curent şi în absenţa
deficienţelor în general. Este fenomenul care apare ca răspuns la condiţiile externe. În
condiţiile deficienţei pentru adaptare sau readaptare sunt mobilizate disponibilităţi care ar fi
rămas neutilizate.
Compensarea exprimă capacitatea sistemului biologic de a rezista la perturbaţii; este
un fenomen de structurare sau restructurare a schemelor funcţionale, de mobilizare a surselor
energetice ale organismului în lupta împotriva deficienţelor congenitale sau dobândite.
Compensarea se realizează prin mijloace naturale ale organismului, dar şi prin mijloace
tehnice (ochelari, lupe, aparate opto-electronice care îi ajută pe cei cu cecitate nocturnă,
ochelari cu celule fotosensibile ce transformă sursa de lumină în sunete pentru a facilita
orientarea).

Ce este ochiul bionic?

Ochiul bionic, botezat Argus II, este un dispozitiv creat de compania americana Second
Sight Medical Products, si combina biologia cu electronica, acesta fiind primul ochi artificial
din lume. Aceasta proteza va necesita realizarea unui implant retinal, precum si purtarea de
catre pacient a unor ochelari de soare ce vor avea o camera video atasata. Autorul descoperirii
este cercetatorul Mark Humayun, profesor de oftalmologie si inginerie biomedicala la Doheny
Eye Institute, din Los Angeles, California.
Alte doua companii din Germania(Retina Implant AG si Intelligent Medical Implants)
lucreaza in acest moment la acelasi tip de implant retinian, produsele lor aflandu-se inca in
perioada de testare clinica.

Ce proprietati are proteza oculara Argus II?

Proteza oculara Argus II va putea reda vederea persoanelor care au orbit din cauza unor boli
degenerative ale retinei. 3% dintre persoanele cu varste de peste 55 de ani sufera de
degenerare maculara, o afectiune ce se caracterizeaza prin afectarea vederii centrale. De
asemenea retinita pigmentara, o boala degenerativa care afecteaza receptorii de lumina de la
nivelul retinei, afecteaza in jur de 1,5 milioane de persoane. Ambele afectiuni distrug
fotoreceptorii, celulele situate in spatele retinei care receptioneaza semnalele luminoase si le
transfera creierului sub forma impulsurilor nervoase, urmand ca aceste impulsuri sa fie
interpretate ca imagini. In acest context, sistemul Argus II tine locul fotoreceptorilor.

- implantul retinal nu se foloseste de ochi pentru a putea vedea, ci apeleaza la o camera

video,
- in prima instanta pacientii nu vor putea percepe imagini clar conturate, ci doar pete de
lumina si forme, pe care vor invata apoi sa le decodifice,
- imaginea pe care pacientii o vor distinge va fi neclara initial, deoarece va avea echivalentul
a 60 de pixeli, in comparatie cu o retina sanatoasa care ofera creierului cateva milioane de
pixeli,
- implantul pe care sistemul Argus II il presupune va permite un camp de vedere de 20 de
grade,
- procesorul video pe care il contine proteza vizuala Argus II va permite ajustarea
contrastului in functie de preferintele pacientului.

Ce contine proteza oculara Argus II?

- o pereche de ochelari cu o camera video incorporata care receptioneaza imagini in timp

real si pe care le transmite unui microcip,
- un microcip, care poate fi tinut in mana sau prins de haine si are ca functie procesarea
imaginilor video. Acesta transforma imaginile in impulsuri electrice si le trimite unui radio
emitator situat in ochelari,
- radio emitatorul va transmite wireless impulsurile electrice unui receptor implantat
deasupra urechii sau sub ochi,
- un receptor radio care trimite impulsurile electrice catre retina, prin intermediul unui cablu
de grosimea firului de par,
- o matrice de electrozi (60) implantati in retina purtatorului, care va primi impulsurile
electrice trimise de receptorul radio,
- de la electrozi mesajul va pleca prin nervul optic catre zona corticala responsabila cu
vazul.
In cazul unui ochi sanatos, fotoreceptorii de pe retina transforma lumina in impulsuri
neuronale care sunt trimise la creier prin nervul optic, iar cel din urma le interpreteaza ca
imagini. Insa atunci cand fotoreceptorii nu mai functioneaza corespunzator, aparatul optic
devine inutil. Sistemul Argus II suplineste acesti fotoreceptori. Matricea de electrozi
implantata pacientului reactioneaza asemenea fotoreceptorilor retinieni. Semnalele electrice
generate de electrozi sunt transmise prin intermediul acelorasi cai pe care le folosesc si ochii
sanatosi: nervii optici. Creierul interpreteaza semnalele primite, de exemplu: “Ceea ce vezi
este un copac”. Este nevoie de antrenament pentru ca pacientii sa perceapa intr-adevar un
copac. Pentru inceput, acestia vor observa doar portiuni luminoase si intunecate, dar dupa un
timp vor invata sa inteleaga ceea ce le transmite creierul, potrivit Discovery Fit&Health.
 BIBLIOGRAFIE

Damaschin, Dorin-„Defectologie. Teoria şi practica compensației-nevăzători ambliopi,

orbi, surdo-muți”,Editura Didactică şi Pedagogică,Bucureşti,1973

Ştefan ,Mircea- „Psihopedagogia copiilor cu handicap de vedere”, Bucureşti, Editura Pro-

Humanitate, 1999

www.stiintatehnica.ro

www.jurnalul.ro

www.nwdiafax.ro