TULBURAREA PARANOIDA A PERSONALITATII

1.Istoric

Termenul de paranoida (gr. para=alaturi, nous=minte, ratiune) era folosit in antichitatea

greaca pentru a desemna o boala mintala severa. aceasta acceptie a fost pastrata pana la
inceputul secolului nostru cand E.Kraepelin (1912), fondatorul nosografiei psihiatrice,
delimiteaza paranoia, boala psihica majora ilsustrata clinic prin delir cronic sistematizat si
personalitate paranoida care era considerata de autor o faza premonitorie (premorbida) a
psihozei propriu-zise, paranoia.

Actuala tulburare paranoida de personalitate a construit o preocupare importanta pentru

E. Krtschmer (1924) care a abordat-o din perspectiva clinica si a denumit-o "Reactie de
tip expansic a personalitatii".

Cea mai puternica descriere clinica a acestei conditii a realizat-o insa K. Schneider ( 1960

), care i-a conferit denumirea de "Psihopatie fanatica, prin acest adjectiv sever
subliniindu-i trasatura esentiala.

2. Definitie