UNIVERSITATEA TEHNICA GH.

ASACHI IASI
Facultatea de Inginerie Chimica si Protectia Mediulu

PROIECT
la
Management si Ingineria
Sistemelor de Productie

Indrumator proiect: Student: Roman Giorgiana

Coord.Prof.Dr.Ing.: AN : III
Luminita Lupu
GRUPA: 2302 A CATB

2013-2014
 CUPRINS
Capitolul I. LANSAREA ÎN FABRICAŢIE ................................................................................. 4
1.1. Prezentarea produsului ......................................................................................................... 4
1.2. Identificare clienţilor potenţiali............................................................................................ 5
1.3 Identificarea factorilor cheie de succes ................................................................................. 9
1.4 Identificare legăturii întreprinderii cu mediul extern ............................................................ 9
1.5 Proiectarea acţiunilor promoţionale .................................................................................. 10
Capitolul II AMPLASAREA ŞI PLANUL GENERAL AL INTREPRINDERII ...................... 11
2.1. Determinarea amplasării cu ajutorul metodei electrice ..................................................... 11
2.2. Amplasarea intreprinderii pe teritoriul localităţii .............................................................. 18
2.3. Proiectarea modului de extindere a clădirii ....................................................................... 18
2.4. Stabilirea relaţiilor de dependenţă dintre diferitele compartimente şi secţia proiectată ... 19
2.5. Stabilirea structurii producţiei............................................................................................ 20
2.6. Amplasarea secţiei în planul general de organizare a intreprinderii: ................................. 20
Capitolul III. PROIECTAREA MANAGEMENTULUI PRODUCŢIEI .................................. 21
3.1. Justificarea necesităţii şi oportunităţii tehnologiei adoptate .............................................. 21
3.2.Proiectarea desfăşurării procesului de producţie ................................................................ 22
Proiectarea graficului desfăşurării procesului de producţie (fig. 3.2.) .................................. 22
Elaborarea graficului de analiză detaliată a procesului de producţie (tab. 3.2.2) ................. 25
3.3. Stabilirea structurii procesului de producţie ..................................................................... 26
3.4. Caracterizarea procesului tehnologic ................................................................................. 27
3.5. Amplasarea pe suprafaţă a secţiei de producţie (fig. 3.4) .................................................. 27
Capitolul IV Proiectarea asigurării calităţii ................................................................................ 28
4.1. Proiectarea obiectivelor compartimentului de asigurare a calităţii .................................... 28
4.2.Proiectarea atribuţiilor compartimentului de asigurare a calităţii ....................................... 28
4.3. Proiectarea atribuţiilor conducerii tehnice a procesului de producţie privind asigurarea
calităţii....................................................................................................................................... 28
4.4. Proiectarea atribuţiilor operatorilor chimisti privind asigurarea calităţii. .......................... 29
4.5. Puncte de control................................................................................................................ 29
Capitolul V. PROIECTAREA ACTIVITĂŢII AUXILIARE ŞI DE REPARAŢII ................. 30
5.1. Proiectarea activităţii de reparaţii ...................................................................................... 30
5.1.1. Elaborarea graficului ciclului de reparaţii................................................................... 30

2
 5.1.2. Elaborarea planului de reparţii .................................................................................... 31
5.1.3. Proiectarea obiectivelor activităţii de reparaţii ........................................................... 33
5.1.4. Proiectarea organizării activităţii de reparaţii ............................................................. 33
5.2. Proiectarea transportului intern ......................................................................................... 34
5.2.1. Proiectarea obiectivelor transport intern ..................................................................... 34
5.2.2. Proiectarea regurilor de bază ce trebuie respectate în organizarea transportului intern
............................................................................................................................................... 34
5.2.3. Stabilirea transporturilor ce se realizează în întreprindere ......................................... 34
5.3. Proiectarea activităţii de depozitare ................................................................................... 35
5.3.1. Proiectarea obiectivelor organizării depozitării .......................................................... 35
5.3.2. Alegerea amplasamentuui pentru depozite ................................................................ 35
5.3.3. Proiectarea fluxului de materii din interiorul întreprinderii ........................................ 36
Capitolul VI. MANAGEMENTUL RESURSELOR UMANE ................................................. 37
6.1. Proiectarea fişei de post pentru şeful de secţie .................................................................. 37
6.2. Proiectarea cerinţelor necesare pentru meseria de de operator tablonist ........................... 41
6.3. Stabilirea pe baze analitice a timpului de odihnă............................................................... 41
6.4. Proiectarea graficelor de alternare a schimburilor ............................................................. 42
6.5. Proiectarea condiţiilor de muncă ....................................................................................... 42
6.6 Proiectarea necesarului forţei de muncă ............................................................................. 44
6.7. Proiectarea organigramei secţiei de producţie ................................................................... 45
6.8. Calculul fondului de retribuire ........................................................................................... 46
Capitolul VII. PROIECTAREA MANAGEMENTULUI ÎNTREPRINDERII.......................... 46
7.1. Proiectarea misiunii întreprinderii ..................................................................................... 46
7.2. Proiectarea obiectivelor fundamentale ale întreprinderii ................................................... 47
7.3. Proiectarea strategiilor pe domenii de activitate ................................................................ 47
7.4. Alegerea unei metode de conducere .................................................................................. 48
7.5. Proiectarea a 5 reguli de comunicare eficientă între manager şi angajat .......................... 49
7.6. Proiectarea a 5 reguli de motivare a angajaţilor................................................................ 49
7.7. Proiectarea unui regulament de ordine interioara având în vedere urmatoarele aspecte ... 49
7.8. Proiectarea unui contract individual de muncă .................................................................. 50
7.9. Proiectarea unui slogan pentru întreprindere ..................................................................... 53
7.10. Stabilirea unei formule care să exprime eficienta muncii unui manager ......................... 53

3
Capitolul I. LANSAREA ÎN FABRICAŢIE

1.1. Prezentarea produsului

S.C.GEO.S.R.L. este o companie producătoare de lactate care îşi propune să ofere
fiecărei familii din Romania produse lactate de calitate pentru o viaţă mai bună.
Produsele sunt fabricate după reţete locale şi sunt adaptate stilului de viaţă al
consumatorilor din România. Acestea sunt produse într-o fabrică construită în conformitate cu
standarde impuse de către Uniunea Europeană.
Produsele au la bază lapte de cea mai bună calitate, cele mai atent selecționate
ingrediente şi constituie o importantă sursă de calciu. Laptele folosit în procesul de producţie
este 100% de calitate A. Pentru respectarea standardelor UE şi atingerea parametrilor de calitate
A, laptele provine de la ferme mari, moderne, care asigură un proces de producție ce respectă
condiţiile de igienă a laptelui.
Toate procesele tehnologice sunt atent supravegheate astfel încât să se asigure la finalul
linei de producţie cele mai bune produse pentru viaţa de zi cu zi a consumatorilor noştri. Nu doar
investiţia în tehnologii performante contribuie la aceasta, ci mai ales grija celor peste 100 de
oameni implicaţi în procesul de producţie, care adaugă câte puţin din dragostea şi grija lor în
fiecare produs.
Produsul “Iaurtul Natural” este un produs sănătos, o specialitate de iaurt potrivit pentru
alimentaţia copiilor dar nu numai, ci şi pentru adulţi. Gustos şi hrănitor, acest iaurt fin este şi o
sursă naturală de calciu. Este fabricat după o reţetă tradiţională, cu multă dragoste şi folosindu-ne
de întreaga noastră experienţă. NATURAL este disponibil atât pentru consum individual în
pahare de 150gr, în pahare de 400gr dar şi pentru întreaga familie la sticlă de 950 gr.
Denumirea produsului ales pentru studiul de faţă este „Iaurtul Natural” care are 4 %
grăsime produs de S.C.GEO S.R.L. şi face parte din categoria produselor lactate.

4
1.2. Identificare clienţilor potenţiali
Buna ziua doamnă / domnule
Suntem de la firma S.C. GEO S.R.L. şi avem drept scop fabricarea unui nou produs si anume ,,
Iaurtul Natural”. Vă rugăm să ne acordaţi câteva minute pentru completarea chestionarului de
mai jos.
CHESTIONAR
1. În familia dumneavoastră sunt consumate produse lactate ?
 DA
 NU
Notă: Dacă răspunsul este „Nu”, stop interviu.

2. Care sunt motivele pentru care în familia dumneavoastră se consumă produse lactate ?
 Unul sau mai mulţi membrii ai familiei suferă de o anumită boală
 Grija de sănătatea familiei
 Alte motive

3. În ce măsură sunteţi satisfăcut de produsele lactate pe care le achiziţionaţi de obicei ?

 Foarte mulţumit
 Mulţumit
 Nemulţumit

4.Care este provenienţa produselor lactate pe care le achiziţionaţi?

 Supermarketuri şi hypermarketuri
 Mini-marketuri în apropierea domiciliului
 Altele

5.Consumaţi produse lactate in mod:

 Curent
 Periodic
 Ocazional

5
6.Ce tip de produse lactate consumaţi ?
 Lapte
 Iaurt
 Chefir
 Altele…

7.De obicei consumaţi iaurt la:

 Mic-dejun
 Gustare intre mese
 Seara
8.Care dintre următoarele caracteristici le consideraţi importante la iaurtul pe care il cumpărati?
 Calitate
 Cantitate
 Conţinut
 Preţ
9.Informaţiile înscrise pe ambalajele iaurturilor sunt:
 Suficiente
 Insuficiente. Ce aţi mai dori să se scrie pe ambalaj?
...................................................................................

10.Aţi dori să aduceţi modificări ambalajelor?

 Da
 Nu

11. Dacă da, la ce?

 Design
 Gramaj
 Material

6
12.Cât timp petreceţi in faţa rafturilor pentru a alege un iaurt?
 1 minut
 2-3 minute
 5 minute
 Peste 5 minute

13.Care este preţul pe care sunteţi dispus / vi-l permiteţi să il plătiţi pentru un pahar de iaurt
de 400 gr.?
 Sub 2 lei
 Intre 3-4 lei
 Peste 4 lei

14.Care dintre următoarele afirmaţii se potriveşte cel mai bine cu modelul dumneavoastră de
consum de iaurt?
 Consum doar o singură specialitate de iaurt
 Consum mai multe sortimente simultan
 Consum ocazional
 De câte ori cumpăr încerc ceva nou

15.Cât de mult vă influenţează publicitatea în alegerea unei mărci de iaurt?

 Foarte puţin
 Puţin
 Aşa şi aşa
 Mult
 Foarte mult

Vă mulţumim pentru răspunsurile date, in continoare vă rugăm să ne completaţi următoarele

date personale:

7
 I. În care dintre următoarele grupe de vârstă vă încadraţi?
 18-24 ani
 25-34 ani
 35-42 ani
 Peste 42 de ani
II. Domiciliu dumneavoastră stabil este în mediul?
 Rural
 Urban
III. Statutul dumneavoastra profesional este?
 Student/ă
 Angajat
 Întreprinzător
 Şomer
 Pensionar
IV. Dispuneţi de un venit lunar în cadrul familiei de:
 Sub 1 000 RON
 1 500 – 3 000 RON
 3 000 – 4 500 RON
V. Din câte persoane este alcătuită familia dumneavoastră?
 2 persoane
 3 persoane
 4 persoane
 Peste 5 persoane
VI. Sexul dumneavoastra este?
 Masculin
 Feminin

În urma analizei răspunsurilor la chestionar s-a decis introducerea în fabricaţie a produsului.

8
 1.3 Identificarea factorilor cheie de succes
Tab. 1.1.
Factori cheie de succes Coeficientul de importanta: 5 4 3 2 1
1. Forta de munca calificata si 1
eficienta
2. Materie prima ieftina 4
3. Calitatea produsului 5
4. Tehnologie nepoluanta 3
5. Aparatura moderna 3

1.4 Identificare legăturii întreprinderii cu mediul extern

Tab. 1.2.
Felul mediului Componentele Identificare
Client -comert
-fabrici
Furnizori -utilitati
Direct -industrie alimentara
Institutii guvernamentale -guvern
-garda financiara
-administratie financiara
Mediu economic -rata inflatiei
-rata dobanzilor bancare
Mediul tehnologic -aparatura
-tehnologii noi
Indirect -congrese de specialitate
Mediul politic -cultura nationala
-religie
Mediul social -etnie

9
Fig. 1.1

Instituţii de
Pază si cercetare Distribuitori
protecţie

Clienţi Justiţie
S.C. GEO
S.R.L. Promoteri
Concurenţi

Furnizori de
materie primă Parteneri de
afacere

Furnizori de Bănci Organizaţia

utilităţi Internationala de
Standardizare
(ISO)

1.5 Proiectarea acţiunilor promoţionale

Pentru promovarea produsului von recurge la :
 Flyere – promoterii vor imparti pliante informative in hypermarketuri si in
supermarketuri, vor avea monstre de cate 10 g ce le va distribui potentialilor
clienti
 Internet – vor exista diferite reclame video si audio pe diferite site-uri
gastronomice
 Mass-media
 Târguri de promovare a produselor
 Panouri promoţionale
 Standuri de gustare

10
Capitolul II AMPLASAREA ŞI PLANUL GENERAL AL INTREPRINDERII

2.1. Determinarea amplasării cu ajutorul metodei electrice

Secţia de fabricare a Iaurtului Natural va fi amplasată într-o întreprindere de profil alimentar
din România. Considerăm că locaţiile de amplasament sunt:

V1- Zona industriala a municipiului Iasi;

V2 – terenul in proprietatea organizatiei tot in zona industriala Iasi;
V3 - Teren situat in zona mitropolitana Iasi-Valea Lupului;
V4 –Zona industriala Iasi.

Considerăm alegerea celui mai bun amplasament în funcţie de următoarele criterii de apreciere:

C1 –Cheltuieli de aprovizionare(lei);
C2 – Posibilitatea de vanzare produselor in zona aleasa(calificative);
C3 – Nivelul de poluare al zonei alese pentru amplasament(%);
C4 –Accesul la utilităţi in zona(calificative).
C5 –Distanta fata de furnizori(km)

Tabel 2.1:
C1(LEI) C2(CALIF) C3(%) C4(CALIF) C5(KM)
V1 20 FB 30 FB 10
V2 40 B 50 B 20
V3 60 Sl 70 Sl 30
V4 80 B 90 B 40

11
Tabel:2.2

C1(LEI) C2(CALIF) C3(%) C4(CALIF) C5(KM)

s1 9 10 9 8 6

s2 8 3 8 10 10

s3 7 4 7 6 3

s4 6 5 6 9 6

∑nij 30 22 30 33 25
∑∑nij
=140
s1-sociolog
s2-inginer tehnolog
s3-inginer de mediu
s4-sef lucrari
Kj – reprezintă ponderea procentuală a caracteristicii decizionale
Calculul coeficientului de importanță:
a ij
Kj=
a ij

Valorile stabilite pentru Kj sunt trecute în ultima linie a tabelului 2.3.

𝟑𝟎
K1= 𝟏𝟒𝟎 = 𝟎, 𝟐𝟏
𝟐𝟐
K2= 𝟏𝟒𝟎 = 𝟎, 𝟏𝟓

𝟑𝟎
K3= 𝟏𝟒𝟎 = 𝟎, 𝟐𝟏

𝟑𝟑
K4= 𝟏𝟒𝟎 = 𝟎, 𝟐𝟑

𝟐𝟓
K5= 𝟏𝟒𝟎 = 𝟎, 𝟏𝟕

12
Utilitatea se noteaza cu: Uij

1. Determinarea matricei notelor de apreciere

Ri - Rmin Rmax - Rj
Ui= Uj=
Rmax - Rmin Rmax – Rmin

𝒂𝒊𝒋−(𝒂𝒋)𝒖=𝟎
Uij= (𝒂𝒋)𝒖=𝟏−(𝒂𝒋)𝒖=𝟎

Tabel:2.3

c1 c2 c3 c4 C5

V1 1 1 1 1 1

V2 0,66 0,5 0,66 0,5 0,66

V3 0,33 0 0,33 0 0,33

V4 0 0,5 0,01 0,5 0,33

Kj 0,21 0,15 0,21 0,23 0,17

Caz 1 pentru C1: Caz 1 pentru C2:

(𝒂𝒋)𝒖 = 𝟎 = 𝟖𝟎 (𝒂𝒋)𝒖 = 𝟎 = 𝑺𝒍(𝟎)

(𝒂𝒋)𝒖 = 𝟏 = 𝟐𝟎 (𝒂𝒋)𝒖 = 𝟏 = 𝑭𝑩(𝟏)

Caz intermediar:B=0,5
𝟐𝟎−𝟖𝟎 𝟏−𝟎
U1,1= 𝟐𝟎−𝟖𝟎 = 𝟏 U2,1= 𝟏−𝟎 = 𝟏

𝟒𝟎−𝟖𝟎 𝟎,𝟓−𝟎
U2,1= 𝟐𝟎−𝟖𝟎 = 𝟎, 𝟔𝟔 U2,2= = 𝟎, 𝟓
𝟏−𝟎

𝟔𝟎−𝟖𝟎 𝟎−𝟎
U3,1= 𝟐𝟎−𝟖𝟎 = 𝟎, 𝟑𝟑 U2,3= 𝟏−𝟎 = 𝟎

𝟖𝟎−𝟖𝟎 𝟎,𝟓−𝟎
U4,1= 𝟐𝟎−𝟖𝟎 = 𝟎 U2,4= = 𝟎, 𝟓
𝟏−𝟎

13
Caz 1 pentru C𝟑: Caz 1 pentru C4:

(𝒂𝒋)𝒖 = 𝟎 = 𝟗𝟎 (𝒂𝒋)𝒖 = 𝟎 = 𝑺𝒍(𝟎)

(𝒂𝒋)𝒖 = 𝟏 = 𝟑𝟎 (𝒂𝒋)𝒖 = 𝟏 = 𝑭𝑩(𝟏)

Caz intermediar:B=0,5
𝟑𝟎−𝟗𝟎 𝟏−𝟎
U3,1= 𝟑𝟎−𝟗𝟎 = 𝟏 U4,1= 𝟏−𝟎 = 𝟏

𝟓𝟎−𝟗𝟎 𝟎,𝟓−𝟎
U3,2= 𝟑𝟎−𝟗𝟎 = 𝟎, 𝟔𝟔 U4,2= = 𝟎, 𝟓
𝟏−𝟎

𝟕𝟎−𝟗𝟎 𝟎−𝟎
U3,3= 𝟑𝟎−𝟗𝟎 = 𝟎, 𝟑𝟑 U4,3= 𝟏−𝟎 = 𝟎

𝟗𝟎−𝟗𝟎 𝟎,𝟓−𝟎
U3,4= 𝟑𝟎−𝟗𝟎 = 𝟎, 𝟎𝟏 U4,4= = 𝟎, 𝟓
𝟏−𝟎

Caz 1 pentru C𝟓:

(𝒂𝒋)𝒖 = 𝟎 = 𝟒𝟎

(𝒂𝒋)𝒖 = 𝟏 = 𝟏𝟎
𝟏𝟎−𝟒𝟎
U5,1= 𝟏𝟎−𝟒𝟎 = 𝟏

𝟐𝟎−𝟒𝟎
U5,2= 𝟏𝟎−𝟒𝟎 = 𝟎, 𝟔𝟔

𝟑𝟎−𝟒𝟎
U5,3= 𝟏𝟎−𝟒𝟎 = 𝟎, 𝟑𝟑

𝟒𝟎−𝟒𝟎
U5,4= 𝟏𝟎−𝟒𝟎 = 𝟎, 𝟑𝟑

14
2.Iindicatorii de concordanţă:
𝟏
C(VgVh) = ∑𝒏 ∑𝒋 𝐤𝐣
𝒋=𝟏 𝐤𝐣

K j se face pentru situația în care 𝒂𝒈𝒋 ≥ 𝒂𝒉𝒋

Rezultatele sunt trecute în tabelul 2.4.

CVgVh v1 v2 v3 v4

V1 0,97 0,97 0,97

V2 0 0,97 0,79

V3 0 0 0,38

V4 0,21 0,59 0,59

Caz 1 pentru V1:

𝟏
𝑪𝑽𝟏𝑽𝟐 =𝟏 (𝟎, 𝟐𝟏 + 𝟎, 𝟏𝟓 + 𝟎, 𝟐𝟏 + 𝟎, 𝟐𝟑 + 𝟎, 𝟏𝟕) = 𝟎, 𝟗𝟕

𝟏
𝑪𝑽𝟏𝑽𝟑 =𝟏 (𝟎, 𝟐𝟏 + 𝟎, 𝟏𝟓 + 𝟎, 𝟐𝟏 + 𝟎, 𝟐𝟑 + 𝟎, 𝟏𝟕) = 𝟎, 𝟗𝟕

𝟏
𝑪𝑽𝟏𝑽𝟒 =𝟏 (𝟎, 𝟐𝟏 + 𝟎, 𝟏𝟓 + 𝟎, 𝟐𝟏 + 𝟎, 𝟐𝟑 + 𝟎, 𝟏𝟕) = 𝟎, 𝟗𝟕

Caz 2 pentru V2:

𝟏
𝑪𝑽𝟐𝑽𝟏 =𝟏 (𝟎) = 𝟎

𝟏
𝑪𝑽𝟐𝑽𝟑 =𝟏 (𝟎, 𝟐𝟏 + 𝟎, 𝟏𝟓 + 𝟎, 𝟐𝟏 + 𝟎, 𝟐𝟑 + 𝟎, 𝟏𝟕) = 𝟎, 𝟗𝟕

𝟏
𝑪𝑽𝟐𝑽𝟒 =𝟏 (𝟎, 𝟏𝟓 + 𝟎, 𝟐𝟏 + 𝟎, 𝟐𝟑 + 𝟎, 𝟏𝟕) = 𝟎, 𝟕𝟗

Caz 3 pentru V3:

𝟏
𝑪𝑽𝟑𝑽𝟏 =𝟏 (𝟎) = 𝟎

𝟏
𝑪𝑽𝟑𝑽𝟐 =𝟏 (𝟎) = 𝟎

𝟏
𝑪𝑽𝟑𝑽𝟐 =𝟏 (𝟎, 𝟐𝟏 + 𝟎, 𝟏𝟕) = 𝟎, 𝟑𝟖

15
Caz 4 pentru V4:
𝟏
𝑪𝑽𝟒𝑽𝟏 =𝟏 (𝟎, 𝟐𝟏) = 𝟎, 𝟐𝟏

𝟏
𝑪𝑽𝟒𝑽𝟐 =𝟏 (𝟎, 𝟐𝟏 + 𝟎, 𝟏𝟓 + 𝟎, 𝟐𝟑) = 𝟎, 𝟓𝟗

𝟏
𝑪𝑽𝟒𝑽𝟑 =𝟏 (𝟎, 𝟐𝟏 + 𝟎, 𝟏𝟓 + 𝟎, 𝟐𝟑) = 𝟎, 𝟓𝟗

3. Indicatorii de discorcondanţă:
0, pentru a gj  a hj

D(Vg ,Vh)  1
 max a gj  a hj , a gj  a hj
d

Rezultatele obținute se trec în tabelul 2.5.

DVgVh v1 v2 v3 v4

V1 0 0 0

V2 0,5 0 0,44

V3 1 0,5 0,66

V4 0,99 0,65 0,32

Pentru 𝐈:
𝟏
𝑫𝑽𝟏𝑽𝟐 =𝟏max|𝟎| =0

𝟏
𝑫𝑽𝟏𝑽𝟑 =𝟏max|𝟎| = 𝟎

𝟏
𝑫𝑽𝟏𝑽𝟒 = max|𝟏 − 𝟏| = 𝟎
𝟏

16
Pentru 𝐈𝐈:

𝟎, 𝟔𝟔 − 𝟏
𝟎, 𝟓 − 𝟏
𝑫𝑽𝟐𝑽𝟏 =𝟏max| 𝟔𝟔 − 𝟏||=0,5
|
𝟏
𝟎,
𝟎, 𝟓 − 𝟏
𝟎, 𝟔𝟔 − 𝟏
𝟏
𝑫𝑽𝟐𝑽𝟑 =𝟏max|𝟎|

𝟎, 𝟔𝟔 − 𝟏
𝟏
𝑫𝑽𝟐𝑽𝟒 =𝟏max|𝟎, 𝟓 − 𝟎, 𝟓|=0,44
𝟎, 𝟓 − 𝟎, 𝟓

Pentru 𝐈𝐈𝐈:

𝟎, 𝟑𝟑 − 𝟏
𝟎−𝟏
𝑫𝑽𝟑𝑽𝟏 =𝟏max||𝟎, 𝟑𝟑 − 𝟏||=1
𝟏

𝟎−𝟏
𝟎, 𝟑𝟑 − 𝟏
𝟎, 𝟑𝟑 − 𝟎, 𝟔𝟔
𝟎 − 𝟎, 𝟓
𝑫𝑽𝟑𝑽𝟐 =𝟏max||𝟎, 𝟑𝟑 − 𝟎, 𝟔𝟔||=0,5
𝟏

𝟎 − 𝟎, 𝟓
𝟎, 𝟑𝟑 − 𝟎, 𝟔𝟔
𝟎, 𝟑𝟑 − 𝟎, 𝟔𝟔
𝟏 𝟎 − 𝟎, 𝟓
𝑫𝑽𝟑𝑽𝟒 =𝟏max| |=0,66
𝟎 − 𝟎, 𝟓
𝟎, 𝟑𝟑 − 𝟎, 𝟑𝟑

Pentru 𝐈𝐕:

𝟏−𝟏
𝟎, 𝟓 − 𝟏
𝟎, 𝟎𝟏 − 𝟎, 𝟑𝟑
𝑫𝑽𝟒𝑽𝟏 = max||𝟎, 𝟎𝟏 − 𝟏||=0,99
𝟏 𝟏
𝑫𝑽𝟒𝑽𝟑 = max | |=0,33
𝟏 𝟏 𝟎, 𝟑𝟑 − 𝟎, 𝟑𝟑
𝟎, 𝟓 − 𝟏
𝟎, 𝟑𝟑 − 𝟏
𝟏−𝟏
𝟎, 𝟓 − 𝟏
𝑫𝑽𝟒𝑽𝟐 =𝟏max||𝟎, 𝟎𝟏 − 𝟏||=0,99
𝟏

𝟎, 𝟓 − 𝟏
𝟎, 𝟑𝟑 − 𝟏

17
4. Alegerea variantei optime folosind diferenta:

DVg,Vh = C(Vg,Vh) – D(Vg,Vh)

Rezultatele obținute se trec în tabelul 2.6.
v1 v2 v3 v4 ∑ VgVh

V1 0,97 0,97 0,97 2,91

V2 -0,5 0,97 0,35 0,82

V3 -1 -0,5 -0,28 -1,78

V4 -0,78 -0,06 0,27 -0,57

2.2. Amplasarea intreprinderii pe teritoriul localităţii

S.C. GEO S.R.L. produce Iaurt Natural, se afla conform rezultatelor obţinute din metoda
Electre în zona industriala a municipiului Iasi aproape de forţa de muncă.

2.3. Proiectarea modului de extindere a clădirii

Având în vedere că întreprinderea are o bună producţie şi organizare bună a muncii este
prevăzută o ulterioară extindere pe orizontală prezentată în fig. 2.1.

fig. 2.1

18
2.4. Stabilirea relaţiilor de dependenţă dintre diferitele compartimente şi secţia
proiectată

19
2.5. Stabilirea structurii producţiei

2.6. Amplasarea secţiei în planul general de organizare a intreprinderii:

20
Capitolul III. PROIECTAREA MANAGEMENTULUI PRODUCŢIEI

3.1. Justificarea necesităţii şi oportunităţii tehnologiei adoptate

Iaurtul se obţine prin mai multe metode, dar am ales o metodă care să fie asemănătoare cu
metoda tradiţională deoarece dă un gust bun produsului şi are o calitate bună.
Metodele de control a calităţii sunt bine puse la punct şi se efectuează cu aparatură specială nouă.
Frecvenţa analizelor este destul de mare şi de aceea avem pavilioane de cercetare si C.T.C.
Materia primă se găseşte doar dimineaţa si seara, dar în cantitate suficientă. Aceasta trebuie să
fie de primă prospeţime, cu grad de contaminare cât mai redus şi cu o compoziţie normală
(densitate şi aciditate). Procesul de fabricaţie prezintă siguranţa în exploatare deoarece necesită
temperaturi şi presiuni uşor de realizat fără consum deosebit de energie.
Instalaţia de obţinere a iaurtului este alcătuită din utilaje cu montaj simplu, întreţinere uşoară
necesitând un număr mic de piese de rezervă.

21
3.2.Proiectarea desfăşurării procesului de producţie

Proiectarea graficului desfăşurării procesului de producţie (fig. 3.2.)

Fig. 3.2.

22
 Schema bloc (fig. 3.2):

23
Schema tehnologică (fig. 3.3)
Fig. 3.3

1-pompa de alimentare cu lapte

2-regulator de debit
3-vas cu flotor
4-sector de recuperare
5-filtru
6-sector de pasteurizare
7-sector de menţinere a temperaturii
8-sector de răcire cu apa de puţ
9-sector de răcire cu apă răcită
10-conducta de ieşire a laptelui pasteurizat şi răcit
11-ventil de recirculare
12-panou de control şi comandă
13-termograf înregistrator pentru laptele pasteurizat
14-termograf înregistrator pentru laptele pasteurizat şi răcit
15-cadranul instalaţiei de reglare automată a temperaturii
16-compresor de aer

24
17-generator de abur
18-ventil de reducerea presiunii aburului
19-ventil cu diagrama pentru reglarea automată a debitului de abur
20-injector de abur
21-boiler pentru prepararea apei calde
22-pompa pentru recircularea apei calde
23-de la instalaţia de reglare automată a temperaturii
24-capilara de la instalatie de reglare automata a temperaturii

b)Elaborarea graficului de analiză detaliată a procesului de producţie (tab. 3.2.2)

Tab. 3.2.2
Nr. DESCRIERE SIMBOL
Crt. ○ D □
1 Alimentarea instalaţiei cu lapte ●
2 Pornirea instalaţiei ●
3 Filtrare lapte ●
4 Controlul laptelui filtrat ●
5 Curăţire (centrifugare) ●
6 Controlul laptelui curăţit ●
7 Normalizare ●
8 Controlul laptelui normalizat ●
9 Pasteurizare ●
10 Controlul laptelui pasteurizat ●
11 Răcire ●
12 Controlul laptelui răcit ●
13 Însămânţare ●
14 Controlul laptelui însămânţat ●
15 Distribuirea în ambalaje ●
16 Controlul laptelui distribuit în ●
ambalaje
17 Termostatare ●
18 Controlul laptelui termostatat ●
19 Prerăcire ●
20 Controlul iaurtului prerăcit ●
21 Răcire ●
22 Controlul iaurtului răcit ●
23 Depozitare ●

25
3.3. Stabilirea structurii procesului de producţie
Structura procesului de producţie de obţinere a şampaniei este prezentată în tab. 3.2
Tab. 3.2
Nr. FELUL CARACTERIZARE
Crt. PROCESULUI
1 Proces de bază Asigură transformarea
materiei prime în produs
finit
2 Procese auxiliare Asigură desfăşurarea
normală a proceselor de
bază
3 Proces de servire Deservirea proceselor 1 şi 2
cu materii prime şi
informaţii
26
CONCRETIZARE
 Receptarea calitativă şi
controlul materiei prime
 Filtrarea
 Curăţire prin centrifugare
 Normalizarea
 Pasteurizarea
 Răcire
 Însămânţarea
 Distribuirea în ambalaje
 Termostatare
 Prerăcire
 Răcire
 Depozitare
 Producerea şi furnizarea
diferitelor feluri de energie
 Repararea utilajelor şi
confecţionarea pieselor de
schimb
 Urmărirea, reglarea, măsurarea
şi înregistrarea parametrilor
tehnologici.
 Alimentarea instalaţiei cu
materie prime
 Alimentarea instalaţiei cu
cultură starter a producţiei
(însămânţarea laptelui).
 C.T.C.
 Depozitare
 Transport
3.4. Caracterizarea procesului tehnologic
Tab. 3.4
Nr. Crt CARACTERISTICI VALORI
1 Felul procesului - continuu
2 Tipul producţiei - de serie
3 Destinaţia produselor - intern 70%
- extern 30%
4 Factorii care influenţează organizarea - natura materiei prime
producţiei - natura procesului tehnologic
- natura procesului finit

3.5. Amplasarea pe suprafaţă a secţiei de producţie (fig. 3.4)

Fig. 3.4

27
 Capitolul IV Proiectarea asigurării calităţii

4.1. Proiectarea obiectivelor compartimentului de asigurare a calităţii

În cadrul controlului fabricaţie un loc important îl ocupă controlul calitativ. Pentru a fi
eficient acesta trebuie să constate transformările tehnologice produse şi căile de influenţare
favorabilă a acestora în condiţiile implicării unui volum redus de efort uman şi capital material,
astfel obiectivele de ansamblu ale controlului de calitate pot fi:
- Respentarea parametrilor tehnologici şi procesului de fabricaţie;
- Depistarea cauzelor şi remedierea potenţialilor defecte ce pot apărea în timpul fabricaţiei;
- Realizarea unui control aleatoriu tehnic;
- Controlul calităţii materiilor prime şi produselor finite;
- Efectuarea controlului pe fluxul tehnologic şi întocmirea documentelor de control, care
indică situaţia calităţii produselor pe flux şi în final;
- Verificarea parametrilor tehnico-funcţionali, pentru ca produsul să corespundă funcţiei
încredinţate;
- Îmbunătăţirea calităţii produselor prin studii comparative ale unor produse similare;
- Analiza comportării produselor la beneficiari.

4.2.Proiectarea atribuţiilor compartimentului de asigurare a calităţii

- Asigurară nivelul calitativ cerut prin documentaţie tehnică;
- Asigură aprovizionarea cu materie primă calitativă;
- Asigură un climat de muncă corespunzător;
- Asigurarea cu forţă de muncă calificată a fiecărui loc de muncă şi schimb.

4.3. Proiectarea atribuţiilor conducerii tehnice a procesului de producţie

privind asigurarea calităţii
- Instituie autocontrolul;
- Asigură respectarea disciplinei muncii;
- Dezvoltarea unei atitudini corespunzătoare pentru calitate, la toţi lucrătorii, realizată prin
instructaje şi acţiuni pentru reducerea defectelor de fabricaţie de către conducerea
tehnică;
- Consultarea documentaţiei înainte de începerea lucrului.

28
4.4. Proiectarea atribuţiilor operatorilor chimisti privind asigurarea calităţii.
- Respectarea cu stricteţe a disciplinei tehnologice;
- Obligativitatea participării la cursurile de perfecţiune organizate;
- Cunoaşterea condiţiilor de calitate impuse;
- Anunţarea defecţiunilor pe care nu le poate soluţiona singur;
- Identificarea factorilor care influenţează calitatea produsului finit.

4.5. Puncte de control

Tab. 4.1
Nr. Faza de fabricaţie Parametrii de control
Crt.
1 Filtrarea laptelui  Compoziţia laptelui (eliminarea impurităţilor)
 Cantitatea de lapte
2 Normalizare  Conţinutul de grăsimi
3 Pasteurizare  Microorganismele care pot duce la degradarea
produsului
4 Termostatare  Gradul de fermentare al laptelui
5 Răcire  Temperatura

29
Capitolul V. PROIECTAREA ACTIVITĂŢII AUXILIARE ŞI DE REPARAŢII

5.1. Proiectarea activităţii de reparaţii

5.1.1. Elaborarea graficului ciclului de reparaţii

Elaborarea graficului ciclului de reparaţii se face pornind de la ultima reparaţie capitală. Se
presupune că acesta a avut ultima dată în luna mai 2011. Graficul ciclului de reparaţii este
prezentat în tabelul 5.1:
Tab.5.1
UTILAJUL ANUL I F M A M I I A S O N D
Centrifuge 2011 RK RT
medii neutre 2012 RT RT
2013 RC1 RT
2014 RT RT
2015 RC1 RT RT
2016 RT RC2
2017 RT RT
2018 RT RC1
2019 RT RT
2020 RT RC1
2021 RT RT RT
2022 RK

RK – reparaţia capital RK = 96000/720 =133,33 luni

RC2 – reparaţia curentă grad 2 RC2 = 48000/720 = 66,66 luni
RC1 – reparaţia curentă grad 1 RC1 = 16000/720 = 22,22 luni
RT – revizia tehnică RT = 4 000/720 = 5,5 luni
Notă: Într-o lună sunt 720 de ore de funcţionare a utilajului.

30
5.1.2. Elaborarea planului de reparţii
Pentru elaborarea planului de reparaţii se parcurg următoarele etape:
a) Identificarea datelor necesare din normative
Datele necesare elaborării planului de reparaţii este prezentat în tabelul 5.2
Tab.5.2
UTILAJUL CICLUL DE REPARAŢII TIMPUL DE COSTUL DE
STAŢIONARE CU REPARAŢII ÎN % DIN
REPARAŢII VALOAREA
ÎNLOCUIRII
RT RC1 RC2 RK RT RC1 RC2 RK RT RC1 RC2 RK
Centrifuge
medii 4000 16000 48000 96000 1 2 6 12 2 7 10 40
neutre

b) Calculul elementelor necesare elaborării planului de reparaţii

A. Calculul numărului de reparaţii de acelaşi fel dintr-un ciclu de reparaţii
Fig.5.1

Într-un ciclu de reparaţii va exista o singură reparaţie capitală. Calculul numărului de

reparaţii de acelaşi fel:
- Numărul de reparaţii curente grad 2 (RC2)

∆RK 96 000
n= -1= -1=1
∆ RC2 48 000

31
 - Numărul de reparaţii curente grad 1 (RC1)

∆ RC2 48 000
r= -1 = -1 = 2
∆ RC1 16 000

- Numărul de revizii tehnice (RT)

∆RC1 16 000
q= -1 = -1=3
∆ RT 4 000

∆RK – reprezintă durata dintre două reparaţii capitale

∆RC2 – reprezintă durata dintre două reparaţii curente de grad 2
∆RC1 – reprezintă durata dintre două reparaţii curente de grad 1
∆RT – reprezintă durata dintre două revizii tehnice

B. Structura ciclurilor de reparaţii

Structura ciclurilor de reparaţii este reprezentat în tabelul nr.5.2 şi în figura de mai jos:
Fig. 5.2

32
 Tabel 5.3

UTILAJ STRUCTURA CICLULUI DE REPARAŢII

Centrifuge medii RT RC1 RC2 RK
neutre 18 4 1 1

A. Costul reparaţiilor
Presupunem că valoarea de inventar (valoarea de cumpărare a utilajului) Vi = 100 000 RON
(18 * 2 + 4 * 7 + 1 * 10 + 1 * 40)
C= *100 000 = 114 000
100

5.1.3. Proiectarea obiectivelor activităţii de reparaţii

Sistemul reparaţiilor prezentativ planificate prevede principalele obiective ce trebuie realizate
de către compartimentul de întreţinere şi reparaţii. Dintre acestea menţionăm:
- efectuarea reparaţiilor la timp;
- efectuarea reparaţiilor de calitate;
- realizarea reparaţiilor cu personal calificat;
- reducerea la minim a duratei reparaţiilor;
- menţinerea utilajelor în perfectă stare de funcţionare;
- evitarea opririlor accidentale şi înlăturarea posibităţilor de declanşare a avariilor;
- limitarea cheltuielilor necesare reparaţiilor.

5.1.4. Proiectarea organizării activităţii de reparaţii

Având în vedere particularităţile procesului tehnologic de obţinere a iaurtului natural, precum
şi dimensiunea utilajelor se optează pentru organizarea reparaţiilor, în cadrul întreprinderii în
sistem descentralizat, deoarece costurile de reparaţii sunt puternic diminuate, iar angajaţii
prestează şi coordonează munca mai eficient.
Avantaje:
- diminuarea numărului de personal de conducere din secţia de reparaţii;
- costuri mici la nivel de secţie;
- specializarea muncitorilor pe grupe şi utilaje;
- menţinerea unei relaţii permanente între reacţiile de producţie şi secţia de reparaţii şi
întreţinere.

33
 Dezavantaje:
- numărul mai mare al personalului din compartimentul de reparaţie şi întreţinere;
- grad redus de mecanizare al reparaţiilor;
- imposibilitatea specializării muncitorilor pe tipuri de utilaje.

5.2. Proiectarea transportului intern

5.2.1. Proiectarea obiectivelor transport intern

Dintre obiectivele organizării raţionale a transportului intern menţionăm:
- întocmirea unui plan optim de transport şi urmărirea realizării lui;
- amplasarea raţională a depozitelor;
- mecanizarea şi automatizarea unor operaţii de transport;
- reducerea cheltuielilor de transport;
- dimensionarea raţională a căilor de circulaţie între secţiile de producţie şi dispeceratul
mijloacelor de transport.
5.2.2. Proiectarea regurilor de bază ce trebuie respectate în organizarea
transportului intern :
- Evitarea pirderilor şi deteriorărilor pe parcursul transportului intern;
- Reducerea la minim a costurilor de transport intern;
- Eliberarea muncitorilor direct productivi de executarea unui transport intern.
- Folosirea unor metode de lucru eficiente la lucrările de încărcare şi descărcare;
- Utilizarea la maxim a capacităţii mijloacelor de transport;
- Folosirea celor mai adecvate mijloace de transport conform materialului de transportat.

5.2.3. Stabilirea transporturilor ce se realizează în întreprindere

Desfăşurarea conducerii, producţiei şi a muncii în cadrul sistemului de fabricaţie comportă o
serie de operaţii de transport pentru: materiale, utilităţi, informaţii.
Transportul materialelor deţine ponderea cea mai mare în cadrul activităţilor de transport.
Materialele ce se transportă în cadrul întreprinderii:
 materii prime şi auxiliare pentru care sistemele de transport trebuie să fie
situate în partea de intrare a sistemului de fabricaţie;
 materiale şi ambalaje ce trebuie transportate în diferite zone de fabricaţie;

34
  materiale reactante şi semifabricate care trebuie deplasate între faze
tehnologice;
 produsele finite.
Având în vedere procesul tehnologic din cadrul întreprinderii în care se află secţia de
producţie a iaurtului natural, transportul intern se efectuează în special prin conducte pentru
materii prime folosite în secţiile de producţie şi benzi rulante pentru produse finite.
Transportul utilităţilor se realizează în sistem liniar pentru energie electrică şi în sistem
circular pentru abur (de sterilizare a echipamentelor, precum şi pentru diferite schimbătoare de
căldură) şi apa industrială.
Transportul informaţiilor se realizează prin transmitere directă şi prin transmitere pe suporţi
(rapoarte de tură, situaţii centralizatoare, note de predare).

5.3. Proiectarea activităţii de depozitare

5.3.1. Proiectarea obiectivelor organizării depozitării

Obiectivele principale ale organizării raţionale depozitării:
- Simplificarea operaţiilor de inventariere;
- Modificarea rapidă a amplasării materialelor în incinta depozitului;
- Asigurarea unei eliberări rapide a materialelor depozitate;
- Asigurarea unui cost minim de depozitare;
- Folosirea unor suporturi de depozitare adegvate.

5.3.2. Alegerea amplasamentuui pentru depozite

În cadrul intreprinderii chimice unde este amplasată secţia de obţinere a iaurtului este necesar
să existe patru zone de depozitare distincte:
- Zona depozitare materii prime;
- Zonă depozitare produs finit;
- Zona depozitare combustibil;
- Zonă depozitare ambalaje.

35
5.3.3. Proiectarea fluxului de materii din interiorul întreprinderii
Având în vedere că materia primă, laptele, este în stare lichidă depozitându-se bazine şi
transportul se efectuează cu ajutorul conductelor. Cea mai bună circulaţie a materialelor este
liniară intrând pe la unul din capetele depozitului şi fiind evacuate pe la celălalt capăt. În acest
caz se prevăd deplasări efectuându-se într-un singur sens.
Fig.5.3

36
 Capitolul VI. MANAGEMENTUL RESURSELOR UMANE

6.1. Proiectarea fişei de post pentru şeful de secţie

1. Denumirea postului: Şef formaţie (inginer chimist)

2. Secţia:
3. Denumirea superiorului direct: Tehnolog
4. Cerinţe:
a. Studii: superioare de specialitate
b. Experienţa minimă în specialitate: 2 ani
c. Alte cerinţe solicitate de funcţie:
 cunoştinţe în activitatea de proiectare tehnologică;
 competenţă şi promptitudine în rezolvarea atribuţiilor specifice postului;
 spirit organizatoric, iniţiativă, creativitate;
 preocupare pentru perfecţionarea activităţii.
5. Relaţii
a. ierarhice
 este subordonat directorului tehnic şi de producţie;
 are în subordine personalul formaţiei de lucru.
b. funcţionale: cu secţiile de producţie şi activităţile din cadrul societăţii care
condiţionează realizarea atribuţiilor proprii de muncă.
c. de reprezentare: reprezintă managerul de producţie sau tehnologul, prin delegarea
de atribuţii, în probleme specifice postului.
6. Rolul postului: organizează, conduce şi răspunde de buna desfăşurare a activităţii
formaţiei subordonate.
7. Atribuţii şi responsabilităţi
În domeniul producţiei:
- analizează toate documentele de predare - primire a schimbului referitoare la
procesele tehnologice;

37
 - organizează fiecare loc de muncă şi repartizează lucrările pe muncitorii formaţiei
de lucru;
- urmăreşte realizarea programului de producţie pe sortimente şi la termenele
prevăzute;
- urmăreşte şi asigură aprovizionarea pe locuri de muncă cu materii prime,
ambalaje, articole de condiţionare tipărite, materiale auxiliare;
- verifică modul de pregătire a instalaţiilor tehnologice şi ia toate măsurile pentru
buna desfăşurare a producţiei;
- urmăreşte efectuarea controlului macroscopic în cadrul secţiei;
- eliberează seria de fabricaţie şi comunică datele de ştampilare operatorilor de la
etichetare şi ambalare;
- informează şi intervine la conducerea secţiei şi, după caz, la dispecerul de
serviciu ori de câte ori în schimbul său apar probleme deosebite care nu pot fi
rezolvate cu forţe proprii;
- propune lucrările de întreţinere mecanică necesare;
- răspunde de colectarea selectivă a deşeurilor în cadrul formaţiei de care răspunde;
- verifică de buna funcţionare a instalaţiilor de climă;
- la terminarea schimbului, completează în registrul de tură lucrările efectuate,
probleme tehnologice şi mecano-energetice apărute, precum şi cele de calitate;
- efectuează predarea instalaţiilor, echipamentelor, şefului de formaţie din
schimbul următor şi precizează stadiul lucrărilor;
- răspunde de utilizarea completă a capacităţilor de producţie, eliminarea
întreruperilor şi deficienţelor de funcţionare;
- răspunde de încadrarea în normele de consum pentru materii prime, materiale, de
recuperarea materialelor refolosibile;
- răspunde de gospodărirea bunurilor materiale din dotare;
- răspunde de asigurarea condiţiilor în vederea executări reparaţiilor planificate şi
accidentale;
- urmăreşte şi răspunde de întreţinerea curăţeniei în zonele curate de clasă D;
- acordă asistenţă tehnică personalului subordonat.
În domeniul asigurării calităţii:

38
 - răspunderea de cunoaşterea şi aplicarea procedurilor standard şi normelor GMP
referitoare la procesele ce se desfăşoară în zona de clasă D;
- urmăreşte şi răspunde de calitatea lucrărilor efectuate de către personalul
subordonat;
- răspunde de integritatea produselor în timpul ambalării, manipulării şi depozitării
lor în carantină;
- participă la întocmirea şi reactualizarea procedurilor specifice pentru zona de
clasă D;
- cunoaşte şi respectă procedurile standard specifice zonei de clasă D;
- participă la instruirile stabilite prin programul anual;
- efectuează instruirea personalului subordonat conform procedurii de sistem;
- opreşte executarea operaţiilor în cazul apariţiei unor neconformităţi, anunţând
şeful ierarhic pentru aceasta.
În domeniul implementării de tehnologii/produse noi:
- urmăreşte şi participă la experimentările din secţie privind aplicarea la scară
industrială de tehnologii şi/sau produse noi.
În domeniul securităţii muncii, protecţiei mediului şi PSI:
- răspunde de cunoaşterea şi respectarea normelor de securitatea muncii, igienico-
sanitare şi PSI în zona de clasă D;
- efectuează instructajul sumar şi lunar pe linie de securitatea muncii şi PSI
personalului subordonat;
- urmăreşte dotarea echipamentelor cu dispozitive de securitate a muncii;
- urmăreşte utilizarea echipamentului individual de lucru specific zonei de către
personalul subordonat;
- nu permite depozitarea la locul de muncă a materiilor prime, auxiliare sau finite în
ambalaje necorespunzătoare, nemarcate sau în locuri care pun în pericol atât
securitatea produselor, cât şi securitatea angajaţilor;
- interzice participarea la lucru a muncitorilor care nu sunt apţi să îndeplinească
sarcinile de serviciu;
- răspunde de păstrarea şi manipularea substanţelor periculoase cu respectarea
legislaţiei în vigoare;

39
 - anunţă managerul de producţie, dispecerul şi responsabilul cu securitatea muncii
despre orice accident de muncă, asigurând acordarea imediată a primului ajutor;
- respectă normele PSI corespunzătoare locului de muncă şi ia toate măsurile pentru
prevenirea incendiilor în raza lor de activitate.
În domeniul resurselor umane
- participă la şedinţele comisiei de disciplină din cadrul secţiei şi propune, după caz,
evidenţierea sau sancţionarea muncitorilor din subordine;
- colaborează la elaborarea şi/sau reactualizarea fişelor de post pentru personalul
subordonat.
Generale:
- răspunde de îndeplinirea tuturor atribuţiilor şi responsabilităţilor cuprinse în fişa
de post, Regulamentul Intern, legislaţia în vigoare cu privire la activitatea
desfăşurată şi cele dispuse de conducerea societăţii;
- respectă secretul de serviciu şi principiul confidenţialităţii datelor specifice
activităţii desfăşurate;
- îndeplineşte şi alte atribuţii stabilite de managerul de producţie, conducerea
societăţii sau legislaţia în vigoare, cu privire la activitatea desfăşurată.
8. Limite de competenţă:
- dispune oprirea instalaţiei pe care o conduce în cazul apariţiei unor avarii,
accidente, calamităţi sau orice probleme legate de fluxul tehnologic;
- cele impuse de îndeplinirea atribuţiilor din fişa postului, Regulamentul Intern şi
legislaţia în vigoare cu privire la activitatea desfăşurată;
- dă dispoziţie muncitorilor din subordine direct sau prin intermediul maiştrilor;
- acordă stimulente pentru realizări sau sancţiuni pentru încălcarea disciplinei de
producţie.

9. Responsabilităţi:
Neîndeplinirea din vina sa a atribuţiilor stabilite prin prezenta fişă atrage după caz
răspunderea disciplinară, administrativă, materială sau penală.

40
6.2. Proiectarea cerinţelor necesare pentru meseria de de operator tablonist
Pe baza literaturii de specialitate am întocmit psihoprofesiograma corespunzătoare meseriei
de operator tablonist.
Nr. GRAD DE IMPORTANŢĂ
Crt. CERINŢE
FOARTE INPORTANT NEIMPORTANT
INPORTANT
1 Acuitate vizuală *
2 Acuitate acustică *
3 Acuitate cromatică *
4 Desteritate manuală *
5 Forţă musculară *
6 Simţ de răspundere *
7 Capacitate de analiză *
8 Rezistenţă nervoasă *
9 Rezistenţă la factori *
perturbatori
10 Echilibru emoţional *
11 Corectitudinea *
12 Simţul ordinii *
Tabel nr. 6.1.

6.3. Stabilirea pe baze analitice a timpului de odihnă

FACTORI DE GRAD DE DURATA COTĂ % DIN TIMP
SOLICITARE SOLICITARE SOLICITARE % DIN ODIHNĂ
TIMPUL DE
MUNCĂ
Efort prin solicitare mijlociu 90 5
statică
Efort prin solicitare puţin complicat 90 2,5
neuropsihică
Solicitare prin risc de - - -
pericol
Încordarea organelor moderată 70 1,5
de simţ
Pulberi - - -
Temperatura aerului uşor scăzută 20 1
Frecvenţa mişcărilor moderată 40 1,5
Zgomot - - -
Solicitare dinamică neînsemnată 20 1
Tabel nr. 6.2. TOTAL 12,5

41
480.........................................100%
x...........................................12,5

x = (480*12,5)/100 = 60 minute pauză

6.4. Proiectarea graficelor de alternare a schimburilor

În vederea stabilirii unui regim optim de muncă pentru operatorul chimist ce deserveşte
instalaţia de obţinere a şampaniei am luat în considerare următoarele aspecte:
- durata schimbului;
- acordarea pauzelor de odihnă;
- alternarea schimburilor.
Considerentele care au stat la baza alegerii variantei sunt:
- timpul de odihnă de la trecerea dintr-o tură în alta este aproximativ constantă;
- succesiunea de alterare a turelor este 1, 2, 3, şi acordarea liberelor pentru un
schimb;
- alternarea de la o tură la alta la schimbul patru care se face fără variaţii prea mari,
schimbul rămânând minim trei zile să lucreze într-o tură.
Alternarea schimburilor se va face conform graficului din tabelul nr. 6.3.

Den Zilele lunii

schim
bului L M M J V S D L M M J V S D L M M J V S D L M M J V S D
A L L 1 1 1 1 L L 2 2 2 2 2 2 L L 3 3 3 3 L L 1 1 1 1 1 1
B 3 3 L L 2 2 2 2 L L 3 3 3 3 3 3 L L 1 1 1 1 L L 2 2 2 2
C 1 1 1 1 L L 3 3 3 3 L L 1 1 1 1 1 1 L L 2 2 2 2 L L 3 3
D L L 3 3 3 3 L L 1 1 1 1 1 1 L L 2 2 2 2 L L 1 1 1 1 L L
E 2 2 2 2 L L 1 1 1 1 1 1 L L 2 2 2 2 L L 3 3 3 3 3 3 L L

42
 6.5. Proiectarea condiţiilor de muncă

Pentru asigurarea condiţiilor de muncă corespunzătoare se stabilesc următoarele valori ale factorilor
de ambianţă fizică şi psihică aşa cum rezultă din tabelul nr. 6.4.
Nr. FACTORI U.M. Valoare
crt. Hala industrială Tablou de comandă
1. Microclimat:
- Temperatură; °C 14 – 16 16 – 18
- Umiditate; % 40 – 60 40 – 60
- Viteza aerului; cm/s 15 – 40 15
- Noxe. conf. NPM -
2. Iluminat Luxi general general şi local
300 200 – 500
3. Cromatica funcţională:
- pereţi; bleo bleo
- plafon; alb alb
- pardoseală; crem crem
- uşi şi pervazuri; albastru deschis albastru deschis
- utilaje; gri -
- fond panou tablou de comandă; - rosu metalizat
- mobilier. havan Havan
4. Cromatica pentru securitate:
- conducte. - apă – gri
- gaze nocive –
galben
5. Zgomot db. 70 (pentru frecvenţă Până la 70 (pentru
medie) frecvenţă medie)
6. Muzică funcţională emisiuni de 4 reprize distribuite astfel:
- 10 – 15 minute înainte şi după începerea schimbului;
- 15 minute înainte şi după masă;
- 20 minute înainte de sfârşitul schimbului.

43
6.6 Proiectarea necesarului forţei de muncă
Tabel nr. 6.5.
Bărbaţi Funcţii şi studii Femei
Funcţii de execuţie
♂ ♀
Elementare

Medii

Superioare

Funcţii de conducere

Medii

Superioare

Figura nr. 6.2.

44
Tabel nr. 6.6.
Nr. STUDII
SARCINI Sexul TOTAL
Crt. Elementare Medii Superioare
B 16 6 - 22
1 Deservire F - 1 - 1
T 16 7 - 23
B - - 3 3
2 Întreţinere F - - - -
T - - 3 3
B - - 1 1
Supraveghere
3 F - - 1 1
şi control
T - - 2 2
B - - 33 33
4 Total fabricaţie F - - 33 33
T - - 66 66
B - - 4 4
Control de
5 F - - - -
calitate
T - - 4 4
B - - 1 1
Gestiune,
6 F - - 5 5
evidenţă
T - - 6 6
B 16 6 42 64
7 TOTAL F - 1 39 40
T 16 7 81 104

6.7. Proiectarea organigramei secţiei de producţie

figura nr. 6.3.

45
6.8. Calculul fondului de retribuire

Funcţie Nr. Pers. pe Total persoane Retribuţii TOTAL

schimburi schimb medii lunare
Şef secţie 3 1 3 3500 10500
Ing. Chimişti 2 2 4 2000 8000
Maiştrii 3 1 3 1500 4500
Operator 3 1 3 1300 3900
chimist
Ing. C.T.C. 2 2 4 2200 8800
Economist 1 1 1 1700 1700
Contabil 1 1 1 1700 1700
Maistru 1 1 1 1500 1500
mecanic
Mecanici 1 1 1 1300 1300
Magazioner 1 1 1 1000 1000
Tabel nr. 6.7. TOTAL 42900

Capitolul VII. PROIECTAREA MANAGEMENTULUI ÎNTREPRINDERII

7.1. Proiectarea misiunii întreprinderii

S.C. GEO S.R.L. este o companie ce produce lactate. Încă de la început am urmărit oferirea
unor servicii complete de cea mai înaltă calitate realizate cu utilaje de înaltă performanţă şi cu
personal foarte bine pregătit.
Misiunea firmei constă în satisfacerea exigenţelor clienţilor prin oferirea celor mai bune produse
lactate. Ne dedicam total înţelegerii nevoilor clienţilor noştri, oferta noastră fiind susţinută de
următoarele argumente:
1. Cea mai bună calitate;
2. Cele mai mici termene de execuţie şi livrare;
3. Cea mai noua tehnologie existentă pe piaţă din România;
4. Poziţionarea într-o zona cu acces rapid.

46
7.2. Proiectarea obiectivelor fundamentale ale întreprinderii
1. Doarea secţiilor cu ternologie performantă;
2. Reducerea rebuturilor cu 2 %;
3. Organizarea de cursuri gratuite pentru perfecţionarea angajaţilor;
4. Stimularea angajaţilor cu prime în funcţie de rezultatele obţinute;
5. Fabricarea produselor de calitate superioară.

7.3. Proiectarea strategiilor pe domenii de activitate

1. Cercetare – dezvoltare
 Angajarea de personal calificat;
 Aparatura modernă;
 Încurajarea schimbului de experienţă;
 Obţinerea unor rezultate ştiinţifice şi tehnologice de vârf competitive pe plan
mondial;
 Extinderea exportului.
2. Producţie
 Achiziţionarea materiei prime de calitate;
 Apovizionarea cu utilaje moderne;
 Produse finite de calitate;
 Reducerea consumului de energie cu 15%;
 Grad de poluare scăzut.
3. Comerciale
 Cucerirea de noi pieţe;
 Asigurarea condiţiilor de transport corespunzător;
 Incheierea de contracte de vânzare profitabile;
 Menţinerea standardului de calitate;
 Oferte în conformitatea cu nevoile clienţilor.

47
 4. Resurse umane
 Program de perfecţionare;
 Motivare;
 Salarizare;
 Training-uri;
 Satisfacţia angajaţilor.

7.4. Alegerea unei metode de conducere

Structura pe unităţi descentralizate de profit
Structura pe unităţi descentralizate de profit presupune gruparea activitaţilor pe afaceri si linii
de producţie. Acest tip de structură, folosită pentru prima dată de către Du Pont si General
Motors în anul 1920, este aplicată în prezent în peste 60% din firmele americane mari. Separarea
afacerilor / diviziilor de producţie a fost necesară pentru că diversificarea producţiei a făcut
activitatea managerilor specializaţi deosebit de complexă.
Acest tip de structură permite implementarea strategică prin greul activităţilor-cheie împreună
cu alte afaceri sub acelasi acoperis funcţional. Crearea unităţilor separate de afaceri este însoţită
de descentralizarea activităţii la nivelul fiecărei divizii. Prin urmare, creste libertatea în a formula
si implementa cei adecvată strategie de afaceri, asigurând motivaţia si contabilizarea rezultatelor
proprii. Fiecare unitate acţionează ca un centru de profit.
Descentralizarea unităţilor de profit poate crea adesea serioase probleme pe firmă, deoarece
nu există nici un mecanism pentru coordonarea strategică prin activităţile care traversează mai
multe divizii. Datorită acestui fapt, pentru realizarea unei viziuni de ansamblu, este necesar un
mecanism de coordonare strategică.
Avantaje ale structurii pe unitaţi descentralizate de afaceri:
 Oferă o descentralizare logică si inteligentă a responsabilităţilor si o delegare a autorităţii
în organizaţiile diversificate.
 Permite evidenţierea si raportarea fiecărei strategii la nivel de afaceri în raport cu propria
evoluţie.
 Permite fiecărei unităţi descentralizate de profit să se organizeze în jurul activitsăţilor
cheie proprii si a cerinţelor funcţionale.

48
Dezavantajele ale structurii pe unitaţi descentralizate de afaceri:
 Poate duce la o dublare costisitoare a personalului funcţional la nivel de firmă si unităţi
descentralizate de profit.
 Autonomia afacerilor/ diviziilor limitează coordonarea, blocând unele scopuri si obiective
strategice.
 Managementul firmei devine puternic dependent de afacerile unităţilor descentralizate de
profit.
 Poate duce la distorsionarea informaţiilor către vârful piramidei ierarhice.

7.5. Proiectarea a 5 reguli de comunicare eficientă între manager şi angajat

 Realizarea de feedbeack;
 Ascultarea mesajului fără a anticipa ce va fi spus;
 Să fie obiectic;
 Să dea răspunsuri clare şi la obiect pentru a evita neînţelegerile;
 Să comunice angajaţilor schimbările care se fac şi să ţină cont de părerile acestora.

7.6. Proiectarea a 5 reguli de motivare a angajaţilor

 Mărirea de salariu;
 Felicitări de ziua lui;
 Timp liber;
 Bonuri de masa
 Activităţi în afara serviciului;
 Prime de sărbători.

7.7. Proiectarea unui regulament de ordine interioara având în vedere urmatoarele

aspecte
1) Accesul în întreprindere:
 Se face pe baza unei legitimaţii;
 Cu acordul conducerii;
 Cu echipament corespunzător;
 Salariaţii nu sunt autorizaţi să introducă în întreprindere persoane străine;
 Este interzisă pătrunderea sau prezenţa în întreprindere în stare de ebrietate sau
sub influenţa stupefiantelor.

49
 2) Organizarea timpului de lucru:
 Durata normală a timpului de muncă este de 8 ore/zi sau de 40 ore/saptămână;
 În cazul tinerilor cu vârstă de până la 18 ani durata de muncă este de 6 ore/zi şi
30 ore/săptămână;
 Munca se desfăşoară în trei schimburi;
 Tinerii care nu au împlinit 18 ani nu pot presta munca de noapte.
3) Obligaţiile salariaţiilor:
 Supravegherea aparatelor;
 Purtarea echipamentelor de protecţie;
 Respectarea programului de muncă;
 Să nu aducă persoane străine în intreprindere fără acordul conducerii;
 Să mănânce sau să fumeze numai în locuri special amenajate.
4) Sancţiuni disciplinare:
 Nerespectarea contractului duce la reziliere;
 Nerespectarea R.O.I. duce la tăierea din salariu;
 Avertisment scris;
 Retrogradarea din funcţie;
 Reducerea salariului de bază pe o durată de 1-3 luni cu 10-30 %.

7.8. Proiectarea unui contract individual de muncă

CONTRACT INDIVIDUAL DE MUNCA
Incheiat şi înregistrat sub nr._____/_________ în registrul general de evidenţă a salariaţilor.
Părţile contractului:
1.Angajator – Persoana juridică ………….., cu sediul/domiciliul în str.. ……………., nr…, bl.
…, sc.. …, et.. …, ap.. …, loc.. ……………, Judetul ……….., Cod postal……….., înregistrată
la Registrul Comertului ………………, sub numărul J…/…../……….., cod fiscal ………........,
telefon ……………, reprezentată legal prin ………………., în calitate de ………………….....
2.Salariatul/salariata – domnul/doamna ……..………………………………………………,
domiciliat(ă) în localitatea …………………………………, str..……………………………….
nr. ……………, judeţul …………………..……, posesor/posesoare al/a buletinului/cărţii de
identitate/paşaportului seria …….…………, nr. …..………..……………., eliberat/eliberată de

50
…………………………………… la data de ………………….., CNP ……………………….,
permis de munca seria ……..… nr. ………..……… din data…………..………, am încheiat
prezentul contract individual de muncă în următoarele condiţii asupra cărora am convenit:
Obiectul contractului: ...................................................................................................................
Timpul de muncă:
1. O normă întreagă, durata timpului de lucru fiind de …8..... ore/zi ……40….. ore/săptămână.
a). Repartizarea programului de lucru se face după cum urmează …………8………. (ore zi/ore
noapte/inegal);
b). Programul de lucru se poate modifica în condiţiile regulamentului intern/contractului colectiv
de muncă aplicabil.
2. O fracţiune de normă de …… ore/zi (cel puţin 2 ore/zi), ……….. ore/săptămână.
a). Repartizarea programului de lucru se face după cum urmează:………8………….(ore zi/ore
noapte);
b). Programul de lucru se poate modifica în condiţiile regulamentului intern/contractului colectiv
de muncă aplicabil.
c). Nu se vor efectua ore suplimentare cu excepţia cazurilor de forţă majoră sau pentru alte
lucrări urgente destinate prevenirii producerii unor accidente sau înlăturării consecinţelor
acestora.
Timpul de odihnă
Durata concediului anual de odihnă este de ………. zile lucrătoare, în raport cu durata muncii
(normă întreagă, fracţiune de normă). De asemenea, beneficiază de un concediu suplimentar de
………………………………………………..............................................................................
Durata contractului:
a) nedeterminată, salariatul/salariata ...................................................................urmând să înceapă
activitatea la data de .......................................;
b) determinată, de................luni, pe perioada cuprinsă între data de …………………………….
şi data de ……………./pe perioada suspendării contractului individual de muncă al titularului de
post.
Condiţii de muncă:
1. Activitatea se desfăşoară în condiţii grele, vătămătoare sau periculoase, potrivit Legii nr.
31/1991.

51
2. Activitatea prestată se desfăşoară în condiţii normale/deosebite/speciale de muncă, potrivit
Salarizare:
1. Salariul de bază lunar brut: …..………………………………….. lei;
2. Alte elemente constitutive:
a) sporuri ……………………….………………;
b) indemnizaţii …………………………..…;
c) alte adaosuri…………………………….;
3. Orele suplimentare prestate în afara programului normal de lucru sau în zilele în care nu se
lucrează ori în zilele de sărbători legale se compensează cu ore libere plătite sau se plătesc cu un
spor la salariu, conform contractului colectiv de muncă aplicabil sau Legii nr. 53/2003 – Codul
muncii.
4. Data/datele la care se plăteşte salariul este/sunt ……………………. .
Sănătate şi securitatea în muncă:
a) echipament individual de protecţie .............................................................................................;
b) echipament individual de lucru ..................................................................................................;
c) materiale igienico-sanitare ..........................................................................................................;
d) alimentaţie de protecţie ...............................................................................................................;
e) alte drepturi şi obligaţii privind sănătate şi securitatea în muncă.................................................
Dispoziţii finale
Prevederile prezentului contract individual de muncă se completează cu dispoziţiile Legii nr.
53/2003 – Codul Muncii şi ale contractului colectiv de muncă aplicabil încheiat la nivelul
angajatorului/grupului de angajatori/ramurii, înregistrat sub nr.………………./…………………
la Inspectoratul Teritorial de Munca a judeţului/municipiului ………………….…/Ministerul
Muncii, Familiei şi Protectiei Sociale.
Orice modificare privind clauzele contractuale în timpul executării contractului individual de
muncă impune încheierea unui act adiţional la contract, conform dispoziţiilor legale.
Prezentul contract individual de muncă s-a încheiat în două exemplare, câte unul pentru fiecare
parte.
Conflictele în legătură cu încheierea, executarea, modificarea, suspendarea sau încetarea
prezentului contract individual de muncă sunt soluţionate de către instanţa judecătorească
competentă material şi teritorial, potrivit legii.

52
Angajator, Salariat,

Reprezentant legal,
Pe data …………………………. prezentul contract încetează in temeiul art. …………….. din
Legea nr. 53-2003 – Codul Muncii, în urma îndeplinirii procedurii legale.
Angajator,

7.9. Proiectarea unui slogan pentru întreprindere

“Iaurt Natural ca la mama acasă”

7.10. Stabilirea unei formule care să exprime eficienta muncii unui manager
M+S+I
= R
T
M – muncă
S - satisfacţie
I – inteligenţă
T - timp
R – rezultat

53
Bibliografie:
 Îndrumar pentru proiect la disciplina Organizarea şi conducerea întreprinderii chimice –
Şef lucrări Dr. Ing. Monica Voicu, Asist. Ing. Luminiţa Lupu
 www.regie-live.com

54