1. Locuintele in care locuiesc cel mult doua familii (1, 2, 4, 5, 6) fac parte din categoria de locuinte privilegiate, in timp ce locuintele in care exista mai mult de doua familii (3, 7, 8, 9, 10) sunt definite drept populare.
2. Din punct de vedere al finantarii, ansamblurile de locuinte 3, 10 au fost subventionate de catre stat, date in folosinta sociala in sec. XX. Celalalte cladiri au fost construite din fonduri private.
3. Locuintele pentru o singura familie (1, 2, 6,11) sunt ori in regim individual de proprietate, in timp ce restul locuintelor au doi co-proprietari (5) sau este inchiriata sau chiar detinuta de catre un singur proprietar care a subimpartit locuinta.
B. Criterii arhitectural-urbanistice
1. Densitatea zonei tinde a fi mai degraba extensiva decat intensiva, zona are preponderent o densitate mica.
2. a. In relatie cu natura inconjuratoare, majoritatea locuintelor sunt sub coroana arborilor.
b. Doua dintre locuinte au doar parter (1,2), trei sunt in regim P+1 (4, 7, 8 ,11 ) – cu mentiunea ca 8 are ambele nivele inaltate), iar celalalte trei au regimul de inaltime de P+2 (3, 5, 6, 9, 10).
c. Toate cladirile analizate au un regim de inaltime de low-rise (maximum P+3).
d. Luând în considerare construitul existent (legat de estetica urbană) – propunere de reglementare a
înalțimii în concordanță cu evoluția fondului construit din București, propusă de arh. Șerban Popescu- Criveanu, cladirile analizate se incadreaza in regimul de inaltime intre 5 si 15 metri.
3. Accesul din spatiul public, printr-o curte de intrare, deschisa, este prezent la locuintele 1, 2, 4, 6, 7,11 in timp ce in locuintele colective sau locuite de catre doua familii accesul catre apartamente se face printr-un hol comun (3, 5, 8, 9 10).
4. a. Locuintele unifamiliale sunt asocitate atat pe verticala cat si pe orizontala: 6 si 7, 1 si 2, 9 si 10, dar si 4 si 1 (1 fiind asociata pe doua laturi cu inca doua locuinte unifamiliale). b. Exista sapte locuinte plurifamiliale in zona data spre analiza. Una dintre acestea este izolata ( 8), de tip imobil punct, in timp ce celalalte sunt asociate pe orizontala (la nivelul parterului) pe o latura.
C. Criterii arhitecturale
1. Dispozitivul de circulatie vertical este evident in fatada dinspre strada la patru dintre imobile (3-central, 4- stanga, 7-stanga, 8-stanga), in timp ce la locuinta notata cu numarul 6 are scara pe partea stanga, vizibila pe fatada laterala dinspre fundatura. Cladirea numarul 5 are scara pe fatada din stanga, in partea din spate (fapt evident datorita curburii regasite in plan). Imobilul nr 10 dispune de o scara interioara elicoidala.
Observatii:
Nr 3 - adaposteste 5 apartamente; - sunt doua usi in fatada : una este pentru ap. 1 care ocupa tot parterul si nu are balcon; - exista si un demisol
Nr 7 - exista si o intrare laterala, comuna;
- intrarea din fatada deserveste unui singur apartament, care are camere si la P+1; - adaposteste 5 apartamente; - exista si apartament la demisol
Tema urmatoare este relatia ansamblului vostru cu vecinii apropiati si mai departati:
ce sens are calcanul: cladirile subordinate fundaturii nu lucreaza cu calcane datorita retragerii acestora de la frontal stradal dar si unele fata de celelalte. In schimb, casele 1, 2 sunt alipite la calcanele cladirilor 3 si 4, dar nu in totalitate, doar pe P ( cladirea2 ) si P+1 ( cladirea 1).
4 3
retragerea: cladirile ce subordinate fundaturii studiate nu se aliniaza la frontal stradal, fiecare avand o retragere diferita fata de acesta, dar acest lucru nu se intalneste si la elevatiile ce dau in strada Ceaus Radu: fatadele sunt aliniate la frontal stradal. Golurile generate de retragerea cladirilor fac loc vegetatiei.
strada
si ce raspunsuri accidentale sau proiectate apar
Cum participa vegetatia la aceste spatii: Vegetatia completeazatoate spatiile goale, dintre constructii dar si din fata acestora. Densitatea de locuire, dupa cum am specificat mai sus, estemica; cladirile nu se alipesc toate la calcan, deci, fiecare lot dispune de vegetatie. Adesea aceasta mascheaza intrarea principala ( 1, 2, 3, 4, 5, 7).
Ce inseamna sa proiectati si voi la fel astazi
Cum cititi si interpretati relatia proiectului cu orasul din jurul lui
in ce model urbanistic ati incadra ansamblul vostru? culturalist sau progresist.
