Sunteți pe pagina 1din 4

BEDAQŢIUNEA,

AiHiiistraţiiinea ţi Tipografia I „ q a z s t a “ ieselnfle-carefli


Braşov, piaţa mare nr . 30.
Scrisori nefranoate un se
Abonamente pentrn Aisfio-ţingarii
P e un an 24 cor., pe ţese luni
primesc. 12 cor., pe trei luni 6 <j0r.
Manuscripte nu se retriotit,
N-rlI de Dumineci 4 oor. pe ân.
IN S E R A T E
8<* primesc la Admlnlstrafluns ta
Pentru România şi străinătate-."
Pe un an 40 franci, pe şese
Braşov şi la următorele luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
BIROURI de ANUNŢURI: N-rlI de Duminecă 8 fr. pe an.
In Viena: l a M . Dubea Nachf.,
_ Se prenumeră la tote ofi-
Nnx. Auşjenfeld & Emerit' Lea-
ciele poştale din Intru şi din
ner.. H einrich Sohalek, A. Op-
afară şi la d-nii colectori.
pelik N a c h i., Anton Oppeiik.
In Budapesta la A. V. G o ld ­ ASonamentnl pentrn Braşov
berger, Ekatein Bem at, Iulia Âdmintstraţtunea, Piaţa mare,
L eo p old ( V I I Erzsäbet-körut). Tfirgui In ului N r. 30. etagiu
PREŢUL INSERŢIUNILOR : o se­ I.: Pe un an 20 cor., pe şese
rie garai ond pe o coionă 10
baoai pentru o publicare. P u ­
blicări mai dese după tarifa
şi învoială. — Ä E C L A M B pe
ANUL LXVIII luni 10 cor., pe trei luni 6 cor.
Cu dusul In c a s ă : Pe un an
24 cor., pe şese luni 12 cor.,
pe trei luni 8 cor. » U n esem-
pagina 3-a o seriă 20 bani p lar 10 bani. — Atât abona­
mentele cftt şi inserţiunile
sunt a se plăti înainte.

Ar. 196. Braşov, Lonl-Marţî 8 (19) Septemvrie. 1905.


Naţionalităţile din Ungaria. ria, nu e mai puţin adevérat, cămă­ gar, cere pentru munca ce o sëvêr-
rile inteligenţe, cari au condus şi lu­ şesce în beneficiul politicei lor, s$ că punctum saliens al statului ungar
H I.
crat în trecut şi conduc şi lucréza şi i-se plătescă din greu. Astădi o mare nu zace în comanda maghiară şi alte
(Articol final1
) în present — n’au fost peste tot Ma­ parte a moşiilor nobilitare şi ţeră- postulate similare, ci în drepta re-
Slovacii şi Românii sunt cu de- ghiari. solvire a cestiunei naţionalităţilor.
nesci este în mâni jidovesc!, pressa
sévírsire streini de lupta Maghiarilor Orî-ce sociolog modern va trebui
întreprinsă contra Monarchiei unitare, sé recunoscă, că desnaţionalisarea S m T S i & S 2 & r e a i , » î * » * * - * » # » ii.m i . pi..
dér când vor fi chemaţi odată, — încă nu însemneză o desvoltare de in în d im ue
giua dp astacu,
neţuri? este de asemenea j rul, i ce a început
i xrr- sS apară de curând în Viena
credincioşi tradiţiunei lor seculare, ei talent. Slovacii au un poet mare, jidovesc ' Î S totlul „ Wiener Montagszeitung- Gross-
^ * . j Oesterreich“, organ pentru apărarea interese-
vor sări în ajutorul tronului. Unei po­ Hviezdoslav, care în tinereţele sale
' ..ai cel puţin speranţă, ca j lor imperiului, în numărul sSu prim scrie sub
litice ínsé, cum fu cea inaugurată la scriea versuri maghiare; décá s’ar fi Maghiarii cu ajutorul jidovilor se potă titlul de mai sus următtirele: „Un represen-
1867, ei nu vor mai face servicii de înstreinat naţiunei sale, Maghiarii ar mmici pe Nemaghiari, s’ar mai pute tant al Românilor din Ungaria a avut <Ji-
patentă. Politica Vienei vede unde a avé astădi un al doilea Petőfi. Unul pricepe politica lor, ínsé după o ma-
lele acestea o convorbire cu prinţul Alois
ajuns cu concesiunile faţă cu Ma­ din cei mai mari eroi ai lor, Hunyadi ghiarisare de patru deci de ani, Ro­
Liechtenstein asupra situaţiei din Ungaria.
ghiarii. Pentru ţerile Coronei ungare a fost Român (láncul Vodă); ér pe mânii, Slovacii, Croaţii, Serbii etc.
Românul îl întrebă pe prinţ, de ce social-
este pus în joc mai mult, decât slă­ eroii maghiari Zrínyi şi Frangepan cu naţionalicesce sunt mai puternici,
creştinii nu-şi valoreză influenţa, pe care
birea Monarchiei. Ungaria este ame­ mai mult drept îi pot reclama Croa­ decât la încheiarea dualismului. Din
o exercită în Austria, spre a pune capét
ninţată de sórtea Poloniei: înfum u­ ţii, de cât Maghiarii. Câţi savanţi şi partea Maghiarilor nu este deci o cu­
politicei Maghiarilor îndreptată spre disol-
rarea nobililor şi Jidovul, nedrepta­ politiciani germani au devenit Ma­ rată nebunie a-se lăsa expropriaţi de
varea imperiului? Prinţul a réspuns: »Iubi­
tea şi anarchia sunt solii avertisătorî ghiari, nici că mai e nevoie sé dove­ jidovi pentru asemenea fantomă? Ei
te d-le! Eu personal nu pot sé fac nimic
ai acelei sorii. dim, şi curncă luptătorul lor pentru îşi mint singuri ceva despre progre­
în acesta afacere. Eu am proprietăţi mari
Singurul m ijloc prin care s’ar libertate, Kossuth, şi mâna dréptá a sul elementului maghiar, pe când
în Ungaria, şi dâcă aş lucra contra guver­
puté stăvili acest réu ameninţător ar lui Tisza, Grünwald au fost Slovaci, este sciut, că emigrarea elementului
nului ungar, acesta mi-ar face fel de fel
fi rechemarea poporeîor nemaghiare este de notorietate publică. maghiar din Ungaria ia din ce în ce de dificultăţi, încât mi-ar fi imposibil a vin­
la viaţa politică. Nicî-odată Românii Ceva veritabil maghiar în adevér dimensiuni mai mari. de un cartof măcar. Aşader, dâcă aş face
şi Slovacii n’ar îngădui o rupere de prea puţin au produs Ungurii şi d© Proba cea mai bună despre pu­ politică antimaghiară, aş da inmediat fa­
cătră Austria. Resolvarea chestiunei aceea nu seim ce zor au dea-şipune ţina forţă de acumulaţie a Maghia­
liment«. ţ)iarul face la aceste cuvinte ur-
naţionalităţilor ínsé ar fi echivalentă fiinţa etnică, cultura şi talentul alcă­ rilor, şi că ideea de stat maghiară mătorea observare:
cu o egalare firâscă a raporturilor de tuitor de stat atât de mult în con­ este o fatamorgana, ni-o dă statisti-
»Cuvintele prinţului sunt cuvinte sin­
forţă între cele doue state şi cu evo- trast cu cultura germană, séu slavă. cianul maghiar Balogh. După socote­
cere, dér ele relevézá o situaţie desperată.
luţia JirAsea, a procesului cultural si |Situaţia actuală a Maghiarilor printre lile sale în ultimii 50 ani, s’au ma- Aşader prinţul Alois, care este un luptă-
naţional istoric. Acest proces póte fi |popórele AtTstro- Ungariei n-o acoruam g iim r ia a t c u iiiu u u , pv> «v, ***»,.». '■'J * U U lU & iu u ---- ,

deturnat de la drumul cel drept în j din inimă cu toţii. Slovacii, Românii parte ínsé 456 comune maghiare s’au tórea directivă: »Decât sé falimentez eu,
anumite împrejurări, dér numai par­ Germanii etc. nu sunt de loc duş­ pierdut şi din acestea 309 în bene­ mai bine sé falimenteze întrega împărăţie
ţial şi pentru un spaţiu de timp îngust; mani a tot ce este maghiar, dér ceea ficiul Românilor. Un minus deci de austriacă. »Ori póte d-1 prinţ sperézá, că
nici prin o mesură reacţionară ínsé ce trebue sé consiliăm astădi din a- 198 comune! Tote celelalte popula- bieţii ţ&ranî nearmaţi slovaci, români şi
nu póte fi nimicit séu forţat pe căi dins stăpânilor situaţiunei în Ungaria, ţiuni ale Ungariei, afară de Ruşi şi nemţi, din Ungaria vor résturna stăpâni­
nenaturale. este — sé .fie mai modeşti şi mai Şerbi, au câştigat comune, numai Ma­ rea maghiară, ér el sé-s! ţie în siguran­
Rassa maghiară, ca forţă fisiolo- toleranţi faţă cu elementul nema­ ghiarii au perdut aprópe 200. (Ba­ ţă persóna şi averea sa?«
gică şi desfásurátóre de cultură, în ghiar. Megalomania este o boia, care logh Pal : A népfajok Magyarországon. Am reprodus scirea de mai sus, fiind­
timp de o miie de ani n’a putut nici este vecină cu alienaţia. Ceea ce au Budapest 1902.J că diarul vienez pune pe un Român în
sé absórba popórele din preajma sa, severşit Maghiarii în privinţa muneei Espunerile acestea dorim sé fie joc. Trebue ínsé sé ne facem reservele nós-
nici sé le facă tributare culturei sale. culturale, politice şi naţionale, nimeni considerate ca o mică contribuţie, tre, fiind-că e de notorietate publică, cum
In luptele seculare ea n’a fost capa­ nu trage la îndoială, ínsé pentru des­ care sé lumineze debandada maghiară că partidul social-creştin, şi în special şe­
bilă a centralisa statul, n’a fost ca­ naţionalisarea tuturor poporeîor Un­ şi din partea reversului, adecă din ful lui, Dr. iM e g e r , nu se bucură de sim-
pabilă a-1 face unitar, şi décá în urma gariei şi, ca consecinţă ulterioră, pen­ partea naţionalităţilor Ungariei. Căci j patia Maghiarilor tocmai fiind-că în dife-
situaţiei sale geografice favorabile in­ tru emanciparea de cătră Austria, — nu în Hofburg, şi peste tot nu în Jrite rîndurî au atacat şovinismul ungu-
tre singuraticele popóre, a avut no­ n’au forţe suficiente. De ce sé sân­ Austria, ci în Ungaria însăşi trebue ! resc. In ce privesce pe prinţul Alois Liech-
rocul sé cânte prima vioră în Unga­ gereze deci? Aliatul lor, jidovul un- se se resolve cestiunea, dovedindu-se |tenstein, s8 ne fie permisa revoca în amin-

FOILETONUL »GAZ. TRANS.« astfel, nici chiar prin ochi larii unor anu­ — décá se putea — dér la ori ce cas în- făcut. Puncte luminóse au fost representa-
mite persône, Patimi personale séu altele cunjuraţi cu mai multe onoruri din partea ţiile lui »Moş Ciocârlan“. Opera acéstay
de acestea, n’-au loc aici. S’a dis: Diariştii nostră. care a făcut serie şi epocă în analele so­
s’au anunţat prea mulţi. Se se făcut selec­ Cât de bine, de frumos şi de impu­ cietăţii de cântări din Sibiiu, e cât se póte
Museul naţional ţia cuvenită. Fie-care diar (ale nôstre le nător ar fi fost, déca am fi ved ut la masa de acomodată pentru noi. Trebuia sé ve^î
si* serbările dela Sibiiu. poţi numëra pe degete!) are un représen­ presidială la loc de frunte şi pe aceia, cari scenele vii, pitoresc! şi pline de poesie de
pe scena teatrului, ca sé înţelegi delirul
tant séu maximul doi. Së se fi încunosci- supraviţuiesc din primul comitet din 1861,
(Urm are.)
intat redacţiile de cu vreme si n’ar fi fost cum sunt de exemplu: episcopul Nicolae de aplause, cu cari se resplătiră represen-
Şi acum, după ce am trecut în revis­ •i 5 ’
taţiuniie escelente. Mai bine nici nu póte
nici o supărare. Dér aşa cum s’-a făcut, a Popea, protopopul Sava Popovicî şi tata
tă generală exposiţia, sé amintesc şi des­ juca o trupă de diletanţi.
fost reu. Inchipuiïi-vë cu cât ar fi câştigat Axeniie Severii. Cinstea pe care noi le-am
pre unele momente importante ale sérba-
causa »Asociaţiunei« şi a nostră, a tran­ fi dat-o, ne-ar fi servit şi noue spre laudă. Şi în ce privesce societatea de tea­
rilor. Nici despre ei înse nici chiar o amintire. tru observăm un progres. începem sé ne
silvănenilor, déca am fi da tdouë rendurî de
Un lucru e straniu de de tot. Vrei
scaune pressei din România! Fie-care di- Trecând peste inconvenientele aces­ urnim din loc. Inteligenţa pretinde piese
sé am intései cu cinste şi sé aduci laude
arist ar fi înpărtăşit — ca un adevărat tea, am avut ínsé şi momente de înaltă teatrale — ceea-ce este fórte firesc. »F'ân-
comitetului aranjator, găsesci multă ostené-
apostol — cel puţin la 1000 dese- elevaţie sufletésca. tâna Blandusiei«, jucată cu vervă fără pă-
lă şi multă bunăvoinţă la multe dintre
meni impresiile sale — căci diaristul vede Nivoul discursurilor şi conierenţelor reche la noi, apoi o altă piesă mai puţin
persóne, şi totuşi laudele îţi înghiaţă pe
pentru cel puţin 1000 — şi causa ar fi avut literare se ridică pe di ce merge. Vorbiri­ bine alésá, dér predată erăşi bine, încep
buze. S’au făcut unele greşeli atât de ca­
o isbândă frumôsa. Dér aşa cu uşile închi- le rostite de Dr. Sextil Puşccirm cu ocasi- sé ne deschidă drumul spre o artă drama­
pitale, încât meritele sunt silite sé înghiţă
se şi cu respingerea bruscă?— Së ne mai unea centenarului lui Tim. Gipariu, di- tică proprie. Şi e şi natural, ca publicul sé
în sec şi sé rémáná molcom locului, fără
plângem de diaristică! sertaţiunea D -lni Mocsonyi atât de potri­ pretindă piese românesc!. Cu »3 pălării
ca sé p6tă eşi la ivelă cum ar fi trebuit.
vită pentru timpurile nóstre lipsite de cre­ de damă« şi alte bazaconii fără noima, nu
O greşală de neiertat s’a făcut cu A lt inconvenient pe care l’a observat
dinţă, apoi cea a d-lui Dr. I. Borcea despre vom merge departe.
diariştii, în special cu diariştii din Româ­ forte bine d-1 lorga, a fost. recéla cu care
Emin eseu şi teatrul, au fost ţinute în ton aca­ De aceea cred, că este fórte salutar
nia Se strigă cu multă dreptate şi de mul­ s’a primit capii noştri bisericesc). Nu, sca­
demic. Plină deiubire pentru posperarea so­ din punctul nostru de vedere şi turneul
te ori: ţ)iarele nóstre nu sunt diare cum unele de piele, simple, ca ale tuturor mu­
cietăţii a fost şi vorbirea »pro domo« a vene­ artistic întreprins de d-1 Zaharie Bârsan
ar trebui se fie(??) Dér dă posibilitate di- ritorilor, n’au fost pe scima lor! Precum
arului sé se manifeste, hu închide uşa îna­ archireii noştri au fost totdeauna în frun­ rabilului preşedinte losif Şlerca-Şididu. j în decursul anului trecut »Greva fierari­
intea lui, când locul lui ar ii în rîndurile tea mişcărilor nôstre culturale naţionale, Datele, pe cari ni Ie-a pus în faţă, ar fi ! lor« »Lăutarul din Cremona« şi »Steaua«
— déca nu cele dintâi — dér nu cele din cu vorba şi cu fapta, astfel trebuiau se fie trebuit se ne dóra mi mult şi se stírnés- j si alte de acestea, sunt chemate sé des-
urmă. Gestiunea acesta ut! se póte judeca si acum în vedul tuturora sub baldachin că o discuţie mai vie, decât observ că s’a ; voite gustul publicului şi se-i dea directiva
GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 1^6.— 1005.
Pagina 2.

tirea cetitorilor discursul pe care prinţul torii, er de altă parte Cor6na încă nu se gime de 8 chilometri. In caşul, când sTar niţei răsăritene numöróse fortificaţi unî pen­
l’a ţinut ia întrunirea electorală a socie­ va fi prea grăbind a deschide uşa şi a da ivi necesitatea unor nouă tratări, parla­ tru asigurarea drumurilor ce duc în ţeră.
tăţii politice »Donaustadt« din Viena la scaun celor din fruntea coaliţiei, carî nici mentarii vor avé să se întâlnăscă la lin Delegaţii svedîenî pretind acum dörímarea
13 Aprilie a. c. Acel discurs combate ener­ rescriptele regale nu le mai bagă în se mă, punct anumit, luând drumul de-alungul acestor fortificaţii şi nu vor să concedeze
gic pentru unitatea monarchiei şi se află ci trece peste ele, ca şi când nu s’ar fi şinelor căii ferate între Şuamiantsi şi Sa- decât cel mult, ©a Norvegia se-şî menţină
publicat în »Gaz. Trans.« Nr. 76 de la dat, şi se lasă în discuţii chiar asupra lor, chetsi. fortificaţiile ei istorice, dér şi aceste se le
în contra tuturor obicînuinţelor parla­ Pentru armistiţiul în Coreea şi în in­ desarmeze.
5/18 Aprilie a. c.
mentare. sula Sachalin se vor numi alţi plenipo­ Norvegienii însă, având în vedere spi­
Crisa ungară, care filele din urmă tenţiari. ritul răsboinic, ce mereu se alimenteză şi
Crisa ungară. se părea că a dat un pas înainte spre re- Tratatul de armistiţiu conţine urmă- cresce în Svedia, nu vor de loc sö se în-
tórele amănunte: Tóté ostilităţile înceteză voescă. In schimbul desarmării Norvegienii
După căderea guvernului Fejervary şi solvare, merge erăşî îndărăt şi se află a<p
Intre fronturile armatelor; se stabilesce o cer, ca Svedia sö încheie o convenţie pri-
amânarea dietei prin rescript regal, tóté cer­ la acel punct mort, în care se afla înainte
de redeschiderea şi amânarea dietei. zonă neutrală de o lărgime de 8 chilome­ vitóre la un tribunal ales, care sö escludă
curile politice aşteptă cu mare încordare să
tri cu localitatea Sahotsu la mijloc; peste în tot caşul resboiul între ea şi Svedia.
urmezO nóuöle încercări de descurcare, ce
zona neutrală au dreptul să comunice nu­ Acesta înse nu vre să dea garanţia
însuşi Fejervary le-a pus în vedere oposi- Braşov, 5/18 Septemvrie.
mai civiliştî, comunicaţia între ambele ar­ pretinsă de Norvegieni, şi astfel tratările
ţiei coaliţioniste. Guvernul român va începe în curând mate se póte face numai pe drumul, care din Karlstadt sunt privite cu tot mai mult
Pănă a<Jî însă nici unul din conducă­ tratative pentru încheierea de convenţii
duce la Şahotsu. Pentru stabilirea unei pesimism.
torii partidelor maghiare n’au fost chemaţi comerciale cu Anglia, Franţa, Italia, 0-
zone neutrale pe mare se vor întruni in In astfel de împrejurări nu e mirare,
la Majestatea Sa, şi n’a urmat nici călă- landa, Belgia şi Rusia.
curând în apropierea Wladivostokului, ofi­ decă atât în Svedia, cât şi în Norvegia se
toria la Viena a lui Fejervary, care era
ţeri superiori de marină ruşi şi japonesi. fac mari pregătiri de resboiü. La graniţe
anunţată oficial. Se póte, că Fejervary nu
vre-o im portanţă deosebită celor ce
Socialiştii în contra partidului inde~ Tratările între Oranowski şi Fuku- contingentul trupelor au fost sporite din
pendist. Clubul independist din circumscrip­ shima au durat timp de 9 óre. ambele părţi. După sciri necontrolate, Sve­
s’au petrecut în şedinţa de Vineri a die­
ţia VII Budapesta a Invitat la inaugurarea dia a angajat şi ofiţeri englesî din reservă
tei, şi de aceea n’a aflat necesar a alerga
localului său din piaţa Almassy şi pe Fran- şi a cumpărat de la Anglia mari cantităţi
numai decât la Viena. Se póte ínsö şi aceea,
cisc Kossuth cu mai mulţî deputaţi inde-
România şi Grecia. de arme. In genere se crede, că în cas de
că el, care a luat asupră-şi sarcina grea
pendiştî. Serbarea s’a făcut Sâmbătă. Ea Asupra conflictului greco-român 4ia_ isbucnirea ostilităţilor, Svedia va afla spri­
-de ministru-preşedinte, după tóté cele ce
însă a fost turburată de socialişti, cari au
rul » Le Temps* publică următorele trimise jin în Anglia, pe când Norvegia ar fi păr^
le-a păţit şi după refusul Corónei de a-i
demonstrat energic în contra koşutiştilor
de corespondentul său din Bucurescî: tinită de Rusia şi Germania.
aproba programul, nu se prea simte aple­
Pe Kossuth şi pe ceilalţi deputaţi, cari Ruptura relaţiunilor diplomatice în­ Scirea cea mai n0uă despre conflic­
cat a-se expune din nou.
merseră la club, i-au întîmpinat cu flue-
tre România şi Grecia, aşteptată de mult, tul svedo-norvegian este următorea:
Mult se comenteză în pressa coa-
răturî. Mai târdiu socialiştilor li s’a alătu­
pare a fi pe punctul de a-se realisa. Mi­ »Berliner Tageblatt« află din Cris-
liţionistă şi guvernamentală declaraţia ba­ rat şi vulgul de pe stradă, care cânta »Mar-
nistrul Greciei la Bucurescî d. Tombazis tiania, că Norvegia îşî mobiliseză trupele
ronului Fejervary, că »Majestatea Sa nu- seilesa« muncitorilor şi striga: »Jos par­
părăsesce România, după ce a obţinut un în cea mai mare grabă. Keservele au fost
tresce incă dorinţa de a-se forma un g u *
tidul independist! Trăescă votul universal
concediu ilimitat. de asemenea chemate sub arme. Multe pră­
vern din rîndurile majorităţii, pe basa secret!« Când Kossuth mergea spre club,
Conflictul s’a născut în urma aţitu- vălii şi birouri au fost închise din causa
unui program a c c e p t a b il Apoi: »Trebue
dinei patriarchului grec din Constantino-
un socialist s’a aruncat asupra lui să-l în- lipsei personalului. Multă artilerie e tri­
frecare timp pentru-ca coaliţia s0-şî p0tă
poi, care a refusat să dea preoţi românî
haţe, însă l’au apărat ceilalţi deputaţi, cari misă la frantarii.
arăta Corónei proposiţiunile sale«. Acest
Cuţo-valahilor din Macedonia, religiosa-
însoţiau pe Kossuth. Unii din aceşti depu­
ultim pasagiü din declaraţia lui Fejervary mente sub dependenţa sa, şi nu permite
taţi au fost scuipaţi. Când Dr. Somogyi
nu póte sö însemne altceva, decât ca în­
săşi coaliţia sö facă primul pas spre un
în bisericile lor celebrarea slujbei în limba
ţinea discursul festiv, din stradă se auriră
română. Tóté demersurile guvernului ro­
fluerăturî şi sgomot. O piătră sburâ prin
SC IFILE DILE1.
compromis cu Coróna. Faţă cu interpreta­ — 18 Sept. n.
mân, ca să facă se înceteze acăstă stare
ferăstă in sală şi în curând îi urmâ alta.
rea acesta, parele coaliţiunei (Jic, că asta nu
de lucruri, au rămas infructuóse, şi o luptă
Tocmai atunci poliţia, care veni la faţa lo­ Social-democraţii austriac! şi Gautsck
se póte, de óre-ce coaliţiunea nu e datóre se Dapă un comunicat în conferenţa comi­
crâncenă íncepü în Macedonia între Cuţo­
cului, căuta să împrăscie pe demonstranţi.
facă ea mai íntáiü propuneri, cât timp Maj. tetului esecutiv al social-democraţilor s’a
vlahi şi eclesiasticii ecumenici. In ultimul
Au fost arestate 8 pers<3ne. Sera la 11 decis, ca în urma atitudinei ministrului-
Sa nu o învită sö le facă. Camera, dic
moment Grecii întrebuinţară violenţa în
demonstraţiile s’au repeţit, socialiştii spăr­ preşedinte Gautsch faţă cu cestiunea vo­
acele <Jîare> a trimis domnitorului o adresă gând câteva ferestri, pănă ce la urmă po­ acest conflict, şi bandele grecesci din Ma­ tului universal în Ungaria, să se ţină Vi­
la care nu s’a dat încă röspuns. Acei homo cedonia năvăliră în unele sate cuţo-vlahe, nerea viitôre o mare conferenţă a repre-
liţia îi împrăsciâ.
reqius. despre cari a vorbit Fejervary, nu uv.auim mai uiuiţ>i noiaom romani. Fresa smiuanynur partidelor naţionale, în care s©
___ . . . . ----------~ [> u u n u ţ i ţ u i l l
încheierea armistiţiului ruso-japones. grecéscá deschise de asemenea o campa­
C I 11 CI
va discuta asupra acestei atitudini.
se póte înlocui cuvîntul regal direct. Tre­ Agenţia telegrafică din Petersburg pri- nie crâncenă contra României.
bue deci, ca regele sö răspundă mai în­ mesce cu data de 16 Septemvrie n. ur­
Sfinţire de biserică. Joi în 21 Sep­
tâiu la adresa dietei. Coaliţia, ea de la Guvernul român a răspuns cu expul- temvrie st. n. se va sfinţi biserica nouă
mătorul comunicat din Godsiadan (Man­ din Sebeşul de sus (diecesa Gherlei), după
sine, nu póte sö se adreseze cătră Coróná, sarea mai multor diarişti grecî şi prin
ciuria): Erî la 6rele 7 săra, plenipotenţia­ urmâtôrea programă : 1) Mercurî la ôrele
« a ri’are drept a face acésta; nu póte nici interzicerea diarului „Patristt. Aceleaşi 4 p. m. primirea delegatului episcopesc şi
rul rus, generalul Oranowsky, şi plenipo­
aceea, ca sö propună dietei o nouă adresă, represalii au fost făcute contra unor co­ inseratul. 2) Joi d im ^ ţa la ôrele 8 actul
tenţiarul japones, generalul Fukushimaau
câtă vreme la prima adresă nu s’a dat rös­ mercianţi greci, ce locuiau în România. sfinţirei şi liturghie solemnă. 3) La 1 p.
semnat protocolul de armistiţiu, care a m. banchet (2 cor. de tacâm.) 4) Sera pe­
puns.... Într’o notă energică, ministrul Greciei
întrat în vig6re cu data de Vineri 15 trecere cu dans. (Intrarea 1 cor.)
Resonamentul acesta îl împrumută cerii retragerea măsurilor antielenice lu­
Sept. n. In adever ostilităţile au şi fost
4iarele coaliţioniste de la contele Apponyi, imediat suspendate. Plenipotenţiarii s’au
ate de guvernul român, dér fără succes. Comitetul macedo-român din Bucu­
care tocmai în acest sens a interpretat Cu tóté sforţările Austro-Ungariei, nu s’a rescî va convoca pe diua de 10 Septem­
servit la tratările, ce au urmat, fie-care de vrie v. o întrunire publică în Bucurescî
faptul, că nu s’a dat pănă acum un rös­ putut evita un conflict, care prin plecarea
limba sa, cu ajutorul de translatori. Ge­ spre a protesta în contra isgonirei lui
puns la adresa propusă de coaliţiune, pe ministrului Greciei ia o turnură seri0să.
neralul Fukushima era însoţit de profeso­ Take Şebe. Vor fi representate şi comite­
care camera, — în urma majorităţii votu­ Grecia şi România ne fiind limitrofe tele din provincie. Cu acesta ocasie socie­
rul dreptului ginţilor Ariga, de profesorul
rilor — încă ş’a însuşit’o. şi ne întreţinând un comerciü desvoltat, tăţile macedonene se vor reorganisa pe o
Seosti şi de un adjutant.
consecinţele acestui conflict nu vor fi nouă basă, formând o ligă macedo-română
Din tóté aceste reiese clar, că cei Protocolul a fixat o zonă neutră în­ cu secţiuni în tôte oraşele ţării. Se vor
grave. Totul se va mărgini Ia o rancună
din coaliţie n’au de gând sö fie ei începă- tre fronturile celor două armate de o lăr- anunţa câte-va donaţiunl importante.
reciprocă, şi România va obţine fórte pro­
babil de la patriarch satisfacerea cereri­ Un nou notar public în Braşov. Precum
lor sale. aflăm la postul de notar public regesc de­
în spre bine. Chiar şi o piesă mai slabă întîr^ie atâta. Timpul e suprem. Nu mai Pentru cestiunea rnacedonenă, conflictul venit vacant prin môrtea lui Schnell a
— dér de ce sö nu alegem pe cele mai putem sé trecem cu vederea »Dragostea actual póte să aibă mai multă importanţă. fost numit advocatul Dr. Karl Lurtz,
bune? — chiar şi una mai slabă, vastîrni copilărăscă« şi alte copilării de acestea, El este de natură să aducă o apropiere
Amânarea escursiunei şcolare. Din
discuţii, cari se pot transplanta în coló- carî câştigă teren şi nimicesc bunul gust între România şi Bulgaria. In ultimul causa timpului nefavorabil escursiunea în
nele (parelor Şi revistelor nóstre, — trac­ al poporenilor. timp s’a vorbit de negocieri între guver­ Poiană, ce era să se facă mâne, s’a amâ­
tate firesce de ómeni, carî îşi cunosc mi­ Un alt succes a fost Serata etnogra­ nul român şi exarhatul bulgar la Con- nat pe altă di.
siunea, şi [astfel cu timpul vom avé mai fică. Orî-cine ar fi autorul acestei idei, me­ stantinopol pentru a pune sub protecţia Pentru masa studenţilor români din
multe discuţii literare-estetice. Pănă acuma rită laudă. Iţi tresălta inima de bucurie lui pe Românii din Macedonia. Braşov au întrat dela d-l Manase Ia r pa­
ae-am mulţămit numai cu una singură, cu văzând mândreţele de costume şi jocurile roch gr. or. român în O-Piski şi d-1 Daniil
ocasia concursului de teatru. Pentru prima nóstre naţionale. Când ciobanul cânta doi­ Cojocariu paroch gr. or. rom în Teliu câte
Conflictul svedo-norvegian. 5 cor. Primescă marinimoşii donatori cele
0ră aud publicul românesc discutând de na de jale, ni-s’au umplut ochii de lacrămi. mai cordiale mulţumite. — Direcţiunea
estetică — unii partisani înfocaţi ai prin­ — Ne servesce spre laudă. Decă graiul şcolelor medii gr. or. rom. din Braşov.
Marele conflict, care a provocat rup­
cipiului »l’art pour Parte (arta pentru artă), acesta eloquent n’ar găsi rösunet în ini­ tura între Svedia şi Norvegia, nu s’a sfîr­
alţii ai artei cu restricţii (sö nu ne jig- mile nóstre, ar trebui sö ne ruşinăm. Logodnă. D-l Iuniu cav. de Puşcariu,
şit încă. Din contră s’ar puté (Jice, că el consulul Austro-Ungariei în Alexandria
nâscă sentimentele nóstre intime.) Concertul Carmen a fost un punct va avé încă de aici înainte urmări grave. (Egipt), fiul II. Sale d-lui Ioan cav. de Puş­
Şi aşa — încetul cu încetul — tea­ de forţă. Un entusiam mai sincer şi mai Delegaţii celor două ţări întruniţi la Karl­ cariu, vechiü consilier al Curţii supreme
trul începe s0-şî îndeplinescă misiunea. spontan, mai rar. Audiam desfăcându-se stadt, chemaţi a stabili amănuntele sepa- de iustiţie a Ungariei, membru ord. al
A$î se discută un lucru, mâne altul, pănă de-asupra nóstrá doina sufletului şi cres­ raţiunei, n’au putut ajunge încă la o în­ Academiei române etc. s a logodit cu d-ş6ra
când tot mai tare, mai tare, copleşindu-ne ţelegere, şi în ambele ţări spiritele sunt Eisa de Tschudi, fiica d-lui şi dômnei Chris­
«ce ne crescem publicul. Ce sublimă misi­
tophe de Tschudi Jin Otterbach (lângă
une pentru »Societatea pentru crearea unui prin duioşia şi sinceritatea ei, ne audiam fórte iritate, ba se constată chiar o dis- Klein-Huningen) Bâle (Elveţia). Tatăl mi­
fond de teatru«! E drept, adunarea de acu­ fărtaţii de o tulpină, de cari ne despart posiţie răsboinică. resei e cunoscut în lumea comercială sub
ma a Teatrului a fost întunecată întru numai Carpaţii. Şi mulţumirile, de cari numele de »Baumwolenkônig« (Regele
Greutatea principală în calea înţele­
câtva de programul variat al serbărilor eram cuprinşi, ne ridicau şi ne dădeau bumbacului.) Sincere felicitări !
gere!, o formâză cestiunea fortifîcaţiunilor
celorlalte, dér dragostea, de care s’a bu­ aripi. Convenţia poştală între România şi
de la graniţe. In decursul celor 5— 6 anî,
curat, a fost aceeaşi ca mai ’nainte. (YTa urma.) H. P. Petrescu. ce au precedat separaţiunei, când raportu­
Turcia a fost încheiată şi semnată de di­
rectorul general al poştelor otomane şi de
Am dori ca lista pieselor vrednice de rile între cele două state erau fórte în­ delegaţii românî. Convenţiunea privesce
jucat din partea poporului nostru, sö nu cordate, Norvegia a ridicat de-alungul gra­ transportul gratuit al pachetelor şi cole-
Nr. 196.— 1905 GAZETA TRANSILVANIEI. Pagina 3.

telor postale, a materialului postai şi te­ Meetingul anti-grec din Iaşi. Vineri C ongresul iib e r-c u g e tă to rilo r. j miraculos, întocmai ca şi cum ar pune
legrafic otoman pe linia Constantinopol- la érele 3 p. m. a avut loc în sala Turn- sare séu piper, în scop de a uşura diges-
Dardanele, Mitilene, Smvrna şi Pireu de­ verein din Iaşi meetingul anti-grecesc. A ţ)ilele acestea (3, 4, 5, 6 şi 7 Sept.)
tiunea.
servită de vapórele române. Convenţiunea asistat un numér colosal de cetăţeni. Preo­ s’a ţinut în Paris congresul liber-cugetă-
Acestă fină şi aspră pulbere făcută
va intra în vigóre imediat ce va fi rati­ tul Niţescu, profesor, fu proclamat 'preşe­ torilor, cu care ocasiune s’a desvălit şi
ficată de ambele guverne. dinte. D-l Diamandi ^profesor din Mace­ din argilă şi din siliciu, ar avé după dânşii
statua cavalerului de La Barre, un tînér
donia, luând cuvântul face istoricul A r­ proprietatea de a curăţi intestinul, căruia
Dela institutele de învăţământ din mânilor arătând crimele ce se făptuescde
care la 1766 a fost esecutat, fiind-că in­
îi activeză mecanicesce funcţiunea, pe când
Blaşifi. Pe anul şcol. 1905/6 s’au înscris la Greci în Macedonia. D-l G. G. Mîrzescu sultase taina cuminecăturei. Statua acestui
în acelaşi timp graţie prelungirei meste-
gimnasiu 472 elevi, anume în cl. 1 68, II vorbesce de expulsarea şi sinuciderea Ro­ »martir al cugetărei libere« a fost ridicată
t>5, III 72, IV 65, V. 64, VI 52, VII 52 şi cărei alimentelor în gură mai mult decât
mânului macedonean Take Şebe, protes­ drept protestaţiune tocmai în faţa mo­
V III 44.— la institutul preparandial 85, tând în contra guvernului. o póte face de ordinar acţiunea molarilor,
anume în cursul I 19, II *28 şi III 38, la numentalei catedrale închinate inimei lui
ar economisi astfel din munca stomacului
jşcola de aplicaţie 52 elevi. Guvernator în Macedonia. „Reogradske Isus (Sacré Coeur).
asemeni ca şi cum ar freca tubul digestiv
Novine“ publică o telegramă din Londra, Despre acest congres „Le Courrier
0 dimisîe regretabilă, d-i Notiara , după care la propunerea regului Eduard, Européen«, însuşi aderent al liberei cuge­
cu glaspapier.
'distinsul societar al teatrului naţional, şi-a prinţul muntenegrean Mirko va fi numit Mulţi vor găsi póte, mai mult decât
•dat — precum cetim în parele din Regat guvernator al Serbiei-vechi şi Macedoniei. tări, scrie în ultimul séu numér între
straniu acest mod de a-şi »freca fălcile cu
-— dimisia, în urma unni diferend ce a altele :
cărămidă«, dér obiceiul nu datâză de as-
avut cu d-l Davila, directorul general al 200 de miliône ruble pentru recon­ Congresul internaţional al liberei cu­ tădî nici de erî şi modernii noştri de din­
teatrelor. struirea flotei rusesc!. Se anunţă din Pe­ getări, n’a dat resultatele, pe cari mulţi
tersburg, că consiliul de miniştri, subpre- colo de canalul Le Manche séu de peste
Exposiţia naţională din Bucureşti. Lu­ şedinţa Ţarului, a hotărît së se cheltuiască le sperau, şi, fără a épuisa ordinea dilei,
crările începute la exposiţia naţională con­ deocamdată doué sute de miliône de ruble s’a disolvat după ce făcuse mai multă gă­ oceanul Atlantic, n’au făcut decât sé re­
tinuă cu activitate. Palatul artelor, şi pentru reconstruirea flotei. lăgie de cât trebă. învie o veche tradiţiune.
s reservorul de apă, se construesc pe te­ Şi căuşele acestui parţial nesucces, E mult timp de când farmaciştii cu­
renul fostei grădine Trocadero. Arenele Uciderea familiei iui Komura desmin- sunt tot atât de multiple, pe cât sunt de nosc sub numele de bols, óre-carí prepa-
romane se construesc pe terenul situat ţită. Legaţiunea Japoniei din Roma comu­ uşor de a fi enumérate : întâi lipsa com­ raţiuni medicamentóse, având de basă ar­
lângă biserica Cuţitul de argint. Canali­ nică »Agenţiei Ştefani«, că scirea despre pletă a organisaţiunei, care lăsâ câmp
gila roşie, a cărei întrebuinţare e aprópe
zarea, alimentarea câmpiei esposiţiei cu asasinatul familiei Komura este cu desă- liber descuragiărilor individuale. Mai tre­
apă şi terasamentele, au fost terminate. vîrşire lipsită de temeiü. bue sé adăugăm absenţa personalităţilor părăsită în Europa, dér care face încă efecte,
i>’a săpat o bună parte din lacul cel mare de semă, cari s’au scuzat sub diferite pre­ în Orient.
«are va ave o suprafaţă de un hectar. Chinesii contra Germanilor. »Tagebiatt« texte. »Bolul de Armenia« de pildă a fost
din Berlin anunţă, că în provincia chinesă
Prea multe cestiuni, şi acestea încă popular tot ca şi pastilele de pământ si­
Congresul nobilimei ruse. Ziarului Şantung se organiseză o resc6Iă generală şi subdivisate, încărcau ordinea dilei pe de gilate, numite astfel pentru-că purtau ur­
*Vossische Zeitung« i-se comunică urmă- contra Germanilor. altă parte şi congresul fii în imposibilitate
tórele din Petersburg: Congresul mare­ ma sigiliului, — după cât se pare înzes­
de a arăta o iniţiativă reală şi consci-
şalilor nobilimei îşî ţine şedinţele în se­ trat cu proprietăţi magice — Inălţimei
cret. Mareşalul nobilimei din Petersburg, Concertul Stefanescu-Millea. enţi0să...
contele Gudovicî, a declarat ^congresul ca Comisiunea pacifismului presidată de sale Sultanului.
De o séptémáná aprópe în fie-care d-l Domela Nieuwenhuis, care a bătut la Sigilate seu nu aceste bolurî treceau
o interprindere privată. Scopul congresului <Ji aveam la scirile titlul de mai sus.
e modificarea legei electorale, ca sé pună Doi artişti români, unul de peste Carpaţî, tóté porţile, a fost refusată pretutindeni, şi trec încă în ţSrile musulmane ca pose­
nobilimea pe o trépta superiórá comer­ celalalt de la noi. Cântaseră amândoi la şi când în sfîrşit şi-a găsit o sală, nu mai dând proprietăţi tonice, astringente, absor­
ţului. era timp suficient de a se puté ocupa cu
Sibiiu şi au fost lăudaţi şi în foile streine. bante şi obşifarmace (contra otrăvei). Nu
tema pacifismului, trebuind se discute alte
Secetă In România. {Scirile primite la Au venit acum la noi. Se putea sé nu Ie 13 cestiuni înainte de pacifism. mi-aşî pune mâna în foc, că acesta e ade­
ministeriul de domenii anunţă, că seceta facem puţină reclamă ? Şi cu noi s’au aso­ ' In privinţa militarismului, congresul vérat.
persistă în România. Pământul a fost us­ ciat şi »Kr. Ztg.« şi »Brassói Lapok«, la a votat urmatórea conclusiune : Trebue totuşi ţinut séma, că acest
cat şi crăpat în adâncimi mari, din care cel dintáiü scriind însuşi Paul Richter,
înaintea căruia au cântat, căci dânsul tre­ » Considerând, că libera cugetare şi mi­ medicament atât de simplu, se póte apéra
causă nu se pot face ogórele şi semănă­
buia sé-i acompanieze, ér în al doilea rele- litarismul formêza o antiteză indisolubilă la nevoe, căci preţuesce póte tot atât de
turile de t6mnă. Iarba a fost uscată în
vându se, că d-l Ştefan eseu are angajament căci libera cugetare vré së combată cu ar­ mult, cât cutare ori cutare droguri com­
fórte multe judeţe, ér vitele n’au ce pasce.
la teatrul maghiar din Pojun. Şi par’ că gumentele raţiunei, ér militarismul cu ar­
Din causa acesta ţ0ranii au început sé se plexe ale polyformanei moderne.
am fi bătut tóca la urechea surdului! Pu­ mele forţei brutale,
servescă de nutreţul depositat pentru tre­ Ceea-ce este sigur, în orî-ce cas e
buinţele din cursul ernei. blicul din Braşov, care n’a catadicsit a veni „Considerând, că numai suprimând
causa se pot combate consecenţele, că cărbunele, vegetal séu animal (animal
mai în vară nici la representaţia lui Bâr­
/ 0 mănăstire de călugăriţe gr. or. în san, cu tóté că era cu densul şi prima „ Congresul declară, că nici ameliora- mai ales) este un minunat digestiv şi e
iîernăuţl. Fóia clericală independentă » Vii- dramatică de la teatrul naţional din Bu- ţiunile armatei, nici diminuţia armatelor, un antidot socotit în mod universal necom­
;torul« din Cernăuţi aduce scirea, că gu­ curescí Marióra Voiculescu, — a ţinut sé nici naţiunea înarmată nu pot da resul- parabil.
vernul Bucovinei a cerut filele acestea fie consecuent, ba s’a întrecut pe sine tatul, pe care-l căMtăm şi că singura for­
í dela conslstorul gr. or. din Cernăuţi un Ba încă obiceiului de a înghiţi, la cea
însuşi. mulă :
, preliminar exact pentru activarea şi sus- mai mică bănuială, un vîrf de cuţit de
Étá, mö rog, cine a fost în sala de „Mici un om, nici o centimă militaris­
i ţinerea unei mănăstiri de călugăriţe gr. or. pulbere, Japonesii datoresc faptul, că nu
Ia Nr. 1 Sâmbătă sera: In prima serie : mului“, atacă rădecina reidui,
: în Cernăuţi, în urma unui conclus luat prea au suferit de epidemii şi intoxicare
2 locuri gratuite ocupate de organe poli­ » Proclamă acéstá formulă ca espre-
acum câţi-va ani la iniţiativa actualului
metropolit Dr. V. de Repta de consistoriul
ţienesc!, apoi dóué dame maghiare, un siunea raţiunei omenesci şi aprobă ori-ce în teribilul résboiü din Manciuria, cu tótá
domn judecător maghiar şi d-ş0ra Jaliu. agitaţiune în acest sensu. apa contaminată, orezul stricat şi conser­
cernăuţean. In cas că guvernul va aproba
In seria a doua un medic militar german * vele dubióse, de care adesea au trebuit
acest conclus, noua instituţie va fi de
şi un civil necunoscut şi 2 tineri. In seria
} mare folos, căci călugăriţele vor îngriji Despre ridicarea statuei cavalerului sé facă us.
III. doi redactori şi o fetiţă, ér mai în spre
\ deoparte de bolnavi, precum o iac acesta de La Barre, revista » Vllluslraţion “ în Se scie de altfel, că doctorii lor se
ferestră d-l prof. de musică Gál, ca recen-
• călugăriţele catolice de altă parte vor
sent de la »Br. L.« şi d-l Aronsohn. In numérul séu de la 9 Sept, dice între al­ servesc de pansatul rănilor cu pulbere de
\ ocupa posturi de supraveghetóre în asilele
seria IV. părintele Dr. Saftu, şi nimeni al­ tele : i cărbune, ca antiseptic.
| de copii gr. or. din Cernăuţi şi celelalte
tul. Urmeză câte-va serii gólé şi pe urmă Nu e mai puţin neverosimil, că pă­
i oraşe bucovinene. Mănăstirea din care vor »Făcând abstracţie de chestiunea,
familia părintelui Dogariu din Hérman.
\ face parte, după proiectul consistoriului, care trebue sciută, că adecă decese pórte mântul argilos, care limpezesce atât de
Mai spre fund elevi de la gimnasiu. In
\80 călugăriţe va fi susţinută pe cheltuielele biserica povara unei greşeli, pe care sin­ bine, graţie proprietăţei sale absorbante,
stânga şedeau resfiraţi: I. advocatul Len­
fondului religionar gr. or. din Bucovina. gură justiţia laică a comis’o, nu ne putem soluţiile tulbure, póte de asemenea sé fi­
V gem, candidaţii de adv. Almăşescu şi Sânpe-
împăca cu felul, cum şi-au arangiat liberii xeze gazurile stricate şi lichidele usate, din
Cutremurul din Calabria. Vineri s’a treanu. II. prof. Chelariu. III. prof.* G. Dima.
noştri cugetători rësbunarea. Nu le ajunge
«im ţit un nou cutremur în Calabria. Regele IV. Nimeni. V. Dr. Eug. Meţianu şi Cornel
Aiser-Săvuleanu. VI. prof. Banciu, păr. Do­ că ridică un monument în amintirea mar­ stomac şi intestine.
Italiei părăsise chiar comuna Cosenza, când Cât privesce năsipul propriu 4is>tótá
gariu, judele P. Pup, în vét. Vătăşan cu tirului, ci îl mai ridică şi în faţa bisericei
pământul íneepü din nou sé se cutremure.
d-na, d-na Sfetea cu d-sóra... şi erăşi serii Sacré Coeur. Nu este asa-dér mortul, pe lumea scie că el foksesce struţului, şi
Mişcarea era cei drept lină, dér ea umplu din
gólé şi pe urmă studenţi. Pe balcon d-na care îl glorifică, ci este o ideie, pe care o décá acéstá pasére îşi frecă ciocul de pie­
nou cu grózá pe locuitori. In valea dra­
cului (Valloné del Drago) lângă Montallo C. Pop şi câte-va alte persóne. espun — ca desfidere — în faţa altei idei. triş, nu o face nici din nebăgare de semă,
Uffugo pământul s’a ridicat la o înălţime »Reparaţiune« (Jic ei. »Provocaţiune« rës-
Atâta a fost tot publicul. Judecaţi pund bravii ómeni, cărora nu le place lupta nici din depravare, ci ca chestie de igienă
de 3 metri şi dintr’o crepătură mare cur­ singuri! Dintre damele române, cari se şi ca sé se supună unei fatalităţi fisiologice.
geau masse de te^ă, cari.în ^puţin timp pe stradă.
véd (Jilnic la »János vitéz« şi la alte piese
formaseră un lac pe "5 estindere «le 500 maghiare la »Redută«, nimeni n’a consi­ Aceşti din urmă au dreptate şi mi-se Acea mitralie eteroclită, sunt dinţii lor,
metri □ . Dela ivirea acestui lac, în aqua- derat vrednici sé sprijinescă pe aceşti ti­ pare, că liber-cugetătorii au creat aici un dinţi artificiali fără îndoială şi plantaţi cam
ductul din Oserano nu mai curge apă, ci neri şi talentaţi artişti români. Decă în precedent nelfniştitor. Căcî decă este spi­ jos, dér totuşi dinţi. Şi e atât de adevé-
un fluid lutos. Cutremurul acesta a cau­ Braşov, oraşul cu populaţia cea mai com­ ritual din partea ómenilor fără religiune rat acest lucru, încât décá acei dinţi ar
z a t pagube noué şi ^în Pizzo. Casele ré- pactă românescă, se presentă numai 20— 25 a -ridica'în faţa unei biserici efigia unui
mase neatinse dela primul cutremur, s’au persóne la concertul anunţat în condiţiu- »necredincios*«, nu va fi mai puţin spiri­ lipsi struţilor, ei ar muri de fóme, întoc­
,ales cu crepături mari şi ameninţă sé se nile cele mai favorabile, — nu seim ce tual din partea protestanţilor a ridica un mai ca şi noi, décá odată dantura nóstrá
prăbuşâscă. speranţe putem ave pentru viitorii artişti monument lui Calvin în faţa ferestrei Lou- cădută, n’am avé resursa, care lipsesce
Ovservatorul meteorologic din Flo­ români, cărora Societatea pentru fond de vrului, de unde coreligionarii lor fură îm­ acestor sérmane paséri naive: supele, piu-
renţa a înregistrat Vineri noué cutremure teatru le-a acordat burse! puşcaţi de cătră Carol IX, şi póte tot aşa reurile, sosurile şi fierturile.
an depărtare, cari după calculele iăcute de puţin le-ar displăcea pacifiştilor o fi­ (Va urma.)
Şi cu tot indiferentismul ofensător gură alegorică de bronz — evocaţiunea
trebue sé se fi produs la o distanţă de al publicului, artiştii noştri şi-au esecutat
19,000 chilometri. Instrumentele sunt fórte atrocităţilor rësboiului — în faţa Arcului
pănă în sfirşit programul. Stefănescu a
^agitate.— Impératul Germaniei a trimis gu­
vernului italian suma de 10,000 lire pentru
cântat dulce şi duios, cu material de voce
vast şi cu eleganţă ireproşabilă, ér Miilea a
de triumf. Lupta cu statuele! Numai asta
ne mai lipsia, spre a înveseli trotoarele ULTIM E SCiRi.
’victimile din Calabria. prestat mai mult decât ne aşteptam. Sub­
nóstre«. Budapesta, 18 Sept. Apérátorul
ţirel şi anemic, cum e, nu-1 credeam ca­ lui Zigany Dr. Halmai, fost redactor
Houl archiepiscop catolic la Bucurescî pabil de plenitudinea respiraţiei necesare VARIETATE. al revistei „Magyar Közélet“ şi in­
JtfetzJiammer este elveţian de origine şi un
la cântul de flaut în mésurá aşa cum ham tim al lui Banffy, a fost arestat pe
anare Jimbist. ’Vorbesce de multă vreme Mâncătorii de năsip. E la modă de
românesce, înv0ţând acéstá limbă parte védut. D-l Miilea ne-a pus în uimire şi motiv de complicitate.
prin technica sa. Acompaniamentul l’a ţ k- câtva timp în Anglia într’un 6re-care cerc,
•dela câţi-va studenţi români din colegiü
nut d-l' măestruPaul Richter, ca întotdeuna probabil la <5menï, cărora abuzul de vhisky- Triest, 18 Sept. Societatea de
şi parte dela d-l Vladimír Ghica, cu care navigaţiune austriacă a încheiat cu
cu multă dibăcie şi discreţiune. and soda, de plumfundsisz şi de sosuri
.se află în strînse relaţiunî de prietienie.
Numirea sa în Bucurescî se datoresce chiar Cei ce am fost de faţă, am fost în­ ardëtôre, le-a deteriorat stomacul, sé aibă
guvernul rusesc un contract pentru
d-Iui Vladimír Ghica, vérül d-iui Nicu Fi- cântaţi şi am aplaudat din inimă. pe masă alături de muştar, o nisipelniţă, transportarea în patrie a prinsonieri-
lipescu, care insistase de câtva timp pe Referentul musical al lui »Br. L.« re- conţinând praf de cărămidă rasă. Acest
lor ruşi din Japonia.
$ângă cardinalul Merry del Val în favórea levézá şi el cu competenţă succesul desă-
lui. Archiepiscopul Netzhammer este mai vîrşit al concertului, regretând în acelaş lucru, die, se obicinuesce şi în America.
mult un om de sciinţă, decât un propagan­ timp eşecul material. Aceşti ômenï cern în mâncări Proprietar: Dr. Aurel Mureşianu.
dist. (»Secolul«) (P.) acest curios condiment pe care îl găsesc Redactor responsabil: Traian H. Pop.

i
i
Pagina 4. GAZETA T R A N S ILV A N IE I Nr. 196— 1905.

Banca Naţională a României.


^ i t u a t«ii u n e su m ara, wr* A V I S !
1904 1905 Subcrisul am onórea a face cunoscut On. public şi în deosebi
28 August C t i T7-
20 August 27 Auoust
epitropilor bisericoscî, că a m d e s c h i s îa B r a ş o v (Ia 2 Porumbi)
Strada Nâgră nr. 3 (3 Felső Yillauteza 3)
94.719,305 105.269,240 106.402,873
|27817000 „ Trate aur 31125000|
3 119,255 Argint şi diverse monede . . . . 2.157,216 1.879,753 0 fabrică de luminări de eérá eurată şi parafină
52.877,703 Portofoliu Român şi străin. . . . 42.460,832 48.335,180 sub firm a

9.129,724
*impr. pe efecte publice . 5790100
„ „ „ în cont-corent 19196858)
24.790,275 24.986,958 I OA N PETEU.
11 999.940 Fonduri p u b l i c e ........................... 11.999.666 11.999,666 Prima fabrică de luminări de ceră si parafină din Ardeal.
13 690,260 Efectele fondului de reservă . . . 15.153,610 15 153,610 Şi sunt în plăcuta posiţie de a executa tot-felul de luntîflărî în
1.724,046 Efect. fond. de amort. imob. şi mater. 2.980,477 2.930,477 t ó t é f o r m a t e l e , precum şi aurite ér comandele le voiu executa
5.574,459 Imobile . ..................................... 5.700,871 5.718,701 p r o m p t şi cu p r e ţ u r i f ó r t e c o n v e n a b i l e . 2 -90,1858.
587,399 Mobilier şi Maşini de imprimerie . 579.940 582,388
291,270 Cheltueli de administraţie . . . . 298,016 303,771
81.849,799 Depozite libere . . . . . . . . 86 206,890 83.859.990
18.872,653 Conturî-corente................................
17.593,722 Conturi de v a lo r i........................... 55,549.848 56.133,586 p- Copiilor p e u şi adulţilor i nepreţnii dar tu rtesc !
m m
316 029,535 853.096,981 358.286,953 m &
3? a, s I v m m
p
12.000 000Oapital ....................... .... . . . 12,000,000 12.000,000 iyn m
18 523.634Fond de rezervă . . . . . . .
Fondul amortis. imob. şi materialului
19.878,642 19.878,642 Pi
m
in fe r şi litMu-hydrocarbonie férte bogată
iu®

2 832,428 3.016,596 3 016,596 pJ


199.020,440Bilete de banca în circulaţie . . . 223.579,500 230.451,310 In
apă m i n e r a l ă medicinală inii
Profituri şi P e r d e r i ....................... m
1.461,065 1.560,783 1.560,783 1 ire.
de un efect miraculos, necandând iritaţiunî de sânge şi unflaturí
342,169Dobânzi şi beneficii diverse . . ! . 399,553 452,446 s üíri;
la stomac, ca cele mai multe ape minerale pré concentrate în acid
81.849,799Depozite de r e t r a s ....................... 86.206,890 83.859,990 m fjjS
pi carbonic liber şi în săruiî mineraiice.
Conturi c o r e n t e ........................... 6.454.967 7.067,186 m fAutorisată ca apă medicinală prin decret ministerial intern Nr. 401— 1905). m
316.029 535 * Scont 5% 353.096,931 358.285,953 m Apa minerală 9^|jrlorîfi>c este un remediu de cură forte pre-
Dobânzi 6% ■ ţios, care stârnesce pofta de mâncare şi înlesneşce mistuirea de mi­
inii
m nune, promovedă secreţiunea udului şi acrela udului, m mod frappant m
Cu r s u l pi e ţ e i B r a ş o v Acţiî de-ale Băncei ung. de credit . 799 — m şi înfluenţeză membrele flegmatice ale organelor respirátóre, circulaţiu- IM
Acţiî de-ale Băncei austr. de credit i‘84 25 H nea sângelui şi activitatea nervilor într’an mod surprin<Jetor. m
Din 18 Septemvrie n. 1905. m m
N a p o le o n d o rî............................... 19,12 T o t aşa şi pentru copil în orî-ce etate este apa minerală
Bancnote rom. Cump. 18.96 Vênd. 19.— liinl deasemenea o beutură forte preţiosâ, dorită instinctiv de ill

m
i
18.92 18,96 Mărci imperiale germane . . . .117 40 P dînşiî, care favorizézâ sânătâţii lor în modul cel mai îmbucurător. m
Argint român r n tó
London vişta . . . . . . . . 239.90 tei
Napoleond’orî. n 19.06 V 19.10 B ë u t cu Şampani e, cu v i ns é u cu bere, apa „G LO RIA“ tfi
11.30 Paris vista . ............................... 95.33 va paralisa efectul ameţitor ale acestor bêuturî mai ales asupra cre-
Galbeni n 11.20 n
Mărci germane 117.20 117.50 Note i t a l i e n e ............................... 95.30 m eriior şi a nervilor de mul te-or! fórte vătămător, sub ori ce împre­ S
n 71 teii jurare. tó
Lire turcescî ii 21.50 » 21.60 pi m
Pe baza unui studia fórte minuţios më sîmt deci obligat a pu­
Scris. fonc. Albine 5% 101.— 7) 102.— m blica, că ori şi cine cătrâ sine, părinţii însă şi cătră copii lor vor
m
1.54 » iüri
Ruble Rusescî n 2.53 » comite mai mult ca o negligenţă, dâcă n’ar încerca efectul minu­
Ne mal pomenit de ieftinii m
sau nat al acestei naturală şi într’adever binecuvântată apă minerală,
care se manipulézâ la izvor, — pe cât stă în putinţa omenescă —
Llfţ:
m
Cursul la bursa din Viena.
Din 17 Septemvrie n. 1905.
500 Obiecte m a i cu fl. 1.85. gpj cu cea mai deosebită severitate.
m
Renta ung. de aur 4°/0 . . . . 116 25
1 Ciasornic elegant, care merge 36 ore cu
lanţ aurit; 1 ac de cravată cu brilant Simili;
p
m Deposit propriu în B r a Ş O V , afo» nr. 6, m
97.20 1 inel cu petri imit. pentru bărbaţi şi dame; 5îU|
Renta de corone ung. 4% • • 1 garnitură frumosă constând din manjete. (vis a -vis de S C H W A R Z BURG),
88.26 fâ m
Impr. căii. fer. ung. în aur 3l/v/o gulere şi nasturi B°/0 aur-double ; 6 basmale unde se află eu schim barea sticlelor: m
de in; 1 Călimăr de nicket cu mehanism
Impr. căii. fer. ung. în argint 4% 96.95 engl.; 1 oglindă cu eiMii pentru dame: 1 Să­ o sticlă de un litru apa minerală „Gloria“ pentru 20 fillerî, f!#
Bonuri rurale croate-slavone . . 96.95 pun parfumat, 1 Notiz fin legat, 20 obiecte 14 IÜJÍ-
221.75 impotante de corespondenţe, '«2 condee en- V, Indi
Impr. ung. cu premii . , . .
Losurî pentru reg. Tisei şi Seghedin 167.10
glese pentru cancelarie şi 800 obiecte folosi-
tore în casă. Tote la olaltă cu ciasornicul, T o s e f 0-3rôrg'37",
care singnr face bani, costă 1 fl. 85 c . —
Renta de hârtie austr. 42/10 . . 100.45 Se pot procura cu rambursă seu trimiterea
Renta de argint austr. 42/10 . . 100.35 sumei înainte, dela Ma g a s i n u l de mărfui’î
Renta de aur austr. 4°/0 . . . 119.65
1C0.55
C. GrEUNZR Mau ir. 84|48.
Renta de corone austr. 4% • *
Bonuri rurale ungare 3l/2% • • 92.85
Cine cumpără 2 Pachete, dau gratis 1 briceag
frumos cu 2 tăişuri. (*-2.)
iHT „Grazeta Transilvaniei“ cu numeral â 10 fll. se vinde
Losurî din 1860 . . . . . . 160 75 m Ce nu convine se rentorc banii. % |la zaraful Dumitru Pop, la tu-tungeria de pe parcul Rudolf
Acţiî de-ale Băncei austro-ungară 16.45 a lui ÎSpudercaşi la Eremias

Confecţium de bărbaţi Fondată la 1892. onfecfiuiu de Dame


Târgul Inului 31— 33 In palatul lui Czell. T ê r g ù l In u lu i N r . 28.
CSsL în sesonul de primăvară am dovedit On. public, că în piaţa locală am iost cel mai ieftin şi ţxîi fost superior or! cărei concurenţe!
Pentru ea de când există prăvălia m&a, lili-am procurat d e p o s i t i j ] meu de haine tot-déuna cu bani gata.

haine bune, durabile pentru şcolari,


CU garan ţie de UD an, veritabile, originale indigene de Zso/lna, si Grács m im a i l a m in e se p o t a fla *
m Haine gata după modă, pentru bărbaţi şi copii, precum şi P%Vldne de tomnă şi iarnă, înlocuesc cu desăvâr­
eû t şire hainele de comandă, de-óre-ce se COnfecţiOîrâză sub privighierea mea perşjj^g]^ dufă croiala cea mai modernă, din stofe curate de
lână, cu accesorii de cele ma^ durabile,
Ce* în depositul meu se afla pentru agronomi, neguţători S u rtfiice veritabile din piele de capră Danesă cu căptuşală de biană şi ştofă,
Raglane, Derbi, de vénát, Paltóne preoţeşti. — Ou deosebire m arf^ d e p o sit în B la n e de călătorie şi pentru oraş. C o stu m e
de patinat şi deosebit S u r tu c e de patipat cu căptuşeli din ştofa ş^ blană.

Cel mai mare deposit în hainul pentru Dame şi Domnişore.


A l e g e r e c o l o s a l ă d i n f i e - c a r e s p e c ‘i e s § p r e t u r i i e f t i n e s u r p r i n d ă t o r e . {fSj-
i * *
Rogându-me de sprijinul Onor. public, sunt cu totă stima 1

N. P. G O . l d M A N N , Braşov? Térgul Inului 28 (palatul Czell).

Tip°gTfafia A. Mureşianu, Braşov,