Sunteți pe pagina 1din 14

PROIECTAREA CLĂDIRILOR SI EDIFICIILOR PUBLICE.

1.Generalități (noţiune, funcţiune, amplasamentul, rolul compozițional, regimul funcţionării, legătura cu


elementele structurale ale urbei etc.)

Cladirile publice sunt elementele structurale principale ale ansamblurilor centrului orasului si centrele
sectoarelor orasanesti.
Arhitectura cladirilor si edifiiciilor publice este metita de a satisface diverse aspect ale activitatii vitael ale
omului,astfel reflectind in forma artistic procesele sociale ale dezvoltarii societatii.
Clasificarea dupa frecventa exploatarii:
1.Interprinderi si edifiicii cu exploatare episodica-sunt amplasate dea lungul orasului de ex:magazinele de
mobile,circurile,teatrele,,muzeele.
2. Interprinderi si edifiicii cu exploatare periodica
3. Interprinderi si edifiicii cu exploatare zilnica deservesc populatia cartierelor,deseori amplasate in cadrul
complexelor rezidentiale de ex. Gradinitele,scolile,magazine alimentare.
Regimul functionarii edificiilor publice determina legatura reciproca cu diverse elemente structurale ale
orasului.
1.Edifiiciilede invatatmint se afla in strinsa legatura cu ansamblul de locuinta.
2.Edificiile sportive se amplaseaza in cadrul sistemului de spatii verzi si acvatice ale orasului.
3.Amplasamentul interprinderilor de comert si de alimentare publica este dictat de sistemul transportului
urban.
Legaturile lor planimetrice si fuctionale+magistralele de transport+reteaua stradala si accesele pietonale
formeaza structura planimetrica a orasului.

2.Importanţa urbanistică a edificiilor publice.

1.Accente
2.Repere
3.Dominante.

3..Procedeele de amplasare a edificiilor publice. Schemele de bază


.
1.Simetrica-dupa una din axele amenajate

or.Moscova, Piata Sverdlov 2.Amplasarea perimetrala-pe perimetrul unui


spatiu amenajat
or.Sankt Petersburg, Piata Palatului
3.Amplasarea libera subordonata de axa or.Brazilia, Piata a Trei puteri
compozitionala principal 4.Amplasarea libera construita pe doua axe
compozitionale reciproc perpendicular
5.Compozitia asimetrica compusa

or.Taschent

4.Legătura clădirilor publice cu mediul înconjurător.

Aceasta situatie este justa atit petru interconexiunea edificiului architectural cu mediul natural,precum si
pentru legatura cu mediul inconjurator.
Organizarea spatiului architectural interior al edificiului se determina de rationalitatea fuctionala si
constituirea acestuia dupa legitatile atributelor vitruviene.

FACTORII CARE CONTRIBUIE LA FORMAREA CARACTERISTICILOR TIPOLOGICE ALE


CLĂDIRILOR ŞI EDIFICIILOR PUBLICE.

5.Descrierea criteriilor, cărora trebuie să corespundă clădirile şi edificiile publice.

Cladirile si edificiile publice reprezinta un mediu artificial unde se petrec unul sau mai multe procese
functionale necesare desfasurarii activitatii vitale ale omului,destinat pentru aflarea temporara sau
permanenta in el.
Orice edificiu trebuie sa corespunda:
1.Destinatiei
2.Atitudinii societatii fata de acest process social care se petrece in edificiu.
3.Principii tehnice si estetice de solutionare –dotari cu care trebuie sa fie asigurat un ed.public

6.Factorii care contribuie la formarea particularităţilor tipologice ale edificiilor publice.

Proiectarea cladirilor si edificiilo publice trebuie sa se bazeaza pe urmatorii factori:


1.Sociali
2.Economici
3.Naturali-climaterici
4.Urbanistici
5.Regionali
6.Constructivi

7. Clasificarea şi tipologia clădirilor şi edificiilor publice pe grupuri.

1. instituții de educație:
a) instituții de învățămînt și pregătire a cadrelor:
- instituții de învățămînt preșcolar
- instituții de învățămînt general: școli, licee, gimnazii
- instituții de pregătire profesională: nivel primar, mediu, superior și postuniversitar
b) instituții extrașcolare ( copii și adolescenți)
c) instituții specializate (aeroclub, școala auto)
2. Instituții de ocrotire a sănătății și deservire socială a populației:
a) instituții de ocrotire a sănătății:
- instituții curative cu staționar, maternități, centre medicale, etc.
- policlinici și instituții medical-curative
- farmacii, stații de transfuzie a singelui
- instituții de reabilitare medicală și de corecție, inclusiv copii
b) instituții de deservire socială a populației
- institușii fără staționar
- instituții cu staționar ,de tutelare a copiilor
3. Întreprinderi de prestare a serviciilor:
a) întreprinderi comerciale
b) întreprinderi de alimentație publică
c) întreprinderi de deservire și servicii comunale:
- întreprinderi de servicii publice
- întreprinderi ale unităților comunale destinate pentru deservirea directă a populației
- instituții de ceremonii civile
d)instituții și companii de telecomunicații
e) instituții de transport pentru servicii directe către public:
- gări pentru toate tipurile de transport
- instituții pentru deservirea pasagerilor
- edificii, clădiri și încăperi cu destinație sanitaro- auxiliară
f) instituții veterinare:
- farmacii
- spitale cu staționar/policlinici
4. Instituții culturale, de agrement a populației și religioase:
a) instituții de educație fizica, sport și de recreare
b) instituții culturale și organizații religioase:
- biblioteci , săli de lectură
- muzee și expoziții
- organizații și instituții religioase
c) instituții de spectacol și de agrement și edificii de divertisment:
- edificii de divertisment
- organizații de club, de agrement și facilități de divertisment
- delfinariu, aquaparc, etc.
5. Clădiri de ședere temporară:
a) hoteluri, moteluri etc.
b) stațiuni balneare, case de oaspeți, case de vacanță, facilități turistice, tabere pentru copii și tineret
c) cămine ale instituțiilor de învățămînt și ale internatelor
6. Instituții științifice de cercetare, organizații de proiectare și administrative:
a) edificii ale instituțiilor științifice și cercetare și organizații de proiectare
b) clădiri de arhive și centre informaționale
c) edificii ale instituțiilor administrative:
- ministere, ambasade, consulate
- clădiri de administrație regională, orășenească, județeană lși locală
- clăd. administrației ale clădirilor industriale
d) cl. centrelor de afaceri:
- birouri și oficii
- birouri notariale și consultații juridice
- ateliere de creație și studiouri
7. instituții de creditare și finanțare
a) edificii și complexe ale băncilor
- bănci centrale
- bănci comerciale
- bănci de economii
b) centre d decontare din numerar
c) trezoreria
d) clădirile burselor
8. Clădiri multifuncționale și complexe

8. Descrierea ierarhiei clasificării tipologice pentru clădirile şi edificiile publice.

 Clasificarea dupa destinatie:


- Mici strictu necesar
- Medii nr moderat de incaper
- Mari incaperi mai ample

9. Construcţii utilizate în soluţionarea spaţial-volumetrică a clădirilor şi edificiilor publice.

Constructii cu deschideri mari unde nu se permite amplasarea coloanelor.

10. Principii de organizare funcţională a spaţiului interior

In orice edificiu public exista un sir de incaperi separate sau grupurile lor, ce indeplinesc diferite functii, care
se impart in:
-obstesti – principale
- utilitare – auxiliare
Principiile:
Primul principiu: evidentierea legaturilor reciproce intre incaperile separate cu pastrarea succesiunii
clare.
Al doilea principiu: economia rationala a cheltuielilor pentru constructie si exploatare. Micsorarea
cheltuielilor inutile de timp si forta in sistematizarea proceselor functional tehnologice.
Al treilea principiu: spatiul interior trebuie sa posede particularitati artistice si sa corespunda legitatilor
vitruviene.

11. Principalele metode de constituire a compoziţiei arhitectural-planimetrice ale clădirilor şi edificiilor publice.

Prima metoda: divizare clara a tuturor incaperilor in grupuri functionale similare cu evidentierea nucleului
compozitiei si elementelor legaturilor functionale.
A doua metoda: universalitatea spatiului interior si anume prin crearea unui spatiu interior unic usor
flexibil, cu contur simplu al volumului.

12. Procesele funcţional-tehnologice, care se petrec în edificiile publice.

Pentru fiecare categorie de cladiri publice este characteristic procesul sau functional – tehnologic in baza
caruia sunt atribuite anumite cerinte pentru proiectare.
Procesele functional tehnologice se divizeaza in:
1. Generale
2. Special
Orice edificiu obstesc include in sine:
1. Procese functional-tehnologice principale
2. Procese functional-tehnologice auxiliare

13. Organizarea sistematizării spaţiilor în interiorul edificiilor publice.

Schemele organizarii spatiilor in interiorul edificiului in dependenta de necesitatile vitale se reduc la:
1) Schema compozitionala simetrica
2) Schema compozitionala asimetrica
1) Nucleul compozitional se amplaseaza pe centru iar incaperile auxiliare se grupeaza pe perimetrul acestuia.
2) Centrul este deplasat fata de axe, iar elementele subordonate se grupeaza liber.

14. Schemele principale de grupare a încăperilor în edificiile publice.

Principalele scheme de grupare a spatiilor interioare:


1) Celulara (policlinici, scoli, universitati, colegii)
2) Schema cu coridor (coridorul nu trebuie sa depaseasca 100m)
3) Scheme in amfilada (muzee, expozitii. Suprafata incaperii poate fi mai mare de 100m)
4) Scheme de tip “sala” (constructii sportive, culturale, pieti acoperite)
5) Scheme de tip “pavilion” (tabere de vara, pieti comerciale, statiuni balniare)
6) Scheme mixte, combinate:
a. Sala cu coridor
b. Sala fara coridor
c. Sala cu amfilada
d. Inelara in amfilada
e. Inelara celulara

15. Zonarea funcţională a edificiilor publice.

In clairile publice incaperile sau grupurile de incaperi indeplinesc anumite functii, care se impart in: publice, principale, utilitare
si secundare. La proiectare se face analiza proceselor functional-tehnologice, divizarea, legatura si consecutivitatea acestora. La
crearea conditiilor pt procesele functional-tehnologice, se iau in consideratie: fluxurile si acumularile de oameni, amplasarea
echipamentului si mobilierului. Sunt 2 metode in proiectarea spatiului interior al edificiilor publice.
I metoda: (traditional) se bazeaza pe separarea clara tuturor incaperilor pe grupe functionale, accentuarea nucleului compozitiei
si elementelor legaturilor functionale. Sistemul organizarii vitale in cladire corespunde cu spatial interior. Legatura poate fi pe
orizontala si pe vertical.
II metoda: corespunde cerintelor arhitecurii moderne, bazata pe universalitatea si multifunctionalitatea folosirii spatiului
interior, prin crearea unui spatiu interior unic, mare si flexibil, cu contur simplu al volumului. Delimitarea spatiului interior prin
constructii mobile.

16. Structura spaţial-planimetrică a edificiului.

Structura spaţial-planimetrică influenteaza la solutionarea compozitionala a edificiului. Schemele organizarii


spatiilor in interiorul edificiului in dependenta de necesitatile vitale se reduc la:
I caz: cind nucleul compozitiei se amplaseaza pe axa de simetrie, iar incaperile auxiliare se grupezape perimetrul
acestuia, obtinem schema simetrica.
II caz: cind nucleul compozitional se amplaseaza diferit de centru, iar elementele subordonate se grupeaza liber –
schema asimetrica.

17. Utilajul ingineresc în edificiile publice.

La utilajul ingineresc in edificiile publice se atribuie utilajele tehnico-sanitare (sisteme de incalzire, ventilare, conditionare,
alimentare cu apa, canalizare, alimentare cu gaz), utilajele eletrice, retea de tensiune slaba a telefonului, radio, televiziune,
utilaj pentru desrvirea cladirilor si incaperilor, transportul interior vertical, utilaj specific pt cladirile publice, utilaj pt incaperi
scenice, utilaj frigoriferic si de transport in cladirile comerciale, teatre etc.
Utilajul ingineresc trebuie sa satisfaca siguranta, comoditate in exploatare, avind un prêt convenabil, montare usoara si
industrializarea maxima a constructiei cladirii.
Se impun cerinte estetice inalte la exteriorul, forma si constructia utilajului ingineresc.

18.Clasificarea construcţiilor utilizate pentru clădirile şi edificiile publice.

Elemente portante verticale si orizontale. Acoperisurile.

19.Grupul încăperilor de intrare în clădirile şi edificiile publice.

 Grupurile de intrare (tambur, vestiubl, garderobe)


 Grupurile incaperilor principale (sali cu diversa destinatie, auditori)
 Grupurile incaperilor auxiliare si secundare (blocuri sanitare, wc, baie, dus, lavoare)
 Comunicatii orizontale (coridoare, foaiere, galerii, holuri, etc.)
Comunicatii verticale (scari, ascensoare, escalatoare, etc

20.Grupul încăperilor de intrare în clădirile şi edificiile publice.

Trebuie să asigure un acces confortabil în edificiu pentru toate grupurile populației, inclusiv pentru oameni
instăriți și cu disabilități.
Tambur- instalări de ecluză, cu ajutorul cărora se poate asigura intrarea în clădiri sau edificii publice.
Îndeplinește funcția de termoizolare a spațiului interior (vestibulului). Lățimea minimă trebuie să fie de
1,5m, ca să asigure libera circulație pentru oameni invalizi. Lățimea ușilor- min 1,31m.

Vestibul- încăpere principală de distribuție a fluxurilor la care se alipesc principalele comunicații verticale și
orizontale. Se proiectează , de obicei, la intrarea principală în clădire, dar, în centre mari, complexuri pot fi
cîteva vestibuluri.
Deosebim: - vestibul principal cu garderobă
- De serviciu
- Auxiliar
Suprafața vestibulului se calculează în dependență de capacitatea acestuia, regimul funcțional a clădirii.
Minim 0,20-0,25 m2 la un vizitator, și nu mai puțin de 18 m2.
Garderobele sunt destinate pentru păstrarea hainelor. Se proiectează cu profunzimea nu mai mare de 6m.
Pentru primirea și returnarea hainelor se organizează un barier cu lățimea 0,6-0,7m. În fața barierei- spațiu
liber de 3-4 m pentru vizitatori.

21.Grupul încăperilor pricipale în clădirile şi edificiile publice.

Grupul încăperilor principale:


- încăperi cu caracter de celulă- se proiectează cu iluminare naturală laterală, cu suprafața 50-
100 m2 și h=3,3-3,6 m . rețea de coloane 3x6m, 6x6m

- Încăperi cu suprafața mare- se proiectează cu suprfața cca 200 m2 și h= 3,3-4,2 m cu iluminare


naturală laterală sau combinată. Amplasarea coloanelor cu folosirea rețelei unificate 6x6m
6x9m 9x9m 12x12m

Încăperi-săli (fără coloane)se proiectează cu suprafața 1000 m2 și h= 6-12m cu iluminare naturală sau
artificială. Sunt construcții cu deschidere mare în care nu se permite amplasarea elementelor portante
( coloane și pereți

22.Grupul încăperilor auxiliare în clădirile şi edificiile publice.


Se divizează în 2 subgrupuri: mici cu caracter celular, de la 3-8 m2 cu înălțimea 2,4 – 3,6m (cămare,
încăperi tehnice). Încăperi cu suprafața mare 150-200 m2 și cu înălțimea 6m. (depozitele magazinelor,
încăperi pentru pastrarea operilor de artă în muzee, expoziții etc.)
Grupurile sanitare se proiectează în toate tipurile edificiilor publice în conformitate cu normele de
proiectare. În componența grupurilor sanitare intră wc, lavoare, dușuri, camere de baie, spălătorii, uscătorii
pentru haine etc.). Componența, amplasarea și numărul blocurilor se normează în dependență de tipul și
destinația edificiilor publice.
Se amplasează în proiecție orizontală în momente caracteristice lîngă casa scării, în preajma vestibulului,
lingă coridoare, în colțurile interioare ale clădirii, pe direcțiile acceselor mișcării oamenilor în coridoare. Din
motive estetice blocurile sanitare nu se amplasează lîngă pereții exteriori ai fațadei principale. Nu necesită
iluminare naturală, de aceea se pot amplasa in adîncul clădirii.
Disatanța maximă de la wc pînă la locul cel mai îndepărtat este de max 75 m. Intrarea se efectuează printr-
un spațiu ecluză unde se amplasează lavoarele. Wc se dotează cu vase de closet amplasate într-o cabină cu
dimensiunile de 1,2x 0,8 m. Pentru bărbați se presupun și pisoare. Pentru persoanele cu disabilități
dimensiunile cabinelor sunt de 2,2x2,2m și sunt dotate cu lavoar și balustradă specială.
Dușurile și camerile de baie se proiectează, de obicei, în componența blocurilor sanitare în instituții de
ocrotire a sănătății, sportive, internate, instituții preșcolare. Ele se delimitează de coridor printr-un spațiu
ecluză. Nu se admite amplasarea lor lîngă pereții exteriori.
De regulă, se proiectează cabine de duș deschise de dimensiuni în plan 0,9x0,9 m delimitate pe 3 părți printr-
un perete despărțitor cu înălțimea minimă de 1,8m de la pardosea. Lățimea spațiului între șirurile de cabine
este de minimum 1,5m, iar pînă la perete 1,2m.
Pentru bătrîni și invalizi se proiectează cabine inchise de 1,8x0,9m și 2,1x1,7 m pu persoane cu disabilități și
sunt dotate cu lavoar cadă și balustrade. Intrările in cabine sunt organizate din încăperi separate. Ușile se
deschid in exterior.

23.Comunicaţii orizontale utilizate în clădirile şi edificiile publice.

Coridoare: pentru comunicatie si organziarea legaturii intre incaperi. Latimea minima 1,5 m(intre pereti), latiema
minima coridoare auxiliare -1,25 m la lungimea cca 10m. La coridoare princicape variaza 1,8-2,2m (institutii
medicale, de ivnatamint).

In dependenta de importanta: principale (duc spre noduri de comunciatie verticala), auxiliare (celelalte)
In dependenta de functie: amplasare pe o signrua parte, pe 2 parti, combinata (partial pe o parte, partial pe 2 parti),
cuplate.
In dependenta de geometrie: liniare, curbilinii, c nise, cu deplasare.
In dependenta de iluminare: directe(iluminare de capat, de sus,continua, lungimea nu se normeaza la cele cu
iluminare continua, cu ilumianre laterala, de capat(iluminare pe o parte- e, de capat, ), cu buzunare de lumina(cu
iluminare naturala laterala).
Incaperi-recreatii- spatii largi, destiante pentru odihna, icnaperi cu f-tie de asteptare. La ampalsarea pe o singura parte a
incaperilor latimea tre sa fie de 2,8m, iar la amplasarea pe 2 parti nu mai putin de 3,2 m.
Culuare-in edificii ce dispun de Sali de spectacol se amplaseaza in preajma salilor si sunt: a)spatii de acumulare; b)loc de
recreare in timpul antractelor
Foaier- incapere principal pe linga sal de spectacol destinata pentru asteptare, aici pot fi organizate expozitii si diverse
manifestari culturale.
Recreatii, foaiere si culuare – se proiecteaza nu numai ca coridoare largi, dar sic a incaperi compacte cu raportul laturi 1:1,5
si 1:2.

24.Comunicaţii verticale utilizate în clădirile şi edificiile publice.

Principalul element al comunicatiei verticale este scara


Clasificarea:
1.dupa destinatie
-scari de intrare –se organizeaza in forma de platforma cu trepte ,ridicate un fata intrarii
-scari monumentale- pe linga rolulu functional se urmareste si realizarea unui efect arhitectonic deosebit
-scari principale –servesc p/u exploatarea comuna si destinate p/u miscarea fluxului esential de oameni
-scari de serviciu-se amplaseaza pe linga intrarile de serviciu si sunt destinate p/u persoanele de serviciu
-scari auxeliare- servescp/u organizarea legaturilor secundare intre niveluri si p/u asigurarea proceselor functionale
suplimentare
-scrai antiincendiare-servesc p/u evacuarea oamenilor din edificiu in caz de avarie sau incandiu
-scari industriale- destinate intretinerii sau exploatarii instalatiilor si utilajelor industriale
2.dupa pozitia fata de cladiri:
-scari interioare
-scari exterioare
3.dupa materialul din care se executa:
-scari din lemn
-scari din zidarie
-piatra
-metal
-beton simplu
-beton armat monolit sau prefabricat
4.dupa forma in plan:
-scari cu rampe drepte,cu o singura rampa cu 2 3 4 si mai multe rampe
-scari cu rampe curbe sau in spirala
-scari de geometrie combinata
-scari balansate

Scari cu o singura rampa


-latimaea min a rampei poate fi 0,9:de scara nu se polofesc mai mult de 5 persoane
-latimea min a rampei (scari principale) nu mai mica de 1,2 m
-latimea max nu mai mare de 2,4 m

cu 2 rampe
-liniare(latimea treptei intermediare se admite de 0,7 din latimea rampei)

-paralele
-cu cotitura

-cu 3 rampe

Ramificate
*parallel(fig 1)
*radiante
*perpendicular(fig 2)

Fig.1

Fig.2
-scara cu citeva rampe
*ramificata cu 4 rampe
*perpendicular cu 4 rampe
*cu cotitora
-scari cu rampe in spirale curbilinii si combinte

-scari balansate

Plane inclinate
Plan inclinat –plan fara trepte
-din contul declivittii (de la 1:6 pina la 1:10) ocupa o suprafata de 2-3 ori mai mare decit scarile
-calculul latimii planelor inclinate se determina analogic scarilor
In calitate de comunicatii vertical se folosesc utilaje mecanizate:
-ascensoare cu functionare periodica
-ascensoare cu functiune continua
-escalatoare
-benzi rulante

Ascensor cu functiune periodica-mecanism stationar,in care deplasarea pe vertical a pasagerilor sau


greutatilor se executa in cabina
Dupa destinatie ascensoarele se divizeaza in:
-ascensoare p/u pasageri
-ascensoare p/u bolnavi
-ascensoare p/u marfuri
-ascensoare special
Dupa tipul mecanismului de rulare
-electric( mechanism simplu nu atit de costisitor ,se propun p/u cladiri cu inaltime mare)
-hidraulic (ocupa o suprafata mult mai mica decit cel electric)
-pneumatic (este cel mai simplu din punct de vedere a functionarii ,cabina se ridica din contul presiunii
atmosferice din cilindru)
Amplasarea ascensoarelor
-intr-un sir
-in citeva siruri
-pe perimetru
-tip”insula”
In edificiile publice cu regim de inaltime mare ascensoarele p/u pasageri sint dotate:
-cu capacitate(pina la 12-20 pasageri)
-cu forta portanta (pina la 1000-1600kg)
In dependent de viteza miscarii cabinele se impart in:
-comune (0,71-1,4m/s)
-rapide(2-4m/s)
Put de ascensor –un spatiu de constructii autoportante ,care reprezinta un gol in citeva niveluri si asigura
instalarea elementelor unui ascensor
Organizarea intrarilor in ascensor:
-standarte cu o singura intrare
Atunci cind la diferite etaje intrarile in ascensoare sint amplasate pe diferite parti se folosesc:
-cabine cu 2 intrari
-cabine cu 3 intrari
Ascensor cu functiune continua (paternoster)-prezinta un mechanism cu multe cabine (fiecare cabina
1-2 persoane ),care se misca continuu
Partenosterul cu cabine p/u 2 locuri cu
-viteza miscarii 0,25-0,3m/s
-randamentul circa 500 oameni/ora
-putul de ascensor are goluri la fiecare nivel ,deschise p/u intrarea si iesira pasagerilor
-miscarea cabinelor se executa dupa un circuit inchis
-suspendarea pe diagonal a cabinelor de cabluri asigura trecerea acestora de pe o ramura pe alta in partea
de sus sic ea de jos a putului de ascensor
Escalatoare- benzi transportatoare ce se misca pe un plan inclinat , formind in timpul functionarii
treptele intr-un fluz continuu (mechanism cu suprafata inclinata dotata cu trepte, care se misca continuu)
Escalatoarele se pot amplasa In 3 moduri:
-paralel
-consecutiv
-in cruce
Alta instalatie mecanizata cu functionare continua –banda rulanta-mecanism cu suprafata plana sau
inclinate fara trepte,care se misca continuu
Pot fi de 2 tipuri:
-inclinate(efectuiaza legatura pe vertical)
-plane(efectuiaza legatura pe orizontala )
Avantaje:lipsa treptelor asigura comoditatea in urcare sau deplasare p/u persoanele putin mobile ,mame cu
copii etc.
Dezavantaj: unghiuldeclivitatii poate fi unul mare,spre deosebire de escalator ,cea ce creaza discomfort

FACTORII CARE CONTRIBUIE LA FORMAREA CARACTERISTICILOR TIPOLOGICE ALE


CLĂDIRILOR ŞI EDIFICIILOR PUBLICE.

25.Factorii care influenţează concepţia construcţiilor.

Orice constructive trebuie sa satisfaca o serie de cerinte sentitizate in trei factori esentiali, care
concureaz la conceptia, proiectare I alcatuirea lor.Astfel avem:
 Factorul om-are impune realizarea unor conditii de confort necesare activitatii omului, de exemplu
conditii de : temperature, umiditate, iluminarem zgomot, etc.Acestea depend de tipul activitatii pe care o
desfasoara omul in constructive.
 Factorul activitatea omeneasca-impune alcatuirea functionala a constructiei astfel incit sa satisfaca
cerintele impuse de tipul activitatii.Astfel se concepe diferit o constructive de locuit de o constructie
pentru producerea automobilelor sau de un depou de locomotive.
 Factorul natura – implica toate actiunile care rezulta din interactiunea constructiei – mediu
referitoare la :
Gradul de seismicitate al zonei, intensitatea actiunilor climaterice(vint, zapada, ploaie, chiciura, etc),
calitatea terenului de fundare, nivelul apelor freatice, agresivitatea apelor dubterane, etc.
Toti acesti factori enuntsati s-au constituit de-a lungul timpului in “legi” ale constructiilor sub forma de:
instructiuni tehnice provizorii, instructiuni tehnice, mauale de proiectare , norme de proeictare,
normative tehnice, SNiP-uri.etc.

26.Clasificarea construcţiilor civile după toate particularităţile posibile.

Clădirile au funcţia principală de a servi ca adăpost pentru oameni în timpul perioadelor de muncă,
destindere sau odihnă şi pentru bunurile acestora, precum şi pentru procesele tehnologice.
Există următoarele tipuri principale de clădiri civile:
- clădiri de locuit (individuale, blocuri de apartamente, cămine, hoteluri, case de odihnă etc.);
- clădiri social – culturale (sociale: spitale, case de cultură, săli de sport; culturale: teatre, muzee,
biblioteci, cinematografe; de învăţământ: universităţi, şcoli; religioase: catedrale, biserici, mănăstiri etc.);
- clădiri administrative (sediile instituţiilor, sediile companiilor, birourile, tribunalele etc.);
- clădiri pentru comerţ (magazine, bănci etc.);
- clădiri pentru transporturi (gări, autogări, aerogări, depouri etc.);
- clădiri cu destinaţii speciale (militare, funerare etc.).
Clasificarea dupa amplasarea in situl urban a cladirilor publice deosebim
Clasa I- cladiri publice mari, caldiri de locuit multietajate si alte edificii ce serves deserviirii populatiei
Clasa II - clarici de locuit multi etajate , cladiri publice de constructive in masa
Clasa III - case cu cinci etaje, edificii publice de capacitate mica
Clasa IV – constructii mici pina la 2 etaje
Clasificare dupa gradul de inaltime:
Cu putine niveluri–pina la 4 nivele
Cu numar mediu de niveluri – de la 5-8 niveluri
Cu multe niveluri- 9-24 niveluri
Multietajate- mai mult de 24 niveluri
Clasificare dupa modul de asezare
 Urbane
 Rurale

27.Elementele componente ale clădirilor şi edificiilor publice.

 Grupurile de intrare (tambur, vestiubl, garderobe)


 Grupurile incaperilor principale (sali cu diversa destinatie, auditori)
 Grupurile incaperilor auxiliare si secundare (blocuri sanitare, wc, baie, dus, lavoare)
 Comunicatii orizontale (coridoare, foaiere, galerii, holuri, etc.)
Comunicatii verticale (scari, ascensoare, escalatoare, etc