Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
IANUARIE 2012
SUMMARY
This scientific article relates to the issue of nullity delimitation vis-a-vis other cases of ineffectiveness of the civil ju-
ridical act. Nullity, as sanction provided within the civil law, must be differentiated from other ineffectiveness cases. It is
mandatory to make this delimitation because each case of civil juridical act is subject to a distinct juridical regime.
***
Articolul este consacrat problematicii delimitării nulității faţă de alte cauze de ineficacitate a actului juridic civil. Nulita-
tea, ca sancţiune de drept civil, trebuie clar deosebită de alte cauze de ineficacitate. Efectuarea acestei delimitări este absolut
necesară, deoarece fiecare cauză de ineficacitate a actului juridic civil este supusă unui regim juridic distinct.
nevalabil), pe cînd rezoluţiunea se lor de către o parte [9, p. 274]. Re- înţeleasă ca respectul datorat de că-
datorează neexecutării culpabile a zilierea este, de fapt, tot o rezolu- tre terţi unei situaţii juridice genera-
obligaţiilor de către una din părţile ţiune, dar cu următoarele deosebiri te de actul juridic, inopozabilitatea
contractului sinalagmatic (în ipoteza faţă de ea: se concretizează în autoritatea terţi-
unui act valabil încheiat) [14, p. 412]; - rezilierea operează numai pen- lor de a ignora efectele unui act civil
altfel spus, nulitatea se analizează pe tru viitor (ex nunc); [15, p. 520].
terenul încheierii actului juridic, pe - rezilierea se aplică contractelor La modul general, putem reţine
cînd rezoluţiunea se analizează pe sinalagmatice care se execută prin că între inopozabilitate şi nulitate
terenul executării actului; prestaţii succesive, pe cînd rezoluţi- există următoarele deosebiri:
- sub aspectul datei cauzelor: unea – celor cu execuţie uno ictu. - ca ipoteze de aplicare: nulitatea
nulitatea intervine în momentul în- Cu aceste rezerve, valabile şi în vizează toate actele juridice, pe cînd
cheierii actului juridic, pentru ne- cazul comparării nulităţii cu rezilie- inopozabilitatea prezintă interes, şi
respectarea unei dispoziţii legale rea, se poate spune că toate deose- se pune problema ei doar în cazul
referitoare la încheierea valabilă a birile dintre nulitate şi rezoluţiunea acelor acte juridice pentru care le-
actului juridic (deci, cauzele nuli- pentru neexecutare sînt şi deosebiri gea prevede anumite formalităţi de
tăţii sînt contemporane momentului între nulitate şi reziliere, cu o preci- publicitate (astfel, conform art. 214
încheierii actului), pe cînd cauza zare: deşi efectele nulităţii se produc alin.(1) Cod civil, actul juridic ce
rezoluţiunii este necesarmente ulte- în principiu retroactiv, iar rezilierea are ca obiect bunuri imobile urmea-
rioară încheierii actului (este, deci, operează numai pentru viitor, totuşi, ză să fie înregistrat în modul stabilit
subsecventă) şi constă în neexecu- în cazul actelor juridice cu executa- de lege);
tarea culpabilă a obligaţiei de către re succesivă nici nulitatea nu produ- - ca natură a normelor juridice
una dintre părţi; ce efecte pentru trecut [20, p. 137]. nerespectate: pe cînd nulitatea pri-
- nulitatea relativă şi rezoluţiu- c) Nulitate – inopozabilitate. veşte nerespectarea unor condiţii
nea sînt supuse unor reguli diferite Încălcarea dispoziţiilor legale, me- de valabilitate a actului, inopoza-
în ceea ce priveşte începutul pre- nite să asigure publicitatea acte- bilitatea nu presupune încălcarea
scripţiei extinctive, iar nulitatea ab- lor juridice (art. 214, 290, 321(2), unor norme ce reglementează va-
solută este imprescriptibilă (art. 217 332(2), 338(3), 396(1), 431(3), labilitatea actului, ci numai posi-
alin.(3) Cod civil); 444(1), 466(2), 499 Cod civil, art. bilitatea opunerii lui terţilor; drept
- rezoluţiunea are un caracter fa- 4, 5 din Legea cadastrului bunurilor urmare, nulitatea priveşte un act
cultativ, deoarece cel îndreptăţit să imobile, art. 6, 7 din Legea cu privi- încheiat nevalabil, pe cînd inopo-
o invoce păstrează, în principiu, un re la gaj) are drept consecinţă prin- zabilitatea priveşte situaţia în care
drept de opţiune între a cere rezo- cipală inopozabilitatea faţă de terţi a actul s-a încheiat în mod valabil
luţiunea sau executarea silită a con- actelor respective. dar, ulterior încheierii sale, nu s-au
tractului sinalagmatic. Acest drept În doctrina juridică, inopozabili- respectat cerinţele de aducere a lui
de opţiune nu ar trebui să existe în tatea a fost definită ca fiind sancţiu- la cunoştinţa publicului (terţilor);
materia nulităţii, deoarece ea sanc- nea civilă, care face ca un act juridic cu alte cuvinte, inopozabilitatea
ţionează nerespectul legii care tre- sau situaţia juridică creată prin acest priveşte un act valabil, iar nu unul
buie, în principiu, reprimat, iar nu act să nu producă efecte şi să nu se lovit de nulitate; un asemenea act
echivalat [15, p. 519]; impună respectului terţelor persoa- între părţi este valabil, faţă de terţi
- în sfîrşit, sub aspectul naturii ne, ca urmare a nerespectării de este inopozabil [14, p. 413];
răspunderii: se socoteşte că în cazul către părţi a formelor de publicitate - sub aspectul datei cauzelor ce
rezoluţiunii se aplică regulile răs- cerute de lege pentru ca actul să fie le determină: cauzele de nulitate
punderii contractuale, deoarece în- opozabil terţilor [17, p. 163]. Astfel, există în momentul încheierii actu-
tre părţi a existat un act valabil, iar dobînditorul dreptului de proprieta- lui juridic, pe când inopozabilitatea
în cazul nulităţii sînt incidente regu- te asupra unui imobil, de exemplu, presupune, de regulă, neîndeplinirea
lile răspunderii delictuale, deoarece nu poate opune dreptul său cumpă- unor formalităţi ulterioare încheierii
actul este desfiinţat tocmai datorită rătorului ulterior al aceluiaşi imobil, actului juridic [7, p. 226];
faptului că de la început el nu a fost care şi-a transcris însă mai înainte - ca efecte cu privire la persoa-
valabil [18, p. 178]. titlul de proprietate, chiar dacă do- ne: în caz de nulitate, efectele pri-
b) Nulitate – reziliere. Rezilie- bînditorul subsecvent a avut cunoş- vesc atît părţile actului juridic, cît
rea este o sancţiune civilă ce constă tinţă de existenţa actului încheiat de şi terţii, pe cînd în caz de inopoza-
în încetarea producerii pentru viitor primul dobînditor, afară numai dacă bilitate, efectele actului juridic se
a efectelor contractelor sinalagma- a existat viclenie [11, p. 259]. produc faţă de părţi, dar drepturile
tice cu executare succesivă pentru S-a mai susţinut că dacă opoza- şi obligaţiile născute din actul în ca-
neexecutarea culpabilă a obligaţii- bilitatea poate fi, generic vorbind, uză nu pot fi opuse terţilor;
31
IANUARIE 2012
- ca acte de „acoperire” (înlă- revocare se desemnează o sancţiune pentru neexecutarea unei sarcini
turare) a acestor „vicii” în anumi- specifică donaţiilor şi testamentelor, (art. 834 alin.3) revocarea donației
te condiţii: nulitatea relativă (anu- care are un regim juridic special, şi pentru ingratitudine (art. 835); revo-
labilitatea) se înlătură, de cei ce o care nu poate fi asimilat celor deja carea promisiunii de împrumut (art.
pot invoca, prin actul juridic numit amintite [15, p. 521]. 870); revocarea mandatului (art.
confirmare, pe cînd inopozabilita- Dificultatea definirii noţiunii de 1050 alin.2) revocarea cecului (art.
tea poate fi înlăturată de cei ce o pot revocare stricto sensu decurge din 1272); revocarea promisiunii publi-
invoca, în materie de reprezentare, împrejurarea că în Codul civil, în li- ce de recompensă (art. 1374); revo-
prin actul numit ratificare; cu alte teratura juridică şi în practica judici- carea testamentului (art. 1465).
cuvinte, atunci cînd legea permite, ară acest termen este folosit pentru Între nulitate şi revocare există
nulitatea se confirmă, iar inopozabi- desemnarea unor concepte diferite, asemănarea de a fi – ambele – ca-
litatea se ratifică [14, p. 413]. pornindu-se de la sensul etimologic uze de ineficacitate a actului juridic
În ceea ce priveşte conceptul de al cuvîntului, care sugerează ideea civil, dar există şi importante deose-
„confirmare”, art. 218 alin.(2) Cod de retractare sau revenire asupra a biri, precum:
civil prevede că nulitatea relativă ceea ce s-a făcut la un moment dat. - cea de ipoteză: dacă nulitatea
poate fi acoperită prin voinţa expre- Astfel, se vorbeşte de revocarea presupune un act juridic încheiat cu
să sau tacită a persoanei în al cărei ofertei ori a acceptării ofertei, în nerespectarea unei condiţii de vali-
interes este stabilită nulitatea. Voin- înţelesul de retragere a manifestării ditate, revocarea presupune un act
ţa de a confirma (s.n.) actul juridic de voinţă săvîrşită de ofertant sau juridic valabil încheiat. Astfel, dacă
lovit de nulitate trebuie să fie certă acceptant în vederea formării unui în discuţie nu este un act valid, ci
şi evidentă. contract. O atare revocare se deose- unul nul, sancţiunea nulităţii poate
Contrar opiniei existente în beşte de revocarea de care înţelegem face indiferentă cercetarea concretă
doctrină, legiuitorul moldovean, să ne ocupăm aici, întrucît nu se re- a mecanismelor revocării, deoarece
în cuprinsul art. 249 Cod civil, de- feră la un act juridic deja format, ci aceasta este rezervată doar operaţiu-
terminînd consecinţele încheierii la o manifestare de voinţă premer- nilor juridice valabil încheiate [15,
actului juridic fără împuterniciri gătoare formării unui contract. p. 521];
de reprezentare, utilizează, într-un Revocarea, în înţelesul care ne - cea de domeniu: dacă nulitatea
mod oarecum impropriu, tot noţi- interesează în perimetrul acestei de- se aplică oricărui act juridic civil,
unea de confirmare, deşi termenul limitări, reprezintă acea sancţiune revocarea se aplică, în principiu, ac-
de ratificare ar fi de preferat în de drept civil, care constă în înlătu- telor cu titlu gratuit (liberalităţi);
acest context. rarea efectelor actului juridic civil - cea de dată a cauzelor: cauza
În consecinţă, termenii „confir- datorită ingratitudinii gratificatului nulităţii este contemporană mo-
mare” şi „ratificare” nu sînt sino- sau neexecutării culpabile a sarcinii mentului încheierii actului juridic,
nimi, astfel că fiecare trebuie folosit [9, p. 275]. pe cînd revocarea presupune cauze
la locul şi cu înţelesul lui. În doctrina autohtonă s-a susţinut ulterioare încheierii actului juridic
d) Nulitate – revocare. Revoca- că revocarea este desfacerea volun- [6, p. 220];
rea este un termen destul de ambi- tară pentru viitor a unui act juridic - prescripţia extinctivă a acţiuni-
guu, deoarece este folosit frecvent încheiat legal [5, p. 195]. lor este supusă unor reguli diferite.
cu diferite accepţii. Uneori prin re- În Hotărîrea Plenului Curţii e) Nulitate – caducitate. Deşi
vocare se desemnează răzgîndirea Supreme de Justiţie „Cu privire la nici caducitatea nu are un regim
sau retragerea consimţămîntului ini- aplicarea de către instanţele de ju- clar definit, fiind opera doctrinei şi
ţial. Dacă acestea sînt posibile, fie în decată a legislaţiei ce reglementea- a practicii, ea afectează întotdeauna
temeiul unei clauze de dezicere, fie ză nulitatea actului juridic civil” se o operaţie juridică validă, pe care
datorită naturii actului juridic (testa- menţionează că revocarea constă în o împiedică să-şi producă efectele.
mentul este, de exemplu, un act civil retractarea voinţei exprimate pentru Astfel, caducitatea este acea cauză
eminamente revocabil), revocarea încheierea unui act juridic [4, p. 5]. de ineficacitate care loveşte un act
desemnează o cauză de încetare ex Codul civil utilizează termenul juridic valid, ce nu a produs încă
nunc a efectelor unui act civil valid de revocare, cu semnificaţii diferite, efecte şi care se datorează unui
încheiat. Dacă revocarea e mutuală, în următoarele contexte: revocarea eveniment survenit după formarea
adică realizată prin acordul de voin- acordului prealabil la încheierea valabilă a actului şi independent de
ţă al părţilor unui contract anterior actului juridic (art. 203); revocarea voinţa autorului actului [12, p. 34].
eficient, ea nu desemnează decît o ofertei (art. 683); revocarea accep- Codul civil utilizează expres
modalitate de încetare a efectelor tării ofertei (art. 695); dreptul de termenul de caducitate în art. 686,
unui act juridic pe viitor prin con- revocare în contractele cu consuma- intitulat „Caducitatea ofertei”, unde
simţămîntul părţilor. Alteori, prin torii (art. 749); revocarea donației prevede că oferta devine caducă
32 IANUARIE 2012
dacă nu a fost acceptată în termen fără a fi necesară, de regulă, o statu- dicţii stabilite de lege pentru ocroti-
sau dacă este respinsă. Fără a o are judecătorească. rea unor persoane sau pentru resta-
numi expres, legiuitorul reglemen- Fiind făcute aceste precizări ne- bilirea echilibrului contraprestaţiilor
tează cazurile de caducitate a testa- cesare, putem deduce că între nu- într-un contract sinalagmatic cu titlu
mentului în art. 1468 Cod civil. litate şi caducitate există deosebiri oneros şi comutativ [7, p. 226]. Co-
Pentru a se putea vorbi de cadu- importante în ce priveşte: dul civil, deşi nu o numeşte ca atare,
citate este necesar, în primul rînd, ca - ipotezele pe care le presupun: prevede următoarele cazuri de apli-
actul respectiv să întrunească toate dacă nulitatea face ineficace un act care a acestei sancţiuni:
condiţiile de validitate. Actul inefi- juridic nevalabil, datorită nerespec- - reducţiunea prestaţiei exagera-
cace din cauza lipsei unei condiţii tării unei condiţii de validitate, ca- te, dintr-un contract cu titlu oneros
de validitate este nul, nu caduc. ducitatea presupune un act juridic încheiat prin viciul de consimţămînt
Actul lovit de caducitate presu- valabil încheiat; de asemenea, pe care este leziunea; în acest caz, re-
pune apoi că pînă în momentul în cînd nulitatea operează independent ducţiunea este o sancţiune ce func-
care a devenit ineficace el nu a pro- de faptul dacă actul juridic a produs ţionează alternativ cu anulabilitatea
dus încă efecte. Din acest punct de sau nu efecte, caducitatea presupu- (nulitatea relativă). Astfel, conform
vedere caducitatea se deosebeşte de ne numai un act ce n-a apucat, încă, art. 230 alin.(2), instanţa de judecată
rezoluţiune şi mai ales de reziliere, să producă efecte [20, p. 138]; poate menţine actul juridic încheiat
care, de regulă, lovesc de ineficaci- - data cauzelor ce le determină: prin leziune dacă pîrîtul oferă o re-
tate – ex tunc sau ex nunc – acte ce cauzele de nulitate sînt anterioare ducere a creanţei sale sau o despă-
au produs deja efecte. Un act care ori concomitente momentului înche- gubire pecuniară echitabilă;
a primit un început de executare nu ierii actului juridic, pe cînd cauzele - reducţiunea penalităţii conven-
poate fi caduc. ce atrag caducitatea sînt întotdeauna ţionale, dacă este vădit disproporţi-
Evenimentul care determină in- ulterioare încheierii actului; onată în raport cu paguba suferită de
eficacitatea actului caduc trebuie să - modul de producere a efecte- creditor. În această ordine de idei,
fie ulterior formării valabile a actu- lor: dacă nulitatea retroactivează (ex art. 630 alin.(1) statuează că, în ca-
lui. Cînd el este anterior sau conco- tunc), caducitatea produce efecte zuri excepţionale, luîndu-se în con-
mitent săvîrşirii actului, acesta poa- numai pentru viitor (ex nunc), întru- siderare toate împrejurările, instanţa
te fi nul, dar nu caduc. cît pentru trecut nu s-au produs nici de judecată poate dispune reducerea
Este necesar, de asemenea, ca un fel de efecte ale actului; clauzei penale disproporţionat de
evenimentul care determină cadu- - raportul cu voinţa autorului mari.
citatea să fie independent de voinţa actului: pe cînd în cazul nulităţii, În Hotărîrea Plenului Curţii
autorului actului. Cînd actul este re- cauza de nulitate este dependentă Supreme de Justiţie „Cu privire
tractat de autorul său, se poate vorbi sau nu de voinţa (intenţia) autoru- la aplicarea de către instanţele de
de revocare, dar nu de caducitate. lui (părţii) actului (în cazul dolului, judecată a legislaţiei ce reglemen-
Ca orice cauză de ineficacitate, violenţei, fraudei, cauza de nulitate tează nulitatea actului juridic civil”
caducitatea lipseşte actul de efecte- chiar presupune intenţia), în cazul se menţionează: „Reducțiunea este
le sale fireşti. Ea nu operează însă caducităţii întotdeauna cauza de o sancțiune civilă care poate fi re-
niciodată retroactiv, ca nulitatea sau ineficacitate este independentă de levată din prevederile art.1505 şi
rezoluţiunea, ci numai pentru viitor, voinţa autorului (iar nu de cea a be- 1570 Cod civil. Aceasta se aplică
pentru bunul motiv că, după cum neficiarului actului) [14, p. 414]; testamentelor şi constă în reducerea
am arătat, ea presupune acte care nu - dacă mai sus am stabilit că se mărimii averii testate datorită fap-
au produs încă efecte. Ea este mai poate vorbi despre nulitate ca des- tului că se încalcă partea rezervată
radicală decît celelalte cauze de ine- pre o sancţiune, caducitatea nu este sau, în cel de-al doilea caz, datori-
ficacitate, întrucît exclude, în princi- o sancţiune, ci un incident, care ză- tă unor erori matematice comise de
piu, orice efect al actului. Alte cauze dărniceşte (juridic şi/sau material) testator la întocmirea testamentului
de ineficacitate, ca nulitatea şi rezo- desfăşurarea dorită a efectelor ac- ce au avut ca urmare indicarea unei
luţiunea, deşi, de regulă, operează tului juridic, deoarece lipseşte actul mărimi exagerate a averii, care o
retroactiv, lasă uneori să subziste civil de unul dintre elementele sale depășește pe cea reală” [4, p. 5].
unele efecte, tocmai pentru că ade- (obiect, cauză) sau chiar de subiecţii Principalele deosebiri dintre nu-
sea intervin după ce actul a produs vizaţi de efectele sale (moartea unu- litate şi reducţiune vizează următoa-
efecte, dintre care unele sînt irever- ia dintre aceştia) [15, p. 518]. rele aspecte:
sibile [11, p. 440]. f) Nulitate – reducţiune. Re- - nulitatea este aplicabilă tuturor
Paralizînd, în condiţiile arătate, ducţiunea este sancţiunea civilă actelor juridice, pe cînd reducţiunea
posibilitatea de executare a actului, aplicabilă în cazul actelor juridice se aplică fie liberalităţilor excesive,
caducitatea se produce de plin drept, încheiate cu nesocotirea unor inter- fie contractelor cu titlu oneros şi co-
33
IANUARIE 2012
mutative (sfera de aplicare a reducţi- act juridic pur şi simplu, după caz; nulitate absolută. Nulitatea în acest
unii este şi mai restrînsă atunci cînd - realizarea evenimentului viitor caz este totală, adică inserarea în
se pune problema reducţiunii unei este nesigură, incertă (incertus an). actul juridic a unei clauze condiţi-
prestaţii pentru leziune, cu preciza- Incertitudinea în privinţa survenirii onale atrage nulitatea întregului act
rea că, într-o asemenea situaţie, cel evenimentului şi, corespunzător, juridic. Această normă este o dero-
interesat poate opta între a solicita în privinţa producerii sau menţi- gare de la regula generală, conform
fie reducerea prestaţiei la care s-a nerii efectelor actului juridic este căreia nulitatea clauzei nu atrage
obligat ori mărirea prestaţiei părţii de esenţa condiţiei, constituind ca- nulitatea întregului act juridic dacă
adverse, fie anularea actului juridic) racteristica diferenţială în raport cu se poate presupune că acesta ar fi
[12, p. 36]; termenul; fost încheiat şi în lipsa acestei clau-
- nulitatea implică un act nevala- - stipularea condiţiei trebuie să ze [10, p. 452].
bil încheiat, pe cînd în cazul reducţi- fie rodul voinţei părţilor. Subor- Departe de a epuiza problemati-
unii liberalităţilor excesive actele ju- donarea prin lege a eficacităţii ac- ca delimitării nulităţii de alte cauze
ridice au fost făcute în mod valabil, tului juridic unui eveniment viitor de ineficacitate a actului juridic ci-
dar, ulterior, intervine ineficacitatea şi incert nu constituie o condiţie în vil, ne-am propus să reliefăm cele
totală sau parţială, datorită încălcă- sensul tehnic al noţiunii. Condiţia mai marcante distincţii care particu-
rii rezervei succesorale sau datorită reprezintă o autolimitare a voinţei larizează nulitatea în raport cu alte
apariţiei unor împrejurări, neavute părţilor, iar nu o cerinţă impusă de instituţii de drept civil adiacente. În
în vedere de părţi în momentul în- legiuitor; consecinţă, cunoaşterea adecvată a
cheierii actului juridic, care conduc - de realizarea evenimentului vi- trăsăturilor distinctive ale instituţiei
la ruperea echilibrului contractual; itor şi incert constitutiv de condiţie nulităţii în contextul altor cauze care
- cauza nulităţii constă în neres- suspensivă sau rezolutorie depinde condiţionează ineficacitatea actului
pectarea unei dispoziţii legale refe- nu existenţa actului juridic afectat juridic civil va servi drept premisă
ritoare la încheierea valabilă a actu- de această modalitate, ci eficaci- pentru aplicarea corectă a norme-
lui juridic, iar reducţiunea este de- tatea sa, producerea sau încetarea lor legislaţiei civile, ce guvernea-
terminată fie de încălcarea rezervei retroactivă a efectelor actului. Ope- ză efectele specifice pe care aceste
succesorale, fie de existenţa, de data raţia juridică săvîrşită sub o atare cauze de ineficacitate le generează
aceasta în chiar momentul încheierii condiţie există şi este validă, pen- în cadrul raporturilor juridice civile
actului juridic, a unei disproporţii tru că, prin ipoteză, întruneşte toate concrete.
vădite între contraprestaţii. elementele esenţiale cerute de lege
Nulitatea mai trebuie deosebită (consimţămînt, capacitate, obiect, Recenzenţi:
şi faţă de condiţie ca modalitate a cauză, eventual formă), dar părţile, Veaceslav PÎNZARI,
actului juridic civil. prin voinţa lor, au subordonat pro- doctor în drept,
Condiţia este modalitatea care ducerea sau dispariţia retroactivă a conferenţiar universitar
supune însuşi raportul dintre părţi efectelor actului împlinirii unui fapt Eduard BOIŞTEANU,
unei cauze de incertitudine, făcînd viitor şi nesigur [11, p. 276]. doctor în drept,
ca naşterea raportului să depindă Menţionăm că stipularea unei conferenţiar universitar
de realizarea unui eveniment viitor condiţii potestative, imposibile, ili-
şi incert, şi atunci condiţia e zisă cite sau contrare regulilor de convie-
suspensivă sau făcînd ca eventuala ţuire socială atrage însă, nulitatea fie Referinţe bibliografice
desfiinţare a raportului să depindă a condiţiei respective, fie a întregu-
de realizarea unui eveniment viitor lui act. Astfel, conform art. 235 Cod 1. Codul civil al Republicii Mol-
şi incert, şi atunci condiţia e zisă re- civil, este nulă condiţia care contra- dova. Nr. 1107-XV din 6 iunie 2002.
zolutorie [8, p. 502]. vine legii, ordinii publice şi bunelor Monitorul Oficial al Republicii Moldo-
Ca modalitate a actului juridic, moravuri sau condiţia a cărei înde- va, 22.06.2002, nr. 82-86.
condiţia prezintă următoarele carac- plinire este imposibilă. Actul juridic 2. Legea cadastrului bunurilor
imobile. Nr. 1543-XIII din 25 februarie
tere: încheiat sub astfel de condiţie este 1998. Monitorul Oficial al Republicii
- este un eveniment viitor; un nul în întregime. Condiţia a cărei Moldova, 21.05.1998, nr. 44-46/318.
eveniment care a avut deja loc nu survenire sau nesurvenire depinde 3. Legea cu privire la gaj. Nr. 449-
constituie o condiţie. Faptul că păr- de voinţa părţilor actului juridic este XV din 30 iulie 2001. Monitorul Oficial
ţile au cunoscut ori nu au cunoscut nulă. Actul juridic încheiat sub o al Republicii Moldova, 02.10.2001, nr.
împrejurarea că evenimentul era astfel de condiţie este nul. 20/863.
împlinit la data încheierii actului ju- În consecinţă, condiţia impo- 4. Hotărîrea Plenului Curţii Su-
ridic se va traduce, fie într-o eroare sibilă, ilicită, imorală sau contrară preme de Justiţie „Cu privire la apli-
– viciu de consimţămînt, fie într-un ordinii publice este sancţionată cu carea de către instanţele de judecată a
34 IANUARIE 2012