Facultatea de Drept, Universitatea din Bucureşti

TEMĂ INSTITUŢII POLITICE

Autoritatea executivă

Tanvuia Ana-Maria
Grupa 114, seria III
 Facultatea de Drept, Universitatea din Bucureşti

1. Observaţi diferenţele dintre structura Executivului în SUA,

Marea Britanie şi Romania
Peste tot în lume, puterea executivă este cea care are sarcina de a pune în
executare legile adoptate de către Parlament. Fie că ne referim la şeful statului, la Guvern
sau la administraţia publică centrală sau locală, fiecare are în atribuţiile sale în executarea
legilor.

Romania

Puterea executivă este alcătuită din Preşedintele Romaniei, Guvern şi

Administraţia publică şi este reglementată în Constituţie în titlul III, capitolele II
(Preşedintele), III (Guvern), IV (Raporturile Parlamentului cu Guvernul), V
(Administraţia publică)

În sistemul constituţional romanesc, puterea executivă se caracterizează printr-un

executiv bicefal, compus din Preşedintele Romaniei şi prim-ministrul. Preşedintele are o
serie de atribuţii cu caracter administrativ, dar şi unele cu caracter politic. Aproape toate
sunt condiţionate însă, fie de acordul Parlamentului, fie de propunerea prim-ministrului.
În ce priveşte Guvernul, acesta are deopotrivă un rol politic şi administrativ, în pratică
fiind imposibilă delimitarea atribuţiilor preponderent politice de atribuţiile preponderent
administrative, Constituţia necondiţionand o enumerare a atribuţiilor acestuia. Executivul
bicefal mai este denumit şi executiv dualist.

Dacă rolul Preşedintelui Romaniei este cel de a reprezenta statul roman şi de a

garanta independenţa naţională, unitatea şi integritatea teritorială a ţării, rolul Guvernului
este ca, potrivit programului său de guvernare acceptat de Parlament, să asigure realizarea
politicii interne şi externe a ţării şi să exercite conducerea generală a administraţiei
publice. Preşedintele Romaniei este un urgan unipersonal, pe cand Guvernul este un
organ colegial.

Marile structuri ale executivului sunt: A) seful de stat; B) guvernul;

C) ministerele si celelalte autoritati ale administratiei publice centrale;
D) autoritatile administratiei publice locale

Şeful de stat
 Facultatea de Drept, Universitatea din Bucureşti

Rolul şi funcţiile Preşedintelui Romaniei rezultă din art. 80 si 92 (1) din Constituţie.
Atribuţiile Preşedintelui Romaniei se clasifică după conţinut astfel:

a) atribuţii privind legiferarea (art. 77 din Constituţia Romaniei);

b) atribuţii privind organizarea şi funcţionarea autorităţilor publice (art. 80 (2); art. 86 –

88 şi art. 90 din Constituţia Romaniei);

c) atribuţii privind alegerea, formarea, avizarea formării, numirea sau revocarea unor
autorităti publice (art. 85; art. 89; art. 125; art. 133; art. 142 (3); art. 94 lit. c din
Constitutia Romaniei);

d) atributii in domeniul apararii tarii si asigurarii ordinii publice (art. 92(2,3); art. 93(1)
din Constitutia Romaniei);

e) atributii in domeniul politicii externe (art. 91 din Constitutia Romaniei);

f) alte atributii (art. 94 din Constitutia Romaniei).

Guvernul

Potrivit art. 101 (3) al Constitutiei Romaniei, Guvernul este alcatuit din prim-
ministru, ministri si alti membri, stabiliti prin lege organica. Cat priveste seful
guvernului, el exista sub denumiri diferite, precum de prim-ministru, presedinte, in
functie de denumirea guvernului. Executivul este unul dualist, întrucat presupune ca
seful statului sa nu fie seful guvernului, existand un sef de stat si unul de guvern.

Ministerele şi celelalte autorităţi ale administraţiei publice centrale

Ministerele si celelalte autoritati ale administratiei publice centrale executa

legile in domeniile lor de activitate. De aceea mai sunt denumite de domeniu sau de
resort si se subordoneaza guvernului. Ministerele se organizeaza si functioneaza numai
in subordinea guvernului potrivit prevederilor Constitutiei (art. 116-117) si Legii nr.
90/2001 privind organizarea si functionarea Guvernului Romaniei si a ministerelor.

Autorităţile administraţiei publice locale

Autoritatile administratiei publice locale isi desfasoara activitatea in unitatile

administrativ – teritoriale. Potrivit legii, cunosc o subordonare ierarhica (pe verticala) fata
de autoritatile executive superioare. Potrivit prevederilor constitutionale (art. 120-123),
ale Legii administratiei publice locale nr. 69/1991, modificata si republicata in M. Of. nr.
79 din 18 aprilie 1996), si ale Legii nr. 215/2001, administratia publica din unitatile
 Facultatea de Drept, Universitatea din Bucureşti

administrativ teritoriale se intemeiaza pe principiile descentralizarii, autonomiei locale si

deconcentrarii serviciilor publice. Se disting: autoritati comunale si orasenesti (Consiliile
locale si primarii), Consiliul judetean si prefectul.