SEMINAR DISCIPLINA „MANAGEMENT ECOLOGIC”

SISTEMUL DE MANAGEMENT DE MEDIU

ANALIZA INITIALA DE MEDIU (AIM)
METODA AMDEC
Stabilirea Metodei de Cotare

Pentru identificarea aspectelor semnificative de mediu se vor lua în considerare cît mai
mulţi factori, cum ar fi: emisiile în aer, efluentii în apă, managementul deşeurilor, poluarea
solului, impactului asupra comunităţii, utilizarea materiilor prime şi a resurselor naturale, alte
aspecte de mediu locale, analiza ciclului de viaţă al produslui, analiza matricei efectelor de
mediu, activităti anterioare şi planificate pentru viitor, funcţionarea normală şi anormală a
instalaţiilor/echipamentelor, incidente, accidente, poluare accidentală.
De asemenea, în stabilirea metodei de cotare se poate include şi identifcarea iniţială a
impacturilor asupra sănătăţii şi securităţii persoanelor, precum şi evaluarea riscurilor pentru
mediu. Relaţia dintre aspectele de mediu si impactului asupra mediului este de tip cauza – efect.
De exemplu, cauza / aspectul de mediu este deversarea produselor petroliere pe sol, iar efectul /
imapctul este poluarea solului, subsolului şi a acfiverului în situaţii de infiltrare produse
petroliere.
Identificarea aspectelor de mediu şi evaluarea impacturilor asupra mediului, asociate
acestor aspecte este un proces ce parcurge urmatoarele etape: selectarea activităţii, produsului,
identificarea unui număr cît mai mare de aspecte de mediu asociate, identifcarea unui numar cît
mai mare de impacturi de mediu asociate fiecărui aspect şi cuantificarea impacturilor care ajută
la reţinerea numai a acelor aspecte de mediu care generează impacturi semnificative.
Metoda adoptată pentru cuantificarea impacturilor de mediu asociate aspectelor de mediu
identificate are la baza metoda denumită AMDEC (Analyse des modes de Defaillance de leur
Effets et de leur Criticites), aplicată prima dată pentru industria aeronautică şi ulterior extinsă şi
la alte sectoare industriale. Această metodă permite ierarhizarea aspectelor de mediu prin
identificarea impacturilor seminifcative, avînd la bază următoarele criterii:
1. gravitatea impactului,
2. frecvenţa de producere sau probabilitatea de apariţie,
3. persistenţa în mediul natural,
4. sensibilitatea mediului receptor,
 SEMINAR DISCIPLINA „MANAGEMENT ECOLOGIC”

5. alte criterii.
Se face precizarea că aceste criterii pot varia, nu sînt singurele aplicabile şi nici impuse.
Unele pot fi înlocuite cu altele mai bine adaptate specificului organizaţiei pentru care se
elaborează analiza iniţială de mediu.

Pentru cazul de faţă, activităţile desfăşurate pe amplasamentul ........................................,

metoda de cotare a impacturilor asociate aspectelor mediu identificate consideră următoarele
criterii:
1. gravitatea/importanta impactului (G)
2. frecvenţa impactului (F)
3. magnitudinea impactului (M)
4. reglementări care să stabilească nivelul maxim admis de poluant în receptorul natural
(R)
5. opinia publică/transparenţă (O).

Pentru aceste criterii se stabileşte o scară, fiecare criteriu luînd valori pozitive şi avînd un
anumit coeficient de pondere, funcţie de importanţa lui în procesul de cuantificare.

Tabel nr.14 Grilă de cotare a impacturilor de mediu

Criteriu Coeficient 10 puncte 5 puncte 1 punct
pondere
F 3 Zilnică Medie Ocazională
G 5 Risc pentru om şi Risc pentru mediu Nu există risc pentru
mediu mediu
M 4 Semnificativă Medie Minora
R 4 Neconformitate Conformitate (valori Conformitate (valori ale
(depăşiri de CMA) cuprinse între prag de alertă poluantilor sub pragurile
şi prag de intervenţie) de alerta)
O 2 Plîngeri şi critici Plîngeri şi critici sporadice Nu există plîngeri sau
sistematice critici

Se acorda fiecărui criteriu valori în funcţie de fiecare impact de mediu asociat aspectelor
de mediu şi se obţine în final un scor de mediu calculat după următoarea formulă:
SEMINAR DISCIPLINA „MANAGEMENT ECOLOGIC”

Coeficientul de pondere reflectă importanţa pe care organizaţia o acordă fiecărui criteriu.

Se observă, astfel, că importanţă maximă are criteriul gravitatea impactului de mediu, urmat de
magnitudinea acestuia şi de reglementările legislative referitoare la impactul de mediu analizat.
Faptul că opinia publică a primit cel mai mic coeficient nu înseamnă că este un criteriu
nesemnificativ, din moment ce a fost considerat în procesul de evaluare, spre deosebire de alte
criterii care nu au fost luate în calcul (de exemplu criteriul economic).
Scorul de mediu obtinut pentru fiecare activitate in parte, careia i-au fost asociate un
anumit numar de impacturi se calculeaza ca o medie a impacturilor individuale (ce au valori
cuprinse intre 18 si 180). Se obtine astfel, cite o medie a impacturilor generate de fiecare
activitate din cadrul proceselor tehnologice ce se desfasoara pe amplasamentul amplasamentul
............................................. Scorul final de mediu pentru fiecare proces tehnologic a fost
calculat de asemenea, ca o medie a scorurilor de mediu obtinute pentru activitatile din cadrul
procesului evaluat.
Impactul generat de o activitate careia i-au fost asociate un numar n de aspecte de mediu,
respectiv de impacturi de mediu se calculeaza astfel:

Impactul global al unui proces tehnologic in cadrul caruia se deruleaza an activitati se

calculeaza astfel:

Se observă ca prin calcularea scorului final de mediu, valoarea maximă care poate fi
obţinută este de 180 de puncte (impact major), iar valoarea minimă este de 18 puncte, atunci cînd
toate criteriile sînt cotate cu 1 p (impact minor, nesemnificativ). Cu cît valoarea scorului de
mediu obţinut este mai mare, cu atît impactul indus asupra componentelor de mediu este mai
grav. Se propune, astfel, o scală a impacturilor obţinute:
P = 18 – impact nesemnificativ
18 < P < 38 – impact mediu semnificativ
SEMINAR DISCIPLINA „MANAGEMENT ECOLOGIC”

P ≥ 38 – impact semnificativ
Pentru analiza de mediu se vor reţine numai acele impacturi semnificative, care au
valori mai mari de 38 de puncte.
În cele ce urmează se va cuantifica impactul asociat fiecărui aspect de mediu, generat în
fiecare proces ce se desfăşoară în cadrul societăţii, avînd în vedere cele două situaţii: funcţionare
normală şi funcţionare anormală.