Sunteți pe pagina 1din 18

UNIVERSITATEA “BABES-BOLYAI”

FACULTATEA DE STIINTE ECONOMICE SI GESTIUNEA

AFACERILOR

DATORIA PUBLICĂ A POLONIEI

Coordonator proiect: Proiect realizat de:


Conf.univ.dr. Simona Gabriela MASCA Moldovan Bianca Denisa
Neamțiu Ancuța

Cluj-Napoca

2018
CUPRINS
CAPITOLUL 1 - DATORIA PUBLICĂ .................................................. 3
1.1 INTRODUCERE .............................................................................. 3
1.2. COMPONENTELE DATORIEI PUBLICE ................................... 3
1.3. IMPRUMUTURILE DE STAT SI DATORIA PUBLICA ............ 6
CAPITOLUL 2 - STUDIU DE CAZ ........................................................ 8
-Datoria publică a Poloniei -................................................................... 8
CAPITOLUL 3 - CONCLUZII ............................................................... 17
CAPITOLUL 1 - DATORIA PUBLICĂ
1.1 INTRODUCERE

Datoria publică cuprinde totalitatea obligaţiilor financiare interne şi externe ale statului, la
un moment dat, ce provenin din împrumuturi contractate direct sau garantate de Guvern, prin
Ministerul Finanţelor Publice, sau de autorităţile administraţiei publice locale de la diverşi
creditori, persoane fizice sau juridice rezidente sau nerezidente.
Obligaţiile reprezintă angajamente ce decurg din contractarea împrumuturilor, şi anume:
rambursarea împrumutului, plata dobânzilor, a comisioanelor, a unor avantaje speciale acordate
creditorilor. Datoria publică se stabileşte şi se gestionează în mod distinct pe cele două forme ale
ei: datoria publică guvernamentală şi datoria publică locală.

În ceea ce privește formele datoriei publice, menționate anterior, acestea se prezintă astfel:
 datoria publică guvernamentală, reprezintă totalitatea obligațiilor financiare interne și
externe ale statului, la un moment dat, provenind din împrumuturile contractate direct sau
garantate de Guvern, prin Ministerul Finanțelor Publice, în numele țării, de pe piețele
financiare;
 datoria publică locală, reprezintă totalitatea obligațiilor financiare interne și externe ale
autorităților administrației publice locale, la un moment dat, provenind din împrumuturi
contractate direct sau garantate de acestea de pe piețele financiare.

1.2. COMPONENTELE DATORIEI PUBLICE

Componentele datoriei publice sunt :

-datoria publică internă

- datoria publică externă

Datoria publică internă

La nivelul unui an, datoria publică internă reprezintă soldul dintre suma totala a
imprumuturilor istorice contractate de stat din mediul intern și suma totală a rambursărilor
istorice (amortizare plus dobânzi) efectuate de stat către mediul intern
Datoria publică internă este determinată de:

 imprumuturile pe termen scurt, contractate de stat, la Banca Naționala a Romaniei, pentru


echilibrarea bugetului de stat și care se rambursează în cursul anului;
 emisiunea de bonuri de tezaur în scopul echilibrării bugetului de stat,rambursabile din
resurse bugetare până la finele anului;
 plasarea de înscrisuri, prin subscripție publică, pe termen mediu și lung, în scopul
procurării resurselor bănești necesare pentru acoperirea deficitului bugetar anual;
 garanțiile ce se acordă de stat pentru credite bancare interne primite de anumite unități
economice și administrativ-teritoriale în scopul satisfacerii unor nevoi de dezvoltare
economica;

Structura datoriei publice interne

Definiție: Prin structura datoriei publice interne se intelege portofoliul de pasive atrase la
nivelul guvernului in scopul finanțării deficitului bugetar sau in alte scopuri legate de
contractarea datoriei publice interne

Structura datoriei publice interne se poate referi la urmatoarele aspecte:

 dupa imprumutator:

-datorie publică internă catre sistemul non-financiar (populație, firme non-financiare etc.)

- datorie publică internă către sistemul bancar (creditul guvernamental acordat de bancile
comerciale)

-datorie publică internă către banca centrală

 dupa maturitatea (scadența) datoriei:

-datorie publică internă pe termen scurt: până la un an

-datorie publică internă pe termen mediu: până la 5 ani

-datorie publica interna pe termen lung: peste 5 ani

 dupa costul datoriei:

- datorie publica interna pe baza de discount

-datorie publică internă pe baza de cupon

 dupa veriga organizatorică:

-datorie publică internă la nivelul bugetului de stat


-datorie publică internă la nivelul bugetelor locale

-datorie publică la nivelul altor bugete publice

 dupa gradul de exigibilitate:

-datorie publică internă flotantă – sumele sunt exigibile la termen scurt

-datorie publică internă consolidată – sumele sunt exigibile la termen mediu si lung

Datoria publică externă

Datoria externă este o componentă a datoriei publice totale. Intrucât imprumuturile in


străinatate pot fi contractate atât de persoanele de drept public cât și de alte persoane fizice si
juridice, noțiunea de datorie externa nu se suprapune perfect aceleia de datorie publică externă.
Notiunea de datorie externă este mai larga decât aceea de datorie publică externă si are mai multe
sensuri:

1. Datorie externă brută in sens larg – cuprinde sumele de bani si alte valori pe care rezidenții
unei țări, persoane fizice si juridice, le datorează strainătății la un moment dat. Aceste datorii
provin din imprumuturi de tot felul:

- achiziții de bunuri;

- executări de lucrări si prestări de servicii pe credit;

- investiții directe de capital;

2. Datorie externă brută in sens restrâns – cuprinde obligațiile bănesti față de străinatate cu
urmatoarele excepții:

- credite pe termen scurt;

- ajutoare cu caracter nerambursabil, primite in cadrul programelor de asistență bi- si


multilaterală;

- imprumuturi externe cu o perioada de grație de 10-15 ani sau mai mare;

- imprumuturi acordate de unii creditori externi sucursalelor, filialelor sau altor reprezentanțe ale
acestora in condiții mai avantajoase decât cele practicate pe piața mondială;

- credite contractate de persoane fizice sau juridice negarantate de autoritățile publice


competente.
3. Datorie externă in interpretarea Bancii Mondiale

- sumele datorate unor creditori publici si privați in valuta, bunuri sau servicii cu o perioada de
rambursare mai mare de un an;

- sumele datorate de persoanele private, dar garantate de autoritate publică

4. Datoria externă netă, care cuprinde diferența dintre activele publice si private ale rezidenților
unei țări in strainatate și activele deținute de rezidenți străini în țara considerata.

De asemenea, datoria publică în funcţie de termen se clasifică astfel: datorie publică pe termen
scurt (flotantă); datorie publică pe termen mediu şi lung (consolidată).

Datoria publică se poate prezenta şi în funcţie de înscrisurile emise sau alte modalităţi de
gestionare, precum şi pe categorii de creditori (în cazul datoriei externe).

În funcţie de calitatea creditorilor, datoria publică poate fi: datorie publică brută, fiind dată de
valoarea totală a împrumuturilor, indiferent unde sunt plasate acestea; datorie publică netă, în
care nu intră valoarea împrumuturilor plasate la instituţiile statului.

Important de precizat este și faptul că, scopurile principale pentru care se apelează la
contractarea împrumuturilor de stat sunt: finanţarea deficitului bugetului de stat şi a deficitelor
temporare ale bugetului de stat şi bugetului asigurărilor sociale de stat, refinanţarea şi
rambursarea anticipată a datoriei publice guvernamentale, finanţarea unor proiecte/programe
pentru dezvoltarea sectoarelor prioritare ale economiei, finanţarea restructurării economiei.
Aceste activităţi sunt generatoare de datorie publică, şi gestionarea acesteia se exercită în cazul
României de către Guvern, prin intermediul Ministerului Finanţelor Publice, în limita autorizaţiei
date de Parlament.

1.3. IMPRUMUTURILE DE STAT SI DATORIA PUBLICA

Bugetul general consolodat al astatului, alcătuit conform legislaţiei financiar-fiscale


reflectă conplexitatea legăturilor în procesul de forme şi repartizare a resurselor financiare
alocate pentru acoperirea nevoilor sociale. Având în vedere avansarea ritmului de creştere a
veniturilor publice de către ritmul de creştere a nevoilor sociale se impune ca o necesitate
eficienţa utilizării banului public; permanentă identificare de noi resurse care să fie alocate
eficient şi prompt nevoilor sociale în permanenţă creştere. Nevoia de credite publice, interne
şi/sau extene este o realitate întalnită în tot mai multe ţări; datoria conducerii politice la nivel
central al statului este de a folosi aceste împrumuturi în mod special pentru creşterea capitalului
productiv, din profitul căruia să se restituie atât notele de împrumut, cât şi dobânzile aferente.
Împrumuturile de stat se realizează prin contracte-convenţie interne şi/sau internaţionale, pe bază
voluntare, de rambursabilitate şi cu o contraprestaţie astfel încât un astfel de raport juridic, ca act
de decizie politică-strategică este raţional să se utilizeze numai după epuizarea tuturor celorlalte
instrumente.

Utilizarea unui studiu tehnico-economic şi juridic care să justifice instrumentul oportun în


alegerea deciziei de acoperire a nevoilor sociale-proiectului care trebuie realizat apreciând că
reprezintă un demers naţional şi acceptabil pentru întreaga societate. Pentru piaţa internă
apelarea la un prospect de curisiune de obligaţiuni de stat, coform legii, reprezintă un model
tehnico-juridic adesea în ţările dezvoltate, atât la nivel naţional, cât şi comunitar-local. Condiţiile
de emisie, tratamentul faţă de subservitori modul de rambursare a creditului, etc sunt clauze
stabilite de stat şi care nu pot fi negociate de creditori. Dimpotrivă, pentru împrumuturile pe piaţa
externă, problemele sunt ceva mai complicate, iar instituţia publică solocitantă de credit extern
are de negociat în condiţii mai grele. Mediul financiar extern de plată, ratingul de ţară,
conjunctura internaţională obligă la o analiză complexă a cererii unui astfel de credit.

Organismele financiare internaţionale oferă diferite credite (pe termen scurt, mediu,
lung), în modalităţi de rambursare diferit (într-o singură tranşă, în cote egale, în cote inegale) cu
utilizarea a diferite garanţii, etc aspecte care pot fi analizate de echipe complexe de profesionişti
şi pe baza unor analize de piaţă detaliată. Opţiunea pentru un credit public intern sau extern
reprezintă şi un act de decizie politică care influenţează valanţa de plăţi externe, inclusiv datoria
publică internă şi/sau externă.

În doctrina de specialitate, după cum se cunoaşte, nu există identitate între instrumentul


extern şi datoria externă (aspecte ce pot fi urmărite şi în anexe). În timp ce creditul extern
evidenţiuază nivelul static, la un moment dat al unei datorii asumate de un devitor precizat,
datoria externă subliniază nivelul şi structura tuturor împrumuturilor unei ţări în dinamică
(cumulat), inclusiv fluxurile aferente de intrări şi ieşiri de valenţă. Totodată prin indicatorul
“serviciului datoriei externe” se fac precizări legate de notele de restituit la diferite scadenţe,
inclusiv plata dobâînzilor aferente. Criza datoriilor externe înregistrată în tot mai multe ţări ale
lumii, îndeosebi a ţărilor în curs de dezvoltare şi cu un nivel mediu, dovedeşte necesitatea
restructurării majore a relaţiilor internaţionale (nu numai a celor financiare). Acest aspect se
conjugă şi cu alte crize care se manifestă în economia mondială- crize de materie primă, criza
petrolieră, criza ecologică, criza alimentară, deteriorând climatul general al relaţiilor dintre state
de puteri diferite şi inegale din punct de vedere tehnologic, militar, financiar, demografic.

Datoria publică internă şi internaţională reprezintă expresia influenţei factorilor interni


şi/sau externi, a deciziilor politico-strategice luate de conducerea superioară publică de-a lungul
unei perioade de timp relativ îndelungate. Prin datoria publică internă şi internaţională, îndeosebi
prin condiţiile-clauzele de îndatorare se poate ipoteca/constr’nge financiar şi social nu numai
generaţia actuală, dar şi generaţiile viitoare; este motivul pentru care dialogul social şi
transparenţa/dezbaterea publică cu ocazia încheierii de noi contracte-convenţii poate conduce la
o mai bună utilizare a fondurilor publice în general.
CAPITOLUL 2 - STUDIU DE CAZ

-Datoria publică a Poloniei -

Încarcată cu mari speranțe, în anul 2007 Polonia se declara gata de aderare la zona euro. Deși
ministrul Finanţelor din Polonia din aceea perioadă, Katarzyna Zajdel-Kurowska, susiținea faptul
ca datoria publică ar putea scădea, până la sfârşitul anului 2007, sub 47 la sută din produsul
intern brut, aceasta nu a aderat iar datoria publică a Poloniei a fost din contra intr-o continua
creștere până in anul 2014.

DATORIA PUBLICĂ
2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015

55.7
54.1

53.7
53.1

51.1
50.2
49.4
46.3
44.2

POLONIA(%)

Dupa cum se poate observa in graficul de mai sus, datoria publică a Poloniei a crescut din anul
2007 de la 44,2%, până in anul 2014 la 54,1%. Deți în anul 2014 a inregistrat o scadere de la
54,1% la 53,7%, aceasta a continuat să crească, inregistrând în anul 2016 o valoare de 54,1%.

Raporturile mai arata faptul ca datorie publică/PIB a scăzut cu peste 2% în 2017 faţă de 2016.
Estimările iniţiale sugerează că declinul datoriei publice în raport cu PIB a fost mai pronunţat în
2017 decât se estimase anterior, de peste 2% în termeni anuali.

În cadrul strategiei de management al datoriei pe anii 2018-2021, Polonia vizează reducerea


raportului datorie publică/PIB de la 54,1% la sfârşitul anului 2016 la 46,2% la sfârşitul anului
2021.
In continuarea studiului de caz a datoriei publice a Poloniei vom analiza si interpreta o serie de
tabele si grafice

Evolutia deficitului/excedentului bugetar


0.0
EUROPEAN UNION (CURRENT POLAND
-1.0
COMPOSITION)
-0.9
-2.0
-1.6
-1.9
-3.0 -2.5 -2.3 -2.3
-2.6
-2.9
-4.0 -3.3
-3.6 -3.7 -3.6
-4.3 -4.1
-5.0 -4.6 -4.8
-6.0
-7.0 -6.6-6.4
-7.3-7.3
-8.0

2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016

În ceea ce priveste primul grafic facem o analiză comparativă între totalul veniturilor şi
totalul cheltuielilor, astfel vom putea vedea dacă prezintă sau nu deficit bugetar. Se poate de
asemenea evoluția deficitului/excedentului bugetar atât pentru Polonia, cât si pentru Uniunea
Europeana. Este cunoscut totuși faptul că în finanţele contemporane se acceptă un deficit bugetar
în limita a 3% din PIB.

 La nivelul Uniunii Europene, pe întreaga perioadă analizată se observă o evoluție


deficitară. Cu toate ca valorile au un trend fluctuant, ceea mai mica valoare
înregistra fiind -0.9 in anul 2007, nu trece pragul spre excend bugetar.
 La nivelul Poloniei, evoluția este asemanatoare, cu un trend la fel de fluctuant,
valorile nu trec de pragul deficitului.
Evoluția cheltuielilor, veniturilor si a
excedentului bugetar

Net lending (+) /net borrowing (-)

Total general government revenue

Total general government expenditure

-10.0 0.0 10.0 20.0 30.0 40.0 50.0

2016 2015 2014 2013 2012 2011 2010 2009 2008 2007

Având in vedere al doilea grafic, acesta urmareste evolția atât a veniturilor, cât și a
cheltuielilor bugetare.

 Privind veniturile, acestea au o evoluție fluctuantă. Valorile veniturilor sunt din


păcate în ceea mai mare parte în scadere. Ceea mai mare valoare înregistrata fiind
în anul 2007 de 41,7, următa de o scadere până în anul 2009 unde se înregistrează
valoarea minimă de 37,9, continuând apoi cu o creștere care nu depășește valoarea
maximă.
 Privind cheltuielile, valorile acestora cresc inițial de la valoarea de 43,2 în anul
2007, până la valoarea maximă de 48,8 in anul 2010, urmate apoi de o continuă
scadere, până la valoarea minima de 41,1 în anul 2016.
POLONIA 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016
Sold public -1,9 -3,6 -7,3 -7,3 -4,8 -3,7 -4,1 -3,6 -2,6 -2,3
Dobanzi 2,2 2,1 2,5 2,5 2,5 2,7 2,5 1,9 1,8 1,7
Sold primar 0,3 -1,5 -4,8 -4,8 -2,3 -1 -1,6 -1,7 -0,8 -0,6
Sold curent 2,7 1,2 -2,2 -1,6 1,1 1,1 0,1 1 1,8 1,1
Cheltuieli publice de
investitii 4,6 4,8 5,1 5,7 5,9 4,8 4,2 4,6 4,4 3,4
Cheltuieli curente 19,8 19,9 21,4 20,7 19,9 18,5 19,1 18,6 18,1 18,0
Cheltuieli primare -4,1 -5,7 -9,8 -9,8 -7,3 -6,4 -6,6 -5,5 -4,4 -4

În urma tabelului de mai sus, observam evoluția mai multor elemente : soldul public,
dobanzile, soldul primar, soldul curent, cheltuilelie publice de investitie, cheltuielile curente si
cheltuielile primare.

În cele ce urmează vom analiza evoluția acestor elemente dar nu în ultimul rand și a
datoriei brute consolidate.

SOLDUL PUBLIC, DOBANZILE SI


SOLDUL PRIMAR AL POLONIEI
2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016
2.7
2.5
2.5
2.5

2.5
2.2
2.1

1.9
1.8
1.7

0.3

SOLD PUBLIC DOBANZI SOLD PRIMAR


-0.6
-0.8
-1
-1.5

-1.6
-1.7
-1.9

-2.3

-2.3
-2.6
-3.6

-3.6
-3.7
-4.1
-4.8

-4.8
-4.8
-7.3
-7.3

 În perioada analizată, in ceea ce priveste soldul public, evoluția valorilor este una atât
negativă cat si fluctuantă. Soldul public înregistrează o valoare negativă minima de -1,9 la
inceputul perioadei, urmată de o scadere negativă, pana la ceea mai mare valoare
negativă de -7,3 in anii 2009 si 2010.
 În ceea ce priveste dobanzile, acestea au o evoluție fluctuantă. Valorile dobanzilor cresc
până în anul 2012, unde înregistrează ceea mai mare valoare de 2,7, urmată de o scadere
continuă până la finalul perioadei unde înregistrează valorea minima de 1,7.
 În ceea ce privește soldul primar acesta debutează cu o valoare pozitivă de 0.,3, singura
de altfel, urmată de o scadere în paragul negativ, unde înregistrează ceea mai mare
valoare negativă de -4,8 in anul 2009 si 2010, valorile continuand sa fluctueze.

SOLDUL CURENT, CHELTUIELILE


PUBLIC DE INVESTITII,
CHELTUIELILE CURENTE SI
CHELTUIELILE PRIMARE ALE
POLONIEI
2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016
21.4
20.7
19.9

19.9
19.8

19.1
18.6
18.5

18.1
18.0
5.9
5.7
5.1
4.8

4.8
4.6

4.6
4.4
4.2

3.4
2.7

1.8
1.2

1.1
1.1

1.1
0.1
1

SOLD CURENT CHELTUIELI PUBLICE CHELTUIELI CURENTE CHELTUIELI PRIMARE


-1.6
-2.2

DE INVESTITII -4
-4.1

-4.4
-5.5
-5.7

-6.4
-6.6
-7.3
-9.8
-9.8

 Având in vedere graficul de mai sus, pentru soldul curent, observam faptul ca valorile
înregistrate pentru perioada analizată au un curs variabil. Valoarea maximă este de 2,7 în
anul 2007, urmată apoi de o scădere ajungând până la pragul negativ de -2,2 in anul
2009, fiind cea mai mică valoare înregistrată, continuând cu creșterea valorile în
pragul pozitiv, dar fără a depăși valoarea maximă
 Cu privire la cheltuile publice de investiții putem constata faptul că valorile sunt intr-o
continuă schimbare, acestea oscilează de la an la an fără a intra in pragul negativ. Cea mai
mică valoare inregistrată este în anul 2016 de 3,4, iar valoarea ceea mai mare de 5.9 se
regăsește în anul 2011.
 Pentru cheltuielile curente putem observa același lucru, valorile sunt intr-o oscilație
continuă, însa sunt mult mai ridicate față de celelalte elemente analizate. Valoarea
maximă de 21,4 se regasește în anul 2009, iar valoarea minimă de 18,0 se regasește la
sfarsitul perioade analizate, în anul 2016.
 Privind cheltuielile primare se poate remarca foarte ușor evoluția atât fluctuantă cât și
negativă a valorilor, toate regasinduse sub pagul negativ. Valoarea maximă negativă de -
9,8 se situează în anii 2009 si 2010, iar cea minimă de -4, în anul 2016.

Datoria bruta consolidata


60.0

50.0

40.0

30.0

20.0

10.0

0.0
Government consolidated gross debt

2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016

În ceea ce privește datoria brută consolidată, la începutul perioadei aceasta are un trend
ascendent, plecând de la valoare minimă de 44,2 în anul 2007, până la valoare maximă de
55,7 în anul 2013, unde este urmată de o mica scădere de 5,4 procente, continuând din
nou, cu o creștere pana la sfarsitul perioadei analizate.

În continuarea studiului de caz vom prezenta si interpreta urmatoarele aspeecte :


 structura pe forma a administrației publice care este impărțita in trei sectoare:
central, local si fondul de securitate socială
 structura pe maturități care este impărțita in două: maturitate mai mica de un an și
mai mare de un an
 structura pe monedă care la rand-i este impărțită in trei: moneda națională,
moneda euro și dolar
 structura pe formele datoriei publice
 structura datoriei publice pe titluri de stat si credite.

Structura pe forma a administratiei publice

120.0

100.0
100.0 100.0 100.0 100.0 100.0 100.0
80.0

60.0

40.0

20.0
2.3 1.2 0.0 2.1 1.00 0.0
0.0
2015 2016
Cental-Total - all maturities central : :
Local-Total - all maturities local : :
Social security-Total - all maturities : :
Maturity: less than 1 year - cental : :
Maturity: less than 1 year - local : :
Maturity: less than 1 year - social security : :

Pe perioada analizată se observa faptul că structura pe forma de administrație publică


înregistrează o valoare de 100% atat pentu sectorul central, local cât si pentru securitatea socială.

În schimb maturitatea sub un an înregistreaza valori foarte mici pentru fiecare dintre cele trei
sectoare, nedepasind valoarea maximă de 2,3 regasită în anul 2015 la maturiatea centrală, iar
valoarea minimă de 0 este regasită atât în anul 2015, cât și în 2016 la maturitatea pentru
securitatea socială.
Structura pe forma de maturitati

99.0 99.2

1.0 0.8

MATURITY: LESS THAN 1 YEAR MATURITY: OVER 1 YEAR

2015 2016

Pe baza graficului putem observa faptul că pentru perioada analizată, structura pe maturități mai
mare de un an ajunge apaoape de 100%, în schimb ce structura pe maturități mai mica de un an,
înregistreaza valori foarte mici, în anul 2015 de 1% iar în anul 2016 de 0.8%.

Structura pe monedă

65.0 64.9

26.4 27.2
4.7 4.6

: : :
: : :
EURO US DOLLAR NATIONAL CURRENCY

2015 2016

În ceea ce privește structura pe monedă, se constată o creștere a monedei euro de la 26,4 în anul
2015 la 27,2 în anul 2016.

Pentru dolar observam o scădere nesemnificativă de la 4,7 în 2015 la 4,6 în 2016.

De asemenea se observa o scădere nesemnificativă și pentru moneda natională, de la 65,0 în


2015 la 64,9 în 2016.
Structura pe forma datoriei publice totale

100,0 100,0

2015 2016

Privind structura pe forma a datoriei publice totale, se observa faptul că atât pentru anul 2015, cât
și pentru anul 2016 aceasta este de 100%.

Structura datoriei publice pe depozite, titluri de creanta


si credite
77.8 79.5
100.0

50.0 21.8 20.1


0.5 0.0 0.4 0.0
0.0
: :
2015 2016

Transferable deposits : : Other deposits : : Debt securities : : Loans : :

Pentru structura datoriei publice pe depozite, se remarcă faptul că acestea scad neînsemnat in
anul 2015 față de 2016 de la 0,5 la 0,4.

Privind titlurile de stat, acestea au o evoluție ascendentă, crescând de la 77,8 in anul 2015, la
79,5 în anul 2016.

Totodata si imprumuturile înregistrează o schimbare nesemnificativă, însă de aceasta dată


negativă, deoarece aceste scad de la 21,8 in anul 2015 la 20,1 în anul 2016.
CAPITOLUL 3 - CONCLUZII

Problema datoriei publice si a deficitului bugetar a devenit una de maxima importanță la


nivel mondial, dupa ce ambele au crescut puternic în volum în timpul crizei financiare și al
recesiunii, ca urmare a creșterii cheltuielilor și al scăderii veniturilor bugetare. Conform
criiteriilor de convergență deficitul bugetar nu trebuie să depășească 3% din PIB și datoria
publică să nu depășească 60% din PIB.

In contextul actualei crizei financiare, foarte multe state membre ale Uniunii Europene se
confruntă cu probleme de îndeplinire a acestor criterii, pe viitor existând probabilitatea de a intra
în incapacitate de plată a datoriilor de stat.Din punctul de vedere al strategiei de îndatorare se
recomandă prudenţa în contractarea datoriei publice externe pe termene sub 5 ani în vederea
evitării acumulării scadenţelor în această perioadă.

După căderea comunismului, Polonia a urmat o politică de liberalizare a economiei și astăzi


este unul dintre exemplele tranziției de succes de la o economie dirijată de stat la o economie de
piață. Dar, desi economia poloneză se află astăzi într-un proces de dezvoltare rapidă, există încă
multe provocări. Cea mai importantă sarcină economică în viitor este pregătirea economiei
pentru a permite Poloniei să îndeplinească criteriile necesare pentru adoptarea euro ca monedă
națională.
BIBLIOGRAFIE

http://ec.europa.eu/eurostat/web/main/home

https://ro.wikipedia.org/wiki/Datorie_public%C4%83

http://www.stiucum.com/finante/finate-publice/Datoria-
publica91462.php

https://ro.wikipedia.org/wiki/Economia_Poloniei

https://www.money.ro/polonia-este-gata-de-adoptarea-monedei-
euro/

http://www.zf.ro/business-international/polonia-incearca-sa-si-
reduca-datoria-publica-de-la-51-la-46-din-pib-17069300

https://www.scribd.com/doc/113341888/Referat-Datoria-Publica-
Externa-a-Romanie

http://www.rasfoiesc.com/business/economie/finante-banci/Datoria-
publica-si-sustenabili96.php