CURRICULUM PENTRU INVATAMANTUL PRESCOLAR Prezentare si explicitariAu participat la elaborarea materialului membri ai Grupului de lucru la nivel national pentru educatie timpurie: Silvia Borteanu, Rodica Branisteanu, Silvia Breben, Mihaela Fulga, Filofteia Grama, Roxana Haiden, Eugenia Ignat, Daniela Raileanu, Liana Manzu, Gabriela Necula, Irinela Nicolae, Carmela Popescu Tehnoredactor: Cosmin Krug | Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a Romaniei Curriculum pentru invatamantul prescolar / Silvia | | Borfeanu, Rodica Branisteanu, Silvia Breben, Mihaela Fulga, Filofteia Grama, Roxana Haiden, Eugenia Ignat, Liana Manzu, Gabriela Necula, Irinela Nicolae, Carmela Popescu, Daniela | Raileanu - Bucuresti: Didactica Publishing House. 2009 ISBN 978-973-88899-5-8 Pentru comenzi si informatii, va rugam sa ne contactati la: Telefon/Fax: 021/410.88.10 - 410.88.14 Copyright © Didactica Publishig House. Toate drepturile rezervate.DEFINIREA CONCEPTULUI DE EDUCATIE TIMPURIE Educatic timpurie se referd le educatio copilului in primele stadi ale copilariei (de la nastere pand la 8 ani) $i ii oferd condigit specifice pentru dezvoitarea deplind, respectdnd dezvoltarea individualé si de varsta acestuia. Educatio timpurie porneste de la ideea ci varstele mici constituie baza personalitéyi,iar pentru reusita educationalé a copilului e necesar sé fie antrenay toi actorii cu care acesta interactioneazé, incepdnd cu membrii familiei, personalul din institugile de educatie si termindnd cu comunitatea. Studit recente, cu privire la dezvoltarea creierului unui bebelus, ne araté cd cei mai mui neuroni se formeazé in perioada de la nastere pand la 8 ani.Asadar, dacé un copil nu primeste hrand suficienté si adecvats varstei si necesitatilor organismului, suficiente ingrijiri, dragoste si atengie din partea périntilor sau educatorilorlingrijitorilor cu care interactioneazé, precum si dacé nu este suficient stimulat in aceasta perioada crucial, el poate réméine cu un deficit in dezvoltare, care poate pune ih pericol evolutia lui ulterioard, de-a lungul parcursului scolar $i in societate Bebelusi si, in general, copiii pand fa un an experimenteazé viata mult mai holistic decd orice alt ep de vérsta. in acest primi ani, voltare (social, em nv lingvistic $i fizic) pe-celelalte sinici unul nu opereazd independent. in acest context, adultul, nfelegdnd faptul cd tot ce se fi in jurul copilului prezinté un interes deosebit pentru acesta si foptul cti bebelugul are nevoie sd experimenteze, va trebui $0 interacyioneze adecvat cu copilul, sé i! exbund la stimuli variati sin consecinté, sé fl stimuleze simultan, catét pentru dezvoltarea fizicd, cat si pentru cea cognitivd, de limbaj sau socio-emotionald, Acum, rutinele gi tranzifiile sunt activitati de invatare. De asemenea, primii doi ani a simul pentru prima daté, identitates copilulu. in acest sens, este foarte important cum primo daté, cum géndeste el, cum crede el c6 ar trebui sé function ceilali in relatie cu el. Din aceste mot lificat si selectat cu grijé, ci si 0 politicé in domeniu si un program adec cosebit pe legaturile institute! de ed din care provine copilul. Asadar, un lw inlocuiasca. pilului sunt cei in care apa inelui si se con: se vede el insusi pentru asteapté sé func pure nu nur igrilireo Dersona familia, cu limbajul utilizat in familie 5 Itura far ste cert: institutio mai degrobé va sprijini familia decér sé Achizigiile copilului in primi ani de viata sunt enorme gi decisive. in acest context, prime perioadé a copilériei mici (I - 3 ani) este 0 perioadé de luptd decisivé tn copil in care el invatd sd meargé, sé vorbeasca, sé intrebe despre el si despre tot ce se intampld in jurul lui. Perioada urmatoare (3-6/7 ani) este cea in care socializarea se imbiné cu pregdtirea copilului pentru scoala. Educatia in perioada timpurie poate lua multiple forme, depinzand de convingerile educatorilor sau ale périntilor. in acest sens, alti termeni frecvent utilizati pentru inlocuirea celui de educatie timpurie sunt: invatare timpurie si dezvoltare tim Educatia timpurie respect principii si valori general valabile, de tipul: = Fiecare copil este unic, cu nevoile lui specifice si particulare, Nevoile copilului sunt ceringe importante pentru educatie, sunt diferite de ia un copil la altul si de la 0 perioadd la alta, deci abordarea iui nu poate fi generola cis= Fiecare act de ingrijre este un demers educatiy iar interactiunea activa cu adultul este definitorie. = Dezvoltarea copilului este dependentd de ocazille pe care ile oferd rutina zilnicd interactiunte cu ceilal, organizarea mediului si activitdtile de invétare. - nvatarea copilului mic se reaiizeazd prin exploréri si experiente in situatii de joc. = Dreptul la ganse egale presupune accesul ia servici de caltate, iar universaltatea accesului la servile de educatie timpurie trebuie garantaté de politcle nationale. Preocupari pentru copil si educatia acestula se regisesc atit in operele filosofilor, cit si in opere si studiiale pedagogilor,psihologilor gi sociologilor. Ele au fost preluate de-a lungul timpului de programele de educatie timpurie din toatl lumea. Cunoscutul psiholog Jean Piaget a avut o influent importanti asupra teoriilor educationale. Teoria sa cu privire la dezvoltarea cognitiva a copilului gi a stadiilo: tr constructivist care trateazi modul in care un copil gandeste si reactioneaz! dezvoltare mentionate sunt: Cele patru stadii de + Stadiul Senzorio-motor (de ia nastere la 2 ani). Cunoasterea lumii se bazeaza pe interactiunt fizice si experiente. * Stadiul Preoperational (2-7 ani). Acum, inteligenja creste odati cu folosirea simbolurilor, memoria gi imaginatia se dezvoltd in scrictA legacurs cu limbajul si folosires acastuia, gandirea este demonstrand manipularea logici si sistematicé x simpoluriio” in gandir: «© Stadits! Operatiilor Formaie (pe simbolurilor in stransé fegituré cu conceptele De asemenea, teoreticianul socio-cultural Lev Vigotsky a avut 0 contributie importanti in domeniu. Importanga vorbiri sare, vorbirea interioara gi zona proximei dezvoitari sunt doar cateva dintre aspectele catre care si-a indreptat studiile. Ideile behavioriste domina metodele de instructie in educatie, cele constructiviste domin’ curriculumul din cadrul programului High/Scope. in timp ce teoria maturationismului este baza pentru programul Montessori. De asemenea, o impletire a ideilor maturationismului si ale constructivismului sti la baza teoriel invagarii in abordarea promovaté de programul Reggio Emilia. Totodati, curriculumul unui alt program Head Start, este proiectat pentru a veni in intampinarea nevoilor fiecdrui copil. Unul dinere scopuri este acela de a construi stima de sine, care este vazuti ca 0 necesitate pentru succesul scolar ulterior al copilulu.in acest sens, personalul care interactioneazi cu copilul in cadrul acestul program incurajeaza increderea in sine a copilului, curiozitatea si autodisciplina acestuia antrendndu- intr-o varietate de experiente de inviare in diferite domenii de dezvoltare. @ asemenea, impie Filosofia educayiei timpurii are la baza educatia centrata pe copil si in acest context. se vorbeste de cele mai multe ori de importanga jocului, care le asigura copiilor oportunitates de explora activ, de a ai, manipula gi interactiona cu obiecte din mediul lor apropiat. Jocul incurajeazi copii sa investigheze, si creeze, si descopere $i ii motiveaza sii igi asume riscur' si si cunoasci treptat oameni, evenimente, lumea din jurul lor, dar si lumea emotionala interioara Dandu-i copilului suficient timp pentru joc si acordandu-i atentie il ajutam s& devin’ ile persoana increzatoare, si isi clarifice concepte, sa invere in mod independent. re PROFILUL COPILULUI LA INTRAREA IN GRADINITA Grdinita, pentru copili care-i trec pragul, constituie prima experienti a viegi in societate. Ea le e creeazi o gami intinsi de relatii noi cu copii de aceeasi varsti si cu adulti, cot necunoscugi. Ea it aseazi ie intr-un cadru nou prin dimensiunile si conginutul ei (obiecte, instrumente, materiale care fe stimuleazi fe gustul pentru investigatie si pentru actiune), le propune activitati pe care ei se forzeaza si le adapteze cit mai bine la nevoile lor, ni Perioada pregcolara sau varsta de aur a copilariei este varsta unor mari achizitii psiho- comportamentale fundamentale a ciror calitate va influenga in mare masura nivelul de adaptare si de integrare 2 copilului in fazele urmétoare ale evoluyiei si dezvoltérii lui. Varsta prescolar’ este 0 perioada " a descoperirii,copilul invara cd existé o lume interesanti dincolo de spatlul clase si doreste s& se implice e in cunoasterea ei. ,Procesul devenirii ca persoané unicé, independentd si perfect functional isi are radacini in copilria timpurie”. (Tomse, Ghe.,. 2005, pag. 44) La intrarea in gridinita, copilul de 3-4 ani se ca dependenta rdonarilor prin frag esturile tu 2 mentine intro stare de omotric e ma Atjior lui esentiaie. Fa el incepe sa o faca si— luan violent, adultilor a in aceasté perioad3, activitatea esentiall a copilului este jocul, la inceput solitar, apoi paralel cu jocul altora si caracterizat prin impulsivitate, discontinuitate. Copilu! mic nu se duce spre ceilalti. li este chiar fried de ei gi are momer je un profund sentiment de nesiguranti, care se traduce prin lacrimi si striga cand este stapani Deosebit de activa acum este formarea comportamentelor implicate in dezvoltarea autonomiei, a deprinderilor si a obignuingelor legate indeosebi de comportamentele alimentare, de imbricare si de ’ starea de igien’. : Copilul de 4-5 ani devine mai sensibil la evenimentele din jurul siu si este capabil si faci : aprecieri fati de comportamentul altora. Prin structura unor caracteristici volitionale, copilul se poate antrena in activititi de mai lungi durat’ si se straduieste si-i fie de folos adultulul Migcirile devin acum mai precise si mai rapide, iar mersul mai sigur. Prin migcare, prin manipularea obiectelor a duc campulu ETLa aceasti varsti se observa o evolutie a personalitigit copilului in directia dobandirii unei anumite constiinge de sine. Copilul isi poate pune in valoare propria personalitate, incercand 0 centrare a atentiei celorlalti asupra propriei persoane.Aceste tendinte sunt transpuse in plan comportamental printr-o serie de manifestari ca: opozitie fata de adulti, negativism, spirit de contrazicere, autonomie, ce trebuie cunoscute, interpretate si valorificate in plan pedagogic. Copilul mare, din ultima grupa de gridiniti, inainte de inceperea scolii, este mult mai dezvoleat din punct de vedere fizic. Si-a cAstigat o mare capacitate de stipanire corporala. Limbajul este apropiat de cel al adultului. Obiceiurile lui s-au juxtapus, s-au combinat, s-au organizat si s-au legat de stipanirea lui corporali, dandu-i astfel mai multa independenta si sigurant. Datorita cresterii gradului de maturizare generala a personalitatii copilului, se constata o mai mare adaptare a acestuia la medille sociale in care trdieste gi la exigentele exprimate de membrii acestora,o autoreglare mai eficienté a comportamentelor copilului in raport cu interactiunile pe care le are in mediul familial si al gradinitei si o dezvohtare a inteligentei generale exprimati prin cresterea gradului de intelegere a raporturilor de cauzalitate, de determinare, de conditionare dintre fenomene, exprimate in mod concret. Activitatea esentiala este, desigur, tot jocul, dar cu ajutorul lui isi manifesta acum initiative, activitatea voitd si gindita. Este capabil si-si recupereze obiecte, situatii.A scabilit deja legituri multiple cu ceilalti. Este capabil de aventie, de efort durabil gi poate incepe asimilarea deprinderilor necesare pentru gcoal, Drumul parcurs intre aceste doua momente din viata copilului este foarte lung si bogat. Din exapa in etapa, copilul iese din lumea lui confuza si se indreapta spre inceputul strilucitor al personalitai sale. Aceasti perioada este marcat de o colaborare activa intensa si caracterizata de un dinamism nestavilic. Copilul asteapti de la adult protectie, autoritate incurajatoare (chiar daci i se opune) si afectiun incredere si admiratie, in ciuda confiictelor si a capricillor pe care le manifesti; copliul se iden cu el. Copilul asteapti de la gridinita mijoacele pentru a-gi satisface trebuinga de actiu nditia ca 5a se integreze armonios grupului in mijlocul ciruia va tri o parte din Intrarea in gridinica, prima experiengé a vietil in comun, este o rupturi d familiale, oricare ar fi ele. Totus ii, copilul de di de bine in grup. $i asta datorita educatoarelor, care sunt constiente de rolul lor deiicat pe « gisirea mijloacelor adecvate adaptirii copilului prescolar la activitatea de grup. Preocuparea | permanenti este aceea de a crea condigile de activitate proprit fiecarei varste,a mijloacelor de dezvoltare afectiva si de expansiune a fortelor creatoare pentru micultli pe care i au in grifé je viata § 1 afar’ de unele excey varste se integr CURRICULUM PENTRU INVATAMANTUL PRESCOLAR (3-6/7 ani) ~ PARTE INTRODUCTIVA — EXTRAS 1. Contextul care a favorizat introducerea conceptului de educatie timpurie in Romania si, implicit, revizuirea curriculara intr-o accepfiune generala, edueatia este procesu! (actiunea) prin care se reall izeazd formarea si dezvoltarea personalitinii umane. Ea constituie 0 necesitate pentru individ si pentru societate. Ca urmar este 0 activitate specific umand, realizaté in contextul existentei sociale a omului si in acelasi timp un fenomen social specific. un atribut al societajii. o conditi wari si prog i a se raporteazii, in acelasi timp. ia societate gi la individnite nie: srie ouie ea iat rea are are Hor ea de ive, ple are de. ili, ack am re, ile cul or re Intre formele educatiei figureaza gi educatia formala, care are un caracter orgs institutionalizat. in ansamblul procesului permanent al educatiei, ea constituie o perioada de formare imensiva care face din actiunea educativa un obiectiv central. Ea se adreseazi virstei de formare si asigura asimilarea sistematicd a cunostintelor, exersarea intensiva a comportamentelor sociale si dezvoltarea capacitatilor individuale. Numeroase cercetiri aratd cA, pentru orice problema care apare in dezvoltarea unui copil, eu cat interventia este mai timpurie, cu atat sansa de remediere este mai mare, De asemenea, cu eit interventia se produce mai tarziu, cu atat mai mari sunt costurile asociate gi prognosticul poate fi nefavorabil. in acest context, analizind procent etentie in invatimdntul primar, dar si rata de pariisire timpurie a scolii (tineri 18-24 ani) in ultimii ani, in Romania, constatim ci acestea au valori relativ ridicate jin comparatie cu statele Uniunii Europene (vezi tabelele). nizat, sistematizat. Rata de pirasire timpurie a geolii 2002 2003 2004 HE RO- 2g z a 208 37a ~ 31 227 215 wy Rata abandonulad scolar fu iny,primar eet 2002-2003 2005-2004 3000s] ay | 12 is | irile existente, constientizim din ce in ce mai mult faptul ed on a invatmantului primar) si a narasirii timpus asemenea, suntem constienti de faptul c& educatia Tinand cont de clari de reducere a repetentiei (in special la nivel ste interventia ia varstele mici si fos c timpurie poate fi 0 parghie esentiala de reduce Educatia timpurie, ca prima treapti de pregiitire pentru educatie formala, asigura inerarea copilului in sistemul de invatimént obligatorix (in jurul varstei de 6 ani), prin formarea capacitatii de a invita. Investitia in educatia timpurie este cea mai rentabili investitie in educatie. dupa cum araté un studiu elaborat de R.Cuhna . unul dintre laureatii Premiului Nobel in economic, Invatarea timput favorizeazi oportunitatile de invatare de mai tarziu. Deprinderile si cunostintele dobandite devreme favorizeaza dezvoltarea altora ulterior. iar deficientele de cunostinte si deprinderi produc in timp deficiente mai mari, oportunitati de invatare ratate sau slab valorificate. Educatia copilului ineepe de la nastere, Educatia timpurie, in Romania, ca in intreaga lume, cuprinde educatia copilului in intervalul de varstd de la nastere pind la intrarea acestuia Ia scoali Gradinita, ca servieiu de educatie formal asigurd mediul care garanteazi siguranta si sindtatea copiilor si care, findnd cont de caracteristicile psihologice ale dezvoltarii copilului, implied atat familia cat si comunitatea in procesul de invayare. Ca note distinctive ale educatiei timpurii am putea aminti + copilul este unic si abordarea lui trebuie si fie holistica (comprehensiva din toate punctele de vedere ale dezvoltarii sale): * la varstele mici este fimdamental sé avem 0 abordare pluridiseiplinaré (ingrijire, nutritie si educatie in acelasi timp) © adultul/educatorul, la nivelul relajiei “didactice”, apare ca un partener de joc, matur, care cunoaste toate detaliile jocului si regulile care trebuie respectate, re-a inegalitatilor sociale, © activitatile desfirsurate i procesulusi educational sunt adevrane © parintele nat dit d i iSistemul de invdtimant roménese a inregistrat progrese remarcabile. in ciuda conditii conomice grele sia deselor schimbari sociale inre strate dupa 1989. La sfarsitul anului 1990 inregistra o stagnare economica. dar dupa 1998, ca rezultat al democrati te sia infuzi fondurilor curopene si ale Bancii Mondiale, reforma in educatie a fost demaratai. Odata cu prevederile Legii invatamantului Nr.84/1995, privind generalizarea treptata a grup: Pregatitoare pentru scoala, rata de inseriere a copiilor la gradinita a ereseut anual, ari 0 Rata de inseriere a copilur prescolari in gridinite intre 1999-2006 ‘Anal yeolar Copii cu varsteintre | Nr. Copiilor inserisiin | ~ Rata de taseriere 3316 gridinige 1999-2000 945333 616313 2 2000-2001, ‘28001 611055, id 2001-2002 912440 616014 ad 2002-2005 BRSAOE 29703 7.1 2003-200 886208 oin709) I 2004-2005 83812 HOI m9 | 2008-2006, ‘67025 ARTI zi a7 Sursa: Insite Nayional de Stasted Anul 2000 aduce 0 noud viziune despre educatia prescolard, vazuti, in cadrul programu educational “Organizarea invatamantului preprimar”. ca un prim pa: pentru formarea tindrului specialistului de maine. Astfel, primii ani de viata si educatia la aceast varsta au devenit probler cruciale pentru evolutia ulterioard a oricdrei persoane. in anul 2002 este initiat programul Generalizarea grupei mari pregatitoare in invatamant Prescolar rominese” si, in cadru! acestuia, in conformitate cu modificdtile si completarile la Lege: invayamantului (stabilirea duratei invagimantului obligatoriu de 10 ani si cobordrea varstei de scolarizarc de la 7 al 6 ani), este revizuita Programa activitailor instructiveducative tn graidinita de copii si sun realizate corelirile cu programa claselor I-IV. Ulterior, respectiv in anul 2005-2006, este elaboratd Strateuis Min in domeniu! educatiei timpurii, cu sprijinul UNICI Realizarea unui sistem coerent de educatie mpurie care decurge din priorititiic cducatici Conventia cu privire ia Drepurile Copiluini, Obiectivele de De: 189 de state membre ale Natiunilor Unite s-au angajat, ia Sesiunea Speciaia Copiilor “in me 2002, si le indeplineasca pana in 2015, programul Guvernului Romaniei (2005-2008) Programy National de Reforma, precum si Strategia Ministerului Educatiei, cu proiectie pana in 2013. traseaz. coorclonatele de baza ale sistemului de educatie timpurie pe ne dorim si-l promovaim Dezvoltarea timpuric, integrata a copiilor este o prioritate a UNICEF, cu rol determinant in indeplinirea obiectivului de dezvoltare al miteniului tei si anume: asigurarea absolviri ciclului compte de invatamant primar de catre toti copiii, fete si baicti, De asemenea, Dectaratia adoptaté de Adunarea Generali a Natiunifor Unite, \a cea dea XXV) Sesiune Speciala din data de 10 mai 2002, cuprinde principiile care ghideazi migearea globala ¢ constructie a unei lumi demne pentru copii si care se constituie in jaloane pentru constructia unui sister de educatie timpurie a copiilor din Romania. Dintre aceste principii, urmatoarele constituie cheia d. boltd pentru soliditatea si viabilitatea acestui sistem: * _Interesele superioare ale copiilor trebuie si fie principalul obiectiv pentru toate actiunile legate de copii. © Investitia in copii si respectarea drepturilor lor este una dintre modali eradicare a si EF Romania este o necesitate nivel mondial si nation vattare ale Mileniutni. + le cele mai eficiente de rie, © Orice copil este néseut liber sé egal in demnitate si drepturi * Copii rebuie sa aihéi parte de un start edt mai bun in viaté. i sci ahsolve invaondineul prima erat © Taticopiit ailor tara ziei lui isi atul gea vare sunt aii ate care nai nul aza tin let ‘La de em de ate de ae © Realizarea obiectivelor de dezvoltare ale mileniului necesita reinnoirea vointei politice mobilizarea si alocarea unor resurse suplimentare la nivel national si international. avandu-se in vedere urgenta si gravitatea nevoilor speciale ale copitlor: © Olume mai bund pentru copii este o lume in care tofi copiii se vor putea bucura de anit copilarie’ — un timp al jocului si al invayérii, cand copili sunt iubiti, respectati si alintati, edind drepturile le sunt promovate si protejate, fara nici un fel de discriminare, cénd siguranta si bundstarea lor sunt considerate primordiale si cand se pot dezvolta in sandtate, pace si demnitate Planul de actiune adoptat Adunarea Generala a Natiunilor Unite plaseazi un accent deosebit pe urmatoarele elemente, care pot constitui structura de rezistenta in constructia unui sistem de educatie timpurie in Romania: © Dezvoltarea fizied, psihic o prioritate nafionala si globald. © Principala raspundere pentru protectia cresterea si dezvoltarea copiilor ii revine familiet si, ca atare, familia este indreptajité si heneficieze de toaié protectia si sprijinul de care are nevoie. © Accesul parintilor, familitlor, tutorilor; al persoanelor care au in ingrijire copit si al copitlor insist la 0 gama completa de informatii si servicii este 0 prioritate. * Punerea in practicé a unei legislatii nationale, a unor politici si planuri de actiune, alocarea resurselor pentru protectia drepturilor copilului si infiintarea sau consolidarea unor organisme nayionale sau a unor institutii pentru asigurarea bundstarii copiilor este 0 obligatie a guvernelor care s-au angajat sd implementeze planul de actiune adopiat la Sesiunea Specialit a Adundrii Generale a Natiunilor Unite, din care Roménia a facut parte. © Dezvoltarea sistemelor nationale de monitorizare $i evaluare a impactului actiunilor asupra copiilor este o masura de prima necesitate. © Consolidarea parteneriatelor cu factorii care pot contribui in mod deosebit la promovarea si proiectia drepturilor copiilor include implicarea directa a autoritétilor locale, a pariamentarilor, a organizayiilor neguvernamemtale, a sectorului privat si a agentilor eco religiosi, spirituali, cwlturali, ai liderilor si ai membrilor comunitinitor © Este necesara imbundtitirea statutului, moralului si profesionatismuiui persoane direct cu copiii si al educatoarelor din crese si griidinite, asigurarea unei remunerarri adecvate acestora si crearea de oportunitagi si stimulente pentru evolutia lor © Dezvoltarea si implementarea unor politici si programe nationale privind frageda copilarie este o masurd de prima necesitate in vederea indeplinirii angajamentelor asumate de sefii de stat si de guvern care au participat la Sesiunea Speciald dedicata copiilor a Adunarii Generale ONU © Educatia este un drept al omului si un element esential pentru reducerea sdraciei si muncii in randul copitlor, dar si pentru promovarea democratiei, pacii, toleranei si dezvoliarit. © Extinderea si imbundtatirea ocrotirii si educatiet in perioada copilériei mici, in mod egal pentru bidieti si fete, si mai ales pentru copiii cei mai vulnerabili si mai dezavantajati este un obiectiv primordial al educatiet * — imbundtatirea calitatii educatiei, satisfacerea nevoilor de invéjare ale tuturor copiilo consolidarea ocrotirii si educafiei in perioada copilariei mici prin asigurarea de servieit $i sustinerea de programe orientate spre familii, tutori, personalul de ocrotire si educatie si comunitate sunt objective si actiuni care trebuie cuprinse in strategia de formare a sistemului de educatie timpurie in Roménia. spirituala, sociala, afectiva, cognitiva si culturala a copiilor constituie conducatorilo pinici in contextul prezentat, putem afirma c& experienta romaneased in domeniul educatiei timpuri din ultimii 17 ani, prin studiile. aplicatiile si adaptarile realizate pe plan national, dar si local, cu sprijin din partea specialistilor din tara si din strainatate, oferi argumente solide pentru legiferares de educatie timpur este si programa de studiu care facPrograma cuprinde toate activitatile existente in interiorul strueturii organizationale a gradinitei de copii, destinate sa promoveze si si stimuleze dezvoltarea intelectual’, afectiva, sociald si fizicd a fiecdrui copil in parte si are in vedere atingerea urmatoarelor finalititi ale edueatiei timpurii (de la nastere la 6/7 ani): © Dezvoltarea libera, integrala si armonioas’ a personalititii copilului, in functie de ritmul propriu si de trebuingele sale, sprijinind formarea autonoma si creativa a acestuia, * — Dezvoltarea capacititii de a interactiona cu alti copii, cu adulfi si cu mediul pentru a dobandi cunostinte, deprinderi, atitudini si conduite noi. incurajarea explorarilor, exercifiilor, incercarilor si experimentirilor, ca experienfe autonome de invatare; + Descoperirea, de citre fiecare copil, a proprici identitiji, a autonomiei si dezvoltarea unei imagini de sine pozitive; + Sprijinirea copilului in achizitionarea de cunostinfe, capacitéi, deprinderi si atitudini necesare acestuia la intrarea in scoala si pe tot parcursul viet. {in elaborarea prezentului document s-a tinut cont de tendinfele actuale in pedagogie, de evolutia sistemului de invafimant prescolar inregistrata in ultimii ani (deschidere catre abordarea Metodei proiectelor, a activitatilor integrate, a metodelor interactive de grup etc.). de o serie de aspecie pozitive/dificultati intalnite in activitatea fa grupa a cadrelor didactice educatoare, precum si de nivelul de maturizare actual al copiilor din gradinite gi de tendintele si evolutiile in domeniul informatiilor sia! tchnologiilor moderne, In acelasi timp, s-a reconsiderat rolul invatamantului prescolar in raport cv celelalte trepte ale sistemului de Studiile stiintifice referitoare la efectele educatiei timpurii prescolare (vezi Pre-School Educatio, in the European Union. Current Thinking and provision, 1995) au scos in evident o serie de elements importante * — Educatia timpuric (incluzdnd educatia prescolara) are un effect pozitiv asupra abilita siasupra viitoarei sale cariete scolare. in special pentru copiii proveniti din m. foarte defavorizate, in sensul cd acestia progreseaza in plan intelectual, éezvolta atitudin de invatare precum si motivatia de a depune in viitor un efort real in scoala. Pe de alti parte, s-a constatat 4 educatia timpurie are un efect pozitiv asupra abilitatilor intelectuale si sociale ale copiilor independent de mediul lor de provenienta, atunci cénd institutiile prescolare promoveaza cu adevirat calitatea, atat in ceea ce priveste mediul fizic cat si interactiunile adult/copil, * — Educatia timpurie (incluzdnd educatia prescolard) are efecte pozitive asupra viitoarei integrari sociale a adolescentului si adultului. Studiile longitudinale au stabilit faptul c& pentru copiii proveniti din medii socio-economice defavorizate s-a observat o reducere a comportamentului delinevent, precum sio rat mai mare a duratci de scolarizare. Acest efect asupra integririi sociale poate fi explicat, desizur, printr-o integrare edueajionala reusita cu mai puini ani de repetengie, rate mai sedzute de abandon si © dorinté mai mare de a fi integrat in societate. + Mirimea_grupei este, de asemenea, important. Unii autori consider cd 25 de copii este maximum, iar in clasele cu peste 25 de copii ar trebui sd fie prezenti doi adulti, De aceea, ratele inalte de personal, insotite de cooperarea dintre adultii responsabili cu educatia copiilor si 0 actiune educational de calitate au efect asupra dezvoltirii copiilor + Influenta formarii si supervizarii personalului asupra dezvoltarii copiilor, Exista trei domenii interdependente ale comportamentului adultului care au un impact asupra devy Organizarea clasei pe grupe in diferite arii, permitand copiilor si actioneze indis mici sau mai mari. Aceasté forma de organizare are efecte pozitive asupra independent’. cooperare, rezolvarea conflictelor sociale) si a limbajului, 7 } diferite de material, accesibil si adecvat copiilor, cu sugestii pentru activins) ii so ‘oltarii copiilor: | ‘dual sau in grupur zvoltirii socialenijei di si are Tutia odei vecte velul sial tou tion ene cum gur mn gi este ralte une enii 1 puri le material. Acest fapt da posibilitate copiilor sa devina implicati in jocul elaborat si, in acelasi timp, si- si dezvolte abilitatile sociale, 3. Calitatea interactiunilor adult/copil, atat in relatie comportamentului social (stimularea discutiei si a exprimarii de sine, incur ct si din punctul de vedere al limbajului (managementul timpului de vorbire si nu vorbese prea mult). sementul ea independentei etc.). ncurajarea copiilor care cu mana © Implicarea activa a familiilor in educatie si in promovarea participirii lor. Proiectele care vizeazi nplicarea parintilor din medii defavorizate in educatia propriilor copii sunt numeroase si variate. In prezent, in cercetare lipsesc argumente solide in sprijinul implicarii parentale si pentru definirea unor metode de actiune eficienta. Se pare doar c& un tip instrumental de interventie vizand echiparea parintilor cu un set de activitati specifice care si fie realizate acasa este mai relevant pentru copii cu nevoi speciale decat pentru copiii din medii defavorizate, in special atunci cénd acestia din urma beneficiaz de un invatémant prescolar bun. Alte forme de implicare parentald par sa fie benefice pentru copiii defavorizati, incluzdnd sprijinul emotional, dezvoltarea unci relatii parinte/copil satisfacditoare, ajutor in utilizarea serviciilor disponibile la nivel local (de exemplu serviciile sociale, cele de consiliere familial’ gi cele de nutritie) in concluzie, trebuie mentionat cd efectele educatiei timpurii asupra educatiei ulterioare a copilului sunt in relatie cu influentele educationale infuzate pe pareurs. La o vast’ timpurie, (pana la 3 ani), tipurile de ingrijire oferite copiilor influenteaza dezvoltarea Jor. Mai tarziu (inv,pregcolat primar, gimnazial si liceal), rezultatele depind de experientele oferite in procesul de invatare. De aceea.este oarte important si se defineasca sis se promoveze calitatea in educatie la aceste niveluri Pe de alta parte, cercetirile in domeniu arat ci cel mai mare beneficiu al educatiei timpurii apare in planul non-cognitiv. Au fost identificate multe relatii pozitive si semnificative intre freeventares gridinitei_si comportamentele_centrate_pe_sarcina, dezvoltarea_socio-emotionali, motivatia_si atitudinile pozitive fati de invatare. 3. Structura si continut Curriculumul pentru invagimantul prescolar prezint2 © abordare sistemica, in vedere: ¢ continuitaii in interiorul aceluia: ‘culai © interdependentei dintre diseiplinele scolare (clasele invajamantul prescolar: + deschiderii spre module de instruire optional iclu cu tivitati de inva Totodata, prezentul curriculum se remarcd prin: © extensie - angreneazi prescolarii, prin experiente de invatare, mai multe domenii experiential (Domeniul lingvistic si literar, Domeniul stiintelor, Domeniul socio-uman, Domeniul psiho-motric, Domeniul estetic si creativ), din perspectiva tuturor tipurilor semnificative de rezultate de in echilibru - asigurd abordarea fiecarui domeniu experienfial atat in relatie cu celelaite, cat si cu curriculum-ul ca intreg; + relevanti - este adecvat atat nevoilor prezente, cat si celor de perspectiva ale copiilor prescolari, contribuind la optimizarea infelegerii de catre acestia a lumii in care traiese gi a propriei persoane, la ridicarea competentei in controlul evenimentelor si in confruntarea cu o larga varietate de cerinte si asteptiri, la echiparea lor progresiva cu concepte, cunostinte atitudini i abilitati necesare in via * diferentiere - permite dezvoltarea si manifestarea unor caracteristici individuale, chiar la copii prescolari de aceeasi varsta (vezi ponderea jocurilor sia activititilor alese si a activitatilor de dezvoltare personel) © progresie sicD’Hainaut atrag elevul, mu materia... si ca atunci cand se vorbes este vorba de enuntari de materit de invatat, ci de scopw dea actiona sau de a sti in general ale elevului”. Structural, prezentul curriculum aduce in atentia cadrelor didactice urmatoarele componente: finalitéjile, continuturife, timpul de instruire si sugestii privind strategiile de instruire si de evaluare pe cele doud niveluri de varsta (3-5 ani si 5-6/7 ani). Obiectivele cadru sunt formulate in termeni de generalitate si exprim’ competentele care trebuie dezvoltate pe durata invatémantului prescolar pe cele cinci domenii experientiale. Obiectivele de referinta, precum si exemplele de comportament, ca exprimari explicite rezultatelor invatarii (conceptelor, cunostintelor, abilitdfilor si atitudinilor, dar si ale competentelor vizate) sunt fromulate pentru fiecare tema si fiecare domeniu experiential in parte. in formularea acestora s-a tinut cont de: + posibilitatile, interesele si nevoile copilului prescolar, precum si respectarea ritmului propria al acestuia: © corelarea fiecdrei noi experiente de invatare cu precedentele: © incurajarea initiativei si participarea copilului prescolar la stab continuturilor si a modalitatilor de evaluare: © incurajarea invatarii independente prin oferirea de ocazii pentru a-si construi cunoasterea (atat in institutia de invatamant cat si in afura acesteia), precum si a lucrului in grupuri mici pe activitate (arii de stimulare) si, pe cat posibil, in grupuri cu o componenti eterogena * stimularea autoreflectiei, autoevaluarii, autoreglirii comportamentului de invatare Este bine si subliniem fuptul cd, obiectivele de refering, eomportamentele selectate pentrt: cele sase teme curriculare integratoare. precum si sugestiile de continuturi sunt orientativ asezate si constituie mai degrada un suport pentru cadreie didactice aflate fa inceput de drum. Un cadry didactic veritabil stie cd adevarala munca a educatoarei este in spatele acestui document curricular, c de lucruri de fineje pe care urmeaz’ si le conceapa gi si edere profesional decat si te intreci™ cu programa de studiu utilizaté fa ea atentia asupra faptului ca “puncnul central al curricumurilor trebuie sa fic fe de continutul curricumului trebuie sé inelegem ca nu i exprimate in termeni de competenge, moduri irea obiectivelor, selectia multime u mai ra ci nimic evalueze sini 1H poate fi ma provo ator din punct si s&-i gasesti, astfe!, noi infelesuri, abordari, strategii de aplicare ete te wedmpuri cognitive integrate” (1..V15 uy) car intainese cu domeniul limbajului Domeniile experientiale sunt adev transced granitele dintre discipline si care, in contextul dat de prezentul curricutu domeniile traditionale de dezvaltare « copilului, respectiv: domeniul psihomot domeniul socio-emotional, domeniul cognitiv. In cele ce urmeaza, vom enumera si detalia domeniile experientiaie cu care vom opera in cadrul curriculumului pentru invatamantul prescolar. © Domeniul estetic si creativ - acoperi abilititile de a rispunde emotional si imelectual experiente perceptive, sensibilitatea fata de diferitele niveluri de manifestare a calitatii, aprecierca frumosului si a adeevarii la scop sau utilizare. Experientele si trdirile caracteristice presupun explorarea trSirilor afective, ea gi a procesclor de a construi, compune sau inventa. Prin intermediul unor asemenea experiente copii acumuleazi cunostinte si abilitati, ca gio sporitd receptivitate perceptiva. care le va permite si reactioneze de 0 manier personala la ceea ce vad, aud, ating sau simt. Aceste experiente pot fi prezente in orice componenti curricular, dar cu deosebire in contextul acelor discipline care solicita rispunsuri personale, imaginative, emotionale si uneori actionale la stimuli (vezi muzica, activitatile artistivo- plastice, drama, euritmia ete.) © Domeniut om si societate - include omul. modul |yi de viatd, cu mediul social. ca si modalitaile in care actiunile umane influenteazi evenirn, © contexie curriculare care privese tehnologia. in sensul adore nimentcle gi de a ordona mediut,a fie am ‘duri te: © pe buie icite telor area iu al 2etia atin ede cele ituie I stie time mai rupa care cou ului nile alla crea selor eazi deo orice suri tico- atiile are nane ‘Tehnologia este cea care face ca productivitatea muncii s& creased, astfel inedt membrii comunitatii si-si poatd procura produse mai multe, mai ieftine si de mai bund calitate. De aceea, se apreciaza cd prescolarii pot fi pusi in contact cu acest domeniu prin manipularea unor materiale si executarea nor jucrari care fin de domeniul abilitatilor practice, prin constatarea proprietitilor materialelor, prin selectia, unor materiale in functie de caracteristicile lor, prin constatarea cd materialele pot avea si calitati estetice. cum ar fi textura, culoarea sau forma etc. De asemenea, in cadrul domeniului socio-uman se doreste ca pregcolarii sa inteleaga fiintele umane angrenate in construirea propriului viitor si proprici lumi, traind viata de zi cu zi. Totodata, este important ca prescolarii si injeleaga faptul ca situatiile prezente igi au originile in situatii din trecut, s& observe similaritati sau diferente intre oameni sau evenimente, si igi imagineze viata in alte perioade istorice. Se consider necesar ca introdueerea unor concepte sau dezvoltarea unor abilitai de ordin general si uilizeze ca punete de plecare experientele personale ale copiilor. Din acest punet de vedere, ci vor fi incurajati si se angajeze in explorarea activa, din punct de vedere uman si social, a zonei sau cartierului in care locuiese Familiile acestora, mediul fizic, uman si social pot fi utilizate ca resurse de invatare. Pe de alta parte, textul literar, imaginile si alte materialele audio-vizuale pot fi utilizate ca surse de informare. in abordarea acestui domeniu se pleacd si de la premisa cd institutia prescolard reprezinti un context utilizabil pentru coordonarea principiilor si actiunilor morale, Astfel, copiii vor intelege mult mai usor concepte precum dreptatea, echitatea, bundtatea, adevarul etc. atunci end le vor putea observa coneretizate in actiunile adulfilor cu care vin in contact, De asemenea, dezvoltarea unor conduite consistente cu principii morale va fi favorizata de observarea si discutarea de catre copii a unor probleme morale, de exersarea lor in jocuri libere sau dirijate si de studierea gi dezbaterea unor opere literare specifice varstei, © — Domeniul limbé si comunicare - acopers stapanirea exprimarii orale si serise, ea si abilitar de a intelege comunicarea verbala si scrisa, Se apreciaza ca prin ascultare si exprimare in situatii de grup. prescolarti devin cap extinda astfel propriul reperioriu de experiente semnific: exploreze experientele altor persoane gi s? Se urmareste ca acestia si vorbeasca cu incredere, clar si fluent, utilizind modalitati adecvate pentru diferite cat Se recomanda ca toate institutiile de invajamant prescolar sd si se poatd exprima si si utilizeze activ mijloacele de comu cA studiul operelor literare specifice varstei rafineazi gandirea si limbajul acestora, extinde capacitatea ori de auditoriu uurnizeze contexte in care prescoli are, Din aceast’ perspectiva, se ap: lor de a infelege situatii interpersonale complexe si aduce o contributie important la dezvoltarca ‘itatilor de evaluare. Tot in cadrul acestui domeniu! includem si primul contact al copilului cu o limba straina sau regionala, in acest sens, copilul va fi obisnuit sistematic si asculte sonoritatea specific’ limbii studiate. sd 0 recunoas« limbii necunoscute, cum a asemenea, copilul va fi ajutat si invele cuvinte care si fi permit& si vorbeased despre el insusi si despre mediul inconjurdtor, care sa ii faciliteze relatii/contacte sociale simple cu vorbitorii nativi ai limbii respective si care sa il ajute s@ participe oral la viala/activitatea din clasi/comunitate. Activitatile cele mai potrivite pentru aceasta invatare sunt: - — memorarea de cuvinte/ propozitii, céntece si jocuri muzicale; ~ imitarea ritmurilor diferite, acompaniind frazele auzite i repetate cu o tamburina: ~ jocuri de timba. Astfel, copilul va fi incu Fespective (storia locur © Domeniut stii capa A, 8 reproduca ritmul, fonemele si intonatia (atentie, el este sensibil Ia particularitaqile fi: succesiunea silabelor accentuate sau neaccentuate, ritmul... etc.), De si cdteva elemente ale culturii tarti/regiunil activitati traditionale ¢ ajat/stimulat sf inveAstfel, se considera necesar ca prescolarul sa fie pus in contact cu domeniul matematic prin jocuri dirijate cu materiale, cum ar fi nisipul sau apa. sau prin simularca de cumparaturi in magazine. in aceasta manieri vor putea fi dezvoltate reprezentirile acestora cu privire la unele concepte, cum ar fi; volum, masa, numar si, de asemeneea, ei vor putea fi implica in activititi de diseriminare, clasificare sau descriere cantitativa, Dezvoltarea capacitatilor de rationament, inclusiv de rationament abstract, va fi incurajata conexiune cu obiecte si activitati familiare in sala de grupa sau la domiciliul copiilor. Este considerata deosebit de semnificativa coneretizarea ideilor matematice in experimente, utilizarea lor impreund cu alte concepte si elemente de cunoastere pentru rezolvarea de probleme, pentru exprimarea unor puncte de vedere, pentru cresterea claritii sau relevantei unor mesaje. De asemenea, este de dorit ca domeniul sa nu ingradeasca copilul doar la contextul disciplinelor matematice, ci si-i ofere posibilitatea de a explora si contexte ale unor alte componente curriculare, oriunde apar elemente cum ar fi: generarea unor desene geometrice, scheme, estimarea unor costuri, planificarea unor activititi, cuantificarea unor rezultate, analiza proportiilor unei cladiri ete. Abilitati si competente asociate demersurilor de investigate stiintificd, cum ar fi observarea, selectarea elementelor semnificative din masa clementelor irelevante. generarea de ipoteze, generarea de alternative, conceperea i realizarea de experimente, organizarea datelor rezuitate din observatii pot fi dobandite de copiii prescolari atunci cand sunt pusi in contact cu domeniul cunoasterii naturii, prin activitii simple cum ar fi: observarea unor fiinte/plante/animale/obiecte din mediul imediat apropiat, modelarea plastilinei (putind face constatari privind efectul temperaturii asupra. materialului), confectionarea sau jocul cu instrumente muzicale simple, aplicarea unor principii stiintifice in economia domestica (ex. producerea iaurtului) sau prin compararea proprietatilor diferitelor materiale. Totodata, prescolarii pot fi incurajati sa efectueze experimente, si utilizeze in conditii de securitate diferite instrumente sau echipamente, s& inregistreze si si comunice rezultatele observatiilor stiintifice, s8 utilizeze diferite surse de informare, si rezolve problem, si caute solutii, s8 sintetizeze concluzii valide. © lomeniul psih generala gi rezistenta fizica, abilitatile motorii si de manipulare de finete, ce si elemente de cunoastere legate mai ales de anatomia si fiziolo Activititiie prin care prescolarii pot £1 pusi in cont \coperd coordonarea si controtul lor carporale, mobilita ia omuiui, 1 sunt activitatile care implica corporala. competitii intre indivizi saw g activitiile care pot aves drept rezultat o mai buna suplete, fo abilitari psihomoto: sau finuta, Nou! plan de invatamant are o structura pe dowd niveluri de varstd si, in contoxtul unei inva centrate pe copil, ineurajeazi cterogenitatea (abandonarea sistemului de constituire a grupelor pe criteriul cronologic). De asemenea, acesta prezintd o constructic diferitd, in funefie de tipul de program al gridinitei {program normal si program prehingit sau sSpiimanal) si o delimitare pe tipuri de activitiyi de invatare: Activitagi pe domenii experientiale, jocuri si activitiii didactice alese si activitati de dezvoltare personala. (vezi explicitarile din Metodologia de aplicare a planului de invatamand). Planul de invayamant, ca si domeniile experientiale prezentate anterior, permite pareurgerea interdisciplinard, integrati a continuturilor propuse si asigura libertate cadrului didactic in planificarea itatii zilnice eu prescolarii, Intr-un demers coerent al centrarii demersurilor educationale pe copil, noul curriculum scoate i evidentd relatia biunivocd continut-metods si pune un accent deosebit pe rolul educatoarei in procesul de activizare a functiilor mintale constructive si creative ale copiilor, pe realizarea unei dialectici pedagogice ~ dup’ H. Wallon ~ in care copiii si educatoarea se afla intr-o interactiune gi acomodare reciproea, subtila si continu. De asemenea, ea insista pe: © ideea de cadru didactic care joaci rolul de persoand resursi, care informear’ prescolarul si fi faciliteaza acestuia accesul la informatii,care diagnosticheaz’ dificultatile copilului si si orienteaza fra a-l contrazice sau eti individual s u prescolarii respectind ritmul lor propriu ete are il sprijina ing upuri mie!jocuri seastt olum, criere ata in deratd cu vuncte inelor ulare, >sturi, varea, orarea ii pot = prin opiat, ului), romia, tii de Miilor izeze itatea stere iplici vatari teriul initei itare’ ate in ulde agice wba © deschiderea gradinitei catre exterior,catre comunitate si, in acest context considera ci invi{area realizat& de la persoane din afara institufiei este la fel de valoroasa precum cea de la cadrul didactic; © utilizarea in mod cat mai flexibil a spajiului, mobilierului si a materialelor gi echipamentelor specifice. La final, simtim nevoia si accentuim si faptul c@ acest curriculum continua demersurile anterioare ale Ministerului Educatiei de a imbina ideile pedagogic’ tradijionale cu ideile pedagogiilor alternative din ume si incearc& si se situeze in acord cu tendinfele novatoare in domeniul eurriculumului, 4, Accente noi prezente in curriculumul revizuit Elaborarea prezentului curriculum prefigureazi patru mari tendinte de schimbare: L Diver a valuare, cu accent deosebit pe: @ ~~ Metodele activ-participative, care incurajea7a plasarea copilului in situatia de a explora side a deveni independent. Situafiile de invatare, activitatile gi interactiunile adultului cu copilul trebuie si corespunda diferentelor individuale in ceea ce priveste interesele, abilititile si Je copilului. Copiii au diferite niveluri de dezvoltare, ritmuti diferite de dezvoltare § re precum $i stiluri diferite de invatare. Aceste diferente trebuie luate in considerare in proiectarea activitatilor, care trebuie sa dezvolte la copil stima de sine si un sentiment pozitiv fata de invatare. in acelasi timp, predarea trebuie sa ia in considerare experienta de viata si experienta de invatare a copilului, pentru a adapta corespunzator sarcinile de invatar 6) Jocca: forma fundamental de activitate in copiliria timpurie si forma de invatare cu important’ decisiva pentru dezvoltarea gi educatia copilului. Jocul este forma cea mai naturaki de invatare si, in acelasi timp, de exprimare a continutulti psihic al fiecdruia. Un bun observator al jocului copilului poet ‘bine informatii pretioase pe care le poate utiliza ulterior in activitatile de invajare structurate ©) Evaluare care ar teebui si ure sul copilului in raport cu el insusi si mai putin jportarea la norm: trebuie monitorize omunicat si discutat cu parinjii (cu o anumiti periodicitate). Evaluarea a at copilul?), predictie (este nivelul d pentru stadiul urmator, si in spe: dezvoltarea copilului?). O evaluare eficienté este bazati pe observare sistematic diferitelor momente ale programului zilnic, dialogul cu parintii, portofoliul copilului, fise ete 2. Mediu] educational trebuie si permit’ dezvoltarea liber a copilului si si puna in evidemta dimensiune interculturala si pe cea a incluziunii sociale. Mediul trebuie astfel pregatit incat si permit coplilor 0 explorare activ variate cu materialele, cu ceilalti copii si cu adultul (adulii). 3. Rolul familiei in aplicarea prezentului curriculum este acela de partener. Parintii ar trebui si cunoasca siparticipe in mod actiy la educatia copiilor lor desfaguratd in gridinité. Implicarea familiei nu s la participarea financiard, ci si la participarea in luarca deciziilor legate de educatia copiilor, la prezenta lor in sala de grupa in timpul activitajilor si la participarea efectiva la acesie activitati si, in general, la viata gr&dinitei si la toate activitatile si manifestarile in care aceasta se implica 4. Totodata, curriculumul pentru invatamantul prescolar promoveazi conceptul de dezvoltare globalii a copilului, considerat a fi central in perioada copilariei timpurii, Perspectiva dezvoltitrii globale a copilului accentueaza importanta domeniilor de dezvoltare a copilului', in contextul in care, in societatea de az pregatirea copilului pentru scoala si pentru viata trebuie si aiba in vedere nu doar competentele academice, cu atentie, inregistrat trebui si indepline tei functii: mas voltare al copilului su al pentru intrarea i in timpu si interactiun Fezuma loud rizbonie mondiale. Prin le deavollat "Din punct de vedere istic, concept! de laments de dervoltare™ pare in secolul XX. tre eek este Arnold Gesell tel elahors Hi dezvoliares este divici in aceeasi masura. impreund sau alituri de alii, a gestiona emoti, a accepta diversitatea, toleranta etc.) dezvoltarea cogniti (abordarea unor situatii problematice, gindirea divergent, stabilirea de relatii cauzale, etc...asocieri, corelatii etc.), dezvoltarea fizicd (motricitate, sinatate, alimentatie sanatoasa etc.). Abordarea curriculumului din perspectiva dezvoltirii globale vizeazi cuprinderea tuturor aspectelor importante ale dezvoltarii complete a copilului, in acord cu particularitatile sale de varsta si individuale. Intrucat finalitajile educatici in perioada timpurie (de la nastere la 6/7 ani) vizeaz’ dezvoltarea globald a copilului, obiectivele cadru si de referinta ale prezentului curriculum sunt formulate pe domenii experientiale, tinandu-se cont de reperele stabilite de domeniile de dezvoltare. in acest sens, domeniile experientiale devin instrumente de atingere a acestor obiective si, in acelasi timp, instrumente de masun pentru dezvoltarea copilului, in contextul in care ele indic& deprinderi, capacititi, abilitéti, continuturi specifice domeniilor de dezvoltare, in cele ce urmeaza vom face o prezentare a domenilor de dezvoltare aga cum sunt ele conturate n Reperele fundamentale privind inviqarea i dezvoltarea timpurie a copilului intre nastere i 7 ani’, ilustrand, totodati, si legaturile acestora cu continutul domeniilor experientiale din structura curriculumului apacitati, deprinderi, atitudini ce yin de dezvoltarea socio-emotionala (a tai gia luera A. DOMENIUL Dezvoltarea fizica, sanitate si igient personal ~ cuprinde 0 gama largi de deprinderi si abilitati (de la migcari largi, cum sunt saritul, alergarea. pnd la miscéri fine de tipu’ realizirit desenclor sau modelarea), dar si coordonarea, dezvoltarea senzoriali, alituri de practici referitoare la ingrijire si igiend personal, nutri, practici de mentinerea sii personale. uni ale domeniului: Dezvoltare fizied Dezvoltarea motricitatii grosiere Dezvoltarea motricitatii fine Dezvoltarea senzorio-motorie Sanatate si igiena personalz Promovarea Promovarea ingrijrii si igienei perso s lor tai si nutri Promovai ind securitate B DOMENIUL Dezvoltarea socio-emotionalé ~ vizeazi debutul vietii sociale a copilului. ‘capacitatea lui dea stabili si mentine interactiuni cu adult si copii, Interactiumile sociale mediazi modu! in care copiti se privese pe ei insis si lume din jur. Dezvoltarea emotional vizeaza indeosebi capacitatea copiilor de a-si percepe si exprima emoiiile, de a infelege i a rispunde emotiilor celorlalti, precum si dezyoltarea conceptului de sine, crucial pentru acest domeniu. in strinsa corelatie cu eonceptul de sine se dezvolti imaginea despre sine a copilului, care influenteaza decisiv procesul de invaare. Dimensiuni ale domeniului Dezvoltare sociala: Dezvoltarea abilitatilor de interactiune cu adultii Dezvoltarea abilitatilor de interactiune cu copiii de varsti apropiata Acceptarea si respectarea diversitatii Dezvoltarea comportamentelor prosaciale Aces document de patil educational a fest labors in 2047 eu spriinal Reprezentante UNICEF din Roman Inca au paeipat jis in ec si ervoltns copii nie a asters la 7a, Scop clborii swesiy herrea pans bazse unl sistem de doce de plc pivind ekceia, ngrits si protect copia mis del newer es an 5 leJucra nitiva relatii ai din slete a Itarea meni eniile Sura auturi turate “ an’, sctura wide + tipul wri de nerea ilului, nodul Dezvoltare emotional: Dezvoltarea conceptului de sine Dezvoltarea controlului emotional Dezvoltarea expresivitatii emotionale C.— DOMENIUL Dezvoltarea limbajului si a comunicdrii — vizeazi dezvoltarea limbajului (sub aspectele vocabularului, gramaticii, sintaxei, dar si a infelegerii semnificatiei mesajelor), a comunicdrii (cuprinzdind abilititi de ascultare, comunicare orali si scrisi, nonverbali si verbal) si preachizitiile pentru scris-citit si insoteste dezvoltarea in fiecare dintre celelalte domenii Dimensiuni ale domeniului: Dezvoltarea limbajului si a comunicdrii: Dezvoltarea capacititii de ascultare si infelegere (comunicare receptiv’) Dezvoltarea capacitatii de vorbire si comunicare (comunicare expresiva) Participarea la experiente cu cartea: cunoasterea si aprecierea cartii Dezvoltarea capacitatii de discriminare fonetica: asocierea sunet-litera Constientizarea mesajului vorbit/s insusirea deprinderilor de scris; folosirea scrisului pentru transmiterea unui mesaj Dezyoltarea premiselor citirii si serieri is D. DOMENIUL Dezvoltarea cognitivi: — a fost definita in termenii abilitatii copilului de a injelege relatiile dintre obiecte, fenomene, evenimente si persoane, dincolo dec fizice. Domeniul include abilitatile de gandire logic& si rezolvare de probleme, cunostinie ‘elementare matematice ale copilului si cele referitoare la lume si mediul inconjurator. racteristicile lor Dimensiuni ale domeniului: Dezvoltarea gandirii logice si rezolvarea de probl Cunostinte si deprinderi elementare matematice, cunoasterea si intelegerea lumii: Reprezentari matematice elementare (numere, reprezentiri numerice, operatii, concepte de spatiu, forme geometrice, intelegerea ‘modelelor, masurare) ‘Cunoasterea si injelegerea lumii (humea v Paméntul, Spatiul, metode stiintifice) E, DOMENIUL Capacitati si atitudini tn invatare se refera la modul in care copilul se implica intr-o activitate de invatare, modul in care abordeaza sarcinile si contextele de invatare, precum si la atitudinea sa in interactiunea cu mediul si persoanele din jur, in afara deprinderilor si abilitatilor mentionate in cadrul celorlalte domenii de dezvoltare. je domeniului: Curiozitate si interes Inifiativa Persistent in activitate Creativitate