Unitatea legalanu mai tine de nat faptei, ci de vointa legiuitorului.

L
reuneste in cadrul unei singure infractiuni mai multe act/inactiuni care ar
putea sa reprez tot atatea infractiuni. El creeaza unitatea nu in mod
arbitrar, ci pe anumite considerente.

Unitatea legala este de 4 feluri:

-infractiune continuata;

-infractiune complexa;

-infractiune progresiva;

-infractiune de obicei/din obisnuinta.

Doar primele doua modalitati au o reglm distincta in Partea Gen a C.P.

Infractiunea continuatacand o pers savarseste la intervale de timp

diferite mai multe actiuni/inactiuni, pe baza aceleiasi rezolutii
infractionale si impotriva aceluiasi sub pasiv prin care se realizeaza
continutul aceleiasi infractiuni.

In NCP, legiuitorul a inteles sa restranga sfera de cuprindere a

infractiunii continuate si a adaugat inca o conditie: toate act/inact
savarsite la un anumit timp sa se indrepte aceluiasi sub pasiv.

Ex.-furtul unui colier de perle, perla cu perla; fiecare act de sustragere

indeplineste criteriul unei actiuni de furt; toate st acte de sustragere
savarsite la intervale de timp dif; st realizate si impotriva aceluiasi sub
pasiv (la vremea aceea nu era prevazuta);

-furtul unui butoi cu branza.

Infrac continuata cunoaste un inceput de executare, un mom al

consumarii si un mom al epuizarii.

Art.174-term de prescriptie incepe sa curga, in cazul infrac continuate,

de la mom savarsirii ultimei actiuni/inactiuni.

Incidenta actelor de clementa vor deveni incidente numai daca infr s-a
epuizat inainte.

I continuata este forma unitatii legale de infractiuni si este cauza gen de

aplicare facultativa (e lasata la aprecierea instantei).

La origini, ea nu a fost o cauza de agravare, ci o cauza de atenuare.

Infr continuata nu este posibila la infr la care ob material nu este

susceptibil de divizare. Ex.infr de omor nu poate fi savarsita in mod
continuat. Incercarile repetate se absorb in mod natural intr-un fapt
consumat.

Infractiunea complexaart.135(2): Infractiunea este complexa cand in

continutul sua intra ca elm constitutiv/circumstantial agravant o actiune/o
inactiune care constituie prin ea insasi o fapta prevazuta de legea
penala.

Infractiunea complexa este cun in doctrina, in legislatie ca fiind de doua

feluri:

-infractiunea ca varianta tip/de baza-cand in continutul ei intra ca elm

continutul altei infractiuni;

-infractiunea ca varianta agravanta-cand in continutul ei intra continutul

unei infrac agravante.

Ex.talharia este o infractiune complexa

Infractiunea complexa ca var calificata cuprinde in continutul ei ca elm

circumstantial agravanta continutul unei alte infractiuni. Cele doua au
fost reunite de legiuitor intr-unul singur.ex.furtul savarsit prin efractie
(fapta de distrugere devine elm circumstantial agravant, iar furtul devine
calificat); daca elm circumstantial nu este infractiune, furtul e calificat, dar
nu este o infr complexa; ex.furtul noaptea

Structura infractiunii complexe:

-ca elm continutul unei alte infractiuni;

-ca elm continutul agravant unei alte infractiuni;

-ob infractiunii dublu;

-forma de vinovatie poate fi intentia, intentia unita cu culpa;

-infractiunea complexa nu este o cauza de agravare pt raspunderea

penala;

-infr se consuma odata cu producerea rez socialmente periculos;

-daca infr complexa nu se realizeaza sub raport ob, fapta ramane in

stare de tentativa.