2015

Suport de curs
INSPECTOR SALARII

Domeniul: Activităţi bancare, financiare,

asigurări

Specializarea: INSPECTOR SALARII

Timişoara, Str. Independenţei, Nr. 2B
Societatea Comercială R&B Consulting srl
Sediul social: Timişoara, Bld. M. Eminescu
nr.4
Nr. O.R.C. J35/1510/2002
Cod de înregistrare fiscală 14897527

1
Cuprins
I. Prezentarea cadrului legislativ ..................................................................................................... 3
II. Calculul contribuţiilor angajaţilor şi angajatorului aferente bugetului de stat ........................... 3
II.1. Calcul salariilor nete ale angajaţilor încadrati cu/fără funcţia de bază ................................ 3
II.1.1. Definiţie salariu ................................................................................................................ 3
II.1.2. Elementele componente ale salariului .............................................................................. 3
II.1.2.1. Tichetele de masa/ tichetele cadou/ tichetele de vacanţă .............................................. 5
II.1.2.2. Ajutoare pentru naştere, deces şi avantaje în natură ...................................................... 6
II.1.2.3. Plata orelor suplimentare, a orelor lucrate noaptea, a orelor lucrate în week-end, a
orelor în zile de sărbători legale ................................................................................................ 11
II.1.2.4. Salariul pentru categorii speciale: pensionari, persoane cu handicap grav,
programatori .............................................................................................................................. 15
II.1.3. Remuneraţii care nu sunt considerate salarii .................................................................. 18
II.1.4. Salariul de baza minim brut pe ţară garantat în plată ..................................................... 19
II.1.5. Plata salariului. Modalităţi de plată. ............................................................................... 19
II.1.6. Reţineri din salariu.......................................................................................................... 20
II.1.7. Dovada plăţii salariului ................................................................................................... 21
II.1.8. Prioritatea plăţii salariului faţă de celelalte creanţe ale angajatorului ............................ 21
II.1.9. Fondul de garantare în plată a salariilor ......................................................................... 21
II.1.10. Contribuţii şi impozite aferente salariului .................................................................... 22
II.1.10.1. Contribuţia la asigurările sociale ............................................................................... 22
II.1.10.2. Contribuţia la asigurările pentru accidente de muncă şi boli profesionale ................ 23
II.1.10.3. Contribuţia la bugetul asigurărilor pentru şomaj ....................................................... 24
II.1.10.4. Contribuţia la asigurările sociele de sănătate ............................................................ 24
II.1.10.5. Contribuţia pentru concedii şi indemnizaţii de asigurări sociale ............................... 25
II.1.10.6. Contribuţia agenţilor economici pentru persoanele cu handicap ............................... 25
II.1.10.7. Impozitul .................................................................................................................... 25
II.1.11. Salariul în situaţii de disfuncţionalitate a angajatorului: plăti compensatorii,
întreruperea temporară a activităţii angajatorului ..................................................................... 29
II.1.12. Aplicaţii ........................................................................................................................ 30
II.2. Calculul indemnizatiei de concediu de odihnă. Plata zilelor de concediu de odihna
neefectuate. ................................................................................................................................ 33
II.3. Calculul indemnizaţiei pe durata incapacităţii temporare de muncă ................................. 35
II.4. Calculul indemnizaţiei pentru incapacitate temporară de muncă. Recuperarea
indemnizaţiilor din FAAMBP ................................................................................................... 45
II.5. Calculul indemnizatiei acordate administratorului. Calculul veniturilor de natura
profesionala celor ce presteaza activitati in baza unui contract de drepturi de autor sau unui
contract civil de prestari servicii ............................................................................................... 65
II.6. Indemnizaţia pentru creşterea copilului ............................................................................. 65
II.7. Veniturile salariale acordate în baza unor hotărâri judecătoreşti ...................................... 68
III. Întocmirea declarţiei unice 112 ............................................................................................... 70

2
I. Prezentarea cadrului legislativ
Legea nr. 571/2003, OUG nr. 117/2010, H.G. nr. 1397/2010, Legea nr. 346/2002, Legea
nr. 76/2002, Legea nr. 200/2006, O.U.G. nr. 158/2005, Legea nr. 95/2006, Ordinul nr.
1016/2005, Legea nr. 448/2006, L.263/2010, Ordinul nr. 233/2006, Ordinul nr. 250/2004,
Ordinul nr. 590/2008.

II. Calculul contribuţiilor angajaţilor şi

angajatorului aferente bugetului de stat
II.1. Calcul salariilor nete ale angajaţilor încadrati cu/fără funcţia de bază

II.1.1. Definiţie salariu

- Legea 53 /2003 Codul muncii (Art.154)

Salariul, element esenţial al contractului individual de muncă, reprezintă contraprestaţia
muncii depuse de salariat în baza contractului individual de muncă, respectiv suma de bani
datorată de patron salariatului pentru munca prestată sau serviciile aduse de salariat.
În legislaţie se utilizează şi alţi termeni care definesc preţul muncii prestate de salariat,
cum ar fi: retribuţie, remuneraţie, indemnizaţie (noţiune specifică demnitarilor) sau soldă (în
cazul militarilor).

II.1.2. Elementele componente ale salariului

- Legea 53 /2003 Codul muncii (Art.53,145,155,194,)

Componentele salariului sunt următoarele :

1. Salariul de bază – constituie elementul principal al salariului şi se determină pentru
fiecare salariat în raport de:
 importanţa şi complexitatea atribuţiilor postului;
 nivelul studiilor;
 calificarea şi pregătirea profesională.
Salariul de bază reprezintă partea fixă a salariului, în funcţie de care se calculează
celelalte drepturi ale salariaţilor (ex. sporuri, indemnizaţia de conducere, salariul de
merit).
2. Indemnizaţiile – constituie alături de sporuri şi adaosuri partea variabilă şi accesorie a
salariului; sunt întâlnite, de regulă, în sistemul de salarizare a personalului din instituţiile
publice şi reprezintă un drept bănesc pentru unele categorii de personal cu funcţii de
conducere.

3
 Potrivit Codului muncii, indemnizaţia este reglementată ca obligaţie a angajatorului în
următoarele condiţii:
 întreruperea temporară a activităţii dacă salariaţii se vor afla la dispoziţia
angajatorului, indemnizaţia fiind de cel puţin 75% din salariul de bază
corespunzător locului de muncă ocupat;
 participarea la cursuri sau stagii de formare profesională iniţiate de angajator,
dacă participarea presupune scoaterea integrală din activitate;
 efectuarea concediului de odihnă - reprezintă suma de bani ce revine salariaţilor
pentru perioada concediului de odihnă, care se calculează ca medie a drepturilor
salariale din ultimele 3 luni anterioare celei în care este efectuat concediul şi nu
poate fi mai mică decât valoarea totală a drepturilor salariale cuvenite pentru
perioada respectivă;
 delegarea şi detaşarea – reprezintă suma de bani cuvenită pentru compensarea
cheltuielilor personale ale salariaţilor aflaţi în delegare sau detaşaţi.
3. Sporurile - se acordă în raport de condiţiile în care se desfăşoară activitatea, de timpul de
muncă, de vechimea concretizată în creşterea eficienţei economice a muncii prestate.
În Contractul colectiv de muncă unic la nivel naţional pe anul 2005-2006 sunt prevăzute
următoarele sporuri:
 pentru condiţii deosebite de muncă, grele, periculoase sau penibile 10% din
salariul de bază. Se acordă personalului care lucrează în condiţii de efort fizic
ridicat, la temperaturi ridicate sau scăzute, în mediu umed, la înălţime, la
adâncime, în subteran în alte condiţii de mediu unde atragerea şi menţinerea forţei
de muncă se face cu dificultate.
 pentru condiţii nocive de muncă, 10% din salariul minim negociat la nivel de
unitate. În locurile de muncă unde există anumite condiţii vătămătoare sănătăţii
este necesar să se acorde peste salariul de bază o sumă în plus pentru atragerea şi
menţinerea forţei de muncă atât timp cât condiţiile se menţin. Lista locurilor de
muncă pentru care se acordă acest spor se stabilesc pe categorii de condiţii nocive
de către consiliul de administraţie al unităţii, la propunerea Comitetului de
securitate si sănătate în muncă, de comun acord cu sindicatul şi face parte din
contractul colectiv de muncă. În principiu, locurile de muncă cu condiţii nocive se
pot grupa in locuri unde:
i. se dezvolta pulberi nocive in procesul de producţie;
ii. se folosesc diferite substanţe toxice;
iii. se amplifica zgomotele si trepidaţiile;
iv. acţionează radiaţiile infraroşii, ionizate, luminoase şi
ultraviolete;
v. există expunere la contaminări.
Sporurile se acordă pe baza determinărilor efectuate de organele de specialitate, din care
sa rezulte ca nivelul noxelor depăşesc limitele admise.
 pentru orele suplimentare şi pentru orele lucrate în zilele libere şi în zilele de
sărbători legale;
Munca suplimentară se efectuează în condiţiile stabilite de Codul muncii, adică cu
acordul salariatului şi în limita a 8 ore pe săptămână, cu excepţia cazului de forţă majoră
sau pentru lucrări urgente destinate prevenirii producerii unor accidente ori înlăturării
4
 consecinţelor unui accident. De asemenea, prestarea muncii în zilele de repaus
săptămânal se desfăşoară în mod excepţional în cazul în care acordarea zilelor libere ar
prejudicia interesul public sau desfăşurarea normală a activităţii. Potrivit Codului muncii,
sporul pentru munca suplimentară se stabileşte prin negociere si nu poate fi mai mic de
75% din salariul de bază.
Pentru activitatea prestată în zilele de repaus săptămânal se prevede obligaţia de a plăti
un spor, stabilit prin contractul colectiv de muncă sau contractul individual de muncă, iar
în cazul în care zilele de repaus săptămânal se acordă cumulat după o perioada de 15 zile
calendaristice, sporul este de 150% din salariul de bază . Pentru munca prestată in zilele
de sărbătoare legală, sporul acordat este de cel puţin 100% din salariul de bază
corespunzător muncii prestate în programul normal de lucru .
 pentru vechime în muncă minimum 5% pentru 3 ani vechime şi maxim 25%
pentru o vechime de peste 20 de ani din salariul de bază.
 pentru lucrul în timpul nopţii 25% din salariul de bază. In Codul muncii se
precizează că munca prestată în intervalul 22,00-6,00 este considerată muncă de
noapte). Salariaţii care prestează în mod frecvent muncă de noapte, fie vor
beneficia de un program redus cu o oră faţă de durata normală a unei zile de
muncă, fie, de un spor de minimum 15% din salariul de bază pentru fiecare oră de
muncă de noapte prestată.
 pentru exercitarea şi a altei funcţii se poate acorda un spor de până la 50% din
salariul de bază al funcţiei înlocuite; cazurile în care se aplică această prevedere si
cuantumul indemnizaţiei se vor stabili prin negocieri colective la nivel de ramură,
grupuri de unităţi sau unităţi.
 Prin contractele colective la nivel de ramură, grupuri de unităţi sau unităţi s-au
stabilit şi alte categorii de sporuri, de ex; spor de şantier, acordat personalului
nelocalnic cu domiciliul permanent la o distanţă mai mare de 10 km de localitatea
unde îşi desfăşoară activitatea care nu are posibilitatea de a reveni, după orele de
program la domiciliu, spor de izolare, spor pentru folosirea unei limbi străine, cu
excepţia cazului in care este cuprinsa in obligaţiile postului etc.
4. Adaosurile la salariu sunt întâlnite sub formă de:
a. adaosul de acord – reprezintă diferenţa dintre suma încasată potrivit formei de
salarizare în acord practicată şi salariul de bază corespunzător timpului lucrat.
Acest adaos este legat nemijlocit de producţia realizată şi se evidenţiază separat
pe statul de plată.
b. premiile acordate din fondul de premiere, calculate într-o proporţie de minim
1,5% din fondul de salarii realizat lunar şi cumulat. Premiile sunt adaosuri care nu
se acordă în funcţie de condiţiile de muncă sau de situaţii speciale, ci în funcţie de
contribuţia fiecăruia la realizarea scopului unităţii. Fiind o recompensă şi nu un
drept al salariatului, premiul nu se negociază.
c. alte adaosuri, reglementate la nivel de unitate (de ex. primele de vacanţă stabilite
în sumă fixă sau ca o cotă-parte din salariul de bază).

II.1.2.1. Tichetele de masa/ tichetele cadou/ tichetele de vacanţă

Tichete de masa. Începând cu luna mai 2015, valoarea nominală a tichetului de masă s-a
majorat, de la 9,35 lei la 9,41 lei.

5
 Valoarea nominală a tichetelor de masă, valabilă în semestrul I al anului 2015, a fost
stabilită prin Ordinul Ministrului Muncii, Familiei și Protecției Sociale cu nr.1069/22.05.2014,
publicat în MO nr.374, din data de 28.05.2015.

Tichetele de masă sunt una dintre cele mai flexibile și avantajoase metode de susținere a
puterii de cumpărare a salariaților dumneavoastră, fiind deductibile la calculul impozitului pe
profit (16%) și scutite de la plata contribuțiilor sociale datorate de angajat (16.5%) și de
angajator (minimum 23%), conform Legii 142/1998 privind acordarea tichetelor de masă și a
normelor de aplicare a acesteia.

II.1.2.2. Ajutoare pentru naştere, deces şi avantaje în natură

Ajutorul pentru naştere. Dreptul la ajutorul pentru nastere nu este un drept ce decurge
din lege. In situatia prezentata, dreptul la ajutorul pentru nastere a fost stabilit prin contractul
colectiv de munca la nivel de unitate.
Conform art. 1266 din Codul civil al Romaniei publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr.
505 din 15/07/2011 si intrat in vigoare la data de 01 octombrie 2011, contractele se interpreteaza
dupa vointa concordanta a partilor, iar nu dupa sensul literal al termenilor. La stabilirea vointei
concordante se va tine seama, intre altele, de scopul contractului, de negocierile purtate de parti,
de practicile statornicite intre acestea si de comportamentul lor ulterior incheierii contractului.
Prin urmare, prin salariu de baza, in sensul contractului colectiv de munca la nivel de unitate, se
intelege ceea ce partile contractului, de comun acord, au vrut sa se inteleaga.
Ajutorul de nastere acordat de angajator, astfel cum se prevede in contractul colectiv de
munca aplicabil sau in contractul individual de munca, nu este inclus in veniturile salariale si nu
este impozabil la nivelul persoanei fizice. Temeiul il reprezinta art. 55 alin. (4) lit. a) din Legea
nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare.
La calculul profitului impozabil, ajutoarele pentru nastere reprezinta cheltuieli
deductibile, in conformitate cu art. 21 alin. (3) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu
modificarile si completarile ulterioare, in limita unei cote de pana la 2% aplicata asupra valorii
cheltuielilor cu salariile personalului, potrivit Legii nr. 53/2003 - Codul muncii, cu modificarile
si completarile ulterioare.
Ajutoarele pentru nastere primite potrivit contractului de munca sunt exceptate de la plata
contributiilor sociale individuale obligatorii potrivit art. 296 indice 15 lit. b) din Codul fiscal.
Ajutorul de deces acordat în temeiul legii pensiilor. În sistemul public de pensii, în
afara pensiilor, se mai poate acorda şi un ajutor de deces, în cazul decesului asiguratului,
pensionarului sau unui membru al familiei unuia dintre aceştia (care nu era asigurat ori pensionar
la data decesului).
În sensul acodării acestui ajutor, membrii de familie sunt consideraţi:
a) soţul/soţia;
b) copiii proprii, copiii adoptaţi, copiii aflaţi în plasament familial ori cei
încredinţaţi spre creştere şi educare familiei, în vârstă de până la 18 ani sau, dacă
îşi continuă studiile, până la terminarea acestora, fără a depăşi vârsta de 26 de ani,
precum şi copiii incapabili de muncă, indiferent de vârstă, dacă şi-au pierdut
capacitatea de muncă înaintea vârstelor menţionate;
c) părinţii şi bunicii oricăruia dintre soţi.
Dovada că membrul de familie nu era asigurat sau pensionar se face prin declaraţie pe
propria răspundere a celui care solicită ajutorul de deces.

6
 În situaţia în care membrul de familie decedat era un copil inapt pentru muncă, în vârstă
de peste 18 ani, ajutorul de deces se acordă cu condiţia prezentării unui act medical emis sau
vizat de medicul expert al asigurărilor sociale, prin care se atestă cauza care l-a făcut inapt pentru
muncă şi data ivirii acesteia.
În cazul decesului asiguratului sau al pensionarului, ajutorul de deces se achită unei
singure persoane, care dovedeşte cu documente că a suportat cheltuielile ocazionate de deces şi
care poate fi, după caz:
a) soţul supravieţuitor;
b) copilul;
c) părintele;
d) tutorele;
e) curatorul;
f) oricare altă persoană.
Dovada cheltuielilor. Dovada că au fost suportate cheltuielile ocazionate de deces se
face cu înscrisuri doveditoare în acest sens, inclusiv cu declaraţie pe propria răspundere a
solicitantului ajutorului de deces.
Prin excepţie, oricare altă persoană în afară de soţul supravieţuitor, copilul, părintele,
tutorele sau curatorul poate să facă dovada cheltuielilor atât prin înscrisuri doveditoare, cât şi
prin declaraţie pe propria răspundere autentificată.
Acte necesare pentru acordarea ajutorului de deces:
a) cerere pentru acordarea ajutorului de deces;
b) certificat de deces (original şi copie);
c) act de identitate al solicitantului (original şi copie);
d) acte de stare civilă ale solicitantului, din care să rezulte gradul de rudenie cu
decedatul, sau, după caz, actul care atestă calitatea de tutore, curator, mandatar
(original şi copie);
e) dovada că solicitantul a suportat cheltuielile ocazionate de deces (original şi
copie);
f) act medical emis sau vizat de medicul expert al asigurărilor sociale, prin care se
atestă boala care l-a făcut inapt şi data ivirii acesteia, în cazul copilului inapt în
vârstă de peste 18 ani (original);
g) adeverinţă care să certifice că, la data decesului, membrul de familie cu vârsta
cuprinsă între 18 şi 26 de ani urma o formă de învăţământ organizată potrivit legii
(original).
* Notă: Acordarea ajutorului de deces nu este condiţionată de realizarea unui anumit
stagiu de cotizare.
Unde se depune cererea? Cererea se depune, după caz, la casa teritorială de pensii, la
angajator sau la instituţia care gestionează acordarea ajutorului de şomaj.
1. Cererea pentru acordarea ajutorului de deces se depune la angajator, în cazul
decesului asiguratului prevăzut în Legea pensiilor nr. 263/2010:
- la art. 6 alin. (1) pct. I:

7
 a) persoanele care desfăşoară activităţi pe bază de contract individual de muncă,
inclusiv soldaţii şi gradaţii voluntari;
b) funcţionarii publici;
c) cadrele militare în activitate, soldaţii şi gradaţii voluntari, poliţiştii şi
funcţionarii publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare, din
domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi siguranţei naţionale;
d) persoanele care realizează venituri de natură profesională, altele decât cele
salariale, din drepturi de autor şi drepturi conexe definite potrivit art. 7 alin. (1)
pct. 131 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi
completările ulterioare, precum şi din contracte/convenţii încheiate potrivit
Codului civil.
- la art. 6 alin. (1) pct. II: persoanele care îşi desfăşoară activitatea în funcţii elective sau
care sunt numite în cadrul autorităţii executive, legislative ori judecătoreşti, pe durata
mandatului, precum şi membrii cooperatori dintr-o organizaţie a cooperaţiei meşteşugăreşti, ale
căror drepturi şi obligaţii sunt asimilate, în condiţiile prezentei legi, cu cele ale persoanelor
prevăzute la pct. I;
- şi la art. 6 alin. (1) pct. V: cadrele militare trecute în rezervă, poliţiştii şi funcţionarii
publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare ale căror raporturi de serviciu au
încetat, din domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi siguranţei naţionale, care beneficiază
de ajutoare lunare ce se asigură din bugetul de stat, în condiţiile legii.
respectiv al unui membru de familie al acestuia.
* Notă: În cazul decesului persoanei în timpul concediului pentru creşterea copilului
până la împlinirea vârstei de un an, doi ani, respectiv în cazul copilului cu handicap până la trei
ani, ajutorul de deces se plăteşte de către angajator dacă, anterior intrării în concediu,
persoana în cauză era asigurată obligatoriu potrivit prevederilor art. 6 alin. (1) pct. I, II sau V
din lege şi raportul de muncă a fost suspendat.
2. În cazul decesului şomerului, respectiv al unui membru de familie al acestuia,
cererea se depune la instituţia care gestionează bugetul asigurărilor pentru şomaj.
3. Cererea se depune la casa teritorială/sectorială de pensii în cazul decesului
pensionarului ori al asiguraţilor pe bază de contract de asigurare socială ori care
realizează, în mod exclusiv, un venit brut pe an calendaristic echivalent cu cel puţin de
patru ori câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor
sociale de stat şi care se află în una dintre situaţiile următoare:
a) administratori sau manageri care au încheiat contract de administrare ori de
management;
b) membri ai întreprinderii individuale şi întreprinderii familiale;
c) persoane fizice autorizate să desfăşoare activităţi economice;
d) persoane angajate în instituţii internaţionale, dacă nu sunt asiguraţii acestora;
e) alte persoane care realizează venituri din activităţi profesionale (art. 6, alin. 1,
pct. IV, şi alin. 2).
Termen de depunere. Ajutorul de deces poate fi solicitat, pe baza actelor justificative, în
cadrul termenului general de prescripţie, calculat de la data decesului. Termenul general de
prescripţie este de trei ani.

8
 Cuantumul ajutorului de deces. Cuantumul ajutorului de deces se stabileşte anual prin
legea bugetului asigurărilor sociale de stat şi nu poate fi mai mic decât valoarea câştigului
salarial mediu brut pe anul respectiv.
Ajutorul de deces cuvenit pentru un membru de familie reprezintă jumătate din această
valoare.
Conform Legii nr. 340/2013 privind bugetul asigurărilor sociale de stat pe anul 2014,
câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul
2014 este de 2.298 de lei.
De asemenea, cuantumul ajutorului de deces se stabileşte, în condiţiile Legii nr.
340/2013, în cazul:
a) asiguratului sau pensionarului, la 2.298 de lei;
b) unui membru de familie al asiguratului sau al pensionarului, la 1.149 de lei.
Termen de achitare, decontare, compensare. Ajutorul de deces se achită în termen de
24 de ore de la solicitare de un singur plătitor şi nu se decontează din bugetul asigurărilor
sociale de stat decât la nivelul cuantumului prevăzut de lege.
În cazul în care sumele cu titlu de contribuţie de asigurări sociale datorate lunar bugetului
de asigurări sociale de stat sunt mai mici decât sumele cu titlu de ajutor de deces, pe care,
potrivit legii, angajatorii le achită direct asiguraţilor, plătitorii depun la casele teritoriale de pensii
sau la casele de pensii sectoriale, după caz, cerere pentru recuperarea din bugetul asigurărilor
sociale de stat a diferenţei respective, împreună cu documentaţia justificativă. În cazul în care,
potrivit legii, angajatorul îşi suspendă temporar activitatea sau activitatea acestuia încetează prin
divizare ori fuziune, dizolvare, reorganizare, lichidare, reorganizare judiciară, lichidare judiciară,
faliment sau prin orice altă modalitate prevăzută de lege, ajutorul de deces cuvenit şi neachitat,
potrivit legii, se achită din bugetul asigurărilor sociale de stat de casele teritoriale de pensii,
respectiv de casele de pensii sectoriale.
În acest sens, persoana interesată depune la casa teritorială/sectorială de pensii acte
doveditoare care atestă încetarea sau, după caz, suspendarea activităţii angajatorului, eliberate de
organele abilitate, potrivit legii.
În cazul în care sumele cu titlu de contribuţie de asigurări sociale datorate lunar bugetului
de asigurări sociale de stat sunt mai mici decât sumele cu titlu de ajutor de deces, pe care,
potrivit legii, angajatorii le achită direct asiguraţilor, plătitorii depun la casele teritoriale de pensii
sau la casele de pensii sectoriale, după caz, cerere pentru recuperarea din bugetul asigurărilor
sociale de stat a diferenţei respective, împreună cu documentaţia justificativă.
Casele teritoriale de pensii sau casele de pensii sectoriale, după caz, pe raza cărora se află
sediul plătitorului, verifică documentaţia şi dispun plata sumelor datorate din bugetul asigurărilor
sociale de stat.
După efectuarea plăţii ajutorului de deces, plătitorul are obligaţia de a înscrie pe versoul
certificatului de deces original, în baza căruia se solicită ajutorul de deces, menţiunea
“ACHITAT”, data, semnătura şi ştampila. În cazul în care plătitorul este casa teritorială de
pensii, sumele încasate necuvenit cu titlu de ajutor de deces se recuperează, potrivit legii, pe baza
deciziei emise de către aceasta, ce constituie titlu executoriu.
* Notă: Procedura este actualizată la data de 13.02.2014. Pentru mai multe detalii a se
vedea Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, HG nr. 257/2011 pentru
aprobarea Normelor de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de
pensii publice, Legea nr. 340/2013 privind bugetul asigurărilor sociale de stat pe anul 2014,
respectiv Legea nr. 416/2001 privind venitul minim garantat şi HG nr. 50/2011 pentru

9
aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 416/2001 privind venitul
minim garantat.
Avantaje în natură. In ceea ce priveste baza legala in cazul contributiilor sociale
calculate in cazul avantajelor in natura, conform prevederilor H.G. nr. 44/2004 - norme de
aplicare a Legii 571/2003, asa cum au fost modificate prin H.G. nr. 150/2011: "Veniturile care se
includ in castigul brut realizat din activitati dependente, care reprezinta baza lunara de calcul al
contributiilor sociale individuale obligatorii, in cazul persoanelor prevazute la art. 296.3 lit. a) si
b) din Codul Fiscal sunt cele prevazute la art. 296.4 din Codul Fiscal si la pct. 68 din normele
metodologice de aplicare a titlului III din Codul Fiscal, date in aplicarea art. 55 alin. (1) si (2) din
Codul Fiscal, cu exceptia veniturilor asupra carora nu exista obligatia platii contributiilor sociale
potrivit reglementarilor specifice fiecarei contributii sociale precum si celor din legislatia privind
asigurarile sociale. In baza de calcul al contributiilor sociale obligatorii se includ si veniturile
realizate ca urmare a activitatilor de creare de programe pentru calculator si cele realizate de
catre persoanele cu handicap grav sau accentuat care sunt scutite de la plata impozitului pe venit.
La incadrarea sumelor si avantajelor acordate in exceptiile generale de la baza de calculse aplica
regulile stabilite pentru titlul III din Codul Fiscal."
Astfel, daca nu exista excepii specifice, avantajele care sunt impozabile potrivit Titlului
III din Codul Fiscal intra in baza de calcul a contribuiilor sociale. Cum excepii specifice regasim
doar de la plata contribuiilor de somaj si a fondului de garantare a creanelor salariale,
consideram ca asteptarile autoritailor fiscale in control va fi ca restul contribuiilor sunt datorate,
in baza prevederilor citate din Norme.
Este drept, din punct de vedere juridic, exista posibilitatea de a fi invocata nulitatea
prevederilor din norme (cu caracter de indrumare), care stipuleaza contrar Legii ("adauga la
lege"). Dat fiind insa ca au existat numeroase precedente in care norma fiscala a prevalat totusi in
interpretarile organelor fiscale in control, orice abordare in contradicie va da nastere la dispute
fiscale care vor fi transate foarte probabil doar in instana. Cum nu putem vorbi inca de
jurisprudena pe cazuri similare si in lipsa unor raspunsuri redactate de Ministerul de Finante,
recomandam sa luati in calcul aspectele mentionate mai sus.
Conform art 55 alin (4) lit. g) din Codul Fiscal, urmatoarele sume nu sunt incluse in
veniturile salariale si nu sunt impozabile, in intelesul impozitului pe venit: sumele primite de
angajati pentru acoperirea cheltuielilor de transport si cazare a indemnizatiei primite pe perioada
delegarii si detasarii in alta localitate, in tara si in strainatate, in interesul serviciului. Sunt
exceptate de la aceste prevederi sumele acordate de persoanele juridice fara scop patrimonial si
de alte entitati neplatitoare de impozit pe profit peste limita de 2,5 ori indemnizatia acordata
salariatilor din institutiile publice.
Conform art. 296.4 din Codul Fiscal, baza de calcul al contributiilor sociale individuale
obligatorii, in cazul persoanelor prevazute la art. 296.3 lit. a) si b), reprezinta castigul brut
realizat din activitati dependente, in tara si in strainatate, cu respectarea prevederilor
instrumentelor juridice internationale la care Romania este parte, care include: indemnizatiile
primite pe perioada delegarii si detasarii in alta localitate, in tara si in strainatate, in interesul
serviciului, acordate de persoanele juridice fara scop patrimonial si de alte entitati neplatitoare de
impozit pe profit, peste limita de 2,5 ori indemnizatia acordata salariatilor din institutiile publice.
Conform prevederilor Normelor de aplicare a Codului Fiscal "La incadrarea sumelor si
avantajelor acordate in exceptiile generale de la baza de calcul se aplica regulile stabilite pentru
titul III din Codul Fiscal"
Avand in vedere prevederile legale mai sus mentionate,in ceea ce priveste tratamentul
fiscal aplicabil indemnizatiei primite pe perioada delegarii si detasarii in alta localitate, in tara si
in strainatate, in interesul serviciului,distingem 3 situatii:

10
 1. indemnizatiile primite pe perioada delegarii si detasarii in alta localitate, in tara si in
strainatate, in interesul serviciului, acordate de persoanele juridice fara scop patrimonial si de
alte entitati neplatitoare de impozit pe profit, in limita a 2,5 ori indemnizatia acordata salariatilor
din institutiile publice nu intra in baza de calcul a impozitelor si taxelor salariale;
2. indemnizatiile primite pe perioada delegarii si detasarii in alta localitate, in tara si in
strainatate, in interesul serviciului, acordate de persoanele juridice fara scop patrimonial si de
alte entitati neplatitoare de impozit pe profit, peste limita de 2,5 ori indemnizatia acordata
salariatilor din institutiile publice ?intra in baza de calcul a tuturor impozitelor si taxelor
salariale;
3. indemnizatiile primite pe perioada delegarii si detasarii in alta localitate, in tara si in
strainatate, in interesul serviciului, acordate de entitatile platitoare de impozit pe profit, indiferent
de suma, nu intra in baza de calcul a impozitelor si taxelor salariale.
Conform prevederilor art. 296.15 din Codul Fiscal "Nu se cuprind in baza lunara a
contributiilor sociale obligatorii, prevazuta la art. 296.4, urmatoarele:
 ajutoarele de inmormantare,
 ajutoarele pentru pierderi produse in gospodariile proprii ca urmare a calamitatilor
naturale,
 ajutoarele pentru bolile grave si incurabile,
 ajutoarele pentru nastere,
 veniturile reprezentand cadouri pentru copiii minori ai salariatilor,
 cadourile oferite salariatelor,
 contravaloarea transportului la si de la locul de munca al salariatului,
 costul prestatiilor pentru tratament si odihna, inclusiv transportul pentru salariatii
proprii si membrii de familie ai acestora, acordate de angajator pentru salariatii proprii sau alte
persoane, astfel cum este prevazut in contractul de munca.
 cadourile oferite de angajatori in beneficiul copiilor minori ai angajatilor, cu
ocazia Pastelui, zilei de 1 iunie, Craciunului si a sarbatorilor similare ale altor culte religioase,
precum si cadourile oferite salariatelor cu ocazia zilei de 8 martie nu intra in baza de calcul, in
masura in care valoarea cadoului oferit fiecarei persoane, cu orice ocazie dintre cele de mai sus,
nu depaseste 150 lei
Astfel ajutoarele mentionate mai sus nu intra in baza de calcul a contributiilor sociale in
masura in care acestea sunt prevazute in contractul de munca (contract individual de munca
/contract colectiv de munca). Astfel, daca prin contractul colectiv de munca se negociaza un
altfel de ajutor decat cele prevazute mai sus (ex. ajutor casatorie, ajutor pensionare), acestea vor
fi tratate ca bonusuri salariale.
Avand in vedere prevederile mai sus mentionate, ajutoarele care nu intra in baza de calcul
a contributiilor sociale sunt cele mentionate mai sus in masura in care sunt prevazute in
contractul de munca (individual/colectiv).

II.1.2.3. Plata orelor suplimentare, a orelor lucrate noaptea, a orelor lucrate în week-end, a
orelor în zile de sărbători legale

Orele suplimentare, definite ca ore prestate de un salariat in afara duratei normale a

timpului de munca saptamanal (in cazul angajatilor salarizati in regie), pot fi efectuate doar in
anumite cazuri, stabilite clar de lege.
11
 Timpul de munca saptamanal se refera la un program definit in contractul individual de
munca sau, dupa caz, in contractul colectiv de munca sau regulamentul intern. Angajatul are
dreptul la un repaus saptamanal, acordat in doua zile consecutive, de regula sambata si duminica,
potrivit articolul 137 din Codul Muncii.
In cazul in care repausul saptamanal nu poate fi acordat sambata si duminica, angajatul
are dreptul la un spor la salariu stabilit prin contractual individual de munca sau prin cel
colectiv la nivel de unitate. Exista si situatii exceptionale in care:
 zilele de repaus sunt acordate cumulate, dupa o perioada continua de munca;
 activitatea continua nu poate depasi 14 zile calendaristice, cu autorizarea
inspectoratului teritorial de munca si cu acordul sindicatului sau a reprezentantilor
salariatilor.
Salariatii care se incadreaza in aceste situatii de exceptie si li se acorda repaus saptamanal
cumulat au dreptul la dublul compensatiilor cuvenite potrivit articolului 123, alineatul 2 din
legea 53/2003 actualizata – spor de munca suplimentara. Dublul compensatiilor inseamna 150%
din salariul de baza corespunzator timpului lucrat in zilele in care ar fi trebuit sa i se acorde, in
mod normal, repaus, potrivit articolului 138, alineatul 2 din Codul muncii.
In acelasi timp, angajatul nu poate renunta la repausul saptamanal. Mai mult, perioada
legala de repaus nu poate fi asimilata muncii suplimentare.
In acest context, orele lucrate in zilele de weekend/repausului saptamanal NU pot fi
incadrate ca ore suplimentare.
Lucrul in zilele de sambata si duminica va fi permis daca programul este definit ca atare
in contractul individual de munca, iar repausul este acordat in alte doua zile consecutive.
Angajatul va beneficia de spor de weekend la salariu si va putea efectua ore suplimentare doar in
zilele in care merge la munca potrivit programului.
Numarul de ore suplimentare este calculat la finalul lunii, ca diferenta intre orele totale
lucrate si orele normale de lucru pentru luna respective dupa acordarea repausului saptamanal.
Aceste ore sunt:
 compensate cu ore libere platite in urmatoarele 60 de zile dupa efectuare;
 atunci cand munca nu poate fi compensata, angajatul primeste un spor la salariu
corespunzator duratei muncii suplimentare care, daca este negociat in cadrul
contractului individual de munca sau al celui colectiv, nu poate fi mai mic de 75%
din salariul de baza, conform art. 123 din Codul muncii.
Limita de ore suplimentare este de maximum 8 pe saptamana, conform Codului Muncii.
Exceptia o constituie cazurile de forta majora. Limitarea orelor suplimentare se cuantifica la
nivelul unei perioade de referinta de 4 luni calendaristice. In aceasta perioada media de ore
lucrate trebuie sa fie de maximum 48 de ore lucrate/saptamana.
Depasirea normei orare se compenseaza cu timp liber corespunzator in urmatoarele 60 de
zile. In situatia in care compensarea nu este posibila in acest termen, orele suplimentare se
platesc in luna urmatoare cu un spor de minimum 75% din salariul de baza.
Sporul pentru ore suplimentare se stabileste prin negociere, in cadrul contractului colectiv
de munca sau, dupa caz, al contractului individual de munca, si nu poate fi mai mic de 75% din
salariul de baza, conform articolului 123, alin. 2 din legea 53/2003 – Codul muncii.
Totodata, in perioadele de reducere a activitatii, angajatorul are posibilitatea de a acorda
zile libere platite din care pot fi compensate orele suplimentare care urmeaza sa fie prestate in
urmatoarele 12 luni, potrivit articolului 122, alin. 3 din Codul muncii.

12
 EXEMPLU DE CALCUL A SALARIULUI BRUT PENTRU ORE SUPLIMENTARE:
Pentru ilustrarea felului in care se calculeaza salariul in cazul in care exista si ore
suplimentare, vom prezenta un exemplu concret:
 Salariul de baza lunar brut = 1008 lei
 Numar total de ore lucrate = 174 ore
 Norma de lucru din luna = 168 ore
 Spor ore suplimentare = 85%
Salariul brut realizat este format din norma de lucru x tariful pentru ora normata, la
care se adauga numarul de ore suplimentare x tarif ora suplimentara.
 Numarul de ore suplimentare se calculeaza ca diferenta intre numarul de ore
lucrate (174) si norma lunara (168) = 6
 Tariful pe ora normata se afla ca raport intre salariul de baza lunar brut (1008) si
norma lunara (168) = 6 lei
 Tariful pentru ora suplimentara este tariful pe ora normata (6), la care se adauga
sporul de ore suplimentate [tarif ora normata (6) x 85%] = 11,1 lei
Astfel, salariul brut realizat in cazul exemplului propus este (168 x 6) + (6 x 11,1) = 1
074,6 lei
Durata timpului zilnic de munca poate fi mai mare de 8 ore/zi in conditiile articolului
112, alin. 2 din Codul muncii. Astfel, un program de lucru de 12 ore este urmat de o perioada de
repaus de 24 de ore. Daca programul de munca include si ore de noapte (cel putin trei ore in
intervalul 22:00 – 6:00), atunci modalitatea de salarizare se face tinand cont de sporurile la care
angajatul are dreptul.
Repausul saptamanal si sporul de weekend
Orele lucrate in perioada repausului saptamanal stabilit, de obicei, in zilele de sambata si
duminica si care, insumate cu orele lucrate, nu depasesc norma lunara sunt considerate ore de
weekend.
Conform legislatiei in vigoare acestea se platesc cu un spor de weekend stabilit prin
contractul colectiv de munca sau prin contractul individual de munca.
In conditiile in care repausul salariatului in zilele de sambata si duminica ar prejudicia
interesul public sau desfasurarea normala a activitatii, repausul poate fi acordat si in alte zile
stabilite prin contract colectiv de munca aplicabil sau prin regulament intern, conform articolului
137 din Codul Muncii, alineatul 2.
Daca se regasesc in situatia prezentata anterior, salariatii vor beneficia de un spor de
weekend la salariu, stabilit prin contractul colectiv de munca sau, dupa caz, prin contractul
individual de munca, conform art. 137, alineatul 2.
 Sporurile reprezinta elemente distincte de salariul de baza. Pe cale de consecinta,
un spor de weekend va fi evidentiat in statul de plata si calculat separat.
 Valoarea sporului de weekend poate fi stabilita ca o suma fixa sau ca procent.
Legislatia nu prevede un procent minim de acordare a acestui spor de weekend.
Posibilitatea de a include sporul de weekend in salariul de baza nu este reglementata in
mod expres. Apreciem insa ca, includerea acestuia in salariul de baza ar genera, in practica,
situatii complexe inutile in procesul de salarizare.

13
 Spre exemplu, un angajat are programul de lucru de 8 ore/zi de marti pana sambata
inclusiv, deci va presta in fiecare saptamana munca in weekend. Daca se merge pe principiul ca
nu vor exista modificari ale cuantumului de la o luna la alta, s-ar putea considera ca sporul de
weekend sa fie inclus in salariul de baza. Totusi, in practica pot exista numeroase variatii in ceea
ce priveste prestarea muncii in weekend: concediu medical, concediu de odihna etc.
De aceea, pentru ca sporul de weekend sa fie evidentiat legal si ca procesul de salarizare
sa nu se complice inutil, valoarea sporului si conditiile de acordare vor fi definite in contractul
individual de munca sau in cel colectiv.
Repausul saptamanal se acorda in doua zile consecutive, de obicei sambata si duminica,
potrivit articolului 137, alin. 1 din Codul muncii. Salariatii au dreptul la acordarea de zile
consecutive libere pentru repausul saptamanal, indiferent de organizarea timpului de lucru.
In cazul in care zilele libere acordate sambata si duminica ar prejudicia interesul public si
desfasurarea normala a activitatii, repausul saptamanal poate fi acordat si in alte zile ale
saptamanii, conform Codului muncii, articolul 137 alin. 2. Zilele de repaus vor fi, in acest caz,
stipulate in contractual colectiv de munca sau in regulamentul intern.
In situatia in care repausul nu se poate efectua in zilele de sambata si duminica,
angajatorul va acorda un spor la salariu, stabilit in contractul colectiv de munca sau in contractul
individual de munca, dupa caz.
EXEMPLU DE CALCUL PENTRU SALARIU LA LUCRUL IN TURE
Regula impusa de Codul muncii este ca durata normala a timpului de lucru este de 40 de
ore pe saptamana, chiar daca programul este de 12 ore, urmat de 24 de ore repaus.
Pentru a ilustra felul in care se calculeaza salariul brut pentru un angajat care lucreaza 12
cu 24, vom lua un exemplu concret.
 Angajatul are un program de lucru de 12 ore, intre 19:00 si 7:00 si 7:00 si 19:00,
in functie de cum efectueaza tura.
 Beneficiaza de un spor pentru munca de noapte de 25% din salariul de baza
pentru fiecare ora de munca de noapte prestata.
 Beneficiaza de repaus saptamanal 2 zile consecutiv. Daca repausul nu este
sambata si duminica, atunci sporul pentru weekend stipulat in contract este de
5%.
 Norma de lucru pentru acest angajat este in noiembrie de 168 ore.
 Salariul de baza brut lunar este de 1008 lei.
Pentru exemplificare, presupunem ca angajatului trebuie sa i se realizeze calcul salariu
pentru luna noiembrie 2013, iar prima tura din luna a fost vineri, 1 noiembrie 2013 si a inceput la
ora 19:00.
 Salariul brut realizat = (Norma de lucru x Tarif ora normata) + (Numar ore de
noapte x Spor ora de noapte) + (Spor pentru lucrul in weekend x Salariul de baza
brut lunar).
 Tariful pe ora normata este raportul dintre salariul de baza brut lunar (1008 lei) si
norma de lucru (168 ore) = 6 lei
 Sporul pe ora de noapte este egal cu tariful pe ora normata (6 lei) x sporul de
noapte prevazut in contract (25%) = 1,5 lei
 Orele de noapte sunt cele lucrate in intervalul 22:00 – 6:00. In conditiile date,
numarul de ore de noapte lucrate este de 8 ore din 12/pe tura.

14
  In luna noiembrie 2013 au fost lucrate 7 ture de noapte, deci numarul total de ore
de noapte este de 8×7=56 de ore de noapte.
Astfel, salariul brut realizat se calculeaza ca: 168 (norma de lucru) x 6 lei (tariful pe ora
normata) + 56 (numarul de ore de noapte) x 1,5 lei (sporul de noapte) + 5% (sporul pentru repaus
saptamanal) x 1008 lei (salariul de baza brut lunar) = 1142,4 lei.
Munca in zilele de sarbatoare legala, in conditiile in care activitatea societatii nu se
incadreaza in categoria celor a caror activitate nu poate fi intrerupta datorita specificului
activitatii (ex. munca in ture), este considerata tot munca suplimentara si, in plus, prestata in zi
de sarbatoare legala. In prezent, in Codul Muncii sunt incluse 12 sarbatori legale.
Intr-o astfel de situatie cele doua prevederi din Codul Muncii, respectiv cea referitoare la
munca suplimentara si cea referitoare la munca in zi de sarbatoare legala, nu pot fi altfel
interpretate, in opinia noastra, decat in mod cumulativ.
Astfel:
Conform articolelor 122 si 123, coroborate cu articolul 142 din Codul Muncii:
 Munca prestata este remunerata oricum cu 100%;
 Daca se acorda zile libere platite, acestea vor fi “platite” cu 100%; daca nu se
acorda zile libere platite, se va adauga un spor la salariu ce nu poate fi mai mic de
75% din salariul de baza;
 Cumulativ cu cele de mai sus, se va plati si sporul pentru munca in sarbatoare
legala, de cel putin 100%.
Redam mai jos textele de lege la care am facut referire:
“Art. 122. – (1) Munca suplimentara se compenseaza prin ore libere platite in
urmatoarele 60 de zile calendaristice dupa efectuarea acesteia. (2) In aceste conditii salariatul
beneficiaza de salariul corespunzator pentru orele prestate peste programul normal de lucru.
(3) In perioadele de reducere a activitatii angajatorul are posibilitatea de a acorda zile libere
platite din care pot fi compensate orele suplimentare ce vor fi prestate in urmatoarele 12 luni.
Art. 123. – (1) In cazul in care compensarea prin ore libere platite nu este posibila in
termenul prevazut de art. 122 alin. (1) in luna urmatoare, munca suplimentara va fi platita
salariatului prin adaugarea unui spor la salariu corespunzator duratei acesteia.
(2) Sporul pentru munca suplimentara, acordat in conditiile prevazute la alin. (1), se stabileste
prin negociere, in cadrul contractului colectiv de munca sau, dupa caz, al contractului
individual de munca, si nu poate fi mai mic de 75% din salariul de baza.
Art. 142. – (1) Salariatilor care lucreaza in unitatile prevazute la art. 140, precum si la
locurile de munca prevazute la art. 141 li se asigura compensarea cu timp liber corespunzator in
urmatoarele 30 de zile. (2) In cazul in care, din motive justificate, nu se acorda zile libere,
salariatii beneficiaza, pentru munca prestata in zilele de sarbatoare legala, de un spor la
salariul de baza ce nu poate fi mai mic de 100% din salariul de baza corespunzator muncii
prestate in programul normal de lucru.”

II.1.2.4. Salariul pentru categorii speciale: pensionari, persoane cu handicap grav,

programatori

Pensionari
Pentru un contract individual de munca al unui angajat avand deja calitatea de pensionar
pentru limita de varsta, atat angajatorul, cat si angajatul trebuie sa plateasca contributii sociale.

15
 Angajatul trebuie sa achite:
 contributia individuala de asigurari sociale: 10,5%, indiferent de conditiile de
munca;
 contributia individuala de asigurari de sanatate: 5,5%;
 impozit pe venit 16%.
Angajatorul trebuie sa plateasca:
 contributia de asigurari sociale pentru conditii:
 normale de muncă: 15,8%;
 deosebite de muncă: 20,8%;
 speciale de muncă: 25,8%;
 contributia de asigurare pentru accidente de munca si boli profesionale,
diferentiata in functie de clasa de risc: intre 0,15 si 0,85%,
 contributia de asigurari de sanatate: 5,2%;
 contributia pentru concedii si indemnizatii: 0,85%;
 contributia datorata la Fondul de garantare pentru plata creantelor salariale:
0,25%.
NU se plateste contributia la Fondul de somaj.
Dupa incetarea contractului individual de munca, angajatul poate solicita recalcularea
pensiei, luandu-se in calcul perioada in care a contribuit la sistemul public de pensii dupa
pensionare.
Persoane cu handicap grav. Salariatii cu handicap grav sau accentuat sunt scutiti de la
plata impozitului pe veniturile salariale la functia de baza, potrivit art. 55 alin. (4) lit. k^1 din
Codul fiscal . Asadar, numai salariatii cu handicap grav sau accentuat si numai la functia de baza
sunt scutiti de la plata impozitului pe veniturile salariale.
Insa, veniturile salariale realizate de acesti salariati vor intra in baza de calcul al
contributiilor sociale.
In conformitate cu prevederile art. 80 alin. (1) si (2) din Legea 76/2002 privind sistemul
asigurarilor pentru somaj si stimularea ocuparii fortei de munca, cu modificarile si completarile
ulterioare, angajatorii care incadreaza in munca pe durata nedeterminata absolventi din randul
persoanelor cu handicap primesc lunar, pentru fiecare absolvent, pe o perioada de 18 luni:
a) o suma egala cu valoarea indicatorului social de referinta in vigoare la data
incadrarii in munca, pentru absolventii ciclului inferior al liceului sau ai scolilor
de arte si meserii;
b) o suma egala cu de 1,2 ori valoarea indicatorului social de referinta in vigoare
la data incadrarii in munca, pentru absolventii de invatamant secundar superior
sau invatamant postliceal;
c) o suma egala cu de 1,5 ori valoarea indicatorului social de referinta in vigoare
la data incadrarii in munca, pentru absolventii de invatamant superior.
Nu beneficiaza de aceste prevederi angajatorii care au obligatia, potrivit legii, de a
incadra in munca absolventi ai institutiilor de invatamant, pentru absolventii din aceasta
categorie.

16
 In baza prevederilor art. 85 din legea mai sus mentioneaza angajatorii care, in raport cu
numarul de angajati, si-au indeplinit obligatia, potrivit legii, de a incadra in munca persoane cu
handicap, precum si angajatorii care nu au aceasta obligatie legala, daca incadreaza in munca pe
durata nedeterminata persoane cu handicap si le mentin raporturile de munca sau de serviciu cel
putin 2 ani primesc lunar, pe o perioada de 12 luni, pentru fiecare persoana angajata o suma
egala cu valoarea indicatorului social de referinta in vigoare.
Potrivit art. 33^1 din Legea 76/2002 , valoarea indicatorului social de referinta este de
500 lei.
Conform art. 84 din Legea 448/2006 , angajatorii persoanelor cu handicap beneficiaza de
urmatoarele drepturi:
a) deducerea, la calculul profitului impozabil, a sumelor aferente adaptarii
locurilor de munca protejate si achizitionarii utilajelor si echipamentelor utilizate
in procesul de productie de catre persoana cu handicap;
b) deducerea, la calculul profitului impozabil, a cheltuielilor cu transportul
persoanelor cu handicap de la domiciliu la locul de munca, precum si a
cheltuielilor cu transportul materiilor prime si al produselor finite la si de la
domiciliul persoanei cu handicap, angajata pentru munca la domiciliu;
c) decontarea din bugetul asigurarilor pentru somaj a cheltuielilor specifice de
pregatire, formare si orientare profesionala si de incadrare in munca a persoanelor
cu handicap;
d) o subventie de la stat, in conditiile prevazute de Legea 76/2002 privind
sistemul asigurarilor pentru somaj si stimularea ocuparii fortei de munca, cu
modificarile si completarile ulterioare.

Programatori. Potrivit prevederilor Codului Fiscal (art. 55 alin. 4 lit. l), completate cu
cele din Ordinul 1479/2013, angajaţii care desfăşoară activităţi de creare programe pentru
calculator sunt scutiţi de impozit pe salarii.

În vederea scutirii de impozit, trebuie îndeplinite CUMULATIV următoarele condiţii:

1. Angajatorul îşi desfăşoară activitatea pe teritoriul României şi are ca obiect de
activitate (principal sau secundar) crearea de programe pentru calculator (cod CAEN 5821, 5829,
6201, 6202, 6209). Îndeplinirea acestei condiţii se dovedeşte prin Actul Constitutiv;
2. Salariaţii sunt angajaţi pe unul din următoarele posturi: Analist, Programator,
Proiectant de sistem informatic, Inginer/Programator de sistem informatic, Administrator de baze
de date, Inginer software, Manager de proiect informatic. Îndeplinirea acestei condiţii se
dovedeşte prin contractele de muncă ale salariaţilor;
3. Posturile angajaţilor fac parte dintr-un compartiment specializat de informatică,
evidenţiat în organigrama angajatorului, cum ar fi: centrul de calcul, direcţie, departament,
oficiu, serviciu, birou, compartiment sau altele similare. Îndeplinirea acestei condiţii se
dovedeşte prin organigrama angajatorului;
4. Salariaţii au diplomă acordată după finalizarea unei forme de învăţământ superior de
lungă durată sau deţin o diplomă acordată după finalizarea ciclului I de studii universitare de
licenţă, eliberată de o instituţie de învăţământ superior acreditată, având înscrisă una dintre
specializările cuprinse în anexa nr. 2 la Ordin. Îndeplinirea acestei condiţii se dovedeşte cu copie
legalizată după diplomele angajaţilor;

17
 5. Salariaţii prestează efectiv una dintre activităţile prezentate în anexa nr. 1 la ordin.
Îndeplinirea acestei condiţii se dovedeşte cu fişele de post ale salariaţilor;
6. Angajatorul a realizat în anul fiscal precedent şi a înregistrat distinct în balanţele
analitice, ca urmare a activităţii de creare de programe pentru calculator destinate comercializării
pe bază de contract, un venit anul de cel puţin echivalentul în lei a 10.000 dolari S.U.A. (calculat
la cursul de schimb valutar mediu lunar comunicat de Banca Naţională a României, aferent
fiecărei luni în care s-a înregistrat venitul) pentru fiecare angajat care beneficiază de scutirea de
impozit pe salariu. Îndeplinirea acestei condiţii se dovedeşte cu balanţa analitică a angajatorului
în care trebuie să fie înregistrat într-un cont distinct veniturile realizate din crearea de programe
pentru calculator;
OBSERVAŢIE: Spre deosebire de vechiul ordin care reglementa condiţiile legale de
scutire, actualul Ordin 1479/2013 distinge în mod expres faptul că scutirea se acordă indiferent
de momentul angajării persoanei care beneficiază de scutire, şi fără a fi condiţionată de
contribuţia acesteia la realizarea plafonului de 10.000 USD.
7. În plus, trebuie să existe contracte de prestări servicii cu clienţii în care să se prevadă
expres prestarea de servicii de creare programe pentru calculator, astfel cum acestea sunt
menţionate în Anexa 1 la ordin;
8. Pe lângă contracte, trebuie să existe emise facturi în care să fie menţionat expres că
reprezintă servicii de creare programe pentru calculator, sau să facă trimitere la contractul de
prestări servicii IT menţionat anterior;
9. Trebuie să existe o comandă internă adresată Departamentului IT pentru realizarea
fiecărui proiect de către persoana abilitată să angajeze astfel de activităţi (Directorul General,
Directorul de Operaţiuni, etc). Prin această comandă internă, recomand să se stabilească faptul că
în realizarea proiectului X vor fi implicaţi următorii salariaţi… (trebuie să fie cei pentru care se
beneficiază de scutire impozit salarii);
Pentru angajaţii care beneficiază de scutire impozit salarii se întocmeşte un stat de plată
distinct.
Toate aceste documente vor trebui păstrate într-un dosar întocmit în acest sens, pentru a
putea fi prezentate organului de control la solicitarea acestuia.

II.1.3. Remuneraţii care nu sunt considerate salarii

- Legea 142 /1998 privind acordarea tichetelor de masă (Art.1)

- Legea 210 /1999 privind concediul paternal (Art.1)
- Legea 19 /2000 privind sistemul public de pensii şI alte drepturi de asigurări sociale (Art.1)
- Legea 76 /2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de
muncă (Art.1)

 cota-parte din profit ce se repartizează salariaţilor, care este de pană la 10% în

cazul societăţilor comerciale şi de pană la 5% în cazul regiilor autonome;
 tichetele de masă - acestea se acordă salariaţilor de către angajatori, reprezentând
o alocaţie individuală de hrană, suportată integral pe costuri de către angajator.
Au dreptul la tichete de masă salariaţii din cadrul societăţilor comerciale, regiilor
autonome şi din sectorul bugetar, precum şi din cadrul unităţilor cooperatiste şi a
celorlalte persoane juridice sau fizice care încadrează personal prin încheierea
unui contract individual de muncă.

18
  indemnizaţia de asigurări sociale - reprezintă venit de înlocuire pentru pierderea
totală sau parţială a veniturilor profesionale ca urmare a accidentelor, bolilor sau
maternităţii;
 indemnizaţia de şomaj - reprezintă compensaţia parţială a veniturilor asiguratului
ca urmare a pierderii locului de muncă sau a veniturilor absolvenţilor instituţiilor
de învăţământ şi militarilor care au efectuat stagiul militar şi care nu s-au putut
încadra în muncă;
 indemnizaţia cuvenită cenzorilor sau administratorilor societăţii comerciale - care
sunt remuneraţi cu o sumă fixă, determinată prin statut sau de către adunarea
generală care i-a numit;
 indemnizaţia de instalare, de mutare în altă localitate - acordată personalului
mutat în cadrul aceleiaşi unităţi, în altă localitate, şi care este egală cu un salariu
de bază lunar precum şi indemnizaţiile de instalare ce se acordă o singură dată, la
încadrarea într-o unitate situată într-o altă localitate decât cea de domiciliu, în
primul an de activitate după absolvirea studiilor, în limita unui salariu de bază la
angajare;
 indemnizaţia cuvenită personalului român trimis în străinătate - calculată şi
acordată potrivit;
 indemnizaţia cuvenită deputaţilor şi senatorilor - în temeiul, republicată;
 indemnizaţia pentru concediul paternal - acordată tatălui, la cerere, în primele 8
săptămâni de la naşterea copilului, care este plătită din fondul de salarii, fiind egal
cu salariul pentru perioada respectivă;
 diurna – reprezintă o indemnizaţie zilnica care se acordă pe durata detaşării sau
delegării, in vederea acoperirii cheltuielilor de hrană, a celor mărunte uzuale,
precum şi a costului transportului in interiorul localităţii în care îşi desfăşoară
activitatea.

II.1.4. Salariul de baza minim brut pe ţară garantat în plată

Reprezintă cel mai mic salariu ce poate fi acordat unui angajat cu contract individual de
muncă pentru un program complet de lucru de 8 ore/zi şi 5 zile/săptămână. În cazul în care
salariatul este prezent la lucru, în cadrul programului, dar nu poate să îşi desfăşoare activitatea
din motive neimputabile (de ex.: întreruperea temporară a curentului electric, eliberarea cu
întârziere din depozitul de materiale a unor obiecte ce sunt necesare la finalizare unei lucrări),
excepţie făcând greva, angajatorul este obligat să-i garanteze în plată salariul.
Salariul de baza minim brut pe tara garantat in plata este 975 lei lunar, începând cu
01.01.2015 și 1.050 lei începând cu 01.07.2015.

II.1.5. Plata salariului. Modalităţi de plată.

Plata salariilor reprezintă o obligaţie principală a angajatorului. Anterior plăţii însă,

angajatorul realizează o serie de operaţiuni financiar-contabile care constau în:
 calculul drepturilor salariale;
 reţinerea şi, după caz, virarea contribuţiilor de asigurări sociale, sănătate, şomaj şi
a impozitului pe venit.
Salariul se plăteşte cel puţin o dată pe lună, la data stabilită prin contractul individual de
muncă, contractul colectiv aplicabil sau regulamentul intern. Angajatorul are posibilitatea să
plătească salariul în două tranşe (chenzinal), ultima plată denumită, de obicei, lichidare se
efectuează în prima parte a lunii următoare celei pentru care este datorat salariul.
Modalităţile de plată a salariului sunt următoarele:

19
  în numerar, practica cea mai folosită, prin casieria unităţii;
 prin virament în contul bancar al salariatului, dacă această posibilitate este
prevăzută prin contractul colectiv de muncă aplicabil.
De asemenea, angajatorul are posibilitatea de a face plata în natură a unei părţi din
salariu, care se poate efectua numai în măsura în care aceasta este prevăzută în mod expres în
contractul colectiv de muncă aplicabil. În această situaţie suma de bani care rămâne de plătit nu
va fi mai mică decât salariul minim brut pe ţară.
Plata salariului se face:
 direct titularului sau persoanei împuternicite de acesta pe bază de procură
autentificată specială sau generală;
 unui membru al familiei sau unei persoane încadrate în aceeaşi unitate, în baza
unei împuterniciri vizată de şeful ierarhic superior al titularului.
În cazul decesului salariatului, ordinea persoanelor îndreptăţite să încaseze drepturile
salariale neplătite este următoarea:
 soţul supravieţuitor;
 copii majori ai defunctului;
 părinţii acestuia;
 în cazul în care nu există nici una dintre aceste categorii, drepturile salariale se
vor plăti altor moştenitori, în condiţiile dreptului comun.

II.1.6. Reţineri din salariu

Reţinerile din salariu sunt supuse unor reguli stricte, astfel încât nici o reţinere nu poate fi
operată, în afara cazurilor şi condiţiilor prevăzute de lege. Orice altă reţinere, în afara celor
reprezentând contribuţiile legale şi impozitul determinate de angajator în sarcina salariatului, nu
poate fi efectuată decât dacă datoria salariatului este scadentă, lichidă şi exigibilă şi a fost
constatată printr-o hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabilă.
Scadentă – a ajuns la termenul când era prevăzută plata.
Lichidă – datoria are un cuantum bine determinat.
Exigibilă – datoriile pentru care se poate cere executarea întrucât au ajuns la scadenţă
Întrucât Codul muncii interzice reţinerile care au un alt temei decât hotărârea
judecătorească, iar angajamentul de plată nu mai constituie titlu executoriu pentru recuperarea
prejudiciului, angajatorul nu are decât posibilitatea de a se adresa instanţei de judecată.
În situaţia pluralităţii de creditori ai salariatului, se impune următoarea ordinea în care
vor fi efectuate plăţile:
 obligaţiile de întreţinere, conform Codului Familiei. Potrivit art.84 din Codul
familiei, obligaţia de întreţinere există între soţ şi soţie, părinţi şi copii, adoptator
şi adoptat, bunici şi nepoţi, străbunici şi strănepoţi, fraţi şi surori, precum şi între
alte persoane prevăzute de lege;
 contribuţiile şi impozitele datorate către stat;
 daunele cauzate proprietăţii prin fapte ilicite;
 acoperirea altor datorii.
Plăţile astfel efectuate în decursul unei luni nu pot depăşi jumătate din salariul net.
Salariile şi celelalte drepturi băneşti cuvenite angajaţilor de orice fel pot fi urmărite:
 până la 1/2 din salariul lunar net, pentru sumele datorate cu titlu de obligaţii de
întreţinere;

20
  până la 1/3 din salariul lunar net, pentru pagubele pricinuite proprietăţii publice;
 până la 1/5 din salariul lunar net, pentru orice alte datorii.

II.1.7. Dovada plăţii salariului

Dovada primirii drepturilor salariale o constituie semnătura pe statul de plată, iar în cazul
plăţii prin virament bancar, orice alte documente care demonstrează efectuarea plăţii.
Întârzierea nejustificată a plăţii salariului sau neplata acestuia îndreptăţeşte angajatul să
solicite obligarea angajatorului la plata de daune-interese pentru repararea prejudiciului produs.

II.1.8. Prioritatea plăţii salariului faţă de celelalte creanţe ale angajatorului

Salariile se plătesc înaintea oricăror obligaţii ale angajatorului. Ordinea de priorităţi în

materia plăţilor prevede ca, în cazul angajatorilor supuşi procedurii de reorganizare judiciară şi a
falimentului, creanţele care izvorăsc din contractele individuale de muncă, pe o perioadă de cel
mult 6 luni de la începerea procedurii, se plătesc după două categorii de creanţe şi anume:
 taxe, timbre şi orice alte cheltuieli aferente procedurii instituite de lege, inclusiv
cheltuieli necesare pentru conservarea şi administrarea bunurilor din averea
debitorului;
 creanţe reprezentând creditele, cu dobânzile şi cheltuielile aferente, acordate de
instituţii de credit după deschiderea procedurii, precum şi creanţe rezultând din
continuarea activităţii debitorului după deschiderea procedurii;
Faţă de această enumerare, creanţele din salarii se plătesc după cele două categorii de
creanţe, însă înaintea creanţelor altor creditori.

II.1.9. Fondul de garantare în plată a salariilor

 Legea nr. 571/2003 – Codul Fiscal, cu modificările şi completările ulterioare;

 Legea nr. 200/2006 privind constituirea şi utilizarea Fondului de garantare pentru plata creanţelor
salariale.

Prin acest fond se va asigura plata creanţelor care privesc salarizarea. Modul de
constituire si utilizarea a acestui fond se vor reglementa prin lege specială.
Cota de contribuţie este stabilită conform art. 7, pct. d) din Legea 200/2006 şi este 0,25%. În
baza aceluiaşi articol, “angajatorii au obligaţia de a plăti lunar o contribuţie la Fondul de garantare în
cota prevăzută de lege, aplicată asupra veniturilor care constituie, potrivit legii, baza de calcul al acestei
contribuţii, realizate de salariaţii încadraţi cu contract individual de muncă, potrivit legii, inclusiv de
salariaţii care cumulează pensia cu salariul, în condiţiile legii.”
Motivul constituirii acestui fond, conform art. 2 din Legea 200/2006, este acela că „se
asigură plata creanţelor salariale ce rezultă din contractele individuale de muncă şi din
contractele colective de muncă încheiate de salariaţi cu angajatorii împotriva cărora au fost
pronunţate hotărâri judecătoreşti definitive de deschidere a procedurii insolvenţei şi faţă de care
a fost dispusă măsura ridicării totale sau parţiale a dreptului de administrare, denumiţi în
continuare angajatori în stare de insolvenţă.“
Baza de calcul pentru această contribuţie este aceeaşi cu baza de calcul pentru contribuţia
la şomaj, la care se adaugă şi veniturile brute obţinute de către salariaţii pensionari, iar, în
conformitate cu prevederile art. 14, alin. 1) din mai sus mentionata lege, „suma totală a
21
creanţelor salariale suportate din Fondul de garantare nu poate depăşi cuantumul a trei salarii
medii brute pe economie (salariu mediu de economie valabil în luna în care s-a deschis
procedura insolvenţei) pentru fiecare salariat“.
Realizând această recapitulare în ceea ce priveşte obligaţiile angajatorului şi ale
angajatului doresc să vin în sprijinul inspectorului/specialistului de resurse umane pentru care
orice informaţie la îndemână înseamnă timp salvat şi scop atins.

II.1.10. Contribuţii şi impozite aferente salariului

Angajatorul are obligaţia de a calcula şi vira lunar, contribuţiile pe care le datorează

bugetului asigurărilor sociale de stat, împreună cu contribuţiile individuale reţinute de la
asiguraţi. Plata contribuţiilor sociale de asigurări datorate de angajator şi de asiguraţi se
efectuează cu ordin de plată la trezoreriile judeţene, respectiv trezoreriile sectoarelor
municipiului Bucureşti, în conturile prevăzute de lege, până la data de 25 a lunii următoare
pentru luna precedentă.
Neplata contribuţiilor la termenele stabilite prin lege atrage după sine obligaţia
angajatorului de a plăţi majorări de întârziere.
Reţinerea de către angajator de la salariaţi a contribuţiilor datorate bugetelor de asigurări
sociale şi nevirarea la termenele stabilite constituie infracţiune şi se pedepseşte de lege.
Cumulul de funcţii nu exclude calculul şi plata contribuţiilor aferente drepturilor
salariale, datorate atât de asigurat cat şi de angajator.

II.1.10.1. Contribuţia la asigurările sociale

Contribuţiile de asigurări sociale sunt:

 26,3 %, pentru condiţii normale de muncă;
 31,3 %, pentru condiţii deosebite de muncă;
 36,3 %, pentru condiţii speciale de muncă.
Contribuţia individuală de asigurări sociale datorată este de 9,5 %, indiferent de condiţiile
de muncă.
Contribuţia de asigurări sociale, datorată de angajatori reprezintă diferenţa dintre
contribuţiile stabilite anual prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat şi contribuţia
individuală, fiind de:
 15,8% pentru condiţii normale de muncă;
 20,8% pentru condiţii deosebite de muncă;
 25,8% pentru condiţii speciale de muncă.
De asemenea, prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat se stabileşte şi salariul
mediu brut pe economie.
Baza lunară de calcul a contribuţiei individuale o constituie salariile individuale brute,
realizate lunar, inclusiv sporurile şi adaosurile reglementate prin lege şi nu poate depăşi valoarea
corespunzătoare a 5 salarii medii brute pe economie. Baza lunară de calcul, la care angajatorul
datorează contribuţia de asigurări sociale, o constituie fondul total de salarii brute lunare
realizate de angajaţi.

22
 Baza de calcul nu poate fi mai mare decât produsul dintre numărul mediu al asiguraţilor
(media aritmetică simplă rezultată din suma efectivelor zilnice de asiguraţi din luna respectivă,
exclusiv zilele de repaus săptămânal şi de sărbători legale, raportată la numărul total de zile
lucrătoare din luna pentru care se calculează contribuţia) şi valoarea corespunzătoare a 5 salarii
medii brute lunare pe economie.
Contribuţia de asigurări sociale nu se datorează pentru sumele reprezentând:
 prestaţii de asigurări sociale care se suportă din fondurile asigurărilor sociale sau
din fondurile angajatorului şi care se plătesc direct de acesta, potrivit legii;
 drepturile plătite potrivit dispoziţiilor legale în cazul încetării raporturilor muncă,
încetării raporturilor de serviciu ale funcţionarilor publici sau încetării mandatului
sau a calităţii de membru cooperator, altele decât cele acordate potrivit legii
pentru perioada de preaviz;
 diurnele de deplasare şi de delegare, indemnizaţiile de delegare, detaşare şi
transfer, precum şi drepturile de autor;
 sumele reprezentând participarea salariaţilor la profit;
 premii şi alte drepturi exceptate prin legi speciale, care se acordă din fondul de
salarii şi pentru care se prevede expres prin acte normative cu caracter special că
pentru acestea nu se datorează contribuţie de asigurări sociale.
Legea mai stabileste ca, in cota de contributie individuala de asigurari sociale, este
inclusa si cota de 5% aferenta fondurilor de pensii administrate privat, prevazuta de Legea nr.
411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat.
Câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de
stat pe anul 2015 este de 2.415 lei.

II.1.10.2. Contribuţia la asigurările pentru accidente de muncă şi boli profesionale

 Legea nr. 571/2003 – Codul Fiscal, cu modificările şi completările ulterioare;

 H.G. nr. 225/2013 pentru modificarea şi completarea Normelor metodologice de calcul al contribuţiei
de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr.
144/2008;
 Hotărârea nr. 144/2008 privind aprobarea Normelor metodologice de calcul al contribuţiei de
asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale.
Cotele de contribuţie datorate de angajatori în funcţie de clasa de risc sunt aplicate asupra
fondului total de salarii brute lunare realizate, din care sunt excluse aceleaşi drepturi băneşti
asupra cărora nu se aplică contribuţia de asigurări sociale de stat.
Potrivit Normelor Metodologice de calcul al contribuţiei de asigurări pentru accidente de
munca şi boli profesionale, clasele de risc se stabilesc pe categorii de activităţi ale economiei
naţionale, conform Clasificării activităţilor din economia naţională – CAEN.
Contribuţia lunară de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale datorate de
angajatori se determină după formula : C=(TRxFs)/100.
 TR - tariful de risc aferent sectorului de activitate din care face parte angajatorul;
 FS - fondul brut de salarii realizate de către angajator în luna anterioară perioadei
de plată a contribuţiei.

23
  Tariful de risc, respectiv cota de contribuţie, are valoarea cuprinsă între 0,15 şi
0,85%, aplicată asupra bazei lunare de calcul, respectiv asupra sumei veniturilor
brute realizate lunar, conform conform art. 5, alin. 2) din Hotărârea 144/2008.

II.1.10.3. Contribuţia la bugetul asigurărilor pentru şomaj

Contribuţia individuală la bugetul asigurărilor pentru şomaj se calculează de angajator

prin aplicarea unei cote de 0,5% asupra:
 salariului de bază brut lunar, corespunzător funcţiei îndeplinite, la care se adaugă,
după caz, indemnizaţia de conducere, salariul de merit şi alte drepturi salariale
care fac parte din salariul de bază (de ex. sporul de vechime), pentru persoanele
cu contract individual de muncă, funcţionarii publici sau persoane numite;
 indemnizaţiilor brute lunare, ca unică formă de remunerare, în cazul magistraţilor
şi al altor categorii de personal pentru care indemnizaţia lunară este unica formă
de remunerare, precum şi pentru persoanele care ocupă funcţii elective sau care
sunt numite în cadrul autorităţii executive, legislative ori judecătoreşti;
 soldei brute lunare pentru militarii angajaţi pe bază de contract.
Contribuţia individuală nu se reţine în perioada în care raporturile de muncă sau de
serviciu ale persoanelor asigurate obligatoriu sunt suspendate potrivit legii, cu excepţia perioadei
de incapacitate temporară de muncă, dacă aceasta nu depăşeşte 30 de zile.
Angajatorii au obligaţia de a plăti lunar o contribuţie la bugetul asigurărilor pentru şomaj,
în cota de 0,5 %, aplicată asupra fondului total de salarii brute realizate de asiguraţi.
Fondul total de salarii brute lunare, la care se aplică cota de 0,5%, cuprinde:
 salariile de bază;
 indemnizaţiile ca unică formă de remunerare a activităţii;
 salariile de bază aferente personalului român trimis în misiune permanentă în
străinătate;
 sporurile, adaosurile şi indemnizaţiile;
 salariile de merit;
 sumele realizate prin plata cu ora, gărzile, indemnizaţiile clinice;
 stimulentele şi premiile de orice fel care se plătesc din fondul de salarii;
 indemnizaţiile pentru perioadele de incapacitate temporară de muncă suportate de
unităţi, conform legii din fondul de salarii;
 alte sume plătite din fondul de salarii.

II.1.10.4. Contribuţia la asigurările sociele de sănătate

Au calitatea de asiguraţi toţi cetăţenii români cu domiciliul în ţară, precum şi cetăţenii

străini şi apatrizi care au domiciliul sau reşedinţa în România, fiind obligaţi la plata contribuţiei
de asigurări sociale de sănătate.
În acest sens, salariatul are obligaţia plăţii lunare a unei contribuţii în cotă de 5,5%,
aplicată asupra veniturilor din salarii ce se supun impozitului pe venit.

24
 Sunt asigurate, cu plata contribuţiei de la bugetul asigurărilor sociale de stat, persoanele
care se află în concediu medical, în concediu medical pentru sarcină şi lăuzie, în concediu
medical pentru îngrijirea copilului bolnav în vârstă de până la 7 ani sau în concediu pentru
creşterea copilului până la împlinirea vârstei de 2 ani şi în cazul copilului cu handicap, până la
împlinirea vârstei de 3 ani. Contribuţiile pentru aceste persoane se stabilesc prin aplicarea unei
cote de 5,5% asupra sumei reprezentând valoarea a două salarii de bază minime brute pe ţară.
Persoanele juridice sau fizice la care îşi desfăşoară activitatea asiguraţii au obligaţia să
calculeze şi sa vireze casei de asigurări o contribuţie de 5.2%, datorată pentru asigurarea sănătăţii
personalului din unitatea respectivă, raportată la fondul de salarii realizat.
Persoanele fizice care se asigură facultativ datorează o contribuţie de 10,7%, conform art.
259 alin. (6) din Legea nr.95/2006.

II.1.10.5. Contribuţia pentru concedii şi indemnizaţii de asigurări sociale

Contributia pentru concedii si indemnizatii de asigurari sociale de sanatate datorata de

angajator/platitor de venit este de 0,85% din fondul de salarii brute realizate, conform art.
296^18 (3) lit. c) din Codul fiscal.

II.1.10.6. Contribuţia agenţilor economici pentru persoanele cu handicap

Agenţii economici care au cel puţin 75 de angajaţi, precum şi autorităţile şi instituţiile

publice care au cel puţin 25 de funcţii contractuale au obligaţia de a angaja persoane cu handicap
cu contract individual de muncă într-un procent de cel puţin 4% din numărul total de angajaţi,
respectiv din numărul de funcţii contractuale prevăzute în statul de funcţii.
În caz de neexecutare a acestei obligaţii agenţii economici, autorităţile şi instituţiile
publice au obligaţia de a plăti lunar către bugetul de stat o sumă egală cu salariul minim brut pe
ţară înmulţit cu numărul de locuri de muncă în care nu au încadrat persoane cu handicap.
Sunt exceptate de la plata obligaţiei agenţii economici, autorităţile şi instituţiile publice
care fac dovada că au solicitat trimestrial A.J.O.F.M., respectiv a municipiului Bucureşti,
repartizarea persoanelor cu handicap calificate în meseriile respective şi că acestea nu au
repartizat astfel de persoane în vederea angajării.

II.1.10.7. Impozitul

Potrivit Codului fiscal sunt considerate venituri din salarii toate veniturile în bani şi/sau
în natură, obţinute de o persoană fizică ce desfăşoară o activitate în baza unui contract individual
de muncă sau a unui statut special prevăzut de lege, indiferent de perioada la care se referă, de
denumirea veniturilor ori de forma sub care ele se acordă, inclusiv indemnizaţiile pentru
incapacitate temporară de muncă.
În vederea impunerii, sunt asimilate salariilor:
 indemnizaţiile din activităţi desfăşurate ca urmare a unei funcţii de demnitate
publică, stabilite potrivit legii;
 indemnizaţiile din activităţi desfăşurate ca urmare a unei funcţii alese în cadrul
persoanelor juridice fără scop lucrativ;
 drepturile de soldă lunară, indemnizaţiile, primele, premiile, sporurile şi alte
drepturi ale personalului militar, acordate potrivit legii;

25
  indemnizaţia lunară brută, precum şi suma din profitul net, cuvenite
administratorilor la companii/societăţi naţionale, societăţi comerciale la care statul
sau o autoritate a administraţiei publice locale este acţionar majoritar, precum şi la
regiile autonome;
 sumele primite de membrii fondatori ai societăţilor comerciale constituite prin
subscripţie publică;
 sumele primite de reprezentanţii în adunarea generală a acţionarilor, în consiliul
de administraţie şi în comisia de cenzori;
 sumele primite de reprezentanţii în organisme tripartite, potrivit legii;
 indemnizaţia lunară a asociatului unic, la nivelul valorii înscrise în declaraţia de
asigurări sociale;
 sumele acordate de organizaţii nonprofit şi de alte entităţi neplătitoare de impozit
pe profit, peste limita de 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru indemnizaţia primită
pe perioada delegării şi detaşării în altă localitate, în ţară şi în străinătate, în
interesul serviciului, pentru salariaţii din instituţiile publice;
 indemnizaţia administratorilor, precum şi suma din profitul net cuvenit
administratorilor societăţilor comerciale potrivit actului constitutiv sau stabilite de
adunarea generala a acţionarilor;
 orice alte sume sau avantaje de natură salarială ori asimilate salariilor.
În înţelesul impozitului pe venit, veniturile reprezentând indemnizaţia de maternitate şi
pentru creşterea copilului nu reprezintă venituri impozabile.
Veniturile din salarii, ca urmare a activităţii de creare de programe pentru calculator,
precum şi veniturile din salarii realizate de către persoanele fizice cu handicap grav şi accentuat,
încadrate cu contract individual de muncă nu se includ în categoria veniturilor salariale şi nu
sunt impozabile în înţelesul impozitului pe venit.
Beneficiarii de venituri din salarii datorează un impozit lunar, final, care se calculează şi
se reţine la sursa de către plătitorii de venituri.
Impozitul lunar se determină astfel:
 la locul unde se află funcţia de bază, prin aplicarea cotei de 16% asupra bazei de
calcul determinate ca diferenţă între venitul net din salarii, calculat prin deducerea
din venitul brut a contribuţiilor obligatorii aferente unei luni şi următoarele:
o deducerea personală acordată pentru luna respectivă;
o cotizaţia sindicală plătită în luna respectivă;
o contribuţiile la schemele facultative de pensii ocupaţionale, a. î. la nivelul
anului să nu depăşească echivalentul în lei a sumei în euro specificate în
Codul Fiscal.
 pentru veniturile obţinute în celelalte cazuri, prin aplicarea cotei de 16% asupra
bazei de calcul determinate ca diferenţa între venitul brut şi contribuţiile
obligatorii pe fiecare loc de realizare a acestora.
Salariul de baza minim brut pe tara garantat in plata este 975 lei lunar, începând cu
01.01.2015 și 1.050 lei începând cu 01.07.2015.
Deducerea personală de bază. Deducerea personala reprezinta o facilitate fiscala
acordata de stat persoanelor fizice angajate, care obțin venituri din salarii.

26
 Pot obtine deducere personala romanii cu contracte individuale de munca, care realizeaza
venituri brute mai mici de 3.000 de lei. Nivelul efectiv al deducerii depind de nivelul venitului si
de numarul persoanelor aflate in intretinerea salariatului.
Astfel, la un venit brut mai mic sau egal cu 1.000 de lei brut, angajatul va beneficia de
urmatoarele deduceri personale:
 250 lei pentru salariatii care nu au persoane in intretinere;
 350 lei pentru salariatii care au o persoana in intretinere;
 450 lei pentru salariatii care au 2 persoane in intretinere;
 550 lei pentru salariatii care au 3 persoane in intretinere;
 650 lei pentru salariatii care au 4 persoane in intretinere.
Pentru salariatii care realizeaza un venit brut cuprins intre 1.001 lei si 3.000 lei inclusiv,
valoarea deducerii personale este regresiva si se calculeaza, conform OMFP nr. 1016/2005,
dupa formulele urmatoare:
 250 x [1-(VBL- 1.000)/2.000] pentru salariatii care nu au persoane in intretinere;
 350 x [1-(VBL-1.000)/2.000] pentru salariatii care au o persoana in intretinere;
 450 x [1-(VBL-1.000)/2.000] pentru salariatii care au 2 persoane in intretinere;
 550 x [1-(VBL-1.000)/2.000] pentru salariatii care au 3 persoane in intretinere;
 650 x [1-(VBL-1.000)/2.000] pentru salariatii care au 4 persoane in intretinere.
Salariatii care realizeaza un venit brut de peste 3.000 de lei nu beneficiaza de
deducere personala nici pentru ei insisi, nici pentru persoanele aflate in intretinerea lor. Nu se
acorda deducere personala pentru personalul trimis in misiune permanenta in strainatate.
Deducerea personala se acorda persoanelor angajate pe teritoriul Romaniei cu contract
individual de munca, indiferent de natura acestuia (norma intreaga / timp partial, pe durata
determinata /nedeterminata etc.) exclusiv la acel angajator unde salariatul isi declara functia de
baza. Se acorda de catre angajatorii cu sediul sau domiciliul in Romania, pentru veniturile din
salarii, realizate de persoanele incadrate cu contract individual de munca in conditiile de mai sus.
Valoarea deducerii personale nu se fractioneaza in cadrul lunii, ea se acorda o singura
data in luna de catre un singur angajator. In practica, se acorda la angajatorul unde salariatul are
inca in vigoare contractul individual de munca la data 01 a lunii pentru care se calculeaza statul
de plata.
La angajare, pentru a beneficia de aceasta deducere, salariatul trebuie sa depuna la
departamentul de resurse umane o declaratie prin care isi exprima optiunea de a avea functia de
baza la acel angajator sau nu. De asemenea, prin acelasi document, el poate informa compania si
despre persoanele pe care le are in intretinere. Declaratia trebuie insotita de documente care sa
justifice ca respectivele persoane pot avea calitatea de “persoana in intretinere” si respecta
prevederile din Codul Fiscal (ex.: copii dupa certificatul de casatorie, certificatele de nastere ale
copiilor, adeverinta de venit a persoanei intretinute sau declaratia pe propria raspundere ca nu
realizeaza venituri mai mari decat cele acceptate de lege etc.). Persoanele aflate in intretinere pot
avea sau nu domiciliu comun cu salariatul in a carui intretinere se afla.
Conform art. 56 din Codul Fiscal, persoana in intretinere poate fi sotia/sotul, copiii sau
alti membri de familie, rudele salariatului sau ale sotului/sotiei acestuia pana la gradul al doilea
inclusiv, ale carei venituri, impozabile si neimpozabile, nu depasesc 250 lei lunar. Copiii minori
ai salariatului, in varsta de pana la 18 ani impliniti, sunt considerati intretinuti. In cazul copiilor
ce se doresc a fi luati in intretinere, salariatul trebuie sa aduca de asemenea si o adeverinta de la
27
angajatorul partenerului de viata sau declaratia pe propria raspundere a acestuia, care sa ateste ca
cel din urma nu beneficiaza de deducere personala pentru acel copil. Atentie insa, copilul minor
cu varsta cuprinsa intre 16 si 18 ani, incadrat in munca in conditiile Codului muncii, devine
contribuabil si prin urmare beneficiaza la randul lui de deducerea personala. In aceasta situatie
parintii nu mai au dreptul de a-l lua in intretinere, deoarece deducerea personala se acorda o
singura data.
Daca persoana aflata in intretinerea salariatului este majora, aceasta trebuie sa isi exprime
in scris acordul asupra acordarii deducerii respective salariatului care o intretine.
Fiecare salariat poate avea maxim 4 astfel de persoane in intretinere pentru care va primi
deducerea personala, fiind obligatoriu ca acestea sa indeplineasca conditiile de mai sus pentru a
putea avea respectiva titulatura. Salariatul poate avea mai mult de 4 persoane declarate catre
angajator ca fiind in intretinerea lui, insa doar pentru 4 dintre ele va primi deducerea aferenta.
Nu sunt considerate persoane aflate in intretinere persoanele fizice care detin terenuri
agricole si silvice in suprafata de peste 10.000 mp in zonele colinare si de ses si de peste 20.000
mp in zonele montane; persoanele fizice care obtin venituri din cultivarea si din valorificarea
florilor, legumelor si zarzavaturilor in sere, in solarii special destinate acestor scopuri si/sau in
sistem irigat, din cultivarea si din valorificarea arbustilor, plantelor decorative si ciupercilor,
precum si din exploatarea pepinierelor viticole si pomicole, indiferent de suprafata.
Trebuie de asemenea subliniat ca, in conformitate cu Normele metodologice aferente art.
56 din Codul Fiscal, nu se acorda dreptul de a prelua in intretinere urmatoarelor persoane:
parintilor ai caror copii sunt dati in plasament sau incredintati unei familii ori persoane;
parintilor copiilor incredintati unui organism privat autorizat sau unui serviciu public autorizat,
in cazul in care parintii respectivi sunt pusi sub interdictie sau sunt decazuti din drepturile
parintesti.
De exemplu, pentru un venit brut de 1.001 de lei si patru persoane in intretinere,
deducerea personala este de aproape 650 de lei, iar castigul salariatului este de 16% din
aceasta suma (impozitul pe venit), respectiv aproximativ 104 lei.
Persoanele in intretinere pot fi sotia/sotul, copiii sau alti membri de familie, rudele
salariatului sau ale sotului/sotiei acestuia pana la gradul al doilea inclusiv, care pot avea sau nu
domiciliu comun cu salariatul in a carui intretinere se afla si ale caror venituri nu depasesc 250
lei lunar.
Un salariat va primi deducerea pentru cel mult patru persoane aflate in intretinerea lui.
Copiii minori sunt considerati intretinuti indiferent de suma veniturilor pe care le pot
realiza.
Pentru a beneficia de deducere personala, salariatul trebuie sa depuna la angajare o
declaratie prin care isi exprima optiunea de a avea functia de baza la acel angajator sau nu
(deducerea se acorda de catre un singur angajator). In continuare, angajatorului ii revine obligatia
de a stabili persoanele aflate in intretinerea contribuabilului, pe baza documentelor justificative
prezentate de acesta.
Daca o salariata are in intretinere copii minori care beneficiaza de pensie de urmas
mai poate beneficia de deducere personala suplimentara pentru acesti copii?
Conform art. 56 din Codul fiscal, persoana in intretinere poate fi sotia/sotul, copiii sau
alti membri de familie, rudele contribuabilului sau ale sotului/sotiei acestuia pana la gradul al
doilea inclusiv, ale carei venituri, impozabile si neimpozabile, nu depasesc 250 lei lunar.
Potrivit Normelor metodologice date in aplicarea acestui articol, copilul minor este
considerat intotdeauna intretinut, cu exceptia celor incadrati in munca, indiferent daca se afla in
unitati speciale sanitare sau de protectie speciala si altele asemenea, precum si in unitati de
28
invatamant, inclusiv in situatia in care costul de intretinere este suportat de aceste unitati. In acest
caz eventualele venituri obtinute de copilul minor nu se au in vedere la incadrarea in venitul de
250 lei lunar.
Prin urmare, pensia de urmas acordata copiilor minori nu se ia in calcul la incadrarea in
venitul de 250 de lei lunar.
Angajatii sunt obligati sa prezinte in fiecare an documente justificative in vederea
mentinerii persoanelor sub intretinere?
Obligatia stabilirii persoanelor aflate in intretinerea contribuabilului in functie de care se
atribuie deducerea personala la functia de baza este in sarcina angajatorului.
Contribuabilul va depune declaratii pe propria raspundere in vederea acordarii de
deduceri personale, care nu sunt formulare tipizate. De asemenea, el va prezenta angajatorului si
documentele justificative care sa ateste persoanele aflate in intretinere, cum sunt:
 certificatul de casatorie;
 certificatele de nastere ale copiilor;
 adeverinta de venit a persoanei intretinute sau declaratia pe propria raspundere si
altele.
Documentele vor fi prezentate in original si copie.
Daca intervine o schimbare in urma careia deducerea personala scade, contribuabilul este
obligat sa instiinteze angajatorul in termen de 15 zile calendaristice de la data de la care s-a
produs evenimentul care a generat modificarea, astfel incat sa poata fi reconsiderat nivelul
deducerii incepand cu luna urmatoare celei in care s-a produs evenimentul.
Atunci cand depunerea documentelor justificative privind acordarea deducerii personale
se face ulterior aparitiei evenimentului care modifica nivelul acesteia, in sensul majorarii,
angajatorul va acorda deducerea personala reconsiderata odata cu plata drepturilor salariale
aferente lunii in care contribuabilul a depus toate documentele justificative.
Prin urmare, contribuabilul este obligat sa instiinteze platitorul de venituri din salarii in
termen de 15 zile calendaristice de la data de la care se produce evenimentul care genereaza
modificari cu privire la nivelul deducerii personale acordate. O actualizare anuala este inutila
avand in vedere ca orice modificare trebuie anuntata in termen de 15 zile si nu anual.

II.1.11. Salariul în situaţii de disfuncţionalitate a angajatorului: plăti compensatorii,

întreruperea temporară a activităţii angajatorului

Prin modificarea adusă de OUG nr. 36/2013 se stabileşte că, prin hotărâre a Guvernului,
la propunerea ministerelor de resort, se vor aproba sumele din bugetul asigurărilor pentru şomaj
ce se vor aloca pentru plăţile compensatorii, în beneficiul persoanelor disponibilizate, în
condiţiile în care există un plan de disponibilizare întocmite de operatorii economici. Acesta se
aprobă “în condiţiile legii”.
După încetarea plăţii indemnizaţiei de şomaj, persoanele concediate în condiţiile
acestei ordonanţe de urgenţă beneficiază de un venit lunar de completare egal cu diferenţa dintre
câştigul salarial individual mediu net pe ultimele 3 luni înainte de concediere, stabilit pe baza
clauzelor din contractul individual de muncă, dar nu mai mult decât câştigul salarial mediu net
pe economie din luna ianuarie a anului în care s-a efectuat concedierea, comunicat de Institutul
Naţional de Statistică, şi nivelul indemnizaţiei de şomaj la data încetării plăţii indemnizaţiei de
şomaj.

29
 Venitul lunar de completare stabileşte odată cu indemnizaţia de şomaj şi se acordă
lunar pe perioade diferenţiate, în funcţie de vechimea în muncă a persoanelor concediate, după
cum urmează:
a) 12 luni, pentru persoanele care au o vechime în muncă cuprinsă între 3 ani şi până la
10 ani;
b) 20 luni, pentru persoanele care au o vechime cuprinsă între 10 ani și până la 15 ani;
c) 22 de luni, pentru salariaţii care au o vechime în muncă cuprinsă între 15 ani şi până la
25 de ani;
d) 24 de luni, pentru salariaţii care au o vechime în muncă de cel puţin 25 de ani.
Sumele necesare pentru acordarea venitului lunar de completare se suportă din bugetul
asigurărilor pentru şomaj, de la capitolul “Asigurări şi asistenţă socială”, titlul “Asistenţă
socială”, articolul “Asigurări sociale”.
Persoanele care se reîncadrează în muncă beneficiază de 50% din venitul lunar de
completare numai pe perioada lucrată, dacă în perioada acordării venitului de completare se
încadrează în muncă la alţi operatori economici decât cei de la care au fost disponibilizaţi sau la
operatorii economici de la care au fost disponibilizaţi, dacă la data încadrării operatorii
economici respectivi nu mai au capital majoritar de stat, beneficiază de plăţi până la expirarea
perioadei la care avea dreptul.
Angajatorii care au încadrat în muncă sau care au refuzat încadrarea persoanelor din
rândul beneficiarilor venitului lunar de completare au obligaţia de a anunţa în termen de 3 zile
lucrătoare agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă în evidenţa cărora s-au aflat aceste persoane,
respectiv motivul refuzului. Nerespectarea acestei obligații reprezintă contravenție pedepsită cu
amendă de la 2.500 lei la 5.000 lei.
Dacă în perioada acordării venitului de completare, beneficiarii solicită înscrierea la una
dintre categoriile de pensii prevăzute de Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii
publice, plata venitului lunar de completare încetează la data acordării dreptului de pensie,
conform deciziei de pensie.
Perioada în care se acordă venit de completare constituie stagiu de cotizare în sistemul
public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale şi către Fondul naţional unic de asigurări
sociale de sănătate, iar venitul utilizat pentru stabilirea drepturilor de pensie este egal cu câştigul
salarial individual mediu net pe ultimele 3 luni înainte de concediere, stabilit pe baza clauzelor
din contractul individual de muncă, dar nu mai mare decât câştigul salarial mediu net pe
economie din luna ianuarie a anului în care s-a efectuat concedierea, comunicat de Institutul
Naţional de Statistică.

II.1.12. Aplicaţii

i. Calcul salariu pentru fucţia de bază, pornind de la un salariu brut

negociat de 1050 lei, în condiţii normale de lucru, fără persoane aflate în
întreţinere:

Sume referitoare la angajat

Salariul brut 1050
Bonuri de masa 0
Sporuri impozabile 0
Reţineri angajat
30
 CAS individual 10.5 % 110
Şomaj 0.5 % 5
Asigurări de sănătate 5.5 % 58
Deducere personală funcţie de bază 250
Impozit pe salariu 100
Sporuri NEimpozabile 0
Salariul net 777
Sume referitoare la angajator
Reţineri angajator
CASS 5.2 % 55
Şomaj 0.5 % 5
CAS Conditii normale 15.8% 166
FNUASS 0.85 % 9
Fond de risc si accidente 0.4 %* 4
Fond creanţe salariale 0.25 % 3
*Fondul de risc si accidente este retinut in functie de codul CAEN. In acest calculator este luata in
calcul valoarea minima de 4%.

ii. Calcul salariu pentru în afara fucţiei de bază, pornind de la un salariu

brut negociat de 50000 lei, în condiţii normale de lucru, cu 2 persoane
aflate în întreţinere:

Sume referitoare la angajat

Salariul brut 50000
Bonuri de masa 0
Sporuri impozabile 0
Reţineri angajat
CAS individual 10.5 % 1268
Şomaj 0.5 % 250
Asigurări de sănătate 5.5 % 2750
Deducere personală 2 persoane 0
Impozit pe salariu 7317
Sporuri NEimpozabile 0
Salariul net 38415
Sume referitoare la angajator
Reţineri angajator
CASS 5.2 % 2600
Şomaj 0.5 % 250
CAS Conditii normale 15.8% 7900
FNUASS 0.85 % 425
Fond de risc si accidente 0.4 %* 200
Fond creanţe salariale 0.25 % 125
* Fondul de risc si accidente este retinut in functie de codul CAEN. In acest calculator este luata in

31
 calcul valoarea minima de 4%.

iii. Calcul salariu pentru fucţia de bază, pornind de la un salariu brut

negociat de 5000 lei, în condiţii normale de lucru, fără persoane aflate în
întreţinere, cu tichete de masă pentru 21 zile x 9,41 lei/zi = 188,20 lei:

Sume referitoare la angajat

Salariul brut 5000
Bonuri de masa 188
Sporuri impozabile 0
Reţineri angajat
CAS individual 10.5 % 525
Şomaj 0.5 % 25
Asigurări de sănătate 5.5 % 275
Deducere personală funcţie de bază 0
Impozit pe salariu 698
Sporuri NEimpozabile 0
Salariul net 3477
Sume referitoare la angajator
Reţineri angajator
CASS 5.2 % 260
Şomaj 0.5 % 25
CAS Conditii normale 15.8% 790
FNUASS 0.85 % 43
Fond de risc si accidente 0.4 %* 20
Fond creanţe salariale 0.25 % 13
*Fondul de risc si accidente este retinut in functie de codul CAEN. In acest calculator este luata in
calcul valoarea minima de 4%.

iv. Calcul salariu pentru fucţia de bază, pornind de la un salariu brut

negociat de 2000 lei, în condiţii deosebite de lucru, cu 3 persoane aflate în
întreţinere, cu tichete de masă pentru 21 zile x 9,41 lei/zi = 188,20 lei şi
spor neimpozabil de 500 lei:

Sume referitoare la angajat

Salariul brut 2000
Bonuri de masa 188
Sporuri impozabile 0
Reţineri angajat
CAS individual 10.5 % 210
Şomaj 0.5 % 10
Asigurări de sănătate 5.5 % 110
Deducere personală 3 persoane funcţie de bază 230
Impozit pe salariu 260
Sporuri NEimpozabile 500

32
 Salariul net 1910
Sume referitoare la angajator
Reţineri angajator
CASS 5.2 % 104
Şomaj 0.5 % 10
CAS Conditii deosebite 20.8% 416
FNUASS 0.85 % 17
Fond de risc si accidente 0.4 %* 8
Fond creanţe salariale 0.25 % 5
*Fondul de risc si accidente este retinut in functie de codul CAEN. In acest calculator este luata in
calcul valoarea minima de 4%.

II.2. Calculul indemnizatiei de concediu de odihnă. Plata zilelor de concediu

de odihna neefectuate.

Concediul de odihnă este reglementat în Codul Muncii începând cu art. 144.

“ART. 144
(1) Dreptul la concediu de odihnă anual plătit este garantat tuturor salariaţilor.
(2) Dreptul la concediu de odihnă anual nu poate forma obiectul vreunei cesiuni,
renunţări sau limitări.

ART. 145
(1) Durata minimă a concediului de odihnă anual este de 20 de zile lucrătoare.
(2) Durata efectivă a concediului de odihnă anual se stabileşte în contractul individual
de muncă, cu respectarea legii şi a contractelor colective aplicabile, şi se acordă
proporţional cu activitatea prestată într-un an calendaristic.
(3) Sărbătorile legale în care nu se lucrează, precum şi zilele libere plătite stabilite prin
contractul colectiv de muncă aplicabil nu sunt incluse în durata concediului de odihnă
anual.

ART. 146
(1) Concediul de odihnă se efectuează în fiecare an.
(2) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), efectuarea concediului în anul următor este
permisă numai în cazurile expres prevăzute de lege sau în cazurile prevăzute în
contractul colectiv de muncă aplicabil.
(3) Angajatorul este obligat să acorde concediu, până la sfârşitul anului următor, tuturor
salariaţilor care într-un an calendaristic nu au efectuat integral concediul de odihnă la
care aveau dreptul.
(4) Compensarea în bani a concediului de odihnă neefectuat este permisă numai în cazul
încetării contractului individual de muncă.

ART. 147
(1) Salariaţii care lucrează în condiţii grele, periculoase sau vătămătoare, nevăzătorii,
alte persoane cu handicap şi tinerii în vârstă de până la 18 ani beneficiază de un
concediu de odihnă suplimentar de cel puţin 3 zile lucrătoare.
(2) Numărul de zile lucrătoare aferent concediului de odihnă suplimentar pentru
categoriile de salariaţi prevăzute la alin. (1) se stabileşte prin contractul colectiv de
muncă aplicabil şi va fi de cel puţin 3 zile lucrătoare.
33
 ART. 148
(1) Efectuarea concediului de odihnă se realizează în baza unei programări colective sau
individuale stabilite de angajator cu consultarea sindicatului sau, după caz, a
reprezentanţilor salariaţilor, pentru programările colective, ori cu consultarea
salariatului, pentru programările individuale. Programarea se face până la sfârşitul
anului calendaristic pentru anul următor.
(2) Prin programările colective se pot stabili perioade de concediu care nu pot fi mai
mici de 3 luni pe categorii de personal sau locuri de muncă.
(3) Prin programare individuală se poate stabili data efectuării concediului sau, după
caz, perioada în care salariatul are dreptul de a efectua concediul, perioadă care nu
poate fi mai mare de 3 luni.
(4) În cadrul perioadelor de concediu stabilite conform alin. (2) şi (3) salariatul poate
solicita efectuarea concediului cu cel puţin 60 de zile anterioare efectuării acestuia.
(5) În cazul în care programarea concediilor se face fracţionat, angajatorul este obligat
să stabilească programarea astfel încât fiecare salariat să efectueze într-un an
calendaristic cel puţin 10 zile lucrătoare de concediu neîntrerupt.

ART. 149
Salariatul este obligat să efectueze în natură concediul de odihnă în perioada în care a
fost programat, cu excepţia situaţiilor expres prevăzute de lege sau atunci când, din
motive obiective, concediul nu poate fi efectuat.“
Indemnizaţia de concediu de odihnă reprezintă media zilnică a drepturilor salariale (se
vor lua în calcul salariul de bază, sporurile de indemnizaţie cu caracter permanent) din ultimele
trei luni anterioare lunii în care se acordă concediul. Această indemnizaţie nu poate fi mai mică
decât salariul de bază, sporurile şi indemnizaţiile cu caracter permanent din luna în care e
efectuat concediul.

Aşadar, tocmai am definit cele două modalităţi de calcul a concediului de odihnă:

 raportat la drepturile salariale din ultimele trei luni (anterioare lunii pentru care se
face calculul);
 raportat la luna în curs (pentru care se face calculul).
Salariatul va beneficia de indemnizaţia de concediu de odihnă care este mai favorabilă
(mai mare) lui.
Dacă în ultimele trei luni angajatul a avut mărire de salariu, se va lua în calcul, pentru
determinarea indemnizaţiei concediului de odihnă, doar luna în curs.
Vom reda în cele ce urmează un exemplu de calcul pentru un concediu de odihnă de cinci
zile, considerând că angajatul nu a avut modificări salariale şi venitul brut realizat în ultimele
luni a fost acelaşi (1.000 lei).

Modalitatea 1 (calcul raportat la ultimele trei luni anterioare lunii iulie 2015)
Venitul realizat în ultimele trei luni raportat la numărul de zile lucrătoare
Lună, an Venitul realizat Numărul de zile lucrătoare
(lei)
Iunie 2015 1000 19
Mai 2015 1000 21
34
 Aprilie 2015 1000 22
Total 3000 62

Din tabelul de mai sus reiese că media zilnică a indemnizaţiei de concediu de odihnă este
de 48,39 de lei/zi (3000 – venitul realizat în ultimele trei luni împărţit la 62 – numărul de zile
lucrătoare corespunzătoare ultimelor trei luni).
Astfel, în luna iulie, angajatul, pentru cinci zile de concediu de odihnă, va avea o
indemnizaţie de concediu de odihnă de 242 de lei.

Modalitatea 2 (calcul raportat la luna în curs)

În luna iulie 2015 vom considera că salariul realizat este în valoare de 1000 lei, raportat
de această dată la un număr de zile lucrătoare de 23.
Astfel, media zilnică a indemnizaţie este 43,48 de lei, mai mică decât cea raportată la
ultimele trei luni.
Explicaţia este în directă concordanţă cu numărul de zile lucrătoare ale lunii iulie (23),
mai mare decât oricare dintre cele trei luni anterioare.
Pentru cele cinci zile de concediu de odihnă, salariatul va primi o indemnizaţie de
concediu de odihnă în valoare de 217 lei.
În vederea stabilirii venitului brut realizat se va lua în calcul indemnizaţia de concediu de
odihnă mai mare, rezultată în urma calculului conform celor două modalităţi.

II.3. Calculul indemnizaţiei pe durata incapacităţii temporare de muncă

Cuantumul indemnizatiei de asigurari sociale reprezinta produsul dintre un procent

determinat si valoarea bazei de calcul, stabilite de lege.
1) Indemnizatia pentru incapacitate temporara de munca cauzata de boala
obisnuita reprezinta 75% din media veniturilor din ultimele 6 luni ce constituie baza de
calcul a concediului medical (art. 17 alin. (1) din O.U.G. nr. 158/2005).
Pentru stabilirea celor sase luni, calculul va incepe cu luna anterioara lunii de acordare a
concediului medical.
2) Indemnizatia de boala poate reprezenta 100% din baza de calcul daca salariatul
sufera de afectiuni grave, precum: tuberculoza, SIDA, cancer de orice tip, boala infecto-
contagioasa din grupa A; urgenta medico-chirurgicala.
3) Cuantumul indemnizatiei de boala in cazul accidentelor de munca si al bolilor
profesionale se stabileste prin aplicarea procentului de 80% asupra bazei de calcul.
In aceste cazuri, legea nu cere indeplinirea conditiilor privind stagiul de cotizare,
fiind vorba de o stare de sanatate care trebuie ocrotita in orice conditii, cu maximum de ajutor
legal.
Baza de calcul a indemnizatiei
Reguli prevazute de O.U.G. nr. 158/2005, modificata si completata
Asadar, baza de calcul se constituie din ultimele 6 luni anterioare lunii de acordare a
concediului pentru ITM pe baza carora s-a achitat CCIASS sau au fost realizate perioade
35
asimilate stagiului de cotizare. Baza de calcul este utila pentru stabilirea mediei zilnice a
indemnizatiei.
IMPORTANT! Baza de calcul a indemnizatiei a fost plafonata prin raportare la un venit
lunar maxim de 12 salarii minime brute pe tara la care se poate achita CCIASS, asa cum rezulta
din prevederile art. 10 alin. (1) din O.U.G. nr. 158/2005, modificata si completata prin O.U.G.
nr. 91/2006. In fapt vom avea in vedere salariul minim brut pe tara garantat in plata, asa cum a
fost reglementat in prezent de prevederile H.G. nr. 1.825/2006, avand un cuantum de 390 lei.
Concret, plafonarea vizeaza si baza de calcul a contributiei lunare si se aplica incepand cu
veniturile realizate din luna noiembrie 2006. |n prezent, suma plafon la care se raporteaza
CCIASS si, implicit, si baza de calcul a unei indemnizatii este in valoare de 4.680 lei.
Iata cateva reguli de stabilire a bazei de calcul:
baza de calcul se stabileste prin raportarea veniturilor la zilele lucrate pentru care s-a
achitat CCIASS, din cele 6 luni anterioare lunii de acordare a concediului medical;
IMPORTANT! Numarul de zile pentru care s-a achitat contributia nu poate fi mai mare
decat numarul zilelor lucratoare stabilite, potrivit Codului muncii, corespunzatoare lunilor ce
intra in baza de calcul.
 daca in calcul intra si perioade in care asiguratul a beneficiat de
indemnizatie pentru somaj, acestea reprezinta stagiu de cotizare, iar
veniturile luate in considerare sunt chiar valorile indemnizatiei de somaj la
care s-a calculat si s-a achitat contributia.
 daca salariatul nu a obtinut venituri in toate cele 6 luni, baza de calcul
alcatuita in cazul bolilor obisnuite se poate restrange la lunile efective de
venit realizat, dar nu mai putin de o luna pentru care s-a calculat CCIASS;
IMPORTANT! Daca salariatul are stagiu de cotizare de o luna realizat, dar acesta nu se
regaseste in cele 6 luni anterioare lunii de acordare a concediului medical, nu se poate constitui
baza de calcul.
 conditii speciale de stagiu, dar si de calcul sunt reglementate in cazul
incapacitatii temporare de munca in urma unei urgente medico-
chirurgicale, tuberculozei, SIDA, cancerului sau bolii infecto-contagioase
din grupa A.
IMPORTANT! In aceste situatii nu este necesar nici stagiul de cotizare anterior lunii de
acordare a concediului medical si nici venituri realizate, la care sa se fi calculat/platit contributia.
Astfel, daca ITM intervine in prima luna de munca (neexistand o baza de calcul anterioara) vor fi
luate in calcul veniturile negociate contractual si inca nerealizate.
 pentru situatiile in care in perioada celor 6 luni salariatul beneficiaza de
indemnizatie pentru concedii medicale, la alcatuirea bazei de calcul se are
in vedere valoarea acesteia care se va raporta la numarul de zilele
(lucratoare) pentru care s-a platit indemnizatia;
 daca in baza de calcul intra perioade in care asiguratul a beneficiat de
CCC, de pensie de invaliditate sau a urmat la zi si a absolvit cursurile unei
facultati, veniturile luate in considerare pentru aceasta perioada sunt la
nivelul salariului minim brut garantat in plata (in prezent 390 lei).
Asa cum rezulta din instructiunile de completare a certificatelor medicale aprobate prin
Ordinul nr. 233/125/2006, in certificatele medicale se inscrie numarulzilelor calendaristice
incluzand prima si ultima zi de concediu medical.

36
 Prin urmare, pentru stabilirea numarului zilelor efectiv indemnizate, este necesar sa
identificati numarul zilelor lucratoare din luna. In acest scop, veti tine cont de prevederile
Codului muncii referitoare la timpul de munca si timpul de odihna, dar si de cele ale CCM
aplicabil.
Zilele indemnizate nu vor putea fi stabilite cu incalcarea dispozitiilor legale privind
repausul saptamanal sau sarbatorile legale, ca drepturi minimale reglementate de Codul muncii.
In acelasi timp, daca prin CCM s-au stabilit si alte ocazii cu care salariatii beneficiaza de zile
libere platite (ex. zilele libere acordate pentru evenimente deosebite in familie etc.).
Reguli prevazute de Legea nr. 346/2002 si normele de aplicare
 baza de calcul se stabileste prin raportarea veniturilor la zilele lucrate
pentru care s-a achitat CAMBP din cele 6 luni anterioare acordarii
concediului medical;
 daca salariatul nu a obtinut venituri in toate cele 6 luni, baza de calcul se
poate restrange la lunile efective de venit realizat;
IMPORTANT! In aceste situatii nu este necesar nici stagiul de cotizare anterior lunii de
acordare a concediului medical si nici venituri realizate, la care sa se fi calculat/platit contributia.
Astfel, daca ITM intervine in prima luna de munca (neexistand o baza de calcul anterioara) vor fi
luate in calcul veniturile negociate contractual si inca nerealizate.
 daca in calcul intra si perioade in care asiguratul a beneficiat de
indemnizatie pentru somaj, acestea reprezinta stagiu de cotizare, iar
veniturile luate in considerare sunt chiar valorile indemnizatiei de somaj la
care s-a calculat si s-a achitat contributia;
 daca in perioada luata in calcul persoana a fost asigurata facultativ, in baza
unui contract de asigurare, sumele lunare luate in calcul sunt chiar
veniturile declarate in contractele de asigurare;
 pentru situatiile in care in perioada celor 6 luni, salariatul beneficiaza de
indemnizatie pentru concedii medicale nu se aplica aceleasireguli ca in
cazul O.U.G. nr. 158/2005.
IMPORTANT! Sumele de referinta la stabilirea bazei de calcul vor fi veniturile salariale
brute la care s-a achitat CAMBP obtinute dupa reluarea raporturilor de munca/ de serviciu.
 indemnizatia pentru ITM se acorda pentru numarul de zile lucratoare din
perioada de concediu medical.
IMPORTANT! Indemnizatiile achitate fara indeplinirea stagiului minim de cotizare si
decontate din FNUASS reprezinta sume incasate necuvenit, urmand a fi recuperate de creditor.
Plata indemnizatiei
Cine suporta indemnizatia pentru incapacitate temporara de munca?
Anterior intrarii in vigoare a Legii nr. 399/2006 pentru aprobarea Ordonantei de
urgenta a Guvernului nr. 158/2005, indemnizatia pentru incapacitate temporara de munca se
suporta dupa cum urmeaza:
de catre angajator, in functie de numarul de angajati avut la data ivirii incapacitatii
temporare de munca, astfel:
a) pana la 20 de angajati, din prima zi pana in a 7-a zi de incapacitate temporara
de munca;

37
 b) intre 21 si 100 de angajati, din prima zi pana in a 12-a zi de incapacitate temporarade
munca;
c) peste 100 de angajati, din prima zi pana in a 17-a zi de incapacitate temporara
de munca;
IMPORTANT! In prezent, indemnizatia pentru incapacitate temporara de munca
se suporta de catre angajator din prima zi pana in a 5-a zi calendaristica de incapacitate,
independent de tipul de afectiune pentru care se acorda concediul medical. Din cele 5 zile,
angajatorul va plati indemnizatie doar pentru zilele lucratoare, conform Codului muncii si CCM
aplicabil.
de Fondul national unic de asigurari sociale de sanatate, incepand cu:
a) prima zi de incapacitate temporara de munca, in cazul persoanelor asigurate
care nu se afla in raporturi de munca sau de serviciu, cum ar fi:
 somerii;
 asociatul unic, asociati, comanditari sau actionari;
 administratorii sau managerii care au incheiat contract de administrare sau
de
management;
 membrii ai asociatiei familiale;
 persoanele autorizate sa desfasoare activitati independente;
b) ziua urmatoare celor suportate de angajator si pana la data incetarii incapacitatii
temporare de munca sau pensionarii, in cazul asiguratilor aflati in raporturi de munca sau de
serviciu.
Indemnizatia pentru incapacitate temporara de munca in cazul accidentelor de
munca si al bolilor profesionale
a) Se suporta si se plateste de catre angajator, pentru asiguratii care se afla in raporturi de
munca sau asimilate, in primele 3 zile de incapacitate, asa cum rezulta din art. 35 din Legea nr.
346/2002, modificata si completata, privind asigurarea pentru accidente de munca si boli
profesionale.
Aceleasi reguli sunt de urmat si in cazul salariatilor romani care presteaza activitate in
strainatate din dispozitia angajatorilor romani, in conditiile legii, precum si in cazul cetatenilor
straini si al apatrizilor care presteaza activitatea pentru angajatori romani. Pentru a beneficia de
acest drept de asigurari sociale, persoanele care nu au cetatenie romana trebuie sa aiba stabilite in
Romania domiciliul sau resedinta.
In categoria persoanelor asimilate salariatilor intra:
 persoane care desfasoara activitate in cadru autoritatilor executive,
legislative
sau judecatoresti;
 membrii cooperatori dintr-o organizatie a cooperatiei mestesugaresti.
b) Se suporta de catre casa teritoriala de pensii si se plateste de catre angajator, din
contributia pentru accidente de munca si boli profesionale incepand cu a 4-a zi de incapacitate
temporara de munca a asiguratilor salariati, precum si a persoanelor asimilate acestora.
In acest sens, angajatorul va proceda la deducerea din contributia pentru accidente de
munca si boli profesionale, datorata, cuantumul indemnizatiei cuvenite asiguratului.

38
 c) Se suporta si se plateste de catre casa teritoriala de pensii in cazul persoanelor
asigurate facultativ, in baza contractelor de asigurare incheiate cu urmatoarele categorii de
persoane:
 asociatul unic, asociatii, comanditarii sau actionarii;
 membrii ai asociatiilor familiale;
 persoanele autorizate sa desfasoare activitati independente;
 persoanele angajate in cadrul institutiilor internationale;
 proprietarii de bunuri, arendasii de suprafete agricole si forestiere;
 persoanele care desfasoara activitati agricole in cadrul gospodariilor
individuale
sau activitati private in domeniul forestier;
 membrii ai societatilor agricole sau ai altor forme de asociere in
agricultura;
alte categorii de persoane interesate.
Acordarea succesiva a concediilor medicale
O situatie speciala privind debitorul obligatiei de plata a indemnizatiei pentru incapacitate
temporara de munca se produce in situatia acordarii succesive a concediilor medicale. Regulile
aplicabile acestor situatii se regasesc in art. 37 din Ordinul nr. 60/32/2006, modificat si completat
prin Ordinul nr. 830/175/2007, precum si in art. 53 din Ordinul nr. 450/825/2006.
Cand trebuie platita indemnizatia pentru incapacitate temporara de munca
cuvenita?
Calculul si plata indemnizatiei de asigurari sociale se face lunar de catre angajator, cel
mai tarziu odata cu lichidarea drepturilor salariale pe luna respectiva, in cazul persoanelor care se
afla in raporturi de munca sau de serviciu.
In acest scop, angajatul are obligatia de a prezenta certificatul medical emis potrivit legii,
cel mai tarziu la data de 5 a lunii urmatoare celei pentru care se acorda concediul. In afara
obligatiei de prezentare a certificatului medical, angajatii au obligatia de a-i instiinta pe platitorii
indemnizatiei asupra situatiei acordarii concediului in termen de 3 zile de la data acordarii.
Prezentarea certificatului medical este utila nu numai in vederea calculului si platii
indemnizatiei aferente, ci si pentru justificarea lipsei de la program a angajatului. Totusi, in
absenta acestui certificat, nu procedati la sanctionarea disciplinara a salariatului inainte de a fi
realizat ancheta disciplinara, care presupune ascultarea salariatului. Recomandam reglementarea
acestei obligatii in Regulamentul intern al unitatii. |n cazul accidentelor de munca, indemnizatia
se plateste doar de catre angajatorul unde a survenit evenimentul, chiar daca salariatul realiza un
cumul de functii. In aceasta situatie recomandam prezentarea unei fotocopii a certificatului
medical si angajatorului unde realizeaza cumul de functii pentru a nu genera consecinte de natura
disciplinara.
Recuperarea sumelor suportate din sistemul de asigurari
Valoarea indemnizatiei care nu se suporta de angajator, potrivit art. 12 lit. b) din O.U.G.
nr. 158/2005 se va plati de angajator, urmand a fi compensata din contributia lunara de 0,85%
datorata pentru concedii si indemnizatii de sanatate. Daca indemnizatiile exced ca valoare
contributia de 0,85%, recuperarea se va face si in lunile urmatoare.
Compensarea CCIASS datorata de angajator cu valoarea indemnizatiilor care se suporta
din FNUASS este reglementata expres de prevederile art. 38 din O.U.G. nr. 158/2005,

39
modificata si completata, precum si de art. 77 din Ordinul nr. 60/32/2006, asa cum a fost
modificat de Ordinul nr. 830/175/2007.
Daca textul ordonantei de urgenta a stabilit un principiu de functionare a decontarilor,
ramas mult timp fara mijloace concrete de aplicare, in prezent norma metodologica modificata
prevede procedura de acces la decontare. Astfel, angajatorul care are de recuperat sume avansate
in contul FNUASS, reprezentand valoarea indemnizatiei pentru incapacitate temporara de munca
care se acorda dupa epuizarea zilelor pentru care indemnizatia se suporta din fondul de salarii, va
parcurge obligatoriu urmatoarele etape procedurale:
I. va depune cererea-tip de restituire a diferentelor astfel rezultate, cerere redactata in
conformitate cu modelul prevazut in Anexa nr. 12 la Normele de aplicare, modificate si
completate, anexand si declaratia privind obligatiile de plata;
II. va urmari solutionarea cererii in termen de 15 zile in cadrul compartimentelor
abilitate:
 sa analizeze si sa propuna semnarea de catre directorul
executiv/presedintele casei a referatului de aprobare;
 sa intocmeasca ordonantarea de plata, ordinul de plata, borderoul ordinelor
de plata sau comunicarea de respingere a platii.
Pentru a evita respingerea cererii de restituire a banilor trebuie sa acordati atentie sporita
urmatoarelor aspecte:
 completarii codului diagnostic
 completarii codului indemnizatiei
 completarii altor rubric
 concordantei intre cod diagnostic cod indemnizatie
 concordantei intre datele privind concediul initial/ in continuare
 calculului indemnizatiilor.
Solutionarea unor incidente de genul celor aratate mai sus presupune
completarea/corelarea datelor aflate pe certificatele medicale si depunerea unor noi copii ale
acestora la casa locala de sanatate.
Concluzia erorii de calcul a indemnizatiei va necesita corectarea datelor privind calculul
indemnizatiilor si depunerea unei declaratii rectificative privind evidenta obligatiilor de plata
catre bugetul Fondului Unic de Asigurari Sociale de Sanatate pentru concedii si indemnizatii
pentru luna respectiva, precum si depunerea unei noi cereri de recuperare a sumelor pentru
concedii medicale.
Recuperarea acestor sume nu se va face insa din CASS
In cazul indemnizatiei pentru accidente de munca si boli profesionale se va scadea din
contributia specifica.
Evidentierea platii indemnizatiei pentru ITM se face pe baza urmatoarelor documente
depuse la casa teritoriala de sanatate:
 declaratia privind obligatiile de plata;
 declaratia privind evidenta nominala a asiguratilor care au beneficiat de
concediile si indemnizatiile reglementate de O.U.G. nr. 158/2005;
exemplarul 2 al certificatelor medicale. Acest exemplar se va depune chiar
si in situatia in care angajatorul suporta integral indemnizatia.
40
 Casa de asigurari de sanatate calculeaza si plateste indemnizatia, pentru asiguratii care
nu au un angajator:
 asociatul unic, asociati, comanditari sau actionari;
 administratori sau manageri care au incheiat contract de administrare sau
de management;
 membrii ai asociatiei familiale;
 persoane autorizate sa desfasoare activitati independente.
Indemnizatia pentru incapacitate temporara de munca se achita beneficiarului,
reprezentantului legal sau mandatarului desemnat prin procura speciala de catre acesta.
In cazul decesului beneficiarului, indemnizatiile de asigurari sociale cuvenite pentru luna
in curs si neachitate se platesc uneia dintre urmatoarele persoane:
 sotului supravietuitor;
 copiilor, parintilor;
 in lipsa acestora, persoanei care dovedeste ca l-a ingrijit pe beneficiar pana
la data decesului.
Pana cand se datoreaza indemnizatia pentru incapacitate temporara de munca?
Daca plata nu s-a facut la termenul stabilit de lege, indemnizatiile pot fi solicitate,pe baza
actelor justificative, in termenul de prescriptie de 3 ani, calculat de la data la care beneficiarul era
in drept sa le solicite.
In cazul acesta, cuantumul indemnizatiei solicitate se achita la nivelul cuvenit pentru
perioada prevazuta in certificatul medical neonorat (art. 40 din O.U.G. nr. 158/2005, modificata
si completata).
Plata nu se mai datoreaza daca:
a) beneficiarul a decedat;
b) beneficiarul nu mai indeplineste conditiile legale pentru acordarea
indemnizatiilor;
c) beneficiarul si-a stabilit domiciliul pe teritoriul altui stat cu care Romania nu
are incheiata conventie de asigurari sociale;
d) beneficiarul si-a stabilit domiciliul pe teritoriul unui stat cu care Romania a
incheiat conventie de asigurari sociale, daca in cadrul acesteia se prevede ca indemnizatiile se
platesc de catre celalalt stat.
IMPORTANT! Indemnizatiile achitate fara indeplinirea stagiului minim de cotizare si
decontate din FNUASS reprezinta sume incasate necuvenit, urmand a fi recuperate de creditor.
Refuzul la plata a indemnizatiei
In afara controlului efectuat asupra modalitatii de acordare a certificatelor de concediu
medical de autoritatile cu atributii speciale, in calitate de platitor aveti la indemana cateva
mijloace eficiente de a evita o plata gresita a unor certificate medicale.
IMPORTANT! Trebuie mentionat ca refuzul la plata a unui certificat de concediu
medical trebuie sa fie justificat, pentru a putea evita riscul unei sanctiuni contraventionale
cuprinse intre 1.000 lei si 2.500 lei. Asadar va sfatuim sa va exercitati dreptul de a refuza la plata
certificatele medicale tinand cont si de subtilitatile legislatiei muncii.
Ce refuzuri ar putea fi considerate justificate?
41
 Potrivit normelor de aplicare a O.U.G. nr. 158/2005, constituie refuzuri justificate
la plata indemnizatiilor urmatoarele situatii:
a) nu se face dovada calitatii de asigurat pentru concedii si indemnizatii de asigurari
sociale de sanatate;
b) neindeplinirea stagiului complet de cotizare, cu exceptiile prevazute de lege.
Pentru a verifica indeplinirea conditiei privind stagiul de cotizare veti proceda la
identificarea unei luni intregi de cotizare sau de perioada asimilata/sau a unui cumul de 22
asemenea zile din ultimele 12 anterioare lunii in care a intervenit starea de boala. Stagiul se
considera realizat in masura in care identificati o luna de plata a contributiei pentru CCIASS atat
la angajatorul propriu, cat si la angajatorii anteriori.
Bineinteles, conditia privind durata stagiului de cotizare va fi adaptata si anumitor tipuri
de afectiuni si evenimente medicale pentru care legea nu cere indeplinirea integrala a conditiei
privind stagiul de cotizare.
Astfel, nu sunt supuse conditiei privind durata stagiului de cotizare urmatoarele afectiuni:
 tuberculoza
 bolile infectocontagioase din grupa A
 neoplazii
 SIDA
 urgentele medico-chirurgicale
 riscul maternal.
c) necompletarea tuturor rubricilor din certificatul de concediu medical de catre
medicul care a eliberat/vizat respectivul certificat;
d) neprezentarea certificatului de concediu medical in termenele prevazute de lege.
In situatia in care in stagiul necesar intra si perioade anterioare lucrate la alti angajatori,
este necesar sa solicitati adeverinte din care sa rezulte achitarea CCIASS cel putin pentru
perioada luata in calcul. Fata de aceasta situatie, recomandam insa solicitarea unei atare
adeverinte inca de la incadrarea in munca a persoanei.
Salariatul are obligatia de a-l anunta pe platitor privind intervenirea incapacitatii
temporare de munca in termen de 3 zile, dar obligatia de prezentare a certificatului medical la
plata trebuie indeplinita cel mai tarziu pana in data de 5 a lunii urmatoare.
In ceea ce priveste posibilitatea de refuz la plata a certificatului medical, apreciem ca
acesta nu este una absoluta. Cu alte cuvinte, intarzierea in prezentarea la plata a certificatului
medical poate genera refuzul la plata pentru luna in care s-a acordat concediul, pentru motivul
imposibilitatii de a calcula in timp util indemnizatia.
Nu recomandam insa exercitarea acestui drept de catre angajator in masura in care pana
la data prezentarii certificatului medical nu s-a procedat la calcularea/achitarea drepturilor
salariale (lichidarea), respectiv nu s-au intocmit/transmis declaratiile de asigurare.
Indemnizatia, fiind un drept banesc cuvenit pentru o cauza obiectiva (intervenirea starii
de boala), se poate recupera in termenul de prescriptie de 3 ani de la data nasterii dreptului la
actiune, ceea ce nu face decat sa amane executarea obligatiei dvs. si poate genera noi proceduri
birocratice de rectificare a situatiilor transmise institutiilor competente;
e) acordarea retroactiva a certificatelor de concediu medical in afara situatiilor
prevazute de lege;
42
 f) certificate de concediu medical ce depasesc duratele maxime prevazute de lege;
g) amanarea platii ca urmare a sesizarii comisiilor care efectueaza controlul, de catre
angajatorul care constata eliberari nejustificate de certificate de concedii medicale;
h) alte situatii similare temeinic fundamentate.
Fata de neclaritatea sintagmei alte situatii similare temeinic fundamentate, va
recomandam sa manifestati prudenta si sa nu extindeti
in mod arbitrar sfera refuzurilor considerate justificate, dincolo de cele expres mentionate
mai sus. Ati putea risca amenzi contraventionale intre 1.000 lei si 2.500 lei.
Lipsa avizului cerut de lege
In cazul unor afectiuni, legislatia cere ca alaturi de medicul competent care sa elibereze
certificatul medical sa se obtina si avize speciale care sa confirme atat aspecte legate de
diagnosticare, cat si cele legate de finantarea in sine a indemnizatiilor cuvenite.
a) avizul cerut medicului expert al asigurarilor sociale (spre exemplu, pentru
prelungirea duratei concediului medical peste 91 de zile);
b) avizul cerut casei teritoriale de pensii (pentru accidentele de munca) si directiei de
sanatate publica (pentru bolile profesionale).
Certificatele de concedii medicale eliberate in urma unui accident de munca sau a unei
boli profesionale (codurile 02, 03, 04, 10) se avizeaza de casa teritoriala de pensii, respectiv de
directia de sanatate publica.
c) avizul medicului de medicina a muncii (pentru concediile de risc maternal).
IMPORTANT! In lipsa avizului CPAS sau de DSP, calculul si plata acestor drepturi de
asigurari sociale, desi reglementate de Legea nr. 346/2002, se face potrivit O.U.G. nr. 158/2005,
modificata si completata, ca boli obisnuite. In momentul clarificarii situatiei juridice a
concediului medical acordat, are loc o decontare a cheltuielilor intre casa teritoriala de pensii si
casa de sanatate.
Preluarea in plata a indemnizatiei
Preluarea in plata a indemnizatiei pentru incapacitate temporara de munca reprezinta o
solutie pentru continuarea platii indemnizatiei de asigurari sociale in cazul in care platitorul, de
regula angajator, este in imposibilitatea de a efectua plata datorata.
Preluarea in plata presupune transmiterea obligatiei de plata efectiva catre asigurata
indemnizatiei de la angajator la institutia care gestioneaza contributia corespunzatoare. Concret,
in cazul indemnizatiei pentru incapacitate temporara de munca stabilita in conformitate cu
prevederile O.U.G. nr. 158/2005, modificata si completata, preluarea in plata se face de catre
Casa teritoriala de sanatate, ca gestionar a FNUASS.
In ceea ce priveste indemnizatia pentru incapacitate temporara de munca stabilita in
conformitate cu prevederile Legii nr. 346/2002, modificata si completata, privind accidentele de
munca si bolile profesionale, preluarea in plata se face de catre Casa teritoriala de pensii, care are
atributii privind colectarea contributiei corespunzatoare.
Preluarea in plata reprezinta un simplu instrument procedural si nu genereaza modificari
in ceea ce priveste suportarea indemnizatiei.
Spre exemplu, daca indemnizatia se suporta, potrivit legii, din fondul de salarii al
angajatorului, prin preluarea in plata de catre institutia statului care gestioneazacontributia in
baza careia s-a stabilit respectiva indemnizatie, angajatorul nu esteexonerat de obligatia de plata
definitiv, ci este creditat temporar. Creditorul isi va recupera ulterior creanta, el efectuand plata
respectiva in beneficiul asiguratului. Preluarea in plata a indemnizatiei pentru incapacitate
43
temporara de munca estereglementata nuantat atat prin O.U.G. nr. 158/2005, cat si prin Legea nr.
346/2002.
Cazurile in care ambele acte normative prevad preluarea in plata a indemnizatieipentru
incapacitate temporara de munca privesc aspecte de natura obiectiva precum:
a) expirarea termenului pentru care s-a incheiat contractul individual de munca pe
durata determinata
Solutia legala este fireasca, intrucat simpla expirare a contractului nu trebuie sa il lase pe
asiguratul salariat in situatia de a nu
beneficia de roadele asigurarii sale, pentru simplul motiv ca platitorul-angajator nu se mai
afla in raporturi contractuale de munca cu acesta.
In aceeasi categorie de incetari la termen a raporturilor juridice intra si:
 expirarea termenului pentru care a fost exercitata functia publica;
 expirarea mandatului in baza caruia s-a desfasurat o activitate electiva;
 expirarea mandatului in cazul persoanelor numite in cadrul autoritatilor
executive, legislative ori judecatoresti.
b) incetarea activitatii angajatorului
Incetarea activitatii angajatorului care poate antrena preluarea in plata a dreptului de
asigurari sociale poate consta intr-una dintre urmatoarele situatii: divizare ori fuziune, dizolvare,
reorganizare, lichidare, reorganizare judiciara, faliment, orice alta metoda prevazuta de lege.
IMPORTANT! In cazul indemnizatiei stabilite in conformitate cu prevederile O.U.G. nr.
158/2005, preluarea in plata de catre casa teritoriala de sanatate a indemnizatiei pentru
incapacitate temporara de munca este posibila si in cazul suspendarii temporare a activitatii
acestuia, ceea ce genereaza si suspendarea obligatiilor sale financiare.
Independent de motivele concrete care genereaza imposibilitatea angajatorului de a achita
in mod nemijlocit indemnizatia, pentru preluarea in plata a acesteia de catre institutia
competenta, este necesar ca plata sa se fi stabilit anterior intervenirii situatiei care a generat
necesitatea preluarii in plata.
Independent de motivul preluarii in plata, se vor depune:
 lista angajatilor aflati in plata de indemnizatii de asigurari sociale de
sanatate;
 situatia platii lunare a drepturilor pana la depunerea documentatiei;
 actul legal prin care s-a dispus incetarea raportului de munca cu indicarea
textului legal;
 actele medicale ce stau la baza acordarii dreptului respectiv.
In cazul ajungerii la termen a contractului individual de munca pe durata determinata se
depune copia contractului de munca, inregistrat, dupa caz, la inspectoratul teritorial de munca.
In ceea ce priveste incetarea activitatii angajatorului, se depun suplimentar urma-
toarele documente:
 actul oficial care atesta inceperea procedurii de incetare a activitatii
angajatorului (incheierea judecatorului-sindic, hotararea
 adunarii generale a actionarilor, ramasa definitiva, privind lichidarea
administrativa);
44
  copie legalizata de pe certificatul de incheiere privind radierea din
registrul comertului (pentru angajatori, agenti economici);
 confirmarea scrisa a expirarii valabilitatii sau a anularii autorizatiei de
functionare ori a autorizatiei de libera practica (pentru angajatori, persoane
fizice);
 procesul-verbal de insolvabilitate incheiat de unitatile fiscale teritoriale;
 copie legalizata de pe actul de desfiintare a organizatiei cooperatiei
mestesugaresti;
 confirmarea scrisa a expirarii mandatului exercitat in cadrul autoritatii
elective, executive, legislative sau judecatoresti;
 orice alte acte prevazute de legislatia in materie in vigoare la data incetarii
activitatii angajatorului.

II.4. Calculul indemnizaţiei pentru incapacitate temporară de muncă.

Recuperarea indemnizaţiilor din FAAMBP

 Ordinul ministrului finantelor publice 1802/2014 la inregistrarea in contabilitate

 Codul muncii aprobat prin Legea nr. 52/2003, cu modificarile si completarile ulterioare
pentru determinarea drepturilor salariatilor
 Codul Fiscal aprobat prin Legea nr. 571/2003 pentru determinarea contributiilor atat cele
individuale cat si cele suportate de angajator
 Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 158/2005 cu modificările şi completările
ulterioare pentru stabilirea depturilor salariaţilor pentru perioadele de incapacitate temporara de
muncă.
Indemnizatia pentru incapacitate temporara de munca se suporta dupa cum urmeaza:
 de catre angajator, din prima zi pana in a 5-a zi de incapacitate temporara
de munca;
 din bugetul Fondului national unic de asigurari sociale de sanatate,
incepand cu ziua urmatoare celor suportate de angajator, si pana la data
incetarii incapacitatii temporare de munca a asiguratului sau a pensionarii
acestuia.
Baza de calcul se determină ca medie a veniturilor lunare din ultimele 6 luni din cele 12
luni din care se constituie stagiul de cotizare, până la limita a 12 salarii minime brute pe ţară
lunar, pe baza cărora se calculează contribuţia pentru concedii şi indemnizaţii.
La baza de calcul rezultata, se realizeaza calculul indemnizatiei propriu-zise la care are
dreptul salariatul prin aplicarea procentului stabilit în funcţie de diagnostic.
Sumele reprezentând indemnizaţii, care se plătesc asiguraţilor şi care se suportă din
bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate, se reţin de către plătitor din
contribuţiile pentru concedii şi indemnizaţii datorate pentru luna respectivă.
Sumele reprezentând indemnizaţii plătite de către angajatori asiguraţilor, care depăşesc
suma contribuţiilor datorate de aceştia în luna respectivă, se recuperează din bugetul Fondului
naţional unic de asigurări sociale de sănătate.

45
 Pentru recuperarea sumelor reprezentând indemnizaţii achitate care depăşesc obligaţia
lunară de plată a contribuţiei pentru concedii şi indemnizaţii, angajatorul depune la registratura
casei de asigurări de sănătate o solicitare scrisă la care se ataşează Centralizatorul privind
certificatele de concediu medical precum şi, după caz, dovada achitării contribuţiei pentru
concedii şi indemnizaţii, pentru perioada anterioară pentru care se solicită restituirea.
Durata de acordare a indemnizaţiei pentru incapacitate temporară de muncă este de
cel mult 183 de zile în interval de un an, socotită din prima zi de îmbolnăvire.
Contributii sociale datorate in cazul indemnizatiilor pentru concediu medical
Contributia de asigurari sociale de sanatate
 contributia angajatorului se datoreaza numai asupra indemnizatiilor suportate din
fondurile angajatorului (art. 296^4 alin. (1) lit.o), art. 296^17 alin.(1), art. 296^17
alin. (6) lit. a) din Codul fiscal).
 contributia individuala nu se datoreaza (indiferent de sursa indemnizatiilor: fond
propriu sau Fondul national unic de asigurari sociale de sanatate (art. 296^16 lit.b)
din Codul fiscal si pct 21 lit. a) si b) din normele metodologice date in aplicarea
art. 296^16)
 Contributia de asigurari sociale se datoreaza atat cea individuala cat si a
angajatorului
Baza de calcul este egala cu 35% din salariul de baza mediu brut pe tara corespunzator
numarului zilelor lucratoare din concediul medical.
Salariul mediu brut pe tara pentru anul 2015 este de 2.415 lei.
 Contributia de asigurari pentru somaj- se datoreaza numai asupra indemnizatiilor
suportate din fondurile angajatorului (art. 296^4 alin. (1) lit.o)).
 Contributia pentru concedii si indemnizatii in cuantum de 0,85% se datoreaza
asupra indemnizatiilor suportate din fondurile angajatorului (art. 296^17 alin. (7)
lit.a) din Codul fiscal si ale pct. 12 lit. a) din Normele de aplicare a Codului
fiscal).
 Contributia pentru accidente de munca si boli profesionale in cota intre 0,15-
0,85%
Se datoreaza asupra bazei de calcul reprezentata de salariu minim brut pe tara garantat in plata
corespunzator numarului de zile lucratoare din concediu medical (art. 296^5 alin. (5) din Codul
fiscal si pct. 15 din Normele de aplicare a Codului fiscal).
Salariul minim brut pe tara aferent anului 2015 pana la 1 iulie este de 975 lei.
Contributia la Fondul de garantare pentru plata creantelor salariale in cuantum de 0,25%
se datoreaza numai asupra indemnizatiilor suportate din fondurile angajatorului (art 296^16 lit.f)
din Codul fiscal si pct. 24 lit. c) din Normele de aplicare a Codului fiscal).
Exemplu de calcul
O persoana salariata inregistreaza un venit in suma de 1.000 lei brut, constant in ultimele
6 luni.
In luna martie 2015 salariatul prezinta un concediu medical pentru o perioada de 12 zile
calendaristice, ce cuprinde un numar de 10 zile lucratoare.
Luna martie 2015 are un numar de 22 zile lucratoare.
Media zilnica a venitului este de 1.000 lei/22 zile =45,45 lei/zi
46
 Salariul aferent zilelor lucrate (22 – 10= 12) = 12 zile lucrate efectiv x 45,45 = 545,4 lei.
Contributiile aferente venitului de 545,4 lei-
Suportate de societate
 CAS: 545,45 x 15,8% = 86,2 lei
 CASS: 545,45 x 5,2% = 28,3 lei
 Somaj 0,5%: 545,45 x 0,5% = 3 lei
 Contributia de asigurare pentru accidente de munca si boli profesionale 1 leu
(0,24%)
 Contributia pentru concedii si indemnizatii 545,45 x 0,85% =5 lei
 Contributia la Fondul de garantare pentru plata creantelor salariale: 545,5 x 0,25%
= 1,3 lei
 Retinute salariatului
 CAS: 545,45 x 10,5% = 57,3 lei
 CASS: 545,45 x 5,5% = 30 lei
 Somaj: 545,45 x 0,5% = 3 lei
Calcul salariu brut aferent zilelor de concediu medical (10 zile lucratoare cu procent
de 85%):
45,45 lei x 10 zile x 85% = 386,3 lei, din care:
 Indemnizatia suportata de angajator pentru primele 5 zile: 45,45 lei x 85% x 5
zile = 193,15 lei
 Indemnizatia suportata din FNUASS: 45,45 lei x 5 zile x 85% = 193,15 lei
Calculul contributiilor aferente:
Suportate de societate
 CAS: Baza de calcul x 15,8%
 Baza de calcul = 2415 x 35% x 10 zile lucratoare concediu /22 zile lucratoare in
luna martie = 384,2 lei
 384,2 x15,8%= 58,4 lei
 CASS 5,2%(asupra indemnizatiei suportata din fondurile angajatorului): 193,15 x
5,2% = 10 lei
 Somaj 0,5%: 193,15 x 0,5% = 1 leu
 Contributia de asigurare pentru accidente de munca si boli profesionale (0,23%):
975 lei (salariu minim) x 10 zile/22 zile x 0,23% =1,1 lei
 Contributia pentru concedii si indemnizatii 193,15 x 0,85% = 1,6 lei
 Contributia la Fondul de garantare pentru plata creantelor salariale: 193,15 x
0,25% = 0,48 lei
Retinute salariatului
 CAS 10,5% : 384,2 x 10,5% = 40,3 lei
 CASS 5,5%: – nu se retine
47
  Somaj 0,5%: 193,15 x 0,5% = 1 leu
Venit brut realizat in cursul lunii: 545,45+ 386,3=931,75 lei
Contributii totale retinute
 CAS 57,3+ 40,3 = 97,6 lei
 CASS 30 lei
 Somaj 3+1 = 4 lei
Venit brut impozabil: 931,75 – (98 + 30+ 4)= 799,75
Deducere personala 250 lei
Venit baza de calcul 799,75 -250 =549,75 lei
Impozit aferent: 549,75 x 16% = 88 lei
Impozit aferent zilelor lucrate: 88 lei x 12 zile/22 zile =48 lei
Impozit aferent concediului medical: 88 lei x 10 zile/22 zile = 40 lei

48
49
50
51
52
53
54
55
56
57
58
59
60
61
62
63
 Sumele reprezentând indemnizaţii, care se plătesc asiguraţilor şi care, potrivit
prevederilor OUG 158/2005, se suportă din bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale
de sănătate, se reţin de către plătitor din contribuţiile pentru concedii şi indemnizaţii datorate
pentru luna respectivă.
Sumele reprezentând indemnizaţii plătite de către angajatori asiguraţilor, care depăşesc
suma contribuţiilor datorate de aceştia în luna respectivă, se recuperează din contribuţiile
datorate pentru lunile următoare sau din bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de
sănătate din creditele bugetare prevăzute cu această destinaţie, în condiţiile reglementate prin
normele de aplicare a OUG 158/2005.
În conformitate cu prevederile Ordinului comun al Ministrului Sănătăţii nr. 526
/16.05.2006 şi al Preşedintelui CNAS nr. 213/09.05.2006, pentru recuperarea sumelor
reprezentând indemnizaţii achitate care depăşesc obligaţia lunară de plată a contribuţiei pentru
concedii şi indemnizaţii, angajatorul va depune la compartimentul de specialitate al CAS
Dambovita, cererea de recuperare conform modelului prevăzut în anexa 12.
Documentele necesare depunerii dosarului de recuperare sunt:
 Cerere "tip" (2 ex.);
 Centralizator privind certificatele de concediu medical aferent lunii/perioadei;
 Concediile medicale (exemplarul 2 - roz) aferente pt luna/perioada pentru care se
solicita restituirea;
 Copie dupa Declaratia privind obligatiile de plata a contributiilor sociale,
impozitului pe venit si evidenta nominala a persoanelor asigurate (Declaratia 112
- anexele A1 si A1.1), pentru luna/perioada pentru care se solicita restituirea;
 Baza de calcul a concediilor medicale;
 Dovada platii indemnizatiei de concediu medical salariatilor;
 Dosar cu sina.
Indemnizatiile pot fi solicitate pe baza actelor justificative, in termen de 90 de zile de la
data de la care beneficiarul era in drept sa le solicite (art.90 alin (1) din OUG 158/2005
modificata prin OUG 36/2010).
Avand in vedere ca modul de declarare, calcul si plata a contributiilor de asigurari sociale
de sanatate se supune acelorasi reglementari in materie financiar fiscala privind determinarea
impozitului pe venit din salarii, termenul de 90 de zile in interiorul caruia angajatorul poate
solicita sumele de restituit se calculeaza incepand cu data de 25 a lunii urmatoare celei pentru
care se datoreaza contributiile.
In concluzie, angajatorii nu pot solicita sume reprezentand indemnizatii platite de catre
acestia asiguratilor, care depasesc suma contributiilor datorate in luna respectiva, daca este
depasit termenul de 90 de zile de la data la care erau in drept sa le solicite.

64
II.5. Calculul indemnizatiei acordate administratorului. Calculul veniturilor
de natura profesionala celor ce presteaza activitati in baza unui contract de
drepturi de autor sau unui contract civil de prestari servicii

Ca si administrator, conform contractului de mandate, obligatiile fiscale sunt:

 Impozit pe venit de 16%, conform art. 55 alin 2 lit j din Codul fiscal;
 Contributiile sociale obligatorii pentru aceste tip de venit.
Indemnizatia administratorilor reprezinta baza de calcul a contributiilor sociale
individuale conform art. 296^4 alin. (1) lit. e) Cod Fiscal si de asemenea baza de calcul a
contributiilor datorate de platitorul veniturilor potrivit art. 296^5 Cod fiscal.
Indemnizatiile platite administratorilor sunt exceptate de la plata urmatoarelor
contributii sociale prevazute la art. 296^16 Cod fiscal astfel:
 contributia individuala la bugetul asigurarilor pentru somaj si a contributiei
datorate de platitorul veniturilor la bugetul asigurarilor pentru somaj conform art
296^16 lit. c1) Cod Fiscal;
 contributia de asigurare pentru accidente de munca si boli profesionale datorate de
platitorul veniturilor la bugetul asigurarilor sociale de stat conform art 296^16 lit.
c1) Cod Fiscal;
 contributia la Fondul de garantare pentru plata creantelor salariale art 296^16 lit. f
Cod Fiscal
Ca urmare, pentru aceste venituri se datoreaza urmatoarele contributii : contributia
individuala de asigurari sociale de sanatate (5.5%); contributia datorata de platitorul veniturilor
la bugetul Fondului national unic de asigurari sociale de sanatate (5.2%); contributia pentru
concedii si indemnizatii de asigurari sociale de sanatate datorata de platitorul veniturilor la
bugetul Fondului national unic de asigurari sociale de sanatate(0.85%) ; contributia individuala
de asigurari sociale (10.5%); contributia datorata de platitorul veniturilor la bugetul asigurarilor
sociale de stat (20.8%); impozit pe venit (16%).
Baza de calcul a contributiei la asigurarile sociale este limitata, atat pentru
contributia individuala (la valoarea a de 5 ori castigul salarial mediu brut), cat si pentru
contributia datorata de platitorul veniturilor (la valoarea produsului dintre numarul asiguratilor
pentru care angajatorul datoreaza contributie diferentiata in functie de conditiile de munca, din
luna pentru care se calculeaza aceasta contributie datorata bugetului asigurarilor sociale de stat si
valoarea corespunzatoare a de 5 ori castigul salarial mediu brut).

II.6. Indemnizaţia pentru creşterea copilului

Legea stabileste ca parintii pot beneficia, la cerere, de concediu pentru cresterea copilului
si de o indemnizatie lunara aferenta in cuantum de 85% din media veniturilor nete realizate in
ultimele 12 luni. Insa, in aceasta situatie, solicitantii trebuie sa indeplineasca anumite conditii.
Cum se acorda in 2015 indemnizatia de crestere a copilului?
Legea stabileste ca parintii pot beneficia, la cerere, de concediu pentru cresterea copilului
si de o indemnizatie lunara aferenta in cuantum de 85% din media veniturilor nete realizate in
ultimele 12 luni. Insa, in aceasta situatie, solicitantii trebuie sa indeplineasca anumite conditii.

65
 Persoanele care obtin venituri supuse impozitului in ultimele 12 luni inainte de
nasterea copilului pot sa beneficieze, in mod optional, de concediu pentru cresterea acestuia,
dar si de o indemnizatie lunara, asa cum prevede Ordonanta de urgenta nr. 111/2010. Acestea se
acorda la fiecare nastere.
Cuantumul indemnizatiei lunare pentru cresterea copilului reprezinta 85% din media
veniturilor nete realizate in ultimele 12 luni, insa, in functie de durata concediului pentru care
opteaza parintii, acesta are anumite limite minime si maxime.
Limitele indemnizatiei sunt stabilite prin raportare la indicatorul social de referinta (ISR),
acesta avand in anul 2015 valoarea de 500 de lei (asa cum a fost stabilita inca din 2008).
Concret, limitele minime si maxime ale indemnizatiei pentru cresterea copilului,
stabilite prin OUG nr. 111/2010, sunt:
 cel putin 600 de lei si cel mult 3400 de lei - in cazul in care parintii aleg varianta
concediului pentru cresterea copilului in varsta de pana la un an (sau pana la trei
ani, daca este vorba de un copil cu handicap);
 cel putin 600 de lei si cel mult 1200 de lei - in cazul in care parintii aleg varianta
concediului pentru cresterea copilului in varsta de pana la doi ani.
ATENTIE! Pot beneficia de aceste drepturi, prin totalizarea perioadelor de activitate, si
persoanele care au realizat activitati profesionale in alte state membre ale Uniunii Europene.
Persoanele care vor sa beneficieze de concediul de crestere a copilului si, automat, de
indemnizatia lunara trebuie sa-si exprime in scris optiunea, aceasta neputand fi schimbata
ulterior.
IMPORTANT! Pentru fiecare copil nascut dintr-o sarcina cu gemeni, de tripleti sau
multipleti, nivelul indemnizatiei lunare creste cu 600 de lei (incepand cu al doilea copil provenit
dintr-o astfel de nastere).
Cine poate cere indemnizatia si ce acte sunt necesare
Poate beneficia de indemnizatia pentru cresterea copilului oricare dintre parintii copilului,
dispune OUG nr. 111/2010, daca sunt indeplinite conditiile necesare.
De asemenea, acest drept este valabil si in cazul altor persoane, daca este vorba de
adoptie sau plasament.
"Beneficiaza de aceleasi drepturi si una dintre persoanele care a adoptat copilul, careia i
s-a incredintat copilul in vederea adoptiei sau care are copilul in plasament ori in plasament in
regim de urgenta, cu exceptia asistentului maternal profesionist care poate beneficia de aceste
drepturi numai pentru copiii sai, precum si persoana care a fost numita tutore", stabileste actul
normativ mentionat.
Totodata, pentru acordarea concediului de crestere a copilului si a indemnizatiei
lunare, solicitantii trebuie sa indeplineasca (cumulativ) urmatoarele conditii:
 sa fie cetateni romani, cetateni straini sau apatrizi (adica fara cetatenie);
 sa aiba domiciliul/resedinta pe teritoriul Romaniei;
 sa locuiasca in Romania impreuna cu copilul/copiii pentru care solicita drepturile
si sa se ocupe de cresterea si ingrijirea acestuia/acestora.
ATENTIE! Beneficiarii carora li s-au stabilit aceste drepturi de cel putin sase luni trebuie
sa-si achite impozitele si taxele locale pentru bunurile pe care le detin in proprietate. In caz
contrar, drepturile nu le vor fi mentinute in continuare.

66
 Indemnizatia pentru cresterea copilului se acorda pe baza unei cereri, care trebuie
sa fie insotita de:
 copia actului de identitate al solicitantului si a certificatului de nastere al copilului
pentru care se solicita dreptul ori, dupa caz, de livretul de familie, certificate
pentru conformitate cu originalul de catre persoana care primeste documentele;
 actele doveditoare privind calitatea solicitantului si relatia acestuia cu
copilul/copiii pentru care solicita dreptul, dupa caz;
 actele doveditoare care sa ateste veniturile obtinute in ultimele 12 luni inainte de
data nasterii copilului;
 dovada eliberata de angajator sau organele competente privind veniturile
realizate;
 dovada privind suspendarea activitatii pentru perioada in care se solicita
concediul pentru cresterea copilului;
 orice alte documente care sa ateste indeplinirea conditiilor de eligibilitate.
Cererea si celelalte documente se depun la primaria localitatii pe raza careia
solicitantul isi are domiciliul/resedinta. Apoi, acestea sunt transmise agentiilor pentru prestatii
sociale.
Cererile sunt solutionate prin decizii ale agentiilor si sunt comunicate solicitantilor in cel
mult cinci zile lucratoare de la momentul emiterii.
In concediu, parintii pot obtine venituri fara sa le fie suspendata indemnizatia
In toamna anului trecut, prevederile OUG nr. 111/2010 au fost modificate astfel incat
parintii aflati in concediul pentru cresterea copilului sa poata obtine venituri supuse impozitului
fara sa le fie suspendata plata indemnizatiei.
Mai exact, noile dispozitii stabilesc ca plata indemnizatiei nu se suspenda daca
parintii obtin venituri supuse impozitului in cuantum de cel mult 3000 de lei intr-un an
calendaristic.
De asemenea, plata indemnizatiei nu se suspenda nici daca beneficiarii primesc
indemnizatii in calitate de consilier local/judetean, indiferent de nivelul acestora.
O alta exceptie in acest sens din OUG nr. 111/2010 mai prevede ca plata indemnizatiei se
mentine si daca persoana indreptatita "primeste diverse sume in baza legii, a contractului colectiv
de munca sau a contractului individual de munca, acordate in perioada concediului pentru
cresterea copilului, altele decat cele rezultate din desfasurarea efectiva a unei activitati in
perioada de concediu".
Conform actului normativ citat, dreptul la indemnizatie inceteaza in ziua urmatoare
celei in care:
 copilul a implinit varsta de un an sau, dupa caz, doi ani (respectiv de trei ani, in
cazul copilului cu handicap);
 a murit copilul;
 beneficiarul nu si-a achitat, in termenul stabilit de lege, obligatiile fata de bugetul
local.
In acelasi timp, exista si posibilitatea ca dreptul la indemnizatie sa fie suspendat.
Acest lucru se poate intampla incepand cu ziua urmatoare celei in care:
 beneficiarul este decazut din drepturile parintesti;
67
  beneficiarul este indepartat, conform legii, de la exercitarea tutelei;
 beneficiarul nu mai indeplineste conditiile prevazute de lege in vederea
incredintarii copilului spre adoptie;
 beneficiarul nu mai indeplineste conditiile prevazute de lege in vederea mentinerii
masurii de plasament;
 beneficiarul executa o pedeapsa privativa de libertate/se afla in arest preventiv pe
o perioada mai lunga de 30 de zile;
 copilul este abandonat/internat intr-o institutie de ocrotire publica sau privata;
beneficiarul moare;
 beneficiarul nu mai are domiciliul/resedinta in Romania, nu mai locuieste in
Romania impreuna cu copilul/copiii pentru care a solicitat drepturile si nu se mai
ocupa de cresterea si ingrijirea acestuia/acestora;
 beneficiarul realizeaza venituri supuse impozitului pe durata concediului pentru
cresterea copilului (exceptand situatiile prezentate deja in articol);
 se constata ca timp de trei luni consecutive se inregistreaza mandate postale
returnate beneficiarul nu si-a achitat impozitele si taxele locale in termenul
prevazut de lege.

II.7. Veniturile salariale acordate în baza unor hotărâri judecătoreşti

Calcul contributii pentru luna la care se refera

Conform punctului 27 si punctului 28,partea 313.1 din HG44/2004 privind Normele
metodologice de aplicare a Legii 571/2003 privind Codul fiscal:
"27. Pentru calculul contributiei de asigurari sociale in cazul in care au fost acordate
sume reprezentand salarii sau diferente de salarii stabilite in baza unor hotarari judecatoresti
ramase definitive si irevocabile, actualizate cu indicele de inflatie la data platii acestora, precum
si in cazul in care prin astfel de hotarari s-a dispus reincadrarea in munca a unor persoane, in
vederea stabilirii punctajului lunar prevazut de legea privind sistemul unitar de pensii publice,
sumele respective se defalca pe lunile la care se refera si se utilizeaza cotele de contributii de
asigurari sociale care erau in vigoare in acea perioada.
28. Pentru calculul contributiilor individuale si celor datorate de angajator la bugetul
asigurarilor pentru somaj si pentru asigurarile sociale de sanatate, precum si al contributiei
datorate de angajator pentru concedii si indemnizatii de asigurari sociale de sanatate, in situatia
hotararilor judecatoresti ramase definitive si irevocabile prin care se stabilesc obligatii de plata a
unor sume sau drepturi reprezentand salarii, diferente de salarii, venituri asimilate salariilor sau
diferente de venituri asimilate salariilor, asupra carora exista obligatia platii contributiilor
sociale, sumele respective se defalca pe lunile la care se refera si se utilizeaza cotele de
contributii de asigurari sociale care erau in vigoare in acea perioada."
Calcul impozit pe venit in luna platii
Art 57 alin (2) din L571/2003 privind Codul Fiscal :? In cazul veniturilor din salarii
si/sau al diferentelor de venituri din salarii stabilite pentru perioade anterioare, conform legii,
impozitul se calculeaza si se retine la data efectuarii platii, in conformitate cu reglementarile
legale in vigoare privind veniturile realizate in afara functiei de baza la data platii, si se vireaza
pana la data de 25 a lunii urmatoare celei in care s-au platit.

68
 Conform prevederilor Normelor Metodologice de aplicare a prevederilor Codului Fiscal.
Pentru calculul impozitului lunar aferent venitului realizat, cota de impozit de 16% se aplica
asupra bazei de calcul determinate astfel: pentru veniturile obtinute in celelalte cazuri, ca
diferenta intre venitul brut si contributiile obligatorii pe fiecare loc de realizare a acestora.
Aceasta regula se aplica si in cazul veniturilor sub forma:
 indemnizatiei lunare a asociatului unic;
 drepturilor de natura salariala acordate de angajator persoanelor fizice ulterior
incetarii raporturilor de munca;
 salariilor sau diferentelor de salarii stabilite in baza unor hotarari judecatoresti
ramase definitive si irevocabile.
Astfel, impozitul pe salarii va fi evidentiat in luna platii sumei conform Hotararii
Judecatoresti, iar procentul de impozit va fi cel stabilit la data platii.
Modalitate declarare. In ceea ce priveste intocmirea declaratiei 112, conform punctului
2.6 din HOTRARE nr. 1397 din 28 decembrie 2010 privind modelul, continutul, modalitatea de
depunere si de gestionare a "Declaratiei privind obligatiile de plata a contributiilor sociale,
impozitului pe venit si evidenta nominala a persoanelor asigurate "pentru contributiile sociale, in
situatiile in care au fost acordate drepturi banesti in baza unor hotarari judecatoresti definitive si
irevocabile, precum si in situatiile in care prin astfel de hotarari se dispune reincadrarea in munca
a unor persoane, se intocmesc declaratii rectificative corespunzatoare fiecarei luni. Daca
perioada de raportare este anterioara datei de 01.01.2011 se vor depune declaratii rectifivative
potrivit legislatiei specifice in vigoare in perioada la care se refera.

69
III. Întocmirea declarţiei unice 112
Declaraţia se completează de către persoanele fizice şi juridice prevăzute la art. 296^3
lit.e) din Legea nr.571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare
(Codul fiscal), la care îşi desfăşoară activitatea sau se aflǎ în concediu medical persoanele
prevăzute la art. 296^3 lit.a) şi b) de către entităţile prevăzute la art. 296^3 lit. f) din aceeaşi lege,
precum şi de cǎtre orice plǎtitor de venituri de naturǎ salarialǎ sau asimilate salariilor.
În situaţia persoanelor prevăzute la art. 296^21 alin. (1) lit. f) şi din Codul fiscal,
declararea contribuţiilor sociale individuale se face de către plătitorul de venit, care în acest caz
este asimilat angajatorului.
Declaraţia se completează şi de contribuabilii prevăzuţi la art.296^19 alin.(1^9) şi (1^10)
din Codul fiscal, care au obligaţia să depună declaraţia şi să achite contribuţiile sociale ale
angajatorului şi pe cele individuale, potrivit legii, precum şi de persoanele fizice care, potrivit
art.296^19 alin.(1^13) din aceeaşi lege, au obligaţia declarării şi achitării contribuţiilor sociale
individuale.
I. Depunerea declaraţiei:
Declaraţia privind obligaţiile de plată a contribuţiilor sociale, impozitului pe venit şi
evidenţa nominală a persoanelor asigurate se completează şi se depune de plătitorii de impozite
şi contribuţii cărora le revin, potrivit legislaţiei în vigoare, obligaţiile de plată cuprinse în anexa
nr.2 - Nomenclatorul "Creanţe fiscale" la ordin.
Termenul de depunere a declaraţiei
Declaraţia se depune:
- trimestrial, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare trimestrului, de angajatorii şi
entităţile asimilate angajatorilor care se încadrează în prevederile art.58 alin.(2) din Codul fiscal
şi nu au optat pentru depunerea lunară a declaraţiei,
- lunar, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei pentru care se datorează
impozitul pe venit şi contribuţiile sociale – de ceilalţi angajatori şi entităţi asimilate
angajatorului, precum şi de persoanele prevăzute la art.296^19 alin.(1^9), (1^10) şi (1^13) din
Codul fiscal.
Atenţie! Depunerea trimestrială a declaraţiei constă în completarea şi depunerea a câte
unei declaraţii pentru fiecare lună din trimestru, potrivit art.296^19 alin. (1^2) din Codul
fiscal.
Ori de câte ori în cursul trimestrului persoanele prevăzute la art.296^3 lit. a) şi b)
beneficiază de concedii şi indemnizaţii de asigurări sociale de sănătate sau le încetează
calitatea de asigurat, plătitorii de venituri din salarii şi asimilate salariilor prevăzuţi la art.58
alin. (2), în calitate de angajatori ori de persoane asimilate angajatorului, depun declaraţia
până la data de 25 inclusiv
a lunii următoare celei în care a intervenit concediul medical sau încetarea calităţii de
asigurat. În acest caz, declaraţia/declaraţiile aferentă/aferente perioadei rămase din trimestru
se depune/se depun până la data de 25 inclusiv a lunii următoare trimestrului. În cazul în care

70
încetarea calităţii de asigurat are loc în luna a doua a trimestrului, se vor depune atât
declaraţia pentru prima lună a trimestrului, cât şi cea pentru luna a doua, urmând ca după
încheierea trimestrului să se depună numai declaraţia pentru luna a treia.
Organul fiscal competent:
Organul fiscal în a cărui evidenţă contribuabilul este înregistrat ca plătitor de impozite,
taxe şi contribuţii.
Modul de depunere:
1. Declaraţia se depune prin mijloace electronice de transmitere la distanţă, conform legii.
Pentru depunerea declaraţiei, plătitorul trebuie să deţină un certificat calificat, eliberat în
condiţiile Legii nr.455/2001 privind semnătura electronică.
2. Declaraţia privind obligaţiile de plată a contribuţiilor sociale, impozitului pe venit şi
evidenţa nominală a persoanelor asigurate se completează cu ajutorul programului de asistenţă.
Programul de asistenţă este pus la dispoziţia contribuabililor gratuit de unităţile fiscale
subordonate sau poate fi descărcat de pe site-ul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, la
adresa
II. Completarea declaraţiei
A. ANEXA nr.1 "Declaraţie privind obligaţiile de plată a contribuţiilor sociale,
impozitului pe venit şi evidenţa nominală a persoanelor asigurate" la ordin
1. Caseta „Perioada de raportare”:
În rubrica “Lună” se înscrie cu cifre arabe numărul lunii la care se referă obligaţia (de
exemplu: 01 pentru luna ianuarie). “Anul” pentru care se completează declaraţia se înscrie cu
cifre arabe, cu 4 caractere (de exemplu: 2012).
2. a) Caseta „Declaraţie rectificativă” – se bifează cu X în situaţia în care rectificarea
declaraţiei se realizează pentru corectarea unor erori de completare ale angajatorului sau entităţii
asimilate angajatorului.
b) Caseta „Declaraţie rectificativă ca urmare a acordării unor drepturi bănesti în baza
unor hotărâri judecătoreşti definitive şi irevocabile” – se bifează cu X în situaţia în care
declaraţia se rectifică în urma acordării unor drepturi băneşti în baza unor hotărâri judecătoreşti
definitive şi irevocabile.
c) Caseta „Declaraţie rectificativă ca urmare a unei inspecţii fiscal ” – se bifează cu X în
situaţia în care declaraţia se rectifică în urma unei inspecţii fiscale.
Atenţie! Se va bifa cu X numai una din cele trei căsuţe, după caz.
Rectificarea declaraţiei
2.1.Declaraţia privind obligaţiile de plată a contribuţiilor sociale, impozitului pe venit şi
evidenţa nominală a persoanelor asigurate poate fi corectată de contribuabili din proprie
iniţiativă, prin depunerea unei declaraţii rectificative.
2.2. Declaraţia rectificativă se utilizează pentru:
- corectarea impozitului pe venit, precum şi a contribuţiilor sociale datorate de angajatori
si entităţi asimilate angajatorilor şi reţinute de către aceştia de la asiguraţi;

71
 - modificarea unor elemente de identificare a asiguratului;
- modificarea unor date pe baza cǎrora se determinǎ stagiile de cotizare şi punctajul
asiguratului în sistemul public de pensii, pentru situaţia când a fost omisǎ înscrierea unui/unor
asigurat/asiguraţi sau în cazul în care asiguratul/asiguraţii a/au fost înregistrat/înregistraţi fǎrǎ
temei şi este necesarǎ anularea respectivei înregistrǎri;
- corectarea altor informaţii prevăzute de formular.
2.3. Declaraţia rectificativă se întocmeşte pe acelaşi model de formular ca şi declaraţia
care se corectează, bifându-se cu X căsuţa aflată pe prima pagină a formularului.
2.4. Declaraţia rectificativă se completează integral, înscriindu-se toate datele şi
informaţiile prevăzute de formular, inclusiv cele care nu diferă faţă de declaraţia iniţială.
2.5. În cazul veniturilor din salarii şi/sau al diferenţelor de venituri din salarii stabilite
pentru perioade anterioare, conform legii, impozitul se calculează şi se reţine în conformitate cu
dispoziţiile
Codului fiscal şi normelor de aplicare a acestuia.
2.6. Pentru contribuţiile sociale, în situaţiile în care au fost acordate drepturi băneşti în
baza unor hotărâri judecătoreşti definitive şi irevocabile, precum şi în situaţiile în care prin astfel
de hotărâri se dispune reîncadrarea în muncă a unor persoane, se întocmesc declaraţii
rectificative corespunzătoare fiecărei luni, bifându-se cu X căsuţa corespunzătoare de pe
formular.
2.7. Dacă, urmare inspecţiei fiscale, au fost stabilite diferenţe de contribuţii sociale,
contribuabilii au obligaţia rectificării declaraţiei pentru perioadele pentru care au fost stabilite
astfel de diferenţe, bifându-se cu X căsuţa corespunzătoare de pe formular.
2.8. Declaraţia rectificativă întocmită conform prezentelor instrucţiuni se depune numai
pentru rectificările care vizează perioadele de raportare începând cu 1 iulie 2012. Pentru
perioadele de raportare cuprinse între 1 ianuarie 2011 şi 30 iunie 2012, ”Declaraţia privind
obligaţiile de plată a contribuţiilor sociale, impozitului pe venit şi evidenţa nominală a
persoanelor asigurate” se completează şi se rectifică, după caz, în conformitate cu prevederile
Hotărârii Guvernului nr. 1397/2010 privind modelul, conţinutul, modalitatea de depunere şi de
gestionare a “Declaraţiei privind obligaţiile de plată a contribuţiilor sociale, impozitului pe venit
şi evidenţa nominală a persoanelor asigurate”.
2.9. Pentru perioadele de raportare anterioare datei de 1 ianuarie 2011 contribuabilii vor
depune declaraţii rectificative potrivit legislaţiei specifice în vigoare în perioada la care se referă
aceste declaraţii.
Secţiunea "Date de identificare a plătitorului"
Caseta “Cod de identificare fiscală” - se completează codul de identificare fiscală atribuit
plătitorului conform legii, înscriindu-se cifrele cu aliniere la dreapta.
În situaţia în care, declaraţia se completează de către împuternicit/reprezentant fiscal,
desemnat potrivit legii, se înscriu codul de identificare fiscală atribuit de organul fiscal
competent persoanei ale cărei obligaţii sunt îndeplinite, precum şi datele de identificare a
acesteia, iar la rubrica “Funcţia/Calitatea” din formular se înscrie „Împuternicit”.

72
 În cazul în care contribuabilul este înregistrat în scopuri de taxă pe valoarea adăugată
conform art.153 din Legea nr.571/2003, cu modificările şi completările ulterioare, în prima
căsuţă se înscrie prefixul RO.
Caseta “Denumire” - se înscrie/înscriu, după caz, denumirea sau numele şi prenumele
plătitorului de impozite şi contribuţii.
Caseta “Adresă domiciliu fiscal” – se completează adresa domiciliului fiscal, conform
prevederilor Codului de procedură fiscală.
În situaţia contribuabililor prevăzuţi la art.296^19 alin.(1^9), (1^10) şi (1^13) din Codul
fiscal, secţiunea se completează cu datele de identificare ale persoanei fizice care are, potrivit
legii, obligaţia depunerii declaraţiei.
SECŢIUNEA "Creanţe fiscale"
Pentru impozitul pe venit şi pentru fiecare contribuţie socială prevăzute în anexa nr. 2
Nomenclatorul "Creanţe fiscale" la ordin, datorate în perioada de raportare, se
completează în acelaşi formular, câte un tabel generat cu ajutorul programului de asistenţă,
înscriindu-se în rândurile corespunzătoare (rd.1-rd.3) sumele reprezentând obligaţiile constituite
în perioada de raportare la care se referă declaraţia, în conformitate cu instrucţiunile de mai jos.
În situaţia în care, în perioada de raportare nu au rezultat sume datorate/de plată pentru
impozitul pe venit şi/sau contribuţiile sociale cuprinse în vectorul fiscal, la rubrica “Suma
datorată/de plată” se înscrie cifra 0 (zero).
Necompletarea tabelului din această secţiune, pentru impozitul pe venit sau contribuţia
social pentru care există obligaţie declarativă potrivit legii, echivalează cu nedeclararea obligaţiei
respective.
Coloana “Denumire creanţă fiscală” - se înscrie denumirea obligaţiei de plată conform
anexei nr. 2
Nomenclatorul "Creanţe fiscale" la ordin, datorată în perioada de raportare.
Coloana “Suma”:
- Rândul 1 “Suma datorată" - se înscrie suma reprezentând impozitul pe venit/
contribuţia socială datorată în perioada de raportare, conform legii.
- Rândul 2 "Suma deductibilă" - se înscriu sumele care pot fi deduse în perioada de
raportare din contribuţiile sociale datorate de angajatori, conform legislaţiei specifice privind
contribuţiile sociale. Nivelul sumei deductibile nu va depăşi nivelul sumei datorate în perioada
de raportare.
- Rândul 3 “Suma de plată (rd.1-rd.2)" - se înscrie suma de la rd.1 sau, după caz,
diferenţa între suma de la rd.1 şi cea de la rd.2.
- Rândul „Total obligaţii de plată” - se înscrie totalul obligaţiilor de plată, pentru
perioada de raportare, respectiv totalul sumelor declarate, înscrise la rd.3 „Suma de plată”.
Suma înscrisă la rândul „Total obligaţii de plată” se plăteşte în contul unic corespunzător.
Pentru impozitul pe venit şi contribuţiile sociale prevăzute la poziţiile 1 - 4, 7 - 13, 16, 18
– 37 din anexa nr. 2 Nomenclatorul "Creanţe fiscale" la ordin, formularul se completează de

73
către angajatori sau entităţi asimilate acestora, în conformitate cu dispoziţiile Codului fiscal şi ale
legislaţiei specifice privind contribuţiile sociale.
- Rândul 1 "Suma datorată" - se înscrie suma reprezentând impozitul pe venit/contribuţia
socială datorate în perioada de raportare, conform legislaţiei specifice.
- Rândul 3 “Suma de plată" - se înscrie suma de la rândul 1.
La poziţia 1 din anexa nr. 2 Nomenclatorul "Creanţe fiscale" la ordin se declară
impozitul pe venitul din salarii reţinut de către contribuabil, inclusiv pentru sediile secundare
care au obligaţia înregistrării fiscale, potrivit legii.
La poziţiile 34 - 37 din anexa nr. 2 Nomenclatorul "Creanţe fiscale" la ordin se declară
impozitul pe veniturile definite potrivit Codului fiscal pentru care obligaţia declarării, calculării,
reţinerii şi plăţii revine plătitorului de venit, care în acest caz este asimilat angajatorului, în
conformitate cu prevederile art. 296^19 alineatul (2) din Codul fiscal.
Pentru contribuţiile sociale datorate de angajatori, prevăzute la poziţiile 5, 6, 14, 15 şi 17
din anexa nr. 2 Nomenclatorul "Creanţe fiscale" la ordin, formularul se completează de către
angajatori sau entităţi asimilate acestora, în conformitate cu dispoziţiile Codului fiscal şi ale
legislaţiei specific privind contribuţiile sociale astfel:
- Rândul 1 "Suma datorată" - se înscrie suma datorată de angajatori în perioada de
raportare, conform prevederilor legale specifice contribuţiilor sociale.
- Rândul 2 "Suma deductibilă" - se înscriu sumele care pot fi deduse în perioada de
raportare din contribuţiile sociale datorate de angajatori, conform legislaţiei specifice privind
contribuţiile sociale. Nivelul sumei deductibile nu va depăşi nivelul sumei datorate 絜
perioada de raportare.
La rândul "Suma deductibilă" se înscriu, cu respectarea condiţiei de mai sus, sumele
reprezentând:
a) facilităţi/deduceri acordate din bugetul asigurărilor pentru şomaj în conformitate cu
prevederile Legii nr.76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării
forţei de muncă, cu modificările şi completările ulterioare şi alte deduceri conform legislaţiei
specifice;
b) deduceri efectuate din bugetul asigurărilor sociale de stat, în conformitate cu
prevederile Legii nr.263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi
completările ulterioare (contribuţia asigurărilor sociale de sănătate, conform Legii nr.95/2006
privind reforma în domeniul sănătăţii, cu modificările şi completările ulterioare şi alte deduceri
conform legislaţiei specifice privind contribuţiile sociale);
c) indemnizaţiile care se calculează şi se plătesc de către angajatori, conform prevederilor
Legii nr.346/2002 privind asigurarea pentru accidente de muncă şi boli profesionale, republicată,
cu modificările ulterioare, şi Ordinului ministrului muncii, solidarităţii sociale şi familiei şi al
ministrului sănătăţii publice nr.450/825/2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de
aplicare a Legii nr.346/2002 privind asigurarea pentru accidente de muncă şi boli profesionale,
cu modificările şi completările ulterioare, şi alte deduceri conform legislaţiei specifice privind
contribuţiile sociale;

74
 d) pentru poziţiile 14 şi 15 din anexa nr. 2 Nomenclatorul "Creanţe fiscale" la ordin se
completează indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate, care se calculează şi se plătesc de
angajatori, conform art.38 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.158/2005 privind concediile
şi indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate, aprobată cu modificări şi completări prin Legea
nr.399/2006, cu modificările şi completările ulterioare. Nivelul sumei deductibile nu va depăşi
nivelul sumei datorate perioada de raportare
- Rândul 3 "Suma de plată "- se înscrie suma reprezentând diferenţa dintre suma datorată
şi cea deductibilă, respectiv dintre suma înscrisă la rd.1 şi suma înscrisă la rd.2.
Pentru contribuţiile sociale prevăzute la poziţiile 14 şi 15 din anexa nr. 2 Nomenclatorul
"Creanţe fiscale" la ordin, sumele reprezentând indemnizaţii plătite de către angajatori
asiguraţilor, care depăşesc suma contribuţiilor datorate de aceştia în luna respectivă, respectiv,
suma care se regăseşte la rândul C.2. -13 se recuperează din bugetul Fondului naţional unic de
asigurări sociale de sănătate din creditele bugetare prevăzute cu aceasta destinaţie, în condiţiile
Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.158/2005, aprobată cu modificări şi completări prin
Legea nr.399/2006, cu modificările şi completările ulterioare.
B. ANEXA nr.1.1 - ANEXA ANGAJATOR la anexa nr. 1 la ordin
SECŢIUNEA A - Alte date de identificare a plătitorului
Caseta “ Număr de ordine în registrul comerţului” - se completează cu numărul de ordine
de la registrul comerţului, de către angajatorii şi entităţile asimilate acestora care, potrivit legii au
obligaţia înregistrării în Registrul Comerţului..
Caseta “Cod CAEN” - se completează cu codul CAEN al activităţii principale desfăşurate
de plătitor, conform Nomenclatorului privind clasificarea activităţilor economice la nivel
naţional.
Caseta “Adresă sediu social” – se completează adresa sediului social al plătitorului.
Caseta “Casa de asigurări de sănătate angajator” – conţine codificarea casei de asigurări
de sănătate la care este luat în evidenţă angajatorul.
Caseta “Tarif de risc “ – se înscrie procentul contribuţiei de asigurări pentru accidente de
muncă şi boli profesionale, care este în funcţie de încadrarea în clasele de risc (cod CAEN).
Caseta “Datorează contribuţie de accidente de muncă D/N” - se înscrie:
“D” - dacă se datorează contribuţie de accidente de muncă şi boli profesionale;
“N” – dacă nu se datorează contribuţie de accidente de muncă şi boli profesionale (pentru
angajatorii la care nu se aplică prevederile Legii 346/2002, republicată, cu modificările
ulterioare).
SECŢIUNEA B - Indicatori statistici
- Rândul 1 “Număr de asiguraţi şomaj” - se completează cu numărul de asiguraţi
obligatoriu în sistemul asigurărilor pentru somaj, potrivit legii, în luna de raportare, respectiv cu
numărul de asiguraţi din anexa nr. 1.2„Anexa asigurat” la anexa nr. 1 la ordin pentru care atât
asiguratul, cât şi angajatorul acestuia datorează contribuţii asigurări sociale de şomaj. Se
calculează prin însumarea unică a cazurilor pentru care caseta „Asigurat în sistemul asigurărilor
pentru somaj” = „1”, iar în Secţiunea A sau/şi B.1. din anexa nr. 1.2 „Anexa asigurat” la anexa

75
nr. 1 la ordin, rubrica „Tip asigurat din punct de vedere al contractului de muncă” = „1 -
Salariat” sau „3 - Alte categorii de persoane care realizează venituri asimilate salariilor - care
nu au contract individual de muncă sau raport de serviciu (nu este salariat)”. În situaţia
asiguraţilor cu mai multe contracte de muncă încheiate cu respectivul angajator, aceştia vor fi
număraţi o singură dată.
- Rândul 2 „Număr de asiguraţi concedii şi indemnizaţii” – se completează cu numărul
efectiv de angajaţi (asiguraţi) care au realizat venituri în luna pentru care se întocmeşte declaraţia
şi pentru care angajatorul datorează contribuţia pentru concedii şi indemnizaţii de asigurări
sociale de sănătate.
- Rândul 3 „Număr de asiguraţi pentru care angajatorul datorează CAS” – se
completeazǎ cu numǎrul de asiguraţi pentru care se datoreazǎ contribuţia de asigurǎri sociale.
- Rândul 4 „Total fond de salarii brute” – se completează cu suma câştigurilor brute
realizate de asiguraţii înscrişi la „Rândul 2” (venituri de natură salarială, venituri asimilate
salariilor, precum şi sumele suportate de angajator, primele 5 zile de incapacitate temporară de
muncă, pentru concedii medicale conform prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului
nr.158/2005, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr.399/2006, cu modificările şi
completările ulterioare şi sumele suportate de angajator, primele 3 zile, pentru concediile
medicale conform Legii 346/2002, republicată, cu modificările ulterioare), şi nu poate fi mai
mare decât produsul dintre numărul asiguraţilor din luna pentru care se calculează contribuţia
pentru concedii şi indemnizaţii şi valoarea corespunzătoare a 12 salarii minime brute pe ţară
garantate în plată.
SECŢIUNEA C
C.1 Condiţii de muncă.
Secţiunea C.1. „Condiţii de muncă” conţine informaţii despre angajatorii care au condiţii
diferite de muncă.
Coloana „Total venit realizat” se completează astfel:
- Rândul 1 „Condiţii normale - total venit realizat” (C1_11) - conţine totalul câstigurilor
brute lunare realizate în condiţi normale de muncă de asiguraţii înscrişi în anexa nr. 1.2 "Anexa
asigurat" la anexa nr. 1 la ordin, exclusiv cele realizate de persoanele exceptate de lege.
- Rândul 2 „Condiţii deosebite - total venit realizat” (C1_21) - conţine totalul
câstigurilor brute lunare realizate în condiţi deosebite de muncă de asiguraţii înscrişi în anexa nr.
1.2 "Anexa asigurat" la anexa nr. 1 la ordin, exclusiv cele realizate de persoanele exceptate de
lege.
- Rândul 3 „Condiţii speciale - total venit realizat” (C1_31) - conţine totalul câstigurilor
brute lunare realizate în condiţii speciale de muncă de asiguraţii înscrişi în anexa nr. 1.2 "Anexa
asigurat" la anexa nr. 1 la ordin, exclusiv cele realizate de persoanele exceptate de lege.
- Rândul 4 „Alte condiţii - total venit realizat” (C1_41) - conţine totalul câstigurilor brute
lunare realizate în alte condiţii de muncă de asiguraţii înscrişi în anexa nr. 1.2 "Anexa asigurat"
la anexa nr. 1 la ordin, potrivit legii, exclusiv cele realizate de persoanele exceptate de lege.

76
 - Rândul 5 „Total venit realizat” (C1_T1) - conţine totalul câstigurilor brute lunare
realizate de asiguraţii înscrişi în anexa nr. 1.2 "Anexa asigurat" la anexa nr. 1 la ordin, exclusiv
cele realizate de persoanele exceptate de lege.
Coloana “ Total bază de calcul a contribuţiei la BASS aferentă indemnizatiei conform
O.U.G. nr.158/2005,” se completează astfel:
- Rândul 1 „Condiţii normale” (C1_12) - conţine totalul bazei de calcul a contribuţiei la
Bugetul asigurărilor sociale de stat, aferentă indemnizaţiilor conform Ordonanţei de urgenţă a
Guvernului nr.158/2005, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr.399/2006, cu
modificările şi completările ulterioare în situaţia în care asiguratul a lucrat în ziua premergătoare
concediului medical în condiţii normale de muncă, exclusiv ajutorul de deces.
- Rândul 2 „Condiţii deosebite” (C1_22) - conţine totalul bazei de calcul a contribuţiei la
Bugetul asigurărilor sociale de stat, aferentă indemnizaţiilor conform Ordonanţei de urgenţă a
Guvernului nr.158/2005, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr.399/2006, cu
modificările şi completările ulterioare în situaţia în care asiguratul a lucrat în ziua premergătoare
concediului medical în condiţii deosebite de muncă, exclusiv ajutorul de deces.
- Rândul 3 „Condiţii speciale” (C1_32) - conţine totalul bazei de calcul a contribuţiei la
Bugetul asigurărilor sociale de stat, aferentă indemnizaţiilor conform Ordonanţei de urgenţă a
Guvernului nr.158/2005 aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr.399/2006, cu
modificările şi completările ulterioare în situaţia în care asiguratul a lucrat în ziua premergătoare
concediului medical în condiţii speciale de muncă, exclusiv ajutorul de deces.
Rândul 4 „Alte condiţii”(C1_42) - conţine totalul bazei de calcul a contribuţiei la Bugetul
asigurărilor sociale de stat, aferentă indemnizaţiilor conform Ordonanţei de urgenţă a Guvernului
nr.158/2005 aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr.399/2006, cu modificările şi
completările ulterioare în situaţia în care asiguratul a lucrat în ziua premergătoare concediului
medical în alte condiţii de muncă, exclusiv ajutorul de deces.
- Rândul 5 „Total bază de calcul a contribuţiei la BASS aferentă indemnizaţiei conform
Ordonanţei de urgenţă a .Guvernului nr.158/2005, cu modificările şi completările ulterioare”
(C1_T2) - conţine totalul bazei de calcul a contribuţiei la Bugetul asigurărilor sociale de stat,
aferentă indemnizaţiilor conform Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.158/2005, aprobată cu
modificări şi completări prin Legea nr.399/2006, cu modificările şi completările ulterioare,
exclusiv ajutorul de deces.
Coloana „Scutiri angajator” se completează astfel:
- Rândul 1 „Condiţii normale – scutiri angajator” (C1_13) - conţine totalul sumelor
pentru care angajatorul beneficiază de scutire, pentru asiguraţii înscrişi în anexa nr. 1.2"Anexa
asigurat" la anexa nr. 1 la ordin care lucrează în condiţi normale de muncă.
- Rândul 2 „Condiţii deosebite - scutiri angajator” (C1_23) - conţine totalul sumelor
pentru care angajatorul beneficiază de scutire, pentru asiguraţii înscrişi în anexa nr. 1.2"Anexa
asigurat" la anexa nr. 1 la ordin care lucrează în condiţi deosebite de muncă.
- Rândul 3 „Condiţii speciale - scutiri angajator” (C1_33) - conţine totalul sumelor
pentru care angajatorul beneficiază de scutire, pentru asiguraţii înscrişi în anexa nr. 1.2"Anexa
asigurat" la anexa nr. 1 la ordin care lucrează în condiţi speciale de muncă.

77
 - Rândul 4 „Alte condţii - scutiri angajator” (C1_43) - conţine totalul sumelor pentru
care angajatorul beneficiază de scutire, pentru asiguraţii înscrişi î n anexa nr. 1.2"Anexa
asigurat" la anexa nr. 1 la ordin care lucrează în alte condiţi de muncă.
- Rândul 5 „Total scutiri angajator” (C1_T) - conţine totalul sumelor pentru care
angajatorul beneficiază de scutire.
Coloana “ Contribuţie CAS angajator” se completează astfel:
- Rândul 5 “Total Contribuţie CAS angajator” - conţine totalul contribuţiei de asigurări
sociale datorată de angajator (C1_T3).
Varianta I
Dacă baza de calcul angajator nu depăşeşte baza de calcul plafonată:
• Daca (C1_T1+C1_T2- C1_T) <= BCP
C1_T3= (C1_11+C1_12 – C1_13) * CotaAngN +(C1_21+C1_22–C1_23) * CotaAngD +
(C1_31+C1_32 – C1_33) * CotaAngS+ (C1_41+ C1_42 – C1_43) * CotaAngA
Varianta II
Daca baza de calcul angajator depășește baza de calcul plafonată:
• Daca (C1_T1+C1_T2- C1_T) > BCP
C1_T3= ((C1_11+C1_12 – C1_13) * CotaAngN +(C1_21+C1_22–C1_23) * CotaAngD
+ (C1_31+C1_32 – C1_33) * CotaAngS+ (C1_41+ C1_42 – C1_43) * CotaAngA)*
BCP/(C1_T1+C1_T2-C1_T)
unde:
• BCP (baza de calcul plafonată) = produsul dintre numărul de asiguraţi pentru care
angajatorul datorează contribuţii de asigurări sociale din luna pentru care se calculează
contribuţia şi valoarea corespunzătoare a de cinci ori câştigul salarial mediu brut.
Baza de calcul angajator (C1_T1+C1_T2- C1_T) = totalul câstigurilor brute lunare
realizate de asiguraţii înscrişi în anexa nr. 1.2"Anexa asigurat" la anexa nr. 1 la ordin + totalul
bazei de calcul a contribuţiei la Bugetul asigurărilor sociale de stat, aferentă indemnizaţiilor
conform Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.158/2005, aprobată cu modificări şi completări
prin Legea nr.399/2006, cu modificările şi completările ulterioare, exclusiv ajutorul de deces –
totalul sumelor pentru care angajatorul beneficiază de scutire.
• CotaAngN = cota de contribuţie de asigurări sociale datorată de angajator pentru
condiţii normale de muncă.
• CotaAngD = cota de contribuţie de asigurări sociale datorată de angajator pentru pentru
condiţii deosebite de muncă.
• CotaAngS = cota de contribuţie de asigurări sociale datorată de angajator pentru condiţii
speciale de muncă.
• Cota AngA = cota de contribuţie de asigurări sociale datorată de angajator pentru alte
condiţii speciale de muncă.

78
 - Rândul 6 „Bază calcul punctaj şomaj tehnic beneficiar de scutire” – se completeazǎ cu
suma salariilor de bazǎ minime brute pe ţarǎ garantate în platǎ, proporţionale cu numărul de zile
de şomaj tehnic.
- Rândul 7 “Total sumă de recuperat de angajator de la BASS, aferentă lunii de
raportare” – se completeazǎ cu suma reprezentând ajutor de deces care se recupereazǎ de cǎtre
angajator de la bugetul asigurărilor sociale de stat, în situaţia în care ajutorul de deces depǎşeşte
contribuţia de asigurǎri sociale datoratǎ de acesta.
- Rândul 8 “Total sumă de recuperat de angajator de la FAAMBP, aferentă lunii de
raportare” – se completeazǎ cu suma reprezentând cuantumul prestatiilor de asigurări sociale
suportate din Fondul de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale, contribuţia de
asigurări sociale de sănătate aferentă concediilor medicale pentru incapacitate temporară de
muncă cauzate de accidente de muncă şi boli profesionale conform Legii nr.95/2006, cu
modificările şi completările ulterioare şi contribuţia pentru concedii şi indemnizaţii conform art.6
alin.(7) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.158/2005, aprobată cu modificări şi completări
prin Legea nr.399/2006, cu modificările şi completările ulterioare, care se recuperează de către
angajator din Fondul de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale, în cazul în care
aceasta depăşeşte contribuţia de accidente de muncă şi boli profesionale datorată de acesta.
Formatted: French (France)
C.2. Indemnizaţii sănătate (conform Ordonanţei de urgenţă a Guvernului
nr.158/2005, cu modificările şi completările ulterioare)
Coloana ”Nr. cazuri” se completează astfel:
- Rândul 1 ”Număr cazuri pentru incapacitate temporară de muncă” - se completează cu
total concedii medicale pentru incapacitate temporară de muncă.
- Rândul 2 ”Număr cazuri pentru prevenire îmbolnăvire” - se completează cu total
concedii medicale pentru prevenire îmbolnăvire.
- Rândul 3 ”Număr cazuri pentru sarcină şi lăuzie” - se completează cu total concedii
medicale pentru sarcină şi lăuzie.
- Rândul 4 ”Număr cazuri pentru îngrijire copil bolnav” - se completează cu total
concedii medicale pentru îngrijire copil bolnav.
- Rândul 5 ”Număr cazuri pentru risc maternal” - se completează cu total concedii
medicale pentru risc maternal.
Coloana ” Total zile prestaţii” se completează astfel:
- Rândul 1 ”Total zile prestaţii pentru incapacitate temporară de muncă” - se
completează cu număr total de zile prestaţii aferente concediilor medicale pentru incapacitate
temporară de muncă.
- Rândul 2 ”Total zile prestaţii pentru prevenire îmbolnăvire”- se completează cu număr
total de zile prestaţii aferente concediilor medicale pentru prevenire îmbolnăvire.
- Rândul 3 ”Total zile prestaţii pentru sarcină şi lăuzie” - se completează cu număr total
de zile prestaţii aferente concediilor medicale pentru sarcină si lăuzie.

79
 - Rândul 4 ”Total zile prestaţii pentru îngrijire copil bolnav” - se completează cu număr
total de zile prestaţii aferente concediilor medicale pentru îngrijire copil bolnav
- Rândul 5 ”Total zile prestaţii pentru risc maternal” - se completează cu număr total de
zile prestaţii aferente concediilor medicale pentru risc maternal.
Coloana ”Zile prestaţii suportate de angajator” se completează astfel:
- Rândul 1 ”Zile prestaţii suportate de angajator pentru incapacitate temporară de
muncă”- se completează cu număr total de zile prestaţii suportate de angajator aferente
concediilor medicale pentru incapacitate temporară de muncă.
Coloana ”Zile prestaţii suportate din FNUASS” se completează astfel:
-Rândul 1 ”Zile prestaţii suportate din FNUASS pentru incapacitate temporară de
muncă” – se completează cu număr total de zile prestaţii suportate din Fondul naţional unic de
asigurări sociale de sănătate, aferente concediilor medicale pentru incapacitate temporară de
muncă.
- Rândul 2 ”Zile prestaţii suportate din FNUASS pentru prevenire îmbolnăvire” – se
completează cu număr total de zile prestaţii suportate din Fondul național unic de asigurări
sociale de sănătate, aferente concediilor medicale pentru prevenire îmbolnăvire.
-Rândul 3 ”Zile prestaţii suportate din FNUASS pentru sarcină şi lăuzie” - se
completează cu număr total de zile prestaţii suportate din Fondul național unic de asigurări
sociale de sănătate, aferente concediilor medicale pentru sarcină şi lăuzie.
-Rândul 4 ”Zile prestaţii suportate din FNUASS pentru îngrijire copil bolnav” – se
completează cu număr total de zile prestaţii suportate din Fondul național unic de asigurări
sociale de sănătate, aferente concediilor medicale pentru îngrijire copil bolnav.
-Rândul 5 ”Zile prestaţii suportate din FNUASS pentru risc maternal” - se completează
cu număr total de zile prestaţii suportate din Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate,
aferente concediilor medicale pentru risc maternal.
Coloana ”Suma suportată de angajator” se completează astfel:
- Rândul 1 ”Suma suportată de angajator pentru incapacitate temporară de muncă”- se
completează cu suma suportată de angajator, aferentă concediilor medicale pentru incapacitate
temporară de muncă.
Coloana ”Suma suportată din FNUASS” se completează astfel:
- Rândul 1 ”Suma suportată din FNUASS pentru incapacitate temporară de muncă” – se
completează cu suma indemnizaţiilor suportate din Fondul naţional unic de asigurări sociale de
sănătate aferente concediilor medicale pentru incapacitate temporară de muncă.
- Rândul 2 ”Suma suportată din FNUASS pentru prevenire îmbolnăvire” – se
completează cu suma indemnizaţiilor suportate din Fondul naţional unic de asigurări sociale de
sănătate aferente concediilor medicale pentru prevenire îmbolnăvire.
- Rândul 3 ”Suma suportată din FNUASS pentru sarcină şi lăuzie” - se completează cu
suma indemnizaţiilor suportate din Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate aferente
concediilor medicale pentru sarcină şi lăuzie.

80
 - Rândul 4 ”Suma suportată din FNUASS pentru îngrijire copil bolnav” - se completează
cu suma indemnizaţiilor suportate din Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate
aferente concediilor medicale pentru îngrijire copil bolnav.
- Rândul 5 ”Suma suportată din FNUASS pentru risc maternal” - se completează cu
suma indemnizaţiilor suportate din Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate aferente
concediilor medicale pentru risc maternal.
- Rândul 6 ”Total suma suportată din FNUASS” - se completează cu suma totală a
indemnizaţiilor suportate din Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate.
- Rândul 7 ”Total contribuţii pentru concedii şi indemnizaţii calculate la fond salarii” –
se completează cu suma care reprezintă total contribuţii pentru concedii şi indemnizaţii calculate
la fondul de salarii (Fondul de salarii se regăseşte înscris la Sectiunea B, Rândul 4).
- Rândul 8 ”Total contribuţii pentru concedii şi indemnizaţii datorate pentru
indemnizaţiile suportate din FAAMBP” – se completează cu suma care reprezintă contribuţiile
pentru concedii şi indemnizaţii datorate pentru indemnizaţiile suportate din Fondul de asigurare
pentru accidente de muncă şi boli profesionale.
- Rândul 9 ”Total contribuții datorate pentru concedii si indemnizații” – se completează
cu suma dintre total contribuții pentru concedii și indemnizații calculate la fondul de salarii
(Rândul 7) și total contribuții pentru concedii și indemnizații datorate pentru indemnizațiile
suportate din Fondul de asigurare pentru accidente de muncă și boli profesionale (Rândul 8).
- Rândul 10 ”Total cuantum prestații de suportat din bugetul FNUASS pentru concedii si
indemnizații” – se completează cu total cuantum prestații de suportat din Fondul național unic de
asigurări sociale de sănătate pentru concedii și indemnizații.
- Rândul 11 ”Total sumă recuperată de angajator din contribuția lunii curente” – se
completează cu suma recuperată de angajator din contribuția lunii curente. Suma recuperată de
angajator nu poate depăși suma reprezentând contribuția datorată, în luna curentă, pentru
concedii și indemnizații înscrisă la Rândul 9.
- Rândul 12 ”Total sumă de virat la FNUASS pentru concedii si indemnizații” – se
completează cu total sumă de virat la Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate pentru
concedii si indemnizații.
- Rândul 13 ”Total sumă rămasă de recuperat de la FNUASS pentru concedii si
indemnizații” – se completează cu total sumă rămasă de recuperat în luna de raportare de la
Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate pentru concedii și indemnizații.
C.3. Indemnizații pentru accidente de muncă și boli profesionale
Coloana “Nr. cazuri” se completează astfel:
- Rândul 1 “Incapacitate temporară de muncă” - conține numărul total de cazuri de
indemnizație pentru incapacitate temporară de muncă, cauzate de accidente de muncă și boli
profesionale la nivel de unitate.
- Rândul 2 “Trecerea temporară la alt loc de muncă” - conține numărul total de cazuri
de indemnizație pentru trecerea temporară în alt loc de muncă, cauzată de accidente de muncă și
boli profesionale la nivel de unitate.

81
 - Rândul 3 “Reducerea timpului de lucru - conține numărul total de cazuri de
indemnizație pentru reducerea timpului de lucru, cauzată de accidente de muncă și boli
profesionale la nivel de unitate.
- Rândul 4 “Cursuri de calificare și reconversie profesională- conține numărul total de
cazuri de indemnizație pe durata cursurilor de calificare și reconversie profesională, cauzată de
accidente de muncă și boli profesionale la nivel de unitate.
Coloana “Zile prestații” se completează astfel:
- Rândul 1 “Incapacitate temporară de muncă – conține numărul total de zile lucrătoare
de prestații pentru incapacitate temporară de muncă, cauzată de accidente de muncă și boli
profesionale, la nivel de unitate, din certificatele medicale.
- Rândul 2 “Trecerea temporară la alt loc de muncă – conține numărul total de zile
lucrătoare de prestații pentru trecerea temporară în alt loc de muncă, cauzată de accidente de
muncă și boli profesionale la nivel de unitate din certificatele medicale.
- Rândul 3 “Reducerea timpului de lucru - conține numărul total de zile lucrătoare de
prestații pentru reducerea timpului de lucru, cauzată de accidente de muncă și boli profesionale
la nivel de unitate, din certificatele medicale.
- Rândul 4 “Cursuri de calificare și reconversie profesională” – conține numărul total de
zile lucrătoare de prestații pe durata cursurilor de calificare și reconversie profesională, cauzate
de accidente de muncă și boli profesionale, la nivel de unitate, din certificatele medicale.
Coloana “Sumă totală accidente de muncă” se completează astfel:
- Rândul 1 “Incapacitate temporară de muncă” - conține cuantumul total al prestațiilor
pentru incapacitate temporară de muncă, cauzate de accidente de muncă și boli profesionale, la
nivel de unitate.
- Rândul 2 “Trecerea temporară la alt loc de muncă”– conține cuantumul total al
prestațiilor pentru trecerea temporară în alt loc de muncă, cauzată de accidente de muncă și boli
profesionale, la nivel de unitate.
- Rândul 3 “Reducerea timpului de lucru” - conține cuantumul total al prestațiilor pentru
reducerea timpului de lucru, cauzate de accidente de muncă și boli profesionale, la nivel de
unitate.
- Rândul 4 “Cursuri de calificare și reconversie profesională” - conține cuantumul total
al prestațiilor pe durata cursurilor de calificare și reconversie profesională, cauzate de accidente
de muncă și boli profesionale, la nivel de unitate.
- Rândul 5 “Total” - cuprinde cuantumul total al prestațiilor de asigurări sociale cauzate
de accidente de muncă și boli profesionale, la nivel de unitate.
Coloana “Suma suportată din FAAMBP” se completează astfel:
- Rândul 1 “Incapacitate temporară de muncă” - este suma prestațiilor pentru
incapacitate temporară de muncă cauzată de accidente de muncă și boli profesionale la nivel de
unitate, suportate din Fondul de asigurare pentru accidente de muncă și boli profesionale.
- Rândul 2 “Trecerea temporară la alt loc de muncă” - este suma prestațiilor pentru
trecerea temporară în alt loc de muncă, cauzată de accidente de muncă și boli profesionale la

82
nivel de unitate, suportate din Fondul de asigurare pentru accidente de muncă și boli
profesionale.
- Rândul 3 “Reducerea timpului de lucru” - este suma prestațiilor pentru reducerea
timpului de lucru, cauzată de accidente de muncă și boli profesionale, la nivel de unitate
suportate din Fondul de asigurare pentru accidente de muncă și boli profesionale.
- Rândul 4 “Cursuri de calificare și reconversie profesională” - este suma prestațiilor pe
durata cursurilor de calificare și reconversie profesională, cauzată de accidente de muncă și boli
profesionale, la nivel de unitate, suportate din Fondul de asigurare pentru accidente de muncă și
boli profesionale.
- Rândul 5 “Total sumă suportată din FAAMBP” - conține total cuantum de prestații de
asigurări sociale de suportat din Fondul de asigurare pentru accidente de muncă și boli
profesionale.
Caseta “Ajutoare de deces”
- “Număr cazuri” – se completează cu numărul total de cazuri pentru care s-au acordat
ajutoare de deces, la nivel de unitate.
- “Sumă” - se completează cu suma totală a ajutoarelor de deces acordate la nivel de
unitate, suportate din bugetul asigurărilor sociale de stat.
C.4. Sumă scutită din contribuția la șomaj a angajatorului potrivit prevederilor
legale vigoare
Se completează cu suma reprezentând contribuția datorată de angajator la bugetul
asigurărilor pentru șomaj, aferentă categoriilor de persoane asigurate obligatoriu, prin efectul
legii, în sistemul asigurărilor pentru șomaj, pentru care angajatorul este scutit de plata acestei
contribuții în temeiul prevederilor legale în vigoare, în situația în care pentru acordarea acestei
scutiri nu se prevede potrivit dispozițiilor legale încheierea unui act juridic sau aprobarea unei
solicitări de a beneficia de scutire.
Se calculează prin însumarea produsului dintre suma prevăzută la Secțiunea B.1.1. poziția
„Angajator - Suma pentru care se beneficiază de scutire” din anexa nr. 1.2 "Anexa asigurat" la
anexa nr. 1 la ordin, și cota de contribuție datorată de angajator la bugetul asigurărilor pentru
șomaj, prevazută de lege.
C.5. Subvenții/scutiri/reduceri (conform Legii nr.76/2002, cu modificările și
completările ulterioare)
-“Subvenție/scutire/reducere” – se completează, prin selectarea din anexa nr. 3
Nomenclatorul „Subvenții/scutiri/reduceri” la ordin, a tipului de subvenție, scutire și/sau
reducere, după caz, de care beneficiază angajatorul respectiv, potrivit legislației în vigoare, din
bugetul asigurărilor pentru șomaj.
-“Suma de recuperat din contribuția datorată” - se completează cu suma
corespunzătoare tipului de subvenție, scutire și/sau reducere selectat, de recuperat prin deducere
din totalul contribuției datorate de angajator diminuată cu scutirea de la plată de care angajatorul
este scutit în temeiul prevederilor legale în vigoare (prevăzută la capitolul C.4.).
La completarea creanței fiscale „Contribuția de asigurări pentru șomaj datorată de
angajator” prevăzută în Secțiunea "Creanțe fiscale", totalul sumelor de recuperat din contribuția

83
datorată, prevăzute la C.5., se înscriu ca sumă deductibilă, cu respectarea condiției ca nivelul
sumei deductibile să nu depășească nivelul sumei datorate.
-“Sumă de restituit de la AJOFM / AMOFM” - se completează cu suma corespunzătoare
tipului de subvenție, scutire și/sau reducere selectat, de restituit de către Agenția Județeană
pentru Ocuparea Forței de Muncă / Agenția Municipală pentru Ocuparea Forței de Muncă
București. Se completează numai în situația în care suma deductibilă din “Contribuția de
asigurări pentru șomaj datorată de angajator” din anexa nr. 2 Nomenclatorul “Creanțe fiscale” la
ordin este egală cu suma datorată.
C.6. Contribuție șomaj datorată de angajator
-“Bază de calcul” – se completează cu suma reprezentând totalul veniturilor care
constituie baza lunară de calcul a contribuției datorate de angajator la bugetul asigurărilor pentru
șomaj, potrivit prevederilor legale în vigoare. Se calculează prin însumarea bazelor lunare de
calcul a contribuției individuale la bugetul asigurărilor pentru șomaj.
-“Contribuție” – se completează cu suma reprezentând contribuția datorată de angajator
la bugetul asigurărilor pentru șomaj, potrivit prevederilor legale în vigoare. Se calculează prin
aplicarea cotei prevăzute de prevederile legale în vigoare pentru contribuția datorată de angajator
la bugetul asigurărilor pentru șomaj asupra sumei bazelor de calcul a contribuției individuale la
bugetul asigurărilor pentru șomaj.
C.7. Contribuție fond de garantare datorată de angajator
-“Baza de calcul” - se completează cu suma reprezentând baza de calcul a contribuției
datorate de angajator, conform Legii nr.200/2006 privind constituirea și utilizarea Fondului de
garantare pentru plata creanțelor salariale, cu modificările ulterioare, la Fondul de garantare
pentru plata creanțelor salariale.
-“Contribuție” – se completează cu suma reprezentând contribuția datorată de angajator
la Fondul de garantare pentru plata creanțelor salariale, cu rotunjire potrivit prevederilor legale.
SECȚIUNEA D - Indicatori statistici
Se completează numai de către entitățile asimilate angajatorului, pentru anumite categorii
de asigurați, conform anexei nr. 4 Nomenclatorul “Tip asigurat pentru alte entități assimilate
angajatorului” la ordin.
- Rândul 1 “Număr de asigurați șomaj” – se completează cu zero și reprezintă numărul
de asigurați în sistemul asigurărilor pentru șomaj, raportați de angajatori asimilați.
- Rândul 2 „Număr de asigurați (concedii și indemnizații)” - se completează cu numărul
efectiv de asigurați din luna pentru care se întocmește declarația, pentru care instituția asimilată
datorează contribuția pentru concedii și indemnizații.
- Rândul 3 „Număr de asigurați pentru care angajatorul datorează CAS” - se
completeazǎ cu numǎrul de asigurați pentru care se datoreazǎ contribuția de asigurǎri sociale.
- Rândul 4 ”Total indemnizații de șomaj” - se completează suma indemnizațiilor de
șomaj pentru care instituția asimilată plătește contribuția pentru concedii și indemnizații.
SECȚIUNEA E

84
 Se completează numai de către entitǎțile asimilate angajatorului, pentru anumite categorii
de asigurați.
E.1 Condiții de muncă
Secțiunea E.1. „Condiții de muncă” conține informații despre entitǎțile asimilate
angajatorului care au condiții normale de muncă.
Coloana „Total venit realizat” se completează pentru „Condiții normale de muncă”
(E1_venit) - conține totalul câstigurilor brute lunare realizate în condiți normale de muncă de
asigurații înscriși în "Anexa asigurat" (se calculează pentru tipurile de asigurat 2, 13, 14, 15, din
anexa nr. 4 Nomenclatorul “Tip asigurat pentru alte entități asimilate angajatorului”la ordin ).
Coloana “Total bază de calcul a contribuției la BASS aferentă indemnizatiei conform
O.U.G.158/2005,” se completează pentru „Condiții normale de muncă” (E1_baza) - conține
totalul bazei de calcul a contribuției la bugetul asigurărilor sociale de stat, aferentă
indemnizațiilor conform Ordonanței de urgență a Guvernului nr.158/2005, aprobată cu
modificări și completări prin Legea nr. 399/2006, cu modificările și completările ulterioare, în
situația în care asiguratul a lucrat în ziua premergătoare concediului medical în condiții normale
de muncă, exclusiv ajutorul de deces (se calculează pentru tipurile de asigurat 2,13,14 din anexa
nr 4 Nomenclatorul “Tip asigurat pentru alte entități asimilate angajatorului”la ordin).
Coloana “Contribuție CAS - angajator” - conține totalul contribuției de asigurări sociale
datorată de entitatea asimilată angajatorului (E1_ct).
Varianta I
Dacă baza de calcul angajator nu depășește baza de calcul plafonată
 Daca ((E1_venit –S_plcomp-S_oug125)+ E1_baza) <= BCP
 E1_ct = (E1_venit-S_plcomp-S_oug125)*CotaAngN + E1_baza * CotaAngN
Varianta II
Dacă baza de calcul angajator depășește baza de calcul plafonată
 Daca ((E1_venit –S_plcomp-S_oug125)+ E1_baza) > BCP�
 E1_ct = (E1_venit-S_plcom-S_oug125)*CotaAngN + E1_baza * CotaAngN) *
BCP /((E1_venit –S_plcom-S_oug125)+ E1_baza)
Unde:
S_plcomp= Total câștig brut realizat asigurat exceptat din calculul CAS angajator ptr. tip
asigurat =15 din anexa nr. 4 Nomenclatorul – “Tip asigurat pentru alte entități asimilate
angajatorului”la ordin
S_oug125= Total câștig brut realizat asigurat, exceptat din calculul CAS angajator ptr. tip
asigurat =17, 18 și 20 din anexa nr. 4 Nomenclatorul – “Tip asigurat pentru alte entități
asimilate angajatorului” la ordin

85
 BCP= baza de calclul plafonată = produsul dintre numărul asiguraților din lună pentru
care se calculează contribuția și valoarea corespunzătoare a de cinci ori câștigul salarial mediu
brut.
CotaAngN = cota de contribuție de asigurări sociale datorată de angajator pentru
condiții normale de muncă.
În baza de calcul CAS angajator nu se includ sumele reprezentând plăți compensatorii
plătite din bugetul asigurărilor de șomaj, precum și veniturile prevăzute la art.52 alin.(1) lit. a) –
c) din Codul fiscal.
În cazul persoanelor beneficiare de indemnizație de șomaj, cota CAS folosită este cota
totală CAS pentru condiții normale de muncă (Cipens+CotaAngN), unde Cipens = cota de
contribuție individuală de asigurări sociale reținută de la asigurat.
E2 Indemnizații sănătate (conform Ordonanței de urgență a Guvernului
nr.158/2005, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 399/2006,, cu modificările și
completările ulterioare)
Coloana ”Nr. cazuri” se completează astfel:
- Rândul 1 ”Număr cazuri pentru incapacitate temporară de muncă” - se completează cu
total concedii medicale pentru incapacitate temporară de muncă.
- Rândul 2 ”Număr cazuri pentru prevenire îmbolnavire” - se completează cu total
concedii medicale pentru prevenire îmbolnăvire.
- Rândul 3 ”Număr cazuri pentru sarcină și lăuzie” - se completează cu total concedii
medicale pentru sarcină și lăuzie.
- Rândul 4 ”Număr cazuri pentru îngrijire copil bolnav” - se completează cu total
concedii medicale pentru îngrijire copil bolnav.
- Rândul 5 ”Număr cazuri pentru risc maternal” - se completează cu total concedii
medicale pentru risc maternal.
Coloana ”Total zile prestații” se completează astfel:
- Rândul 1 ”Total zile prestații pentru incapacitate temporară de muncă” - se
completează cu numărul total de zile prestații aferente concediilor medicale pentru incapacitate
temporară de muncă.
- Rândul 2 ”Total zile prestații pentru prevenire îmbolnăvire”- se completează cu
numărul total de zile prestații aferente concediilor medicale pentru prevenire îmbolnăvire.
- Rândul 3 ”Total zile prestații pentru sarcină și lăuzie” - se completează cu numărul
total de zile prestații aferente concediilor medicale pentru sarcină si lăuzie.
- Rândul 4 ”Total zile prestații pentru îngrijire copil bolnav” - se completează cu
numărul total de zile prestații aferente concediilor medicale pentru îngrijire copil bolnav
- Rândul 5 ”Total zile prestații pentru risc maternal” - se completează cu numărul total
de zile prestații aferente concediilor medicale pentru risc maternal.
Coloana ”Zile prestații suportate din FNUASS” se completează astfel:

86
 - Rândul 1 ”Zile prestații suportate din FNUASS pentru incapacitate temporară de
muncă”- se completează cu numărul total de zile prestații suportate din Fondul național unic de
asigurări sociale de sănătate aferente concediilor medicale pentru incapacitate temporară de
muncă.
- Rândul 2 ”Zile prestații suportate din FNUASS pentru prevenire îmbolnăvire” – se
completează cu numărul total de zile prestații suportate din Fondul național unic de asigurări
sociale de sănătate aferente concediilor medicale pentru prevenire îmbolnăvire.
- Rândul 3 ”Zile prestații suportate din FNUASS pentru sarcină și lăuzie” - se
completează cu numărul total de zile prestații suportate din Fondul național unic de asigurări
sociale de sănătate aferente concediilor medicale pentru sarcină și lăuzie.
- Rândul 4 ”Zile prestații suportate din FNUASS pentru îngrijire copil bolnav” – se
completează cu numărul total de zile prestații suportate din Fondul național unic de asigurări
sociale de sănătate aferente concediilor medicale pentru îngrijire copil bolnav.
- Rândul 5 ”Zile prestații suportate din FNUASS pentru risc maternal” - se completează
cu numărul total de zile prestații suportate din Fondul național unic de asigurări sociale de
sănătate aferente concediilor medicale pentru risc maternal.
Coloana ”Suma suportată din FNUASS” se completează astfel:
- Rândul 1 ”Suma suportată din FNUASS pentru incapacitate temporară de muncă” – se
completează cu suma indemnizațiilor suportate din Fondul național unic de asigurări sociale de
sănătate aferente concediilor medicale pentru incapacitate temporară de muncă.
- Rândul 2 ”Suma suportată din FNUASS pentru prevenire îmbolnăvire” - se
completează cu suma indemnizațiilor suportate din Fondul național unic de asigurări sociale de
sănătate aferente concediilor medicale pentru prevenire îmbolnăvire.
- Rândul 3 ”Suma suportată din FNUASS pentru sarcină și lăuzie” - se completează cu
suma indemnizațiilor suportate din Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate aferente
concediilor medicale pentru sarcină și lăuzie.
- Rândul 4 ”Suma suportată din FNUASS pentru îngrijire copil bolnav” - se completează
cu suma indemnizațiilor suportate din Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate
aferente concediilor medicale pentru îngrijire copil bolnav.
- Rândul 5 ”Suma suportată din FNUASS pentru risc maternal” - se completează cu
suma indemnizațiilor suportate din Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate aferente
concediilor medicale pentru risc maternal.
- Rândul 6 ”Total sumă suportată din FNUASS” - se completează cu suma
indemnizațiilor suportate din Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate.
- Rândul 7 ”Total contribuții pentru concedii și indemnizații calculate la total
indemnizații” – se completează cu suma care reprezintă total contribuții pentru concedii și
indemnizații calculate la total indemnizații.
- Rândul 8 ”Total contribuții pentru concedii si indemnizații datorate pentru
indemnizațiile suportate din FAAMBP” – se completează cu suma care reprezintă contribuțiile
pentru concedii și indemnizații datorate pentru indemnizațiile suportate din Fondul de asigurare
pentru accidente de muncă și boli profesionale.

87
 - Rândul 9 ”Total contribuții datorate pentru concedii si indemnizații” – se completează
cu suma dintre total contribuții pentru concedii și indemnizații calculate la total indemnizații și
total contribuții pentru concedii și indemnizații datorate pentru indemnizațiile suportate din
Fondul de asigurare pentru accidente de muncă și boli profesionale.
- Rândul 10 ”Total cuantum prestații de suportat din bugetul FNUASS pentru concedii si
indemnizații” – se completează cu total cuantum prestații de suportat din Fondul național unic de
asigurări sociale de sănătate pentru concedii și indemnizații.
- Rândul 11 ”Total sumă recuperată de instituția asimilată angajatorului din contribuția
lunii curente” - se completează cu suma recuperată de instituția asimilată angajatorului din
contribuția lunii curente. Suma recuperată de instituția asimilată angajatorului nu poate depăși
suma reprezentând contribuția datorată, în luna curentă, pentru concedii și indemnizații înscrisă
la Rândul 9.
- Rândul 12 ”Total sumă de virat la FNUASS pentru concedii si indemnizații” – se
completează cu total sumă de virat la Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate pentru
concedii si indemnizații.
- Rândul 13 ”Total sumă rămasă de recuperat de la FNUASS pentru concedii si
indemnizații” – se completează cu total sumă ramasă de recuperat în luna de raportare de la
Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate pentru concedii și indemnizații.
E.3. Indemnizații pentru accidente de muncă și boli profesionale
Coloana “Număr. cazuri” se completează astfel:
- Rândul 1 “Incapacitate temporară de muncă” - conține numărul total de cazuri de
indemnizație pentru incapacitate temporară de muncă, cauzate de accidente de muncă și boli
profesionale, la nivel de unitate.
- Rândul 2 “Trecerea temporară la alt loc de muncă” - conține numărul total de cazuri
de indemnizație pentru trecerea temporară în alt loc de muncă, cauzată de accidente de muncă și
boli profesionale la nivel de unitate.
- Rândul 3 “Reducerea timpului de lucru” - conține numărul total de cazuri de
indemnizație pentru reducerea timpului de lucru, cauzată de accidente de muncă și boli
profesionale la nivel de unitate.
- Rândul 4 “Cursuri de calificare și reconversie profesională” - contine numărul total de
cazuri de indemnizație pe durata cursurilor de calificare și reconversie profesională, cauzată de
accidente de muncă și boli profesionale la nivel de unitate.
Coloana “Zile prestații” se completează astfel:
- Rândul 1 “Incapacitate temporară de muncă” – conține numărul total de zile lucrătoare
de prestații pentru incapacitate temporară de muncă, cauzată de accidente de muncă și boli
profesionale la nivel de unitate din certificatele medicale.
- Rândul 2 “Trecerea temporară la alt loc de muncă” – conține numărul total de zile
lucrătoare de prestații pentru trecerea temporară în alt loc de muncă, cauzată de accidente de
muncă și boli profesionale la nivel de unitate, din certificatele medicale.

88
 - Rândul 3 “Reducerea timpului de lucru” - conține numărul total de zile lucrătoare de
prestații pentru reducerea timpului de lucru, cauzată de accidente de muncă și boli profesionale
la nivel de unitate, din certificatele medicale.
- Rândul 4 “Cursuri de calificare și reconversie profesională” – conține numărul total de
zile lucrătoare de prestații pe durata cursurilor de calificare și reconversie profesională, cauzate
de accidente de muncă și boli profesionale la nivel de unitate, din certificatele medicale.
Coloana “Suma totală accidente de muncă” (pe total se poate verifica cu „Cuantum
prestații de asigurări sociale suportate de Fondul de asigurare pentru accidente de muncă și boli
profesionale” + „Cuantum prestații de asigurări sociale suportate de angajator, conform Legii nr.
346/2002, republicată , cu modificările ulterioare”), se completează astfel:
- Rândul 1 “Incapacitate temporară de muncă” - conține cuantumul total al prestațiilor
pentru incapacitate temporară de muncă, cauzate de accidente de muncă și boli profesionale, la
nivel de unitate.
- Rândul 2 “Trecerea temporară la alt loc de muncă”– conține cuantumul total al
prestațiilor pentru trecerea temporară în alt loc de muncă, cauzată de accidente de muncă și boli
profesionale, la nivel de unitate.
- Rândul 3 “Reducerea timpului de lucru” - conține cuantumul total al prestațiilor pentru
reducerea timpului de lucru, cauzată de accidente de muncă și boli profesionale, la nivel de
unitate.
- Rândul 4 “Cursuri de calificare și reconversie profesională” - conține cuantumul total
al prestațiilor pe durata cursurilor de calificare și reconversie profesională, cauzate de accidente
de muncă și boli profesionale, la nivel de unitate.
- Rândul 5 “Total” - cuprinde cuantumul total al prestațiilor de asigurări sociale cauzate
de accidente de muncă și boli profesionale, la nivel de unitate pentru entitățile asimilate
angajatorului.
Coloana “Suma suportată din FAAMBP” (pe total se poate verifica cu „Cuantum
prestații de asigurări sociale suportate din Fondul de asigurare pentru accidente de muncă și boli
profesionale”) se completează astfel:
- Rândul 1 “Incapacitate temporară de muncă” - este suma prestațiilor pentru
incapacitate temporară de muncă cauzată de accidente de muncă și boli profesionale la nivel de
unitate, suportate din Fondul de asigurare pentru accidente de muncă și boli profesionale.
- Rândul 2 “Trecerea temporară la alt loc de muncă” - este suma prestațiilor pentru
trecerea temporară în alt loc de muncă, cauzată de accidente de muncă și boli profesionale la
nivel de unitate, suportate din Fondul de asigurare pentru accidente de muncă și boli
profesionale.
- Rândul 3 “Reducerea timpului de lucru” - este suma prestațiilor pentru reducerea
timpului de lucru, cauzată de accidente de muncă și boli profesionale, la nivel de unitate,
suportate din Fondul de asigurare pentru accidente de muncă și boli profesionale.
- Rândul 4 “Cursuri de calificare și reconversie profesională” - este suma prestațiilor pe
durata cursurilor de calificare și reconversie profesională, cauzată de accidente de muncă și boli

89
profesionale, la nivel de unitate, suportate din Fondul de asigurare pentru accidente de muncă și
boli profesionale.
- Rândul 5 “Total sumă suportată din FAAMBP“ - conține total cuantum de prestații de
asigurări sociale de suportat din Fondul de asigurare pentru accidente de muncă și boli
profesionale.
Caseta “Ajutoare de deces”
- “Număr de cazuri” – se completează cu numărul total de cazuri pentru care s-au
acordat ajutoare de deces, la nivel de unitate.
-“Sumă” - se completează cu suma totală a ajutoarelor de deces acordate la nivel de
unitate, suportate din Bugetul Asigurărilor Sociale de Stat.
SECȚIUNEA F - Impozit pe venitul din salarii, defalcat pe sediul principal și sediile
secundare
F1. Sediul principal
Rândul „Suma de plată” - se înscrie suma reprezentând impozitul pe venitul din salarii
datorat în perioada de raportare, conform legii, pentru sediul principal.
F2. Sedii secundare – se completează numai de către plătitorii care au sedii secundare cu
minimum 5 persoane care realizează venituri din salarii, potrivit Legii nr.273/2006 privind
finanțele publice locale, cu modificările și completările ulterioare.
Coloana „Cod de înregistrare fiscală sediu secundar” - se completează codul de
înregistrare fiscală atribuit fiecărui sediu secundar care are obligații de plată, conform legii,
înscriindu-se cifrele cu aliniere la dreapta.
Coloana „Suma de plată” - se înscrie suma reprezentând impozitul pe venitul din salarii
datorat în perioada de raportare, conform legii, pentru fiecare sediu secundar care are atribuit cod
de înregistrare fiscală.
C. ANEXA nr.1.2 - ANEXA ASIGURAT la anexa nr. 1 la ordin
Se completează câte o anexă pentru fiecare asigurat pentru care există obligația declarării,
conform legii.
Secțiunea "Date de identificare a asiguratului"
1. Caseta “CNP/NIF” - se completează codul numeric personal sau numărul de
identificare fiscală, atribuit conform legii, înscriindu-se cifrele cu aliniere la dreapta.
2. Caseta “CNP/NIF anterior” - se completează codul numeric personal sau numărul de
identificare fiscală anterior celui actual (din declarația anterioară), atribuit conform legii,
înscriindu-se cifrele cu aliniere la dreapta (se completează numai în cazul declarațiilor
rectificative).
3. Caseta “Nume” și caseta “Prenume” - se înscrie numele, respectiv prenumele
asiguratului.
4. Caseta “Nume anterior” și caseta “Prenume anterior” -se completează numai în cazul
declarațiilor rectificative - se înscrie numele, respectiv prenumele asiguratului, anterior celui
actual (din declarația anterioară).

90
 5. Caseta “Data angajare” - se completează numai pentru sistemul de asigurări sociale
de sănătate - se înscrie data de la care asigurații încep activitatea dependentă la un angajator,
respectiv data de la care începe relația de dependență dintre asigurat și instituția asimilată.
6. Caseta “Data plecare” - se completează numai pentru sistemul de asigurări sociale de
sănătate - se înscrie data la care încetează activitatea asiguratului la un angajator, respectiv data
la care încetează relația de dependență dintre asigurat și instituția asimilată angajatorului.
Caseta “Data angajare” și caseta “Data plecare”, după caz, se completează de fiecare
data când se întocmește declarația.
7. Caseta “Casa de asigurări de sănătate a asiguratului” – conține codificarea casei de
asigurări de sănătate la care sunt luați în evidență asigurații, în funcție de opțiunea acestora și cu
care sa încheiat contractul de asigurări sociale de sănătate. Codificarea cuprinde 2 caractere, ca
de exemplu:
_B este CAS Municipiul București, _A este AOPSNAJ, _T este CASMTCT. Pentrul
restul județelor prescurtarea este identică cu codificarea de la autoturisme.
8. Caseta „Asigurat/neasigurat pentru concedii și indemnizații de asigurări sociale de
sănătate” – se înscriu persoanele asigurate pentru care există obligația plății contribuției pentru
concedii și indemnizații în luna de raportare, potrivit legii, respectiv, persoanele neasigurate
pentru care nu există obligația plății contribuției pentru concedii și indemnizații și se
completează astfel:
"1" - persoanele pentru care se plătește contribuția (ex. persoanele care au realizat
venituri din salarii sau asimilate salariului, în luna de raportare, în baza contractului individual de
muncă sau în baza raportului de serviciu, precum și din orice alte activități dependente, etc.,);
"2" - persoanele pentru care nu se plătește contribuția (ex. dacă îndeplinesc numai funcţia
de cenzor, sau dacă sunt cadre militare în activitate poliţişti şi funcţionari publici cu statut special
care își desfășoară activitatea în ministerele și instituțiile din sectorul de apărare, ordine publică
și siguranță națională, etc. ).
9. Caseta „Asigurat în sistemul asigurărilor pentru șomaj” – Se completează pentru a se
evidenția dacă persoana este asigurată obligatoriu în sistemul asigurărilor pentru șomaj, potrivit
legii, în luna de raportare, astfel:
„1” – pentru persoanele asigurate obligatoriu în sistemul asigurărilor pentru șomaj,
potrivit legii, în luna de raportare;
„2” – pentru persoanele care nu sunt asigurate obligatoriu în sistemul asigurărilor pentru
șomaj, potrivit legii, în luna de raportare.
Secțiunea “Detalii coasigurați”
Se înscriu coasigurații sistemului de asigurări sociale de sănătate conform prevederilor
Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, cu modificările și completările
ulterioare, astfel:
- CNP coasigurat
- Nume coasigurat
- Prenume coasigurat

91
 - Tip coasigurat se completează astfel:
S –soț/soție
P – părinte (mamă, tată)
Atenție! Pentru fiecare asigurat, se va completa una din secțiunile A, B sau C, după
caz.
SECȚIUNEA A
Se înscriu datele pentru asigurații care realizează în luna de raportare numai venituri din
salarii si asimilate salariilor și care au avut un singur raport de muncă cu angajatorul respectiv,
nu au lucrat în condiții deosebite/speciale și nu au beneficiat de indemnizații de concedii
medicale sau de scutiri potrivit prevederilor legale.
-Rândul 1 “Tip asigurat din punct de vedere al contractului de muncă” – se înscrie tipul
de asigurat, conform anexei nr. 5 Nomenclatorului “Tip asigurat” la ordin.
Pentru asigurații în sistemul asigurărilor pentru șomaj se va selecta din anexa nr. 5
Nomenclatorul “Tip asigurat”la ordin „1 - Salariat” sau „3 - Alte categorii de persoane
care realizează venituri asimilate salariilor - care nu au contract individual de muncă sau raport
de serviciu (nu este salariat)”.
- Rândul 2 “Pensionar” - se completează cu „1” în cazul asiguraților care au și statutul
de pensionar și „0 ” pentru celelalte situații. În cazul în care se completează rândul 2
“Pensionar” cu cifra
„1” se completează obligatoriu și rândul 1 “Tip asigurat din punct de vedere al
contractului de muncă”.
- Rândul 3 “Tip contract muncă din punct de vedere al timpului de lucru” – se
completează cu:
- “N” – pentru normă întreagă (6, 7, 8 ore) sau
- “Pn” (parțial P1, P2...P7), unde “n” reprezintă numărul de ore zilnice de contract parțial.
- Rândul 4 “Ore normă zilnică contract” – se completeazǎ cu programul normal de lucru
specific locului de muncǎ al asiguratului, exprimat în ore. Prin program normal de lucru se
înțelege programul prevǎzut la art.112 alin.(1) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii,
republicată, cu modificările și completările ulterioare sau programul normal de lucru sub 8 ore
stabilit cu respectarea prevederilor Legii nr. 31/1991 privind stabilirea duratei timpului de muncă
sub 8 ore pe zi pentru salariații care lucrează în condiții deosebite – vătămătoare, grele sau
periculoase sau art 112 alin.(2) din Legea nr. 53/2003, republicată, cu modificările și
completările ulterioare. Norma zilnicǎ poate sǎ fie de 8, 7 sau 6 ore.
- Rândul 5 “Ore lucrate efectiv în lună” – se completează cu numărul de ore efectiv
lucrate în lună. Pentru persoana care are raporturile de muncă sau de serviciu suspendate pentru
incapacitate temporară de muncă, perioada suportată de angajator din fondul de salarii potrivit
legii se consideră perioadă lucrată (orele din programul de lucru în care raporturile de muncă sau
de serviciu sunt suspendate pentru incapacitate temporară de muncă și plata indemnizației se
suportă de angajator din fondul de salarii și sunt considerate ore efectiv lucrate).

92
 - Rândul 6 “Ore suspendate în lună” – se completează cu numărul de ore din programul
de lucru în care raporturile de muncă sau de serviciu sunt suspendate, conform legii, cu excepția
suspendării pentru incapacitate temporară de muncă suportată de angajator din fondul de salarii.
- Rândul 7 “Total zile lucrate” – se completează cu numărul total de zile lucrate și nu
poate fi mai mare decât numărul de zile lucrǎtoare din lunǎ, stabilit conform Codului muncii.
- Rândul 8 “Venit brut realizat ” – se înscrie câștigul brut neplafonat realizat de asigurat,
în vederea calculării contribuțiilor de asigurări sociale. Nu se includ indemnizațiile de asigurǎri
sociale.
- Rândul 9 “Bază Contribuție Individuală ȘOMAJ” -se completează cu suma
reprezentând baza lunară de calcul asupra căreia angajatorii au obligația de a reține și de a vira
contribuția individuală la bugetul asigurărilor pentru somaj.
- Rândul 10 “Contribuție individuală ȘOMAJ”- se completează cu suma reprezentând
contribuţia individuală la bugetul asigurărilor pentru somaj datorată de asigurat și reținută de
angajator, potrivit prevederilor legale în vigoare. Se calculează prin aplicarea cotei prevăzute de
prevederile legale în vigoare pentru contribuția individuală la bugetul asigurărilor pentru șomaj
asupra bazei de calcul a contribuției individuale de șomaj.
- Rândul 11 “Bază Contribuție Individuală SĂNĂTATE” – se înscrie venitul bază de
calcul pentru contribuția de asigurări de sănătate datorată de asigurat și reținută de angajator,
potrivit legii.
- Rândul 12 “Contribuție individuală SĂNĂTATE” - se înscrie suma reprezentând
contribuția individuală datorată de asigurat și reținută de angajator, potrivit legii.
- Rândul 13 “Baza Contribuție Individuală ASIGURĂRI SOCIALE plafonatǎ ” – se
înscrie câștigul brut care constituie bază de calcul pentru contribuția individualǎ de asigurări
sociale, plafonat conform legilor în vigoare.
- Rândul 14 “Contribuție Individuală ASIGURĂRI SOCIALE” - se înscrie contribuția
individuală de asigurări sociale datorată de asigurat și reținută de angajator, potrivit legii.
- Rândul 15 “ Baza de calcul pentru contribuția la fondul de garantare” – se
completează cu suma reprezentând baza de calcul pentru contribuția la Fondul de garantare
pentru plata creanțelor salariale dacă pentru asiguratul respectiv angajatorul are obligația de a
plăti contribuția la Fondul de garantare și "0" dacă pentru asiguratul respectiv angajatorul nu are
obligația acestei plăți.
SECȚIUNEA B
Se completează numai dacă salariatul nu se încadrează la Secțiunea A (a avut mai multe
contracte de muncă la același angajator sau a avut concedii medicale sau a lucrat în condiții
diferite de muncă sau a beneficiat de indemnizații sau de motive de scutire).
B.1. Contract/Contracte de muncă sau/și șomaj tehnic beneficiar de scutire
În situația în care asiguratul are mai multe contracte de muncă încheiate cu angajatorul
respectiv sau persoana fizică se încadrează în mai multe tipuri de asigurat, se va completa câte o
înregistrare pentru fiecare contract încheiat de asigurat cu angajatorul respectiv, sau pentru
fiecare tip de asigurat, cu date referitoare la:

93
 - Rândul 1 “Tip asigurat din punct de vedere al contractului de muncă” – se completează
cu tipul de asigurat, conform anexei nr. 5 Nomenclatorului “Tip asigurat”la ordin.
Pentru asigurații în sistemul asigurărilor pentru șomaj se va selecta din anexa nr. 5
Nomenclatorul “Tip asigurat” la ordin.
„1 - Salariat” sau „3 - Alte categorii de persoane care realizează venituri asimilate
salariilor - care nu au contract individual de muncă sau raport de serviciu (nu este salariat)”.
- Rândul 2 “Pensionar” - se completează cu „1” în cazul asiguraților care au și statutul
de pensionar și „0 ” pentru celelalte situații. În cazul în care se completează rândul 2 “Pensionar”
cu cifra „1” se completează obligatoriu și rândul 1 “Tip asigurat din punct de vedere al
contractului de muncă”.
- Rândul 3 “Tip contract muncă din punct de vedere al timpului de lucru”– se
completează cu N (norma întreagă 6, 7, 8) sau Pn (parțial P1, P2, ..., P7) unde n reprezintă
numărul de ore zilnice de contract parțial.
- Rândul 4 “Ore normă zilnică contract” – se completeazǎ cu programul normal de lucru
specific locului de muncǎ al asiguratului, exprimat în ore. Prin program normal de lucru se
înțelege programul prevǎzut la art.112 alin.(1) din Legea nr. 53/2003, republicată, cu
modificările și completările ulterioare sau programul normal de lucru sub 8 ore stabilit cu
respectarea prevederilor Legii nr.31/1991 sau art.112 alin.(2) din din Leegea nr. 53/2003,
republicată, cu modificările și completările ulterioare. Norma zilnicǎ poate sǎ fie de 8, 7 sau 6
ore.
- Rândul 5 “Ore lucrate efectiv în lună” – se completează cu numărul de ore efectiv
lucrate în lună. Pentru persoana care are raporturile de muncă sau de serviciu suspendate pentru
incapacitate temporară de muncă perioada suportată de angajator potrivit legii se consideră
perioadă lucrată (orele din programul de lucru în care raporturile de muncă sau de serviciu sunt
suspendate pentru incapacitate temporară de muncă și plata indemnizației se suportă de angajator
potrivit legii și sunt considerate ore efectiv lucrate) .
- Rândul 6 ”Ore suspendate lună” – se completează cu numărul de ore din programul de
lucru în care raporturile de muncă sau de serviciu sunt suspendate, conform legii, cu excepția
suspendării pentru incapacitate temporară de muncă suportată de angajator potrivit legii (orele
din programul de lucru în care raporturile de muncă sau de serviciu sunt suspendate pentru
incapacitate temporară de muncă și plata indemnizației se suportă de angajator potrivit legii sunt
considerate ore efectiv lucrate) .
-Rândul 7 „Din care ore șomaj tehnic în lună, beneficiare de scutire” – se completează
cu numărul de ore din programul de lucru în care raporturile de muncă sunt suspendate în
temeiul art.52 alin.(1) lit.c) din Legea nr.53/2003 -, republicată, cu modificările și completările
ulterioareși pentru care salariații și angajatorul acestora sunt scutiți de plata contribuțiilor la
bugetul asigurărilor pentru șomaj în condițiile legii. Se completează numai în situația în care
salariații și angajatorul sunt scutiți de plata contribuțiilor la bugetul asigurărilor pentru șomaj în
temeiul prevederilor legale în vigoare și se completează Rândul 1 „Motiv scutire” din Secțiunea
B, pct B.1.1 „Scutiri la plată”; în caz contrar se completează cu zero.
- Rândul 8 “Total zile lucrate” – se completează cu numărul total de zile lucrate și nu
poate fi mai mare decât numărul de zile lucrǎtoare din lunǎ, stabilit conform Codului muncii.

94
 - Rândul 9 „Zile șomaj tehnic beneficiare de scutire” – se completează cu numărul de
zile lucrătoare în care raporturile de muncă sunt suspendate în temeiul art.52 alin.(1) lit.c) din
Legea nr.53/2003 -, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și pentru care salariații
și angajatorul acestora sunt scutiți de plata contribuțiilor sociale potrivit legii. Se completează
numai în situația în care salariații și angajatorul sunt scutiți de plata contribuțiilor la bugetul
asigurărilor pentru șomaj în temeiul prevederilor legale în vigoare și se completează Rândul 7
„Din care ore șomaj tehnic în lună, beneficiare de scutire” și Rândul 1 „Motiv scutire” din
Secțiunea B, pct B.1.1 „Scutiri la plată”; în caz contrar se completează cu zero.
- Rândul 10 „Baza de calcul la contribuția individuală ȘOMAJ” - se completează cu
suma reprezentând totalul veniturilor care constituie baza lunară de calcul a contribuției
individuale la bugetul asigurărilor pentru somaj, potrivit prevederilor legale în vigoare.
- Rândul 11 “ Baza de calcul pentru contribuția la fondul de garantare” – se
completează cu suma reprezentând baza de calcul pentru contribuția la Fondul de garantare
pentru plata creanțelor salariale în situația în care pentru asiguratul respectiv angajatorul are
obligația de a plăti contribuția la Fondul de garantare și "0" în situația în care pentru asiguratul
respectiv angajatorul nu are obligația acestei plăți.
B.1.1. Scutiri la plată
Se completează, după caz, pentru fiecare asigurat care beneficiază, în mod direct sau prin
angajatorul său, de prevederi legale care prevăd scutiri, totale sau parțiale, de la plata
contribuțiilor sociale.
- Rândul 1 “Motiv scutire” – se completează, prin selectarea din "Lista de valori" a
motivului/temeiului legal potrivit căruia angajatorul sau/și asiguratul beneficiază de scutire sau/și
reducere de la plata contribuțiilor sociale. "Lista de valori" se actualizează funcție de actele
normative care vor fi în vigoare începând cu anul 2011, atribuindu-se câte o valoare distinctă
pentru fiecare act normativ.
- Rândul 2 “ANGAJATOR - Suma pentru care se beneficiază de scutire ȘOMAJ” – se
înscrie suma care nu intră în baza de calcul la stabilirea contribuției de asigurări pentru șomaj
datorată de angajator.
- Rândul 3 “ANGAJATOR - Suma pentru care se beneficiază de scutire SĂNĂTATE” – se
înscrie suma care nu intră în baza de calcul la stabilirea contribuției de asigurări pentru sănătate
datorată de angajator.
- Rândul 4 “ANGAJATOR - Suma pentru care se beneficiază de scutire – ASIGURĂRI
SOCIALE ȘI ASIGURĂRI PENTRU ACCIDENTE DE MUNCĂ ȘI BOLI PROFESIONALE în
condiții normale de muncă ” – se înscrie suma bază de calcul a contribuției de asigurări sociale
care nu intră în baza de calcul la stabilirea contribuției de asigurări sociale datorată de angajator
în condiții normale de muncă.
- Rândul 5 “ANGAJATOR - Suma pentru care se beneficiază de scutire – ASIGURĂRI
SOCIALE ȘI ASIGURĂRI PENTRU ACCIDENTE DE MUNCĂ ȘI BOLI PROFESIONALE în
condiții deosebite de muncă ” – se înscrie suma bază de calcul a contribuției de asigurări sociale
care nu intră în baza de calcul la stabilirea contribuției de asigurări sociale datorată de angajator
în condiții deosebite de muncă.

95
 - Rândul 6 “ANGAJATOR - Suma pentru care se beneficiază de scutire – ASIGURĂRI
SOCIALE ȘI ASIGURĂRI PENTRU ACCIDENTE DE MUNCĂ ȘI BOLI PROFESIONALE în
condiții speciale de muncă ” – se înscrie suma bază de calcul a contribuției de asigurări sociale
care nu intră în baza de calcul la stabilirea contribuției de asigurări sociale datorată de angajator
în condiții speciale de muncă.
- Rândul 7 “ASIGURAT - Suma pentru care se beneficiază de scutire ȘOMAJ” - se
înscrie suma care nu intră în baza de calcul la stabilirea contribuției individuale de asigurări
pentru șomaj.
- Rândul 8 “ASIGURAT - Suma pentru care se beneficiază de scutire SĂNĂTATE” - se
înscrie suma care nu intră în baza de calcul la stabilirea contribuției individuale de asigurări
pentru sănătate.
- Rândul 9 “ASIGURAT - Suma pentru care se beneficiază de scutire ASIGURĂRI
SOCIALE în condiții normale de muncă” - se înscrie suma bază de calcul a contribuției de
asigurări sociale care nu intră în baza de calcul la stabilirea contribuției individuale de asigurări
sociale în condiții normale de muncă. În cazul în care nu se datorează contribuția individuală de
asigurări sociale, contribuția asigurat se completează cu "0".
- Rândul 10 “ASIGURAT - Suma pentru care se beneficiază de scutire ASIGURĂRI
SOCIALE în condiții deosebite de muncă” - se înscrie suma bază de calcul a contribuției de
asigurări sociale care nu intră în baza de calcul la stabilirea contribuției individuale de asigurări
sociale în condiții deosebite de muncă. În cazul în care nu se datorează contribuția individuală de
asigurări sociale, contribuția asigurat se completează cu "0".
- Rândul 11 “ASIGURAT - Suma pentru care se beneficiază de scutire ASIGURĂRI
SOCIALE în condiții speciale de muncă” - se înscrie suma bază de calcul a contribuției de
asigurări sociale care nu intră în baza de calcul la stabilirea contribuției individuale de asigurări
sociale în condiții speciale de muncă. În cazul în care nu se datorează contribuția individuală de
asigurări sociale, contribuția asigurat se completează cu "0".
B.2. C.N.P.P. - Condiții de muncă
Se completează pe tipuri de condiții de muncă: normale, deosebite, speciale sau alte
condiţii.
- Rândul 1 “Indicativ condiții speciale” – conține temeiul legal al încadrării în condiții
special de muncă (se completează conform anexei nr. 6 Nomenclatoru “Indicativ condiții
speciale” la ordin ).
- Rândul 2 “Zile lucrate în condiții normale” – se înscrie numărul de zile lucrate de
asigurat în condiții normale de muncă.
- Rândul 3 “Zile lucrate în condiții deosebite” - se înscrie numărul de zile lucrate de
asigurat în condiții deosebite de muncă.
- Rândul 4 “Zile lucrate în condiții în speciale” - se înscrie numărul de zile lucrate de
asigurat în condiții speciale de muncă.
- Rândul 5 “Zile lucrate în alte condiţii” - se înscrie numărul de zile lucrate de asigurat în
alte condiţii de muncă

96
 - Rândul 6 “Venit brut realizat - condiții normale” - se înscrie câștigul brut realizat de
asigurat în condiții normale de muncă.
- Rândul 7 “Venit brut realizat - condiții deosebite” - se înscrie câștigul brut realizat de
asigurat în condiții deosebite de muncă.
- Rândul 8 “Venit brut realizat - condiții speciale” - se înscrie câștigul brut realizat de
asigurat în condiții speciale de muncă.
- Rândul 9 “Venit brut realizat - alte condiţii” - se înscrie câștigul brut realizat de
asigurat în alte condiţii de muncă.
B.3. Indemnizații Asigurări Sociale conform Ordonanței de urgență a Guvernului
nr.158/2005, cu modificările și completările ulterioare sau Prestații conform Legii nr.346/2002,
republicată
Se completează dacă există în luna de raportare indemnizații de asigurări sociale sau
concedii medicale.
- Rândul 1 “ Zile indemnizații în condiții normale” – se înscrie numărul total de zile
lucrătoare în care asiguratul a beneficiat de indemnizații prevăzute de Ordonanța de urgență a
Guvernului nr. 158/2005, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr.399/2006, cu
modificările și completările ulterioare și de prestații prevăzute de Legea nr.346/2002,
republicată, cu modificările ulterioare (număr total de zile lucrătoare aferente prestației și/sau
indemnizației acordate).
- Rândul 2 “Zile indemnizații în condiții deosebite” - se înscrie numărul total de zile
lucrătoare corespunzătoare concediului medical pentru incapacitate temporară de muncă, în
situația în care asiguratul a lucrat în ziua premergătoare concediului medical în condiții deosebite
de muncă.
Nu se înregistrează zilele de concediu de maternitate, concediu creștere copil, concediu
îngrijire copil sau prestații pentru prevenirea îmbolnăvirilor și recuperarea capacității de muncă,
care sunt corespunzătoare, în aceste situații, condițiilor normale de muncă.
- Rândul 3 “Zile indemnizații în condiții speciale” - se înscrie numărul total de zile
lucrătoare corespunzătoare concediului medical pentru incapacitate temporară de muncă, în
situația în care asiguratul a lucrat în ziua premergătoare concediului medical în condiții speciale
de muncă.
Nu se înregistrează zilele de concediu de maternitate, concediu creștere copil, concediu
îngrijire copil sau prestații pentru prevenirea îmbolnăvirilor și recuperarea capacității de muncă,
care sunt corespunzătoare în aceste situații condițiilor normale de muncă.
- Rândul 4 “Zile indemnizații în alte condiţii” - se înscrie numărul total de zile lucrătoare
corespunzătoare concediului medical pentru incapacitate temporară de muncă, în situația în care
asiguratul a lucrat în ziua premergătoare concediului medical în alte condiţii de muncă.
Nu se înregistrează zilele de concediu de maternitate, concediu creștere copil, concediu
îngrijire copil sau prestații pentru prevenirea îmbolnăvirilor și recuperarea capacității de muncă,
care sunt corespunzătoare în aceste situații condițiilor normale de muncă.
- Rândul 5 “Total zile lucrătoare concediu medical (conform O.U.G.158/2005,)” - se
înscrie numărul total de zile lucrătoare corespunzătoare concediului medical.

97
 - Rândul 6 “Total zile lucrătoare concediu medical pentru accidente de muncă” – se
înscrie numărul total de zile lucrǎtoare corespunzǎtoare concediului medical (conform Legii
nr.346/2002, republicată, cu modificările ulterioare).
- Rândul 7 “Zile prestații suportate din FAAMBP” - se înscrie numărul de zile lucrătoare
prestații pentru cuantum prestații suportat din Fondul de asigurare pentru accidente de muncă și
boli profesionale.
- Rândul 8 “ Zile de concediu fără plată indemnizație pentru creșterea copilului după
primele 3 nașteri” - se înscrie numărul de zile de concediu fără plata indemnizației pentru
creșterea copilului, conform art.61 alin.(1) și (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului
nr.148/2005 privind susținerea familiei în vederea creșterii copilului, aprobată cu modificări și
completări prin Legea nr. 7/2007,, cu modificările și completările ulterioare. Se acordă integral
(3 luni), o singură dată în perioada până la împlinirea, de către copil, a vârstei de 2 ani, respectiv
3 ani în cazul copilului cu handicap. Se acordă pentru persoanele care îndeplinesc condițiile
prevăzute la art.1 după primele 3 nașteri sau, după caz, după primii 3 copii ai persoanelor aflate
în una din situațiile prevăzute la art. 5 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului
nr.148/2005, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 7/2007, cu modificările și
completările ulterioare.
Atenție!
Rândul 8 “Zile de concediu fără plată indemnizație pentru creșterea copilului după
primele 3 nașteri” nu se completează pentru persoanele aflate în concediu pentru creșterea
copilului până la împlinirea vârstei de 2 ani, respectiv 3 ani în cazul copilului cu handicap (cu
activitate suspendată) și raportate de agențiile de prestații sociale județene și a municipiului
București.
- Rândul 9 “Baza de calcul a CAS aferentă indemnizațiilor (conform O.U.G.158/2005,)-
asigurat” - conține suma reprezentând 35% din câștigul salarial mediu brut utilizat la
fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat, în cazul indemnizațiilor de asigurări sociale
de sănătate, corespunzător numărului zilelor lucrătoare din concediul medical, cu excepția
cazurilor de accident de muncă sau boală profesională și a ajutorului de deces.
- Rândul 10 “Sumă prestații de asigurări sociale suportată de angajator (conform
Legii.346/2002,) ” - se înscrie totalul sumelor reprezentând prestații de asigurări sociale de
suportat de către angajator.
- Rândul 11 “Sumă prestații de asigurări sociale suportată din FAAMBP” - se înscrie
totalul sumelor reprezentând prestații de asigurări sociale de suportat din Fondul de asigurare
pentru accidente de muncă și boli profesionale. Acest rând se completează numai pentru
concediile medicale cauzate de accidente de muncă sau boli profesionale.
- Rândul 12 “Total venit asigurat din indemnizații/prestații” – conține cuantumul
indemnizației pentru incapacitate temporară de muncă cauzată de accident de muncă sau boală
profesională plus baza de calcul a contribuției la Bugetul asigurărilor sociale de stat aferentă
indemnizațiilor conform art.45 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.158/2005, aprobată cu
modificări și completări prin Legea nr.399/2006, cu modificările și completările ulterioare,
conform legilor în vigoare, exclusiv ajutorul de deces.
- Rândul 13 “Total indemnizație sănătate suportată de angajator (cf. O.U.G. 158/2005)”
- conține cuantumul indemnizației de asigurari sociale de sănătate suportată de angajator.
98
 - Rândul 14 “Total indemnizație sănătate suportată din FNUASS” - conține cuantumul
indemnizației de asigurări sociale de sănătate suportată din Fondul național unic de asigurări
sociale de sănătate.
B.4. Centralizator
Se completează obligatoriu.
Se înscriu datele centralizate pe asigurat (pe CNP sau NIF), astfel:
- Rândul 1 “Total zile lucrate” – se înscrie numărul de zile lucrate în condiții de muncă
normale, deosebite sau speciale. Acestea nu pot depǎși numărul de zile lucrǎtoare din lunǎ
stabilit conform Legii nr.53/2003, republicată, cu modificările și completările ulterioare.
- Rândul 2 “Total zile șomaj tehnic beneficiare de scutire” – se completează cu numărul
total de zile lucrătoare în care raporturile de muncă sunt suspendate în temeiul art.52 alin.(1)
lit.d) din Legea nr.53/2003 republicată,, cu modificările și completările ulterioare, și pentru care
salariații și angajatorul acestora sunt scutiți de plata contribuțiilor sociale potrivit legii.
- Rândul 3 “Baza Contribuție Individuală ȘOMAJ” – se completează cu suma
reprezentând totalul veniturilor care constituie baza lunară de calcul a contribuției individuale la
bugetul asigurărilor pentru somaj, potrivit prevederilor legale în vigoare. Se calculează prin
însumarea bazelor de calcul a contribuției individuale la bugetul asigurărilor pentru șomaj
corespunzătoare tuturor contractelor încheiate de asigurat cu angajatorul respectiv.
- Rândul 4 “Contribuție Individuală ȘOMAJ” – se completează cu suma reprezentând
contribuția individuală la bugetul asigurărilor pentru somaj datorată de asigurat și reținută de
angajator, potrivit prevederilor legale în vigoare, cumulată pentru toate contractele încheiate de
asigurat cu angajatorul respectiv. Se calculează prin însumarea contribuțiilor individuale la
bugetul asigurărilor pentru șomaj corespunzătoare tuturor contractelor încheiate de asigurat cu
angajatorul respectiv.
- Rândul 5 “Baza Contribuție Individuală SĂNĂTATE” - se înscrie venitul bază de calcul
pentru contribuția individuală pentru asigurări sociale de sănătate, potrivit legii.
- Rândul 6 “Contribuție Individuală SĂNĂTATE” - se înscrie contribuția datorată de
asigurat și reținută de angajator, potrivit legii.
- Rândul 7 “Baza contribuție Individuală ASIGURĂRI SOCIALE plafonatǎ” - se înscrie
câștigul brut care constituie baza de calcul pentru contribuția individuală de asigurări sociale,
plafonată, conform legilor în vigoare.
- Rândul 8 “Contribuție Individuală ASIGURĂRI SOCIALE” – se completează cu CAS
datorată de asigurat, rezultată prin aplicarea cotei CAS asigurat asupra câștigului bază de calcul
CAS.
- Rândul 9 “Baza de calcul pentru contribuția la fondul de garantare” – se înscrie
venitul bază de calcul pentru contribuția angajatorului la Fondul de garantare, cumulat pentru
toate contractele încheiate de asigurat cu angajatorul respectiv.
SECȚIUNEA C.
C. Raportări pentru asigurați, completate de alte entități asimilate angajatorului

99
 Se completează câte o înregistrare pentru fiecare tip de asigurat astfel cum este prevăzut
în anexa nr. 4 Nomenclatorul „Tip asigurat pentru alte entități asimilate angajatorului” la ordin,
astfel:
- Rândul 1 “Tip asigurat alte entități asimilate” - se completează conform anexei nr. 4
Nomenclatorul “Tip asigurat pentru alte entități asimilate angajatorului” la ordin Pentru
asigurații din sistemul public de pensii și/sau din sistemul asigurărilor de sănătate, care realizează
venituri din activități desfășurate în baza contractelor/convențiilor civile încheiate potrivit
Codului civil, a contractelor de agent sau din activitatea de expertiză contabilă și tehnică,
judiciară și extrajudiciară, venituri din drepturi de proprietate intelectuală, venituri în regim de
reținere la sursă a impozitului pe venit,, venituri obținute dintr-o asociere cu o persoană juridică
contribuabil, potrivit titlului IV^1 din Codul fiscal care nu generează o persoană juridică, precum
și venituri obținute din asocierile fără personalitate juridică prevăzute la art. 13 lit. e) din Codul
Fiscal, se va selecta din nomenclator valoarea „17”, „18”, „20”, „22”, „23”, „24”, „25” după caz.
- Rândul 2 “Zile” – se completează numărul zilelor de asigurare din luna de raportare,
inclusiv zilele de concediu pentru creșterea copilului până la 2/3 ani. Se exclud zilele de
concediu medical.
- Rândul 3 “Total zile concediu medical (conform O.U.G. 158/2005,)” – se completează
cu numărul total de zile lucrǎtoare corespunzǎtoare concediului medical conform Ordonanței de
urgență a Guvernului nr.158/2005, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 399/2006,
cu modificările și completările ulterioare.
- Rândul 4 “Zile concediu medical pentru accidente de muncă” – se înscrie numărul total
de zile lucrǎtoare corespunzǎtoare concediului medical (conform Legii nr.346/2002, republicată,
cu modificările ulterioare).
- Rândul 5 “Zile prestații suportate din FAAMBP” - se înscrie numărul de zile lucrǎtoare
de prestații de asigurǎri sociale, cauzate de accidente de muncǎ și boli profesionale, suportate din
Fondul de asigurare pentru accidente de muncă și boli profesionale.
- Rândul 6 “Venit brut realizat” – se înscrie câștigul brut realizat de asigurat, în vederea
calculării contribuțiilor de asigurări sociale.
- Rândul 7 “Prestații pentru accidente de muncă” – se înscrie suma prestațiilor de
asigurǎri sociale, cauzate de accidente de muncǎ și boli profesionale, conform Legii nr.346/2002
republicată, cu modificările ulterioare.
- Rândul 8 “Sumă prestații de asigurǎri sociale suportată din FAAMBP” - conține suma
prestațiilor de asigurǎri sociale, cauzate de accidente de muncǎ și boli profesionale, suportate din
Fondul de asigurare pentru accidente de muncă și boli profesionale.
- Rândul 9 “Bază Contribuție Individuală ȘOMAJ” – se completează cu zero.
- Rândul 10 “Contribuție Individuală ȘOMAJ” – se completează cu zero.
- Rândul 11 “Baza Contribuție Individuală SĂNĂTATE” – se înscrie venitul bază de
calcul pentru contribuția individuală pentru asigurări sociale de sănătate, potrivit legii.
- Rândul 12 “Contribuție Individuală SĂNĂTATE” – se completează cu contribuția
individuală de asigurări pentru sănătate datorată pentru asigurat de entitatea asimilată
angajatorului, potrivit legii.

100
 - Rândul 13 “Baza Contribuție Individuală ASIGURĂRI SOCIALE plafonatǎ” – se
completează cu suma câstigurilor care constituie baza individuală de calcul pentru stabilirea
contribuției de asigurări sociale, plafonată potrivit legilor în vigoare.
- Rândul 14 “Contribuție Individuală ASIGURĂRI SOCIALE” – se înscrie contribuția
individuală de asigurări sociale.
SECȚIUNEA D. Concedii medicale conform Ordonanței de urgență a Guvernului
nr.158/2005, cu modificările și completările ulterioare
Se completează pentru fiecare certificat de concediu medical, astfel:
- Rândul 1 “Seria certificatului de concediu medical” – se completează cu seria
certificatului de concediu medical.
- Rândul 2 “Numărul certificatului de concediu medical ”– se completează cu numărul
certificatului de concediu medical.
- Rândul 3 “Seria certificatului de concediu medical inițial” – se completează cu seria
certificatului de concediu medical inițial, doar atunci când există și certificate medicale în
continuare.
- Rândul 4 “Numărul certificatului de concediu medical inițial” – se completează cu
numărul certificatului de concediu medical inițial, doar atunci când există și certificate medicale
în continuare.
- Rândul 5 “Data acordării certificatului medical (zz.ll.aaaa)” – se completează data
acordării certificatului medical, înscrisă pe acesta în format zz.ll.aaaa.
- Rândul 6 “Data început valabilitate concediu medical” – se completează data începerii
valabilității certificatului medical, înscrisă pe acesta în format zz.ll.aaaa.
- Rândul 7 “Data încetare valabilitate concediu medical” – se completează data încetării
valabilității certificatului medical, înscrisă pe acesta în format zz.ll.aaaa.
- Rândul 8 “Codul numeric personal al copilului” – se înscrie codul numeric personal al
copilului pentru care a fost eliberat certificatul medical, pe cod de indemnizație "09".
- Rândul 9 “Codul indemnizației notat pe certificatul de concediu medical” – se înscrie
codul indemnizației notat pe certificatul de concediu medical, conform legii.
- Rândul 10 “Locul de prescriere a certificatului medical”– se completează cu:
”1” - când certificatul a fost eliberat de medicul de familie
”2” - când certificatul a fost eliberat de spital
”3” - când certificatul a fost eliberat de ambulatoriu
”4” - când certificatul a fost eliberat de Casa de asigurări de sănătate (numai pentru
certificatele medicale eliberate de casele de asigurări de sănătate pentru persoanele care intră în
câmpul personal de aplicare a Ordinului președintelui Casei Naționale de Asigurări de Sănătate
nr.592/2008 pentru aprobarea Normelor metodologice privind utilizarea în cadrul sistemului de
asigurări sociale de sănătate din România a formularelor emise în aplicarea Regulamentului
(CEE) nr.1.408/71 al Consiliului privind aplicarea regimurilor de securitate socială în raport cu
lucrătorii salariați, cu lucrătorii independenți și cu familiile acestora care se deplasează în cadrul

101
Comunității, precum și a Regulamentului (CEE) nr.574/72 de stabilire a normelor de aplicare a
Regulamentului (CEE) nr.1.408/71
- Rândul 11 “Cod de urgență medico-chirurgicală”– se completează codul de urgență
medicochirurgicală care este înscris în certificat.
- Rândul 12 “Cod boală infectocontagioasă grupa A” – se completează codul de boală
infectocontagioasă grupa A care este înscris în certificat.
- Rândul 13 “Numărul avizului medicului expert” – se completează numărul de aviz al
medicului expert înscris în certificat.
- Rândul 14 “Zile prestații (zile lucrătoare) suportate de angajator” – se completează
numărul de zile de prestații (zile lucrătoare) pentru incapacitate temporară de muncă, suportate
de angajator.
- Rândul 15 “Zile prestații (zile lucrătoare) suportate din FNUASS” – se completează
numărul de zile prestații (zile lucrătoare) din Fondul național unic de asigurări sociale de
sănătate.
- Rândul 16 “Total Zile prestații (zile lucrătoare) aferente concediului medical” – se
completează numărul total de zile prestații (zile lucrătoare) aferente concediului medical acordat.
- Rândul 17 “Suma veniturilor din ultimele 6 luni” - se completează cu suma veniturilor
din ultimele șase luni, care fac parte din baza de calcul.
- Rândul 18 “Număr de zile aferente veniturilor din ultimele 6 luni” – se completează cu
numărul de zile aferente veniturilor realizate în ultimele șase luni, care fac parte din baza de
calcul.
- Rândul 19 “Media zilnică a bazei de calcul” – se completează cu media zilnică a bazei
de calcul a indemnizațiilor și se determină ca raport între suma veniturilor realizate în ultimele
șase luni și numărul total de zile aferente celor șase luni.
- Rândul 20 “Indemnizație sănătate suportată de angajator” – se completează cu
cuantumul indemnizației de asigurări sociale de sănătate, suportată de angajator.
- Rândul 21 “Indemnizație sănătate suportată din FNUASS” – se completează cu
cuantumul indemnizației de asigurări sociale de sănătate, suportată din Fondul național unic de
asigurări sociale de sănătate.

102