Sunteți pe pagina 1din 3

Apartenenta la specia literara doina

Doina

Doina este o specie a liricii populare, in care autorul anonim exprima in mod direct ganduri si
sentimente. Inspirandu-se din atitudinea omului fata de viata si de moarte, fata de timp si de natura,
fata de propriile trairi si sentimente, doina are un caracter intim, personal. Pentru ca poate fi cantata,
ea mai este numita si ' cantec'.

In functie de sentimentele si de atitudinea pe care le exprima, doinele se clasifica in : doine de


dragoste, de jale, de instrainare, de catanie.

Una dintre trasaturile specifice existentei poporului nostru o constituie comuniunea om- natura, de
aceea, cele mai multe doine incep cu versul:' Foaie verde' sau' Frunza verde'.

Poezia 'Doina' exprima sentimentele creatorului anonim in toate momentele decisive ale vietii, cand
versurile ei maiestre ii mangaie sufletul si il alina in clipele de restriste sau cand vibreaza de bucurie
in clipele de fericire.

Titlul este sugestiv pentru aceasta specie, fiind format din substantivul articulat'doina', care defineste
si individualizeaza aceasta creatie. Altfel spus, titlul simbolizeaza ideea ca aceasta poezie este
reprezentativa pentru doina populara.

Poezia'Doina' nu este structurata in strofe, fiind o unitate de exprimare a sentimentelor de jale si de


dor, sugerand totodata, armonia, comuniunea omului cu natura.

Inceputul poeziei este o adresare directa, prin care poetul anonim, personificand doina, isi exprima
direct dragostea si pretuirea pentru frumusetea neasemuita a cantecului popular:' Doina, doina, /
Cantec dulce, / Cand te-aud / Nu mai m-as duce. /Doina, doina, / Viers cu foc, / Cand te-aud eu stau
in loc'. Repetitia vocativului' doina', precum si epitetele' dulce' si ' cu foc' sugereaza vraja si farmecul
prin care doina emotioneaza profund sufletul romanului. Expresivitatea doinei impresioneaza adanc
prin atributele ei unice: vitalitate si pasiune, sugerate de ultimul epitet. Pe de alta parte, apozitiile'
cantic dulce' si ' viers cu foc' definesc muzicalitatea acestor creatii, capacitatea lor de a alina dorul ori
suferinta profunda a romanului.

De cand se stie, el a iubit creatia populara, deoarece, prin intermediul ei, si-a exprimat cele mai
intime si mai profunde sentimente, si-a contopit sufletul cu aceste comori spirituale:' Cand te- aud nu
m-as mai duce'/ Cand rasuni, eu stau in loc'.

Urmatoarele versuri definesc doina, raportand-o la fiecare anotimp. Bucuria omului la venirea
primaverii care trezeste la viata natura, este sugestiva pentru dorinta acestuia de libertate, de
revigorare a sufletului:' Bate vant de primavara/ Eu cant doina pe afara'. Comuniunea puternica a
omului cu natura este sugerata prin personificarea celor mai incantatoare simboluri
primavaratice,'florile', ' privighetorile':'De ma-ngan cu florile / Si privighetorile'.
Ritmurile eterne ale naturii apar in cantecul doinei, in soaptele florilor sau in viersul melodios al
privighetorilor, care canta bucuria de viata, optimismul.

O data cu venirea iernii aspre, ' viscoloase', care sileste omul sa se izoleze, singuratatea ii este alinata
de cantecul doinei, unica mangaiere a unui suflet incarcat de frumusete:' Vine iarna viscoloasa / Eu
cant doina -nchis in casa, / De-mi mai mangai zilele, / Zilele si noptile'

Spatiul exterior, ostil, bantuit de viscol, il face pe taran sa se retraga in casa, intr-un spatiu inchis.
Singura, melodia doinei ii mai alina tristetea si dorul dupa spatiile deschise, in care se simte liber si
fericit, fapt subliniat de repetitia substantivului' zilele'.

Cand natura freamata de viata, in anotimpul vara, omul este in armonie cu ritmurile ei, se refugiaza
in codrul ocrotitor, care a fost mereu cel mai apropiat tovaras al omului:' Frunza-n codru cat invie/
Doina cant de voinicie'. Doina isi schimba tonalitatea si in functie de ecourile comunicarii om- natura,
omul simtind adanc viata naturii: ' Cade frunza gios in vale/ Eu cant doina cea de jale'.

Ultimele patru versuri sintetizeaza principalele trasaturi ale doinei populare, oferind, totodata,
simetrie poeziei. Relatia stransa a romanului cu aceasta creatie populara este exprimata, mai ales,
prin succesiunea de verbe la persoana I singular:' zic', ' suspin'.

Repetitia substantivului ' doina' accentueaza ideea ca singura mangaiere si alinare a romanului a fost
dintotdeauna acest cantec popular:' Doina zic, doina suspin, / Tot cu doina ma mai tin, / Doina cant,
doina soptesc, / Tot cu doina vietuiesc'.

Prin pronumele personal' eu', trebuie sa intelegem orice roman ale carui 'simtaminte' au fost
exprimate de aceasta creatie populara. Limbajul popular este evidentiat in poezie atat prin
muzicalitatea versurilor, cat si prin prezenta cuvintelor si a expresiilor populare: ' cantic dulce', ' nu
m- as mai duce', ' ma mai tin', ' vietuiesc'.

Folosirea repetitiilor releva simplitatea si naturaletea stilului. Repetarea de paisprezece ori a


cuvantului ' doina' intareste concluzia ca intr-adevar doina este cea care il insoteste pe om
permanent, facand parte din insasi existenta lui.

Poezia ' Doina' este o creatie lirica populara si respecta intocmai versificatia acestor productii literare:
masura versurilor de 7-8 silabe, rima imperecheata si ritmul trohaic au menirea de a spori
muzicalitatea versurilor care sugereaza chiar armonia desavarsita a doinei.

Valoarea deosebita a acestei creatii populare este data de lirismul ei rascolitor, de intensitatea si de
sinceritatea sentimentelor exprimate si de maiestria cu care autorul anonim stie sa-si exprime
intreaga sa bogatie sufleteasca. Acest ' cantec despre cantec' , desi nu se incadreaza in nici unul
dintre tipurile de doina, le aminteste pe toate in notele sale caracteristice: doina de jale, de dor, de
voinicie.

Prezenta motivului legaturii omului cu natura si simplitatea stilului sunt alte doua atribute care
sporesc valoarea acestei poezii.

Deoarece in aceasta creatie populara autorul anonim isi exprima direct sentimentele de dor si de
jale, prin intemediul figurilor de stil si intr-un limbaj popular specific, poezia' Doina' este
reprezentativa pentru specia de doina populara.