Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
în care c este viteza luminii (c 3108 m/s în vid; 2,25108 m/s în apă şi 2108 în
sticlă), iar f frecvenţa radiaţiei.
Tabelul 9.1
Sensibilitatea spectrală a ochiului uman
Lungimea de undă în vid [nm] Culoarea
380 430 Violet
430 485 Bleu
485 570 Verde
570 600 Galben
600 610 Portocaliu
610 760 Roşu
Tabelul 9.2
Culoarea unei surse de lumină
Definiţie conform Domeniul temperaturii de
CIE culoare
Grupa 1 (cald) < 3300 K
Grupa 2 (mediu) (3300 5000/5300) K
Grupa 3 (rece) > 5000/5300 K
Tabelul 9.3
Eficienţa luminoasă a unor surse de lumină
Eficienţa luminoasă,
Sursa de lumină
lm/W
Lampa iniţială Edison 1,4
Lampa cu incandescenţă 10 15
Lampa cu halogeni 15 25
Lampa fluorescentă 40 70
Lampa cu descărcare în vapori
de mercur de înaltă presiune 37 63
Lampa cu descărcare în vapori
de sodiu de înaltă presiune 80 110
Lampa cu descărcare cu
halogenuri metalice 80 100
Diode luminiscente (LED) sub 100
Tabelul 9.4
Valori minime ale nivelului de iluminare în birouri şi spaţii administrative
Valoarea minim admisibilă a Suprafaţa la care se
Tipul încăperii nivelului de iluminare Emin , lx referă nivelul de
iluminare
Birouri (scris, citit, procesare date) 500
Execuţie desen tehnic 7500 0,7 m de la
Săli de conferinţe 300 nivelul pardoselii
Săli de clasă 300
Arhive 200 Pe rafturi
0,5 m de la
Teatre, săli de concert 200
nivelul pardoselii
Coridoare 100
La nivelul pardoselii
Săli polivalente 300
Factorul de menţinere
Reducerea nivelului de iluminare datorită
Factorul de menţinere
murdăririi şi îmbătrânirii lămpilor, a
Mf
instalaţiilor de iluminat şi a pereţilor încăperii
normală 0,8
ridicată 0,7
puternică 0,6
Legea cosinusului
Iluminarea directă într-un punct, dată de o sursă punctiformă, este direct
proporţională cu cosinusul unghiului dintre raza de lumină şi normala în punct, la
suprafaţa pe care se află (relaţia 9.8).
Prin rotirea suprafeţei dA (fig. 9.9), în planul punctului P rezultă
E1 cos 1
. (9.10)
E2 cos 2
Tabelul 9.6
Niveluri de redare a culorilor Ra
Caracteristici Nivel de redare a culorilor Indicele de redare a culorilor
Foarte bune 1A 90 100
1B 80 90
2A 70 80
Bune 2B 60 70
Medii 3 40 60
Slabe 4 20 40
Nedefinite < 20
presiunea vaporilor de mercur 0,15 15 Pa). Pe partea interioară a tubului din
sticlă este plasat un strat subţire dintr-un material fluorescent. Canalul descărcării
electrice determină o intensă radiţie în domeniul ultraviolet (în principal, linia
spectrală de 253 nm, aşa numita linie rezonantă a mercurului) care este convertită
în domeniul vizibil cu ajutorul stratului din material fluorescent. Materialul
fluorescent determină calitatea luminii şi eficienţa sursei de lumină.
În cazul surselor liniare (tuburi fluorescente), descărcarea electrică se dezvoltă
în interiorul unui tub din sticlă (8 26 mm diametru) prevăzut, pe partea
interioară, cu un strat fluorescent, iar la capete tubului sunt plasaţi doi electrozi. În
mod obişnuit, electrozii constau din filamente din wolfram, acoperite cu un strat
activ din pământuri rare. Filamentele trebuie să fie preîncălzite.
Lungimea tubului este determinată de fluxul luminos nominal al lămpii.
Descărcarea electrică este amor- Ur = 230 V
sată în mediul gazos din tub, iar apoi B
are loc vaporizarea mercurului şi dez- CR
voltarea descărcării în vapori metalici.
Tensiunea relativ ridicată (până la T
2,5 kV) necesară amorsării descărcării S E 1 E2 S2
1
Tensiunea la bornele tubului UT , după amorsarea acestuia, este mai mică decât
tensiunea de aprindere a starterului [UT = (0,3 0,6)Ur] şi starterul nu mai are, în
continuare, niciun rol.
Starterul are următoarele funcţiuni:
asigurarea preîncălzirii filamentelor tubului principal;
realizarea unei deschideri bruşte a circuitului electric inductiv, astfel încât la
bornele bobinei B să se obţină o tensiunea ridicată;
limitarea perturbaţiilor de înaltă frecvenţă în perioada de aprindere a lămpii.
Bobina B trebuie să asigure aprinderea lămpii, dar are şi rolul de a limita
curentul electric de preîncălzire, în perioada de aprindere a lămpii, precum şi de a
stabiliza descărcarea electrică în zona impusă a caracteristicii tensiune-curent
electric a lămpii (limitarea curentului electric prin tubul principal în regimul
normal de funcţionare).
Tubul de descărcare T este conectat în circuit prin intermediul soclurilor S 1 şi
S2 , cu doi electrozi.
Condensatorul CR are rolul de a asigura îmbunătăţirea factorului de putere al
lămpii (în funcţionare normală, factorul de putere natural nu depăşeşte 0,6).
Prin alegerea corespunzătoare a stratului fluorescent, lămpile fluorescente pot
fi realizate în principal cu următoarele culori:
alb culoare (temperatura de culoare circa 4400 K) care permite obţinerea
unei eficienţe luminoase ridicate şi o utilizare generală; aceste lămpi sunt foarte
folosite pentru iluminat în industrie, birouri, încăperi comerciale, în exterior;
lumina zilei culoare alb-albăstruie (temperatura de culoare circa 6400 K),
asemănătoare luminii zilei; aceste lămpi sunt utilizate în locurile în care este impor-
tantă distingerea reală a culorilor (tipografii, ateliere foto, industrie textilă ş.a.);
alb cald culoare caldă (temperatura de culoare 3300 K), cu o pondere
importantă a domeniului roşu, este adecvată iluminării spaţiilor de odihnă (încăperi
de locuit, spaţii culturale, restaurante etc.).
O durată ridicată de viaţă, o eficienţă luminoasă relativ mare şi o bună redare a
culorilor reprezintă calităţi care au condus la o largă utilizare a acestor lămpi.
Principalele caracteristici ale lămpilor fluorescente sunt:
eficienţă luminoasă ridicată 40 70 lm/W;
o mare varietate de modele (cele mai des sunt utilizate lămpile cu puterea
nominală de18 W, 36 W şi 58 W);
o redare a culorilor de la bună până la foarte bună;
o durată ridicată de viaţă (10 000 ore);
posibilitate de reglare continuă a fluxului luminos până la 1%;
mai puţin sensibile decât lămpile cu incandescenţă la variaţii de tensiune (fig.
9.13); micile variaţii până la 5% influenţează relativ puţin puterea absorbită şi
durata de viaţa a lămpii;
luminanţă redusă (0,4 1,7 cd/cm2).
Principalele dezavantaje ale lămpii sunt următoarele:
fluxul luminos al lămpii este puternic dependent de temperatură; valorile
optime ale temperaturii mediului ambiant sunt de la 25C (la tuburile T26* ) până
la 35C (la tuburile T16) figura 9.14;
*
notaţie utilizată pentru a indica forma (Tubulară) şi diametrul tubului (26 mm)
Instalaţii de iluminat electric 95
soclu inclus balastul electronic (fig. 9.15). Tubul de descărcare este alimentat cu o
tensiune de frecvenţă ridicată (20 50 kHz). Aceste lămpi sunt utilizate, în mod
obişnuit, pentru înlocuirea lămpilor cu incandescenţă.
Iniţierea descărcării electrice se realizează, cu ajutorul unui circuit rezonant
L-C (fig. 9.16); această soluţie este utilizată, din ce în ce mai des, şi în cazul lăm-
pilor liniare.
Înainte de aprinderea lămpii trece un curent electric prin circuitul serie
compus din bobina B, filamentele lămpii şi condensatorul C. În regim rezonant
rezultă o tensiune ridicată, UC (fig. 9.16 a)), ceea ce conduce la amorsarea
descărcării în tub. În funcţionare normală (fig. 9.16 b)), condensatorul este scurt -
circuitat de către canalul descărcării electrice în lampă.
Tabelul 9.7
Corespondenţa lămpilor compacte cu lămpile cu incandescenţă
Lămpi compacte Lămpi cu incandescenţă
P [W] [lm] P [W] [lm]
5 250 25 205
7 400 40 415
13 900 60 715
18 1250 75 950
26 28 1800 100 1350
Una dintre soluţiile care vor deschide noi direcţii de dezvoltare în domeniul
iluminatului artificial este utilizarea diodelor luminiscente, LED. Aplicaţiile actu-
ale, reduse încă, la surse de semnalizare, pun în evidenţă posibilitatea ca, în urma
unor studii aprofundate, să fie extins domeniul de utilizarea a acestor surse şi în
domeniul iluminatului interior şi exterior.
Diodele luminiscente (LED) sunt elemente semiconductoare care generează o
lumină monocromatică. Sursele actuale pentru semnalizare utilizează diode
luminiscente cu strat din fosfor sau o combinaţie de trei diode determinând culorile
primare (prin combinaţia cărora se poate realiza orice nuanţă de culoare).
Eficienţa luminoasă a surselor actuale de semnalizare este relativ redusă, însă
se consideră că, prin studii şi dezvoltări ale elementelor semiconductoare, va fi
posibilă obţinerea unei eficienţe luminoase care să depăşească sursele actuale de
lumină artificială.
O caracteristică deosebită a surselor bazate pe LED este durata de viaţă foarte
ridicată, (peste 100 000 ore) ceea ce le face deosebit de atractive pentru iluminatul
exterior, unde costurile de înlocuire şi mentenanţă prezintă un interes special [9.6].
Posibilitatea realizării oricărei nuanţe de culoare a luminii emise, precum şi
orice formă a sursei, fac ca aceste surse de lumină să prezinte interes în cazul ilu -
minatului decorativ, în cazul iluminatului interior, dar şi în cazul iluminatului
exterior pentru realizarea sistemelor de semnalizare pentru circulaţie.
Controlabilitatea sistemului de iluminat cu LED-uri permite realizarea unor
sisteme de iluminat eficiente, cu adaptare la necesarul momentan de lumină.
Eficienţa ridicată preconizată a sistemelor de iluminat cu diode luminiscente
(deci pierderi reduse de energie) va avea efecte benefice pentru reducerea consu-
murilor de energie electrică din interiorul clădirilor, în instalaţiile de aer con-
diţionat.
Alimentarea acestor surse cu tensiune continuă poate fi un avantaj important
odată cu dezvoltarea sistemelor de alimentare cu energie electrică la tensiune
continuă, aflate, în prezent, încă în etapa de studiu, dar care vor avea în viitor o
pondere importantă.
Studiile teoretice şi dezvoltările tehnologice trebuie să urmărească, odată cu
creşterea eficienţei luminoase a diodelor actuale, reducerea costurilor pentru
realizarea lămpilor cu diode luminiscente, precum şi menţinerea, pe întrega durată
de viaţă, a spectrului luminos al lămpii.
Schema de principiu a unei lămpi cu diode luminiscente conectate în serie şi
paralel este indicată în figura 9.20.
Dacă în schema din figura 9.20 sunt utilizate diode având curentul electric
nominal de 350 mA şi o tensiune de 4 V, cele 30 diode din matricea lămpii
realizează o sursă de circa 40 W.
Matricea de LED-uri se alimentează cu tensiune continuă de circa 24 V, ceea
ce necesită ca sursa D să includă un transformator coborâtor 230/18 V şi un redre-
sor. Limitarea deformării curbei curentului electric absorbit din circuit şi proble-
mele de compatibilitate electromagnetică pot fi rezolvate cu ajutorul circuitului de
corecţie a formei curentului electric şi a factorului de putere PFC (Power Factor
Corrector) şi a circuitului EMC (Electromagnetic Compatibility).
Principalele avantaje ale surselor cu LED-uri sunt:
102 Consumatori de energie electrică
durată foarte ridicată de viaţă (peste 100 000 ore), ceea ce conduce la costuri
reduse de mentenanţă (înlocuire lămpi);
consum redus de energie electrică, ceea ce conduce la costuri reduse de
funcţionare;
influenţa redusă a vibraţiilor şi a loviturilor;
formă compactă;
stabilitate ridicată a culorilor;
sistem simplu şi eficient de control;
pierderi reduse şi deci o cantitate redusă de căldură dezvoltată;
rată redusă de defectare;
tensiune redusă de alimentare (are nevoie de transformator, redresor şi
filtru);
admite un mare număr de comutaţii.
cu distribuţie directă (fig. 9.22 a)), dacă fluxul luminos este dirijat, în
proporţie de 90100% , în semisfera inferioară;
cu distribuţie semidirectă (fig. 9.22 b)), atunci când fluxul transmis în
emisfera inferioară este în proporţie de 6090% ;
cu distribuţie mixtă (fig. 9.22 c)), dacă fluxul lminos este dirijat
aproximativ egal în cele două semisfere (4060%);
cu distribuţie semiindirectă (fig. 9.22 d)), dacă fluxul în emisfera
superioară este în proporţie de 6090% ;
cu distribuţie indirectă (fig. 9.22 e)), dacă fluxul luminos în semisfera
superioară este în proporţie de 90100%.
Cu cât este mai mare fluxul luminos emis în semisfera inferioară, cu atât
sistemul de iluminat din încăpere va fi mai ieftin, întrucât se asigură nivelul de
iluminare cu un număr mai mic de corpuri de iluminat, dar umbrele pe suprafeţele
de lucru vor fi mai pronunţate.
Cu cât fluxul luminos este dirijat preponderent în semisfera superioară, cu atât
sistemul de iluminat va fi mai scump (fiind necesar un număr mai mare de corpuri
de iluminat pentru un anumit nivel de iluminare), dar confortul luminos va fi mai
ridicat (prin reducerea, până la dispariţie, a umbrelor în zona de lucru).
tipul de corp de iluminat, care este ales pentru a forma sistemul de iluminat
(alegerea se face în funcţie de distribuţia fluxului luminos dorit a fi realizat în
încăpere);
factorii de reflexie pentru tavan t , pereţi p şi podea 0 .
Fluxul luminos necesar pentru sistemul de iluminat este dat de relaţia:
ES
(9.14)
M f u ,
în care E este iluminarea medie necesară pe planul util, conform normativelor în
vigoare [9.2]; S = Ll aria suprafeţei încăperii, Mf factorul de menţinere
(tabelul 9.5); u factorul de utilizare, corespunzător tipului de corp de iluminat
ales pentru a forma sistemul de iluminat.
Factorul de utilizare este o dată de catalog, care se stabileşte în funcţie de
factorii de reflexie t , p şi 0 , precum şi de indicele i al încăperii, dat de relaţia
L l
i (9.15)
h (L l) ,
în care h = H ha hu (fig. 9.23).
Fiind cunoscut fluxul luminos necesar nec pentru sistemul de iluminat, se
stabileşte numărul N de corpuri de iluminat care trebuie să formeze sistemul de
iluminat
nec
N (9.16)
n l ,
în care n este numărul de lămpi cu care se echipează corpul de iluminat, l fluxul
luminos al lămpii cu care se echipează corpul de iluminat.
Pentru corpurile de iluminat cu incandescenţă n = 1; pentru corpuri echipate
cu lămpi fluorescente n = 1 4.
Numărul N se rotunjeşte (de regulă la valori mai mari), la valoare întreagă,
astfel încât corpurile de iluminat să se poată amplasa uniform în planul tavanului.
Tabelul 9.9
Factori de utilizare ai corpului de iluminat FIRA-11-236V
Factor de reflexie
Tavan 0,7 0,5 0,3 0,0
Pereţi 0,5 0,3 0,1 0,5 0,3 0,1 0,3 0,1 0,0
Podea 0,3 0,3 0,3 0,3 0,3 0,3 0,1 0,1 0,0
Indice Factori de utilizare
0,6 0,33 0,27 0,23 0,32 0,27 0,23 0,26 0,23 0,21
0,8 0,41 0,34 0,30 0,39 0,34 0,30 0,32 0,29 0,27
1,00 0,47 0,40 0,36 0,45 0,37 0,35 0,37 0,34 0,33
1,25 0,52 0,46 0,42 0,50 0,45 0,41 0,42 0,39 0,38
1,50 0,57 0,51 0,47 0,54 0,49 0,46 0,46 0,43 0,42
2,00 0,64 0,58 0,54 0,60 0,56 0,53 0,52 0,50 0,48
2,50 0,68 0,63 0,60 0,64 0,61 0,57 0,56 0,54 0,52
3,00 0,71 0,67 0,63 0,67 0,64 0,61 0,58 0,57 0,55
4,00 0,75 0,72 0,69 0,71 0,68 0,66 0,62 0,60 0,58
5,00 0,77 0,75 0,72 0,73 0,71 0,68 0,64 0,62 0,61
Bibliografie
[9.1] Bianchi C. ş.a. Sisteme de iluminat interior şi exterior, Matrix Rom, Bucureşti, 1998.
[9.2] *** Normativ pentru proiectarea şi executarea sistemelor de iluminat artificial din clădiri,
NP06102.
[9.3] *** CIE Guide on interior lighting, nr.29/2, 1986.
[9.4] Bianchi C. ş.a., Sisteme de iluminat interior şi exterior. Concepţie. Calcul. Soluţii, Editura
Matrix, Bucureşti, 1998.
[9.5] Moroldo D., Iluminatul urban. Aspecte fundamentale, soluţii şi calculul sistemelor de iluminat,
Editura Matrix, Bucureşti, 1999.
[9.6] Ton M. ş.a., LED Lighting Technologies and Potential for Near-Term Applications, Ecos
Consulting, http://www.dwalliance.org