Facultatea de Management - ID
PROIECT MARKETING
Bucureşti
1
Cuprins
Capitolul 1 .......................................................................................................................................... 3
Capitolul 2 .......................................................................................................................................... 4
2.1.Piaţa întreprinderii ....................................................................................................................... 4
2.2.Clienţii ........................................................................................................................................... 5
2.3 Concurenții ................................................................................................................................... 5
2.4. Intermediarii ................................................................................................................................ 7
2.5.Furnizorii ...................................................................................................................................... 8
2.6.Firmele de logistică sau de marketing ......................................................................................... 9
2.7.Marele public .............................................................................................................................. 10
Capitolul 3 Auditul performanței activității de marketing ..................................................... 11
3.1Analiza profitabilității ............................................................................................................. 11
3.2 Analiza eficienței costurilor .................................................................................................... 12
Capitolul 4 Auditul funcțiilor de marketing ........................................................................ 12
4.1. Strategiile de produs....................................................................................................... 12
4.2. Strategiile de preţ ........................................................................................................... 13
4.3. Strategiile de distribuţie ................................................................................................. 15
4.4. Strategiile de promovare in prezent ............................................................................. 16
Capitolul 5 Formularea ipotezelor și obiectivelor strategiei.......................................... 19
Cap. 6 Elaborarea strategiei de crestere a vanzarilor ................................................ 20
6.1. Strategia de piață ...................................................................................................... 20
6.2. Strategii de produs .................................................................................................... 21
6.3. Strategii de preț ......................................................................................................... 22
6.4. Strategii de distribuție ............................................................................................... 22
6.5. Strategii de promovare.............................................................................................. 23
Cap. 7 Estimarea rezultatelor ................................................................................... 24
2
Capitolul 1
Grupul Boromir, cel de-al doilea mare jucător pe piaţa produselor de panificaţie
şi morărit, a luat fiinţă în 1994 sub denumirea de societatea comercială Boromir Ind. De la
mica moară de grâu construită în 1994 în Râmnicu Vâlcea, a cărei capacitate de producţie nu
depăşea 24 t /zi, în decursul a numai 10 ani Boromir s-a dezvoltat într-un ritm dinamic pentru
ca în prezent să ajungă să controleze circa 10% din activitatea de morărit din întreaga ţară prin
achiziţionarea a trei mori aflate în zone diferite ale ţării: Sibiu, Buzău, Deva, aceste localizări
având avantajul descoperirii de noi pieţe de desfacere şi al atragerii de noi clienţi. Capacitatea
de producţie a Boromir atinge în prezent cifră de 1300 t /zi.
Grupul Boromir deţine fabrici de pâine în Buzãu, Vâlcea, Sibiu şi Deva. Grupul mai
deţine moara Cibin din Sibiu, douã unităţi de tip Comcereal, Amylon Sibiu şi Extrasib Sibiu,
benzinăriile Boromir şi fabrica de cherestea Hardwood fiind deţinut de cinci acţionari
persoane fizice române. Grupul mai deţine 27 de magazine proprii de mici dimensiuni în
oraşele unde deţine fabricile de pâine.
Din grupa de panificaţie, patiserie şi cofetărie, societatea realizează o gamă
diversificată de produse, ponderea principală fiind deţinută de pâinea albă de gramaj redus,
respectiv peste 70% din totalul produselor de panificaţie. Grupa produselor de morărit
cuprinde ţoţă gama de făinuri. Jumătate din cantitatea realizată este destinată utilizării în
cadrul grupului.
Din totalul afacerilor Boromir, divizia de morărit are o pondere de 55%, urmată de
dulciuri şi prăjituri care deţin 20%, divizia de panificaţie are o pondere de 15% iar restul
activităţilor reprezentate de magazine, distribuţie şi benzinării acoperă 10% din afaceri.
Societatea a considerat întotdeauna clienţii ca făcând parte din marea familie Boromir,
de aceea, grija permanentă a fost şi va fi să satisfacă pe deplin toate cerinţele, cu maximum
de calitate şi profesionalism.
Calitatea şi profesionalismul înseamnă pentru Boromir diversitate de produs,
promptitudinea serviciilor oferite şi o capacitate mare de producţie.
Boromir plasează în centru atenţiei şi a preocupărilor sale satisfacţia deplină a
clientului, un client care se reîntoarce de fiecare dată la un produs de calitate, conceput şi
oferit cu profesionalism, astfel încât să răspundă tuturor exigenţelor şi aspiraţiilor acestuia.
Societatea este preocupată de imaginea publică pe care încearcă să o îmbunătăţească
continuu atât direct prin produsele de panificaţie şi panificaţie oferite cât şi indirect prin
publicitate şi participare la târguri şi expoziţii.
3
Având în vedere faptul că obiectivele strategice trebuie corelate cu modalităţile de
realizare a lor, stabilim următoarele obiective strategice :
Creşterea reţelei de magazine proprii în oraşele unde sunt amplasate morile Boromir;
Redimensionarea magazinelor Boromir;
Comercializarea şi promovarea produselor Boromir sub denumirea unei singure mărci;
Crearea unui site competent atât pentru clienţii autohtoni cât şi pentru clienţii străini;
Crearea unor preţuri peste medie practicate pe anumite segmente;
Creşterea loialităţii clienţilor fiind mereu aproape de nevoile acestora;
Solidarizarea cu toate categoriile sociale defavorizate;
Stabilitatea calitativă;
Cucerirea de noi pieţe din străinătate.
Capitolul 2
Micromediu
2.1.Piaţa întreprinderii
4
Pe lângă reteau proprie de vânzare a companiilor a căror ţintă sunt consumatorii în
calitatea lor de persoane fizice, Boromir Prod are în vedere şi piaţa clienţilor persoane
juridice, compusă atât din micii comercianţi cât şi din marii retaileri.
În concluzie, clientela societăţii este eterogenă, contribuţia la realizarea cifrei de
afaceri este diferenţiată pe trei trepte : clienţi puternici, medii, mici. Indiferent de categoria
din care fac parte şi pentru ca firmă în sine are prea puţină valoare fără existenţa clienţilor,
Boromir încearcă să răspundă cerinţelor ridicate de partenerii săi, prin îmbunătăţirea calităţii
produselor şi menţinerea nivelului ei, prin politica de preţuri, prin serviciile oferite sau
posibilitatea negocierii termenului de plată.
Chiar dacă firmele au cunoscut o creştere substanţială atât ca număr de clienţi, cât şi în
ceea ce priveşte cantităţile livrate, conducerea managerială consideră ca principalul obiectiv al
firmei rămâne extinderea pieţei de desfacere.
De aceea piaţa externă se încearcă a fi şi acesata exploatată însă ea este relativ
limitată, exporturile fiind destul de mici, aproximativ 500.000 de euro în anul 2007. Ţările în
care se exportă în prezent produsele Boromir sunt: Spania, Ungaria, Belgia şi SUA. Se
exportă cu precădere cozonaci, croissante şi pişcoturi pentru şampanie.
2.2.Clienţii
Analizând relaţiile comerciale ale S.C. Boromir PROD S.A. cu clienţii, putem spune
ca firmele şi-au format câţiva parteneri de afaceri stabili.
Pe lângă reteau proprie de vânzare a companiilor a căror ţintă sunt consumatorii în
calitatea lor de persoane fizice Boromir PROD are în vedere şi piaţa clienţilor persoane
juridice, compusă atât din micii comercianţi cât şi din marii retaileri.
În concluzie, clientela societăţii este eterogenă, contribuţia la realizarea cifrei de
afaceri este diferenţiată pe trei trepte : clienţi puternici, medii, mici. Indiferent de categoria
din care fac parte şi pentru ca firmele în sine are prea puţină valoare fără existenţa clienţilor,
Boromir încearcă să răspundă cerinţelor ridicate de partenerii săi, prin îmbunatăţirea calităţii
produselor şi menţinerea nivelului ei, prin politica de preţuri, prin serviciile oferite sau
posibilitatea negocierii termenului de plată.
Chiar dacă firmă a cunoscut o creştere substanţială atât ca număr de clienţi, cât şi în
ceea ce priveşte cantităţile livrate, conducerea managerială consideră ca principalul obiectiv al
firmei rămâne extinderea pieţei de desfacere.
2.3 Concurenții
5
o relaxare a pieţei iar pe cealaltă parte alte unităţi au parcurs un proces de modernizare sau
chiar s-au deschis unele noi de mare productivitate, acoperind golul creat.
Se estimează că în perioada imediat următoare va fi o dinamică puternic crescătoare a
relaţiilor concurenţiale cu schimbări semnificative pe piaţa naţional-europeană, atât în
domeniul morăritului cât şi a produselor zaharoase şi un impact ceva mai redus pentru
panificaţie.
În acest sens devine vitală dezvoltarea de noi relaţii comerciale şi ridicarea tuturor
relaţiilor comerciale la un înalt nivel al calităţii care să asigure creşterile prognozate; se impun
măsuri de instruire la nivel ridicat al forţei de vânzare atât în privinţa suportului tehnic cât şi
cel atitudine-dedicaţie-intelect.
Pe piaţa roamaneasca a produselor de panificaţie şi patiserie vorbim de o concurenţa
agresivă, purtată prin toate mijloacele posibile: publicitate, oferta, reduceri de preţ, etc.
Pe acesta piaţă acţionează la ora actuală 5 mari jucători, iar clasamentul s-a modificat
în anul 2007, când Vel Pitar a devenit lider. Aşadar, concurenţa directă pentru Boromir vine
din rândul marilor producători de produse de panificaţie, concurentul major fiind Vel Pitar,
urmat de Dobrogea Group, Titan, Pambac, şi alţii. Situaţia se prezintă în felul următor: pe
locul 1, în ultimii doi ani se află Vel Pitar, devansând grupul Boromir care a fost lider de piaţă
până în 2006.
Din rândurile concurenţei indirecte menţionăm magazinele generale de retail:
hipermarketurile şi magazinele cash &carry care în ultimii ani au dezvoltat mici brutării
pentru a oferi produse de panificaţie şi patiserie proaspete.
Piaţa de panificaţie este controlată în proporţie de peste 40% de jucători mari, precum
Vel Pitar Râmnicu Vâlcea, Boromir, Dobrogea Grup, Pajura, Lujerul, Spicul, Băneasa şi
Pambac Bacău, restul de aproximativ 60% regăsindu-se la producători de mici dimensiuni.
Piaţa morăritului este puţin mai concentrată, Boromir, Dobrogea, Pambac, Vel Pitar şi
Loulis deţin apx. 60%, restul de 40% revenind producătorilor mici.
Cota de piaţă la nivel naţional pentru produsele de morărit este de 10% la nivel de
Grup Boromir, SC BOROMIR PROD S.A BUZĂU deţine o cotă de piaţă de 50%, la nivel de
consum produse de panificaţie, pe judeţ.
Principalii concurenţi ai S.C. Boromir PROD S.A., cota de piata si cifra de afaceri
pentru anul 2013
6
VEL PITAR 165 15
GoodMills România 80 6
7
Preluând produsele după fabricarea lor, intermediarii contribuie din plin la diminuarea
cheltuielilor de stocaj şi la reluarea ritmică a producţiei, realizând astfel finanţarea
producătorilor.
Prin intermediul plăţii produselor, intermediarul îşi asumă astfel riscul în ceea ce
priveşte vânzarea acestora, o parte din acest risc fiind preluată nu de puţine ori de către
producător, care acordă un anumit credit comercial intermediarilor.
Produsele Boromir ajung la locaţiile de desfacere (supermarketuri, hypermarketuri,
magazine de dimensiuni mici şi mijlocii, reţeaua VP Magassin sau Avantaj Market) fie prin
sistemul propriu de distribuţie, fie prin intermediul partenerilor.
Grupul Boromir operează o reţea de numai 48 de magazine proprii, dispuse în 5
judeţe ale ţării (reprezentate grafic pe harta de mai jos). Magazinele sunt distribuite astfel :
Iaşi 4 magazine, Vâlcea 15 magazine, Buzău 18 magazine, Hunedoara 6 magazine şi Sibiu 5
magazine.
2.5.Furnizorii
8
Ulei ARGUS S.A
Glucoză TANDAREI , CALAFAT
Esenţe TERPENA"S.A. Baia mare ,ROMATA" Bucureşti
Cacao STEROCHEN" Bucureşti, ROLINE Bucureşti
Sursa : Date preluate de la S.C. Boromir Prod S.A.
Cea mai mare pondere în cifra de afaceri o deţin beneficiarii pentru produsele de
panificaţie şi morărit.
Pe segmental de panficaţie printre principalii beneficiari se regăsesc: SC Rewe
România, SC Luxor, SC Agricola Internaţional, SC Gimar Com.
Pe segmentul de morărit principalii beneficiari sunt: SC Can Serv, SC San Pauli Com,
SC Cuptorul de Aur, SC Melisa Prod, SC Comfruct, SC Madexport, SC Superpan Lux.
Valorificarea produselor de panificaţie este realizată în proporţie de 90% pe piaţa
locală şi judeţeană, şi doar 10% pe piaţa naţională prin intermediul reţelelor de distribuţie.
10
Capitolul 3 Auditul performanței activității de marketing
3.1Analiza profitabilității
Pentru aplicarea mătricii BCG în stabilirea strategiilor, firmă Boromir PROD S.A.
trebuie să analizeze produsele cele mai reprezentative pe care le comercializează, rata de
creştere şi poziţia relativă pe piaţă a acestora. Produsele ce reprezintă obiectul studiului sunt
reprezentate în cadranul mătricii, în funcţie de cele două caracteristici.
Gama de croisante Croissant, biscuiţii Mr. Goody comercializate sub însemnele mărcii
Boromir se încadrează în categoria stelelor sau vedetelor cu un segment de piaţă important,
fiind oportunităţi pentru investiţii. Necesită însa un transfer important de resurse financiare
pentru susţinerea poziţiei competiţionale şi vor genera venituri nete când rata de creştere se va
diminua şi nu va mai fi necesară reinvestitia. Strategia recomandată acestor produse este
cea de creştere materializată în investiţii în capacităţi de producţie.
Pentru produsele din categoria vaci de muls, respectiv produsele de panificaţie,
cozonacii Boromir şi toată game de produse Giani produse care se află într-o maturitate
stabilă, generând venituri constante se recomandă strategii neutrale, prin care se drenează
surplusul de resurse financiare şi se îmbunătăţeşte productivitatea.
Tratarea semnelor de întrebare, a foietajelor Kraffen de la Boromir este mai dificilă
pentru ca, fiind produse în lansare, sunt sortite să devină stele ori sunt sortite eşecului.
Extrapolând însa, putem anticipa ca produsul din această categorie va deveni stea, însa nu va
genera cotele de piaţă previzionate.
11
Câinii sau pietrele de moară, biscuiţii KinderSib de la Boromir, reprezintă produse în
declin ce impun fie strategii de restrângere, însa acestea pot fi profitabile pentru firmă într-un
mediu de piaţă stabil şi predictibil, fie strategii de relansare sutinute de investiţii în cercetare
şi promovare.
Boromir încearcă să îşi elaboreze politicile şi strategiile de produs astfel încât să îşi
adapteze produsele provocărilor acestei pieţe, astfel politicile de produs ale companiei se
referă deopotrivă la următoarele aspecte:
Inovaţie: stimularea procesului de producţie şi de îmbunătăţire a produselor prin
activităţi de cercetare şi prin investirea în noi tehnologii;
12
Cercetare : analiza şi urmărirea continuă a pieţei, produselor şi a poziţionării
acestora pe piaţă;
Marca / imaginea: analiza imaginii produselor şi a companiei în rândul
consumatorilor.
Luând în considerare aspectele de mai sus, putem să delimităm obiectivele
strategiilor de produs adoptate de Boromir raportându-ne şi la poziţia companiei în cadrul
pieţei se pot concretiza în:
Atingerea poziţiei de lider pe piaţa produselor de panificaţie şi patiserie;
O poziţionare cât mai bună pe piaţa pâinii;
Creşterea cotei de piaţă prin atragerea unor noi utilizatori;
Diferenţierea faţă de produsele similare oferite de concurenţă, având în vedere faptul
ca pe această piaţă concurenţa este foarte puternică ( ex: spre deosebire de Vel Pitar,
Boromir deţine un sector puternic pe piaţa produselor zaharoase, morărit, paste şi
muştar).
Strategii de produs
Boromir
Stabilitatea calitativă
Sursa :date preluate de la Boromir PROD S.A.
4.2. Strategiile de preţ
Obiectivele strategiilor de preţ sunt stabilite atât pe termen lung, cât şi pe termen
scurt. Astfel, obiectivele pe termen lung vizează lărgirea clientelei şi consolidarea şi creşterea
poziţiei concurenţiale pe piaţă. Pe termen scurt compania îşi stabileşte obiectivele legate de
vânzări, mai precis, maximizarea cantitativă a acestora.
Metodele de stabilire a preţurilor utilizate Boromir sunt metoda bazată pe costuri,
prin adaos (în cazul produselor de panificaţie, preţul acestora fiind influenţat mult de evoluţia
preţului materiei prime), metoda bazată pe comparaţia cu concurenţa, în funcţie de preţul
pieţei şi metoda bazată pe valoarea percepută de consumator. Această ultima metoda este
13
utilizată de obicei pentru produsele noi care urmează a fi lansate pe piaţă, în faza de testare
analizându-se şi cât este dispus potenţialul consumator să plătească pentru noul produs.
În general, preţurile se determină astfel încât să fie acoperite cheltuielile de producţie,
de distribuţie şi de vânzare.
Având în vedere domeniul de activitate al companiei, segmentele de piaţă vizate de
această, natură şi tipul produselor comercializate, Boromir adoptă strategii de preţ similare
care se diferenteaza însa pe fiecare tip de produs:
preţuri mai ridicate pentru produsele apărute nou pe piaţă;
preţuri joase pentru atragerea clienţilor.
Strategia preţurilor ridicate
Strategia preţurilor ridicate este utilizată în special pentru produsele nou intrate pe
piaţă, în cazul în care concurenţa nu este foarte mare. În plus, această strategie este utilizată şi
pentru produsele foarte mediatizate, pentru a acoperi cheltuielile cu publicitatea şi
promovarea acestor produse.
Strategia preţurilor ridicate a fost aplicată celor mai noi produse lansate Kraffen
Boromir sau Croissante Boromir. Este important de menţionat faptul ca această strategie de
preţ se află în corelaţie cu strategia de produs şi cu cea de promovare, motiv pentru care,
înainte de lansarea propriu-zisă, Boromir PROD organizează o campanie de degustare a
produselor. Scopul acestor campanii este de a cunoaşte mai bine preferinţele consumatorilor
şi de a identifica dacă aceştia ar fi dispuşi să plătească un anumit preţ pentru aceste produse.
Strategia preţurilor joase
Strategia preţurilor joase este cea mai utilizată atât de către compania Boromir pentru
pâine, paste, produse de morărit. Opţiunea societăţii pentru această strategie se justifică
datorită elasticităţii cererii în raport cu preţul şi datorită faptului ca ajută la atingerea unuia
dintre obiectivelor politicii de preţ menţionate anterior, şi anume, consolidarea poziţiei pe
piaţă.
Chiar dacă Boromir adoptă strategia preţurilor joase, compania nu poate să nu se
alinieze tendinţelor de creştere a preţului pâinii şi a grâului. Astfel, nu putem să nu luăm în
considerare evoluţia preţului acestui bun de larg consum din ultimii an.
Preţul pâinii este cel mai sensibil, deoarece pâinea este un aliment care nu lipseşte, de
obicei, la nici una din mesele zilei românilor. Creşterea preţului pâinii din ultimii ani a fost
rezultatul mai multor factori. Un prim factor îl constituie secetele din ultimii ani, ca efect al
încălzirii globale, care au făcut ravagii şi ale căror efecte s-au resimţit în culturile de grâu,
ceea ce i-a determinat pe producătorii de pâine şi produse de panificaţie, inclusiv pe liderul în
acest segment, Boromir, să apeleze la un importuri de grâu.
14
Acest lucru a atras după sine creşterea cheltuielilor cu producţia, consecinţă fiind şi
creşterea preţului pâinii. Un al factor care a determinat scumpirea alimentelor, şi implicit a
pâinii, este evoluţia preţului petrolului, care a determinat creşterea preţului la electricitate,
logistică de transport etc, determinând în acest fel şi costuri mai mari pentru acest mare
producător de morărit şi panificaţie.
Alţi factori importanţi care determină creşterea preţului sunt piaţa neagră a pâinii
precum şi investiţiile pe care companiile trebuie să le facă pentru noile tehnologii şi norme de
igienă impuse de Uniunea Europeană.
Preţuri promoţionale pentru clienţii en detail şi en gross
Preţurile promoţionale sunt practicate în special pentru produsele vândute clienţilor en
detail şi en gross. Clienţii en detail sunt reprezentaţi de supermarketuri, hypermarketuri,
restaurante, iar clienţii en gross sunt clienţii care, la rândul lor fac distribuţia fie prin agenţi de
vânzări, fie prin vânzare la un punct fix.
Acestor categorii de clienţi, li se acordă discounturi variabile, cuprinse între 5 şi 10%
din preţ pentru produsele marca Boromir. În plus, compania practică preţuri preferenţiale
pentru clienţii care cumpără de la sediul firmei, cu plata pe loc, aceştia beneficiind de un
discount de 5 % din preţ.
4.3. Strategiile de distribuţie
15
unde deţine unităţi de producţie dar şi pentru strategia de distribuţie intensivă asigurând o
largă distribuţie a produselor marca Boromir în cadrul pieţei.
Compania Boromir este un partener important al marilor reţele de retail din
România, asigurând, prin echipa de vânzări, prezenţa produselor sale în majoritatea punctelor
de livrare din ţară.
Produsele Boromir ajung la locaţiile de desfacere (supermarketuri, hypermarketuri,
magazine de dimensiuni mici şi mijlocii, reţeaua VP Magassin sau Avantaj Market) fie prin
sistemul propriu de distribuţie, fie prin intermediul partenerilor.
Boromir încearcă să obţină o cota cât mai ridicată pe segmentul produselor "long
term", asigurând un volum al livrărilor zilnice de produse ambalate de peste 400 de tone.
Aşa cum am mai amintit,în prezent compania Boromir PROD S.A. operează o reţea
de aproximativ 50 de magazine proprii dispuse în 5 judeţe ale ţării. Produsele sale sunt
livrate direct către punctele de vânzare, utilizând un parc auto de 460 autovehicule.
16
Din această perspectivă, Boromir stă relativ bine la capitolul promovare prin
publicitate TV, radio, elemente care ar putea genera o recunoaştere şi conştientizare mult mai
facilă în rândul publicului.
Târguri şi expoziţii
Pe lângă campaniile de promovare în mass media, sampling, jocuri, concursuri şi
promoţii, o altă strategie de promovare utilizată de către Boromir este participarea la târguri
şi expoziţii, cea mai importantă în acest sens fiind IndAgra, o expoziţie internaţională de
echipamente şi produse în domeniul agriculturii, zootehniei şi alimentaţiei.
Începând din anul 2002 şi până în prezent, s-au organizat 14 ediţii ale acestei expoziţii,
în cadrul Complexului Expoziţional Romexpo Bucureşti. Începând cu anul 2002, compania a
fost prezentă la fiecare ediţie a acestui târg, având de fiecare dată un stând atractiv amplasat în
pavilionul brutarilor şi distribuitorilor de utilaje de brutărie şi distribuitorilor de amelioratori
şi ingrediente.
Astfel, la fiecare ediţie, la standul Boromir sunt expuse atât cele mai noi produse
lansate de companie, cât şi produse proaspete, reprezentative.
17
este unul complex, complet, util din punct de vedere al informaţiilor despre companie,
produse, promoţii, locaţii. (www.boromir.ro)
Vânzarea personală
18
Nota medie pentru auditul performanţei activităţii de marketing este de 3,5. Această
notă a fost dată pentru ca societatea nu are specialişti care să se ocupe de eficientizarea
costurilor care să realizeze o analiza a profitabilităţii detaliată. Avtivitati de urmărire a
cheltuielilor sau a rezultatelor sunt realizate de către managerul Boromir Prod S.A.
Nota medie pentru auditul funcţiilor de marketing este de 3,85. Este cea mai redusă
valoare pentru ca societatea vinde produse proaspete, de calitate (atât cele cele cumpărate de
la poarta producătorului cât şi cele care vin la firmele de distribuţie), preţuri corecte şi o
distribuţie relativ bine pusă la punct. Singurul punct slab al auditului funcţiilor de marketing
este promovarea. Societatea a alocat numeroase fonduri pentru promovarea produselor însă au
rămas la stadiul de proiect sau aceste reclame nu prea au fost date pe ecran.
19
ce in ce mai accesibila tuturor categoriilor populatiei nationale. Din acest motiv, societatea ar
trebui sa realizeze si sa investeasca in crearea unui site complex si competent care sa fie cat
mai accesibil pentru consumatorul companiei.
d) Diversitatea gamei de produse semipreparate;
Pornind de la faptul ca in ultima vreme produsele semipreparate au un succes foarte
mare in fata actualului consumatorului care duce o viata foarte activa, fiind intotdeauna presat
de timp, se doreste ca aceste produse sa se gaseasca intr-o gama mai variata de catre acestia.
e) Inserarea unor reţete pe ambalajul unor produse care presupune utilizarea produsului
cumpărat ca principal ingredient;
Acest obiectiv poate fi in stransa legatura cu ipoteza anterior sustinuta. O data ce
produsele se pot identifica ca fiind principalul ingredient pentru realizarea unui preparat,
atunci el va fi cumparat intr-o cantitate mult mai mare de consumatorul actual. Totodata
retetele inserate vor fi accesibile, iar utilizatorul va sti intocmai ce pasi va trebui sa urmeze
pentru a realiza produsul dorit cu un efort minim de timp si de munca.
f) Adoptatrea strategiilor de preţ redus la produsele care vor apărea noi pe piaţă.
Majoritatea companiilor cand realizeaza un nou produs si il aduc pe piata, pentru a
avea o mai mare atractie la potentialii consumatori, acesta va fi dat la un pret redus, pret ce-l
va determina pe consumator sa cumpere o data si dupa sa-si poata face o parere asupra
calitatii produsului alimentar. Totodata preturile reduse pe langa faptul ca atrag, daca
produsele respective se cumpara intr-o cantitate mult mai mare, afacerea poate fi profitabila in
aceea perioada.
20
reţete care să vină în ajutorul consumatorului realizând o reţetă uşoară, unică şi accesibilă,
având ca principal ingredient produsul Boromir. Totodată şi se doreşte şi implementarea unor
strategii de preţuri mai mici, lantarea unei cafenele care să se extindă la nivel naţional iar mai
târziu şi la nivelul altor ţări, campanii de publicitate mult mai active la televizor care să
implice activităţi sociale. Prin toate aceste acţiuni, Boromir încearcă să vină mai aproape de
conumator, îndeplinindu-şi misiunea şi anume să ofere produse de calitate, la un preţ
avantajos.
6.2. Strategii de produs
21
5. inserarea unor reţete culinare în cazul produselor ambalate. Aceste mici detalii
sunt de mare efect pentru consumatori. De exemplu, fiecare ambalaj pentru pachetul de faină
ar putea conţine reţete pentru pizza sau pentru prăjituri.
2. elaborarea unui standard de mercantizare care să fie aplicat în toate locaţiile pentru
toate produsele Boromir;
22
Belgia şi SUA. Această strategie ar fi recomandabil să fie adoptată şi către alte ţări precum
Italia, Franţa sau Irlanda;
6. lansarea unor noi locaţii inspirate dintr-un concept european şi anume Boromir Pan
Cafe. . Această inovaţie este declanşată de nevoia de a ţine pasul cu evoluţiile recente din
retail, precum şi de a întâmpina nevoia consumatorilor de a se relaxa în timpul meselor sau
pauzelor de masă. Locaţiile vor fi dezvoltate pe principiul "coffee to go" şi vor oferi o zonă
de resting, de snack şi băuturi răcoritoare iar atmosferă va fi prietenoasă, muzică relaxantă şi
comunicarea modernă;
7. extinderea în franciză - după testarea conceptului Boromir Pan Cafe prin deschiderea
unor asemenea locaţii în Bucureşti, extinderea acestor magazine specializate s-ar putea realiza
şi în sistem de franciză.
1. alocarea de către compania Boromir a unor bugete mai substanţiale pentru reclame Tv,
radio, reviste şi chiar lansarea unei ample campanii publicitare pentru crearea unui brand
corporatist Boromir care să ajute la la conturarea unei personalităţi distincte a companiei şi la
consolidarea imaginii acesteia;
23
Cap. 7 Estimarea rezultatelor
24
In ceea ce priveste elaborarea unui standard de mercantizare, va fi necesar a fi
implementat in toate cele 5 centre, costul unui astfel de standard de mercantizare va fi de 1000
euro.
Prin participarea la programul "Cornul si laptele" in judetul Iasi, compania va trebui
sa distribuie zilnic aproximativ 59.410 cornuri. Acest numar a fost calculat in urma prezentei
populatiei cu varsta cuprinsa intre 6-10 ani. Costul de realizare a acestor cornuri va fi de 0,17
euro/corn (0,75 lei).
Actiunile de responsabilitate sociala va presupune realizarea unor donatii atat in bani
cat si sub forma materiala unui azil de batrani din Buzau, "Incredere-Speranta-Intelegere" in
forma totala de 1200 euro si altor donatii celor 2 orfelinate din Hunedoara, respectiv Iasi -
"Centrul de zi Deva" si "Centrul Diecezan Caritas Iasi"- in cuantum de 1000 euro fiecare.
Se va dori ca la Sibiu sa se deschida prima locatie inspirata dintr-un concept european
si anume Boromir Pan Cafe. S-a luat aceasta decizie de a se construi aici prima locatie
Boromir, deoarece orasul Sibiu este foarte vizitat de romanii veniti din alte localitati cat si de
straini. Pentru realizarea locatiei se va inchiria un spatiu in zona centrala a Sibiului, zona care
va avea un cost al chiriei de 3700 euro/luna. Mobila cu care va fi decorata aceasta locatie va fi
in suma de 4500 euro, cheltuielile cu forta de munca/luna va fi de 1050 euro/luna, iar plata cu
utilitatile de 9060 euro/an (se considera a fi 7% din bugetul alocat pentru realizarea acestei
locatii).
Reclamele Tv, radio, reviste si flyere va fi o prioritate in vederea realizarii unei noi
strategii de marketing adoptate de S.C. Boromir PROD S.A. Costul cu reviste si flyere va fi
de 3.500, iar al celor cu reclame va fi de 15.000 de euro. Se va dori ca pe un post national sa
se difuzeze reclama cum se fac croissantele, costul cu acesata va fi de 10.000. Restul de 5000
de euro va fi impartit catre cele 5 posturi din cele 5 centre de productie, in care se va difuza o
reclama la radio in ceea ce priveste ultimile sortimente ale societatii.
Costul total estimat pentru noua strategie de marketing va fi in cuantum de 350.085
euro, reprezentand 0,26% din totalul cifrei de afaceri a societatii Boromir PROD S.A.
După cum se poate observa, dacă societatea Boromir PROD S.A. ar dori să
implementeze această strategie de marketing am considera ca va avea un rezultat estimat de
73.114 euro. Dacă l-am impozita cu 16% am obţine un profit net de 61.415,76 euro, cu o rata
a profitului egală cu 17,54% (profitul total raportat la costuri). Ca o concluzie, strategia aleasă
va aduce numai beneficii societăţii.
26
Bibliografie
27