Sunteți pe pagina 1din 140

NOTĂ ASUPRA EDIŢIEI planificare a urmăririi penale: obiectivele anchetei, metodele şi

mijloacele de utilizare, toate acestea fiind orientate spre stabilirea naturii


Prin publicarea acestui volum Centrul de Drept continuă seria de faptei penale: omucidere, accident, furt. tâlhărie, viol. sinucidere,
manuale şi monografii în materie de drept. Autorul volumului "Urmele delapidare, distrugere etc.
infracţiunii" este un teoretician - Gheorghc Golubeneo - doctor în Modul riguros, exact, operativ de cercetare a urmelor infracţiunii,
drept, conferenţiar la Catedra Drept Procesual Penal şi Criminalistică regulile tactice generale şi speciale ale cercetării, etapele de pregătire
de la Universitatea Liberă Internaţională din Moldova. în vederea efectuării cercetării, mijloacele tehnico-ştiinţifice
Ediţia "Urmele infracţiunii" de Gheorghc Golubeneo elucidează criminalistice utilizate în etapa preliminară şi a cercetării propriu-zisc
una din acţiunile primordiale de investigaţie a cercetării penale - actul a locului faptei în fază statică şi dinamică, metodele utilizate la
iniţial de urmărire penală: cercetarea unnclor faptei penale la locul cercetarea pe teren, mijloacele de fixare a rezultatelor cercetării
săvârşirii ci este un act de o extremă importanţă în desfăşurarea urmei or infracţiunii, fixarea obiectivă a rezultatelor cercetării, evidenţa
procesului penal, fiindcă de datele obţinute în timpul unei cercetări la lor, protejarea urmelor infracţiunii ctc. a constituit un deziderat al
faţa locului depinde nu numai argumentarea săvârşirii cauzei, dar şi lucrării, deziderat realizat de Gheorghc Golubeneo cu maximă
aflarea adevărului în esenţă. competenţă şi exigenţă în volumul de faţă.
Cercetarea urmelor infracţiunii la faţa locului, de rând cu efectuarea în concepţia tuturor savanţilor din domeniu, concepţie la care
altor acte de urmărire penală: audierea martorilor şi consemnarea aderaşi autorul, tactica şi strategia efectuării cercetării locului unde a
declaraţiilor lor. audierea părţii vătămate, ascultarea învinuitului sau fost săvârşită infracţiunea presupune cunoaşterea urgentă (imediată),
inculpatului şi consemnarea declaraţiilor, dispunerea de expertize directă, completă, detaliată, obiectivă şi integrală a locului infracţiunii,
judiciare, efectuarea de confruntări, de prezentări pentru recunoaşteri indiferent de natura faptei penale. în susţinerea acestei idei, autorul îşi
şi reconstituiri, constituie un procedeu probator in procedura penală concentrează argumentele de natură teorctico-ştiinţifică şi practică.
despre care, în literatura de specialitate în limba română de la noi. nu argumente elucidate adecvat prin comentarii, analize, sin te/e şi
s-au scris alte lucrări. Acest procedeu urmăreşte acumularea de dale susţinute grafic printr-un şir de mijloace de fixare a unnclor infracţiunii
fixate integral şi cât mai operativ posibil privind circumstanţele faptei, la locul săvârşirii faptei penale: desene, fotografii-judiciare (fotografii
descoperirea făptuitorului, fixarea şi ridicarea urmelor infracţiunii, de orientare, fotografii-schiţe, fotografii de detaliu ctc).
stabilirea stării şi poziţiei mij loacclor materiale de probă ctc. Lucrărea are u n pregna ni earacier judiciar şi se integrează. în
Autorul denotă cunoaştere în folosirea eficientă a instrumentelor esenţă, sistemului pluridisciplinar de cunoaştere, combatere şi de
tehnice şi tactice criminalistice: elucidează acţiunile de organizare si prevenire a delicventei. Prin tot conţinutul lucrării "Urmele
infracţiunii*', autorul tinde să forme/e o conduită definitorie nu numai
reprezentanţilor puterii judecătoreşti, dar. mai alc>. \ morilor
specia I işti ■■ studenti de Ia fac1111ăţ iIc de pro 1 î 1. cărora pe drept arvuni
le este destinată. Aceştia învaţă să respecte necondiţionat principiile
4
fundamentale ale dreptului penal: cel al aflării adevărului, al prezumţiei
nevinovăţiei, dinamismului, individualităţii etc. şi să se pătrundă de
faptul că supremaţia legii şi calitatea activităţilor de judecată, de
rând cu folosirea celor mai modeme tehnici criminalistice, a unor
eficiente procedee tehnice şi reguli metodologice, duc la descoperirea INTRODUCERE
urmelor, clarificarea şi elucidarea circumstanţelor în care s-a comis Eficacitatea muticii de descoperire şi cercetare a infracţiunilor
infracţiunea, la descoperirea şi identificarea făptuitorului şi a în mare măsura este condiţională de oportunitatea si plenitudinea
participanţilor, la emiterea versiunilor şi tragerea concluziilor corecte efectuării acţiunilor de anchetă, precum si a măsurilor operative de
cu privire la modul de săvârşire a infracţiunii, persoana infractorului. investigaţie în «tapa iniţială a cercetărilor.
Şi, în sfârşit, coroborarea tuturor probelor, datelor, informaţiilor O deosebită însemnătate în acest sens obţine realizarea
obţinute ajută la formuiareaconcluzici instanţei judecătoreşti asupra calitativă a cercetării locului (aptei, activitate în cadrul căreia se
faptei săvârşite şi măsurii de pedeapsă a făptuitorului. depistează si se colectează un mare volum de informaţie
criminalistică autentică, servind drept bază de cercetare a
Prin volumul publicai, autorul doreşte să sugereze ideeacă
majorităţii co \ 'îrşitoai e a dosai vioi ■ penale.
subiectul elucidat nu este doar de natură ştiinţifică, dar mai ţine şi de Valoarea si volumul de informaţie necesare descoperirii
domeniul artei, deoarece reprezintă premisa esenţială de aflare a cauzelor pe urme proaspete sporesc în funcţie de efectuarea în
adevărului în soluţionarea legală a unei cauze, utilizând metodele şi cadrul cercetării la faţa locului a aşa-num iţelor examinări
mijloacele de acti vitale definită de obiecti vitate şi desfăşurată în 1 i mitele criminalistice preliminare ale urmelor si altor obiecte materiale de
legii. probă depistate în scena infracţiunii.
Datele furnizate de. aceste cercetări sunt puse la temelia
Alcxci Barbă neagră elaborării versiunilor, la planificaiva si realizarea acţiunilor pivcesuale
doctor în drept, ulterioare. Timpul consumat la înfăptuirea unor as ţie Ide analize ale
conferenţiar, avocat. urme/or şi stărilor de fapt în ansamblu permite uneori a economisi
săptămîni şi chiar luni întregi de muncă asiduă, orientate spre
directorul Centrului de Drept
stabilirea făptaşului şi descoperirea infracţiunii în termene cit mai
reduse. Anume aici se evidenţiază mai pronunţat profesionalismul şi
competenţa participanţilor la această activitate procesuală. în spe-
cial a anchetatorului şi specialistului criminalist.
in literatura de specialitate, noţiunea de "examinare
criminalistică preliminară "a fost propusă încă la începutul anilor
'50deM.RSalamov.lli
Ulterior mulţi autori, in repetate linditri. s-au ptvnunţatpentru
elaborarea întregului complex de probleme ce privesc efectuarea la
faţa locului a examinărilor preliminare ale urmelor.
In special, despre importanţa cercetării acestei teme vorbesc
N.l.Riabova, I.Gh.Tursunov, R. S. Belkin. [2] Cu diverse ocazii,
anumite aspecte ale subiectului în cauză au fost abordate de A. I.
Dvorkin. N. N. Egorov. N. A. Cornienko, N. A. Selivanov, V. A.
lvaşkov, L. 1. S/epniova ş. a.
Insă o bună parte de chestiuni legate de stabilirea ciivitmstante.hr CAPITOLUL I
infracţiunii, a caracteristicilor persoanei făptaşului prin folosirea
urmelor depistate la faţa locului au rămas nedez\>ăluite, poziţiile CONSIDERAŢII GENERALE PRIVIND ORGANIZAREA
savanţilor-criminalişti pe marginea altor pmbleme nu înregistrează Şl ASISTENŢA TEHMCO-CRIMINALISTICĂ A
unitate de păreri. Incepînd chiar cu denumirea acestor cercetări, EXAMINĂRILOR PRELIMINARE ALE URMELOR LA
sarcinile şi subiecţii înfăptuirii lor şi terni in înd cu valorificarea FAŢA LOCULUI
rezultatelor şi utilizarea lor nemijlocită în cursul cercetărilor la faţa
locului în scopul descoperirii cauzei pe urme proaspete.
§ 1. Noţiunea, sarcini/e şi reglementarea procesuală
La ora actuală lucrătorii practici ai organelor de ocrotire ci
normelor de drept, în particular tinerii specialişti ai subdiviziunilor Realizarea calitativă a cercetării locului şi cauzelor faptei sâvîrşile.
criminalistice ale MAI din RM, nu dispun de materia le metodice, mai cu seamă în împrejurări necvidente, orientează anchetatorul să
consacrate special analizelor-expres ale urmelor şi altor obiecte la
insiste la obţinerea unui volum maximal de informaţie despre
faţa locului, cercetării cîmpultti infracţional în ansamblu, fapt ce se
răsfrînge negativ asupra practicii efectuării acestora in cazurile circumstanţele şi autorul infracţiunii corni se într-o etapă cîtmai timpurie
concrete. Lucrările ce se editează în acest domeniu. în mare parte a procesului de urmărire penală. O calc de obţinere a informaţiei
peste hotare, au, de regulă, caracter departamental, apar în tiraje supli mentare, ce i mpul si oncază elaborarea unor noi versi un i în cadru I
mici. datele necesare echipelor operative de anchetă pentru planificării investigaţiilor concepute, este examenul preliminar al
cercetarea locului faptei sunt dispersate şi incomplete. obiecte lor materiale descoperite la locul faptei.
Prezenta lucrare este o încercare de a acoperi acest gol, de a Rolul acestor cercetări este de a furniza informaţie tactică
sistematiza şi aprofunda principalele chestiuni ale problemei. In orientativă ce caracterizează criminalul şi modul de operare a acestuia,
formă conspeclivă. Iară a avea pretenţia de a cuprinde toate indispensabile descoperirii infracţiunii în etapa iniţială.
aspectele, autorul formulează noţiunea de examinam criminalistica
Astfel de examinări în literatura de specialitate şi în practica
preliminară, expune condiţiile tehnico-organizaţionale şi metodice
de analiză a unor dovezi materiale şi urme frecvent intUnite în criminalistică poartă diferite denumiri: extracx pe irizări [3],
practica cercetărilor de anchetă .şi valorifică efectele utilizării preexpertizări [4, 112], examinări de sine stătătoare 15, 87].
acestora în scopul descoperirii infracţiunilor pe urme proaspete. interpretări [6,470], examinări preliminare [7.22].
Sperăm că lucrarea va servi drept îndrumar si instrument nu Ultimul termen ni se pare mai exact. Orice analiză din punctul de
numai experţilor începători, dar şi anchetatorilor, lucrătorilor opert vedere al procesului de probat iu ne nu poate fi considerata definiţi vă
uh i, pi V( -l iroriloi •< i imit ia I işti şi altor/ trac v/V icni, do< iot xmzih w' şi dacă urmările ei nu capătă exprimare procesuală sub forma raportului
studenţilor jacul lăţi lor de drept. de expertiză.
S <j
Deci, noţiunea "preliminar" în ace si context înseamnă că Cu toate acestea, examinările preliminare contribuie la obţinerea
examinarea precede expertiza si efectele ei nu se bucură de forja unor noi probe în cauzele cercetate, concluziile fiind formulate atît
probelor judiciare. Acest fapi insă nu exclude posibilitatea folosirii sub aspectul probabilităţii lor, eît şi în sens categoric, oferind, astfel,
datelor obţinute în scopul desfăşurării cercetărilor ulterioare ale nu numai caracteristici de diagnosticare a obiectelor, dar şi posibilităţi
cauzei. pentru stabilirea identităţii acestora.
Mai mult, într-o anumită măsura rezultatele lor directioncazâ Faptul poate Ii ilustrat prin următorul exemplu.
conţinutul şi acţiunile in vesti gat iv-operative ce urmează, determină în cadrul cercetării la fata locului într-un caz de furt din
oportunitatea intentării dosarului penal, necesitatea dispunerii apartamentul cet. B., prin metoda pudrării, a fost ridicată o
expertizei ele. amprentă palmară. Examinarea preliminară a urmei a condus la
Pentru a stabili esenţa şi conţinutul examinărilor în cauză, trebuie stabilirea unor particularităţi ale desenului papilar, fol os in dale pe
să se pornească de la particularităţile pe care acestea Ic au şi care care lucrătorii poliţiei judiciare, cu concursul specialistului-
determinaşi denumirea lor. criminalist au verificat un rînd de persoane bântuie, inclusiv şi pe
In primul rînd, astfel de studii sunt premergătoare expertizei, deşi vecinul pătimitului. S-a dovedit că urma descoperită pe. pervazul
ultima poate să lipsească în unele cazuri concrete. Spre exemplu, ferestrei a fost lăsată de vecin, fapt care a condus ia descoperirea
cînd se stabileşte cu certitudine că urmele digitale descoperite la locul rapidă a infracţiunii.
faptei nu sunt utile pentru a i den li (Ic a o persoană, este zadarnic să AU exemplu: /// sesizarea parvenită la comisariatul de poliţie
coîilîrmăm acest fapt şi prin expertiza dactiloscopică (cu excepţia de la administraţia unei uzine se. afirma că în unul din atelierele
cazuri lor cînd trebuie examinată substanţa sudoralâ). acesteia au fost demontate 6 strunguri utilate cu sisteme
In al doilea rînd, examinările preliminare înfăptuite la locul comiterii automatizate de dirijare, din care s-au extras detalii ce conţineau
infracţiunii sunt limitate în timp de cadrul acţiunilor de anchetă. Deci. metale preţioase. Prejudiciul material depăşea suma de 173 mii de
îmbinarea de cuvinle "examinări de sine stătătoare" în atare situaţie, lei. In procesul de cercetare a locului faptei de pe suprafaţa unei
nu reflectă esenţa fenomenului vizat. piese de masă plastică specialistul-criminalist a ridicat cîteva
Cit priveşte termenul "interpretare", ni se pare prea restrîns, amprente digitale ce conţineau suficiente semne individuale.
rcducînd activi lalea acesteia la tîlcuirea, lămurirea faptelor evidente, In cadrul examinărilor comparative preliminare ale. urmelor cu
ncpresupunînd examinarea minuţioasă a urmelor prin aplicarea unor impresiunile digitale ale persoanelor bănuite a fost posibilă
metode şi mijloace lehnico-ştiinţifice ale "criminalist ic ii decîmp". identificarea uneia din ele, fapt care a jucat un rol hotărî tor în
în sfîrşit. examinarea prealabilă înseamnă ncproccsualitatea lor descoperirea acestei infracţiuni pe urme proaspete.
privind forma şi rezultatele aplicării cunoştinţelor de specialitate, Despre importanţa cercetărilor preliminare ale obiectelor
deoarece ele sunt obţinute din surse neprevăzute de legea procesual- materiale la faţa locului vorbesc şi rezultatele unor intervievări ale
penală(art. 55 a Codului de procedură penală al RM) şi. prin urmare, special iştilor-criminali şl i. anchetai ori lor şi lucrătorilor operai i\ î.
nu pot servi ca dovezi. e tec tu ale în cadrul acestui studiu. [8J Majoritatea persoanelor
intervievate consideră că aceste activităţi sunt cuprinse de cadrul

10
acţiunilor cercetării locului faptei, deşi examinările preliminare au g . cxarninări|or preliminare constă nu numai în a fix ca cele
.........................................................................................................................................................................................................
obţinut dreptul la existentă ş> o mspîndire im mai largă numai pentru {^^ dar j în a relevu a valori(ka ..^y,, h amKtM
ca prezintă ceva ieşit din ansamblul acţiunilor de ancheta, inclusiv al ... , -;1 • ■■ .■ ,
' _ ... , .c ' se aohea metode şi mi |loacecnmmal işti ce mai complexe comparat iv
cercetam locului faptei. se^F*. / J i i
în lectură cu aceasta N.A.Selivanov semnalează că cercetarea ™cele ce sc olosesc'," ^rsul cercetări, locului faptei. Spre exemplu: de
anchetă şi examinările preliminare pot fi delimitate după cîteva convertizorul optoelectronic portabil, tehnica microscopică instalată
criterii şi anume: după metodele şi mijloacele tehnice folosite.^ laboratoarele criminalistice mobile, colecţiile şi evidenţele
cunoştinţele de specialitate utilizate în cursul examinării obiectelor, criminalistice portabile, alte materiale informative şi utilaje necesare
activităţii logice ce însoţeşte cercetarea de anchetă şi examinările în examinării urmelor în condiţii de teren.
cauză, precum şi după caracteristicile evidenţiate. [7,77] La aceasta Totuşi, principala deosebire constă în valoarea probantă a
s-ar putea adăuga: şi după prezentarea procesuală a rezultatelor, rezultatelor acestor activităţi.
De bună seamă, din însăşi denumirea acestor examinări sc înţelege Forma concludentă a rezultatelor cercetări i la faţa locuIu i este
caracteml I or creativ- in vest igatîv. în baza rezultatelor obţinute prin incontestabilă. In art. 55 al Codului de procedură penală. în care este
folosirea cunoştinţelor de specialitate, metodelor şi mijloacelor tehnico- prezentată lista exhaustivă a surselor de probaţiune, de rînd cu altele
ştiinţifice. în special tehnico-criminalisticc, se trag unele concluzii, se se menţionează probele materiale (inclusiv cele ridicate în cursul
formul cază anumite păreri. examinări i locului faptei), procesele-verbale ale activităţilor de anchetă
Pe de altă pane, şi procesului de cercetare a locului faptei îi este (jnciusiv procesul-verbal de cercetare a locului faptei). Dar
caracteristică activitatea logico-analitică în urma căreia se valorifică însemnătatea probantă a efectelor rezultate din examinările preliminare
diferite elemente ale stărilor de fapt dm scena infracţiunii. ramîne disculabilă. Uni j autori sum de parcrca că datdor f tice
U neori este destu 1 de complicat să înregistrezi vreo d i ferentâ înti'e _ u, ;„ „ *„ î„ „ „™ „„„„,„;„,-, „: i______i • • i -, • ■
..,,,,,. .? .. , ■ . obţinute in urma examinări lor preliminare trebuie sa li se acorde
raţionamente e analitice vizuid tabloullaptei mansamblu sau elementele.„^„JJ-.^- •, • .• - < v, - , , , .. , , , , -™
, ... . . ., ... c ., , semni ticaţic|undica. incluzi ndu-le m lista probelor la cauza. T91
I ui componente şi concluzii le examinări lor preliminare referitoare la c„. ' " . „, , ... .
urmele i obiectele materiale ale cîmpul ui infracţional. ^ f™ d,C aCCePtal ° «f? de P0Z1^ deoarece mtr-un atare
De remarcat însă că procesul de studiu, specific cercetării locul ui** 2 a.nchetat^ll> care este unul din subiecţii realizării acesteia, devine
faptei, presupune stabilirea în fond a unor evidente, a faptelor ş;surca de probă, ceea ce contrazice legislaţia procesual-pcnalâ(arl.55
împrejurărilor prin aplicarea metodelor gcncral-ştiiniifice (compararea. 31 Codu,uldc procedură penală). V. Pnşcepaşi M. Segai,în legătură
măsurarea, observarea etc). Activitatea în acest sens decurge în formc cu aceas(a> no{cazâ pe bună dreptate că "concluzii Ic anchetatorului
logice mai simple decît în cadrul examinărilor preliminare, prcsupuiiînd pot f°l°s'te doar în scopuri tactice, operative, întrucît el, în virtutea
raportarea ansamblului de caracteristici evidenţiate la-anumite noţiuni^ atutu. sau procesual, nu este în drept să evolueze în calitate d e
şi concluzii, rezultate din experienţa practică şi investigaţiile ştiinţifice * sursâ independentă de probă judiciară". [ 10,96]
Dec
anterioare. 17. 78] i, concluziile rezultate din cercetările criminalistice preliminare
a
Pe lingă aceasta, unele deosebiri sc conturează şi la nivel de 'e urmelor nu pot avea valoare probantă, ci doar una orientativă,
aplicare a metodelor şi mijloacelor tehnice în funcţie de diferitele sarcinitectico-operativă.
a te activităţi lor desfăşurate. în acest context, este importantă şi problema corelaţiei noţiunilor
13
"examinări preliminare"', "examinări speciale", frecvent utilizate îr penală al RM, care ar preciza asemenea procedură. In consecinţă
vorbirea curentă a specialişti lor-criminalişti şi în literatura de arn obţine temeiuri reale de pornire a proceselor penale referitoare la
specialitate. Examinările speciale se efectuează în exclusivitate di ull şir de infracţiuni ce reclamă cunoştinţe de specialitate în etapa
experţi în condiţii de laborator, care pe plan probant în cadrul actuale iniţiala de cercetare (infracţiuni legate de droguri, arme, explozii,
legislaţii rămîn deocamdată la fel pre! iminare. incendii, cadavre neidentificate etc.), mai cu seamă la crimele comise
în literatura de specialitate s-a semnalat necesitatea acordării uni; în împrejurări complicate, statut procesual examinărilor
speciale şi includerii constatărilor tehnico 1 mportanţa soluţionări i acestei probleme, racordarea ei la practica ştiinţifice, rezultate din
acestea, la rînd cu concluziile expertului în îisi; statornicită şi prin normele dreptului procesual penal reclamă aici o surselor de probă.
[ 11,14] De regulă, aceste examinări se eiectucaz," argumentare suplimentară, cu atît mai mult cu cit noţiunile cu care pînăla intentarea
dosarului penal, efectele lor n-au valoare probantă operăm -"examinare preliminară", "examinare specială"- sunt constituind, de
altfel, 35-38 %din volumul total de investigaţii realizau apropiate, însă nu echivalente.
de unităţile criminalistice ale MAI al RM, 2/3 din care mai apoi si în primul rînd, sunt diverse temeiurile juridice de efectuare a
dublează în cadrul expertizelor. [ 12] examinărilor preliminare şi a examinărilor speciale. Conlbrm Instrucţiei
Conţinutul rapoartelor de expertiză şi al constatărilor tehnico cu privire la activitatea subdiviziunilor de expertize şi examinări
ştiinţifice ce oglindesc cercetarea prin metode identice a aceloraş criminalistice ale organelor afacerilor intcrncalc Republicii Moldova
obiecte se repetă aproape literal. Este evident consumul neraţiona (ordinul nr. 115 din 12.111.1992) [ 13], la baza dispunerii examinărilor
de mijloace şi forţe, extinderea termenelor de colectare a probelor ş speciale stau demersurile semnate de conducătorii comisariatelor de
a cercetării cauzelor în ansamblu. Paradoxul constă în faptul cf poliţie, de anchetatori, colaboratori ai unităţilor operative de
rezultatele acestor constatări sunt suficiente pentru a soluţiona problem; investigaţie.
intentării dosarului penal, însă nu constituie sursă de probaţiunc ii în cazul examinărilor preliminare atare dispoziţii în scris nu sunt
aceeaşi cauză. necesare, rezultatele acestora fixîndu-se doar în registrul de ieşire la
în contextul definitivării reformei judiciare în republică, a faţa locului. Acest lucru este firesc, deoarece examinările speciale se
racordării legislaţiei noastre la standardele europene ar fi cazul & înfăptuiesc adeseori pentru rezolvarea problemelor ce lin de legalitatea
aplicăm experienţa României, Franţei, Ungariei în această privinţă şi justeţea intentării dosarului penal, precum şi în "'scopul relevării
careprevede includerea în lista surselor de probaţiune, de rînd ci mdiciior criminalistici, care au importanţă pentru descoperirea
concluzi i le expertului, a concl uzi i lor formulate în constatările tehnice 'nfracţi uni lor şi iderrti ficarca infractori lor" (p. 2, secţ. 4 a I nstrucţ iei).
ştiinţifice. Spre exemplu, art. 64 şi 112 ale Codului de procedur. Rezultatele acestor studii se consemnează în constatarea tehui co-
penală al României stipulează că astfel de examinări se realizează Ştiinţifică, semnală de specialistul care a înfăptuit cercetarea,
c înd ex i stă pericolul disparîţ i e i unor surse de probă sau în 1 egătură ci 1 n al do i I ca rînd. exami nări Ic prel imi nare se efectuează, de regu I â.
,n
necesitatea urgentă de a lămuri unele împrejurări de fapt. cursul cercetări i locului iaptei şi sunt limitate de cadrul şi posibilităţile
In ipoteza soluţionării pozitive a acestei probleme este neces;i:accslei acţiuni de anchetă. să se introducă unele articole
suplimentare în Codul de procedur: Cele speciale se execută atît în baza materialelor înregistrate şi
1 I
4 ?
de control pînă la intentarea dosarului penal, cît şi a datelor operaţi v; practicienii asupra acestei forme de aplicare a cunoştinţelor de
de investigaţie - toate în condiţii de laborator cu aplicarea metodclo. specialitate în descoperirea infracţiunilor.
expertualc şi a întregului arsenal de tehnică criminalistică. La ora actuală despre necesitatea desfăşurării examinărilor
în sfîrşit, spre deosebire de examinările preliminare, înfăptuite di preliminare ale urmelor la faţa locului se menţionează doar în p. 9 al
un cerc larg de subiecţi (specialişti-criminalişli. anchetatori secţiunii III a Instrucţiei. Dar nu se vorbeşte nimic despre natura acestor
colaboratori operativi ş. a.), examinări le speciale se efectuează, cee.; cercetări, organizarea practică a efectuării lor. statutul procesual al
ce este important, numai de specialiştii ce deţin permise pentn subiecţilor ele. Drept urmare, un şir de chestiuni rămîn nerezolvaie.
efectuarea expertizelor respective şi sunt abilitaţi procedural să 1, ceea ce conduce la diminuarea responsabilităţii privind aplicarea
execute (p. 3, secţ. 4 a Instrucţiei). informaţiei dobîndile pe parcursul investigaţi ilor ulterioare.
Prin urmare, examinărilor preliminare Ie sunt proprii unek Reglementarea insuficientă a activităţilor în cauză generează o
particularităţi în ce priveşte organizarea şi ordinea de executare, deş allă problemă ce vizează perfectarea rezultatelor examinărilor
în aspect gnoseologic conţinutul examinărilor preliminare, al celo: preliminare, mlnslrueţiunea amintită se prevede ca efectele cercetărilor
speciale şi de expertiză se suprapun. de teren să fie fixate in registrul de evidenţă a plecărilor la faţa locului.
Generalizînd cele spuse, exa m in ă vile crim in alis tivi Analiza însemnări lor în reg istre denotă că destul de rar spec ia1i şti i
-preliminare pot fi definite ca o formă de aplicare c criminal işti consemnează examinările realizate şi încă mai rar fac
cunoştinţelor de specialitate şi a mijloacelor tehnice respec menţiuni ce privesc rezultatele acestora.
tive în scopul obţinerii informaţiei privind persoana făptaşului In viziunea noastră evidenţa exigentă a examinărilor şi a
mecanismul infracţiunii şi alte împrejurări utile pentn rezultatelor acestora în registrele curente şi în dări Ic de seamă anuale
a e
descoperirea cauzei pe urme proaspete. l subdiviziuni lor cri m inal i stice ar spori i nteresul şi ar discipl ina autori i
De notat că atare examinări nu trebuie să conducă la eventuali investigaţiilor,
modificări sau degradări ale urmelor, ca sâ nu influenţeze negaţi1. Rezultatele intervievării specialişti lor criminalist! şi a altor practicieni
expertiza ulterioară a acestora. demonstrează că majoritatea acestora folosesc forma orală de
în ipoteza apariţiei unui asemenea pericol se renunţă I. transmitere ancheta tor ii or a in format iei obţinute în urm a analize lor.
examinarea preliminară a obiectelor, fapt considerat drept un argu Credem că în lipsa unei documentări a efectelor acestor examinări
ment în plus pentru reglementarea procesuală a cxaminăriilo'nfonnaţiadobîndilă cu privire la persoana infractorului şi împrejurările
preliminare la faţa locului. [ 14] Acest punct de vedere este împărtăşi cauzei în majoritatea cazurilor se pierde şi în cercetările ulterioare nu
de aproape o jumătate din practicienii intervievaţi în cadrul studiulu se foloseşte. îndeosebi acest fapt arc loc atunci cinci cercetarea locului
efectuat. Altă parte de respondenţi consideră că examinările în cauz.*aPteî este reali/al ă de anchetatorul de serviciu, iar investigaţiile
trebuie reglementate în acle normative departamentale. ulterioare sunt efectuate de a li anchetator. O situaţie identică se creează
în ceea ce ne priveşte, susţinem ideea despre includerea în CoduC5nd măsurile operative de investigaţie în cauza instrumentată sunt
de procedură penală a unui articol aparte, care ar reglementa ordine' ea'i za te de un lucrător al poliţiei judiciare, care nu a participat la
generală de desfăşurare a atare examinări, ceea ce ar atent ion ^ami narea locului faptei. """"'. .....-...........................,
1
L e a g
6 1 u d l l
î e i i
n m s n
d t d
c i i
î ă c t
n e e
r
c e p n
o z r c
n u e a
s l l p
i t i ă
d a n r
e t i a
r e i i
a l n î
r e a n
e r t
e e r
c x -
e a a u
l m r n
e i
n t a
m ă r c
e r e i
n i b a
ţ l u p
i o i a
o r s r
n ă t
a c e
t r f
e i i (
, m e s
c i p
r n o r
e r a - r a
m e a n
e ă o i f c
x r r a i h
e i d n c e
m r î e ă t
p e n x , ă
l * d a l .
u ' u , a N
. ) - d u
î d i e p
n e r m
t a r o a
r c n f c i
- e c n e
o r h d s p
c e u
" e t c u
ţ
F t a u i
i
i a t -
n
ş r o s v
ă e r c e
u h r î
i a l i b n
n u ţ a s
f l i a l e
o o , a m
r c d p i n
m u r l a a
a l e a c t
t u p n ţ ă
i i t ş i ,
v f u a u
ă a l n t
p f i o
d t d o i t
e e e t d o
i o e d
u , a g
a n x a r ă
t c a r o r
ă m e b e
p i . l r
l r n e i
i o ă O m ,
t b r p ă
i l i i u
g e l n n n
i m o i u e
o a r i o
a l î r
s s c e n i
ă u r r
b i s e p
î i m a g ă
n e i v i r
c n a s e
a ţ a n t r
c i l ţ r i
e i e l
s l i l a e
t o s o z
r u r ă s
c ' u
o e c î u n
n f e n n t
t e i
e c p a t c
x t r c a h
t u e e t i
, ă l a e a
r i s r
r i t d
ă i m ă o d
m i i
î e n p p a
m t . c ]
e î i
t n v 7 V T
r i 7 . .
a c t -
l a ă 8 M f
l ţ 9 . .
o i i ]
p t P Ş
u a i C r a
s t n o i r
e e d n s k
. i v c o
d c i e v
A e ă n p a
s g a ,
t s d e ,
f u o r [
e b a i M 5
l i r . ,
, e i
c a d 1 8
N t n e . 8
. c n ]
a h t S ,
A l e i e
. t c g N
a a e a .
S c t i
e e o î I
l s r m [ .
i t u â 1 R
v o l n 0 e
a r . ă , a
n ş b
o a [ e 9 o
v c 7 s 2 v
a e - .
, t c a c
a o s r Z
A t n t i u
. o s f i
r i e m e
I d l i v
. ş e n ,
i r d a
D ă e i e
v s x
o p s c i a
r e u e s m
i
k c b r l
n
i i i c .
ă
n a e e [
r
, l c t i
t ă 1 l
c i r 5 e
a s a i ]
r t l i p
e u ş n r
, l e i e
- f o l
p c e p p i
e r c e i m
i t n i
l m u p i n
î i ă r a a
n - r o r
g n i c l e
ă a i u u
i r i p
a u o o
n i n r E l
.
c s o u
h t r l f
i i
c î t a i
r h n u
e e s l d p
a t ă - e ă
l a r c r
i t c r a e
z o i i n r
a r n m c i
t , a i h l
e r n e e
l e a t
d u a l ă l
e c . u
r a i c
s ă c s [ r
i t e t 1 ă
n o s 6 t
e r t p , o
u o a r
s l r r 1 i
t a t 3 l
ă o i ] o
t p - c r
ă e i D
t r ş p i p
o a i a s r
r t n t a
i d t i c
d v e n t
e , l c i
s a t c
c i p e i
ă a e a
t r c c s î
r i ţ u n
e d a i n
i l u t a
a n i n c
n s e ş e
a i o e e t
s l t v c u
t o ă a i l
ă r ţ -
c i a c
p o ă l l r
r r o i
o g m r a m
b a a c i
l n j r e n
e e o e s a
m l r c t l
ă o i u o i
.
r t n r
U a o s
n a t s c t
f e c e .
s a a r
o c î c A
n e a n e c
d r b t e
a i s c ă s
j l o a r t
o l l i
a r u i l
l t t p u
i ă a e c
c n t r
o t a e s u
l e p
a r i d e e
b n n e c s
o e t i t
r e s a e
a d r u l
t e v b i f
o n i i s i
r
r a i s e ă
e r i a n ţ
s c r ţ i
c e c a i
, c x i
o i n t p
d m s a e r
e i t h o
o s ă p n c
a a r i e
r r l i c s
e i a n o u
c a b c - a
e t o i c l
r p r e
l d a a i
a e t l m a
o ă i
o p r n o
r o a a r
a l c l g
i r c i a
a ţ i ă s n
c i m t e
t e m i i l
u i a c o
a a n ă r
l l a e
ă i s a a
r t f
i e i e a a
n p s c c
u t a t e
J b i s i r
i l c i v i
e i , s i l
c c t t o
r ţ i n d ţ
i e i
i u s l a
n n t e p
t i g r d
e l u i o e
r o l s c
n r u l e s
e . i a d p
S - ţ u e
î t c i r c
n a r a ă i
r i a
c e p p l
u a m r e i
r i o n s
s p n c a t
u r a e l ,
l o i s ă
c u d
c e i a n a
e s s l u r
r u t -
c a p c s
e l e e o t
t ă s n n i
ă t a ţ p
r a e l i u
i ă n l
i s f . e e
p i a
i e x C d z
n c a o e ă
f i t d f
r a ă u i t
a l n o
c l î i t
u a a s
ş t d t i c
i ă e e n a
ţ
e u
c s i
e ă n e z
r e o e
i p r i
n a e i i
ţ r a n n
e t t s
l i c e t
e c u r r
i n
e u
f p o
a e ş m
ţ t s e
ă î i a n
n n r t
d ţ e a
e a e a t
c l e
o e o î
a r n (
p s
a
e t d
r ă e r r
s e t
o c s z .
a a p u 1
n l e l 1
ă i c t 6
t i a :

c a a t a
h t l
e l
e e i
l C
m : t
e o
d ţ ş u i t
u e t n d f
l l i i e
u e n s c l
i ţ p a d
d d e r r e
e i e
e
p j a c
s r i u
p
p o n p n
r e f r o
o c e î o ş
c i s n b t
e a i e i
d l o d l n
u i n e o ţ
r t a p r e
ă a l i "
t e s . d
p e , t e
e c a S
s a r t c
n
u r e ă ă
a
n e a p t
l î
t , r
ă n
" r f e
) o e i i
. r p x r s
C i r a c p
u c e r a e
n e z e u c
o i a n i
ş c n o a
t u t ş r l
i n ă i a i
n o r s s
l c n i l d
u e i u i e
l s v n ş a
- t e i t n
c o l l i c
r r u o - h
i a l r c e
m s p r t
i î u r i ă
- n f o m ,
n i c i i
a r c e n n
a c
l a i s
i l
i m e u
i u
s u n a
ş s
t r t l t i
î a p e i v
n e . î
s c n î n î
e r t n n
a i r c
m m u c a c
n i a d a
ă n a l r d
a s i u r
d l i t l u
e i g a a l
ţ s u t c c
i t r e ţ e
n i a d i r
e u c
e c r
s n e
r i e
p i t
e i a
e l ă
a l a c o r
a c i
a ţ r i
a
i a c t , u
l b e i c a
o o a ţ î t
c r l i t e
u a e a ş î
l t o t i n
u o r î p
i r g t e c
f i a î n a
a i n n t d
p s e r r
t u l m u u
e b o a l
i d r t c a
, i a e e c
e v f r r ţ
v i a i c i
o z c a e u
l i e e t n
u u r x ă i
e n i p r l
a i l e i o
z l o r l r
ă o r t e d
, r i i d e
d c n z e a
e r t e t n
r i e i e c
e m r j r h
g i n u e e
u n e d n t
l a , i ă
ă l p c e .
, i r i f D
c s e a e e
o t g r c a
l i ă e t c
e r î g ă c
e a n l ş i
a n r e i t
c t e m s î
o a z e e n
m t u n v a
p ă lt t e i
e . a a r n
t A t t i t
e s e ă f e
n i l d i d
ţ g e e c e
a u c l ă î
a r a e d n
c a u g e c
e r z i c e
s e e s ă p
t a i l t u
o i a r t
r n n ţ e u
s e s i a l
p c h a n c
e o - p c e
c i u r h r
i n m o e c
a t e c t e
l e n e a t
i r l s t ă
ş e a u o r
t s t a r i
i ă c l n i
e r e - e l
s i s p m o
t i t c i c
e l e n j u
g o r a l l
a r e l o u
i l i n r e
i i c d a i
n s i e p a
c t u a a c
i i l p r e
d c u r t v
e e i o i a
n d c a c m
t e r p i a
u m i e p i
l o m 1 a m
u n i 8 r u
i s n 0 e l
. t a a t
A r l d l d
n e i e a e
a a s c c j
l z t o e u
i ă i l r m
z c c a c ă
a ă a b e t
p s l o t a
r p M r a t
a e A a r e
c c I t e d
t i a o a e
i a l r l i
c l R i o n
i i M , c f
i ş . p u r
c t c o l a
r i e l u c
i i c a i ţ
m s u s f i
i e p i a u
n r r g p n
a v i u t i
s î a s î r
ă n r ă n a
v p r c
î c e e c ţ
r a s n u i
ş l p u r u
i i e n s n
t t c ţ u i
e a i ă l a
î t a m a a
n e l n n
d i c c a
c e s u h l
u s t e i
r u u b t z
s b l u ă e
u i - n r l
l e c ă i o
a c r ş i r
n t i t u a
u a m i n m
l l i i u ă
u a n n i n
i. c a ţ m u
D e l ă a n
a s i l r ţ
c t s a e i
ă o t, e n t
a r a f u e
m s r e m a
t î c ă l
a u n t r e
d d s u d u
m i e a e n
i i m r i n
t d n e n e
e o a a f l
o n a r ă e
r t a a s
. a i s c u
I v t c b
n r e f e i
e e p e
o c d l t c
p r e d ă ţ
i u e m i
n t a i
i a n e p e
a c x ă x
ş h a r a
n i e m e m
o a t i r i
a l ă n e n
s ţ ă a ă
t i l r a r
r m a i u i
ă e . t l
, m î C o o
s b n r r r
o r f e i c
l i ă d l r
u a p e o i
ţ i t m r m
i e u c i
a c i c a n
h r ă r a
c i e t e l
o p a r . i
n e e p s
s i a b r t
t o u i i
ă p u i n c
e n e t e
î r o s r p
r t t r a o
e u o ă t c
l i r p o u
i - u e r l
m c l n î u
i r o a n i
n i p l a
a m e ă c m
r i r p u e
e n a r r t
, a ti e s o
i i v v u d
n i . e l e
d s A d c l
i t r e e o
c . t. a r r
ă p ' p c ş
, e 5 l e i
d a 8 i t m
e n a c ă i
r c l a r j
î h C r i l
n e o e i o
d t d a l a
a u d a c
c t l e f e
u o u c a l
r i ă ţ o
s ş d t a r
p i e r l
e p p e
c e r a
i l o n
a u c c
l c e h
i r d e
s ă u t
IX
1')
tehnico-crimirial ist ice şi nu există temeiuri de a considera incorectă cg procurorul -cri mi nai ist, acordînd ajutor anchetatorului în limitele
utilizarea acestora în scopul analizelor urmelor în acest cadru. acţiunilor de anchetă, nu îndeplineşte rolul de specialist al procuraturii,
în ce priveşte baza procesuală de activitate a colaboratorilor ci exercită funcţii de supraveghere la ancheta preliminară. [20,89J
operativi, se cerc menţionată Legea "Cu privire la activitatea operativă
în fine, în literatura de specialitate se semnalează o părere de
de investigaţie" din 12.04.1994. şi art. 100 al Codului de procedură
penală, care cuprinde obligaţiunea organelor de cercetare penală de compromis. Părtaşii acesteia consideră că procurorul-criminalist
a lua toate măsurile necesare în scopul descoperirii, prevenirii şi cumulează într-o singură persoană îndeplinirea concomitentă aţît a
curmării infracţiunilor. Socotim că printre aceste măsuri se înscriu şi funcţiilor de supraveghere, cît şi a celor de asistenţă lehnico-
examinările criminalistice preliminare. criminalistică acordată anchetatorului. [21,26-30]
Chestiunea privind cunoştinţele criminalistice respective ale Această ultimă idee ni se pare mai exactă. Conform instrucţiunilor
anchetatorului şi lucrătorului operativ, necesare pentru a efectua atare speciale, procurorii-cri minai işti sunt egalaţi în statut cu procurorii
examinări, este şi ea discutabilă. secţiilor de anchetă, asupra lor răsfrîngîndu-sc toate atribuţiile
Fără îndoială, specialistul-criminalist poseda cu mult mai profunde prevăzute de legislaţia procesual-penală privind atît supravegherea
şi diversificate date în această ramură. Analizele realizate de el pot fi executării întocmai a legilor, cît şi aplicarea mijloacelor tehnico-
mai complexe, uneori identificatoare. Totuşi anumite cunoştinţe în ştiinţifice în procesul urmăririi penale, inclusiv analiza preliminară a
domeniu posedă şi anchetatorul, şi lucrătorul operativ. unnclor în cadrul cercetării locului faptei.
Cel puţin stâpînirea unor astfel de informaţii prezintă o obligaţiune Prin urmare, printre subiecţii efectuării la faţa locului a examinări lor
profesională a lor. De regulă, ci acumulează aceste cunoştinţe la
criminalistice preliminare, după părerea noastră, trebuie clasaţi
facultăţile de drept ale diferitelor instituţii de învăţămîiU sau în cadrul
specialistul versat într-o anumită ramură (criminalistică, medicină legală
sistemului de formare continuă a colaboratori lor organelor de anchetă,
ceea ce este pe deplin suficient pentru a efectua atare examinări dacă etc.), anchetatoru 1, lucrătorul operaţi v, procurorul -cri minai ist.
există materiale informative şi asistenţă tehnică. în concluzie, subliniem oportunitatea includerii în Codul de
în ce priveşte rolul procurorului-cri minai ist în activităţile amintite, procedură penală a unui articol consacrat în mod special acestor
în această privinţă menţiuni directe în legislaţia procesual-penală nu examinări în cadrul cercetării la faţa locului. în viziunea noastră, un
sunt. lată de ce. o seamă de autori consideră că procurorii l-criminal ist atare articol, pe lîngă faptul recunoaşterii obligaţiunii efectuării în condiţii
acordă, pur şi simplu ajutor anchetatorului la efectuarea cercetării de teren a examinărilor criminalistice preliminare, trebuie să conţină
locului incidentului [ î 8,130-13.1]. următoarele teze:
Conform unui alt punct de vedere, rolul procurorii lui-crimi nai ist »cu privire la subiecţii executării analizelor:
este unul de consultant ştiinţific al anchetatorului [ 19.10]. în realitate »referitoare la stricta obligativitate de a nu aplica cu acest prilej
aceasta înseamnă învestirea procurorul ui-criminal ist cu funcţii de spe- metode destmclive a probelor materiale şi de a păstra scena infracţiunii
cia li st-cri mi na li st. Diferenţa constă în volumul funcţiilor lor.
neschimbată;
tixistă şi o accepţie contrară celor enumerate. Adepţii ei susţin
» despre caracterul orientativ, ne procesual al rezultatelor
30 examinării pentru procesul de probaţiune în cauza instrumentată;

21
i relativ la consemnarea rezulta lei or examinări lor criminalistice
efectuării acestor cercetări. O parte de autori consideră că
preliminare într-un act special, anexat prin decizia anchetatorului la
desfăşurarea examinărilor criminalistice preliminare trebuie să
procesul -verbal al cercetării locului faptei. [22]
anticipeze activitatea de cercetare propriu-zisă a locului faptei. 123,
Prin urmare, reglementarea procesuală a efectuării la faţa locului
11 ] Există şi părerea că aceste examinări se pot derula numai după
a examinărilor criminalistice preliminare şi actele departamentale cmi.se
întru îndeplinirea legii respective va permite soluţionarea majorităţii terminarea lucrărilor de cercetare la faţa locului, fapt oglindit în
problemelor abordate şi va înlesni descoperirea cît mai rapidă a indicaţiile metodice destinate specialiştilor criminal işti. [24,3]
infracţiuni lor pe urme proaspete. Fără îndoială, fiecare dintre opiniile menţionate are la bază
raţionamente importante. Astfel, executarea cercetărilor până la
§2. Asistenţa organizatorică şi tehnico-criminaltetică începerea examinării locului faptei oferă cîştig apreciabil de timp,
Soluţionarea sarcinilor examinărilor preliminare ale urmelor şi altor asigurînd identificarea autorului infracţiunii pe urme proaspete. Şi,
obiecte materiale la făta locului se poate încununa cu succes numai dimpotrivă. înfăptuirea acestor activităţi după fini sa rea cercetării la
prin organizarea lor minuţioasă, asistenţa lehnico-criminaiistică faţa locului le poate lipsi de sens, uitrucîl timpul va fi pierdut şi realizarea
suficientă şi respectarea fermă a metodicilor de efectuare. Orice datelor obţinute pentru descoperirea infracţiunii în termene cît mai
deficienţă în organizarea desfăşurării cercetărilor prealabile va gen- scurte va râmînc sub semnul incertitudinii.
era iminent efecie negative şi pentru examinarea locului faptei în Pe lîngă aceasta, efectuarea examinărilor preliminare la faţa locului
ansamblu. Lipsa asistenţei tehnico-criminalistice cuvenite va conduce înaintea celorlalte activităţi desfăşurate îneîmpu! infracţional poate
la diminuarea volumului şt calităţii informaţiei obţinute. conduce la modificarea stărilor de fapt sau chiar la alterarea ori
Fireşte, în unele cazuri şanse de reuşită a examinărilor efectuate distrugerea unora din componentele lor, a probelor materiale, motiv
pot apărea şi în lipsa unor mijloace tehnice specializate. Spre exemplu, pentru care le considerăm inadmisibile în atare situaţie.
un specialist experimentat este cu siguranţă în stare să efectueze cu o In viziunea noastră, mai raţional este de a le efectua concomitent
lupă simplă un examen dactiloscopic identificator pe calea comparării cu realizarea cercetării la faţa locului. Aceasta permite a se evita, pe
nemijlocite ale urmelor de mîini, descoperite la faţa locului, cu deo parte, diminuarea calităţii acţiunii de anchetă, iar pe de altă parte
impresiunilc digitale preluate de Ia bănuiţi, victime şi alte persoane de a reduce la minimum pierderile de timp.
verificate. întrucu însuşi procesul de cercetare a locului faptei este divizat în
Totuşi, promovarea acestor examinări nu este posibilă orieînd, ci trei etape (de pregătire, propriu-zisă şi de încheiere), apare întrebarea:
numai arunci cînd urmele depistate sunt în bună stare, iar confruntarea în cadrul cărei etape este oportun a se realiza analizele urmelor? în
lor se desfăşoară în condiţii optime, cu iluminare satisfăcătoare şi concepţia noastră - pe parcursul fazei de lucru şi de finalizare a
asistenţă tehnico-criminaljsticâ bună. cercetării la faţa locului. în faza de pregătire este dificil de a o realiza,
Printre chestiunile cu caracter organizatoric privind înfăptuirea fiindcă ea nu prevede cercetarea nemijlocită a locului faptei (în această
unor astfel de examinări la faţa locului este primordială aceea a timpului etapă se realizează măsuri de pază a locului faptei, se invită martori-
asistenţi, se strîng informaţii preliminare de la persoane caic deţin
22 informaţie despre cele în timp late ctc).

23
Etapa de lucru a cercetării locului infracţiunii, după cum se ştie,
es te mereu în creştere şi desâvîrşirc, trebuie să-i corespundă şi un
este alcătuită din faza generală şi taza detaliată. Pe parcursul examinării
sistem adecvat de măsuri organ izaţionale, procesuale, pentru a
generale se clarifică starea de fapta evenimentului, se determină
programul cercetării, se efectuează fotografierea, alte activităţi cu transpune în fapt aceste realizări de vîrf.
caracter organizaţional. Tocmai în timpul cercetării generale este Aceasta se simte mai cu seamă în etapa actuală, cînd, odată cu
oportun a se căuta şt obiectele destinate examinări lor criminalistice înrăutăţirea situaţiei criminogene, organele de drept depun eforturi
preliminare. considerabile de valorificare a tehnologiilor informaţionale
contemporane în scopul utilizării acestora la descoperirea şi cercetarea
De regulă, analiza propriu-zisă ale urmelor depistate în etapa
crimelor.
generală a cercetării se efectuează în cursul cercetării detaliate,
concomitent cu analiza stărilor de fapt ale locului faptei şi numai după Prin urmare, noţiunea de asistenţă tehnico-criminalislică cuprinde
fixarea lor tehnică prin toate mijloacele posibile (fotografierea, video- un sistem de elemente:
înregistrarca, schiţa, mul arca etc). - totalitatea de mijloace tehnice propriu-zise şi activitatea de
Dacă la cercetarea locului faptei ia parte specialistul-criminali st, elaborare şi perfecţionare a acestora;
cercetările preliminare sunt efectuate de acesta, care comunică - reglementarea juridică a folosirii mijloacelor criminalistice;
rezultatele obţinute anchetatorului şi lucrătorului operativ. - pregătirea tchnico-criminalistică a subiecţilor aplicării tehnicii
Eficacitatea cercetări lor preliminare este condiţionată în mare criminalistice (specialiştilor-criminalişti, anchetatorilor, lucrătorilor
măsură de calitatea asistenţei lehnico-criminalistice a efectuării acestor operativi ş. a.);
activităţi - noţiune, de altfel, destul de largă, utilizată tot mai frecvent de - problemele organizaţionale privind procesul de utilizare a
către practicienii dreptului în vorbirea curentă şi de savanţi i-cri mijloacelor tchnico-ştiinţificc în cursul descoperirii şi cercetării
minai işti în lucrările de specialitate publicate în ultima vreme. {76 J Cu infracţiunilor.
această ocazie menţionăm că conceptul în cauză nu presupune numai Deci, asistenta tehnico-criminalistică a descoperirii si
tehnica criminalistică propriu-zisă, dar şi sfera relaţii lor juridice, cercetării infracţiunilor este o activitate orientată spre crearea
organizaţionale ce vizează aplicarea practică a acestora, precum şi condiţiilor de transpunere în fapt a unor măsuri ce privesc
problematica elaborării, însuşirii şi utilizării lor nemijlocite în procesul de menţinerea permanentă a unei bune pregătiri teltnico-
descoperire şi cercetare a infracţiunilor. criminalistice a subiecţilor acesteia, dotarea lor cu tehnici re-
Pentru a elucida mai profund problema în cauză este necesar a spective întru aplicarea cu maximum de randament a
da aici uncie explicaţii suplimentare. realizărilor ştiinţifice în practica de descoperire şi cercetare a
Este cunoscut că în sistemul de metode şi mijloace utilizate de infracţiunilor.
criminalistică se reflectă cele mai noi cuceriri ale ştiinţei şi tehnicii. La nivel organizat ional-administrativ crearea unor astfel de condiţii
Acest fapt condiţionează imperios necesitatea de a perfecţiona este sprijinită de Direcţia tchnico-criminalistică a MAI al RM precum
neîncetat reglementarea juridică a implementării acestora în practica şi de Institutul de Expertiză Judiciară şi Criminologie, subordonat
de urmărire penală. Unui anumit nivel de dezvoltare a tehnicii, care M i nisterul ui de.lusti.lie.
Pregătirea tehnico-crîminalistică a subiecţilor activităţii de
24
^s
descoperire şi cercetare a infracţiunilor este asigurată în anumite limite generale de aplicare a metodelor şi mijloacelor ştiinţifice în procesul
conform programelor cursului de Criminalistică de facultăţile de drept penal:
din toate instituţiile de învăţămînt. în ce priveşte formarea iniţială a - caracterul inofensiv al mijloacelor tehnice pentru mediu,
experţiior-criminalişti. la ora actuală aceştia se pregătesc în cadrul sănătatea şi viaţa persoanelor ce le folosesc sau pentru care ele se
unor cursuri de scurtă durată, prin siagieri individuale, după programe aplică;
speciale şi prin alte forme. Problema pregătirii şi perfecţionării con- - temeinicia metodelor şi procedeelor tehnice, validate ştiinţific şi
tinue a experţilor unităţilor de expertiză statală pe baze permanente în recomandate de organe competente;
instituţii de învăţămînt specializat se află în stadiu de rezolvare. - caracterul etic al utilizări acestora, excluderea ofenselor, tratării
Un element de seamă al sistemului de asistenţă tehnico-cri
inumane sau degradante a persoanelor;
minai işti că este reglementarea juridică a utilizării mijloacelor
- garantarea integrităţii urmelor şi obiectelor examinate.
tehnice în practica judiciară. Asistenţa tehnico-criminlistică la nivel executiv se realizează cu
Bazele juridice generale de aplicare a cunoştinţelor de specialitate, respectarea principiilor menţionate de către specialiştii unităţilor de
a metodelor şi mijloacelor criminalistice se întemeiază pe Constituţia
expertiză în baza actelor departamentale (spre exemplu, ordinul MAI
RM. în special pe articolele ce asigură libertăţile şi drepturile cetăţenilor;
alRMnr. 115 din 12.111.1992).
pe normele legislaţiei procesual penale Cart. 100 "îndatoririle
în cadrul examinărilor preliminare, se folosesc, de regulă, metode
organelor de urmărire"; ort. 115 "Procesui-verbal, privind un
act de urmărire"; ari. 115' "Aplicarea înregistrării sonore şi şi mijloace lehnico-criminalisticemai complexe decîl la efectuarea
înregistrării video la interogatoriu"; ari. 158 "Procedura cercetărilor de anchetă şi a altor acţiuni procesuale.
cercetării la faţa locului": art. 162 "Reconstituirea faptei"; ari. în condiţii de teren se aplică practic trei grupe de metode: fizice,
156' "Temeiurile pentru ascultarea convorbirilor telefonice şi fizico-chimice şi chimice. Din ansamblul metodelor fizice mai frecvent
altor convorbiri" ale Codului de procedură penală). în care suni se utilizează:
menţiuni directe ce privesc aplicarea, în cazurile necesare, a . metode organoleptice (aprecierea culorii obiectului examinat,
cunoştinţelor de specialitate, a fotografici, fonovideoînregislrării, a aspectului exterior, determinarea porozitâţii suprafeţei lui, a durităţii,
executării mulajelor, schiţelor etc. [77] elasticităţii, mirosului specific al acestuia);
Deci, legislaţia în vigoare stabileşte ordinea şi cadrul procesual • examinarea reliefului suprafeţei şi microstructurii obiectelor cu
admis în ce priveşte utilizarea mijloacelor tehnicii criminalistice. In
ajutorul dispozitivelor optice—lupe. microscoape etc;
literatura de specialitate s-a semnalat că reglementarea juridică a
• metode de măsurare şi de stabilire a însuşirilor fizice, a
acestor activităţi nu totdeauna este reuşită. [78 j Codul de procedură
penală al RM reglementează doar unele mijloace tehnice vizînd dimensiunilor, greutăţii specifice, grosimii, unităţii de suprafaţă,
efectuarea anumitor acţiuni de anchetă. Ţinînd cont de faptul că temperaturii de topire ş. a.
progresul tehnico-ştiinţific este mereu în ascensiune şi apar mijloace . metode ale fotografiei criminal ist ice de examinare.
de fixare noi. este oportună formularea în lege doar a principiilor Metodele fizico-chimice mai râspîndite sunt următoarele:
■ analiza luminiscenţei în radiaţii ultraviolete:

26
• examinarea obiectelor în raze infraroşii;
- aparate de iluminare generală (.lanterna de buzunar, felinarul
• determinarea solubili taţii substanţelor în diferiţi dizolvanţi.
Dintre metodele chimice aplicabile în condiţii de lercn numim: electric obişnuit, aparatul electric de iluminai "CneT-1000" s. a.;
1. metode legate de apariţia precipitaţiilor sau a gazelor în urma - surse de lumină orientată, care pentiit o concentrare a fasciculului
aplicării diverşilor reactivi (de exemplu, degajarea oxigenului şi apariţia de lumină pentru căutarea microurmelor (OH-9. OH-21):
unui dîmbuşor de spumă la interacţiunea sîngelui cu apa oxigenată): - surse speciale de lumină (detectoare cu radiaţii ultraviolctc-
2. metode de studiere a capacităţii unor substanţe de a arde în aer yK-1, O; 1/1-41. "TAPAU". "CDOTOH". y*0 s. a., destinate
liber, precum şi examinările organoleptice ale produselor de ardere (aspectul depistării resturilor de sînge, salivă, spermă, carburanţi, lubrifianţi şi a
şi culoarea flăcării, a resturilor de scrum, caracterul şi mirosul produselor altor substanţe chimice: utilaj de lumină cu radiaţii infraroşii
de ardere, de exemplu - al resturilor de substanţă explozivă, ş. a). (transformatoare optico-electronice "OPliJl" conectate cu
Fireşte, în legătură cu faptul că probele materiale trebuie să rârnînâ fotoaparate, CC-330, OOI1 s. a. în investigaţiile operative pentru
neschimbate din punctul de vedere al proprietăţilor acestora în cadrul căutarea sau observarea în timp de noapte a unor persoane sau
examinări lor preliminare se aplică înlîi de toate metode fizice. în cazul activităţi infracţionale se utilizează aparate de tip "BOPOH-3",
în care obiectele examinate sunt voluminoase sau zona de spaţiere a •'3/J.EJlbMiMC". --fjn-UIHH", C-270. HH-12, HCriY s. a.
indicilor informativi este vastă şi, deci, se poate separa de la ele o Din utilajul optic în aceste scopuri se folosesc diferite lupe (pliante,
oarecare parte fără a influenţa negativ rezultatele expertizei ulterioare, cu picior, de măsurare, binocularc, cu iluminare ş. a.) cu o mărire de
considerăm admisibilă folosirea unor metode chimice. Spre exemplu, pînă ia 10\ La examinarea obiectelor de proporţii mici se utilizează
din masa unei cantităţi de pulbere pot fi ridicate cîtcva particule în microscoapelc obişnuite (MBC-2, MBC-iO). MHfl. "EHOJIAM".
scopul stabilirii dacă ele fac parte din praful negru sau din cel coloidal. nOHs.a.
O situaţie identică apare cînd se examinează resturile de substanţă Examinările preliminare la faţa locului sunt de neconceput Iară
explozivă. Uneori aplicarea metodelor chimice este legată de aplicarea aparatajuiui de detecţie destinat depistării anumitor obiecte,
schimbări neînsemnate ale aspectului exterior al obiectului examinat precum: cadavre îngropate în pămînl, obiecte metalice, pietie şi metale
nealtcrind caracteristicile informative ale acestuia, de aceea ele pol fi preţioase aflate în ascunzişuri, schije în urma exploziilor etc. în aceste
aplicate Iară ca să desprindem o parte din obiect. De exemplu, ca să
scopuri se folosesc detectoare de cadavre, detectoare de metale
ne convingem dacă articolul în cauză este confecţionat din aur, este
("KOJlOC"."rAMMA,-."BM-20H"."MAPC". "O.llîBA-
suficient a depune pe suprafaţa lui o mică picătură a unui reactiv acidulat
IvrV'KOPyH/T), tehnica portativă Roentgen de tip "OCObl lflK-
special, pentru ca mai apoi să o înlăturăm peste 10-15 secunde şi să
4", termo vizoare, analizatoare de gaze. aparate de tip "MLS".
analizăm efectele.
'"KOPliyc* pentru relevarea urmelor de praf de pe covoare Si
In cercetările preliminare efectuate atît cu ochiul neînarmat cît şi alte suprafeţe, magneţi puternici eu o capacitate de ridicare pînă la 25
cu ajutorul dispozitivelor optice, un rol însemnat îl joacă aplicarea kg, năvoade pentru scoaterea din apă a di feri tel oi - obiecte.
mijloacelor de iluminare. în calitate de surse de lumină se aplică detectoare laser portal i vc pentru căutarea urmelor de mii ni. detectoare
frecvent: d
e substanţe explozive "MO-2" ş. a.
2S
■H)
în condiţiile actuale de activitate organele de drept sunt nevoite
realizare recentă a ştiinţei. Totodată fixarea presupune şi
uneori să ia măsuri pentru a stabili cai şi mijloace de capturare ilicită a
videofnregislrarea, al cănii rea diferitelor schiţe, desene cu folosirea largă
informaţiei confidenţiale şi secrete de către grupele de infractori. în
a instrumentelor de măsurare (rigle, şublcre, micrometre, echere,
acest sens se cercetează încăperi, porţiuni de teren pentru a stabili
busole ş. a.). în cazul modelării unor urme de adîncime se aplică
radiocmiţătoarc ascunse, cuplări ncsancţionate la reţelele electrice şi
plastelina. ceara, parafina, ghipsul, substanţele poli meri ce (pasta "K".
telefonice, folos indu -se aparataj special.
CK.TI1. V-4) ş. a.
Tot în aceste scopuri se folosesc şi unele substanţe chimice de
Principalele operaţiuni tchnieo-criminalistice desfăşurate la faţa
detecţie pentru a descoperi mai cu seamă urme de natură biologică:
locului ce privesc depistarea, fixarea, ridicarea urmelor, examinarea
Spre exemplu, pentru a releva urme digitale latente, se aplică
lor preliminară sunt asigurate în mare parte de echipamentul şi minimul
cianocrilaţi, soluţii de ninhidrină, de alloxan; nitrat de argint; resturile
de materiale şi substanţe aflate în trusa criminalistică. Problema
de sînge se depistează cu ajutorul soluţiei de lumi noi, a lamelelor
completării şi adaptării acesteia la necesităţile efectuării examinărilor
indicatoare "J'eMouBeT-r". 'Tc.vto^AH", apa oxigenata,
criminalistice preliminare ale obiectelor cerc o tratare desfăşurată. In
reactivul "BOCKOOOÎIUJIKOB" s. a.
în activitatea operativa de investigaţie se folosesc pe larg primul rind. apare chestiunea materialelor informative, rolul cărora
"capcanele"'' chimice (active şi pasive) pentru crearea artificială a pentru reuşita acestor examinări devine extrem de importam.
urmelor pe ambalaje, bani. documente, care ajută la stabilirea Problema nu constă atît în calitatea lor joasă, cît în lipsa elementară
pătrunderii ncsancţionate în interiorul obiectelor păzite, precum şi la a celor mai simpli îndrumări informativi uzuali.
descoperirea luărilor de mită şi a altor infracţiuni, căilor de Socotim raţional a se introduce în sortimentul mijloacelor tchnico-
comercializare a lucruri lor furate ele. criminalistice destinate lucrului la faţa locului cu urmele şi materialele
Activităţile de cercetare a locului faptei, inclusiv rezultatele informative de utilitate permanentă. Asemenea complexe trebuie
examinărilor preliminare ale obiectelor se înregistrează cu ajutorul compuse în funcţie de destinaţia lor.
diferitelor mijloace de fixare. Astfel, penlru truse cu mijloace tehnice criminalistice portative
Distingem tixarea procesuală şi fixarea tehnică a stări lor de fapt materialele trebuie să aibă volum redus şi să prezinte nişte ghiduri sau
şi ale urmelor infracţiunii. complete de tabele informative, Din ansamblul de cărţi editate în ul-
Prima vizează descrierea deplină şi precisă în procesul-verbal a tima vreme în acest sens ni se par mai accesibile următoarele:
tuturor activităţilor desfăşurate în cadrul acţiunii de anchetă, a • OcMOip Mccia npoKCUiecTBHfl (cnpanoHiiiiK e.ie;io»aie.iH)
metodelor şi mijloacelor utilizate, a rezultatelor obţinute. M: rOpiui. JIH-I.. 1982;
A doua cuprinde utilajul şi procedeele tehnice de înregistrare şi • Cri pa 60 4 H II K c.ie^oBaTe.is. Bi.ni.l. ( I I p a K i iiiiecKasi
modelare a obiectelor şi însuşirilor acestora. Fixarea fotografică se KpuMuna.iiieTiiKa: c.ie.tCTnemn.ie .iciiciBUH): • M.: lOpiu. _nn..
realizează cu aparate de tip "Zenit". "Kiieij" s. a., folosmdu-sc şi 1990;
accesoriile lor (inele prelungitoare, filtre, riglă gradată). De menţiona! ■ C'npLiBOMHiiK no npe;.[Bapiiie;ii>noM\' uee.'ie/ionaniuo cictoB
că specialiştii MAI al R\4 au în dotare şi tehnică de fotografic digitală - Ha Mec ie iipoiicniecniiifl (i.isi c.ie.ioBaie.ieii. ouepa'iiiBUbix
PaooTHiiKOR II 'jKCiiepTOB-ivpiiMiiiia.iiiL'ioiii - TioMciih. 19K7.
30
31
Trusele criminalistice de lucru în condiţii de cîmp pol ti completaţi.' egţe completat după principiul blocurilor funcţionale cu şase complete
conform principiului de universalism şi de specializare. După primul (jeroijloacelchnico-criminalisticc pentru descoperirea, fixarea, ridicarea
principiu este alcătuită misa criminalistică mai răspînditâ în comisariatele
si examinarea preliminară a majorităţii probelor depistate la faţa locului
de poliţie -valiza unificată destinată pentru cercetarea locului faptei.
în cadrul cercetării diverselor categorii de infracţiuni (llg. 1).
Principiul specializării stă la baza formării completelor de mijloace
tehnice menite muncii cu anumite tipuri de urme şi probe materiale
-truse cu destinaţie specială, care conţin un instrumentar redus, destinai
unor operaţiuni concrete (lucrul cu drogurile, cu microobiectelc) sau
anumitor subiecţi (specia listul-cri minai ist, inspectorul poliţiei rutiere
ele). Uneori însă predomină principiul mixt de completare, care in-
clude atît mijloace cu caracter universal, cît şi sortimente specializate,
utilaj de laborator şi dispozitive suplimentare.
Practica criminalistică ne demonstrează că în cursul cercetărilor
preliminare ale urmelor la faţa locului se utilizează mai frecvent truse
criminalistice compartimentate după primul şi al doilea principiu, iar
cel mixt - în cazurile de sortimente destinate laboratoarelor criminalistice
mobile.
Cel mai râspîndit complet de mijloace tehnice folosit de organele
de urmărire este valiza universală pentru cercetarea Ia faţa locului.
Această trusă se află în dotarea tuturor serviciilor operative de anchetă
şi criminalistice; după caz, conţinutul de bază al acestora se completează
cu materiale suplimentare necesare pentru activitatea practică.
Drept rezultai trusa criminalistică pentru experţi poate să se Fig. /Trusă criminalistică universală ("P-78" - Polonia)
deosebească considerabil prin conţinutul ei de trusa anchetatorului, aflată în dotarea comisariatelor de politic
care mai există în unele organe practice. Acest lucru cslc firesc data Aceste compartimente cuprind:
fiind diversitatea de sarcini şi nivelul de pregătire criminalistică a Nr 1 - mijloace pentru depistarea, fixarea şi ridicarea urmelor de
anchetatorilor şi special i şt ilor-cri mi na lîşti. însă necesarul de mijloace mâini: pensula magnetică şi cea cu păr de veveriţă; complete de prafuri;
pentru a efectua cele mai răspîndite examinări preliminare ale ulinelor
peliculă dactiloscopică de culoare albă şi neagră; mănuşi de bumbac
la lata locului în valizele menţionate există, deoarece fac parte din
şi de polietilenă; lanternă: lupă cu iluminare; sliclograf; carioca.
conţin u Iul lor de bază.
Nr 2 - rechizite pentru efectuarea mulajelor: lingură pentru
Conţinutul trusei criminalistice universale ce se află în dotare;i amestecul masei de mulare; pastă de silicon '"Dentaflex"; soliditicator
majorităţii comisariatelor de poliţie la ora actuală "P-7S"- (Polonia) "Vulcan it"; lac pentru pâr; pensetă destinată înlăturării corpuri lor
străine de pe suprafaţa urmei.
*> -»
_"0
Ari - mijloace pentru amprentarc: o placă din masă plastică de în ultimii ani subdiviziunile de expertiză ale MAI al RM. mai cu seamă
dimensiunile 15x20 cm, acoperită cu o peliculă de protecţie, ml ou ^ Direcţia tehnico-criminaiistică, sunt dotate şi cu alte tipuri de truse
cauciuc; tub cu vopsea tipografică; dispozitiv pentru amprenta rea criminalistice specializate de origine străină (fig. 3). accesorii ale acestora
cadavrelor; mânuşi chirurgicale; şerveţele igienice. (tehnică fotografică digitala, altă aparatură destinată investigaţii lor de
Nr4- instrumentar pentru ridicarea, pachetarea şi conservarea teien).Completarca misei universale pentru cercetarea la faţa locului
microobiectclor: seringi de masă plastică de 5 ml; pensetă; patru trebuie făcută şi sub raportul procentului scăzut al descoperirii
containere de masă plastică introduse unul în altul: două containere
infracţiuni lor ce se comit con-
de sticlă; pungi de polietilenă; sticlc-suport.
tra persoanelor (omucideri,
NrS - compartiment cu instrumente: ciocan: almaz; scalpel;
tîlhării, violuri), în cadrul
ferăstrău; daltă; foarfece; cleşte; două şurubelniţe; indicator electric:
cuţitaş universal de buzunar. cărora se relevă tot mai
puţine urme tradiţionale (de
i\r 6 - compartiment cu rechizite pentru alcătuirea schiţelor,
mîini, de picioare ele).
schemelor: placă netedă cu fixator pentru a prinde hîrtia milimetrică:
Practica demonstrează
riglă; busolă; transportor; toc; carioca; creion; cretă de diverse culori;
bande metrice de 2 şi 10 metri; plasture medicinal de 5 m lungime şi că în scena comiterii unor
12,5 mm lăţime. astfel de infracţiuni sau în
vecinătatea lor imediată
Caracterul universal de completare a acestei truse criminalistice,
limitele dimensiunilor şi greutăţii acesteia condiţionează sorti meniu! Fig. 2 Pensulă magnetică destinată
mijloacelor lehnîco-criminalistice cuprinse în ea. După părerea noastră
există posibilităţi de a o completa, fără modificarea esenţială a
parametrilor iniţiali, şi cu alte materiale şi mijloace. în compartimentele
respective ar putea fi incluse: o pensulă magnetica cu capacităţi mai
mari pentru a prelucra suprafeţe imense (fig. 2); plastilina şi pastă
"K" pentru ridicarea urmelor de spargere; plăci cu indicatori numerici;
lamele indicatoare pentru detectarea urmelor de natură biologică
umană - "GhemoFAN". "Fosfotcsl" ş. a.; o oglindă metalică specială
cu tnîncr pentru observarea urmelor pe suprafeţele greu accesibile
(spre exemplu, reversul minerului uşii apartamentului), un şnur de 2>
30 de metri pentru împrejmuirea locului 1 aptei, o mască respiratorieă
de lucru cu prafurile, un simplu complet de materiale informam c
necesare efectuării examinărilor preliminare în condiţii de teren.
prelucrării unor suprafeţe de dimensiuni mari

rămîn deseori unelte folosite


în aceste scopuri - arme de
foc, arme albe, căciuli sport-
ive, ştrampi, mănuşi, frînghii surse de individualizare
şi alte obiecte pe care se pot a făptaşului după miros.
depista fire de păr. sînge, F
'S- 3 Trusă c r i m i n a l i s t i c ă americană destinată r el ev ăr i i
sudoare, ce constituie amprentelor di«i tale
34 l*i
Aplicarea odorologici criminalistice în atare cazuri poale deveni . laborator mobil pe caroseria microbuzului RA F - 2203 (articolul
un factor decisiv în descoperirea acestor infracţiuni.
«Cristal" -fig. 4):
Importanţa utilizării metodei odoro logice este condiţională îmjj
de toate de posibilitatea stabilirii făptaşilor după urmele olfactive. Deci,
expertiza odorologicâ, care ar permite identificarea categorică a
infractorilor, în atare situaţii devine de ne în locuit. Acest gen de
investigaţie criminalistică, cu părere de rău, nu a obţinut încă o
răspîndire largă în unităţile de expertiză. Problema reclamă o cercetare
aparte, însă notăm, cu acest prilej, că pe lîngă cauzele de ordin mate-
rial ce stau la originea acestui fenomen, există şi motive ce privesc
slaba cunoaştere de către anchetatori şi alţi practicieni a posibilităţilor
acestei metode, nccompletarea truselor criminalistice cu mijloace
menite lucrului cu urmele de miros. In acest sens, pare necesar a se
incorpora în sortimentul trusei universale mijloace de ridicare şi
conservare a obiectelor purtătoare de miros şi a mostrelor olfactive:
şerveţele de bumbac (tifon, flanelă) de dimensiunile 10x15 cm; un
rulou de foiţă de staniol; injectordeapâ; mânuşi de cauciuc chirurgicale: Fig. 4 Laborator criminal ist ic mobil pe caroseria microbuzului
spirt ctilat 96 % (pentru prelucrarea instrumentelor); pensetă RAF-22-03
anatomică; cprubete, plicuri, hîrtic pentru pachetarc ctc. - laborator mobil pe caroseria automobilului LJAZ - 452 {articolul
Completarea truselor de lucru în condiţii de teren cu mijloace de "Caravan"). cu o străbatere sporită a drumurilor greu accesibile în
ridicare a unitelor olfactive şi răspîndirea tot mai largă a cunoştinţelor condiţii nefavorabile.
vizînd manipularea obiectelor odorologice poale îmbunătăţi calitatea Sarcinile principale ale acestor laboratoare sunt:
cercetării locului faptei. Bineînţeles, suplimentele menţionate nu
a)transportarea la limp a mijloacelor lehnico-ştiinţifice şi a echipei
epuizează lista mijloacelor necesare pentru examinările preliminare
ale urmelor şi cercetarea locului faptei în ansamblu, însă limitele de operative de anchetă la locul faptei;
echipare a truselor sunt dictate de portabilitatea lor. care constituie b)folosirea încăperii laboratorului mobil pentru efectuarea unor
principalul avantaj al truselor. acţiuni procesuale cu aplicarea metodelor tehnico-crminalistice, fixarea
Ca alternativă a unor examinări preliminare mai complexe la ţaţa desfăşurării şi rezultatelor acestora:
locului poate servi laboratorul cri mi nai ist ic mobil. La ora actuală c)examinările preliminare ale obiectelor, documentelor, urmelor
organele Ministerului Afacerilor Interne sunt dotate cu laboratoare cu aplicarea utilajului şi materialelor necesare.
de două li puri: In salonul laboratorului criminal ist ic mobil este utilat un loc de
lucru pentru anchetator, carc-i permite acestuia să efectue/e interogări,
sa alcătuiască procese-verbale, sâ folosească maşina de dactilografiat

36
sau ordmatorul portabil, dietafonul etc. Ferestrele salonului sunt
înzestrate cu storuri opace, în interior se află un frigider. Pe acoperişul Axării urmelor de praf. IahoratomI criminal ist ic trebuie să aibă în dotare şi
laboratorului de tip "Caravan" este montat un podium destinat pentru acest dispozitiv. Metoda electrostatică de relevare ale urmelor oferă
observare ş> foto-videoînregistrare. De regulă, in aceste laboratoare nosibilhâţi însemnate de depistare şi ridicare a resturilor de colb latente,
este prevăzut un sistem dubi u de alimentare electrică a aparaturi i - cu lăsate de încălţăminte pe covoare, ţesături etc. (fig. 5,6).
curent conţi nuu şi cu curent alternativ.
Instrumentarul laboratorului cuprinde următorul minimum de
mijloace tehnico-ştiinţifice (inclusiv tehnici în sortimentele
transportabile):
•compartimentul detectoarelor;
. compartimentul de lucru cu urmele;
•compartimentul de lucru cu microobiectele;
•compartimentul de examinare a documentelor;
•compartimentul videomagnctofonului (camera de luat vederi
radiomicrofon, videoplcier);
. echipament de iluminare (cabluri, projectoare);
•trusa de instrumente;
. sortiment de mijloace pentru pachetarea obiectelor ridicate (lăzi
demontabiic. cutii pliante, pachete de hîrtic şi de celofană etc.);
•mijloace de legătură şi semnalizare;
•set de mijloacepentru asigurarea securităţii (stinsălor de foc. mască
antigaz, trusa farmaceutică de prim-ajutor, container pentru obiecte si
dispozitive explozibile., costum pentru scufundări sub apă etc )•
. mijloace auxiliare (lentă pentru îngrădirea locului faptei,'scară
plianta, set de mobilă pliantă etc).
Pentru ca examinările preliminare ale urmelor la faţa locului sâ
a.ba şanse de reuşită n. se parc oportun a dota laboratoarele mobile
şi cu nuc. biblioteci de specialitate, ce ar cuprinde cârti şi o hiduri do
utilitate permanentă, hărţi, algoritme şi îndrumare privind efectuarea
unor operaţiuni tehnice la faţa locului, precum şi telefon mobil sau
rad.otelefon. ordinator portabil cu evidenţele criminalistice u/uale
_ Luind în considerare rezultatele satisfăcătoare ale experimentelor şi
mcercanlor aparatului electrostatic de tip "MF Sădeşti nat ridicării si ^'g- 5 Aparat electrostatic de lip "Mt,S" (Polonia) destinat ridicării
urmelor de praf de pe covoare
38
39
CAPITOLUL II
METODICA EXAMINĂRII PRELIMINARE A
URMELOR Şl ALTOR SEMNE MATERIALE LA FAŢA
LOCH Li: I

§ 1. Scurtă privire asupra noţiunii si clasificării urmelor


infracţionale
Orice activitate ilicită presupune prezenţa criminalului la locul faptei
şi săvîrşirea de către acesta a celor mai variate schimbări în scena
infracţiunii (apariţia sau dispariţia unor obiecte, imprimarea pe
suprafaţa sau în masa acestora a unor amprente, modificarea po/iţiei.
stării acestora ele).
Prefacerile materiale, rezultate din activitatea infracţională a
făptaşului sunt cunoscute în criminalistică sub denumirea generică de
urme.
Fig. 6 Succesiunea acţiunilor de fixare şi ridicare a urmelor de praf De studiul lor se ocupă trascologia |73] - ramură a tehnicii
cu aparatul de tip "MLS": 1- urina de praf: 2 - aşe?area peliculei de criminalistice, care studiază bazele teoretice ale mecanismului de
ridicare pe urmă: 3 - trecerea microparticulelor de praf pe peliculă; 4 formare a urmelor, legităţile apariţiei diferitelor modificări ca urmare a
-ridicarea urmei: 5 - pregătirea urmei pentru fotografiere: 6 interacţiunii dintre făptaş, uneltele folosite de acesta şi componentele
-fotografierea urmei.
timpului infracţional în scopul descoperirii faptei, identificării lăptosului
§i lămuririi împrejurărilor cauzei.
Aplicarea metodelor şi mijloacelor tehnico-criminalisticc
menţionate, precum şi a altor procedee practice în cadail examinărilor In literatura de specialitate majoritatea autorilor aprecia/ă că
preliminare ale obiectelor Ia fala locului, se desfăşoară în funcţie de noţiunea de urma arc două accepţiuni:
natura şi starea acestora. în deplină consonanţă cu melodica de - în sens larg diverse semne materiale apărute la faţa locului ca
efectuare - aspecte pe care le vom discuta în capitolul ce urmează. fezultat al comiterii unei infracţiuni;
■ în se ns res t rî n s oric e i nan i fes t are remanent ă. c e re prez i n lă
40 41
creînd aşa-nurnita "suprafaţă de contact", care furnizează informaţii
structura exterioară a unui obiect pe suprafaţa sau în masa altui obiect, despre factorul pricinuitor de urmă.
în procesul de descoperire şi cercetare a infracţiunilor se în funcţie de condiţiile şi mecanismul de formare urmele infracţiunii
examinează trei ansambluri de urme infracţionale: se subdi vizează tradiţional în urme de adinei mc şi urme de suprafaţă,
- urme-Jbrmă, care reflectă forma, dimensiunile, relieful suprafeţei locale şi periferice, statice şi dinamice.
de contact a unui obiect imprimat pe suprafaţa ori în masa altui obiect Urmele de adîncime (in volum) se formează din cauza
(de ni îmi, de picioare, de dinţi, de spargere ctc.). sau oglindesc deformării în profunzime a obiectului primitor. în locul de contact cu
mecanismul apariţiei acestora (stropi de sînge, diferite legături şi noduri obiectul creator acesta capătă o altă formă ce reflectă construcţia
ctc). Ele pot fi rezultatul apăsării, lovirii, frecării, tamponării ele. sau exterioară a părţii de contact cu primul (urmă de spargere rămasă pe
al unor procese termice, chimice, mecanice; suprafaţa uşii, urmă de încălţăminte pe zăpadă, sol, nisip ele).
- urme-obieete— diverse corpuri materiale cu structură şi formă Cu cit mai plastică şi mai fină este structura obiectului primitor,
exterioară stabilă, apariţia, starea sau spaţierea cărora se poate afla cu atît mai fidel se imprimă microrelieful obiectului generator de urmă.
într-o legătură cauzală cu fapta instrumentală (muc de ţigară, cuţit, Una din particularităţile urmelor de adîncime este reflectarea
tub tras, plumb, lacăt, ciob de sticlă ele); tridimensională (lungimea, lăţimea şi adîncimca) a obiectului creator
- urme-materie - substanţe preponderent lichide, pulverulente, în ele, fapt care permite a judeca mai amplu despre trăsăturile
gazoase în mici cantităţi descoperite la faţa locului, pe corpul sau pe exterioare ale acestuia.
obiectele vestimentare ale făptaşului (pete de sînge, particule de praf. Urmele de suprafaţa - apar ca rezultat al unor modificări de
noroi, nisip, fibre, seminţe etc). suprafaţă (depuneri sau ridicări de substanţă) pe corpurile primitoare
Privile sub aspect criminalistic, urmele apar obligatoriu în procesul şi care practic nu schimbă forma acestora. Comparativ cu cele de
comiterii infracţiunii şi conţin informaţii ample despre incidentul adîncime, acestea reflectă două dimensiuni ale obiectului creator. |74J
consumat, preocupările făptaşului şi particularităţile obiectelor ce au In funcţie de procesul formării urmele de suprafaţă pot fi de două
acţionat reciproc, dînd naştere urmelor şi altor indici materiali de probă. feluri: urme de stratificare şi urme de destratificare.
Interpretarea şi examinarea preliminară a acestora oferă posibilităţi Urmele de stratificare rămîn în cazurile, în care corpul generator de
de stabilire a mecanismului infracţiunii, a diferitelor împrejurări privind urma depune pe obiceiul primitor un strat fin dintr-o substanţă oarecare
modul de operare al făptaşilor, sexul şi numărul lor, unele particularităţi (urme digitale sudorale sau de sînge pe un ciob de sticlă, Urtne de praf
Fizice şi psihofiziologice ale acestora, precum şi apartenenţa lor pe asfalt la ieşirea unui vehicul de pe un drum de ţară ş. a.). Urmele de
generică, iar în situaţii optime - identificarea făptaşului - scopul prin- destratificare se formează în cazul în care obiectul generator de
cipal al oricărei cercetări traseologice. urmă detaşează (desprinde) de pe corpul primitor un strat din
în procesul apariţiei urm el or-formă participă două corpuri. Cel substanţa care se află pe acesta. Spre exemplu, urmele de l,ti pe
care şi-a imprimat structura exterioară în urmă este numit obiect cre- pervazul unei ferestre acoperit cu un strat de praf sau proaspăt v«psit.
ator, iar cel pe suprafaţa sau în masa căruia s-a format urma- obiect
primitor. La formarea urmelor aceste obiecte se ating doar parţial. 43

42
Urmele locale reprezintă modificări apărute pe corpul primitor j mişcarea pe suprafaţa corpului primitor. In urmele de lunecare, de
Df n
în perimetrul de contact cu obiectul creator, adică acele prefaceri pe jâiere. de frecare, sfredelire punctele reliefului obiectului generator nu se
suprafaţa de contact a obiectelor care au reacţionat reciproc (urmă jjansinit sub forma de puncte ca în urmele statice, ci sub formă de striaţii,
de efracţie pe obstacol urmă de încălţăminte pe zăpadă, urmă lăsată linii, şănţuleţe născute de proeminenţele suprafeţei obiectului creator.
de cauciucul roţii mijlocului de transport etc). Urmele în traseologie pot fi clasificate şi după factorul generator:
Urmele periferice—sunt acele schimbări ce iau naştere pe corpul •ht/meoscopice-UYdtc urmele create de om (modificări, rezultate din
primilor dincolo de marginile suprafeţei de contact a obiectelor sub contactul inimilor, picioarelor, altor părţi ale corpului uman cu
influenţa diverselor fenomene termice, chimice, a razelor de lumină şi componentele cîmpului infracţional, resturile de natură biologică
a altor 1 actori degradanţi (conturul unui covor sau tablou formal pe umană, urmele ce reflectă unele deprinderi ale persoanei ca subiect al
peretele pe care acesta a fost atîrnat sau al unui obiect în jurul căruia activităţii infracţionale);
s-a depus praf, zăpadă, umezeală etc. •mecanoscopice - urme formate prin reproducerea construcţiei
Marea majoritate a unnelor-ibrmă iau naştere datorită acţiunilor exterioare a diferitelor unelte, instrumente, mijloace de transport,
mecanice. In funcţie de particularităţile acestor influenţe, urmele pot ti mecanisme, precum şi urmele ce reprezintă articole de larg consum
divizate convenţional în urme statice (amprente, umic de apăsare) şi (nasturi, frînghu, ţigarete, cabluri, cuie etc);
dinamice (urme de lunecare, de frecare, de tăiere, de sfredelire), în
•urme ale animalelor (formate de gheare, copite, colţi, lire de
fond, orice urmă se formează ca rezultat al mişcării, şi este în acest
sens dinamică. Statica esle un repaos, o fixitate. Orice obiect aflat pe păr, produse biologice etc);
sol, chiar imobil, se mişcă în jos sub influenţa greutăţii sale, formînd •urme produse de unele fenomene (urmări ale unor explozii,
urmă în volum. însă aceste două genuri de urme se deosebesc esenţial incendii, scurtcircuite, catastrofe etc). [75]
una de alta, fapt ce justifică utilizarea convenţională a expresiilor în Bineînţeles, clasificările acestea nu epuizează toate criteriile ce
cauză. pot fi puse la baza lor. Fiecare grupă se subdivizeazâ în subgrupe.
Urmele statice se prod uc în cazuri le în care moment ui fi nai al Spre exemplu, urmele lăsate de om pot fi despărţite în urme ideale
procesului de fomiare a urmelor se caracterizează printr-o stare de (râmase în memoria omului) şi urme materiale, care la rîndul lor pot fi
repaos. printr-o poziţie statica a ambelor obiecte, in aceste umic delimitate în urme-formă şi urme-substanţe ş. a. m. d. Omul în cadrul
suprafaţa de contact a obiectului creator îşi lasă ca şi cum copia sa activităţii infracţionale, intrind în contact cu elementele componente
inversată după relief (dacă urma este de adîncime) şi răsturnată (ca în ale mediului şi cu mijloacele utilizate, reprezintă cel mai informativ
oglindă) după aspect. Astfel, prin apăsare, unealta de spargere personaj, generînd cele mai multe urme şi indici cuprinşi în categoria
pătrunde la început în lemn şi apoi se opreşte, formîndu-sc în acest de urme ale omului, utile pentru modelarea persoanei acestuia.
mod urma statică. Priceperea de a le interpreta, de a le "'citi" şi de a desprinde
Urmele dinamice se formează ca rezultat al interacţiunii a două mforrnaţia necesară din aceste urme constituie unul din factorii
forţe: una acţionează ca şi în cazul creării urmelor de apăsare, a doua - "nportanţi de descoperire şi cercetare a infracţiunilor, aspecte la care
ie vom referi în paragraful următor.
44 45
§ 2. Stabilirea unor caracteristici ale persoanei făptaşului se valorifică rezultatele obţinute: coincidenţele şi divergenţele scoase
şi împrejurări ale infracţiunii la iveală, se formulează părerea specialistului cu privire la împrejurările
sau faptele stabilite. Datele obţinute în urma examinărilor preliminare
Metodica cercetării de expertiză prezintă un ansamblu de
ale urmelor trebuie să fie clare şi distincte pentru toţi membrii echipei
modalităţi şi procedee, un sistem bine conturat de operaţiuni, destinat
de urmărire încît să fie utilizate imediat în scopul descoperirii crimei
soluţionării unor probleme ce apar în cursul investigaţiilor de laborator.
pe urme proaspete.
Aceasta definiţie poate fi pe deplin aplicată şi în cazul examinărilor
Multitudinea aspectelor pe care le îmbracă infracţiunile comise şi
criminalistice preliminare ale unitelor.
varietatea problemelor ce ţin de diverse domenii reclamă de la
La fel ca în metodologia efectuării analizelor de expertiză, în
specialiştii antrenaţi în cercetare vaste cunoştinţe în criminalistică,
metodica cercetărilor preliminare ale urmelor se pot distinge diverse
pregătire psihologică, un sprijin tehnic şi informativ suficient. Asistenţa
niveluri ce stipulează atît ordinea generala de înfăptuire a unor
tehnică nu poate să nu cedeze bazei materiale de examinare a unor
asemenea cercetări, cît şi procedeele particulare de efectuare a
anumitor genuri de examinări preliminare şi, în sfirşit, modalităţi con- atare obiecte în condiţii de laborator. Aici, însă, nu prevalează metodele
crete de rezolvare a unor sarcini mai restrînse in cursul acestor activităţi. instrumentale, ci procedeele de modelare şi comparare mentală în
[25,283] care deseori rolul hotărîtor îl joacă intuiţia, bazată pe experienţa
acumulată anterior prin cercetarea obiectelor asemănătoare în condiţii
Deci, în metodica analizelor preliminare se disting aceleaşi faze
analogice.
ca şi în procesul de expert izarc a urmelor în condiţii de laborator, cu
Practica criminalistică demonstrează că la comiterea majorităţii
excepţia celei de pregătire. Informaţia iniţială, necesară desfăşurării
crimelor necesitatea efectuaţii unor cercetări preliminare direct încîmpul
examinărilor preliminare specialistul o obţine nemijlocit pe parcursul
realizării acţiunii de anchetă. infracţional apare mai frecvent în cazul amprentelor de mîini, ale
urmelor de încălţăminte, al instrumentelor de spargere, ale urmelor
La executarea examinărilor în cauză (atît a celor de identificare,
lăsate de mijloacele de transport, mai rar se examinează urmele
cît şi a celor de diagnostică) se pot evidenţia trei etape: analitică,
elementelor faciale ale omului, urmele de dinţi, resturile de fumat şi de
comparativă şi de încheiere. [26,31 în prima etapă se pun în evidenţă
iluminat descoperite la faţa locului, urmele folosirii armelor de foc, a
şi se studiază însuşirile şi caracteristicile obiectelor cercetate, parametri]
armelor albe, a documentelor, ale urmelor de explozie etc. Rezultatele
dimensionali şi poziţionali ai corpurilor delicte, ansamblul întreg de
examinării acestor urme şi obiectelor corp-dclict oferă posibilităţi de
urme, se observă stabilitatea particularităţilor obiectului creator
a stabili diferite împrejurări ale infracţiunii şi de a diagnostica uncie
reflectate în aceste urme. Ktapa secundă a examinărilor preliminare
însuşiri ale făptaşului.
se distinge prin compararea indicilor, însuşirilor şi trăsăturilor obiectelor
Cu toate că o marc parte din aceste activităţi sunt re 11 cetate
studiate în scopul soluţionării problemelor formulate (spre exemplu,
suficient în literatura de specialitate, în practica criminalistică ele se
dacă urmele de spargere depistate la faţa locului n-au fost cumva
realizează rar. Rezultatele unui sondaj desfăşurat printre colaboratorii
lăsate de instrumentul ridicat de la persoana bănuită). în etapa a treia
subdiviziunilor criminalistice, precum şi ai aparatelor operative de
46 47
anchetă al MAI al RM demonstrează că numai o mică parte din aceştia nozitia reciprocă a porilor) şi crcstoscopicc (forma, rcl ie ful marginilor
efectuează personal asemenea analize cu aplicarea celor mai simple crestelor papilare).
tehnici şi metode, ce nu reclamă cunoştinţe de specialitate şi deprinderi Oacă urmele formate de creste papilare sunt nedesluşite, uşor
deosebite. |8, 70-74] Cauza principală a insuficienţei aplicării şterse, tipul şi varietatea desenului se diferenţiază, iar detaliile se
cunoştinţelor de specialitate s-a dovedii cunoaşterea slabă a observă cu greu, amprentele se ridică pentru o examinare mai
metodologiei executării lor, lipsa infonnaţici respective, dispersarea proftindă în condiţii de laborator.
acesteia în paginile multor surse ştiinţifice şi didactice, editate în tiraje Dacă urma conţine un număr limitat de caracteristici construc-
mici şi avînd, de regulă, caracter departamental. tive, dar suficient de clare (3-4), însă lipul desenului papilar se
în această ordine de idei, ni se pare oportun a ne opri la unele determină cu aproximaţie, problema valorificării acestei amprente
aspecte metodice de efectuare a examinărilor în cauză, la posibilităţile poate fi rezolvată numai în prezenţa impresiunilor digitale ale persoanei
lor de a furniza organelor de urmărire informaţie tactică şi probantă şi suspecte. De regulă, asemenea urme se descoperă pe suprafeţe
de a sistematiza sumar principalele date ce privesc problematica porozitare, structura cărora nu permite a recepţiona uniform detaliile
ridicată pentru o mai bună aplicare a lor în practica de urmărire penală şi a stabili dacă ele sunt caracteristici ale desenului papilar sau dificienţe
şi descoperire a infracţiunilor pe urme proaspete.
condiţionate de mecanismul de formare a urmei.
Urmele de mîini în situaţia în care amprenta studiată prezintă un număr mărginit
Examinarea urmelor de mîini la locul faptei permite stabilirea de detalii distincte, însă categoric se apreciază tipul şi varietatea
utilităţii urmei, adică aprecierea clementelor de identificare. Uneori desenului, se poate vorbi de utilitatea urmei pentru diferenţierea
apare posibilitatea identificării nemijlocite a obiectului generator de (excluderea identităţii) unei persoane concrete.
urmă, admite determinarea mîinii şi degetului de la care provine urma. Urmele utile pentru identificarea făptaşului se compară între ele
obţinerea unor date caracteristice privind înălţimea, vîrsta (categoria pentru a decide dacă ele sunt formate de una şi aceeaşi persoană sau
vîrstnică), sexul şi alte particularităţi utile pentru modelarea persoanei de persoane diferite.
lăptosului. Amprentele neconcludente pentru identificare, inclusiv ştersăturile
1. Utilitatea urmelor de mîini pentru identi fîcarea persoanei şi petele sudorale la necesitate pot iî ridicate şi trimise la expertiza
făptaşului la faţa locului se poate constata în ipoteza depistării unor biologică pentru a se constata după substanţa de transpiraţie grupa
urme clare, ce reprezintă nu mai puţin de 7-8 detalii ale desenului sanguină a făptaşului, indiferent dacă aceste urme au fost prelucrate
papilar. In caz contrar această problemă se rezolvă în condiţii de sau nu cu prafuri dactiloscopice.
laborator. Dacă urmele prezintă mînjituri, pete sau fragmente de creste 2. Examinările identificatoare al e urmelor de mî i n i în scopul
papilare în care nu se observă particularităţi ale desenului papilar, ele stabilirii persoanei ce lc-a lăsat se realizează pe calea confruntării
sunt socotite inutile, nepotrivite pentru identificarea criminalului. Inso nemijlocite a detaliilor cuprinse in urmă şi în impresiunile digitale ale
nu trebuie ignorate posibilităţile cercetărilor poroscopice (forma- persoanelor verificate. în aceste cazuri trebuie să se ţină cont că urmele
de mîini ridicate cu ajutorul peliculei transparente prezintă imaginea
4* 49
pozitivă a urmelor în formă de creste papilare de culoare închisă pe la început se constată utilitatea lor pentru identificare, apoi se stabileşte
un fundal transparent şi nu reclamă contratipare, spre deosebire de mecanismul de formare a acestora, localizarea lor, amprentele se
situaţiile folosirii peliculei dactiloscopice de culoare neagră. confruntă între ele şi, în sfirşit, se compară cu im presiuni le
Examenul comparativ debutează cu compararea caracteristicilor dactiloscopice ale persoanelor de verificai.
generale. Dacă se constată deosebire între elementele generale ale
unitei şi ale impresiunilor de control, procesul de examinare preliminară 3. Determinarea degetului şi mi inii de la care provine
se încheie în această etapă cu concluzia despre lipsa identităţii urma
obiectelor analizate, in cazul în care se stabileşte coincidenţa indicilor în procesul comiterii infracţiunilor unna palmară râmînc în foarte
generali, specialistul-criminalisl trece la compararea particularităţilor rare cazuri imprimată în totalitatea ci. De aceea o deosebită importanţă
omonime privind localizarea şi poziţia lor reciprocă. în identificarea făptaşului prezintă determinarea mîinii (dreaptă sau
Evaluarea coincidenţelor şi divergenţelor stabilite nu se face decît stîngâ) şi a regiunii imprimată pe unna găsită la faţa locului. în acest
cu luarea în consideraţie a valorii identificatoare a fiecărei din ele şi a sens, se studiază şi se analizează următorii factori:
ansamblului de caracteristici, punîndu-sc la bază criteriul frecvenţei • Localizarea urmelor digitale pe obiect (caracteristicile
acestor particularităţi. Desenele papilare de tip arc se întîlnesc în 5-7 % topografice), configuraţia acestora;
de cazuri, cele vertigilc - în 30 %, iar laţurile în 63-65 %. Din varietăţile • Poziţia reciprocă a urmelor;
desenelor de tip laţ mai răspîndilc sunt desenele în formă de laţ simplu • Construcţia desenului papilar reflectat în urme;
(95 %), mai rar - desenele de tip laţ-rachelă, laţ-semn ui întrebării • Fomia şi dimensiunile amprentelor digitale.
(2,6-3,8 %), foarte rar se întîlnesc laţurile curbe. Prezenţa unei creste Important este ca la soluţionarea acestei probleme să se lină
papilare în laţul central al desenului papilar se observă în 50 % cazuri seama de următoarele considerente:
(în 21 % de cazuri se numără cîte două, în 7 % - cîte trei, în 1.5 % a) Unei laturi a obiectului îi corespunde o anumită mînă; mîinii
-cîte patru). 127,43 J drepte la prinderea obiectelor portative îi este
La determinarea valorii identificatoare a clementelor construc- caracteristică formarea urmelor din partea
tive ale desenului papilar trebuie să se pornească de la faptul că mai dreaptă a obiectului, iar mîinii stingi -dinpanea
frecvent se întîlnesc începuturi şi sfirşituri de creastă papilară, mai rai stîrtgă (fig. 7):
- bifurcări şi contopiri, încă mai rar - puncte, foarte rar - eîrlig, butoniera
si extrem de rar - anastamoză (punte papilară).
Concluzia vizînd prezenţa sau lipsa identităţii se formulează după
analiza cantitativă şi calitativă a totalităţii caracteristicilor evidenţiaţi
în baza convingerii intime a specialistului, cristalizate în cursul studiului
realizat. b)Cînd palma este imprimată în totalitate
Deci. în procesul de examinare preliminară ale minelor papilari Ş< amprenta degetului mare (police) se află în
stingă celorlalte urme se poate concluziona că
sil ansamblul de urme este lăsat de rnîna dreaptă.
Jardacă amprenta acestui deget este plasată Fig. 7 Corespunderea
dreapta grupului de urme - de mina stînuă: LitvnHi obiceiului şi mîinii
cu care aecsui s-a prins
si
c) In urmele de prindere a obiectelor se ia în consideraţie drepte înălţare a amprentei degetul ii'.
orientarea regiunii bazale a desenului papilar, care în amprenta degetului arătător comparativ cu ine Un ui'
mare a mîinii drepte este îndreptată in dreapta, iar baza desenelor ceea ce este caracteristic în exclusivitate pentru femei; [28. r~]
celorlalte urme digitale - în stingă; pentru mîna stîngă se poate observa
un tablou invers, în urmele de apăsare bazele desenelor papilare în
amprenta degetului marc şi a celorlalte formate de palmă suni de
regulă îndreptate în întîmpinare reciprocă unul faţă de altul (fig. 8);

c) în urinele de prindere şi de
sprijin amprenta degetului mare se află
izolat de grupul celorlalte urme, iar în
urmele de apăsare ea reflectă doar
suprafaţa laterală a falangetci situată sub , , . , ,
r ( &
tig. o Spaţierea regiunilor
un unghi de cea45° faţă de dînsul. Urmele ba2a)e a]c urmelor de par
retezate dintr-o parte şi bombate din apăsare: a) mîna stîngă; cea
opusă; direcţia curburii indică mîna: b) mîna dreaptă încovoiere în
dreapta lasă degetul mîinii drepte, încovoiere în stîngă •
degetul mîinii stingi (fig. 9):
e) Cînd se găsesc imprimate
patru degete ale mîinii (cu
excepţia celui mare), se poate
decide nu numai asupra mîini i,
dai' şi asupra degetelor
concrete: amprenta degetului
mijlociu este situată mai sus,
apoi mai jos, in trepte - inelarul,
arătătorul şi degetul mic (fig.
10). Este posibilă o spaţiere
egală a amprentelor
arătătorului şi inelarului, rareori se /•'('». 9 Imprimarea degetului
mare poate întîlni chiar şi o uşoară in urma de apăsare a mîinii
A în urmele de Fig. / / Forma falangetelor în urmele curbură a crestelor: zonele
sprijin, porţiunea laterală de apăsare: a) mina stîngă; b) mîna papilare arcuite cu o curbură mai
drea tă
de sus a amprentelor P pronunţată ş i or ientată în su s sunt
arătătorului prezintă o caracteristice pentru inferiorul urmei. Asemenea amprente au forma
curbură: la mîna dreaptă unei picături, partea ascuţită a căreia este îndreptată în jos (fig. 12);
îndreptată spre stîngă, la Fig, 10 Poziţia reciprocă a amprentelor h) în urmele de apăsare şi de prindere
mîna stîngă - spre dreapta. în urmele de apăsare: a) mîna stîngă; b) forma amprentelor digitale şi a şanţurilor
Amprentelcdegetelormij- «to» dreaptă lociu şi inelar uneori au flexorale indică mîna ce le-a lăsat: conturul
fonne de dreptunghi, iar urma degetului mic c din dreapta al amprentelor mîinii drepte este
cam ovală (fig. 11); aproape rectilinia, iar conturul sting prezintă
g) în urmele de contact, o linie şerpuită formată de goluri
în care s-au imprimat virfuriie triunghiulare îndreptate cu vîrfurile în
degetelor, partea superioară şi dreapta; în amprentele mîinii stingi se
cea inferioară ale desenului observă o imagine inversă (fig.
i) In urmele cu desene papilare de lip arc mina de la care acestea
papilar pot fi determinate după
provin se stabileşte după direcţia înclinării crestelor: cele înclinate spre
gradul de

/•'(£. 12 Forma urmelor de


apăsare formate de vîrfurile
degetelor
S"> 53
dreapta sunt formate de mîna «miele de apăsare lăsate de mîna dreaptă centrul desenului este ca şi
cum strămutat în stînga de la axa lui longitudinală, în urmele mînii stingi
-în dreapta acesteia (fig. 15). In urmele de prindere se observă un
tablou invers;

dreaptă, iar crestele înclinate


spre stînga - de mîna stingă.
Direcţia înclinării axei urmei
arată mîna şi în desenele
Fig. 15 Spaţierea 7.onei centrale a
vertigile: cele înclinate spre Fjg I3 Forma şami,ri|or llcxora]c ţn desenului papilar în urnele de
stînga sunt specillcc mîinii urmele de apăsare. Vîrrurile golurilor apăsare: a) mîna stingă: b) mîna
drepte, cele înclinate spre triunghiulare indică mina creatoare de dreaptă
dreapta sunt formate de urmă: a) mîna stînga; b) mîna dreaptă
degetele inîin i i stingi. Pe lingă ,^ ■ a^i K b is.
aceasta, în desenele de tip cerc mîna se detenninâ şi după direcţia
crestelor zonei centrale. în urmele cu desen spiralcfonn ale mîinii drepte
direcţia crestelor papilare este îndreptată în contrasensul acului M
., . _ II
#

ceasornicului, în desenele mînii stingi - invers. Desenele din zona centrală


Fig. 16 Orientarea crestelor
ce prezintă forme asemănătoare literei "z" sunt formate de mîna dreaptă.
papilare din zona susmarginalâ
iar desenele cu formă apropiată semnului "s"- de mîna stingă (fig. 14): in urmele degetelor mari - în
MÎNA STÎNGA formă de evantai: a) mîna stingă;
b) mîna dreaptă
k.) în urmele desenelor papilare lăsate de degetele mari crestele
superioare ale regiunii marginale a desenului sunt plasate în formă de
evantai şi se extind: în urmele mîini slîngi - spre dreapta, iar în urmele
mîinii drepte - spre stînga (fig. ] 6).

4. Determinarea regiunii palmei de la care provine urma


In alternativa descoperirii unor urme papilare de dimensiuni mici,
în care nu este posibilă-determinarea tipului şi varietăţii desenului papilar
şi orientarea ei spaţială, se pot aplica unele metode cantitative descrise
Fig. 14 Orient arca crestelor din zona centrală a desenului papilar: în literatura de specialitate. 129] La baza acestor metode stă
sus - mina stingă: jos - mina dreaptă enumerarea şi totali zarea detaliilor de construcţie ale desenului, aliate
j) Un indice determinant al mîinii generatoare de urmă este locul pe suprafaţa unui cerc cu mărimea de 0,5 cnr. Analiza nu se
de dispunere a regiunii centrale în ansamblul desenului papilar. In desfăşoară decît în prezenţa imaginii urmelor de dimensiuni naturale
(scara 1:1) după următoarele caracteristici particulare:
*început şi sfîrşit de creastă papilară: •Fragment şi punct papilar:
• Bifurcare şi contopire de creastă; •C uliii, anastamoză. butonieră.
54 55
Concluzia privind eventuala imprimare a unei anumite regiuni a Dimensiunile mîinii în raport cu talia subiectului
palmei în urma examinată se exprimă în procente. Astfel: Ta hei orientativ - 1
•Existenţa pe o porţiune de urmă eu suprafaţa de 0,5 cm2 (raza
0,4 cm) a mai mult de 7 bifurcări şi contopiri demonstrează că ca primea înălţimea persoanei Lungimea Înălţimea persoanei
palmei de degetului de
este lăsată de deget; dacă în urmă lipseşte asemenea cumul de 20-59 ani (cm) mijlociu 20-59 ani (cm)
particularităţi, ea este formată de o regiune a palmei, o atare variantă _—-------- Bărbaţi Femei Bărbaţi Femei
de densitate a detaliilor pe falangetâ se întîlneşte doar în 6 % de ~ 14 - 145 6 - 145
cazuri; 15 - 149 6,S 155 148
i6
•Dacă în urmă se diferenţiază mai mult de 13 începuturi şi sfîrşiluri L 17
153
158
152
156
7
7,5
158
162
152
156
de creastă papilară, se poate afirma că ea este lăsată de palmă;
18 162 160 8 166 i 160
•Dacă în urmă sunt cuprinse 10-12 capele de creastă (începuturi 19 L_!67 163 8.5 169 164
şi sfîrşituri), ea poate fi considerată o regiune a palmei, deoarece 171 167 9 173 167
atare densitate pe falangetc se întîlneşte doar în 1-7 %; 21 176 171 9,5 177 171
•Prezenţa în urma cu suprafaţa de 0,5 cm2 a mai mult de 7 22 181 - 10 181 — ', —
fragmente de creastă şi puncte confirmă că amprenta este formată de
palmă, rntrucît asemenea variantă de densitate pe falangetâ practic nu 6. Determinarea vîrstei (grupei vîrstnice) a subiectului
se întîlneşte; după urinele digitale.
•Dacă în amprentă se evidenţiază un cîrlig, putem avea siguranţa
Vîrsta aproximativă, mai exact - grupa vîrstnică a subiectului,
de 70 % că urma este lăsată de falangetâ şi în numai 30 % de cazuri
poate fi determinată anali/înd densitatea şi lăţimea crestelor papilare.
urma e generată de regiunea palmei; dacă în unnă este o anastamoză
La o persoană adultă pe un segment de 5 mm al desenului papilar
-respectiv 90 % şi 10 %, o butonieră- 91 % şi 9 %. [28, 73]
sunt aşezate 9-10 creste (la cei corpolenţi - 6-7), la minori -10-12,
5. Determinarea taliei (înălţimii) subiectului după urmele la copiii de 9-12 ani încap 12-13 creste papilare. Totodată trebuie
formate de mină luate în consideraţie dimensiunile anumitor zone ale palmei, mecanismul
imprimării crestelor papilare. La persoanele de vîrstă avansată, spre
Talia aproximativă a făptaşului după urmele de mîini descoperite
exemplu, crestele par uzate, detaliile sunt neclare, se observă o
înscena infracţiunii se stabileşte în cazul descoperirii amprentei palmare
multitudine de cute, riduri, şanţuri. [31,100]
sau a degetului mijlociu în totalitate. în acest scop se măsoară lungimea
7. Sexul individului ce a lăsat urma de mînă se determină în
uimei palmare şi la mărimea obţinută se adaugă 10 mm, iar la lungimea
funcţie de rezultatele analizei următorilor factori (Tabelul 2):
degetului mijlociu - 5 mm şi după tabele speciale se constată talia
1. Lungimea aversului şi dosului palmei;
aproximativă a criminalului. (Tabelul 1). [24,6|
2. Lungimea şi lăţimea palmei;

56
3. Lungimea degetelor (a tuturor sau acelui, ce s-a imprimat în [jjservările tăcute de O.Daşkov pe un eşantion de 7000 de persoane
urma); jezuluî că frecvenţa desenelor papilare la bărbaţi şi femei este diferită
4. Den sila lea crestelor papilare pe fakngcta degetelor. «i constituie: desenele de tip arc 3 % şi respectiv 8 %. desenele de tip
laţ 62 % şi ?7 %, cerc 35 %-l 5 %. [34, 136J
Dimensiunile unor părţi ale inîinii raportate la sexul 8. Apartenenţa profesională a subiectului poate fi stabilită cu
individului [32] mai mare certitudine dacă urmele sunt lăsate de persoane ce se ocupă
Tabel orientativ -1 cu munca fizică. în cadrul examinărilor se studiază caracterul şi
Partea niîiiiii Dimensiune Dimensiune Dimensiunile mîinilor localizarea amprentelor lăsate de cicatrice, bătături, alte formaţiuni
mîinii la mîinii la intitnite la fel de ale pielii de pe mînă. Spre exemplu, la lăcătuşi, montori de utilaj in-
bărbaţi tem) femei (cm) frecvent la bărbaţi şi
femei dustrial, tehnicieni bătăturile sunt dispuse pe palmă şi pe falangctele
degetelor. La ziditori, mineri bătăturile sunt spaţiale pe unele porţiuni
lX>sul palmei >18.8 <17,4 17.5-18.7
Aversul palma >l<).7 <17.4 17,5-ll).6
ale palmei caTenar-2. Tcnar-3 şi Tcnar-4. La bucătari se observă o
Palma: bătătură pronunţată pe falanga arătătorului mîinii drepte. (Tabelul 3).
Lungimea >11.2 <I0.2 103.-11.1
Lăţimea >8.8 <8.0 8.1-8,7 Determinarea profesiei făptaşului după urmele
Degetul mare lăsate de mîini
Lungimea >5.5 <5.1 5,2-5.5 Tahcl orientativ- - 3
Lăţimea >1,9 <L6 1.7-1.8
Aspectul
Degetul arătător Indiciul, gradul de Ku-ntuala profesie
indiciului
Lungi mea >7.5 <6J 6,2-7.4 expresivitate, localizarea
profesional
1 .ătimea >L6 <l.4 1.5 Lăcătuşi, instalatori de
Degetul mijlociu utilaj industrinI. tehni
Luniîimea >S.() <6.9 7.0-8.7 cieni la canalizare____
Lăţimea >1.6 <L4 1,5 Formaţiuni In special pe palma nustui
Decetul inelar calozitarc. drepte si pe falangetclc
bătături degetelor_______________
Lungimea >7.7 <6.3 6.4-7.6
Pe degetul inelar şi pe cel fierari, ce lucrează
Lăţimea >1.6 <1.5 1.4-1.5
mic ale mîinii drepte manual, tară a utiliza
Decetul mic
(foarte pronunţat), uneori mecanisme
Luneimea X\\ |_ <S,Q 5.1-6.0
Lăţimea >1,4 <u 1.3
pe suprafaţa digilo-
palmarâ a mi in ii stingi
(mai puţin pronunţat)
în cazul în care la faţa locului se descoperă urmele a trei şi ma
multor degete (arătător, mijlociu, inelar), pentru diferenţierea sexul u Preponderent pe suprafaţa
laterală a degetelor arăiălor Zuuravi. tencuiton
pol 11 folosite caracteristicile fa la ngo metrice. [33. 30-35] Du pi
şi mijlociu, precum ţi intre
Te nar şi 1 lipotenar
! ~> r~ 3 A.Purtov semnalează calozitâţilccc se ivesc pe mîinile croitorilor:
-//- Mai frecvent pe palmă şi pe Croitori, cusătorese pe partea interioară a falangetei arătătorului mîinii stingi se formează
degetele înîini drepte. adîncituri punctate de la înţepăturile acului imprimate în urmele colorate
Multiple înţepături de ac ce
au aspectul unor puncte cu prafuri ca nişte puncte albe. [35,29] O mare însemnătate pentru
-//- Mai cu seamă pe palme, Ziditori, mineri, alţi urmărirea şi stabilirea făptaşului prezintă şi imprimările în urme ale
slab pronunţat pe suprafaţa lucrători, munca cărora particularităţilor de construcţie a mîinii in întregime (lipsa unuia sau a
dijiitopalmară, (se menţin este legată de folosirea
mult timp) continuă a htrleţului.
mai multor degete, prezenţa a celui de-al şaselea deget, deformaţii
lopatei la încărcarea ale mîinii, îngroşări excesive ale încheieturilor degetelor şi alte anomalii,
manuală precum şi prezenţa pe palmă sau pe degete a obicelclor străine
1 ~"' Puternic pronunţat pe Cizmari, bucătari etc. (spre exemplu, inele, pansamente etc.). în uncie cazuri este nevoie
falangeta degetului arătător (persoane care în
al mîinii drepte activitatea lor adeseori se să fie consultat specialistul în domeniul dermatologici, geneticii,
folosesc de cuţit) chirurgiei, biologici pentru diagnosticarea semnelor de boală, a
Cicatrice Cicatricele prezintă forma Fierari, sudori, oţelari etc. schimbărilor patologice ale pielii sau a configuraţiei palmei în
unor stropi (persoane profesia cărora
este însoţită de pericolul
totalitate. V.Golovaniov, P.Guida au examinat şi descris destul de
căderii pe corp a stropilor minuţios caracterul modificărilor desenului papilar la persoanele
de metal incandescent) bolnave de sclerodermie. Desenul papilar în atare cazuri se distinge
-/'!- Sunt spaţiate pe suprafaţa Tinichigiu, sticlari etc. prin formarea unor urme-pete, păienjeniş de linii albe, crăpături,
interioară a palmelor. (persoane, profesia
Prezintă fonnâ liniară cărora este legată de cicatrice, majorarea densităţii crestelor papilare, ştergerea şi
utilizarea obiectelor netezirea reliefului acestora.
ascuţite)
La persoanele bolnave de epilepsie s-a depistat o frecventă
-II- Sunt aşezate pe vîrfurilc Sudori cu gaz si
degetelor mi inii drepte, au persoane ce lucrează cu excesivă a desenelor papilare de tip arc, micşorarea dimensiunilor
aspect de "ochi înfundaţi" var nestins, cu aparate cu desenului, alterarea configuraţiei nucleului acestor desene. La indivizii
acctilcnă ce suferă de schizofrenie, dimpotrivă, dimensiunile dintre punctele de
-II- Prezenţa pe palme a Spoitori, nichelaţi.
dermatitei cromatice, a specialişti în tratamentul bază ale desenului sunt mărite, frecvenţa cutelor trasversalc pe mina
aşa-numitei erupţii, care se chimic cu decapanţi, dreaptă este ridicată, există şi alte schimbări în raport cu persoanele
reflectă în urme prin persoane ce aplică săruri sănătoase în ce priveşte frecvenţa tipurilor, subtipurilor şi varietăţilor
puncte mici şi multiple toxice de metale
desenelor papilare pe degetele inimilor. [36,83-86] în loalc cazurile
-//- Prezenţa pe mii ni . a Lucrători ai industriei Reexaminare preliminară a urmelor de mîini. datele obţinute se
exemei. care formează de sticlă, de lacuri şi înfruntă cu informaţiile rezultate din analiza ailor categorii de urme.
urme de formă rotundă vopseli. persoane ce
lucrează cu săruri de P^tru a Ic verifica veridicitatea şi de a le utiliza cu siguranţă la
nichel şi cobalt •aborarea versiunilor întemeiate privind persoana Iăptaşului.
dfl 61
Urmele de încălţăminte De si ui de comod pentru utilizarea în condiţii de cîmp parc şi
Informaţia privind persoana făptaşului poale fi completată simţitor jabelul determinării înălţimii omului după lungimea urmei de încălţăminte,
prin cercetarea la faţa locului a urmelor formate de încălţămintea luj nrezentat în îndrumarul practic destinat anchetatorilor. [30.61]
Analiza acestora permite a se stabili numărul infractorilor, talia Lungimea urmei de încălţăminte în raport cu talia subiectului
aproximativă, sexul, existenţa unor deficienţe fizice sau particularităţi Ta hei orientativ ~ 4
ale încălţămintei ori ale plantei piciorului. Toate acestea sunt lesne 1----------- Numărul care Numărul care
determinabile dacă urmele depislatc sunt lăsate de o persoană trebuie înmulţit trebuie înmulţii
concretă. Această problemă se rezolvă înainte de toate pentru a ex- Lungimea la lungimea Lungimea urmei 1» lungimea
clude eventuala generare de urme de către pătimit sau alte persoane urmei de urmei de de încălţăminte urmei de
cunoscute, care au avut acces în scena infracţiunii. încălţăminte încălţăminte (mm) încălţăminte
(mm) pentru obţinerea pentru obţinerea
1.Numărul persoanelor - participanţi la infracţiune se stabileşte datelor privind datelor privind
după grupa generică a urmelor de încălţăminte (picioare) depistate la talia subiectului talia subiectului
faţa locului. Pînăia219 7.17 260-269 6.32
2.Stabilirea taliei individului după o urmă izolată de picior 220-229 6.X4 270-279 6,25
este posibilă, apelindu-se la caracteristicile ei dimensionale. 230-239 i 6.61 280-289 6.12
240-249 1 6.55 290-299 6.0
După rezultatele unor studii antropometrice publicate în literatura 250-259 6,40 - ----------H----------
de specialitate, mărimea plantei piciorului la bărbaţi şi la femei în raport
cu talia lor constituie 15,8 % şi respectiv 15,5 %. |37,208] Anume în cazul în care se descoperă urme de picioare desculţe, pentru a
această corelaţie este socotită de bază în criminalistică, folosindu-se la aplica datele tabelului la lungimea urmei se adaugă 10 mm.
stabilirea aproximativă a înălţimii subiectului după urmele de picioare. în atare scopuri, poate fi aplicată şi diagrama determinării taliei
Prin urmare, în cazul în care se depistează amprenta piciorului gol, pentru aproximative a individului după urmele de încălţăminte, publicată în
a afla înălţimea lui este suficient a se înmulţi dimensiunea lungimii urmei literatura criminalistică. [38,17]
cu 100, iar rezultatul obţinut a se împărţi la 15.8 sau la 15,5. Diagrama determin arii în alţi mii orientative
In ipoteza depistării unor urme lăsate de încălţăminte pentru a după dimensiunile urmei de încălţăminte
stabili talia autorului este necesar intri de toate a se scădea din lungimea
urmei 1 -1,5 cm (cu această mărime branţul încălţămintei este mai
scurt decît amprenta). Calculul se realizează conform formulei:

t! bk 100 ^ c 'aua sun'ec,u'u'-


T= — — —.încarc: L-lunaimea urmei.
b -depăşirea lungimii tălpii compar.ur» ţS 26 27 2S 29 ?()
cu mărimea hramului încălţămintei- Lungimea urmei de încălţăminte Icnii
62 ftf
Uneori, la locul faptei talpa încălţămintei se imprimă parţial. în eazu] în acest scop, cu o linie dreaptă se unesc punctele extreme A şi
în care în urmă s-au oglindit numai muchiile marginilor interioare şi ale B ale uzurii tocului (fig. 18). în punctul de intersecţie C al acestei linii
celor exterioare ale pingelei încălţămintei, se măsoară distanţa dintre cu axa longitudinală a locului se
ele în panea cea mai lată şi rezultatul obţinut se înmulţeşte cu coeficientul
2,7. Drept urmare, dobîndim lungimea totală a urmei de încălţăminte,
după care poate fi determinată talia aproximativă a iăptaşului.
însă dacă în urmă s-au reflectat doar bordurile călcîiului se
măsoară lăţimea lui în punctele cele mai depărtate şi cifra obţinută se
înmulţeşte cu coeficientul 3,9, rezultatul indicînd lungimea unnei, pusă
mai apoi la baza aflării taliei orientative a obiectului creator.
3. Pentru determinarea caracteristicilor ce ţin de sex şi de vîrstă
ale individului după urinele de încălţăminte, se analizează forma şi
dimensiunile minelor, semnele de marcă a fabricii producătoare,
microrelieful desenului tălpii, forma şi dimensiunile tocului şi alte
caracteristici distinctive. In măsura posibilităţilor se determină lungimea reproduce o perpendiculară
pasului Iăptaşului. Se ştie că la bărbaţi ea este egală cu 70-85 cm, iar la raportată la rectilinia AB.
femei - cu 50-65 cm. Se stabileşte unghiul mersului, care Ia bărbaţi Unghiul de desfacerea plantei
este ceva mai mare şi constituie 18-25°, la femei el variază în limitele a piciorului este cuprins între
12-20°. Aceşti parametri se deduc după cărarea de urme, care în perpendiculara CD şi axa
practica criminalistică se întâlneşte destul de rar. De aceea, pentru a longitudinală a tocului. Dacă
determina unghiul mersului după o urmă izolată, c posibilă aplicarea urma este lăsată de tocul
metodei elaborate de P. îşccnko, bazată pe analiza semnelor de uzură încălţămintei piciorului drept,
a călcîiului (fig. 17). [17.65-66] unghiul este pozitiv, dacă de
cel st mg - negativ. Mersul
neîndemînalic conduce la
Fig. 18 Stabilirea unghiului mersului deformarea încălţămintei în
după uzura tocului încălţămintei.
(După P. Işccnko)
care partea ci de sus lunecă
Fiii. //Localizarea uzurii tocului încălţămintei piciorului drept in CLUSU- de pe platfonnă. După urmele
mersului: a) unghiul mersului este nul; b) unghiul mersului csie po/i!iv: lăsate de panea superioară a
c) unghiul mersului este negativ. (După P I^ccnko) încălţămintei este cu putinţă să se determine atîl faptul stîngăciei
mersului, cît şi orientarea concretă a acesteia.
înălţimea făptaşului după cărarea de urme poate II determinată
prin aplicarea formulei: T=23xl-, unde: T este talia aproximativă a
subiectului (cm), iar L- lungimea medic a pasului (cm).
Cercetarea cărării de paşi oferă şi alte informaţii referitoare la
persoana făptaşului atunci cînd se ţine cont de următoarele legităţi: vîrstă, obeze sau obişnuite cu ocupaţii pe suprafeţe instabile:
•lăţimea excesivă a pasului este caracteristică pentru persoanele •unghiul de desfacere a plantei piciorului sting al individului stîngaci
es
ce poartă greutăţi (lungimea pasului din partea încărcăturii este mai teniai mic în raport cu unghiul piciorului drept: lungimea pasului
st,
scurtă, iar urmele mai adîncilc). precum şi pentru cele avansate în ng la persoanele stîneace este mărită:
64 65
• prezenţa traumelor, afecţiunilor, protezelor se exteriorizează prin dintre ei. Echipa operativă de anchetă sosită la faţa locului a doua
lăţimea mică a pasului, trrîrea piciorului bolnav şi depistarea zi dimineaţa n-a sesizai urmele de încălţăminte lăsate de hoţi,
amprentelor de baston; totodată lungimea pasului piciorului maladiv acoperite deja cu ninsoarea căzută peste noapte. Mai tirziu însă,
este mult mai mică comparativ cu cea a pici om lui sănătos; urmele de cînd soarele a început să topească zăpada, specialistul-crimi-nalist
adîncimc lăsate de piciorul beteag sunt mai puţin adinei te. a observai două cărări depăşi de culoare rosietică ce duceau direct
4. Analiza elementelor cărării de urme permite să se stabilească spre casa unde locuia unul dintre tîlhari.
şi viteza de deplasare. (labei ui 5). Uneori determi narea direcţiei de Anumite dificultăţi prezintă deducerea modelului de încălţăminte,
deoarece pentru fabricarea diverselor modele de multe ori se utilizează
Ritmul mersului după cărarea de paşi
aceeaşi platformă (talpă). Cu toate acestea, desenul şi profilul tălpii
Tahel orientativ - S
imprimat în umiă poate indica modul de confecţionare, dacă aceasta
Ritmul mersului Particularităţile cărării de paşi
este lăsată de încălţăminte sportivă sau obişnuită, de utilitate cotidiană.
Mers normal Formă stabilă şi clară ale urmelor. La vîrful
Concluziile privind sexul persoanei autorului vor fi probabile,
degetelor se remarcă o uşoară adîncitură.
produsă printr-o împingere înapoi. în faţă întrucît încălţămintea de astăzi, destinată atît pentru bărbaţi, cît şi pentru
sunt antrenate particule de sol. femei, după configuraţie, formă şi relieful lălpii are multe clemente
Fugă lentă Strămutări de sol în sensul opus mişcării, comune. Iată de ce concluzia vizînd apartenenţa sexuală a individului
imprimarea tălpii. de regulă, este incompletă. după urmele unitare, izolate poate fi exactă doar în cazul depistării
Lungimea pasului la bărbaţi atinge 90-100
cm. încălţămintei tipic femeieşti sau cînd unele detalii ale încălţămintei indică
Fugă rapidă Urmele cărării capătă o formă specifică direct grupa vîrstnică şi cea sexuală ale purtătorului ei (spre exemplu,
arcuită. Strămutările de sol sunt mai cînd suprafaţa din umiă a tălpii sau a tocului este specifică numai
pronunţate. Deseori se imprimă doar pârlea pentru încălţămintea femeiască).
anterioară a tălpii. Lungimea pasului la
bărbaţi este de circa 140-150 cm.
Urmele formate de uncie părţi ale capului
Opriri Amplasarea haotică a urmelor, conturul Iov
neclar, suprapuneri parţiale de urme. în cadrul cercetărilor la faţa locului, de rind cu amprentele digitale
şi de încălţăminte, se pot întîlni şi urme lăsate de alte părţi ale corpului
deplasare sau specificitatea urmelor poate juca un rol hotărîtor la uman, care trebuie confruntate între ele pentru a obţine informaţii mai
descoperirea infracţiunii pe urme proaspete: în cursul unei nopţi de ample despre infractor. în special o astfel de comparare se poate
iarna din magazinul ni: 8 corn. Sârăteni, sectorul Leova a fost înfăptui cu rezultatele cercetărilor urmelor lăsate de diverse elemente
săvtrşit un furt prin spargere. Opertnd in întuneric, infractorii n-au faciale (faintea, nasul, obrajii, buzele, urechea ş. a.).
observat covoraşul - "capcană" de la intrare aşezat de vînzâtor la Micron: l ie ful picii de pe faţa (figura) umana se deosebeşte de
închiderea magazinului, care era îmbibat cu substanţă chimică structura pielii de pe palme prin faptul că aici lipsesc crestele papilare.
specială. După comiterea furtului cei doi făptaşi nebănuind nimic,
Desenul pielii pe aceste suprafeţe se prezintă prin detalii în formă de
s-au îndreptat cu bunurile furate spre casa unuia
66 67
gropiţe, cavităţi şi proeminenţe punctiforme ale epidemici, porilor, Forma şi dimensiunile
firelor de păr. negilor, aluniţelor etc., fapt ce îl distinge de microrelie tul urmelor de buze şi de urechi sunt
corpului în întregime, compus din timpuri rombice şi triunghiulare. foarte specifice, element ce
Examinarea preliminară a urmelor formate de clementele componente uşurează diferenţierea lor de
ale fizionomiei poate furnica informaţie importantă privind sexul, vîrsta. urmele altor zone faciale.
aspectul exterior, semnalmentele frapante ale infractorului ş. a.
Complexitatea problemei constă în determinarea zonei faciale
de la care provine urma. în cazul în care amprentele sunt binare,
adică în pereche (bunăoară, amprenta pavilionului urechii şi al regiunii
obrazului, urma frunţii şi piramidei nazale), situaţia este mai simpla,
putîndu-se uşor localiza urma (partea ei bazalâ şi cea superioară),
în caz contrar, se folosesc deosebirile de microrelicf ale diferitelor
regiuni ale corpului uman.
S. Nenaşev semnalează ca microreliefulfrunţii se evidenţiază
prin prezenţa unor pori liniari sauovaluri alungite, cavităţi în formă de
pîlnie, felii orizontale de piele. [39,18] Ridurile şi încreţiturile frunţii
aproape totdeauna sunt poziţionate orizontal cu excepţia celor de la
nivelul rădăcinii nasului (glabelei), aşezate vertical sau oblic.
Microstructura pielii obrajilor prezintă lblicule stelare şi pori ce
n-au întindere orizontală, iar ridurile tegumentului de pe obraji sunt
situate oblic sau vertical.
Urmele lăsate de vîrful nasului se caracterizează prin formă
trapezoidalâ, triunghiulară sau

rotundă cu o suprafaţă mică,


partea ci îngustă fiind orientată
spre frunte (fi g. 19).

Fig. 19 Microrelieful pielii p"-'


diferite părţi ale feţei umane. (Dup»
S. Ncnaşev)
Un anumit interes prezintă posibilitatea determinării după urmele sunt mai pronunţate dimensional. Urmele "femeieşti" sunt mai
figurii umane a vîrstei. sexului, înălţimii şi altor semnalmente anatomice puţin clare din cauza prezenţei sporite a grăsimii pe faţă şi a
Vîrsta subiectului se stabileşte în funcţie de gradul de imprimare a firelor de păr pufoase, care atenuează i nicrorel icful piei i i.
particularităţilor vîrstnicc ale pielii. La adolescenţi (pînă la 29 ani) pe Talia făptaşului se determină în funcţie de locul situării urmei
fiiţâ sunt prezente încă fire de păr pufos, forme rotunjite ale elementelor pe suprafaţa obiectului. Se pun în balanţă de asemenea raporturile
înfăţişării, buze "umflate", lipsă de riduri. Pentru persoanele de vîrsta antropometrice dintre talie şi mărimile verticale ale zonelor feţei
medie (pînă la 55 ani) este specifică prezenţa cutelor pe frunte, producătoare de urme: persoanei mai înalte îi este caracteristică o
numărul cărora corespunde cu aproximaţie numărului de zeci de ani frunte mai înaltă, buze, bărbie, nas şi pavilionul urechii mai mari. [40.
ai individului, adică 2 cute - de la 20 pînă la 30 de ani, 3 - de la 30 15-29] (Tabelul 6). Uneori, de un real folos pot fi chiar şi datele bine-
pînă la 40 ani ctc. La persoanele în etate (peste 55 ani) creşte gradul cunoscute privind canoanele proporţii lor corpul ui uman. Este ştiut,
deridare generală a pielii, cutele şi încreţiturile de pe faţă devin mai spre exemplu, că înălţimea capului împreună cu cea a gîtului este egală
pronunţate şi. prin urmare, mai vădite în urme. Amprentele buzelor ^lungimea tălpii piciorului şi constituie a şasea parte a taliei individului,
capătă caracterul unor dungi înguste. ^ţimea braţelor desfăcute este la fel ca şi înălţimea persoanei (pătratul
Determinarea sexului se bazează pe semnele anticilor). Lungimea palmei este deopotrivă cu înălţimea feţei umane,
antropomelrice distinctive dintre bărbaţi şi femei. Regiunile faciale ""girnea tălpii piciorului este egală cu lungimea antebraţului. Lăţimea
producătoare de urme ale bărbaţilor, raportate la cele femeieşti,
6« 69
umerilor constituie a patra parte a înălţimii omului. Lungimea
circumferinţei pumnului este aceeaşi ca şi lungimea tălpii piciorului
ele. [41,190]

Talia subiectului în raport cu dimensiunile urmelor feţei


umane
Tabel orientat ir - (,
Talia 1 năltimea anumitor zone ale fetei (mm)
subiectului Fruntea Vîrful nasului Bărbia Urechea
(cm)
înaltă <45 <20 <35 <72
35-45
(peste 180) >35 10-20 22-35 69-72
Mijlocie
(165-180) >10-I2 >22 >60
Joasă
(pînâ la 165)

Unele corelaţii pot fi remarcate dacă se ia în consideraţie şi


corpolenţa subiecţilor: persoanelor grase le este caracteristică majorarea
dimensiuni lor orizontale în zonele fizionomiei producătoare de un ne.
Informaţii utile referitoare la înălţimea infractorului după uimeie
formate de ureche şi de alte părţi ale feţei umane suni aduse în Tratatul
practic de criminalistică cu referire la "Revuc internaţionale de police
criminelle", nr. 239/1970 (Tabelul 7).
Semnalmente frapante, imprimate în urmă. pot fi considerate
particularităţile rezultate din traume sau boli de piele: cicatrice, arsuri,
tăieturi, negi, coşuri, pete pigmentare, pete păroase, aluniţe, dennatite.
exeme ele., care înregistrează specificităţi în cazul imprimării acestora
în urme. Spre exemplu, negii au înfăţişarea unor pete negre (de regulă
pînă la 5 mm), cicatricele - a unor linii, puncte albe şi negre aşezate
compact etc.

70
Urmele de dinţi La stabilirea sexului persoanei se ia în considerare faptul că la
Informaţii preţioase pentru diagnosticarea persoanei infractorului femei dinţii incisivi dispuşi în mijlocul maxilarului sunt mai laţi dccîl
pot fi obţinute şi prin exploatarea urinelor de dinţi. Mai frecvent ele caninii: la bărbaţi lăţimea acestor dinţi este egală. Diferenţa în lăţime a
se depistează pe cartonul ţigărilor şi ţigaretelor, pe resturile produselor dinţilor incisivi centrali de cei laterali la femei constituie în medie
alimentare (caşcaval, ciocolată, fructe etc). Sunt cunoscute cazuri 2,1 mm, la bărbaţi -1.8 mm; diferenţa de lăţime a incisivilor laterali
cînd făptaşii au lăsat urme de dinţi pe săpun, dopuri metalice de la de cei canini la femei cslc egală cu 0.7 mm, la bărbaţi -1 mm (în
sticle de berc. pe felii de staniolă cu care se învelesc uneori dopurile medie), i-a persoanele de sex masculin se întîlnesc mai frecvent
sticlelor de vin. [42,19-22] Pe scurt. în toate situaţiile în care dinţii decîl la femei dinţi supracomplicaţi. iar molarii (măselele de minte)
îndeplinesc funcţii ale unui instrument. lipsesc foarte rar. [43.47]
întnicît procesul de stabilire a semnalmentelor individului se bazează Ca indici privind vîrsta subiectuiiti după urmele dentare pot fi
pe cunoaşterea însuşirilor aparatului dentar, studiul diagnosticator esie folosite particularităţile uzurii dentiţiei, caracteristicile dimensionale ale
oportun să se desfăşoare în comun de către specialiştii în domeniul dinţilor şi ale aparatului dentar în ansamblu, precum şi ale modificărilor
criminalisticii şi al stomatologiei. Acesta din urmă poate fi consultat şi patologice.
după finisarea cercetărilor la faţa locului, cel puţin pentru a reali/a unele Semnele de vîrsta ale dinţilor sunt expuse în lucrarea lui N. Mailis.
mulaje de comparaţie, dacă bănuitul este stabilit: într-un caz de furt a care a propus şi modelul grafie al schimbărilor dentiţiei în raport cu
14 litri de coniac din apartamentul cet. A din Leova in cadrul avansarea în vîrstă a individului. Pentru o apreciere mai exactă a vîrstci
cercetării Iovului faptei a fost ridicat un capaceI de aluminiu este oportun a se complementa dalele obţinute prin exploatarea
provenit de la o sticla de. coniac "Struguraş ". pe suprafaţa căruia urmelor de dinţi cu rezultatele cercetărilor diagnostice ale altor tipuri
s-au depistai urme dinamice de dinţi cu suficiente elemente de urme (de mîini. de picioare) cu condiţia eă analiza situaiogicâ a
identificatoare. Lipsa cvnelucrării specialistului-criminalist cu mecanismului infracţiunii indică formarea ansamblului acestor urme
stomatologul a condus la faptul că ia expert hă s-au prezentai de o singură persoană.
modele pentru comparaţie a dentiţiei bănuitului de natură statică. Frecvenţa diferitelor modificări patologice ale dinţilor şi ale
şi nu dinamică, după cum se cerea pornindu-se de la aspectul aparatului dentar este foarte pronunţată.
urmelor depistate, ceea ce a făcut imposibilă rezolvarea problemelor Indici patologici mai însemnaţi care se oglindesc în urme sunt;
formulate în ordonanţa anchetatorului. [79] •prezenţa şi localizarea diastemelor- interval între dinţi (5 mm şi
Semnele vizînd sexul subiectului reflectate în urinele lăsate de trai mare);
dinţi au indicat mai mulţi savanţi criminal işti: A.I.Mironov. •lipsa unor dinţi (adenţia), întrciiiperca integrităţii arcadei dentare;
V.PKolmakov, N.P.Mailis, printre medicii legisti sunt cunoscute •prezenţa şi tipul eventualelor proteze;
lucrările lui V.l.Dobrcak. V.l.Paşkova. Mai amănunţit posibilităţile ' In urmele anumitor dinţi se pol de asemenea imprima:
determinării apartenenţei sexuale a individului după urmele dentare • anomalii dimensionale - dinţi mărunţi, dinţi giganţi, alte
au fost abordate de N.P.Mailis. [43] •fialfonnaţii dentare;
72 ?"}
•anomalii de formă ale coroanei dentare; Uneori însă, pentru a depista urmele de sînge ori de salivă, se
•particularităţi ale protezelor unor dinţi etc. [44,10] întunecă încăperea ce unu cază a fi cercetată şi locurile prezumtiv
în cadrul cercetărilor urmelor de dinţi pentru stabilirea unor purtătoare de urme se luminează cu radiaţii ultraviolete. în atare cazuri
caracteristici profesionale ale subiectului V.Gugecdov menţionea/â. sîngefe poate fi remarcat ca pete întunecate, iar saliva - ca zone
că modificările de dinţi, rezultate din activităţile profesionale la ziua fluoriscente cu lumină slab azurie. Radiaţiile UV nimicesc ADN-ul
de azi seîntîlnesc destul de rar. [45,134] sîngelui, de aceea luminarea regiunilor presupuse ca purtătoare de
hxaminările acestor indici furnizează în anumite cazuri informaţii urme trebuie să dureze nu mai mult de 5 sec. [84] Reactivii chimici
preţioase care nu se vor ignora la modelarea persoanei făptaşului. folosiţi la relevarea urmelor de sînge se aplică cu mare atenţie pe o
In cazul în care colţurile mediale la toţi cei patru incisivi sunt uzate parte a lor ca să nu distrugem toată pala examinată.
şi coşlcfuite, conducînd astfel la apariţia unor defecte de formă Mai frecvent se utilizează următoarele substanţe: (ihemoFAN-ul,
romboidală cu laturi netede şi drepte, se poate presupune că subiectul apa oxigenată, reactivul Voskoboinikov, soluţia de luminol. [47,25]
a ţinut mult timp între dinţi obiecte mici şi destul de dure, efect întilnit Cînd se face uz de GhcmoFAN, pe marginea eventualei pete de
sînge se aplică o plăcuţă indicatoare ce conţine acest reactiv şi care în
la cizmari, care au obişnuinţa să ţină între dinţi cuie şi alte obiecte
prealabil se umezeşte cu apă distilată. Dacă suprafaţa ei se colorează
metalice.
în albastru, reacţia se consideră pozitivă.
Printre vătămările traumatice profesionale ale dinţilor se numără
în cazul în care aceşti indicatori lipsesc, se recurge la reacţia cu
şi marginile neregulate ale incisivilor inferiori la suflătorii de sticlă,
reactivul Voskoboinikov, conţinutul căruia este următorul: 10 părţi de
ad incit uri Ic sferice pe suprafeţele din faţă ale incisivilor centrali la
acid citric, 5 părţi de peroxid de bariu, 2 părţi de benzidină. O porţiune
muzicanţii ce cîntă la instrumente de suflat etc. [46.11 ]
din acest amestec se dizolvă în 10 părţi de apă distilată şi cu o bucăţică
Urmele de natură biologică umană de vată înfăşurată pe un chibrit se umezeşte cu solventul obţinut
In cadrul cercetării locului faptei privind infracţiunile contra marginea petei supuse examinării. Prezenţa sîngelui în pată va da
persoanei (violuri, omoruri, leziuni corporale premeditate, tîlhârii. jafuri, naştere culorii albastre a acestui tampon.
escrocherii) una din sarcinile examinărilor preliminare este căutarea şi In alternativa folosirii apei oxigenate se ia o picătură de soluţie ce
descoperirea urmelor de provenienţă biologică. conţine 3 % apă oxigenată şi se depune pe marginea petei examinate.
Depistarea acestor urme are unele particularităţi condiţionate de Rezultatul pozitiv al reacţiei este apariţia unui dîmbuşorde spumă
natura obiectelor uşor alterabile la acţiunea fenomenelor atmosferice, albă.
a timpului sau a încercărilor de a le înlătura şi nimici. Urme ca sîngelc. Dacă modalităţile menţionate de a diagnostica prezenţa sîngelui
sudoarea, urina, firele de pâr sunt slab vizibile şi necesită mijloace în petele examinate nu s-au încununat cu succes, se apelează la
tehnice speciale, reactivi chimici, indicatori pentru a le scoate in reacţia cu luminol (triaminoftalghidraztd cu carbonat de natriu în
evidenţă. în cadrul cercetărilor prin observare vizuală directă poate ti raport de 7:1). Soluţia de luminol se pregăteşte nemijlocit la faţa locului:
utilizată orice sursă de lumină generală (lanternă de buzunar, lupă 'a 1 litru de soluţie se adaugă 100 ml de apă oxigenată cu concentraţia
criminalistică cu iluminare etc). de 3%.

74
Pentru a efectua examinările pic! i mi nare, încăperea se întunecă pe marginea obiceiului verificat. Culoarea violetă apărută după 20-
şi cu solventul pregătii se pulverizează obiectele şi suporturile 30 de secunde pe folia indicatoare adevereşte prezenţa lichidului de
susceptibile de a fi purtătoare de urme sanguine. Luminiscenţa apărută, secreţie a glandelor sexuale masculine.
cate dispare peste un minut, indică prezenţa sîngelui. însă nu trebuie Hxam i narea preţ i mi nară a eventuale 1 or mine de natură piloasă.
scăpat din vedere câ soluţia folosită, odată nimerind pe obiecte descoperite la faţa locului cu concursul spcciaiistului-biolog şi în
metalice, poate genera luminiscenţa falsă. în afară de aceasta, luminolul prezenţa unui laborator criminal isl ic mobil utilat cu microscop, ajustai
influenţează şi rezultatele expertizelor ulterioare de laborator ale microspeelral, centrifugă, vaccinuri respective etc. oferă posibilităţi
sîngelui, de aceea se prelucrează porţiuni şi suprafeţe mici. De îndată de a determina dacă obiectele în cauză prezintă fire de pâr, dacă ele
ce s-a obţinut reacţie pozitivă (luminare specifică), aplicarea luminolul ui provin de pe corpul uman şi care este regiunea concretă (zona capului,
trebuie întreruptă. asprîncenelor, a genelor, mustaţei, bărbiei, partea pubian! sau alt loc
O atenţie sporită se acordă formei, dimensiunilor şi spaţierii al corpului), modul de detaşare (smulgere, tăiere sau cădere normal-
urmelor, analiza cărora poate indica gradul de hemoragie, localizarea fiziologică). timpul scurs de la desprindere, semne de vătămări sau
rănilor pe corpul uman, poziţia victimei la începutul scurgerii sîngelui, modificări patologice, de colorare sau de ondulare, natura substanţelor
dacă aceasta a opus rezistentă ş.a. care au aderat la păr, sexul ş. a.
Aspectul şi culoarea petelor de sînge nepot semnala vechimea De un astfel de laborator subdiviziunile criminalistice din
lor. Petele proaspete au o culoare roş ie-de schi să, însă cu trecerea Republica Moldova deocamdată nu dispun, de aceea analiza firelor
timpului ele devin brunc-cenuşii. Uneori picăturile căzute de mai demult de păr se înfăptuieşte mai frecvent la sediul unităţilor de expertiză.
capătă culoare sură. iar în cazul putrezirii lor nuanţă verzuie, Totuşi, unele probleme pol li rezolvate în condiţii de leren şi cu
intensitatea acestor modificări depinde de starea de umezeală, de aplicarea mijloacelor microscopice existente în laboratoarele
temperatura mediului, precum şi de lumina solară. criminalistice mobile. Mai ales în cauzele privind omoruri, violuri,
Petele provenite de la căderea picăturilor de sînge sunt un indice accidente rutiere, cînd pe suprafaţa unor lucruri ce au servit drept
al hemoragiei, al mişcării persoanei rănite. La căderea lor de la o unealtă a infracţiunii, pe obiectele vestimentare ale bănuiţilor, victimelor
înălţime nu prea marc (pînă la 1 m) petele au formă rotundă şi margini se descoperă fire de păr.
netede. Dacă înălţimea de la care au picat este mai mare (2-3 ml. Stabilirea apartenenţei firului de pâr omului sau animalului se
apar stropi suplimentari, iar marginile petelor devin zimţate. realizează pe calea examinării microscopice la grosismente variate
în cazul căderii picăturilor de la o persoană ce se mişcă petele au după natura cercetărilor. Firul de păr uman prezintă caracteristici
formă alungită, apropiată unui semn de exclamare, partea ascuţită a contrastive ce diferă de fibrele vegetale şi sintetice. Din punct de vedere
cărora este orientată în sensul mişcării. anatomic el este compus din tulpină şi rădăcină. Tulpina la rîndul ei
în scopul relevării urmelor de lichid spermatic pe petele ^e alcătuită din articula (învelişul exterior), coniculă (masa principală
suspecte se aplică reactivul "Fostulest": straiul sensibil al plăcii atulpinci ce conţine pigmentul părului) şi măduvă (canalul medular).
indicatoare îmbibate cu acest reactiv se umezeşte cu apă şi se presează Rădăcina este formată de teaca epitelială externă, teaca epitelială
76 77
internă, bulbul şi papi la cu capilare şi fibre nervoase ce asigură nutriţia ale firelor de pâr. Fa subiecţii care suferă de această boală capetele
şi mervaţia părului. firelor de păr sunt "'tocate", de o culoare mai deschisă şi mată.
Firele de păr provenite de pe corpul uman se deosebesc de cele în cazul (riliondrozului pe firele de păr apar noduri simple şi
animalice (cu excepţia antropoidelor, cate prezintă multe asemănări) compuse care, nefiind îngrijite, formează incîlcituri de pâr.
prin construcţia tulpinci, mai cu seama a canalului medular. Diametrul Aspectele menţionate nu dezvăluie toată gama posibilităţilor ce
s-au deschis în ultima vreme prin cercetarea probelor biologice şi a
acestuia constituie mai puţin de o treime din diametrul total al firului
celor de natură piloasă, în particular. Se au în vedere cercetările
de păr, pe cînd la animale acest indice este mult mai mare.
multilaterale efectuate de savanţii biologi ale firelor de păr ale diferitelor
în unele situaţii se poate determina dacă firul de păr este smuls,
grupe şi varietăţi de animale ce pornit a diferenţia unele specii apropiate
rupt sau a căzut spontan. în cazul smulgerii rădăcina lui este viabilă cu
(de exemplu, a cîinclui şi a lupului, a iepurelui de casă şi a celui de
ţesut celular vital, în cazul căderii firul de păr are rădăcină atrofiată cu
cîmp, a calului şi a măgarului etc), precum şi diagnostica grupelor de
semne de devitalizare. Factorii de mediu extern (mecanici, temperatură
animale de la care provin firele de păr. Aceasta răspunde exigentelor
înaltă) condiţionează unele modificări ale părului. Astfel, la aplicarea
şi necesităţilor vitale ale practicii de urmărire penală: într-un lac de
unor lovituri cu obiecte contodente tocite in zona vătămată se pot
la marginea unui microraion urban au fost descoperite cadavrele
descoperi fire de păr strivite, care, difibrilîndu-se se îngroaşă. Dacă •
dezmembrate al unui bărbat şi al unei /cinei învelite în nişte
firul de păr este rupt prin smunciturâ, suprafaţa rupturii este netedă;
cearşafuri vechi si un maiou de marinar strîns legate cu nişte
dacă prin mişcare lentă - neregulată, în trepte. în cazul în care firul de
frînghii de rufe.
păr este tăiat cu un instrument ascuţit, suprafaţa tăieturii este plană.
In scurt timp s-a stabilit că victimele sunt soţii N. veniţi în
uşor zimţată.
ospeţie la ruda lor ce locuia în această parte a oraşului. Cu
Sub acţiunea factorilor termici se produce o uşoară îngroşarc şi
această ocazie s-a înaintat versiunea că ucigaşul locuieşte şi el
schimbare a culorii părului. Partea pîrlitâ a firelor de pâr blond capătă
în acest microraion. Examinarea atentă a părţilor dezmembrate
o culoare brumroşcată, părul brun se înnegreşte, iar cel alb devine
şi a ambalajului au permis depistarea unor fire de păr seu ne şi
roz. Sub acţiunea mai îndelungată a acestor factori pârul se
aspre. Cercetarea acestora de către specialistul-hiolog a atestat
carbonizează.
provenienţa lor de la clinele ciobănesc, posibil— nemţesc. Această
Bolile de pâr prezintă un important semn orientativ în căutarea concluzie a condus la restrîngerea simţitoare a bănuiţilor. Prin
persoanei suspecte. Astfel, în cazul bifurcării firelor de parele se analiza criminalistică a sfoarelorfolosite, s-a conchis că ele sunt
despică longitudinal şi indivizii cu această boală (5 % din populaţie), legate cu nodi tri profesiona le de marii iar. Că ut ai va asasii iu lui
de regulă, nu posedă pâr lung şi des. S
~Q redus la un cerc concret de persoane, printre care s-a dovedit
Altă boală - apiazia fusiformă - se caracterizează prin prezenţa a
fi şi stăpînul cîinel ui ciobănesc -D., demobilizat din r înduri le
unor îngroşâri alternative, observate dc-a lungul firului în totalitate. La ■Hotei maritime militare, necăsătorit, ce trăia într-un apartament
Zo
bărbaţi cu această ocazie apare chelie falsă. hl cu două odăi. In cursul percheziţiei locuinţei acestuia au
Trihoptilozul este aşchierca longitudinală a capetelor periferic?
79

78
fost descoperite urme de sînge, obiecte ce apar ţineau soţilor ..y fumătorul a ţinut ţigareta cu buzele sau cu dinţii, ori a fumat-o printr-
precum si fragmente defrmghii. de cearşaf ţi alte probe materiale un porttigarct. Aceasta se determină prin faptul că lipsesc urmele de
Prin expertiza medico-lega la s-a stabilit apartenenţa generică a salivă, iar capătul ţigaretei are o formă specifică.
petelor de sînge depistate in apartament la sin gete celor omor îţi Un anumit interes prezintă şi maniera de a stinge ţigara. Mulţi
expertiza criminalistică a formulai concluzia că restul de cearşaf indivizi o aruncă nestinsă sub picioare sau departe de sine, alţii o sting
descoperit în apartamentul numitului D. a alcătuit anterior un umezind-o abundent cu salivă ori o distrug cu încălţămintea, uneori
toi întreg cu partea de cearşaf în care el a împachetat cadavrele strivind-o de peretele unei clădiri sau de talpa încălţămintei.
dezmembrate. Cutiile de chibrituri, descoperite la faţa locului, de asemenea indică
In faţa dovezilor incontestabile bănuitul D. a recunoscui unele obişnuinţe ale subiectului ce Ic-a lăsat: cutia ruptă la capete,
că într-adevăr el a oferit adăpost de noapte soţilor N„ care în vorbeşte despre eventuala obişnuinţă a posesorului ci de a-şi curaţi
ajun s-au certat cu rude/e la care poposeau fiind nevoiţi din aceasta dinţii cu surcele de lemn. la fumătorii care lucrează în aer liber, în vînt
cauza să-i părăsească. In cursul nopţii criminalul i-a omorît. (zidari, lucrători de drumuri etc.) se înrădăcinează deprinderea de a
depo.vedîndtt-i de bani, bijuterii şi de alte lucruri preţioase. [81] aprinde ţigara de la flacăra chibriturilor introduse în nişa cutiei, scoasă
pe jumătate. De aceasta ne pot convinge unncle de funingine în interiorul
Resturile de fumat şi de iluminat cutiei. Unii fumători depozitează chibriturile arse sub cutie. Alteori după
In cursul cercetării locului faptei adeseori se depistează urme de mirosul şi murdăria de pe cutie este cu putinţă de a supoza ocupaţia
fumat, care conţin o informatic tactică importantă pentru elaborarea posesorului (miros de benyinâ, motorină, urme de lubrifianti).
versiunilor privind făptaşul şi împrejurările în care a fost săvîrşită Dacă la locul infracţiunii s-au depistat cîteva mucuri de ţigară
infracţiunea. Din categoria acestor urme fac parte mucurile de ţigări, prezumtiv fumate de o persoana, dar chibrituri arse nu s-au găsit, se
scrumul de tutun, capetele şi cutiile de chibrituri etc. poate presupune câ fumătorul a folosit bricheta. în alte cazuri după
La majoritatea oamenilor deprinderea de a fuma este destul de urmele de ruj pe mucurile descoperite este posibil atrage concluzia şi
stabilă, rămînînd neschimbătoare şi acţiunile ce însoţesc acest proces. despre sexul făptaşului.
Fumătorii, de regulă, cumpără ţigări de una şi aceeaşi marcă. Obişnuinţa Este oportun a folosi în situaţiile găsirii la locul faptei a mucurilor
de a deschide o cutie de ţigări este de asemenea individuală şi depinde de ţigară evidenţele criminalistice. Ele ne pot furniza informaţii utile
de mulţi factori. R Işcenko semnalează că persoanele ce lucrează la pentru a stabili marca de ţigări, fabrica producătoare, mai ales cînd
întreprinderi în condiţii dăunătoare deschid cutia de ţigarete nu de sus. se ridică mucuri fumate pînă la filtru - după lungimea acestora, culoarea,
din partea filtrului, ci din cea opusă, ca acestea să nu Re prinse cu mina nuanţa punctelor pe filtru ş. a. Uneori chiar lungimea mucului de ţigară
murdară de filtru, ci de celălalt capăt. [48,55J Fireşte, aceasta depinde este un indice concludent despre fumător.
şi de marca de ţigări şi de cutia în care sunt ambalate acestea. Prin urmare, obişnuinţele fumătorilor stabilite în cadrul
Fumătorii de ţigarete cu carton mototolesc capătul cartonului examinărilor preliminare, pot fi folosite efectiv în scopul descoperirii
fiecare în felul său. După mucul de ţigară se poate determina daca infracţiunii.
so si
în ipoteza depistării unor depresiuni sau adineiluri rezultate din
Urinele instrumentelor de spargere
apăsare ori din lovire, care au forma ovală regulată, devine posibilă
Reuşita descoperirii infracţiunilor în etapa iniţială de cercetare
determinarea diametrului rangeî sau vergelei metalice cu care s-a
poate fi garantată şi prin valorificarea informaţiei rezultate din
operat la faţa locului (spre exemplu, urma rămasă pe toarta lacătului
cercetarea urmelor de spargere. S. Sîrkov şi Gh. Mejenţev subliniază
în cazul smulgerii acesteia). Calculele se efectuează conform formulei:
cu această ocazie că distrugerea oricărui obstacol este totdeauna
însoţita de formarea unor urme produse de uneltele folosite. D este diametrul instrumentului;
Specificul acestora, comparativ cu alte urme, constă în faptul că [}=_.. — ----- -.unde: L mări mea iran sversalâ a depresi unii.
făptaşul nu poate evita apariţia lor, nu este în stare să Ic înlăture ori să A - adinei mea urmei. [50, 20]
le distrugă. [49,3|
Examinarea trascologică a urmelor dinamice de tăiere (pilire.
** Obţinerea imediată a informaţiei ce ţine de caracteristicile şi
sfredelire), efectuată cu prilejul cercetării la faţa locului, permite, de
însuşirile uneltelor şi instrumentelor folosite în scopul efracţiei ne permite
regulă, numai stabilirea apartenenţei de gen a instrumentului folosit
să judecăm despre posibilitatea dobîndirii altor informaţii utile pentru
(de tăiere ori de spinteca re), iar urmele de frecare (alunecare) ce
descoperirea infracţiunii pe urme-proaspete, şi anume:
conţin o informaţie trascologică redusă rareori oferă şansă de a
•despre genul şi varietatea uneltei (instrumentului), particularităţile
părţii de contact a acesteia; conchide asupra parametrilor dimensionali şi construcţiei exterioare
în ansamblu a instrumentului utilizat. Doar începutul şi sfiişitul porţiunilor
• determinarea provizorie a obiectului concret eu care s-au
de urmă vor reflecta mai exact lăţimea tăişului acestuia.
provocat deteriorările în scena infracţiunii;
De multe ori datorită examinărilor preliminare se stabileşte poziţia
• specificarea modului şi direcţiei de spargere:
• stabilirea unor calităţi, trăsături psihofiziologice şi funcţionale încuietorii în care i s-au pricinuit deteriorări. Astfel, lipsarugumeturii
de metal la faţa locului cînd toarta lacătului este tăiată, urmele de
ale infractorului ş. a.
menghină pe cutia acestuia atestă faptul că lacătul a fost scos şi distrus
în cursul comiterii infracţiunilor majoritatea obstacolelor suni
sparse cu ajutorul mijloacelor de acţiune mecanica, urmele cărora în condiţii de atelier, cceaec este caracteristic pentru înscenarea
constituind în cele mai dese cazuri şi obiectul examinărilor criminal iisiice spargerii. Concludent este următorul exemplu: La secţia de garda a
preliminare la locul faptei. comisariatului de politie Şoldăneşti a parvenit o sesizare vizirul
hi tot cazul, este necesar a se ţine cont de particularităţile con- spargerea unui magazin din oraş. Sositei la fata locului, echipa
structive şi dimensiunile instrumentelor produse în mod industrial, operativă de anchetă a desfăşurat cercetările în cursul cărora la
precum şi de indicaţiile informative din colecţiile de instrumente aflate intrare s-a depistat lacătul cu toarta tăiată care, după spusele
Ia evidenţa criminalistică. Pe lîngâ aceasta, e nevoie să luăm in vinzătnai'ei, se folosea pentru a încuia ttşu magazinului, txam ini ud
considerare şi proprietăţile lemnului care caută să-şi re stabil casc» atent încuietoarca. spec ia! ist u i-ci im i na li si a ohsei 'i n t co
starea iniţială derogată de unealta de spargere, datorită cărora W- suprafeţele tăiate ale toartei poartă semne de rugină. Totodată,
schimbăînlmcîtva aspectul, nu numai trăsăturile mărunte, dar şi •.^ urme colaterale fzguiieturi. frecări/ ce ar putea fi produse de
de proporţii mai mari.
bomfaier pe uşă în cazul I crierii a ce si ui a în poziţie suspendata în cazul urmelor de sfredelire (urme dinamice) după diametrul
lipseau. Pe lîngâ aceasta, nu s-a descoperit vizual pilitură de orificiului pot ti constatate dimensiunile burghiului folosit, uneori chiar
metal în locul respectiv de la intrare, fapt ce a permis concluzia şi genul uneltci-sfredcl sau burghiu plat. Identificarea acestora în cadrul
unei înscenări de spargere pentru a acoperi sustragerea de bunuri. expertizei este posibilă doar în cazul în care există urme ale lamei de
Expertiza ulterioară a solului ridicat de pe porţiunile de teren de tăiere pc fundul găurii nctemiinalc ori pe bucăţelele de lemn sfredelite.
la intrare, pe care în mod norma! trebuia să existe rugumetură ""Foarte importantă sub aspectul descoperirii infracţiunii pe urme
de metal, a confirmat aceste presupuneri. In faţa dovezilor proaspete este informaţia privind unele trăsături şi caracteristici ale
prezentate, vînzătoarea a recunoscut vinovăţia, depunînd mărturii făptaşului obţinută în cursul examinării urmelor şi instrumentelor de
despre cele intim plate. efracţie la locul incidentului.
într-un şir de cazuri nu este greu de determinat direcţia de /• O ast fel de pos ibi 1 itate apare datori tă corci arii i nformaţi e i între
distrugere a obstacolului. Prezenţa cioburilor de sticlă din afară, iar particularităţile obiectului şi însuşirile persoanei care l-a utilizat.
ale urmelor de instrumente în jurul spărturii - înăuntrul încăperii în acest sens. S.M.Sîrkov menţionează: "Chiar şi cele mai simple
vorbeşte despre faptul că spargerea a fost efectuată dinăuntru, deci a unelte - piatra, ciomagul, toporul, dalta - omul le alege în raport cu
avut loc o înscenare, spre exemplu, a unui furt pentru a acoperi o forţa sa fizică, dibăcia, în funcţie de specificitatea organismului său".
sustragere de bunuri. [51,9]
Direcţia tăierii se poate stabili cînd este vorba de aplicarea Determinarea înălţimii orientative a făptaşului este posibilă
bomfaierului. începutul tăieturii este marcat de alunecări ale acestuia în alternativa depistării la faţa locului a urmelor de sfredelire şi de
pînâ capătă o poziţie stabilă. Siîrşitul tăieturii se deosebeşte prin faptul pi lire pe suprafeţe verticale, mai rar - cînd se găsesc urme de forţare.
că metalul este puţin întins în direcţia tăierii şi apoi se rupe. Ca urinare, In asemenea cazuri pentru producerea, de pildă, a urmelor de
se formează o mică proeminenţă. Direcţia tăieturii (din exterior sau sfredelire se aplică, de regulă, sfrcdelclc, burghiele late pentru coarbă,
din partea interioară) are o importanţă deosebită pentru lămurirea burghielc pentru metal. Sfredelirea se aplică în scopul spargerii uşilor,
modului de spargere a obstacolului şi pentru constatarea podelelor, tavanelor şi a pereţilor.
circumstanţelor negative vizînd o eventuală înscenare a infracţiunii. în cazul sfredelirii unor pereţi instrumentul se află. de regulă, la
O varietate ale urmelor de tăiere reprezintă cele de pi li re, uşor nivelul pieptului persoanei ce stă în picioare. în această situaţie pentm
deosebite de urmele bomfaierului prin faptul că forma lor arc determinarea taliei se alege o urmă spat iată perpendicular faţă de
aspectul unei pane. Partea largă a acesteia se află în locul de început planul obstacolului la înălţimea de 1.5 m sau ceva mai mult. mâsurîndu-
a pitirii, iar cea îngustă - la s/îrşit. Pc ambele suprafeţe laterale sc distanţa pînă la podea, iar valoarea obţinută înmulţindu-se cu
ale pilirii se formează şănţuleţe slab vizibile dispuse în direcţia coeficientul 1,28. în cazul depistării cîlorva urme de acelaşi gen
mişcării pilei. Studierea acestor urme poate conduce la aprecierea măsurările se efectuează de la fiecare gaură pînâ la podea (sau obiectul
tipului pilei după dimensiunile de dinţare a acesteia (dinţare marc. pc care era urcat infractorul) şi se calculează valoarea aritmetică
fină sau mică). medie, după care se înmulţeşte cu coeficientul indicat. 152,25-2K]
S4 85
Dimensiunea obţinută va indica înălţimea aproximativă a Urmele mijloacelor de transport (autovehicule, motoc ic lele. biciclete,
infractorului. tractoare cu şenile sau cu remorci, sănii, căruţe ş. a.) permit a se stabili
Despre puterea, rezistenţa si particularităţile fizice modelul transportului, într-un şir de cazuri - direcţia şi viteza de mişcare,
prezumtive ale infractorului se poate judeca ţinîndu-se cont de o seamă de locul tamponării. uneori chiar ident iii cârca acestora după unele
factori: gradul de deteriorare a obstacolului, instrumentul folosit, sursa particularităţi.
energetică de acţiune a instrumentului, punctul de exercitare a eforturilor Concludent în acest sens este următorul exemplu:
în momentul spargerii ş. a. |49,35] într-un şir de cazuri după urmele de De pe terii ori II l unei vii a gospodăriei comunei Sărat cui au
despicare se determină dacă spărgătorul a fosi stîngaci. în atare cazuri pe fost sus traşi 151) de piloni de beton armat. După acea si ci timp de
obiectul aliat în poziţie verticală urmele de tăiere sunt plasate din partea osăplâmină an urmat ploi neîncetate, furtul fiind descoperit din
stîngă. Dacă obiectul se despică în poziţie orizontală, loviturile principale această cauză abia după 10 zile. Sosit la faţa locului, specialistul
de topor se aplică din stingă spre dreapta, iar din dreapta spre slînga se criminalist a depistat două urme neclare lăsate de sini lele unui
retează doar surcelele destratificatc. Partea mai mult înclinată a autovehicul.
despicăturii în aceste ca/uri se află din stînga. După o cercetare minuţioasă a întregii benzi de rulare, a
Referitor la vîrsta autorului se poate judeca întîi de toate după modul transportului numai, ia ieşirea lui din podgorie s-au observai
de pătrundere în încăpere. Adolescenţii, minorii folosesc în aceste scopuri două urme clare, produse de roţile duble din spate. în urma
ferestruicile, alte găuri nu prea mari, tac încercări de a descuia încuietori Ic examina iii acestora s-a constatai că desenul antiderapant al roţii
cu chei potrivite sau gâsilc în ascunzişuri. Uneori despre aceasta pot din stînga de dinăuntrul ei esle în formă de "brad", celelalte
mărturisi prezenţa unor distingeri exagerate sau locuri de aplicare a avînd un relief uniform cu lotul deosebit de acesta. Peste 3 zile
eforturilor neadccvale stărilor de fapt ce denotă o lipsă de spirit practic, de căutări după această particularitate, colaboratorii poliţiei au
calcul de timp şi puteri. reţinut în comuna C'eadîr o maşină de tip GAZ-5 3 avînd ace si
Comporta rea i n fractor i 1 or adu 1 ţ i se raportează la condiţii! e semn distinctiv, pe caroseria căreia depistindu-se şi unele resturi
materiale ale stărilor de fapt, eforturile acestora sunt orientate spre căutarea de piloni armaţi, in fata dovezilor acumulate, şoferul a recunoscut
unor locuri mai "vulnerabile" pentru slarimarea obstacolului şi atingerii cele intim pitite, descoperi nd-u-se astfel in termen scurt
mai rapide a scopului. infracţii mea corn isă.
Urmele mijloacelor de transport In cazul examinării preliminare a unitelor mijloacelor de trans-
port la locul faptei direcţia de circulaţie a automobilului poate fi
în practica de anchetă, examinarea urmelor lăsate de mijloacele de determinată ţinîndu-se seama de următoarele:
transport se efectuează în cazurile în care acestea constituie obiectul unui • Stropii ce se formează în momentul traversării unei băltoace sunt
furt ori au fost folosite de către infractori pentru transportarea bunurilor orientaţi înainte şi lateral, formînd un unghi deschis spre direcţia de
furate, precum şi în cazurile unor accidente rutiere etc. circulaţie (Fig. 20.1):
• Densitatea substanţei depuse de roţi în urmele de stratificare
8 fi «7
scade pe măsura îndepărtării transportului de la locul murdar ( vopsea, • Urmele de frinare ale roţilor blocate devin tot mai pronunţate în
ulei, băltoaca de apă. soluţie de ciment ctc. (Fig. 20.2); lăţime şi intensitate lasfîrşitu! acestora, fapt lămurii prin acumulări de
•Capătul subţiat al picăturilor de ulei, apă, carburanţi sau de aii praf răzuit de către roţi, particule de cauciuc, alte impurităţi. (Fig.
lichid, căzute pe şosea, indică direcţia circulaţiei. (Fig. 20.3): 20.8);
•La trecerea automobilului peste tulpinile rupte ale plantelor (paie, • Deschizătura unghiului urmei creat de desenul antiderapant în
crenguţe ş. a.) acestea se îndoaie sau se rup, fonnînd un unghi, vîrfu-1 formă de "brad" sau semnul" V, a autovehiculelor de tonaj marc este
căruia este orientat în sensul opus mişcării transportului. (Fig. 20.4): orientat în direcţia mişcării. (Fig. 20.9);
•Particulele de praf, zăpadă se depun pe părţile laterale ale urmei • Partea uşor înclinată a urmelor văluroase formate pe nisip sau
sub formă de evantai, partea deschisă al căruia este orientată în sens pe sol moale este îndreptată în direcţia deplasării automobilului.
opus mişcării transportului. (Fig. 20.5);
(Fig. 20.10);
•Presarea şi urnirea solului din loc în cazul trecerii vehiculului
• Vîrfurilc tulpinilor plantelor şi ale ierbii culcate de roţile
peste pietre de proporţii nu prea mari este orientata spre direcţia de
circulaţie. (Fig. 20.6); transportului indică sensul mişcării acestuia. (Fig. 20.11);
•Particulele de sol şi noroi, desprinse de pe roţile autovehiculului • Fibrele lemnoase provenite din deteriorarea scoarţei unor
în mişcare, sunt împrăştiate sub formă de evantai în sensul invers copaci, stîipi etc. la atingerea lor de caroseria autovehiculului sunt
circulaţiei. (Fig. 20.7); orientate în partea de circulare. (Fig. 20.12):
2- Scăderea densităţii de substanţe pe măsura îndepărtării de locul murdar: • Unghiul format de urmele roţilor de dinainte şi ale celor din
spate la începutul unei cotituri de drum (unghiul de desfacere) este
mai larg comparativ cu cel format de roţi la finele cotiturii transponului
(unghiul de confluenţă). (Fig. 21).
După urmele roţilor unor vehicule la
faţa locului mai poate fi stabilit
diametrul anvelopei, in acest scop se
măsoară distanţa dintre două imprimări
consecutive în urmă ale aceleiaşi
3- Korma picăturilor de substanţe căzute pe şosea: 4 - Poziţia plantelor rupte: particularităţi de pe suprafaţa anvelopei /r,-„ 21 Raportul dintre
5 - Aşezarea particulelor de praf. zăpadă: <"•> - Urnirea solului din loc la trecerea
peste pietre: 7 - Amplasarea particulelor de sol a/vîrlite de roţile transponului: (uzură, pietricică pătrunsă în cauciucul unghiul de desfacere şi
8 - Urmele de frinare: 9 - Unitele roţilor eu desen antiderapant in forma de nervurilor desenului antiderapant, cel de confluenţă la o
"brad": 10 - Relieful urmei rămase pe nisip sau pe sol moale: 11 - înclinarea crăpătură, defecte provenite din fabricare cotitură de drum (a>b)
tulpinilor plantelor: 12 - Orientarea fibrelor foni ta te kt atingerea scoarţei unu:
copac de caroseria transponului
ş. a.) descoperite pe banda de rulare şi se aplică formula (Fig.
22):
HH 8V
Axl.l . !>-.. o ">S4 v o Veste viic/a în knvură;
— — —, in care: O este diametrul roţii: A - lungimea
circumferinţei anvelopei 1.1- V="V — - 7}-----, în ca re: St - - lungi mea u miei de fVi n are;
coeficientul de curbura; TI -3.14. | "254"—coeficient invariabil; 0 eoefie ient de aderenţă; K —
30.641 coeficient de exploatare a frinelor. [53.2 i SI Coeficienţii aproximativi
71 de aderenţă a pneurilor roţilor la suprafaţa benzii de rulare sunt
următorii: asfalt uscat - 0.6-0,45; asfalt umed, drumuri de teren - 0,4-
O informaţie nu mai puţin
0,3: drumuri înzăpezite - 0.21 -0.15; drumuri acoperite cu gheaţă
importantă, utilă pentru
- 0.15-0,11. [54. 177] Oscilaţiile menţionate ale acestor indici
urmărirea automobilului care a sunt raportate la gradul de umiditate, înzăpezire, la ncregularităţile
părăsit locul faptei poate fi feSiii»""*»1*»^^*^ traseului şi la alţi factori.
obţinută prin examinarea Viteza aproximativă a transportului poate ti stabilită şi prin
urmelor ecartamentulai .j7 Fig. 22 Măsurarea lungimi; folosirea unor tabele publicate în literatura de specialitate, (labeiui 9)
amputameu tuiul acestuia. circumferinţei roţii în urmele lăsate de [55, 125-130]
E cart a m entu l este distanţa transport: a-distanţa dintre i rapresiun i Ic Cu cit greutatea automobilului este mai mare. iar gradul de uzură
dintre axele mediane ale uncia şi aceleiaşi particularităţi urmelor
a anvelopelor mai pronunţat şi panta de coborîre este mai bruscă, cu
paralele lăsate de cele două roţi (din stînga şi din dreapta). De regulă,
atît urmele de frînarc vor fi mai întinse.
se măsoară ecartamcnlul roţilor din spate, ca unitate mai stabilă pentru
în cazul descoperirii unor urine de frînarc formale de roţile
un anumit tip de maşină. Ampatamentul (baza) constituie depărtarea
dintre osia de dinainte şi cea din spate ale vehiculului. In scopul motociclelci se ia în consideraţie atît învelişul drumului, eît şi greutatea
asigurării exactităţii toate măsurările, în limita posibilităţilor, se pasagerilor, a motocicletei, starea şinelor şi viteza de mişcare. După
efectuează de mai multe ori. în cazul depistării unor urme de roţi duble, urmele de oprire este posibilă determinarea vitezei de deplasare a
punctele de măsurare se iau din mijlocul spaţiului dintre amprentele motocicletei. Date orientative sunt arătate în tabelul 8.
roţilor împerecheate. (Fig. 23). în scopul măsurării ampatamentului Determinarea vitezei de deplasare a motocicletei după
maşinii se iau punctele extreme ale urmelor roţilor din faţă şi respecth lungimea urmelor de frînarc (după II Zuicv)
ale celor din spate, 7aM arieni'ativ S
descoperite pe sol moale sau Vite/a de Lungimea urmelor de frinare (in.)
pe zăpadă la staţionarea ci. deplasare
Şosea uscată de Şosea umedă de Drum acoperit cu
în ipoteza descoperirii la beton-a* fa li beton-asfall gheaţă (gheţuş)
locul faptei ale urmelor de 20 kiivorfi 3.5 5.0 14.0
trînarc apar posibilităţi de a se _40knvoră 14.11 21.0 58.0
calcula viteza aproximativă _ 60 km'orii 32.1) 47.0 130.0
■Fiţi. 23 Măsurarea cearta meniului in de circulaţie înainte de
ca /.ui roţilor club Ic frin are. U n a din for mu 1 e Ie-
rnai simple este următoare a:
00 91
Oi u *■-
« r- ---- Urmele folosirii armelor de foc
IV
if>
sX ri r- *w

!— ~.
""' r*".
ş _
— în cadrul cercetării locului faptei privind comiterea unor crime cu
£
o aplicarea armelor de Ioc, pot fi realizate unele examinări preliminare
-o i. -a ir. C v^j
c ir, X
în scopul determinării anumitor împrejurări ale infracţiunii şi tragerilor
_~> "o 3C \r. r-. •*t
1 -! 2 »/"#
3 r-" i-- oc '/"i C*4
efectuate.
s 5
3
~ —
fi ■**■
r-- O"-
~^
u (^ Astfel, cercetarea deteriorărilor cauzate de glonţi, alice, mitralii
*< r>l f. fi
3W 8 S a s S permite să se rezolve probleme ce ţin de direcţia din care s-a tras,
r*~. r-- rj SC ^r
5 <a
E s adică sensul în care a zburat şi a unghiului sub care a pătruns proiectilul
c 1 ! o O
—». •=
O o în obstacol, distanţa si locul de la care s-a efectuat împuşcătura, iar
3 E fSI C* oc >
oc r^_ «^i
uneori şi consecutivitatea deteriorărilor.
■c £; i/"i r—, G- '«": F*"i r"-
ş E j- <"*" -c
f**i
Efectele împuşcăturii sunt cauzate atît prin acţiunea nemijlocită a
■o r< 'J- oţ
W t
~
ş »
=
« •5 u IU s proiectilului, cît şi prin manifestarea gazelor rezultate din tragere.
C
oa
«
——

1
1 I 1€
l 1 L.
%
o
r^

*
g
=
O

t-- s
?;

fi
r-i
Primele poartă denumirea de urme principale, celelalte - suplimentare.
Caracterul şi evidenţierea urmelor suplimentare depind de distanta
« -n de la care s-a tras, de tipul armei şi al proiectilului folosit, de însuşirile
i
oi-
■o Tfr o if~i o O
§ 3 3
1 1 °1 obstacolului şi de alţi factori. Distrugerile pricinuite de împuşcăturile,
3 •R, E
2 __ *îr v- r': *"1 W

rezultate din acţiunea proiectilului pot lî;

r1
3
*S —=
o -^ *|
_]
a) de perforare, cînd glonţul (alicea, mitralia) străpunge obstacolul
h- T? C O

£ s % 3.
formînd un orificiu de intrare şi de ieşire şi un canal care le uneşte;
o -
if-. 3C

3
a>
s c rj >rŢ o- r-]
b)de pătrundere, cînd proiectilul s-a înfundat în obstacol, formînd
« ce r-
*> r4
-.
SC un canal orb, adică numai un orificiu de intrare şi un canal;
• 1 s. SC
c) de ricoşare - o adîncitură de o anumită profunzime ca urmare
a devierii proiectilului în urma lovirii lui de obstacol.
fi 3C </"i "3"
o
• 1 S s
•-j i .
Ricoşeuri se poate produce atît în cazul în care glonţul întîlneşte

I
■o
oo
^r •c
un obstacol solid (sub un unghi de incidenţă mai mic de 35°l cît şi în
5C
! *. *.
cazul în care el întîlneşte sol moale ori chiar apă (cînd unghiul de
rf.
o "t OC rf t-1
3
i incidenţă are valori de 4°-12°).
îl fi" *3" ri
E -, • g
l Pentru stabi I irea direcţiei împuşcăturii se determină mai întîi
-c
orificiile de intrare şi de ieşire ale canalului format de proiectil.
ÎŞ In practica criminalistică se întîlnesc frecvent perforări în lemn.
— ^L
'■ii,
*» 73
^

C
r^ P'ele, ţesături, sticlă, metale. în funcţie de proprietăţile obstacolului
rj *
ff l/".
- r-- x.
i natura ori liciilor produse de glonţ este extrem de variată.
92
93
în obstacole ca lemnul, pielea, ţesăturile ş. a., orificiul de intrare materiale sfărimicioase se aseamănă cu " _........- — • - '-.'
•i ■• i i■- 3 b
a perforării se deduce după nete/, it uri le marginilor acesteia orientale torni a unor pilnn. deschizătura cărora
în direcţia mişcării glonţului, după prezenţa inelului de ştergere, produs constituie orificiul de ieşire. (Fig. 24-b).
prin frecarea suprafeţei glonţului de fibrele obstacolului străpuns si a Mărimea unghiului de incidenţă a
desprinderii de la acesta a micropani cui clor de metal, unsoare, precum proiectilului se apreciază după forma
şi a produselor de ardere a pulberii. asimetrică a urmei.
în cazul tragerilor de la distanţă mică pe articolele din carton.
precum şi pe obiectele din birlic sau din ţesătură, ca urmare a acţiunii
coloanei de aer şi gaze care distruge materialul obstacolului, proiectilul
nu lasă asemenea inel.
în obstacolele mai elastice (lemn umed, îmbrăcăminte, obiecte
de cauciuc) dimensiunile orificiul ui de intrare suni reduse comparativ
cu diametrul proiectilului şi, dimpotrivă, orificiile de ieşire pot ti mai
mari, deoarece glonţul, acţionînd în interior, desprinde panicii le din
obstacol, fenomen numit şi "minus materie1'. Orificiul de ieşire produs
în lemn uscat se caracterizează prin margini zimţate şi prin aşchie re
neregulată a fibrelor de lemn,
în obiectele friabile (sticlă,
cărămidă), dimensiunile ori fierului de

intrare sunt de obicei mai mari decîl


mărimile glonţului ca urmare a ruperii
Fiţi. 24 :>) Crăpături in
sticla lovită de glonţ: K
-rad inie: C - concentrice:
b) canalul formai în slicU1
de către tîlonl
şi scuturării particulelor de material. Aici
lipseşte inelul de ştergere. Datorită
acestui fapt. privită în secţiune
longitudinală, perforarea acesior
în momentul în care glonţul loveşte sticla, se formează crăpături traiectoriei glonţului după neregufarităţilc
(fisuri) rad ia! c. care pornesc dinspre marginile orificiul ui, întretăiate de pe suprafeţele de spargere a
adeseori de crăpături concentrice. (Fig. 24-a). crăpăturilor radia le sau concentrice. Mai ,..
Examinarea muchiilor cioburilor în spărtura de glonţ permite a se /•/<,'. JJ Imaginea
observa neregulari taţi văluroasc sub forma unui evantai de fascicule exact, direcţia de îngere şi locul aflam scjlcmalica a mu<rhrtlor
arcuite de-a curmezişul muchiilor. agresorului pot ti stabilite examinînd ci0bului de sticlă lovit de
în crăpăturile radialc capetele apropiate ale acesior fascicule se următoarele trei situaţii: glonţ. Săgeata indică
află la marginea laturii ajustate suprafeţei prin care a intrai glonţul, iar 1) Cînd la faţa locului au fost direcţia glonţului. R- latura
în crăpăturile concentrice - la marginea laturii linii tale de supta ta la descoperi te or i I i c i i p rodu se de gl onţ i pe crăpă (urii radialc: C - la tu ra
sticlei prin care a ieşil glonţul din sticlă. {Fig. 25). [56, 163] două obiecte situate la o anumită distanţă c r-ăpâi-urii concentrice
Prin urmare, pentru a determina unul faţă de al tul;
direcţia traiectoriei glonţului, este necesar 2) Cînd într-un obiect este o gaură de perforare, iar în altul
să se adune cioburile şi să se aşeze unele -urma unui ricoşel de glonţ:
lîngă altele pentru a se reconstitui forma 3) Cînd este descoperit un canal orb. lungimea căruia depăşeşte
iniţială a sticlei. După terminarea acestei două dimensiuni alediametiului glonţului.
operaţiuni se determină direcţia In alte cazuri, de pildă - cînd s-a depistat numai o gaură de
94 95
peri orare într-un obstacol subţire, determinarea locului aflării ţintarului d altoi' împrejurări importante pentru aflarea adevărului în această
este posibilă doar cu aproximaţie. cauză. /<S'2/
în scopul aprecierii direcţiei tragerii şi a locului agresorului se în ipoteza aplicării metodei grafice de determinare a traiectoriei
aplică două metode de bază: vizarea şi procedeul grafic de calculare. glontelui se alcătuiesc schiţe tăcute la scară în proiecţia verticală şi
Modalitatea mai simplă este vizarea. După două găuri ea se realizează orizontală.
cu ajutoail unui tub rectilinii!, prin aplicarea fotoaparatului, abinoclului. Pe aceste desene se indică eu precizie toate punctele de impact
a dispozitivelor optice de ochire, a laserului portabil (LG-78. OCG ale glonte lui pe obiectele mobilierului, acestea unindu-se cu o linie
-13} şi a celor ce se util izează în completele de arme contemporane cu dreaptă. Proiecţia orizontală a schiţei (vedere de sus) va indica linia
dispozitive de ochire. După o gaură de perforare şi o urmă de imaginară a înaintării proiectilului raportat la obiectele mobilierului, iar
pătrundere sau de ricoşet - eu ajutorul unei sfori ce se întinde prin proiecţia verticală (vedere laterală) - traiectoria zborului acestuia faţă
mijlocul punctelor de impact, care va indica traiectoria de zbor a de orizont.
glonte lui. (Fig. 26). în cazul în care este depistat un canal orb, în el Prelungirea liniei imaginare în afara limitelor încăperii va indica
se introduce un punctul de unde s-a produs împuşcătura. Acest loc trebuie examinat
pivot de lemn eu cu minuţiozitate căutîndu-se urmele lăsate de agresor, tuburile arse şi
acelaşi diametru. alte obiecte.
Prelungirea axei Examinarea perforaţiei şi ale urmelor ce se formează în jurul
longitudinale a acesteia permite să se stabilească distanţa de la care s-a tras,
pivotului c o axat adică depărtarea în linie dreaptă de la gura ţevii pînă la orificiul de
cu obiectivul intrare, format în obstacol.
fotoaparatului, a în balistica criminalistica există trei accepţii de distanţă a
împuşcăturii: distanţă mică, distanţă cu ţeava lipită de obstacol şi
binoclului, a unei Fig, 26 Stabilirea locului de unde s-a tras. în
sfori cte. va in- cazul în care glonţul a lovit în fereastră şi ;i distanţă mare.
sdica traiectoria pătruns în podea, La tragerea cu ţeava lipită, precum şi de la o distanţă mică în
proiectilului" într-un Sfoara întinsă indică traiectoria glonţului juml orificiului de intrare a proiectilului pe obstacol se formează urme
suplimentare ale împuşcăturii. Dintre acestea fac parte deteriorarea
caz de ceartă intre doi colaboratori de poliţie a fost trasă o
mecanică a obstacolului de către gaze, urmele produse de acţiunea
împuşcătură chiar la sediul organului de urmărire, în peretele
termică (arsuri, pîrliri). depunerea funinginii rezultate din împuşcătură,
biroului unde s-a produs incidentul opărind un canal orb forma!
depunerea reziduurilor de pulbere, iar uneori şi urmele de unsoare
de glonţ. Sosit la faţa locului, specialistul-criminalisi a aplicat
specifice pentru armă, care se prezintă sub formă de pete ori stropi
procedeele a mi mite. Introducînd o varga metalică in gaura de
formaţi în jurul orificiului de intrare.
glonţ de care s-a legat si s-a întins o sfoară ce a permis si abili rea
Fiecare uen de armă are intervalul său. în limitele căruia râm în
unghiului sub care s-a tras şi distanţa la care se afla agresorul Şi
06 9'
urme suplimentare ale împuşcăturii. La armele cu ţeava scurtă urme proiectil şi inelul de frecare în jurul orificiului de intrare pe obstacol
viabile suplimentare se formează la distanta de pînă la 50 cm, la cele alte urme rtu răni în, distanţa de la care s-au efectuat aceste trageri
cu ţeava lungă - pînă la 2 m. Cu sporirea depanării de !a care s-a tras este imposibil de stabilit.
depunerile pe obstacol ale urmelor suplimentare după intensitate La determinarea distanţei de tragere din arma de vmâtoare,
descresc, făcîndu-se invizibile pentru ochiul neînarmat. [57] trebuie să avem în vedere că suprafaţa obstacolului atacată de alice
La tragerea cu ţeava lipita, gura ţevii în momentul de dare a focului sau de mitralii se măreşte direct proporţional cu sporirea distanţei de
este atinsă de obstacol, fapt ce conduce la concentrarea gazelor în la care s-a tras. Spre exemplu, la tragerile cu încărcătură de alice de
canalul glonţului. la o distanţă de pînă la 15 cm, pe obstacol se formează un orificiu cu
Acestea provoacă în ţesuturile elastice ale obstacolelor (haină, diametrul de circa 2,5 cm. în cazul în care distanta atinge 25 cm.
piele ş. a.) rupturi, care pot avea forme de cruce, stea, crăpătură, apare o gaură cu dimensiunea de pînă la 3 cm cu marginile uşor zimţate,
iar înăuntrul canalului - arsuri, pîrlituri, carbonizări. Pe lîngă rupturi. în care devin cu mult mai pronunţate dacă se trage de la o depanare de
cazul tragerilor cu ţeava lipită este caracteristică prezenţa unui inel pînă la 50 cm. La tragerea de la 50-100 cm apare o gaură cu mărimea
foarte îngust de funingine ce se formează ca unitare a reculului armei, de pînă la 4,5 cm cu marginile zimţate puternic şi. unele orificii izolate
iar uneori şi urma retezat urii anterioare a ţevii. (Fig. 27) formate de alice la periferia orificiului principal. După 4-5 m tabloul
Expresivitatea împuşcăturii înregistrează doar găuri izolate formate de alicele
urmelor secundare la dispersate pe obstacol.
tragerile de la distanţă în mod deosebit trebuie să menţionăm particularităţile
mică depinde de deteriorărilor cauzate obstacolului prin folosirea armei cu
depărtarea de la care s-a amortiza tor de zgomot aplicate tot mai frecvent de criminali în ul-
tras şi poziţia axei tima vreme.
canalului ţevii raportai la Natura orificiului de intrare. La tragerile din arin a obişnuită
obstacol. Cu cît mai f'iţţ. 27 Formarea orificiului de intrare în într-o ţintă din pînză de bumbac cu împletitură rară în zona orificiului
aproape de obstacol se cazul impuse arii cu ţeava lipită de corp şi de pătrundere a glonţului ţesutul se rupe. Spărturile sunt cu atît mai
află gura ţevii armei în urmă rămasă pe obstacol ("ştanţ-marca") întinse, cu cît este mai marc calibrul şi mai aproape obiectul-ţintâ,
momentul împuşcăturii, fapt ce se deosebeşte de tragerile din arma cu amortiza tor de zgomot.
cu atît mai mică c suprafaţa impregnată cu factorii suplimentari ai Aici, indiferent de calibrul şi distanţa de la care s-a împuşcat, ţesutul
împuşcăturii şi mai accentuat se manifestă intensitatea urmelor acţiunii în locul de străpungere a glonţului, de regulă, nu se rupe. proiectilul
lor pe obstacol. în cazul poziţiei perpendiculare a ţevii faţă de obstacol desfacînd fibrele ţesăturii. Acest fenomen se explică prin faptul reţinerii
urmele secundare se prezintă în formă de cerc. Dacă tragerea s-o gazelor împuşcăturii de amoitizator şi prin viteza puţin mai scăzută a
efectuat sub un unghi, urmele secundare se depun în formă de elipsă. glonţului, însă în materialele cu o densitate pronunţată gaura glonţului
La tragerile de la distanţă mare. pe lîngă deteriorările produse d*. tras din arma Iară ztiomot este totdeauna bine accentuată.

98
99
Inelul de ştergere. Dacă la tragerile din anna obişnuită inelul de totdeauna este mai vastă decît în ca/ul împuşcăturii cu aceleaşi muniţii
ştergere se observă doar atunci cind distanţa de împuşcare «i de la aceeaşi distanţă din anna Iară zgomot.
depăşeşte 10 cm. apoi în urma formată de proiectil a armei fără în funcţie de distanţa de tragere, intensitatea depunerii funinginii
zgomot inelul ţie frecare se observă indiferent de depărtarea de la pe ţintă în ca/ul utilizării armei obişnuite descreşte uniform pe măsura
care s-a tras. îndepărtării de obstacol sau se depune în formă de arcuri concentrice.
Amprenta retezat urii anterioare a ţevii (ştanţ-marca). La Cînd se iâc trageri din anna Iară zgomot de la distanţe mici (3-5 cm)
tragerile din arma obişnuită cu ţeava lipită de obstacol amprenta sau cu ţcav a lipită. în jurul ori iî ci ului de intrare se observă distinct trei
retezăturii anterioare a ţevii, de regulă, este derogată de ruperile cercuri de diferită intensitate de furnizare a suprafeţei. Dimensiunile
ţesutului, pe deasupra aceasta acoperindu-se cu un inel subţire de acestor circumferinţe şi densitatea depunerilor de funingine sunt
funingine. raportate la calibrul armei şi la distanţa de la care s-a tras.
La tragerile din armă fără zgomot cu ţeava lipită de corp, lipsa Resturile de pulbere. î n a 11 crn at i v a împu şc ătur i i di n a r.măcu
rupturilor asigură stanţarea suficient de clară a retezăturii anterioare a amortizatorde zgomot de îa o distanţă mică raza dispersării şi densitatea
ţevii. In majoritatea cazurilor după desenul acestei amprente se poate depunerii reziduurilor de pulbere sunt reduse decît la tragerile cu anna
judeca nu numai despre faptul însuşi al aplicării unei atare arme, dar şi obişnuită. Cînd ţeava este lipită de corp, pulberea se depune abundent
despre forma, dimensiunile (diametrul) amorţizatorului de zgomot pe toată suprafaţa amprentei retezăturii anterioare a ţevii, pe cînd
utilizat. aplicarea armei obişnuite în asemenea condiţii rareori lasă particule
Arsurile apărute pe ţintă. In cazul în care se folosesc arme de praf pe ţintă, fiind aproape în totalitate azvârlite în canalul glonţului.
obişnuite de infanterie arsurile pe ţintă sunt caracteristice tragerilor de In cadrul cercetărilor urmelor împuşcăturii uneori se deschid
la distanţă mică. In ipoteza aplicării armelor fără zgomot, urmele posibilităţi de a se stabili eonsecutivitatea apariţiei leziunilor produse
rezultate din acţiunea flăcării, de regulă, nu există. Numai uneori, la victimei sau a deteriorărilor pricinuite obstacolului. Unu! din indicii
tragerile cu arma lipită de corp, pot fi descoperite urme neînsemnate siguri ai acestei operaţiuni este prezenţa inelului de ştergere şi metalizare
ale acţiunii termice în canalul de glonţ. slab pronunţat în jurul orificiul ui de intrare de la prima împuşcătură
Depunerea funinginii pe ţintă. Urmele de funingine pe (ea fiind produsă din ţeava curăţită) in comparaţie cu urmele produse
obiectele afectate de arma fără zgomot se deosebesc de urmele de de împuşcăturile ulterioare.
funingine lăsate de amicic obişnuite după culoare, forma depunerii şi Acest indiciu se observă clar pe ţesături le hainelor de culoare
raza extinderii. deschisă, mai greu - pe piele, iar pe ţesăturile de culoare închisă
La tragerile cu arma lipită de corp şi de la distanţe mici din armele -numai prin metode de laborator.
de foc obişnuite obstacolul în zona orificiului capătă o culoare de la Un alt semn îl constituie depunerile de unsoare pe marginile sau
suriu-deschisăpînă la negai. în cazul împuşcăturilor din armă fără în jur ui orificiul ui de intrare în un na primei împuşcături din anna cu
zgomot culoarea funinginii oscilează de la galbcn-deschis pînă la ţeava curăţită şi unsă. Lxaminănie făcute in radiaţii ultraviolete fixează
caleniu-înehis. pete luminiscenlc în jurul orificiu lui de intrare în formă de inel pe
Zona râspîndirii funinginii pe ţintă la tragerile din arma obişnuită
100 10!
marginea găurilor cercetate. Uneori însă, dacă au fost folosite cartuşe obiecte pentru societate, nimicit destinaţia lor înlesneşte comiterea
unse abundent, depunerile circulare de unsoare pe marginile orifie i ului omoruri lor. jafuri lor. lîlhării lor şi a al tor crime împotriva persoanei, iar
de intrare pot fi depistate în fiecare din aceste urme. adeseori - şi contra proprietăţii.
Un al treilea indicatorii prezintă gradul de hemoragie de-a lungul Anchetatorii, membrii echipei de urmărire şi alţi colaboratori ai
canalelor de rănire. De regulă, pereţii canalului de la prima rană organelor ocrotirii normelor de drept, în activitatea lor cotidiană se
sîngercază mult mai accentuat decît canalele rănilor rezultate din confruntă frecvent cu probleme vizînd atribuirea unor obiecte la
împuşcăturile ulterioare. categoria de anne albe, mai ales cînd acestea au fost utilizate în scopul
în cazul în care se cercetează spărturile de glonţ în sticlă, oase săvîrşirii unor Infracţiuni. în cazul în care obiectele au destinaţie
(de exemplu, craniul uman) şi în alte obiecte fragile, consecutivitatoa gospodărească sau poartă semne, mărci, care arată că au fost fabri-
deteriorărilor se determină folosindu-se aşa-numilul indiciu al lui cate în mod industrial sau artizanal, a clasifica obiectele cu pricina la
categoria armelor albe nu este complicat şi o face. de regulă, însuşi
Şavinii.
anchetatorul. Pentru o apreciere corectă, el poate folosi unele
Crăpăturile radialc, care pornesc dinspre marginile orificiu lui al
materiale informative [59] sau modele tip de arme albe aflate la
doilea, pot ajunge pînă la crăpăturile ce au luat naştere de Ia primul evidenţa criminalistică. Cunoştinţe de specialitate pentru tragerea unor
orificiu, oprindu-sc în el, ceea ce permite a se determina succesiunea concluzii în acest sens nu sunt neapărat necesare. Ordonarea expertizei
aplicării deteriorărilor. Este ştiut de asemenea că la marginea judiciare în astfel de cazuri e de prisos. Cu toate acestea, în practica
găurilor ce iau naştere după a doua şi celelalte împuşcături se formează criminalistică se întîlnesc destul de frec veni cazuri de ordonare a
numai crăpături radi ale şi nu se întîlnesc cele concentrice. expertizelor cînd obiectul evident se atribuie la arma albă standard,
Dacă orificiul de intrare a împuşcăturii secunde s-a format în fabricată în condiţii industriale şi fără nici un defect, precum şi în
crăpătura rezultată din prima împuşcătură, aceasta poate să nu mai cazul cînd cuţitele sunt de menire gospodărească. Spre exemplu,
aibă alte fisuri. anchetatorul comisariatului de poliţie Rezilia /.. a dispus expertiza
în literatura de specialitate sunt semnalaţi şi alţi indici de stabilire armei albe la Centrul Criminalist ic al MAI al RM pentru a se
a consecutivităţii împuşcăturilor, în funcţie de natura obstacolului şi de stabili daca culitiil-baionetă de la automatul Kalaşnikov cu ni:
împrejurările locului faptei, care de multe ori reclamă metode de 703-93, ridicat de la cetăţeanul P. este sau nu armă albă şi la ce
laborator. [58] tip poate fi atribuit. (60/ Alt exemplu: Jntr-un caz de furt al
camionului "KAMAZ"cu nr. de înregistrare 85-75 MRXin cadrul
Armele albe şi urmele acestora
percheziţiei de la unul din bănuiţi cetăţeanul B., domiciliat in
Expresia "'armă albă" este generalizatoare şi cuprinde un şir de Ia Io veni. a fost ridicat un pumnal militar fabricat industrial cu
tipuri şi modele constructive de astfel de arme. Legist atonii, stabilind nr. 0 0513S c -a re la fela [os t supi îs exp er t iz ei cri in ii la/is ti ce.
răspunderea penală pentru portul, păstrarea, achiziţionarea, [80j în astfel de cazuri materialele trimise la expertiză trebuie să fie
confecţionarea şi desfacerea ilegală a armelor albe (art. 227 al Codului respinse, deoarece rezolvarea problemelor puse nu cere cunoştinţe
penal al RV1) [72]. porneşte de Ia pericolul pe care îl prezintă aceste
102 103
de specialitate din domeniul ştiinţei, tehnicii, artei sau meseriei (an. (4 percutantă a armei, corespunderea formei şi dimensiunilor leziunii cu
din Codul de procedură penală al RM). Cind există îndoieli dacă părţile respective ale armei sau fragmentelor de lamă depistate în rană.
obiectul în cauză prezintă sau nu armă albă şi. respectiv, dacă trebuie în toate cazurile de diagnosticare a unui obiect ca armă albă este
sau nu pornită o acţiune penală, anchetatorul sau organul de urmărire necesar să ne conducem în prima etapă de unele criterii cu caracter
poate dispune o examinare preliminară a obiectului ilicit ia o instituţie general, aprcciindu-le în ansamblu, şi anume:
de expertiză. 1. Obiectul considerat armă albă trebuie să aibă construcţie sau
Rezultatele acestor analize diagnostice se consemnează într-o să fie adaptai constructiv penlru a produce leziuni grave omului sau
simplă constatare tehnico-şliinţificâ şi constituie una din modalităţile animalului. în acest caz confecţionarea sau ajustarea specială a
de asistenţă tehnico-eriminalistică acordate anchetatorului, de rîud cu obiectului pentru producerea unor astfel de leziuni delimitează nei
diversele consultaţii ce se înscriu în ansamblul de măsuri operative de anuaalbă de obiectele de uz casnic. Prin destinaţia obiectului, în acest
investigaţie. context, nu trebuie să înţelegem intenţia producăt om lui care a fabricai-o,
în cazul în care un cuţit sau alt obiect este de fabricaţie proprie şi * ci men i rea obştească a aiti co le lor de acest iei c unosc ute 1 arg popul aţ i e i
sau unei părţi ale acesteia, lată de ce una din premisele ce asigură
nu posedă semne elocvente specifice armelor albe sau esie
reuşita examinărilor de expertiză a acestor obiecte este cunoaşterea
confecţionat în mod industrial insă e defect, pentru a se stabili dacă
i diferite lor grupe de arme albe, trasă iuri le lor spec i fi ce. a deosebi ri lor
obiectul ridicat de la bănuit este sau nu armă albă şi la ce tip poale li
constructive de obiectele asemănătoare, ce au altă destinaţie uzuală.
atribuit se dispune expertiza criminalistică. Deci, această ramură reclamă cunoştinţe şi din istoria armamentului,
Uneori apare necesitatea soluţionării şi a altor probleme ec ţin de etnografiei şi a altor ştiinţe ce ar permite a judeca obiectiv, de pe
identificarea proprietarului instrumentului folosii la comiterea crimei poziţii ştiinţifice, despre obiectul în cauză.
sau a persoanei care 1-a aplicat nemijlocit în activitatea ilicită, precum 2. Obiectul diagnosticat drept armă albă trebuie să corespundă
şi pentru a se stabili dacă obiectul în cauză a servit sau nu ca unealtă construcţiei şi modului de acţiune a modelelor-standard sau tipurilor
la săvîrşirea unei crime concrete. istorice respective de armă albă.
Aceste fapte sunt stabilite după urmele digitale lăsate pe armă. Cu alte cuvinte, dacă un anumit obiect arc forma unui tip cunoscut
după resturile de metalizare râmase pe haină, precum şi prin studierea de armă albă, de exemplu - a pumnalului, care. neiiind ascuţit, poate
inscripţiilor (numele, iniţialele şi alte semne) depistate uneori pe mîneivlc fi utilizat doar pentru producerea leziunilor ca un simplu obiect metalic,
cuţitelor, box uri lor etc. Pot indica persoana care a utilizat arma >i deşi din punctul de vedere al construcţiei el trebuie să fie bun pentru
particulele de substanţă, fibrele de ţesături, praful şi alte microobiecte a tăia şi a înjunghia, astfel de obiect nu poale ti considerat armă albă,
ce au nimerit pe armă. din locurile unde aceasta a fost păstrată (spre ci doar un semifabricat ai ei.
exemplu. îmbrăcămintea persoanei suspectate). Aplicarea prezumth ă 3. Ba/a energetică de acţiune a amici albe o constituie fon a
a armei albe împotriva unei anumite persoane poate 11 stabilită pnn niusculară a omului. Pentru a pune în acţiune arma. se includ nu numai
dep i st arca m i crocant i taţi lor de s înge. m i c ropart i c LI 1 e 1 or de e p i te 1 i u. muşchii palmei, mîinii şi ai antebraţului (cind este \ orba de nunceae.
firelor de păr. fibrelor de ţesături ale hainelor pe lăiş sau pe parte;"' bici de luptă. hoN). dar şi muşchii întregului corp {lovitura de baionetă).
104 105
4. Arma albă se utilizează în lupta corp la corp prin contact di-
106
rect cu adversarul sau de la distanţă, prin aruncarea acesteia (suliţe,
arcuri, cuţite, arbalete, bumeranguri etc).
Ţinînd cont de cele menţionate mai sus, armă albă poate 11
considerat orice obiect confecţionat special pentru a cauza prin
mijlocirea forţei musculare a omului leziuni corporale grave şi
care corespund unor modele-standard sau anumitor tipuri
istorice de arme albe. [61]
Această definiţie este o determinare generică a armei albe, care
include trăsături comune tuturor tipurilor de arme albe (de înjunghierc-
tăiere, percutante, de zdrobire etc).
Pentru soluţionarea problemelor practice referitoare la atribuirea
unui obiect la categoria de arme albe această definiţie nu este suficientă.
La fel cum nu există "casă" sau "copac'1 în general, nu există nici
armă albă abstractă, ci sunt varietăţi concrete ale ei: pumnal, box.
cuţit finlandezş. a.
De aceea, concomitent cu definiţia generică a armei albe. este
necesar să se opereze şi cu caracteristicile varietăţilor acesteia. Fiecare
gen de armă albă are un ansamblu de semne care îl deosebesc de
altele din această categorie de arme şi care trebuie evidenţiate în cadrul
rezolvării problemelor practice concrete, şi anume:
1. Pentru armele albe cu lamă se pot considera determinante
următoarele caracteristici:
•forma, dimensiunile, rezistenţa obiectului în întregime şi a pârtilor
acestuia;
* prezenţa lamei sau a muchiei tăişului şi gradul de
ascuţire:
♦ existenţa capătului de luptă şi gradul de ascuţire a
acestuia;
«unghiul de convergenţă dintre lamă şi muchie (de regulă, trebuie să
fie nu mai mare de 45°).
•prezenţa minerului comod pentru a fi ţinut în mină în momentul

aplicării leziunilor;
• existenţa aruncătorului lamei sau a fix atomi ui în ca/ui •
briceagurilor.
<*v
Pe lingă acestea, sunt necesari şi alţi indici cu caracter suplimentar u L
care vor înlesni concluzia privind varietatea armei; t *>>#
• prezenţa unor depresiuni (scobituri) şi muchii pe lamă ce sporesc i ^
l e
rezistenţa construcţiei acesteia;
i a
• existenţa limitatorului (garda care previne alunecarea mîinii de
z
pe miner);
a f
• coraportul dintre lungimea lamei şi a minerului, dintre lungimea
r o
şi lăţimea lamei ş. a.
e r
2. Pentru armele fără lamă, cu acţiune pereuiantâ-zdrobitoare
a ţ
proprietăţile de bază sunt: e
• forma, dimensiunile şi rezistenţa obiectului în întregime, precum p i
şi a componentelor lui în parte; r
• existenţa părţii percutante sau a suprafeţei de lovire; o m
■ greutatea optimă a armei (boxului) sau a părţii de lovire (biciul i u
de luptă); e s
•prezenţa găurilor pentru degete în cazul boxului: c c
•existenţa minerului sau a dispozitivului de mînuit (bara de prindere t u
a buzduganului). i l
Ca clemente adăugătoare ale acestui gen de armă albă pot fi l a
menţionate: e r
•prezenţa şi natura dinţilor sau a ştiflurilor pe suprafaţa de lovire; l e
•existenţa suportului de sprijin la box; o
•existenţa urechiuşelor, centurii, şnurului în cazul palmarelor; r a
•prezenţa laţului la biciul de luptă (pentru a-1 îmbrăca pe mînă). 3.
Pentru armele albe de mînă cu aplicare dublă (suliţă, lance) şi c o
pentru proiectilele de lansare (siurikene. cuţite, inele de luptă, lame u m
ele (Fig. 28) sunt importante următoarele trăsături: u
• prezenţa caracteristicilor specifice pentru armele albe cu lamă, a l
atît pentru lupta corp la corp. cîl şi pentru acţiune de la distanţă şi p u
zdrobirea prin aruncare de la depărtare: l i
i
107 ş
c
a i
r n
i 'ansarc; 4 - topor de luptă Majoritatea autorilor le nemijlocit forţa mus ui ară a
m "tomagavk" zdrobitoare, de clasifică în baza cîtorva omului, baza energetică de
i tăiere sau înjunghiere ale principii; acţiune a armelor de aruncare
c acestora: l. După principiul de poate fi atît forţa musculară
i . formaşi dimensiunile acţiune toate armele albe sunt directă a omului (suliţă,
r constructive comode pentru divizate in: arme pentru lupta bumerang), cit şi cea indirectă,
e ţinerea în mînă şi lansarea corp la corp şi arme de prin mijlocirea coardei întinse
a acestora; lansare. Dacă drept sursă de a arcului comprimat etc.
. prezenţa unor indici energie în cazul utili /arii (arcuri, arme cu arc ş. a.);
ţ speciali de centrare, rezistenţa armelor pentru lupta corp la 2. După destinaţie, armele
şi greutatea optimă a armei. corp serveşte albe se împart în; arme de
i 4. Pentru mecanismele şi luptă (militare, poliţieneşti,
n dispozitivele de aruncare, speciale); arme civile
i esenţiale sunt următoarei e pan (sportive, de vînăloarei; arme
iculari tâţ i: criminale;
e . forma şi dimensiunile 3. După metoda de
i tradiţionale sau standarde confecţionare, armele în cauză
ale acestora: pot fi: industriale, artizanale şi
d . rezistenţa şi capacitatea de fabricaţie proprie;
e suficientă a sistemului de 4. După construcţie, a
lansare a proiectilului; miele albe se clasifică în:
l . existenţa unor dispozitive arme cu lamă; fără lamă;
a de ochire pentru aruncarea combinate şi mascate;
proiecti iclor spre ţintă (tăietură După modul principal de
d în coada săgeţii, sprijin special acţiune, armele albe cu lamă
i etc). se subdivizează în amic:
s Caracteristicile menţionate • de tăiere (săbii, tesace.
t nu cuprind gama de trăsături spade):
a specifice fiecărui tip sau • de înjunghiere (spade,
n varietate de arme albe, însă ne pumnale, stilete);
ţ permit în condiţii tic teren să • de înjunghîcrc-
ă judecăm în mod preliminar spinlecarc(paloşe, unele
folosiţi du-se Fig. 3H Arme despre obiectul cercetat. pumnale):
albe de lansare: 1 - cuţite; 2 - Problema noţiunii de armă • de înjunghicre-tăierc
inele p r o p r i e t ă ţ i l e de luptă, albă şi a Trăsăturilor acesteia (cuţite ImlandOe, de
("ghilotine zburătoare"): 3 - este in slrinsă legătură cu vînătoare (Fig. 29),
siurechene. Dcrcuiante- s^-e-' £'c clasificarea armelor albe. [621 pu
percutante de zdrobire sau de 1
Fig. 20 Arme albe cu lamă
înjunghiere-tăiere etc.
scurtă (cuţite de vînătoare):
Armele albe mascate pot fi
1-4 de uz curent; 5-6 pentru m cy
,am- dt j m ,amă şj ^
scoaterea blănii
.,
,
acţioneze, corespunzător, in
m mod
na caracteristic pentru un Ic! sau
le, altul de arme. Armele cu lamă
ba cel mai
io
ne
te
pl
at
e,
cu
ţit
e
mi
lit
ar
e).
Armele albe fără lame, după
modul de acţiune, sunt:
perculantc-
zdrobitoarc (bastoane,
buzdugane,
ghioage, bice de luptă,
palmare,
box uri. nunecacuri. (Fig.
30.32).
Armele combinate pot fi:
frecvent sunt mascate sub formă de stilou, baston, umbrelă ete. se evidenţiază calităţile de rezistenţă ale
(Fig. 31), iar cele percutante de zdrobire - sub formă de ceas, pal- unor părţi aparte şi ale întregii
construcţii, ţinîndu-sc seama să nu se
mar sau sub forma altor obiecte.
modifice sau să se deterioreze arma
cercetată. Se are în vedere de
asemenea verificarea comodităţii
prinderii minerului de lamă, se realizează
proba magnetică de diferenţiere a
Fit:. 32 Arme albe ia]u|^|anicji0 atenţie dcoseb.tâ
percutante: 1.2 - box; -? - -,.,;■;
,..... se acorda aprecierii rezistenţei >i
palm ai ■

110

Fig, 30 Arme albe fără lamă cu Fie. 31 Arme albe mascate:


capăt percutant suspendat: 1.2- 1 - pumnal - stilau; 2 - cuţit
ghioage; 3 - bici de luptă: 4,5 -pix; 3 - creion cu miez de oţel
-nunceacu arcuit; 4 - spadă - baston; 5
-spadă - umbrelă
Procesul de examinare prealabilă a obiectelor ce pot fi catalogate
la arma albă începe cu observarea obiectului, măsurarea dimensiunilor
lui, ulterior se trece la analiza formei şi caracteristicilor constructive.
dimensiuni lor armei. In cazul unor arme fabricate industrial , c' luîndu-sc în seamă gradul de distrugere reală a ţintei. Totodată, se
duritatea metalului se măsoară cu aparate speciale. Bineînţeles,
acest lucru se face mai curînd în cadrul expertizei prin metode de
laborator, la care trebuie să ne oprim puţin pentru a face unele
precizări de ordin metodic pe deplin aplicabile şi in cadrul
examinărilor de teren.
în situaţia în care, în cadrul cercetării de expertiză a armelor
albe de fabricaţie proprie, se determină rezistenţa întregii
conformaţii a unui cuţit constaiit prezumtiv după tipul celor de
vînătoare, în practica criminalistică se respectă următoarea
schemă: capătul lamei, cu o lungime, de regulă, nu mai mică de
90 mm se îndoaie cu 5 mm; dacă lungimea este mai mare, la
depăşirea ei cu fiecare 25 mm mărimea îndoielurii se majorează
cu 2 mm. După efectuarea acestor verificări, pe lama cuţitului nu
trebuie să râmînă deformări remanente ce depăşesc Imm. [63, 180]
Acest criteriu, însă, nu este decisiv şi se ia în considerare doar
la evaluarea unui complex de caracteristici ale armei, inclusiv a
celor
! eviden ţi ate pri n apl icarca de lovi turi în obiecte sol ide. determ in
îndu-se
, astfel duritatea, rigiditatea şi elasticitatea lamei în mod
experimental.
Cît priveşte dimensiunile lamei, notăm că nici în acest caz nu
există un criteriu strict al lungimii minimale pe care trebuie s-o aibă
lama cuţitului, care ar putea f] pusă la temelia concluziei definitive.
expertul verificînd de fiecare dată în mod experimental posibilitatea
i cauzării unor leziuni grave cu exemplarul concret de armă, sprijin
induse pe cunoştinţele acumulate de practica criminalistică şi de
experienţa sa proprie.
La cercetarea de expertiză a ailor tipuri de arme se
efectuează de asemenea experimente pentru determinarea, de
exemplu, în cazul
! arcului - a energiei coardei întinse a acestuia, precum şi
posibilitatea tragerilor ţintite. Aici concluzia privind apartenenţa
la categoria de armă albă se tbmutlca/ă nu în baza forţei potenţiale
a coardei întinse.
a provoca explozia substanţelor brizante şi a pulberilor în
cercetează nu numai arcul (arbaleta), dar şi săgeţile menite pentru
tragere. Dacă ele, în vi rtuica particularităţi lor constructive, nu suin în capsclc-detonatoare sau a celor de aprindere (ful minat ui mere
măsură să provoace leziuni grave, se trage concluzia câ dispozitivul uri c, tetrazenul, azidul de plumb ş. a.).
nu este o armă albă. Substanţele explozive brizante se utilizează ca
Soluţionarea chestiunii privind clasificarea obiectului la categoria încărcătură pentru muniţii şi în cazul unor lucrări de
construcţie însoţite de necesitatea aplicării exploziilor. Mai
armelor albe (tipul, genul, varietatea) este un proces unic de analiză a
frecvent se folosesc în aceste scopuri trotilul, hexoghenul
formei constructive, ascuţimii lui. rezistenţei obiectului în ansamblu şi
tetrilul, dinamita, piroxilina, amonalul, dinamonul ş. a.
al comparării cu caracteristicile similare ale modelelor-standard sau
în calitate de substanţe explozive cu efect de
ale tipurilor istorice de arme albe.
aruncare se utilizează pulberea neagră şi cea coloidalâ, uneori
Compararea formei şi a altor trăsături constructive şi a calităţilor
chiar şi combustibilul destinat pentru rachetele militare.
lor uzuale se efectuează după modelele expuse în diferite îndrumare
Compoziţiile pirotehnice sunt destinate pentru a provoca
şi albume, cu fotografiile şi desenele schematice ale acestora. Dacă
efecte de lumină sclipitoare, zgomot, fum. Viteza de
totalitatea caracteristicilor obiectului examinat coincide cu semnele
ardere a acestor substanţe poate asigura calităţi minimale de
specifice ale modelului unei arme albe şi se confirmă câ obiectul din
explozie a unor astfel de dispozitive, însă unele din ele ce conţin
punct de vedere constructiv este destinat producerii de leziuni la atac
substanţe brizante pol declanşa şi detonaţii. Cele mai simple
sau apărare, se irage o concluzie categorică referitoare la aparteneţa
compoziţii pirotehnice de menire gospodărească utilizate
obiectului la un anumit lip de armă albă sau se constată faptul că
pretutindeni ca sursă de aprindere sunt gămăliile de
obiceiul în cauză nu este o asemenea armă. Concomitent se irage
chibrituri ce conţin această substanţă.
concluzia cu privire la modul de fabricare a obiectului examinat.
în scopuri criminale se folosesc atîl dispozitive fabricate în
U rinele de explozie mod industrial, cît şi cele asamblate în condiţii casnice din
Explozia este o degajare bruscă de energie ca urmare a unor bucăţi de ţevi, butelii de suclă, cutii melalice sau din masă
transformări fizice, chimice sau atomice ale materiei. în domeniu! plastică etc. Uneori pentru a majora capacitatea de nimicire,
tehnicii şi în ramura militară exploziile se produc prin utilizarea pe suprafaţa corpului acestor dispozitive se fac crestături
substanţelor explozive însoţite de emanarea unor mari cantităţi de ce înlesnesc procesul de formare a schijelor, alteori în
căldură şi gaze cu o presiune de peste 300000 atmosfere, capabile încărcătura explozivă în aeesie scopuri se introduc alice, bucăţi
să distrugă cele mai solide obstacole. Substanţele explozive se clasifică de ţinte, de sîrmă ele. în scopul camuflării dispozitivelor
în substanţe de iniţiere, de tarimiţare (brizanie). de aruncare (pulberile) explozive lor Ii se imprimă aspectul unor obiecte uzuale
(lanternă, cheis, banderolă ş. a.).
şi compoziţii pirotehnice.
Diverse sunt şi modalităţile depunere în mişcare a
Substanţele explozive de iniţiere, cu acţiune primară suni
dispozitivelor explozive. Dintre cele mai simple se pot
sensibile la excitaţii mecanice, temperaturi înalte şi se folosesc pentru
menţiona instalaţiile puse în funcţie de însăşi victima (de
exemplu. în urma deschiderii unui colet poştal cu "sutpri/ă" se
I
112 pune în acţiune un mecanism de lovire a capsei.
I

113
care iniţiază explozia).Uncori din cauza comportamentului nepăsător Dintre problemele, referitoare la obiectul examinărilor în faza
cu dispozitivele confecţionate în condiţii casnice jertfa poate deveni preliminară fac parte:
făptaşul însuşi. într-un caz de fabricare .ţipăstrare ilegală a unui •determinarea naturii exploziei (a avui loc o explozie de substanţă
dispozitiv explozibil de către cetăţeanul M. în urma exploziei explozivă sau a unui amestec de gaz natural şi aer):
rezultate din neglijenţa acestuia, lui i s-a produs amputarea •stabilirea epicentrului exploziei (a locului amplasării încărcăturii
traumatică a palmei mi in ii în care se afla dispozitivul. 1811 Mai substanţei explozive sau a spaţiului in care s-a făcut amestecul
frecvent se aplică mecanisme de iniţiere de tip electric, uneori cu efect exploziv);
întârziat. •estimarea masei încărcăturii explodate în echivalent trotilic. lipul
In practica criminalistică se întâlnesc şi cazuri de punere în acţiune şi dimensiunile acesteia ş. a.
a dispozitivelor explozive şi prin ghidare de la distanţă, adică prin Desigur, special işti i-participanţi la această acţiune de anchetă îşi
folosirea radiosemnalclor de iniţiere a exploziei. [64,142J pot expune părerea pe marginea acestor probleme doar la s ursit ui
Examinarea locului exploziei constituie unul dintre cele mai ; cercetării locului faptei. Examinarea locului se desfăşoară, de regulă,
complexe şi dificile genuri de examinare a locului faptei. Aceasta se de la centru (focarul exploziei) spre periferie. Determinarea focarului,
lămureşte, pe de o parte, prin specificul cunoştinţelor şi priceperile i şi a naturii exploziei se face pe baza analizei urmelor acţiunii explozive.
pe care trebu ie să Ic stăpînească speci al istul tehnic ian pentru explozii, ' Pentru focar, indiferent de substanţa explozivă folosită, este
iar pe de altă parte - prin caracterul excepţional al condiţiilor unei caracteristică totdeauna deteriorarea substanţială a ambianţei, a
asemenea activităţi. Dincolo de faptul că paralel cu examinarea propriu- craterului în pămînt, deformările obiectelor materiale, prezenţa unor
zisă trebuie sâ se efectueze lucrări de salvare şi de lichidare a avariei. urme intensive de furnizare, de pîrlire şi topirea obiectelor din epicentrul
de stingere a incendiului, aici csie necesar să se întreprindă exploziei etc.
măsuri de Acţiunea hrizantă a exploziei şi, deci, faptul utilizării anumitor
securitate contra exploziilor repetate a dispozilivelor-capcană, a i substanţe explozive poate fi observată doar pe obiectele care au fost
surpării construcţiilor deteriorate şi a liniilor electrice şi de comunicaţii, în contact sau în apropiere nemijlocită de încărcătura explozivă.
uneori şi o verificare a poluării radioactive a locului incidentului. In Aceasta se manifestă prin crearea unor deformări locale, spargeri în
legătură cu aceasta. Iară a ne opri la aspectele tactice ale examinării beton armat, depresiuni în cărămidă, existenţa unor zone de scurgere
locului faptei, care constituie obiectul unui studiu aparte, subliniem plastică a metalului, rupturi ale ţesutului epilelial şi muscular al omului,
necesitatea pregătirii ci minuţioase. O atenţie sporită se acordă amputarea traumatică a membrelor acestuia ş. a.
procesului de fixare a stărilor de fapt din scena infracţiunii. înregistrarea Analiza mărimilor dimensionale ale distrugerilor ca urmare a
deplină şi obiectivă a informaţiei privind obiectele strămutate de exploziei substanţelor detonatoare ne permite să determinăm şi puterea
acţiunea exploziei, caracterul şi natura deteriorărilor, precum şi a exploziei, care se estimează în echivalent trotilic [65 J. Acest lucru
obiectelor din această zonă ce n-au suferii în urma exploziei, permite să este posibil deoarece există un anumit raport între mărimea
fie rezolvate la faţa locului un şir de probleme diagnosticatoare Şi situat dispozitivului încărcat cu substanţă brizantă şi proporţiile suprafeţei
ion ale. importante pentru cau/a instrumentată.
114 115
distruse, care constituie o particularitate distinctivă a folosirii acestor Acţiunea termică a exploziei se exteriorizează în formă de urme
substanţe explozive. de ardere, arsuri pe corpul victimelor, afumâri şi urme de topire pe
Se ştie, de exemplu, că explozia elcctrodetonatonilui ee conţine circa obiectele din metal, mase plastice deseori nimicite de incendiile ce
2 gr de substanţă explozivă brizantă se poate solda cu amputarea provin în urma exploziei. In asemenea cazuri pentru stabilirea
traumatică a 1 -2 falangele ale degetelor murai ce a contactai cu dispozitivul, caracterului primar al incendiului în raport cu explozia se caută obiecte
iar Ia explozia unui calup de trotil cu masa de 75 gr are loc amputarea aruncate de unda exploziei la mari distanţe de la locul incendiului care
traumatică a palmei de la mina care a ţinut încărcătura. 166.32] poartă urme de funingine pe suprafaţa sa (cioburi de sticlă etc.) sau
De aceea informaţii suplimentare pentru evaluarea masei resturi de funingine pe suprafeţele exterioare ale dispozitivului explodat,
încărcăturii explozive pot fi obţinute şi pe calea studierii rapoartelor care arată că explozia a fost po steri oară faţă de incendiu.
de expertiză medico-legalâ a victimelor exploziei. O marc capacitate de aprindere au pulberea neagră, mijloacele
Informaţii importante cu privire la part ic ui ari taţi le construcţiei pirotehnice (pe bază de permanganat de potasiu), sarea Bcrtole (dotat
dispozitivelor explozive cu acţiune brizantă pot fi obţinute în urma de potasiu), fosfoail roşu. staijitura de magneziu ş. a. Puţin mai scăzută
examinării preliminare a schijelor. Ele se deosebesc prin forme este inflamabilitatea pulberilor fără fum, precum şi încărcăturile de
neregulate, margini zimţate, depresiuni şi proeminenţe, fragmentarea şi substanţă condensată (brizantă).
fibrilarca de către acestea a hîrtiei. canonului, maselor plastice. Acţiunea de schijă a dispozitivului exploziv se caracterizează prin
Uneori pe suprafaţa interioară a schijelor care au fost în contact prezenţa numeroaselor zgîrîicturi pe cărămizi, pe suprafeţele din
nemijlocit cu încărcătura explozivă rămîn particule de substanţă beton armat, spărturi perforante şi canale oarbe în materiale plastice.
nepropagată, multiple crăpături, microcratere. vizibile cu ochiul liber. Totodată, trebuie să se ţină cotit de faptul că împrăşticrea schijelor în
Totodată pe partea exterioară a schijelor se pot depista resturi de timpul exploziei dispozitivului încărcat cu substanţă explozivă
vopsea, semne de marcare, urme de operaţiuni tehnologice, uneori chiar condensată depăşeşte cu mult distanţa acţiunii lui de iiigasă. De exemplu,
şi marca uzinei producătoare, care în ansamblul lor indică modul de la explozia unui detonator, tubul acestuia se fraeţionează in schije mărunte
confecţionare a dispozitivului exploziv (industrial sau în condiţii aruncate cu viteza de aproximativ 1000 m/sec la o distanţă de pînă la
25 m; grenada "F-l" cu încărcătură de trotil, avînd masa de 60 g, se
casnice).
divizează în circa 1000 de schije, aruncate cu o rapiditate mai mare
Urmele efectului de fugasă se manifestă cu mult mai departe
de 700 m/sec pe un perimetru de 200 m. [66. 51 ]
de focarul exploziei prin deplasarea obiectelor de alantur sub influenţa
Analiza şi fixarea detaliată in planul-schiţâ ale urmelor fenomenelor
undei de şoc, prezenţa craterului, intoxicări şi leziuni corporale ale
enumerate permite a se stabili punctul central, adică poziţia iniţială a
oamenilor, spargerea geamurilor la distanţe mari de la locul exploziei.
schijelor, care s-au împrăştiat indirecţii radiale. în acest caz se utilizează
animarea obiectelor etc.
procedee de vizare, elaborate de balistica judiciară, potrivit cărora
Dimensiunile acţiunii explozive sunt în funcţie directă de masa
punctul de convergenţă al traiectoriilor schijelor este şi centrul
încărcăturii explodate, localizarea obiectelor este în raport cu frontu!
exploziei. De regulă, stabilirea acestuia sen este ca punct de pornire
undei de şoc. cu specificul construcţiei dispozitb ului exploziv şa.
116 117
la desfăşurarea cercetărilor cu măsurarea şi fixarea pe planul-schiţâ a Rămăşiţele detonatorului percutant (percutorul, arcul, cuiul
distanţei în rază pînă la fiecare urmă depistată în această zona. de siguranţă) la locul exploziei indică modul mecanic de declanşare
Fotografierea obiectelor principale în asemenea cazuri se cere a exploziei, iar schijele electrodeto nat oare lor, firele de cablu,
executată cu banda gradată, deoarece pentru efectuarea cercetărilor contactoarele electrice, sursele de alimentare ş. a. adeveresc
tehnico-explozive au o marc importanţă distanţi şi spaţierea obiectelor metoda electrică de explodare. (Fig. 33) Nu este exclusă utilizarea
faţă de epicentrul exploziei. O atenţie deosebită se acordă căutării în combinată a metodelor enumerate: electromecanică, de aprindere
zona focarului exploziei a resturilor de substanţe explozive, care n-au electrică, electrochimică ş. a.
reacţionat. Ele pot fi depistate sub formă de micro incorporări în Despre confecţionarea
crăpături mici, în cratere şi în formă de microparticulc sedimentate. dispozitivului exploziv în
Totodată, trebuie să se ţină cont de faptul că unele dintre cele mai condiţii casnice vorbesc şi
periculoase substanţe explozive (hexogen, TEN ş. a.) pot fi uşor absenţa particulelor de lac
confundate cu cristalele de sare, zahăr şi de alte produse alimentare. sau de vopsea pe suprafaţa
La apropierea chibritului aprins asemenea microparticulc ard cu schijelor, a marcărilor pe
pîrîituri caracteristice sau cu foşnet; în cantităţi mari, ele pot provoca aşchiile corpului explodat,
detonarea, însoţită de avarierea obiectelor din apropiere. Pentru prezenţa produselor de
Fîg. .?.? Elementele unui dispozitiv cu
diminuarea riscului în lucrul cu aceste substanţe, ele trebuie umezite. lipire şi sudură electrică, ale
sistem electric de explozie întârziata
Parametrii geometrici ai dispozitivului explodat pot fi stabiliţi pe urmelor de pi li re, utilizarea
baza analizei dimensiunilor şi formei schijelor, a determinării obiectelor de uz casnic pentru confecţionarea dispozitivului exploziv
suprafeţelor care pînă la explozie au fost exterioare sau interioare. (corpurile stingătoarelor de foc, ale baloanelor cu sifon, spraiurilor ele).
Schijele de formă cilindrică sau sferică indică configuraţia corpului Prin urmare. în cursul cercetării locului incidentului în limitele
dispozitivului exploziv, absenţa schijelor de dimensiuni mici a cornului investigaţiilor prealabile ale urmelor produse de explozie poate fi
metalic folosit şi cantitatea redusă a celor mari este caracteristică pentru obţinută o informaţie tactică importantă cu privire la împrejurările
exploziile de pulberi şi amestecuri pirotehnice. Cantitatea numeroasă evenimentului, substanţele şi dispozitivele explozibile utilizate, necesare
de schije mărunte la locul exploziei arată ca a fost utilizat un dispozitiv' pentru descoperirea cauzei în termene cit mai reduse.
exploziv în regim de detonare (substanţă explozivă brizantâ).
Actele suspecte de fals
La determinarea modului de declanşare a exploziei se porneşte
de la faptul că în calitate de dispozitiv de iniţiere a izbucnirii în cursul cercetării locului faptei, efectuării altor activităţi prac-
încărcăturilor explozive brizante se folosesc, de regulă, detonatoare tice curente adeseori se impune sarcina de a stabili autenticitatea
(de uz militar-inginere se sau destinate activităţilor în economia buletinelor de identitate, a permiselor de conducere aulo, a
naţională), iar pentru încărcăturile cu acţiune de aruncare - mijloace documentelor de trecere a frontierei, a legitimaţiilor de serviciu, de
inflamabile (fitiluri de aprindere ş. a.). studii ctc. care se rezolvă, de regulă, de către organul de urmărire în
118 119
mod prealabil. I» urma unor astfel de cercetări se deschid posibilităţi In etapa a treia se depistează indicii eventuali de fals material,
de a elabora anumite versiuni, de a decide cu privire la oportunitatea adică de modificare a conţinutului iniţial al documentului preexistent.
realizării unor măsuri operative de investigaţie şi a altor acţiuni Formele variate de falsificare, favorizate la ora actuală de aplicarea
procesuale. ordinatoarelor, a dispozitivelor de scanare, îngreuea/ă descoperirea
Controlul şi examinarea documentelor în condiţii de teren include, acestuia în condiţii de teren dictînd necesitatea utilizării unor mijloace
de regulă, trei etape: [67.241 tehnice: lupa, microscopul portativ, aparatul cu radiaţii ultraviolete ş.
!. Verificarea valabilităţii documentului; a. în acest sens este oportun a se realiza un examen comparativ a
2. Stabilirea apartenenţei acestuia persoanei care l-a prezentat; documentului în litigiu şi cu modclc-tipde formulare autentice, privindu-
3. Depistarea indicilor de fals material. sc în lumină incidenţă, difuză, în raze de transparenţă. O atenţie sporită
se acordă mijloacelor de protecţie şi în special fondului protector,
în prima etapă se studiază conţinutul şi se determină valoarea
filigranului ctc. Conturul reţelei de protecţie trebuie să corespundă
juridică a actului. Se acordă atenţie aspectului formularului, care trebuie
celui adoptat pentru această categorie de documente, liniile desenului
să corespundă formei în vigoare la momentul verificării. nu trebuie să lîc întrerupte, culorile fondului policrom se succed treeînd
Apoi se examinează rechizitele documentului - prezenţa şi treptat una în alta cu multă fineţe, formînd în punctele de contopire
conţinutul impresiunilor de ştampilă şi de sigiliu, semnăturile nuanţe complementare. Lipsa culorilor de trecere şi hotarele izbitoare
persoanelor oficiale, termenul de valabilitate a documentului ş. a. Lipsa dintre două culori indică falsificarea documentului. In cazul în care
cel puţin a unuia din rechizite face ca actul să-şi piardă puterea juridică. autenticitatea atestatului controlat provoacă îndoieli, acesta trebuie
Totodată se efectuează o analiză logică a sumarului inscripţiilor, dîndu- ridicat şi trimis la expertiză. în cele ce urmează vom indica uncie
se maximum de atenţie la data naşterii posesorului documentului, care procedee de falsificare a actelor întîlnilc frecvent în practica
trebuie confruntată cu data eliberării acestuia, precum şi cu informaţia criminalistică şi a indicilor ce le caracterizează. (Tabelul 10).
privind anul confecţionării formularului.
Jn cazul în care data eliberării actului este mai timpurie comparativ Stabilirea falsului material în acte
cu momentul emiterii blanchctei acestuia sau există contraziceri între Tabel orientativ 10
conţinutul textului şi datele citrice ale documentului, precum şi în ipoteza Procedeul de Indicii de fals
nepotrivirii cuprinsului unor informaţii cunoscute, alte greşeli în rechizite falsificare
- toate acestea mărturisesc falsul în actul supus controlului. 1 7 ,*>
In etapa a doua se face verificarea apartenenţei documentului 1 Substituirea •lipsa impresiunii de ştampilă pe fotografie:
suspect individului ce l-a prezentat prin confruntarea nemijlocită a fotografiei •nepotrivirea impresiunii de ştampilă de \K fotografic
cit partea ei de pe document: conţinut, diimisiuni.
imaginii persoanei de pe fotografie cu aspectul exterior al acestuia.
nuanţă de euloarc. raza eiiuimlerinţei ş. a.: •lipsa»
Totodată se compară fotografia, numele de familie, prenumele şi "rupturii" de imprcsiuite a ştampilei la hotarul dintre
patronimicul persoanei în cauză cu datele respective din alte fotografic şj document ('Vonanxiană*'): ♦alterarea hîriiei
documente ale persoanei reţinute. actului din preajma fotografiei.
120 121
luminiscenţei hîrtiei pe diferite sectoare ale documentului. contraziceri
.1 conţinutul
•prezenţa unor
înlăturare de documentului;
text prin ştergere •diferenţe in spaţierea înscrisurilor - înghesuiri şi
înlăturare de prescurtări ncj usti ficate;
text prin •deosebiri intre caracteristicile grafice ale textului
corodarc de bază şi ale celui adăugat:
(spălare) •discordanţe de nuanţă de culoare, fluctuaţie de
Adăugare de lext himiniscenţă a grafi smelor.
•caracterul nestandardizat a! literelor, prezenţa unor greşeli gramaticale,
imagini de litere inversate, traseuri lăsate de creion, ac, indigo ele;
•nesuprapuncrea axelor longitudinale ale semnelor cu raza circumferinţei
ştampilei improvizate: •imagine ştearsă sau difuză a ştampilei, deformări de
liirlie în locul spaţierii acesteia; •formă neregulată a o valuri lor, frînturi şi
şerpui tu ri
de elemente._______________________________
•ingroşarea stratului de hirtie în locul lipirii; •neuniformitatea reţelei de
proiecţie; •destratificaren marginilor fragmentelor încleiate.
resturi de clei:
♦găuri suplimentare lăsate de scoabele actului:
•nepotrivire de serie şi număr de fabricare ;P.
document;
•diferenţe privind mărimea şi calitatea hîrtiei
paginilor.
Falsificarea
impresiunilor de
ştampilă

Substituirea sau
lipirea paginilor
•pierderea luciului, subţierca şi scămoşarea hîniei in
zona alterată prin ră/.uitv; •afectarea fondului protector
sau a li maturii: «prezenţa resturilor de înscrisuri iniţiale
#prczenţa zonelor mate pe document, pierderea
luciul ui. alterarea inele ierii hîrtiei; ♦schimbarea
nuanţei de culoare a liîrlici, 1 imaturii. reţelei de
122 protecţie; •fragilitatea şi porozitatea hîrtiei: •resturi
întinse de coloranţi ale înscrisuri lur înlăturate pe
porţiunea atacată; •diferenţă de nuanţă a
1 2 i
123
7 Alterarea •prezenţa unor corpuri străine sub iaminat.
stratului de elemente de înscrisuri difuze:
laminat •prezenţa pe document a unor încreţituri, crăpături.
bule de aer sub laminat, porţiuni mate;
•alterarea formulam tui dc-a lungul marginilor
fotografiei de pe act;
•grosimea exagerată a documentului.

8 Falsul prin Se stabileşte prin compararea cu modelele-tip de


contrafacerea formulare anteniii '£■', c'Xan liitindu-se:
formularului •exactitatea reproducerii dimensiunilor şi a
conţinutului formularului, a filigranului, a
caracterelor tipografice;
•culoarea şi nuanţa cerneluri lor folosite:
•calitatea hîrtiei (grosimea, culoarea, structura
suprafeţei. încleierea ctc.l.
9 Contrafacerea •grafcmc şerpuilc, punctate:
semnăturii •opriri neîntemeiate ale instrumentului de scris
manifestate prin îngroşări sau întreruperi nefireşti
de trasee;
•prezenţa pe trasee sau in vecinătatea lor a
particulelor altui colorant (de cx.. pe traseul de pix.
tuş - pani culc de creion, indigo);
•prezenţa urmelor de apăsare în trăsăturile de pix,
cerneală;
•trăsături formate din puncte izolate, eu întreruperi.
margini şerpiiite. ncuniforme - în cazul scanării
originalului şi aplicării lui pe documentul examinai
la imprimanta ordinatorului.
# :{e A # :■% % -ic * # * *

Aspectele menţionate arată posibilităţile


potenţiale ale uncia din formele de aplicare a
cunoştinţelor de specialitate şi, desigur, nu
epuizează diversitatea de urme şi obiecte ce pot
fi mtîlnitc în practica cercetări i infracţi uni
lor.
Pentru obţinerea unei informaţii de
urmărire mai depline secere să fie analizate nu
numai unele urme în parte (obiecte - amprente
-resturi de substanţe), dar şi tabloul integral
al acestora.
căilor de utili/arc a acestora în scopul descoperirii adevărului".
Fiind într-o conexiune reciprocă determinată de unitatea de loc.
de omogenitatea de acţiuni in fract orice, acestea oglindesc un mecanism [68, 66-67]
unic de comportament şi de manifestare al făptaşului în structura Efectele realizării examinărilor preliminare ale urmelor la faţa locului
cveni mcntului infracţional. nu prezintă nişte probe procesuale. însă procesul de evaluare a acestora
în sistemul acestor urme au însemnătate nu numai caracteristicile are multe trăsături comune cu modul de estimare a dovezi lor judiciare.
Atît în primul, cit şi în al doilea caz arc Soc analiza logică a stărilor de
fiecărei urme luate izolat, dar şi localizarea lor, spaţierea reciprocă
fapt ce prezintă importanţă pentru descoperirea şi cercetarea
a uneia faţă de alta. succesiunea cronologică a apariţiei acestora
infracţiunilor. Diferenţă se înregistrează doar în statutul procesual al
ctc. acestor informaţii.
Studierea urmelor şi obiectelor în complexitatea lor, analiza
Procesul de constatare a referinţei datelor faptice amintite la
legăturilor reciproce, confruntarea informaţiei obţinute cu cea
evenimentul cercetat nu este, bineînţeles, simultan şi nu se sfîrşcştc
existentă şi totali zarea rezultatelor într-un tablou de ansamblu per- nemijlocit la locul faptei. Adeseori este imposibil, spre exemplu, a se
mit sa fie elaborate versiuni întemeiate cu privire la infractor. Ia stabili dacă urmele de încălţăminte depistate la faţa locului sunt produse
scopul şi motivul, timpul şi alte circumstanţe de comitere a de persoane implicate în cauză sau pur şi simplu au fost lăsate de
infracţiunii. către nişte trecători. Reuşita aici depinde de volumul de informaţie ce
Principala sarcină în etapa iniţială a cercetării este de a se priveşte evenimentul cercetat deţinut de organele de urmărire penală.
stabili şi a se reţine infractorul pe urme proaspete. In etapa iniţială de investigaţii acesta, de regulă, este minim.
Utilizarea în cadrul acestor activităţi a informaţiei extrase din urmele Constatarea legăturii dintre datele faptice obţinute în cadrul unor
materiale peste puţin timp după descoperirea lor permite a surprinde analize concrete ale urmelor cu rezultatele altor cercetări, realizate la
făptaşul pe neaşteptate pînă acesta să nu reuşească să-şi schimbe locul faptei, precum şi cu probele administrate la această cauză prezintă
considerabil aspectul exterior, să distrugă urmele, să ascundă sau să unul din principalele elemente de apreciere a acestor examinări.
vîndă bunurile furate. A stabili aceste raporturi, a determina caracterul şi însemnătatea
acestora înseamnă a contribui la reconstituirea tabloului real al
§ 3. Aprecierea rezultatelor examinărilor criminalistice activităţilor infracţionale desfăşurate în scena infracţiunii.
preliminare şl căile de utilizare a acestora in scopul Deci. importanţa rezultatelor efectuării examinărilor criminalistice
descoperirii infracţiunilor pe urme proaspete preliminare la faţa locului este determinată de rolul lor în stabilirea
adevărului. In etapa iniţială datele rezultate din aceste analize, cu
A aprecia informaţiile faptice înseamnă a formula o părere referinţă mai cu seamă la persoana făptaşului joacă un rol deosebii.
despre valoarea şi însemnătatea acestora. Valorificarea dalelor Insă pe parcursul investigaţiilor, prin acumularea de informaţii în
faptice ce constituie probe judiciare prezintă "un proces raţional urma acţiunilor procesuale şi a celor operative, valoarea acestor date
de stabilire a rolului şi raportului dovezilor colectate la fapta scade, reduc îndu-se în li nai la zero.
instrumentată, a existenţei unei legături între ele, a determinării
125
124
Deci, utilizarea judicioasă a rezultatelor acestor examinări în De pildă, stabilind locul de atlarc a agresorului în cauzele de aplicare
etapa iniţială a cercetării conduce Ia descoperirea cauzei în termene a armelor de foc pol li determinate şi cven luai ele persoane care ar fi
cît mai reduse. însă nu totdeauna fiecare infracţiune este descoperită putut observa cele întîmplate.
pe urme proaspete, de aceea informaţia rezultată din examinările 4. Aflarea eventualilor martori oculari în vecinătatea imediată a
preliminare este folosită de organele de urmărire şi în acţiunile lor locului faptei (descoperirea unor mucuri de ţigară, unne de încălţăminte,
ulterioare. a mijloacelor de transport ctc).
O parte de savanţi consideră că procesul de descoperire a Urmărirea şi reţinerea infractorilor pe unne proaspete se poale
infracţiunilor pe urme proaspete se distinge prin realizarea doar a realiza:
unor măsuri operative de investigaţie. B. Dcrgai, de pildă, susţine că ♦după semnalmentele acestora (anatomice, funcţionale,
descoperirea infracţiunii pe urme proaspete prezintă "un ansamblu particulare ctc);
de măsuri de urmărire îndreptate spre depistarea şi reţinerea făptaşului ♦ după urmele râmase şi obiectele abandonate de făptaşi la
pe itinerarul prezumtiv, precum şi în locurile apariţiei lui în scurt timp locul incidentului;
de la momentul comiterii infracţiunii". [69,9 J ♦după direcţia şi calea de deplasare a făptaşilor;
Considerăm însă măi corectă opinia, conform căreia descoperirea ♦după unne le depistate pe corpul sau pe obiectele
infracţiunii pe urme proaspete prezintă un complex de acţiuni de ancheta vestimentare ale infractorilor preluate de aceştia din scena
şi de măsuri operative de investigaţie, efectuate în scopul descoperirii irdracţiunii:
cauzei şi limitate de un interval convenţional de timp. [70] ♦după domiciliul suspecţilor ş. a.
De regulă, măsurile investi găti v-operative, realizate pe urme Esenţiale pentru urmărirea infractorului pe urme proaspete sunt
proaspete nemijlocit la faţa locului prin aplicarea unor procedee cu semnalmentele lui exterioare, determinate în cadrul examinărilor
caracter secret, cuprind, urmărirea şi reţinerea făptaşului. De aceea, preliminare: sexul, talia, corpolenţa, semnele particulare etc. în
rezultatele examinărilor urmelor infracţiunii se folosesc ca surse de alternativa depistării la locul faptei a firelor de păr - culoarea lor,
informaţie în acest sens privind unele împrejurări, si anume: lungimea, unele modificări patologice; la descoperirea urmelor de
1. Numărul făptaşilor ce au operat în cîmpul infracţional, buze lăţimea şi conturul lor; ale urmelor de dinţi - dimensiuni Ic dinţilor,
semnalmentele acestora (sexul, talia, eventualele patologii ctc.): forma suprafeţei lor exterioare, intervalul dintre dinţi, eventualele
2. Prezenţa la faţa locului a persoanelor care pot evolua în calitate defecte etc.
de martori oculari ai evenimentului consumat (spre exemplu, depistarea După urmele generate de făptaşi şi obiectele abandonate la locul
la locul faptei a documentelor, corespondenţei ce poate mărturisi fapiei, prin examinările preliminare este posibil a se diagnostica unele
despre aflarea unor lucrători ai poştei, ai organelor de gestionare ;i detalii şi caracteristici privind autorul, semnele obiectelor pe care
fondului locativ ctc.). acesta le-a purtat, şi anume:
3. Referitor la locul aflării martori lor oculari ai faptei instrumentate. • particularităţi ale mersului (cînd există cărarea de paşi):

127
126
• dacă făptaşul a utilizat cîrjă. proteză ş, a.
• obişnuinţe caracteri si iee (fumatul etc):
• ocupaţii profesionale, deprinderi (unelte speciale, procedee de
utilizare):
• dacă infractorul poartă ochelari: ÎNCHEIERI:
• nivelul general de cultură si studii al făptaşului (după texte scrise
de mînâ. folosire a unor tehnici sofisticate etc). înecreînd să atragem atenţia savanţilor juri şti şi, mai cu seamă, a
In funcţie de faptul dacă făptaşul a lăsat la locul crimei unele practic ienilor-cri mi na lişti asupra diverselor aspecte ale efectuării
obiecte, pot fi stabilite şi alte date caracteristice (chiar şi informaţii examinărilor preliminare ale urmelor la faţa locului, am arătat doar
cu caracter de identitate, dacă la ţaţa locului este pierdut un act ce cîteva aspecte ce dezvăluie posibilităţile potenţiale ale uneia dintre
ţine de persoana infractorului, un telefon mobil etc). Concludent in formele de aplicare a cunoştinţelor criminalistice de specialitate.
acest sens este următorul exemplu: hi noaptea de 13 spre 14 Acestea, fireşte, nu epuizează diversitatea de urme şi obiecte ce
pot fi întîlnite în practica de cercetare a infracţiunilor. Cu atît mai mult
ianuarie 1994 cîleva persoane neiclen ti fu ale, pi in în lăt 11rai va
- ansamblul de mijloace destinate examinării acestora în condiţii de
geamului, au pătruns in easa eetăţeanulni P. de unde au sustras
teren, care, după cum se ştie, au la bază realizările progresului tehnico-
valori materiale în sumă de peste 2000 lei. In cursul cercetării ştiinţific aflat mereu în ascensiune şi furnizînd, deci, continuu Justiţiei
locului faptei, pe lîngă urmele digitale descoperite pe pervaz. noi procedee şi metode pentru aflarea adevărului în cauzele
sub fereastra prin care au pătruns făptaşii s-a descoperii .şi instrumentale.
paşaportul cetăţeanului A', domiciliat tu comunei Ba urci. în condiţiile unei instabilităţi economice accentuate, ale înrăutăţirii
Această împrejurare a permis ca în cîleva ore infracţiunea să situaţiei criminogene, caracterul tot mai organizat al infracţiunilor ce
fie descoperită. se comit este extrem de important să folosim judicios şi cu maximum
Prin urmare, rezultatele efectuării la locul infracţiunii a de randament orice pîrghic în activitatea profesională de combatere a
examinărilor criminalistice preliminare pot lî folosite la realizarea criminalităţii.
acţiunilor de anchetă şi a măsurilor operative de investigaţie în Examinările criminalistice preliminare constituie o formă eficientă
cadrul diferitelor etape de urmărire, mai cu seamă în clapa de aplicare a cunoştinţelor de specialitate şi a realizărilor ichnico-
iniţială de cercetare, înlesnind descoperirea acestora pe urme ştiinţifîcc în scopul obţinerii informaţiei privind persoana făptaşului,
mecanismul şi alte împrejurări ale infracţiunii utile pentru descoperirea
proaspete.
cauzelor pe urme proaspete.
La ora actuală analizele preliminare ale urmelor nu sunt
reglementate juridic, nicăieri nu se fixează în mod procesual, valoare
probantă nu posedă. Rezultatele acestor studii se folosesc în scopuri
tactice operative şi se efectuează cu o singură condiţie - ca probele
129
materiale să nu sufere modificări sau degradări pînâ nu va li dispusă
expertiza lor.
Această stare de lucruri. în lumina celor expuse, nu poate fi
considerată pe deplin satisfăcătoare.
în acest context. în lucrare se argumentează oportunitatea inel uderij BIBLIOGRAFIE Şl NOTE
în Codul de procedură penală a unui articol consacrat în mod special 1. Illa.taMoo M.F1. Bou poc bi TARTIUCH npo»e;iemis
acestor examinări, efectuate în cadrul cercetărilor la fala locului. în :jKciiepTii'ii,i na npe.iBapiiic.iMiOM C:ICJCTBIIU (TC'JUCI.I
viziunea noastră, un atare articol trebuie să conţină leze cu privire la flOKJWiOB). - M.: BHHM KpiiMiuia.iiicIIIKH IIpOKyparypbi
subiecţii executării analizelor în cauză, menţiuni referitoare la aplicarea CCCP. 1952.
unor metode nedestructive de examinare, despre caiac ierul orientat i\ 2. Ee.mui P.C. Kype cone iCKOii Kpn\iuHaji(ternKII. i OM.3 - M.:
al rezultatelor obţinute şi consemnarea acestora într-un act special AKHH. MBJX CCCP. 1979.
(fişă informativă de urmărire) anexată la procesul-verbal al cercetării 3. Jloityuiuoîi £". ,4.Y>i ac 111 c c neu 11 a; 111 c i a - K p 11 M 11 H a;i H
cia
locului lăpt ei.
B cjie;tcTBCHHbix „leiicTBuax (no V'IIK Ka'3axcicoH CCCP):
In concluzie, subliniem că reglementarea procesuală a examinări lor ABiope(|j. ;iiicc. ...KaHH.K>pn;i..iiavK ■- A;i\ia-Aia. 1971.
în cauză şi buna pregătire criminalistică a specialiştilor în acest sens. 4. Ko.iMaKou B.II. C:ie^crBe1111I,Iii ocMOTp. M.: IOpn;i. ■■
dotarea acestora cu materiale informative şi cu tehnici respective va 1111..
favoriza considerabil munca de descoperire şi cercetare a infracţiunilor 1969c. 112.
pe urme proaspete. 5. UiapKona T.&. O ca M OCT OH ic.ibHbix ucc.iejionaiiiiHx
BC uiec T BC 11 u I.I x ; \o Ka ■jiiTe.i i.C i B . npoBo;u i vi MX CI ea o n a i c JI c
M // KpnMiiHaJiiiCTiiKa ii evvteonaa DKCiiepuna. Bi.m.6. Kiien:
PHO MB/l VCCP. 1969.C.87.
6. Colectiv. Tratat practic de criminalistică, vol.I. Bucureşti.
1976.p.470.
7. Cciiieaiioe H.A. BcmeeTBeiiHbie 30 Ka^are/i terna M..
19 71. e. 7 7: JţaapKim A. li. TI pe,a B apw re.T i» H bi e n cc.i e; io Ba H H a
Bemec i BCHHbix ^OKa'ia rejibCTB upu pace-ic.ioBaiiuii
npccryn.ieniiii.: ABiopcfJi.jHCc ...Kati.i.iopm.juiyK. - M.I97I:
fl.iecoecKux B.V. TeopeTMMeeKiie ocHOBauiiH n npaKinKa
npoiriBo.ici Ba npejBapiiTe/ibHbix KpiiMniia:incTii4ecKnx
iicc.ie.foruiiun'i na viecie npoue meci BUH.: iţi tec.
...K'afi.t.iopii.i.uayK. M.198I .c._2.
8. (iohihenco Glt., Ca ram un I. Examinarea preliminară a
urmelor şi altor obiecte materiale la fala locului: noţiune, obiect, sarcini
// Analele ştiinţifice ale LI JM 19%. vol.I.

131
9. fJomatiiiniK CM. Ocuorp 11 KpHMHHa-incTiiiiccKaa HCC.ie.iOBaune ueuiccTBeuitbix .l OKaja ie.ii.ci n npn
>Kcne p i H5a c. i e.ao B O p\AHii B'i.'i oM a: A BT op ct|). ;t n ce. paccJicj.OBaHim npetnynjiemiii. JXmc. ...Kan.i.iopiu.navK. M.
...KaH,:i.K>pii,i.HayK. M. 1963: KUCIHKOU li.II., KopiiiieiiKo H.A. 1974. c. 12
Tlpe.iBapH'icjibHhic »ecjifc.',ioBaunji B paooic c.icaoBaTe.ia // \(t.3yea E. 11. npoo:ie\ibi Biicipeiiiia .u>cin>KCHiin
Conna;i11crii•!ecKUa -3aKOHHocru. 1972.N4. c.64: Bo.ibuicKiiu B.A. KpiivniHajiucTiiKii a iipaKiiiKy paccicaoBanmi iipecTynneHitii //
1 ex}tnKO-Kp»MHi!a:iiicTi!LiecKoc o6ccneiienne pacKpbiniH n AKTya.Ti.iii.ie Bonpocbi HCiio.ib'iOBaniîH aocTJKeintii HUVKII n
pec vy nji e H II H . M CTO. IO SI or H LI cc K H e, opi a H njaiui o ii 11 M e . Tex H ii KM B pacc.icaoBauiui upeciyn.ieniiM op ia Ha MU
npaKOBMC npofiaeMM. Jţucc. ...KaHj.wpH.i.Hay'K. M.I991. c. BHyi'pcHHiix aci (Bonpocbi KpiiMiiiia;iiiCTiiKii). Tpyiibi Ah-
115. De menţionat, că în astfel de cazuri ar fi incorect să numim a^eMini. M.I990. c. 13.
aceste examinări - preliminare, deoarece în sens probat orie ele vor 17. Him'itKo 77. FI. Cnemuuifci B cieacTBeimwx aeiicTBiiax
(y ro.' i o B H o -n po ueccy a.i i. H bi c 11 K pn MU H a.i 11 c 111 li CCK ne a c n e i< i I»I
deveni definitive. ) M.K)pif;i.;iin.. 1990. c. 8.
10. fipnim'na B.M., Cci'aii M.H. riponeccyaJibiibie H 1 S. LIbi nap c K IUI fi. 1'. H .5 n p a K TII K II n p O K y p o p a
KpHMMHaJTIVCTIlHCCK116 OCIIC)BaHHH »ACUTH(J)HKaUHOHlibl X
KpHMiinaTMCTa // Bece om nan KOH(j>epeuHMa . I V H I I I H X
itencrBHH cnciOBarejia // KpHMimannciHKa II cyne6naa c;ie;ioBa'ICJicii op r a 11 o R 11 po K y p a r y p bt. M.1974. c. 130-133.
3KctiepTH:.ia. BI,IIi.6. - Kiien: PHO MB£ YCCP. 1969. c.96. 19. Ko.rb*iy?UH /". B. Opraînrsamui pa6oTi»i npoKypopa-
W.Gohibenco Gh. Seiviciul cri minai istic: proiecte şi constatări KpHMIlHa.THCTa nO BlIC'ipeHHK) B CTCTCTBCH HVK) npaKTHKV
// Legea şi viaţa, nr.2,1993, p. 14. Hay'iHO-TexiniMccKiix cpcicTB II naywHbix pei<ovteii..,uuuiii //
Bonpocbi cosepiiieiiciBOBaniiH zieflTe.ii.iiociH npoKvpopoB-
12.De menţionat că termenul "examinări speciale" se utilizează
KpiiMima.niicTou. M. 1976. c. 10.
uneori şi în scopul delimitării examinărilor fizice, chimice, biologice ş.
20. Aft'jicHKoecKiifi }■ B. O po.nn npKypopa-KpiiMiuia:incia
a. de cele criminalistice. De aceea, folosirea acestei expresii în acest npn opraiiriiaiuiH it upoBe.ieinia ocvioipois \ieci uponcuicciBiiii //
context este oarecum convenţionala însă permite a discerne genurile Bonpocbi 6opi»6i.i c npeciyiiHOCTbio. Bi.in. 40. M,K)pn,'U'iiiT.
de examinări preliminare (de laborator şi de teren). 1984. c. 89.
13. De aici înainte "Instrucţia". A se vedea: Anexa nr.2. 21. Ko ep u M'II bi x B. H. K B o n p o c y o 11 p u c c c y a ;i 1.11 o M
\AjlaopKUH A.ff. npe.aBapilTeJii.itoe ucc.ne.aoBamie Beiueci no.io>KeHHH u pojin iipoK\'popa-KpiiMnua.]iicra // Kpn\nina
Bcniibix .aoKasaTe.ibCTB npn paccJic;ioBaiiini (!pec i ynJIe11»ii. %j[]iciiiKa n cy.aeoiiaH ■jKcnep'iirja. Bi.in. 21. - KIICB.: Bjiuxa
JJ,nec. ... Ka nn.lopi-u.HayK. M. 19 74; KopuueiiKo H.A. Teopua ii i.i.iKo:ia. 1980. c. 26-30.
ripatcniica upe;iBapnre;ibHi»ix KpiiMiiHaancriiMecKHx 22. în unele subdiviziuni de anchetă ale organelor afacerilor in-
iiccJieaoBanHH BcinecTiieHHbix AOKauiTe.nbCTB. J,iiee, terne efectele examinărilor preliminare se fixează in proces ui-verbal
...Kau;i.iopiU-HayK. M. 1976. de cercetare a locului faptei. In fond. aceasta contrazice cerinţelor
\5.Paooea II.li. 11 pe.in a p i n e. i b n o e ncc.ie JOBa1111e c:ie,ioii
Codului de procedură penală a RM deoarece în proces ui-verbal
H BCiueciBeHHbix ;iok'ajarcibCTB // AKiya.ibHi»ie Bonpocut
coBeicKoii iopti;uilicej<oii nayKH.'iiicyu 2. - Ca pa ion: IIJ:I-BO trebuie să se oglindească doar mersul si condiţiile aplicării mijloacelor
Capar.V'n-ia. 1978. c.169: JJeopKim A.li. Mpe.iBapitre.n.uoe şi metodelor tehnice, indicii puşi în evidenţă a obiectelor examinate.
I "* "*
1 J_>
132
i
1 3 Anexa nr. 2
Unne de Marina exploziei
Locul amplasării dispozitivului explozibil EXTRAS DliN INSTRUCŢIA
explozie
Tipul si dimensiunile Cu privire la activitatea subdiviziunilor de expertize şi
Dispozitivului
examinări criminalistice ale organelor afacerilor interne ale
Masa încărcăturii în echivalent trotilic____
Republicii Moldova (ord.MAl RM nr. 115-1992)
Urme de Tipul uneltei folosite
spargere Mărimile pârtii de contact Secţiunea 111
Particularităţi
Participarea colaboratorilor SEC în calitate de specialişti
Alte urme în acţiunile de anchetare

1. Colaboratorii SEC participa îtt calitate de specialişti la


Recomandaţii: 1. De ordonat expertiza__________________ desfăşurarea examinărilor locurilor, incidentelor şi altor acţiuni de
2. De verificat după evidenţele criminalistice anchetare, în cazurile în care necesită cunoştinţe speciale şi o aplicare
3. Alte sfaturi__________________________ calificată a mjloaceior şi metodelor criminalistice.
2. In scopul unei antrenări oportune a colaboratorilor SEC la
Specialistul (anchetator, lucrător operativ) participarea la acţiunile de anchetare este organ bat serviciul lor în
componenţa grupelor operative de anchetare de pe lângă unităţile de
serviciu. Ordinea serviciului, fonna acestuia şi timpul este stabilit de
către conducerea MAI şi SOP. luându-seîn consideraţie situaţia operativă
şi numărul SEC.
3. In graficul persoanelor de serviciu sunt incluşi doar colaboratorii
care au drepturi la participarea independentă la acţiunile de anchetare.
4. Colaboratorii SEC în scopul participării la acţiunile de anchetare
în afara graficului sunt antrenaţi în cazurile când persoana care face
serviciul este plecată la faţa locului sau când este raţională participarea
specialistului care posedă cunoştinţe de specialitate în anumite domenii
(biologic, chimie, fizică, balistică ş. a.m.d.).
5. Plecarea colaboratorilor SEC la locul acţiunilor de anchetare şi
întoarcerea lor înapoi la serviciu se efectuează in transportul unităţilor
de serviciu ale organelor de poliţie.

153
6. Dispunând de posibilităţi, pictarea colaboratorilor SEC la locul - descrierea portretelor compoziţionale subiective cu folosirea
desfăşurării acţiunilor de anchetare pe marginea celor mai grave crime tehnicii criminalistice:
se efectuiază în laboratoarele criminalistice ambulante (LCA). - oferirea ajutorului în selectarea modelelor pentru examinările com-
7. Colaboratorilor SHC' pentru serviciile diurne şi pentru serviciile parative:
în afara lucrului li se dă zile de compensaţii în ordinea prevăzută de - participarea la elaborarea versiunilor de cercetare pe baza studieri
legea RM "Cu privire la politic" şi de Regulamentul despre serviciul in criminalistice a amprentelor digitale şi a corpurilor delicte;
organele de interne a RM, - folosirea cartotecilor şi colecţiilor criminalistice ale subdiviziunilor
8. Drepturile şi obligaţiunile specialiştilor la cercetarea locurilor de expertize şi examinări criminalistice;
infracţiunii şt de efectuare a altoi1 acţiuni de anchetare, suni regiamenlate - folosirea mijloacelor telinico-ştiinţifice complicate la desfăşurarea
de către Codul de procedură penală a Republicii Molova. acţiunilor diverse operative de urmărire penală.
9. în procesul de efectuare a acţiunilor, date fiind mijloacele tehnice 3. în conformitate cu rezultatele de aplicare a mijloacelor şi a
şi a condiţiilor respecţive, specialistul este în drept sâ facă cercetarea metodelor criminalistice de către lucrătorul SbX s se întocmeşte o
prealabilă a amprentelor digitale şi a corpurilor delicte cu scopul emiterii adeverinţă, care înpreună cu materialele primite este expediată în
informaţiei operative asupra dosarului. Rezultatele cercetării preliminare subdiviziunea operativă-de căutare respectivă.
în continuare sunt fixate în registrul de evidenţă a plecării la faţa locului.
10. Mersul şi rezultatele acţiunilor de anchetare sunt reflectate în Efectuarea exam inărilor
procesele verbale şi registrele de evidenţă respective. 1. In subdiviziunile de expert i/c şi examinări criminalistice ale MAI
Notă: colaboratorii Sl-X', care participă nemijlocit la examinările RM se fac examinări ale materialelor operative numai pentru organele
locurilor infracţiunii şi a altor acţiuni de anchetare, care efectuiază afacerilor imerene.
expertize şi examinări, nu intră în componenţa aparatului de conducere. Notă: examinările scrisorilor anonime se efectuiază numai con-
form materialelor elaborărilor operative.
Secţiunea IV 2. Drept bază pentru efectuarea examinărilor servesc însărcinările
în scris, semnate de către şefii SOP şi a subdiviziunilor operative-de
Aplicarea mijloacelor criminalistice si a metodelor din căutare, de către anchetatori.
însărcinarea subdiviziunilor de urmărire penală. 3. Examinările sunt efectuate de către colabora io iul, care arc
Ordinea şi formele de aplicare a MMTŞ. dreptul să facă expertizele respective.
4. fcrmcnul de efectuare a examinărilor nu trebuie să depăşească
1. Colaboratorii SEÎC aplică mijloace şi metode criminalistice pe 15 zile dacă nu s-a ajuns la altă înelegerc cu lucrătorul, care a comandat
baza sarcinilor în scris a şefilor de la subdiviziunile de urmărire penală. expertize.
2. Formele principale de aplicare a MMTŞ: 5. Lucrătorul SHC la efectuarea examinării aplică doar acele
- examinarea diferitor obiecte materiale cu scopul relevării indicilor metode care nu acţionează asupra schimbării şi însuşirii obiectelor de
criminali st iei care au importanţă pciilu descoperirea infracţiunilor şi examinare, nu generează pierderea lor şi nu exclude posibilitatea
identificarea infractorilor: examinării lor făcute de experţi.
- întocmirea labehirilor de cercetare cu folosirea informaţiei 6. In cazurile cînd examinarea nu este posibilă fără aplicarea
criminalistice despre persoanele, obiectele, instrumentele crimei, cic: metodelor, care schimbă înfăţişarea obiectelor însoţite de distrugerea
154 155
sau consumarea deplină sau parţială a lor, ca poate t"i efectuată precum ?i colecţiile (eartotecilet de informaţie:
numai după coordonarea cu persoana, care a cerut examinarea, fapt
despre care se menţionează în adeverinţă despre rezultatele - a modelelor de tal pe pentru încălţăminte:
examinării; se fixează suplimentar (inclusiv prin fotografiere) starea - a instrumente lor. folosite la spargeri;
iniţială, se desfăşoară expunerea procesului de examinare cu - a suprafeţelor acoperite cu lac şi vopsea;
indicarea metodelor, care sunt implicate şi a mijloacelor criminalistice, - a sticlei pentru faruri:
descrierea semnelor relevate şi a rezultatelor aprecierii lor. se indică - a modelelor de şine pentru mijloacele transportului auto.
de asemenea caracterul schimbărilor efectuate şi volumul materialului Prin decizia conducerii subdiviziunilor poliţiei, luînd in consideraţie
folosit. specificul situaţiei operative şi a posibilităţilor tehnice în SOP pot fi cre-
7. Rezultatele examinării sunt perfectate printr-o adeverinţă, ate şi alte cartoteci şi colecţii (videotecile persoanelor care stau la evidenţa
semnată de persoana, care a efectuat examinarea şi de către şeful operativă ş. a.).
subdiviziunii de expertize criminalistice. In adeverinţă se meţionează 2. Ţinerea cartoteci lor (colecţiilor) criminalistice operat ive-clc căutare
(în afara cazurilor, indicate în p.6): SEC le organizează şi le realizează în colaborare cu subdiviziunile opera-
- lista obiectelor, prezentate la examinare: ţi vc-dc căutare şi de anchetare.
- întrebările care necesită soluţionare; In acest scop ei analizează înpreună cu aceste subdi\ i zi uni starea şi
eficienţa folosirii cartoteci tor şi colecţiilor criminalistice în descoperirea
- numele de familie şi iniţialele expertului, care execută examinarea. şi cercetarea crimelor, elaborează şi prezintă spre examinarea conducerii
organelor de poliţie propuneri de inbunătăţire a utilării tehnice, a
Secţiunea V
perfecţionării sistemului de funcţionare şi de sporire a rezult ivi taţii lor.
Cartotecile şi colecţiile criminalistice operative-de căutare şi
Ordinea de tinere a cartatecilor dactiloscopice
de informaţie
1. Cartotecile dactiloscopice se organizează în toate subdiviziunile
I. In subdiviziunile de expertize criminalistice se ţin cartoteci şi de expertiză criminalistică a SOP cu scopul identificării persoanelor
colecţii operative-de căutare: care au lăsat amprente digitale la locurile infracţiunilor a persoanelor
- a amprentelor digitale, a instrumentelor de spargere, a mijloacelor dispărute tară urme şi identificarea personalităţii printre cadavrele
de transport, a încălţămintei, precum şi a gloanţelor, tuburilor de cartuş, necunoscute dacă persoanele decedate sau căzute anterior la datorie
amicroobiectelor ş. a., ridicate din locurile infracţiuni lor ncdcscopcri te; au stat la evidentă în organele de poliţie. La CFEC al MAI RM se ţine
- cartotecile dactiloscopice a persoanelor, care stau la evidentă o cartotecă centralizată în limitele republicii, iar în secţia de expertiză
Operativă; criminalistică a PI din or.Chişinău- în mod centralizat in limitele oraşului.
- a reţetelor medicale false pentru primirea mijloacelor 1. Obiectele cartotecii sunt:
medicamentoase şi de acţiune puternică şi a modelelor de scriere a - amprentele digitale, ridicate din locurile crimelor ncdcscopcri te:
persoanelor, care se ocupă de falsificarea lor: - fişele dactiloscopice ale persoanelor, puse de câne organele de
- a modelelor de ştampile şi de semnături ai medicilor curanţi, caic poliţie la evidenţa operativă. precum şi a persoanelor reţinute sau
eliberează reţetele pentru primire a astfel de mijloace: arestate pentru comiterea crimelor.
- a descrierilor subiective, a infractorilor ne i den li ficaţi: 3. Răspunderea pentru exploatarea ne miji ocnă a fişelor

156
dactiloscopice la SPO din ordinul comisarului cade pe unul dintre experţii,
criminalişti şi pe mputcrnicitul operativ din cadrul poliţiei judiciare cure A SOCI A Ţ I A
sunt obligaţi să generalizeze rezultatele lucrului efectuat în fiecare iurtă Naţională a Experţilor Judiciari
şi să raporteze despre acestea din urmă la şed inelele operative. Independenţi (ANKJI)
4. Formarea masivului de amprente digitale csle efectuat de către ■ Asociaţia naţională a experţi lor judiciari independcli este o organizaţie
colaboratorii SEC. Amprentele sunt strînse în cartotecă după efectuarea non-guvernamentală care întruneşte experţi-criminalişti, medici-legi şti.
expertizei şi a controlului tuturor persoanelor, care au acces la locul specialişti ai ailor genuri de expertiză judiciară doritori de a participa la
respectiv şi care nu au legătură cu efectuarea crimei. In carto teci le soluţionarea problemelor ce privesc asistenţa tch ni co-cri minai işti că a
CEFC şi a SEC a PI din or.Chişinău se pot trimite fotografii ale proceselor judiciare, asigurarea libertăţilor constituţionale ale cetăţenilor,
precum şi apăiarea intereselor acestora în instanţele de judecată.
amprentelor nu mai tîrziu de 10 zile după efectuarea expertizei.
5. Formarea masivelor fişelor dactiloscopice este efectuată de către Scopurile Asociaţiei:
colaboratorii aparatelor operative ale organelor de poliţie, care sunt - Consolidarea potenţialului cxpertual al republicii, a eforturi lor tuturor
obligaţi să trimită în subdiviziunile de expertize şi examinări criminalistice persoanelor ce posedă cunoştinţe de specialitate în Criminalistică.
a SPO şi în cartotccilc centrale fişele dactiloscopice a elementului care Medicină legală, alte ramuri ale ştiinţei şi practicii pentru a-şi da concursul
urmează a fi pus la evidenţă, persoane reţinute sau arestate pentru la instituirea unui sistem alternativ (nestalat) de expertiză judiciară
independentă în scopul asigurării în procesele judiciare a principiului
comiterea crimelor nu mai lîrziii de 3 zile din momentul punerii la contradictoria! şi a libertăţilor constituţionale ale cetăţenilor:
evidenţă, a reţinerii sau arestării. - Apărarea intereselor şi drepturilor legitime ale persoanelor fizice şi
6. Amprentele digitale şi tisele dactiloscopice care sunt primite in juridice în instanţele de judecată, precum şi dezvoltarea multilaterală a
cartotecă pînâ la punerea lor la evidenţă urmează a trece un control Expertizei Judiciare şi Criminal işti ei i naţionale.
obligatoriu în conformitate cu masivele amprentelor digitale, ridicate
Activităţi:
din locurile crimelor nedescoperite şi din fişele dactiloscopice a
elementului care urmează a fi puse la evidenţă. Rezultatele controlului - Acordă ajutor juridic victimelor în tracţiunii, bănuiţilor, precum şi
învinuiţilor în săvîrşirea infracţiunilor in scopul apărării intereselor şi
sunt comunicate persoanei, care a trimis amprentele digitale şi fişele drepturilor legitime;
dactiloscopice. - Colaborează cu diverse asociaţii, barouri de avocaţi, cu alte persoane ce
7. Curăţirea masivelor cartotecilor dactiloscopice ale SPC) este efectuată exercită funcţii de apărare a intereselor cetăţeni lor în instanţele de judecată pentru
nu mai puţin de o dată în an de către comisia, în componenţa căreia intră a le acorda susţinere melodică, consultativă şi ştiinţifică în procesele judiciare:
- Membrii Asociaţiei in conformitate cu prevederile legislaţiei în
colaboratorii SFC, Pf'I, PE, SAP. Rezultatele sunt întocmite prin vigoare participă la efectuarea expertizelor judiciare primare, repetate
intermediul actelor, ale căror copii sunt expediate in CF.EC a! MAI RM. (contre* pe rtize). precum şi celor de comision, acord în d persoanelor
cointeresate şi alt ajutor consultativ vizînd dispunerea expertizelor,
metodica executării lor, veridicitatea concluziilor etc.

SKDIL'I- ASOCIAŢI Kl:


Ml)2012,Chişinău, str. VI. Pârcălab. 52,
UL1M, biroul 111, tel. 22.41.06
159
Cercetarea urmelor infracţiunii ' ■ la Gheorghe GOLUBENCO

URMELE
faţa locului, de rând cu efectuarea
altor acte de urmărire penală,
constituie un procedeu probator

INFRACŢIUNII
despre care în literatura de specialitate
in limba română de la noi, nu s-au
scris alte lucrări. Acest procedeu
urmăreşte acumularea de date fixate Teoria şi practica examinării la faţa locului
integral şi cât mai operativ posibil
privind circumstanţele faptei, descoperirea
făptaşului, fixarea şi ridicarea urmelor
infracţiunii, stabilirea stării şi poziţiei
mijloacelor materiale de probă etc.
Lucrarea "Urmele infracţiunii" se integrează sistemului
pluridisciplinar de cunoaştere, combatere şi prevenire a
delicventei.
Autorul, Gheorghe Goiubenco, expert-criminalist, şef de
catedră la Universitatea Liberă Internaţională din Moldova,
preşedinte al Asociaţiei Naţionale a Experţilor Judiciari
independenţi, prin tot conţinutul lucrării tinde să formeze o
conduită definitorie nu numai reprezentanţilor puterii
judecătoreşti, dar, mai ales, viitorilor jurişti-studenţi de la
facultăţile de profil, cărora pe drept cuvânt le este destinată
această carte.
Alexei Barbăneagră,
doctor în drept,
conferenţiar, avocat,
directorul Centrului
Chişinău, 1999
Adoptată şi recomandată ele consiliul metodic al Departamentului
Drept al Universităţii Libero Internaţionale din Mo Ide
ova
CUPRINS
KI;("i;N7h:N!l : Notă asupra ediţiei ..................................................................... 4
Introducere................................................................................. 7
■\.TEl.fclJCĂ, doctor în drept, conferenţiar universitar (Universitatea de
Stat din Moldova): Capitolul f. Consideraţii generale privind organizarea şi
asistenţa tehnico-criminalisticâ a examinărilor pre-
\.<JAIIH'. 'tiajiistru Iii drept (Direcţi;) lehnico-criniinalistieâ .; liminare ale urmelor la lata locului
Ministerului Afacerilor In ieri ie al KM):
§ I Noţiunea, sarcinile şi reglementarea procesuală........................ 9
I. POSTOKOXCĂ. consilier jtiridic de ranuni :L procuror superior (Directia de §2 Asistenţa organizatorică şi tehnico-criminalisticâ.....................22
anchetă a Procriraturii Generale a RVI)
C 'apitolul II. M etodic a c x a m i n ă r i i p rel i m in a re a urmelor şi
altor semne materiale ia faţa locului
în lucrare suni abordate principalele probleme privind organizarea, asistenţa telinico- § 1 Scurtă privire asupra noţiunii şi clasificării urmelor infracţionale.... 41
t'ri mi na I ist i ca şi metodică a exam i nări lor preli i n inare ale urmelor şi a I tor ind ici material i dii■< § 2 Stabilirea unor caracteristici ale făptaşului şi împrejurări
scena infracţiunii. Panta centrala a îndrumarul ni cuprinde expunerea metodicii de anali/â a
unor amprente frec veni întâlnite in practica de cercetarea locului faptei, precum şi informaţia ale infracţiunii ............................................................................. 46
ce poate li desprinsă din acesrea. utilii pentru diagnosticarea unor caracteristici ale făptaşului Urinele de mâini .................................................................... 48
şi descoperirea infracţiunii pe urme proaspete. Urmele de încălţăminte........................................................... 62
Pentru special iţit i -cri mi riali şl i, anchetatori, alţi practicieni ai organelor de drept,
doctoranzi şi studenţi ai Facultăţilor de drept. Urmele formate de unele părţi ale capului ............................. 67
Urmele de dinţi ...................................................................... 72
Urmele de nai ură biologică umană......................................... 74
Conducător de ediţie: Alesei Rarbâneâgrâ. doctor in drept, conferenţiar, avocat. Resturile de fumat şi de iluminat............................................. 80
directorul Centrului de Drept Responsabil de ediţie: Măria Urmele instrumentelor de spargere ...................................... 82
liadârcâ. viecdt rector al Centrului de Drept Redactor: Ion Cioeanu Im Urmele mijloacelor de transport .......................................... 86
aSÎHIi: An(Irt'i <ioluboncu Urmele folosirii armelor de foc .............................................. 93
Armele albe şi urmele acestora ............................................. 102
Urmele de explozie ............................................................ 112
Actele suspecte de fals ....................................................... 119
§ 3 Aprecierea rezultatelor examinărilor criminalistice preliminare şi
<ih. COI L Bl:St fi. wyy
It'nre iln.-fi:iifd.' Fi-Vt-ruite caile de utilizare a acestora în scopul descoperirii infracţiunilor
("cniful tio Drviir
pe urme proaspete ................................................................... 124
încheiere .................................................................................. 129
Bibliografie şi note ................................................................ 131
Literatură ................................................................................ 142
Anexe ..................................................................................... 151