Sunteți pe pagina 1din 20
MOARTEA MOTIVAȚ IEI TALE Ș I RENA Ș TEREA EI
MOARTEA MOTIVAȚ IEI
TALE Ș I RENA Ș TEREA EI

MOARTEA MOTIVA ȚIEI TALE Ș I RENA Ș TEREA EI

CUM S Ă SARI DIN PAT ÎN FIECARE ZI

Ș I S Ă FII GATA DE LUCRU, IAR LA SFÂR ȘIT

S Ă TE MIRI CÂTE AI F Ă CUT

Hai s ă î ţ i spun ceva ce ştii deja.

“… undeva, de-a lungul timpului, te-ai schimbat, ai încetat să mai fii tu. Ai l ă sat oamenii să arate cu degetul spre tine şi să î ţ i spun ă că nu e şti bun. Ş i când lucrurile au început să meargă prost, ai început să te ui ţ i dup ă ceva sau cineva pe care să învinuie ştiLumea nu este tot timpul însorit ă şi plin ă de curcubeie. Lumea e un loc dificil şi plin de r ă utate… şi nu m ă interesează cât de dur e şti, te va lovi şi te va pune în genunchi şi te va ţ ine acolo permanent, dacă o la şi. Nici eu, nici tu şi nimeni din lumea asta nu poate lovi a şa tare cum love şte via ţ a. Dar nu e vorba despre cât de tare po ţ i să love şti ci despre cât de tare po ţ i să fii lovit şi să po ţ i merge înainte. Cât de mult po ţ i să cari şi să mergi înainte. A şa se câ ştigă luptele. Acum, dacă ştii cât valorezi, du-te în lume şi cere ceea ce valorezi. Dar trebuie să fii dispus să fii lovit. Ş i nu ai voie să ar ăţ i cu degetul şi să spui că nu e şti ceea ce vrei să fii din cauza altora. La şii fac asta și tu nu e şti un la ş. E şti mai bun de atât. Te voi iubi orice ar fi. Dar pân ă nu începi să crezi în tine, nu ai o via ţă .

(Silvester Stallone/Rocky Balboa)

Am observat c ă foarte mul ţ i oameni au probleme cu motiva ţ ia ş i am decis s ă creez un material despre motivaţ ie care s ă fie practic ş i uş or de implementat în via ţ a fiec ă ruia începând de ACUM. De ce?

În anul 210 I.C, un general chinez numit Xiang Yu ş i-a dus armata peste flu- viul Yangtze pentru a ataca armata dinastiei Qin. Trupele au înnoptat pe mal iar

PERA NOVACOVICI

MOARTEA MOTIVA ȚIEI TALE Ș I RENA Ș TEREA EI

diminea ţ a s-au trezit în panic ă deoarece cor ăbiile lor erau în fl ăc ări. Au s ă rit repede la arme îns ă generalul i-a oprit spunând c ă el a dat ordin s ă fie incendiate cor ăbiile

ş i s ă fie distruse sursele de hrană .

Generalul a explicat c ă f ă r ă cale de întoarcere ş i mâncare, aveau de f ă cut o alegere simpl ă : s ă înving ă inamicul s ău s ă moară pe câmpul de lupt ă . Rezultatul a fost că armata lui Xiang Yu a învins în 9 b ă t ă lii consecutive distrugând întreaga armat ă a dinastiei Qin. Generalul din aceast ă poveste a ş tiut s ă folosească la maxim energia ş i motivaţ ia oamenilor s ăi de a supravie ţ ui.

A ş adar avem ş i o primă strategie de motivare: distruge orice ş ans ă de a putea

da înapoi. Îmi aduc aminte când am f ă cut cea mai mare schimbare în viaţ a mea profe- sional ă ş i am decis s ă renun ţ la 5 ani de politehnic ă pentru a merge la facultatea de

psihologie. Îmi era groaznic de fric ă s ă dau drumul la cunoscut ş i s ă intru în necunoscut. Mi-am imaginat cel mai r ă u scenariu. Ca o s ă fiu s ă rac, în mizerie, le ş inat de foame,

cu hainele jegoase pe mine, într-un ş anţ . Marginalizat de societate ş i f ă ră nicio ş an-

s ă de a mai face ceva, urma să mor iar ultimul meu gând va fi: “A meritat s ă aleg o

cale neb ă tut ă , să fac ce vreau eu în via ţă ş i s ă e ş uez, s ă m ă distrug?” Iar ră spunsul

a fost DA. Nu există nimic mai nobil şi mai frumos în via ţă decât s ă mori luptând pentru

ceea ce crezi cu putere. Nu voi mai face nimic ca s ă îi mulţ umesc pe al ţ ii ş i îmi voi

tr ă i via ţ a a ş a cum cred de cuviin ţă , indiferent de pre ţ ul pe care trebuie sa îl pl ă tesc.

Am renun ţat la Politehnic ă , la slujba de atunci, la prietenii ş i anturajul de

atunci. Am început de la 0 şi nu era cale de întoarcere. Ori reu ş esc în via ţă înv ăţ ând

ş i practicând psihologia, ori mor.

Ş i ghici ce? N-AM MURIT. Dimpotriv ă , am o viaţă mai bun ă decât mi-a ş fi pu-

tut imagina. Pentru c ă mi-am distrus orice cale de întoarcere. Iar fiinţ a mea a în-

ceput s ă lupte pe via ţă ş i pe moarte cu provocă rile vie ţ ii.

Scopul nostru în via ţă

Succes, faim ă , glorie, să n ătate, iubire, putere, bani, spiritualitate, prieteni, li-

ni ş te sufleteasc ă , distrac ţie şi enumerarea poate continua.

Cu toţ ii avem dorin ţe. Cu to ţii avem anumite motive pentru care ne ridic ă m diminea ţă din pat. Unii o fac la 5 dimineaţ a, alţ ii la 6, la 8, la 10, la 12 sau la 14. Putem vedea întreaga varietate de obiceiuri ş i motiva ţ ii care îi împing pe oa-

meni de la spate şi ne putem întreba: “Exist ă ceva comun la toate acestea? Care es- te rostul existen ţ ei omului pe p ământ?”

PERA NOVACOVICI

MOARTEA MOTIVA ȚIEI TALE Ș I RENA Ș TEREA EI

Ei bine, f ă r ă să fac prea mult ă filozofie, vreau să ră spundem la aceste între-

b ă ri ş i să vedem paş ii practici de care avem nevoie pentru a scoate maximul din

vie ţ ile ce le tr ă im.

Vreau ca de la început să împ ă rţ im lucrurile în două :

via ţ a p ă mânteasc ă ţ a p ă mânteasc ă

via ţ a spiritual ă . ţ a spiritual ă .

Ş i vreau să ne gândim c ă avem două scopuri în aceast ă via ţă , nu doar unul.

Vreau s ă c ă dem de acord c ă omul este ş i mamifer pentru c ă are aparat diges-

tiv, aparat reproductiv, sistem nervos ş i toate acele lucruri care se reg ă sesc la TOA-

TE MAMIFERELE.

Ş i în acela şi timp vreau s ă c ă dem de acord că omul este ş i o fiin ţă spiritual ă ,

capabil ă de iubire, compasiune, o fiin ţă cu conş tiin ţ a existenţ ei de sine. Omul este uneori un animal capabil să fac ă foarte mult r ă u ş i o fiin ţă spiritual ă capabil ă s ă

facă foarte mult bine. Dac ă putem c ă dea de acord asupra acestui lucru a ş vrea s ă trecem mai de- parte ş i s ă în ţ elegem c ă mamiferul om ş i fiinţ a spiritual ă om au două scopuri dife- rite pe acest p ă mânt. Psihanaliza spune c ă omul are dou ă pulsiuni, energii dac ă vrei să le zicem,

care îl împing s ă ac ţioneze. Una din energii este cea sexual ă iar alta cea de agre- sivitate. Acestea dou ă folosesc scopului p ământesc, care este de reproducere ş i supra- vie ţ uire. Cite ş te orice carte despre evolu ţ ionism, mamifere, etc ş i vei vedea. În povestea cu generalul chinez care a ars cor ă biile, vedem cum acesta a ape-

lat la instinctul de supravie ţ uire al oamenilor s ă i ş i a învins. A ş tiut c ă unul dintre cele dou ă rezervoare imense de energie ale omului este energia de supravie ţ uire, de agresivitate ş i a folosit acest combustibil la maxim. Pe de altă parte, gânde ş te-te ce fac oamenii pentru iubire, care este cel de-al doilea uria ş rezervor de energie. Se sinucid ca în Romeo ş i Julieta, poart ă r ăzboaie

zece ani ca în cazul r ă zboiului Troian, când Paris a r ă pit-o pe Elena, scriu poezii, creeaz ă oper ă de art ă , creeaz ă ş i distrug lumi toate astea în numele iubirii. În toat ă psihologia, filozofia ş i istoria omenirii reg ă sim repetat acela ş i con- cept. Cine reu ş e şte să î şi canalizeze energia sexuală în direc ţ ia crea ţ iei poate schim- ba întreaga lume.

Prive ş te în jurul t ă u ce fac oamenii: se lupt ă pentru sex, rela ţ ii ş i iubire, se îmbracă , î ş i iau bijuterii, haine, ma ş ini. Opera ţ ii estetice, diete, sport, etc. TOATE ca s ă atragă sexual al ţi parteneri. Cum foarte amuzant spunea cineva, putem privi lumea ca pe un uria ş ritual de împerechere. Pe de alt ă parte, lupta pentru statut social, care va asigura supravie ţ uirea ur-

ma ş ilor. Oamenii caut ă s ă strâng ă averi, pă mânt, valori mobile ş i imobile, se lupt ă

PERA NOVACOVICI

MOARTEA MOTIVA ȚIEI TALE Ș I RENA Ș TEREA EI

pentru resurse, toate astea pentru a dobândi un statut social care apoi s ă fie trans- mis urma ş ilor.

A ş adar, nu uita că în viaţa p ământeasc ă ai două mari energii de la mama na-

tur ă : energia sexual ă şi cea de agresivitate. Motivul pentru care nu ştii să le folose ş ti am s ă ţ i-l explic mai jos.

Înainte să trecem mai departe, s ă vorbim un pic ş i despre fiinţ a spiritual ă om. Dac ă energia sexual ă ş i de agresivitate o reg ă sim ş i la animale la fel de bine cum o

g ă sim ş i la oameni, diferen ţa este c ă oamenii pot deveni con ş tien ţ i de aceste dou ă

energii ş i le pot folosi pentru a face bine sau r ău în mod con ş tient. Sportivul care câ ştig ă competiţ ia î ş i folose ş te energia de agresivitate în mod con ş tient. Omul beat care love şte în cap cu o sticl ă o persoan ă într-un bar ş i face 15 ani de pu ş c ă rie î şi folose şte această energie în mod incon ş tient ş i d ăun ă tor. Diferen-

ţ a st ă în cât de con ştient e ş ti de cele dou ă energii. Dac ă am stabilit c ă scopul omului ca mamifer pe acest p ă mânt este reprodu- cerea şi supravie ţuirea, s ă vedem care este scopul finit spiritual om pe acest p ă - mânt.

Există un singur scop pe acest pământ pentru noi to ţ i: S Ă FACEM LUMEA DIN

JUR MAI BUN Ă FOLOSINDU-NE DE TALENTELE NOASTRE ÎNN Ă SCUTE.

Singurii oameni care au o via ţă fericit ă ş i împlinit ă pe acest p ă mânt sunt cei care îndeplinesc această misiune. Oamenii boga ţ i material, cu rela ţ ii împlinite, res- pecta ţ i ş i iubi ţ i de cei din jur, oamenii care r ă mân în istorie sunt cei care au f ăcut lumea mai bun ă prin talentele lor dezvoltate în abilit ăţ i.

Un întreg material despre cum s ă îţ i descoperi voca ţ ia ş i să î ţ i dezvolţ i abilit ă -

ţ ile ai la http://www.scribd.com/doc/970872/Personalitate-Alfa-Descoperati-vocatia Ia orice om celebru şi legendar ş i prive ş te cum a fă cut el lumea mai bun ă . Sigur vei g ă si aceast ă caracteristic ă comună . De exemplu, Bill Gates a adus un cal- culator în majoritatea caselor de pe planeta noastră . Alege ce domeniu vrei tu: re-

ligie, muzică , sport, afaceri, ştiin ţă ş i vei vedea că doar oamenii care fac lumea mai bun ă r ă mân în istorie.

Î ţi spun asta ca s ă în ţelegi c ă , de ş i î ţ i dau exemple de oameni deja celebri, ma-

joritatea acestor oameni au avut vie ţ i simple ca ş i copii. Nu sunt mai buni decât e ş ti tu acum. Doar c ă ş i-au descoperit talentele ş i au muncit întreaga via ţă ca s ă îş i an-

treneze aceste talente. Iar scopul lor a fost, zilnic, S Ă FAC Ă LUMEA DIN JUR MAI

BUN Ă .

A ş adar, ai trei mari rezervoare de energie. Cea sexual ă , cea de agresivitate ş i

lupt ă ş i cea spiritual ă pe care trebuie să o folose ş ti pentru a face lumea mai bun ă . Am s ă î ţ i povestesc mai jos cum mi-am descoperit pe rând aceste trei rezer-

voare de energie, din întâmplare şi după ani de suferin ţ e. Am s ă îţ i povestesc cum le

PERA NOVACOVICI

MOARTEA MOTIVA ȚIEI TALE Ș I RENA Ș TEREA EI

folosesc azi ca s ă am rezultate constant bune în ceea ce fac ş i cum s ă îţ i pui ș i tu aceste trei rezervoare la treab ă .

De ce ne pierdem motiva ţia ş i aten ţ ia? Tr ă im în era aten ţiei. Se vorbe ş te în mediile economice c ă resursa cea mai pre ţioas ă pe acest p ământ devine ATEN Ţ IA UMAN Ă. Gânde ş te-te numai câţ i bani se

pl ă tesc de c ă tre corporaţiile mari pentru reclame. Ce sunt reclamele? Modalit ăţ i de

a atrage aten ţ ia oamenilor.

În Japonia există un fel de bancomate care dau suc pe gratis celor care sunt dispuş i să priveasc ă reclame timp de câteva minute. Singurul obstacol în calea dezvolt ă rii omenirii este aten ţ ia, care este limitat ă .

To ţ i avem doar o anumită cantitate de aten ţ ie, pe când cantitatea de informaţ ie cre ş te în mod exponen ţ ial. Există patru mari motive pentru care oamenii î ş i pierd puterea de concentra- re ş i motiva ţ ia.

PARADOXUL ALEGERILOR

Când avem foarte multe alegeri se întâmplă ceva interesant. Nu alegem nimic. Există o poveste cu mă garul lui Buridan care se afla la o distanță egală de o gă leată

cu ap ă ş i una de fân. Rezultatul? A murit de foame ş i de sete pentru c ă nu a ş tiut ce

s ă aleag ă prima oar ă .

A ş a e în toate aspectele vie ţ ii. Am ajuns s ă avem atât de multe alegeri la dis-

pozi ţ ie încât nu mai ştim ce s ă alegem ş i prefer ă m s ă amân ă m decizia ş i s ă a ş tep-

t ă m s ă se întâmple ceva în timp ce viaţ a se scurge pe lâng ă noi iar noi uit ă m s ă o

tr ă im. De la informaţ ie la obiecte, la scopuri, la oameni, peste tot avem foarte multe

op ţ iuni iar rezultatul e c ă în loc s ă ne cre ş tem calitatea vie ţ ii, ne-o sc ă dem.

LIPSA DE CONCENTRARE

Ş tii c ă cea mai pre ţioas ă form ă de energie a minţ ii tale este puterea de con-

centrare? Fiin ţ a uman ă este singura de pe p ă mânt care poate s ă î ş i focalizeze min- tea pe un singur lucru şi să î şi p ă streze concentrarea pe o perioad ă îndelungat ă de

timp. Puterea de concentrare însă trebuie antrenat ă.

Mai sus am vorbit că tr ă im în era aten ţ iei ş i c ă totul în jurul nostru este o

b ă tă lie pentru a ne atrage aten ţ ia. Din aceast ă cauză , puterea noastr ă de concen-

trare SCADE. Cu cât scade puterea noastr ă de concentrare, cu atât scade capaci- tatea noastr ă de a face un lucru bine ş i, din nou, calitatea vie ţ ii noastre scade încet

dar sigur. Ş i ajungem la b ătrâne ţ e s ă vedem c ă putea s ă facem atât de multe ş i nu am f ă cut de fapt NIMIC.

PERA NOVACOVICI

MOARTEA MOTIVA ȚIEI TALE Ș I RENA Ș TEREA EI

BOMBARDAMENTUL INFORMA Ț IONAL

Creierul uman nu poate procesa uria ş a cantitate de informative cu care este bombardat. Ş i lucrurile nu se anun ţă mai bine în viitor, ci mai rele. Volumul de c ă rţ i,

filme, divertisment, educa ţ ie, informaţ ie cre ş te exponenţ ial iar creierul nu poate evolua a ş a rapid. Singura solu ţie ca s ă r ă mânem întregi la minte ş i s ă reuş im s ă ne atingem visurile este să devenim foarte selectivi în alegerile noastre. S ă fim aten ţ i ce informa ţ ii diger ăm şi s ă l ă să m deoparte materialele care nu ne folosesc.

VALUL DE ÎNTRERUPERI

Email, telefon, internet, televiziune, radio. De 10 ori pe minut se întâmpl ă

ceva care necesit ă aten ţia noastră . Acest stil de via ţă în care permitem permanent

s ă fim întrerupţ i de ceva sau de cineva în loc s ă ne crească puterea de munc ă ş i

concentrare, ne-o scade pân ă la punctul la care ajungem s ă suferim de “ADHD” (în-

seamn ă deficit de aten ţie/tulburare hiperkinetic ă ş i este una dintre cele mai frec- vente afecţ iuni comportamentale întâlnite la copii ş i adolescen ţ i).

Simptomele de neaten ţie:

ignor ă detaliile

ignor ă detaliile

gre ş e ş te din neglijen ţă

gre ş e ş te din neglijen ţă

î ş i men ţ ine cu greutate concentrarea la lucru sau la joac ă

î

ş i men ţ ine cu greutate concentrarea la lucru sau la joac ă

pare s ă nu asculte atunci când cineva i se adreseaz ă direct

pare s ă nu asculte atunci când cineva i se adreseaz ă direct

nu respect ă instruc ţ iunile

nu respect ă instruc ţiunile

nu termin ă ceea ce a început

nu termin ă ceea ce a început

are dificult ăţ i în a- ş i organiza sarcinile ş i activit ăţ ile

are dificult ăţi în a- ş i organiza sarcinile ş i activit ăţ ile

evit ă activit ăţ ile care necesit ă efort intelectual sus ţ inut

evit ă activit ăţ ile care necesită efort intelectual sus ţ inut

pierde lucruri de care are nevoie

pierde lucruri de care are nevoie

este distras de zgomote exterioare

este distras de zgomote exterioare

este uituc în activit ăţ ile lui

este uituc în activit ăţile lui

Simptomele de hiperactivitate-impulsivitate:

Hiperactivitatea

alearg ă sau se ca ţă r ă atunci când nu ar trebui ă sau se caţăr ă atunci când nu ar trebui

vorbe ş te excesiv ş te excesiv

se agit ă sau se foie ş te ă sau se foie şte

trebuie s ă se ridice de pe scaun ă se ridice de pe scaun

are dificult ăţ i în desf ăş urarea activit ăţ ilor de timp liber nezgomotoase ăţi în desf ăşurarea activit ăţ ilor de timp liber nezgomotoase

este în mi ş care, parc ă ar fi animat de un motor ş care, parc ă ar fi animat de un motor

Impulsivitatea

r ă spunde înainte ca întreb ă rile s ă fie complete

r

ă spunde înainte ca întreb ările s ă fie complete

are dificult ăţ i în a- ş i a ş tepta rândul

are dificult ăţi în a- ş i aştepta rândul

întrerupe sau deranjeaz ă alte persoane

întrerupe sau deranjeaz ă alte persoane

PERA NOVACOVICI

MOARTEA MOTIVA ȚIEI TALE Ș I RENA Ș TEREA EI

PORNOGRAFIA

O foarte mare problem ă în sc ăderea motiva ţ iei o reprezint ă pornografia. Stai

lini ş tit, nu o s ă încep s ă î ţi spun c ă o s ă orbe ş ti dac ă te masturbezi. Nu exist ă con-

traindica ţ ii la masturbare decât dac ă o faci în exces. Însă exist ă o alt ă mare problem ă. Ţi-am spus mai devreme c ă energia ta se- xual ă este unul din marile rezervoare de energie pe care le ai. Dac ă tu ţ i-o consumi în fa ţa unui monitor privind filme porno ş i masturbându-te de 3 ori pe zi, de unde o

s ă mai ai energie şi motiva ţie s ă cuno ş ti persoane noi, s ă munce ş ti la tine ca s ă devii

o persoan ă mai atr ă g ă toare, s ă cau ţ i să ai rela ţ ii fericite ş i împlinite? Nu vei mai avea motiva ţie şi nici energie pentru NIMIC în aceast ă via ţă . Unul din scopurile omului este reproducerea ş i dac ă tu î ţ i consumi energia asta pe scaun sau în fotoliu, ai s ă ajungi o legum ă trist ă . Acesta este pericolul pornografiei asupra motiva ţiei tale. S-ar putea s ă nu mai ai chef de nimic ş i ţ i-ai aruncat via ţ a la gunoi.

Dac ă vrei o via ţă în care e şti un parazit care tr ă ieş te mâncând ce îi dau p ă rin-

ţ ii, dormind într-un pat tot de la p ărin ţ i într-o cameră pentru care nu pl ăte ş ti pen-

tru că plă tesc p ărin ţii şi e şti rupt de oboseal ă ş i lipsit de motiva ţ ie în fiecare zi, atunci pornografia este voca ţia ta în via ţă . Pe de alt ă parte, succesul necesit ă să faci toate aceste cinci lucruri de mai sus

INVERS.

PARADOXUL ALEGERILOR

E foarte important să î ţi restrângi aria de alegeri. E important s ă ş tii în ce

domeniu sunt talentele tale ca să po ţ i să le educi, nu s ă faci din toate câte ceva ş i

nimic bine. E important să ş tii din ce anume vrei s ă faci bani, cu cine vrei s ă ai rela ţii de prietenie, de afaceri, de iubire. Să ş tii ce ş i cum s ă m ănânci, ce sport s ă

faci ş i ce material educa ţional să studiezi. E important s ă ş tii ce pasiuni ai ş i s ă le practici. E foarte important s ă î ţi concentrezi toat ă energia asupra acestor lucruri

ş i s ă le laş i pe celelalte deoparte.

LIPSA DE CONCENTRARE

E foarte important să î ţ i educi mintea ş i puterea de concentrare. Un exerci ţ iu

excelent este s ă aprinzi o lumânare ş i s ă îi prive ş ti flacă ra timp de 20 de minute pe zi, f ă r ă s ă î ţ i mu ţ i privirea. În timp vei observa rezultate excelente.

BOMBARDAMENTUL INFORMA Ț IONAL

Încearc ă s ă reduci cantitatea de informa ț ie pe care o prime ş ti în fiecare zi. Renun ţă la televizor şi folose şte internetul. Pe internet fi selectiv cu informa ţ iile pe care le digeri.

PERA NOVACOVICI

MOARTEA MOTIVA ȚIEI TALE Ș I RENA Ș TEREA EI

VALUL DE ÎNTRERUPERI

Nu mai r ă spunde la telefoane ş i emailuri decât în anumite ore pe care le desemnezi tu. Nu mai l ă sa pe toat ă lumea s ă te sune, s ă te deranjeze ş i s ă vin ă peste

tine cu problemele lor. Pre ţ ul pe care îl pl ăte ş ti este că vei avea o calitate a vie ţ ii sc ă zut ă pentru c ă nu vei face nimic pentru tine ş i nici pentru cei din jur. Tot timpul vei fi la dispozi ţia celor din jurul t ău.

PORNOGRAFIA

Încearc ă s ă p ă strezi acest capitol în limitele decente. În orice lucru de care abuz ă m risc ă m s ă ne pierdem. P ă streaz ă - ţ i energia vital ă pentru lucrurile care con- teaz ă cu adevă rat în viaţă.

Ce anume este motivaţ ia?

În dicţ ionar avem urm ă toarea defini ţ ie: “MOTIVÁ ȚIE, motiva ț ii, s.f. Totalita- tea motivelor sau mobilurilor (con ș tiente sau nu) care determină pe cineva s ă efec- tueze o anumit ă ac țiune sau s ă tindă spre anumite scopuri. Din fr. motivation.” Totu ş i nu este o defini ţ ie suficient ă . Motivaţ ia este o energie ş i to ţ i sim ţ im o anumit ă energie când suntem motiva ț i s ă facem ceva.

Din punctul meu de vedere, motivaţ ia este acea scânteie care aprinde rezer-

voarele noastre de combustibil. Motiva ţ ia este cea care ne trezeş te voin ţă la via ţă .

A ş a cum am zis mai sus, avem cele dou ă rezervoare de energie p ă mânteasc ă ,

cea sexual ă /de agresivitate şi cea spiritual ă. La fiecare om cantitatea de energie folosit ă din aceste trei rezervoare variaz ă

iar în continuare vreau s ă î ţi ar ăt 6 modele prin care po ţ i s ă î ţ i foloseş ti toate cele trei rezervoare de energie.

i

Pas de ac ț iune:

Vreau s ă î ţ i ofer 6 paradigme pentru a deveni o persoan ă mai motivată . O paradigm ă este un stil de gândire. În religie avem paradigma creş tinismului, paradigma islamismului, etc. În motiva ţie am g ă sit ș ase astfel de paradigme, pe care am să ţ i le explic în rândurile ce urmeaz ă .

Paradigma 1 a motiva ţiei – morcov sau b ăț

Studiile pe tema motivaţ iei spun c ă 50% din oamenii de pe planet ă sunt moti- va ț i de lucrurile pe care şi le doresc. Succes, bani, iubire, spiritualitate sau orice altceva. Asta înseamn ă c ă alearg ă după morcov.

PERA NOVACOVICI

MOARTEA MOTIVA ȚIEI TALE Ș I RENA Ș TEREA EI

Alţ i 50% din oameni sunt motiva ț i de lucrurile pe care NU le vor. Suferin ţă ,

s ă r ă cie, lipsa de iubire, ratare, boal ă , lipsa de sens ş i împlinire. A ş adar, fug de frica

b ăţului.

50% din oameni sunt motiva ț i când sunt pu ş i în situa ţ ia de a obţ ine ce vor iar 50% vor fi motiva ț i când ştiu c ă o suferinţă se abate asupra lor. E foarte important să te gânde ş ti ce fel de persoană e ş ti tu. Dac ă sim ţ i c ă e ş ti motivat de scopuri, dorin ţ e şi visuri atunci concentreaz ă - ţ i energia pe acestea ş i lu- creaz ă zilnic c ă s ă le obţ ii. Dac ă suferin ţ a este cea care te motiveaz ă cel mai mult,

atunci e foarte important s ă intri într-o stare de spirit în care sim ţ i c ă ceea ce ai acum nu e destul. S ă simţ i c ă lucrurile din via ţ a ta actual ă nu sunt ceea ce vrei ş i î ţ i dore ş ti cu mult mai mult. E important s ă sim ţ i SUFERIN Ţ A pentru c ă doar astfel eş ti motivat. În exerci ţ iile de la sfâr şit este unul pe care eu îl aplic în via ţ a mea ş i care m ă

ajută s ă folosesc toat ă suferin ţa mea din trecut pentru a m ă motiva zilnic. Înainte de asta îns ă mai avem 5 strategii motiva ţ ionale.

Paradigma 2 – autonomie , m ă iestrie ş i scop

Am urmă rit pe TEDtalks o prezentare a lui Dan Pink despre motiva ţ ie în care zice a ş a: teoria cu morcovul şi băţ ul este doar o parte a motiva ţ iei. Ş i este de foarte multe ori folosit ă greş it. Motivaţ ia este de dou ă tipuri, intrinsec ă ş i extrinsecă .

Cea intrinsec ă este ceea ce ne motivează din interior, f ăr ă s ă fie nevoie s ă primim recompense sau aprobarea celor din jur. Motiva ţ ia extrinsecă este cea care ne ofer ă recompense externe pentru a face ceva. De exemplu bani. Partea interesant ă acum urmeaz ă . Chestia cu recompense în bani ca s ă faci ceva funcţ ioneaz ă doar pentru sarcini MECANICE ş i RUTIN Ă . De exemplu, dac ă î ţ i

spun s ă strângi 100 de borcane ş i s ă mi le aduci pentru c ă îţ i dau bani, vei face sarcina asta mult mai bine decât dac ă nu prime ş ti nimic. Asta e valabil şi când munce ş ti pentru bani. Cât timp munca este mecanic ă ş i rutinier ă , banii te vor motiva să faci acea treab ă mai productiv. TOTU ŞI, experimentele au ar ă tat c ă dac ă sunt implicate sarcini în care tre-

buie s ă ne folosim mintea, creativitatea, emo ţ iile ca s ă atingem un scop, recompen- sele în bani nu cresc motiva ţia ba chiar o SCAD! Ce înseamn ă asta? Pentru secolul 20, mergea motivarea cu bani a oamenilor pentru c ă sarcinile la munc ă erau de multe ori mecanice ş i rutiniere. În secolul 21 îns ă , când majoritatea muncii mecanice e f ă cută de ma ş ini, calculatoare, etc ş i tre-

buie s ă ne folosim mintea ca să atingem scopurile, nu banii sunt motivatorul nece- sar.

Motivatorul necesar în secolul 21 sunt de fapt 3: AUTONOMIE, M Ă IESTRIE ş i

SCOP.

PERA NOVACOVICI

MOARTEA MOTIVA ȚIEI TALE Ș I RENA Ș TEREA EI

M ă bucur foarte mult c ă am descoperit aceste cercet ări pentru c ă eu vorbesc

de ani de zile despre importan ţa descoperirii voca ţ iei. Autonomie – înseamn ă c ă e şti liber s ă munce ş ti când vrei, e ş ti liber să alegi ce

vrei s ă faci în via ţ a ş i să faci ce î ţ i palce.

M ă iestrie – înseamn ă c ă nu doar c ă ţ i-ai descoperit voca ţ ia ş i î ţ i place ce faci

în via ţă dar o faci zilnic şi î ţi dezvol ţ i abilit ăţ ile la fel ca la arte mar ţ iale. În fiecare zi

e ş ti pe drumul mă iestriei, devii tot mai bun ş i mai bun în ceea ce faci. Şi pentru c ă

î ţi place ceea ce faci nu se simte c ă munce ș ti ci mai degrab ă ca hobby.

Scop – aici vorbim de scop în sens spiritual (mai ţ ii minte c ă unul din rezer- voarele noastre de energie este cel spiritual). Avem nevoie s ă ş tim DE CE facem un anumit lucru. Nu uita lec ţia de la început. Când ţ i-ai descoperit talentele naturale ș i te an- trenezi zilnic, mai r ă mâne o singur ă întrebare, iar r ă spunsul la acea întrebare este

SCOPUL pentru care tr ă ie şti: CUM POT FACE ZILNIC LUMEA MAI BUN Ă FOLOSIND TA- LENTELE ŞI ABILIT ĂŢ ILE MELE?

R.O.W.E. este un concept al muncii viitorului. Google îl folose ş te. R.O.W.E. în- seamn ă Result Oriented Working Enviroment, adic ă Mediu de lucru bazat pe rezul- tate. NU conteaz ă la ce or ă lucrezi, unde lucrezi sau cum lucrezi. Conteaz ă s ă ob ţ ii

rezultatul. Gânde şte-te bine pentru că aceasta e economia viitorului. Iar viitorul e foarte aproape. (Prezentarea lui Dan Pink o po ţ i vedea aici: http://www.ted.com/ talks/lang/eng/dan_pink_on_motivation.html)

Paradigma 3 – Piramida lui Maslow

http://www.ted.com/ talks/lang/eng/dan_pink_on_motivation.html ) Paradigma 3 – Piramida lui Maslow PERA NOVACOVICI

PERA NOVACOVICI

MOARTEA MOTIVA ȚIEI TALE Ș I RENA Ș TEREA EI

Probabil ai vă zut multe ilustra ţ ii cu Piramida lui Maslow. Abraham Maslow este unul dintre cei mai renumi ţi psihologi din lume ş i a pus bazele teoriilor moti- va ţ ionale. În vestita lui piramid ă a nevoilor, conceptul este a ş a:

Avem nevoie de baze fiziologice ca mâncarea, apa, o temperatur ă constant ă a corpului ş i sexul. Avem nevoi de securitate cum ar fi un acoperiş deasupra capului, un grup so- cial în care s ă ştim c ă nu vom fi atacaţ i din senin, etc. Apoi iubirea şi apar ţinerea. Aici intr ă rela ţ iile, familia, prietenii.

Pe urm ă toarea treapt ă avem nevoi de stim ă de sine. Adic ă să ne fie recunos- cute munca ş i meritele, să sim ţim c ă avem valoare ca persoane. Pe urmă toarele dou ă trepte avem nevoile de cunoa ş tere ş i în ţ elegere ş i cele estetice de frumuse ţe. În vârful piramidei avem nevoie de auto actualizare, adic ă evolu ţ ie perma-

nent ă , iar în vârf de tot e nevoie de a ne depăş i condi ţ ia. Dup ă cum vezi, pornim din nou de la animal ca s ă ajungem la fiinţ a spirituală . Lecţ ia de înv ăţat din aceast ă paradigm ă este c ă dac ă te doare burta de foame nu are rost s ă te pui să creezi opere de art ă. Dac ă sari o treapt ă , aceasta nu te va ierta ș i te va chema să dai socoteal ă mai devreme sau mai târziu.

A ş adar, în drumul vie ţ ii tale, caut ă să î ţ i satisfaci pe rând toate aceste nevoi

ca s ă po ţ i fi sigur c ă evoluezi în modul corect în viaţă . Prima oar ă asigură -te c ă ai de mâncare ş i nevoi de baz ă satisfă cute, apoi c ă ai un acoperiş deasupra capului şi siguran ţ a zilei de mâine, apoi înva ţă s ă iube ş ti ş i s ă te la ş i iubit, apoi dezvoltă - ţi abilit ăţ ile încât s ă oferi valoare lumii ş i s ă simţ i c ă î ţ i

meri ţ i locul în aceast ă lume. Apoi educ ă-te în permanen ţă , bucură -te de frumuse ţ ile acestei lumi, evolueaz ă permanent ş i nu te mulţ umi niciodat ă cu cei ai, iar la sfârş it dep ăş e ş te- ţ i condi ţia de muritor.

Paradigma 4 – pulsiuni sexuale ş i de agresivitate

Aceasta am discutat-o de la început. Nu mai revin asupra ei îns ă vreau s ă î ţ i explic cum poţ i să folose ş ti la maxim aceasta paradigm ă pentru a te motiva. Tot ce am f ă cut bun în viaţ a mea a început de la faptul c ă la 19 ani înc ă habar nu aveam s ă m ă port cu o femeie. Nu ş tiam s ă creez atracţ ie sexuală , nu ş tiam s ă

rela ţionez, nu ştiam nimic ş i sufeream enorm din cauza asta. M-am apucat s ă stu- diez seduc ţ ia ş i în câteva luni aveam prima iubit ă. Apoi mi-a pl ă cut atât de mult modul în care am rezolvat problema, adic ă am citit ş i am aplicat în viaţ a mea cu rezultate ceea ce al ţ ii au scris în c ă rţ i încât mi-am descoperit voca ţ ia: PSIHOLOGIA.

Apoi am f ăcut facultatea de psihologie, am scris c ă rţ i ş i mi-am deschis aface- rea. Am evoluat practic pe toate planurile pornind de la rezervorul energiei sexuale despre care am vorbit.

PERA NOVACOVICI

MOARTEA MOTIVA ȚIEI TALE Ș I RENA Ș TEREA EI

Am descoperit astfel un nou concept: dezvoltarea personal ă bazat ă pe pulsiu- nile sexuale şi de agresivitate. Dac ă vrei să fii super-motivat în fiecare zi, începe s ă faci acele lucruri care te vor ajuta s ă ob ţ ii satisfac ţ ie în iubire, sex, rela ţ ii ş i în par-

tea cealalt ă a banilor, afacerilor şi a statutului social. Când faci sport, f ă -o cu gândul c ă vei avea un corp s ă nă tos ş i atr ăg ător din punct de vedere sexual. Când m ănânci gânde ş te-te c ă e vorba de corpul t ă u. Când cite ş ti, educ ă -te ca s ă fii extrem de bun în seduc ţ ie. Dac ă î ţ i faci un stil de via ţă în care evoluezi ca să ai rezultate bune în seduc ţ ie vei descoperi în scurt timp c ă ai cu

totul altă motivaţ ie de a face toate lucrurile care înainte te plictiseau ş i mai mult, începi s ă evoluezi în toate domeniile vieţ ii. Știu cazuri de oameni care au început cu seduc ţ ia ş i apoi au ajuns s ă aibă afaceri de succes, pentru c ă cele două domenii merg strâns mân ă în mân ă. Pe de alt ă parte învaţă despre antreprenoriat, cum s ă îţ i faci afacerea ta,

descoper ă - ţi voca ţia, cum s ă faci bani ş i mai ales înva ţă MARKETING. Degeaba e ş ti expert într-un domeniu al vie ţ ii dac ă nu ş tii să vinzi ceea ce ai. Foarte mul ţ i exper ţ i cred că marketingul şi vânză rile sunt ceva pentru oameni mai puţ in respectaţ i. Ni- mic mai fals. Nimeni nu ştie mai bine decât tine cât de bune sunt produsele sau ser- viciile tale a şadar tu e şti cel mai în m ă sur ă s ă îţ i faci marketingul. Cei mai de succes

oameni din lume înc ă p ă streaz ă controlul asupra marketingului deş i au delegat toa- te celalalte sarcini angaja ţilor. Î ţi spun asta pentru c ă sunt sigur c ă într-o zi vei avea afacerea ta. E obligatoriu pentru o personalitate alfa s ă devin ă independent finan- ciar.

A ş adar, paradigma psihanalizei ne ajut ă s ă creă m o dezvoltare personal ă ca-

re porne ş te de la seducţ ie şi afaceri, adic ă lucruri pe care suntem motiva ț i de la na- tur ă s ă le facem foarte bine.

Paradigma 5 – fizic, emo ţ ional, mental ş i spiritual

Aceasta paradigmă o reg ăsim într-o carte, “The Power of Full Engagement” scris ă de Jim Loehr şi Tony Schwartz. Se vorbe ş te despre patru rezervoare de ener- gie pe care fiecare fiin ţă uman ă le are. A ş adar, ideal este să îţ i po ţ i scoate motiva ţ ia din aceste rezervoare de energie. Cele 4 tipuri de energie:

(1) Energia fizic ă alimentând focul.

Energia fizic ă reprezint ă CANTITATEA DE ENERGIE de care dispunem. F ă ră ea nu putem face nimic şi toate celelalte tipuri de energii se bazeaz ă pe ea. Energia fizi- c ă o dobânde şti prin:

nutri ţ ie ţie

sportea. Energia fizi- c ă o dobânde ş ti prin: nutri ţ ie relaxarea din timpul

relaxarea din timpul zileise bazeaz ă pe ea. Energia fizi- c ă o dobânde ş ti prin: nutri ţ

somnul de noapteă pe ea. Energia fizi- c ă o dobânde ş ti prin: nutri ţ ie sport

PERA NOVACOVICI

MOARTEA MOTIVA ȚIEI TALE Ș I RENA Ș TEREA EI

(2) Energia emoţ ional ă transformând ameninţ area în provocare: energia emo ţional ă reprezint ă CALITATEA energiei noastre. Poate fi negativ ă sau pozitiv ă . Mul ţ i oameni tr ă iesc într-o stare permanent ă de stres emo ţ ional, cu garda sus, pre-

g ă tiţ i de conflict şi nu realizeaz ă că atunci când nu e ş ti în regul ă cu propriile emo ţ ii

î ţi subminezi grav performan ţ a. (3) Energia mental ă , concentrare ş i optimism realist: s ă poţ i s ă te gânde ş ti concentrat doar la un lucru pentru o perioad ă de timp, asta e cea mai pre ţ ioas ă resurs ă a creierului. Puterea de concentrare. De acum încolo, când cite ş ti, nu faci

nimic altceva. Când faci sport, nu faci nimic altceva. Când lucrezi, închizi tot. De fie- care dată când faci multitasking TE TÂLHĂ RE Ş TI SINGUR. Pentru c ă în loc s ă faci la calitatea maximă un lucru, acea calitate se distribuie în toate celelalte lucruri pe care le faci; deci rezultă calitate mai slab ă la toate. (4) Energia spiritual ă – pentru cel care are DE CE s ă tră iasc ă : ceea ce faci

conteaz ă PENTRU TINE. Compar ă succesul cu tine. “Nu te uita la capra vecinului, c ă ci vei tinde s ă te consideri mai prejos decât el, iar o astfel de atitudine î ţ i va afecta puterea de concentrare. Tu e şti tu, el este el, nu concurezi decât cu tine însu ţ i ş i pentru idealurile tale!” De ce nu sunt rezultate? To ţi avem 168 de ore într-o s ă pt ămân ă . Şi sunt atâtea de f ă cut!

rezultate? To ţ i avem 168 de ore într-o s ă pt ă mân ă .

PERA NOVACOVICI

MOARTEA MOTIVA ȚIEI TALE Ș I RENA Ș TEREA EI

Pentru a avea o via ţă împlinit ă ş i pentru a te sim ţ i motivat zilnic, e foarte important s ă te ocupi de toate aceste patru rezervoare de energie. Ele func ţ ionează optim împreun ă.

Paradigma 6 – cele ș aisprezece nevoi Ultima paradigmă ce o vom prezenta este cea a celor 16 nevoi. Exist ă un pro-

fesor doctor, pe numele lui Steven Reiss, care la fel ca ş i Maslow, a venit cu o teorie a nevoilor umane organizate astfel:

puterea – dorin ţ a de a avea realiz ă ri, de a fi lider

puterea – dorin ţa de a avea realiz ă ri, de a fi lider

independen ţ a – libertate

independen ţa – libertate

curiozitatea – descoperirea adev ă rului, cuno ş tin ţ e, educa ţ ie

curiozitatea – descoperirea adev ă rului, cuno ş tin ţ e, educaţ ie

acceptarea – o imagine de sine pozitiv ă , sentimentul c ă avem valoare

acceptarea – o imagine de sine pozitiv ă, sentimentul c ă avem valoare

ordinea – cur ăţ enie, stabilitate, organizare

ordinea – cur ăţenie, stabilitate, organizare

economisirea – de bani, propriet ăţ i

economisirea – de bani, propriet ăţ i

onoarea – moralitate, caracter, loialitate

onoarea – moralitate, caracter, loialitate

idealismul – corectitudine, justi ţ ie, dreptate

idealismul – corectitudine, justi ţ ie, dreptate

contactul social – anturaj, distrac ţ ie

contactul social – anturaj, distrac ţ ie

familia – copii, sentiment de ata ş ament ş i securitate, afec ţ iune

familia – copii, sentiment de ata ş ament ş i securitate, afecţ iune

statutul social – avere, titluri, aten ţ ie, premii

statutul social – avere, titluri, atenţ ie, premii

r ă zbunarea – agresivitatea, câ ş tigul în dauna adversarului

r

ă zbunarea – agresivitatea, câ ştigul în dauna adversarului

romantismul – frumuse ţ e, sex

romantismul – frumuse ţe, sex

mâncatul – satisfacerea nevoii de foame

mâncatul – satisfacerea nevoii de foame

exerci ţ iul fizic – nevoia de a te sim ţ i în form ă

exerci ţ iul fizic – nevoia de a te sim ţ i în form ă fizic ă , s ănă tos, energizat

relaxarea – calm, lini ş te sufleteasc ă Pornind de la aceste ș aisprezece nevoi, î ţ i po ş te sufleteasc ă Pornind de la aceste șaisprezece nevoi, îţ i po ţ i face o imagine despre calitatea vie ţ ii tale. Unde stai bine, unde mai pu ţ in bine. Cu aceast ă ultim ă paradigm ă vreau

s ă facem trecerea la partea de exerciţ ii a acestui material despre motiva ţ ie.

i

Exerci ț iu #1 Gânde ş te-te la acele nevoi la care nu stai bine. Apoi pune- ţi întrebarea: “Cum a ş putea să îmi cresc calitatea vie ţ ii satisf ă- cându-mi nevoile la care sunt deficitar?” Dup ă ce î ţ i dai seama care sunt nevoile pe care le ai cel mai pu ţ in satisf ă cute, f ă un plan de ac ţ iune ca să începi s ă î ţi sa- tisfaci acele nevoi.

În pdf-ul gratuit “Puterea ta interioar ă ” ai tot ce e nevoie pentru ca de azi s ă începi o nou ă viaţă , să î ţi faci un plan ş i s ă integrezi noi obiceiuri în via ţ a ta. Perso- nalizeaz ă în func ţie de nevoile tale ş i dă -i bice! Î ţ i doresc mult succes.

PERA NOVACOVICI

MOARTEA MOTIVA ȚIEI TALE Ș I RENA Ș TEREA EI

i

Exerci ț iu #2

Suferin ţele mari pe care le-ai întâlnit în iubire, sex şi relaţ ii:

f ă o listă cu toate suferinţ ele mari pe care le-ai avut în viaţă

referitoare la locul t ă u în societate, la lipsa banilor, umilinţ e la care ai fost supus( ă ). Este foarte important să te revol ţ i. Singura cale de a fi moti-

vat este S Ă NU UI Ţ I TRECUTUL T Ă U.

Oamenii când au burta plină ş i un pat c ă ldu ţ , tind s ă uite toate suferin ţ ele trecute ş i s ă se mulţ umeasc ă cu puţ in. Acest stil de via ţă , în care ţ i-ai satisf ă cut nevoile de baz ă ş i apoi stai mic şi umil ş i aş tep ţ i s ă treac ă luni ş i ani de zile f ă r ă s ă

mai vrei s ă ie şi din zona de confort, este cea mai mare ruş ine pentru fiinţ a ta.

E ş ti aici ca să înve ţi lec ţii şi să evoluezi!

Ş i eu cad uneori în capcana confortului. Locuiesc în apartamentul meu, îm-

preun ă cu iubita mea cu care am o rela ţ ie minunat ă de doi ani, câ ş tig destui bani ca s ă nu îmi lipseasc ă nimic şi să pot face în fiecare zi ce vreau, am prieteni minuna ţ i

cu care ies, m ă distrez, muncesc cot la cot, m ă în ţ eleg excelent cu p ărin ţ ii. Pot s ă spun c ă am o via ţă excelent ă . Însă nu pot s ă uit. Am dou ă liste. Una este în domeniul relaţ iilor, a iubirii, a sexualit ăţ ii. Una este în privin ţ a vie ţ ii mele sociale, a banilor, a locului meu în societate.

Nu uita, cele mai importante dou ă rezervoare de energie pe care le ai, pulsiu- nea sexual ă ş i cea de agresivitate.

Câteva elemente din lista mea num ă rul unu:

Ț in minte când m-am îndr ă gostit în clasa a ș aptea ş i habar nu aveam cum să

m ă comport cu fata pe care o iubeam. Ea îl iubea pe un tip popular din ş coal ă pentru

c ă fă cea parte dintr-o trup ă de dansuri. Nu gre ş isem cu nimic, de ce nu eram iubit înapoi dac ă eu iubeam? În clasa a noua m-am îndr ă gostit de alt ă fat ă, care umbla doar cu tipi mai mari, cu ma ş in ă. Eu eram un pr ă p ă dit de adolescent la care nu se uita nimeni. Ş tiu c ă am a ş teptat-o cu un ghiveci de flori în staţ ia de tramvai de la ora 8 diminea ţ a la

11. În ziua aia nu a venit la şcoal ă . La 17 de ani m-am îndră gostit de o fat ă dup ă care am atârnat doi ani de zile. Îi duceam flori, ciocolată şi încercam s ă petrec cât mai mult timp cu ea. O iubeam foar- te mult. Eram aproape obsedat de ea. Ea f ăcea sex cu b ă ieţ ii de cartier ş i îmi poves- tea mie cât de urât o trateaz ă tipii ăia, îns ă tot la ei ajungea.

La 19 de ani m-am îndr ă gostit de o alt ă fat ă , foarte frumoasă , ş i am reu ş it s ă o pup odat ă pe gura. A fost iubita mea trei zile. După trei zile în care ne-am întâlnit pe strad ă de dou ă ori, mi-a zis s ă cobor jos în fa ţ a blocului ş i a venit s ă îmi spună , cu

PERA NOVACOVICI

MOARTEA MOTIVA ȚIEI TALE Ș I RENA Ș TEREA EI

lacrimi în ochi, c ă nu mai poate să fie prietena mea pentru că sunt prea pă mpă lă u. Plângea de mil ă pentru mine. Eram un b ăiat cumsecade. Dar nu trezeam în ea ni- ciun fel de emo ţii. Îi p ă rea r ău pentru mine ş i plângea din cauza asta.

Pân ă la 19 ani am iubit femei doar ca s ă ajung deprimat, distrus, cu sentimen- tul c ă nu merit nimic bun. C ă nu merit s ă fiu iubit pentru c ă nu sunt destul de bun pentru nimeni. C ă voi tră i singur şi nefericit toat ă via ţ a. Aceasta este lista mea cu suferin ţ e care m-a ajutat s ă devin super motivat pentru a rezolva pentru totdeauna acest aspect al vie ţ ii mele. După zece ani de când

mi-am propus s ă devin o persoan ă care are parte de iubire, sex ş i rela ţ ii minunate, am terminat facultatea de psihologie, am scris o carte de seduc ţ ie, am o comunitate de seducţ ie în care oamenii înva ţă despre acest subiect ş i am o relaţ ie minunat ă ca- re m ă împline ş te pe toate planurile. Însă nu uit de unde a plecat totul ş i ce fel de persoană eram. Nu uit ce m-a mo-

tivat ş i nu m ă culc pe o ureche. Ş tiu c ă dezvoltarea mea în acest domeniu trebuie s ă fie permanent ă . Am s ă scriu alte c ă rţ i de seduc ţ ie, am s ă m ă antrenez permanent în acest domeniu ş i am s ă ajut cât mai mulţ i oameni s ă îş i rezolve problemele în acest domeniu. Pentru c ă ştiu c ă se poate ş i eu am reu ş it pornind cu ş anse foarte slabe. A fost o zi când nu meritam iubirea. Ş i nu uit asta niciodat ă . Când femeile con-

siderau c ă nu sunt destul de bun. Asta nu se va mai întâmpla niciodat ă . Pentru c ă nu îmi uit suferinţ ele. Aceasta este motiva ţ ia mea ş i mă asigur în fiecare zi c ă nu o pierd ş i că nu uit abandonându-m ă în confortul relaţ iei mele.

Câteva elemente din lista mea num ă rul doi:

Ţ in minte când îmi era ru şine s ă îmi duc prieteni acas ă pentru c ă eram prea

s ă rac.

Ţ in minte c ă toamna şi iarna r ă ceam des pentru c ă îmi intrau apa ş i z ă pada prin pantofi ş i mă udau. Nu cred c ă a fost iarn ă pană pe la 25 de ani în care s ă nu îmi între ap ă în papuci.

Ţ in minte c ă la 14 ani dormeam cu maic ă -mea în pat ş i tremuram amândoi de

fric ă . Jos în faţ a blocului era taică -miu ş i urla c ă ne omoar ă . Apoi venea la uşă ş i

b ă tea cu pumnii şi picioarele în ea ca s ă o spargă . 4 ani de zile am tră it în teroare pur ă . Maică -mea fă cea naveta într-un sat din apropiere ş i din salarul ei tr ă iam ş i eu ş i ea. Ani de zile.

Ţ in minte când lucram pentru un aş a zis salar care îmi ajungea s ă îmi iau un hamburger pe zi. Trei ani. Ţ in minte când mergeam pe stradă ş i luam b ă taie din senin de la ş mecherii din cartier pentru c ă ei erau 50 în hait ă ş i eu nu aveam nicio putere. Ţ in minte când am fugit descul ţ de acasă pentru că taic ă-miu sp ă rgea tot în

cas ă ş i m-am pus în genunchi în fa ţ a lui ca s ă ne lase în pace pe mine ş i pe maic ă - mea.

PERA NOVACOVICI

MOARTEA MOTIVA ȚIEI TALE Ș I RENA Ș TEREA EI

Ţ in minte când nu am avut bani s ă îmi plă tesc facultatea de psihologie ş i mai- c ă -mea mi-a dat 500 de lei din salariul ei de înv ăţă toare. Ţ in minte când singura mea avere era calculatorul la care îmi scriam prima

carte ş i maic ă -mea a intrat urlând în camera mea c ă sunt un parazit care nu o s ă facă nimic toată viaţ a şi mi-a aruncat sticlă de ap ă în monitor.

Acestea ş i multe altele m-au fă cut s ă jur că am s ă fac tot ce îmi st ă în putin ţă ca s ă înv ăţ ş i să mă educ financiar. Că niciodat ă nu o s ă fiu alcoolic, c ă o s ă îmi res-

pect, iubesc ş i ajut p ă rin ţ ii aşa cum poate ei nu au putut s ă o fac ă . C ă nu voi lucra niciodat ă pentru nimeni ş i voi avea afacerea mea. Că voi face bani ş i în acela ş i timp voi face lumea mai bun ă . Astă zi am o firmă , scriu c ă r ţ i, organizez bootcamp-uri ş i evenimente de dez- voltare personal ă. Am o rela ţie excelent ă cu p ărin ţ ii ş i nu mai îmi intr ă apa în pan-

tofi.

Dar nu uit c ă nu tot timpul a fost a ş a. Era o vreme când eram s ă rac ş i nu aveam nicio perspectiv ă de a avea o via ţă mai bun ă . Am strâns din din ţi şi m-am str ăduit. Am muncit zilnic, am citit, m-am educat ş i am reu şit.

De fiecare dat ă când m ă cuprinde mole ş eala, când nu am chef s ă fac sport,

când nu am chef să mai muncesc, când vreau s ă frec menta ş i s ă lenevesc, când îmi pierd motiva ţ ia, m ă uit la listele astea dou ă.

Ş i ş tiu c ă nu m ă pot opri ş i nu pot lă sa lucrurile a ş a. Trebuie s ă cresc ş i trebu-

ie s ă fac singurul lucru care m-a scos din toat ă suferin ţ a ş i mi-a oferit o via ţă la care

nu am îndr ă znit s ă visez.

SĂ M Ă EDUC SINGUR. S Ă CITESC. S Ă SCRIU. S Ă OFER CELOR DIN JUR LUCRURILE CARE M-AU AJUTAT PE MINE ŞI S Ă FAC LUMEA MAI BUN Ă .

Aceasta este misiunea mea ş i în fiecare dimineaţă când m ă trezesc ş tiu c ă nu

m ă pot opri.

Tu, cititorule, f ă- ţ i cele dou ă liste.

Ş i când vei sta în fata calculatorului s ă te joci, când te vei masturba, când vei

fi cu burta plin ă trântit în pat, când vei accepta s ă înghi ţ i umilin ţ e zilnic, când îţ i va

fi teamă s ă spui ceea ce crezi, când nu vei putea s ă exprimi ceea ce e ş ti, când nu vei

putea tr ă i liber, întreab ă -te:

ASTA E VIA Ţ A PE CARE O MERIT?

Revolt ă -te! Meriţ i mai mult. Poţ i mai mult. Ţi-o spun eu cu autoritatea omului ce s-a ridi- cat din mizerie ş i să r ă cie. Drumul evolu ţiei nu se opre ş te. Tu ce ai de gând s ă faci? Cât ai de gând s ă mai

înduri? Câte exemple de oameni în situaţ ii mai rele ca tine care reu ş esc ai nevoie ca s ă te revol ţ i?

PERA NOVACOVICI

MOARTEA MOTIVA ȚIEI TALE Ș I RENA Ș TEREA EI

REVOLT Ă -TE împotriva lumii, a societ ăţ ii, A TA. Astfel î ţ i vei g ă si motiva ţ ia ş i

te vei hr ă ni zilnic cu suferin ţă , care va ş i combustibilul t ă u. Şi la sfâr ş it vei reu ş i.

E foarte important să ai aceste două liste cu suferin ţ ele trecute