1.

Definitie “cercetarea stiintifica”

2. Cercetarea empirica si cercetarea teoretica
3. Cercetarea de baza si cercetarea aplicata
4. Ce intelegeti prin “metodologia cercetarii”?
5. Ce intelegeti prin “metoda”, in contextul cercetarii
6. Ce intelegeti prin “tehnica”, in contextul cercetarii
7. Trasaturile fundamentale ale metodei stiintifice
8. Fidelitatea si validitatea instrumentelor sau tehnicilor de cercetare
9. Pasii/etapele cercetarii din punct de vedere al rationamentului
10. Definiti “epidemiologia”
11. Definitia “indicelui”
12. Proprietatile indicilor
13. Incidenta si prevalenta
14. Ce semnificatie are notiunea de “intensitate” in cazul unui indice?
15. Indicele DMFT
16. Ce intelegeti prin “protocol de cercetare”?
17. Ce informatii sunt incluse in protocolul sau planul de cercetare
18. Ce reprezinta “ipoteza” in cadrul cercetarii
19. Mecanismul inductiv vs cel deductiv in formularea ipotezelor
20. Tipare de formulare a ipotezelor conform canoanelor lui Mill
21. Studiul pilot
22. Precizati si descrieti 3 elemente folosite in studii pentru impiedicarea aparitiei
distorsiunilor (p23)
23. Precizati variantele de studii epidemiologice in functie de tipul problemei abordate /
Clasificarea studiilor dupa tipul problemei abordate (p69-70)
24. Diferenta dintre studiile observationale si experimentale
25. Diferenta dintre studiile descriptive si analitice
26. Diferenta dintre studiile transversale si cele longitudinale
27. Raportul de caz si cazurile seriate (seria de cazuri)
28. Ancheta epidemiologica
29. Ancheta epidemiologica a sanatatii oro-dentare
30. Studiul transversal – tipul studiului; structura
31. Studiul caz-control – tipul studiului; structura
32. Studiul de cohorta – tipul studiului; structura
33. Studiul tip experiment clinic in varianta studiu randomizat controlat – tipul studiului;
structura
34. Potrivirea/matching-ul grupurilor initiale in studiile clinice
35. Modalitatea de formare a grupurilor initiale in studiul caz-control
36. Modalitatea de formare a grupurilor initiale in studiul de cohorta
37. Indicatori utilizati pentru masurarea efectului factorului de risc in aparitia bolii in studiile
de cohorta
38. “Legarea la ochi” sau “orbirea” in studiile tip experiment clinic
39. Alocarea subiectilor in grupurile initiale in experimentul clinic
40. Alocarea randomizata a subiectilor in grupurile initiale in experimentul clinic
41. Precizati 3 variante posibile de grupuri de control in experimentul clinic
42. Studiul transversal – avantaje si dezavantaje
43. Studiul de cohorta – avantaje si dezavantaje
44. Studiul caz-control – avantaje si dezavantaje
45. Studiul randomizat controlat – avantaje si dezavantaje
46. Conceptul de practica medicala bazata pe dovezi stiintifice
47. Studiile integrate cu meta-analiza (Systematic review and meta-analysis)
48. Scara/nivelul evidentei stiintifice
49. In vederea testarii ipotezelor etiologice care este cel mai indicat tip de studiu?
Argumentati
50. In vederea testarii medicamentelor sau procedurilor terapeutice care este cel mai
indicat tip de studiu? Argumentati
 1. Definitie “cercetarea stiintifica”
Cercetarea stiintifica ar putea fi definita ca un proces de largire a cunostintelor realizat printr-
o observare atenta si obiectiva, prin investigare si experimentare, avand ca tinta descoperirea sau
interpretarea unor noi informatii.

2. Cercetarea empirica si cercetarea teoretica

Cercetarea in domeniul sanatatii urmeaza, de cele mai multe ori, modelul empiric, prin faptul
ca este bazata pe observatie si experienta mult mai mult decat pe teorii si modele abstracte.

Cercetarile epidemiologice, de exemplu, se bazeaza pe colectarea sistematica a observatiilor

privind un anumit fenomen, ce intereseaza grupuri de populatie bine definite.

3. Cercetarea de baza si cercetarea aplicata

Cercetarea pura se refera la cunoasterea unor fapte sau fenomene ce nu au o utilitate imediata
sau un tel bine precizat.

Cercetarea aplicata este orientata spre rezolvarea unei anumite probleme avand un scop bine
definit; este de cele mai multe ori generata de o nevoie perceputa, si este orientata spre gasirea de
solutii pentru o problema existenta.

4. Ce intelegeti prin “metodologia cercetarii”?

Prin metodologie se desemneaza stiinta efectuarii cercetarii

Astfel, metodologia constituie o totalitate de mijloace de abordare si analiza a

fenomenelor realitatii obiective, bazate pe aplicarea unor principii rezultate din
intelegerea stiintifica a acelei realitati. Ea presupune, pe de o parte un mod de a analiza,
iar, pe de alta parte, un mod de a privi (intelege) aceasta realitate.

5. Ce intelegeti prin “metoda”, in contextul cercetarii

Metoda desemneaza un anumit mod de a proceda sistematic in practica un mod de cercetare
care da o imagine adecvata a fragmentului ales al realitatii si explica fenomenele care au loc in
cadrul lui. Intr-un alt sens, metoda este calea pe care o urmeaza gandirea pentru a ajunge la
cunostinte adevarate asupra faptelor.

Trasaturile fundamentale ale metodei stiintifice:

 Precizia observatiilor - adica un mod riguros de efectuare a observatiilor, care permite sa se
obtina rezultate
identice sau asemanatoare de catre orice observator care
aplica metoda respectiva (reproductibilitate)

 Corectitudinea rationamentelor - care elimina erorile

logice si, ca urmare, deformarile descrierii sau falsurile
generalizarii.

6. Ce intelegeti prin “tehnica”, in contextul cercetarii

Notiunea de tehnica desemneaza un anumit procedeu operatoriu, de inregistrare (recoltare) si
interpretare a datelor rezultate din cercetare.
Fidelitatea si validitatea instrumentelor sau tehnicilor de cercetare
• Fidelitatea, care cere ca masuratorie repetate ale
aceluiasi fapt sa dea rezultate identice sau care variaza in
limite restranse si previzibile;

• Validitatea, reprezentand cerinta ca operatia de

masurare (evaluare) sa fie legata, de obiectul cercetarii; cu alte cuvinte, sa se masoare (evalueze)
cu adevarat obiectul propus masurarii (evaluarii).

7. Ipotezele
Sunt constructi logice bazate pe o serie de observatii. Cea mai importanta e generarea de
ipoteze care prin testare pot duce la identificarea celor mai probabile cauze a unei imbolnavirii.
Majorotatea ipotezelor avansate in cercetarea din sanatate sunt folosite pentru
identificarea cauzelor unor bolii si pentru explicarea distributiei morbid la nivelul populatiei.

8.Tipare de formulare a ipotezelor (canoanele lui Mill):

Metoda diferentelor semnificative : Frecventa unei boli e semnificativ diferita in 2 situatii
si se remarca prezenta unui factor de risc intr-una din situatii.
Metoda asocierii: Daca un factor sau absenta lui e asociata cu un numar de situatii care la
randul lor sunt asociate cu o anumita boala, acest factor sau absenta luipoate fi asociat cu boala
(hepatita A)
Metoda variatiei concomitente: Exprimarea mai accentuata a florozei endemice in relatie
cu crestarea nivelului de fluor din apa, sau a gusei endemice o data cu scaderea nivelului de iod.
Metoda analogiei: Distributie si frecventa unei imbolnavirii pot fi relativ similare cu cele
ale alte imbilnaviri (hepatita B, cancerul de ficat)

9.Definiti “epidemiologia”
 Stiinta care studiaza distributia si determinandi bolii la nivelul unei populatii.

7. Definitia “indicelui”
Un indice reprezinta o valoare numerica care
descrie un anumit status al populatiei pe o scale gradata cu limite definite, care este desemnate sa
faciliteze comparatii intre populatiile studiate cu ajutorul acelorasi criterii si metode

8. Proprietatile indicilor
1 . Claritate, simplitate si obiectivitate. Examinatorul va
memora indicele care trebuie sa fie simplu si usor de realizat, fara a prezenta ambiguitati.
2. Validitate. Reprezinta capacitatea unui indice de a identifica corect ceea ce este pus sa
indentifice

3. Reproductibilitatea. Realizat indicele in aceleasi conditii,rezultatul este acelasi pentru

acelasi pacient cand acesta este examinat de mai multi cercetatori.

4. Sensibilitate. Indicele trebuie sa fie capabil sa detecteze

modificari rezonabil de mici. Exprima probabilitatea de a fi pozitiv cu conditia de a fi bolnav.

5. Cuantificabilitatea. Rezultatul indicelui trebuie sa se

exprime in cifre si sa permita o prelucrare statistica.

6. Acceptabilitate. Aplicarea metodei nu se va insoti de durere sau disconfort.

9. Incidenta si prevalenta
a. Incidenta (sau morbiditatea) - se defineste ca numarul de cazuri noi de boala sau al
nuraarului de indivizi care prezinta o anumita boala, evaluarea fiind facuta pe o anumita
perioada si la o anumita populatie

Indicele de incidenta se exprima la 100.000 de locuitori, iar

formula de calcul este:
nr. de cazuri noi pentru o anumita boala / nr. populatie x 100000/ perioada timp

b. Prevalenta - exprima numarul de cazuri de boala, de

persoane bolnave sau de evenimente morbide inregistrale la un
moment dat intr-o anumita populatie, fara sa se faca separare intre cazurile noi si vechi ale
aceleasi boli. Formula de calcul este:
nr. cazuri noi de boala + nr. vechi de bolnavi (nedecedati) / nr. populatie x 100
10. Ce semnificatie are notiunea de “intensitate” in cazul unui indice?
Intensitatea - este o nofiune specifica pentru afectiuni care se pot manifesta la acelasi
individ prin procese multiple, in medicina dentara indicele de intensitate masoara caria, edentatia
si tratamentul prin obturatii.
 11. Indicele DMFT

In nomenclatura anglo-saxona indicele este DMF

(decayed, missing, filled), fiind gasit in traduceri drept indice CAO (cariati, absenti, obturati) sau
CER (carie, extractie, restaurare).

Raportarea poate fi facuta la nivelul numarului de dinti, indicele fiind notat DMFt, sau
DMFs. In cazul dintilor temporari, indicele se noteaza cu litere mici. Indicele de intensitate
pentru o anumita populatie reprezinta numarul mediu de carii, de dinti absenti si obturati la
nivelul unui individ si se exprima prin numere cu doua zecimale.

Exemplu: DMFt = 2,47.

Acest indice se poate descompune in componentele sale, dand indicatii mai precise
despre statusul dentar al populatiei luate in calcul. De exemplu, o pondere mai mare a D si M
(dinti cariati siabsenti) din totalul cifrei indica lipsa tratamentului si eventual servicii de sanatate
deficitare in domeniu.

12. Ce intelegeti prin “protocol de cercetare”?

Primul obiectiv avut in vedere pentru inceperea unei cercetari
este pregatirea unui document scris, numit protocol de cercetare, carerealizeaza o descriere
detaliata a studiului propus.

13. Ce informatii sunt incluse in protocolul sau planul de cercetare

In pregatirea protocolului de cercetare trebuie descrise
amanuntele practice caracteristice fiecarei etape ale
cercetarii, metodele si tehnicile folosite, resursele umane si material necesare, insotite de
motivatia realizarii lor in maniera propusa.
Warren (1978) propune o lista de intrebari care orienteaza asupra realizarii
protocolului de cercetare. Acestea pot fi grupate dupa etapele descrise anterior:

• Care este problema luata in studiu?

• Care sunt scopurile generale ale cercetarii si care sunt
intrebarile la care se incearca sa se dea un raspuns?
• Cum va contribui studiul la imbogatirea cunostinfelor in domeniu?
• Ce este deja cunoscut despre problema propusa?

2. Structurare
• Care va fi design-ul (tipul) studiului?
• Care sunt avantajele si dezavantajele acestui design?
• Sunt necesare interventii din partea cercetatorilor (studiu
tip experiment)?
• Care va fi populatia luata in studiu?
• Este necesara esantionarea?
 • Care va fi criteriul de selectie?
• Care este numarul de participanti (volumul)?
• Studiul indeplineste criteriile etice?
• Ce comitet etic avizeaza protocolul de cercetare?
• Ce informatii trebuie sa primeasca participantii la studiu?
• Cum va fi obtinut consimtamantul informat al participantilor?
• Ce timp de urmarire necesita subiecpi?
• Care este desfa^urarea in timp a studiului?
• Cine este responsabil pentru fiecare etapa?
• Este necesar un studiu pilot?
• Daca da, cap participanti sunt necesari?
• Cat timp va dura studiul pilot?
Metodologia cercetarii stiintifice 31
• Cati dintre subiectii din studiul pilot vor fi inclusi in
cercetarea principals?
• Care sunt costurile studiului?
• Care este sursa de finantare?
• Ce alte resurse in afara de bani sunt necesare?
31 Culegerea datelor
• Ce informatii vor fi culese?
• Care sunt variabilele care prezinta cel mai mare interes?
• Care este potentialul de corelare a variabilelor?
• Cum vor fi culese informatiile?
• Care este validitatea si precizia metodelor folosite?
• Care va fi modul de stocare a datelor?
• Ce pregatire necesita observatorii?
4. Analiza datelor
• Cum vor fi procesate si analizate datele?
• Este necesara introducerea intr-un program de calcul a
informatiilor?
• Cum vor fi introduse datele?
• Ce tip de analiza se preconizeaza?
• Cine va realiza analiza datelor?
• Ce tabele si grafice sunt necesare?
Comunicarea rezultatelor
• Care rezultate ale studiului vor fi publicate?
• Cum vor fi communicate rezultatele studiului $i implicatiile
lor asupra sanatatii publice catre comunitatea
stiintifica, factorii de decizie si public?
• Ce tipuri de raportare a rezultatelor vor fi folosite?
• Care este modalitatea de aplicare a rezultatelor?

14. Ce reprezinta “ipoteza” in cadrul cercetarii

 Ipotezele sunt constructii logice bazate pe o serie de observatii, care folosesc drept punct de
pomire intr-un rationament inductiv
Orice cercetare, general vorbind, este asemanatoare unei probleme
matematice, In care investigatorul, pe baza unor elemente concrete din domeniul de studiat
(evidente stiintifice) propune o ipoteza de studiu. Utilizand modalitati specifice problemei luate
in studiu, se cauta demonstrarea valabilitatii ipotezei sau infirmarea acesteia.

15. Mecanismul inductiv vs cel deductiv in formularea ipotezelor

Procesul de dezvoltare a unor teorii prin observarea unor cazuri individuale
defineste inductia. In cazul utilizarii inductiei, colectarea datelor (informatiilor despre
cazurile individuale) trebuie sa preceada elaborarii teoriilor si sa fie realizata intr-o
maniera in care informatiile sa
fie usor de utilizat si sa ofere toate elementele necesare rationamentului.

Metoda altemativa este deductia, care reprezinta procesul de a trage concluzii in

ceea ce priveste anumite cazuri particulare pornind de la principii generale.

16. Tipare de formulare a ipotezelor conform canoanelor lui Mill

Exista mai multe tipare de formulari a ipotezelor (cunoscute drept canoanele lui Mill),
ce stabilesc relatii de asociere sau cauzalitate:

• Metoda diferentelor semnificative - cand frecventa unei boli este semnificativ diferita in
doua situatii si se remarca prezenta unui factor de rise intr-una din situatii dar nu si in
cealalta, acest factor sau absenta lui poate determina imbolnavirea

• Metoda asocierii - daca un factor sau absenta lui este asociata cu un numar de situatii
care la randul lor sunt asociate cu o anumita boala, acest factor sau absenta lui poate fi
asociat cu boala (de exemplu hepatita A este asociata cu aglomeratia, condifii modeste de
igiena, fecestea ducand la facilitarea transmiterii virusului hepatitei);

• Metoda variatiei concomitente - exprimarea mai accentuata a florozei endemice in rela

te cu crecterea nivelului de fluor din ap l,H sau a gusei endemice odata cu scaderea
nivelului de iod, ori cre$terea frecvenfei leucemiei odata cu cresterea expunerii la radiatii
reprezinta exemple ale variatiei concomitente;

• Metoda analogiei - distribufia si frecventa unei imbolnaviri sau a unui efect pot fi
relativ similare cu cele ale altei imbolnaviri, astfel incat pot fi sugerate cauze similare (de
exemplu hepatita B si cancerul de ficat).
 17. Studiul pilot
In cazul unor cercetari de amploare mai mare si care prezinta o mare complexitate
structurala, se prefera realizarea unor cercetari pilot.
Acestea folosesc ipoteza initiala, aceeasi structura a studiului si aceleasi procedee de
manevrare a informatiilor, pe o anumita fractiune a populatiei de studiat. Rolul lor este de a
verifica structurarea investigatiei, sub toatc aspectele acesteia.
Acum se poate realize testarea instrumentelor folosite, relevanta informafiilor culese
eventuale erori in conceperea acestora. Totodata, studiile pilot pot anticipa, cu o marja de
eroare, rezultatele finale ale cercetarii.

18. Precizati si descrieti 3 elemente folosite in studii pentru impiedicarea aparitiei

distorsiunilor (p23)
Pastrearea probabilitatii de-a lungul studiului este o cerinta strict necesara in structurarea
cercetarii, care asigura validitatea studiului. Cele mai reprezentative elemente folosite care
permit mentinerea probabilitatii si impiedica aparitia distorsiunilor sunt:
Esantionarea reprezentativa, randomizarea in selectia grupurilor,mentinerea de
grupuri de comparatie (control), „legarea la ochi“ a experimentatorului si subiectilor,
utilizarea metodelor statistice in analiza si interpretarea rezultatelor (aceste procedee vor fi
descries pe larg in capitolele urmatoare).

20.Precizati variantele de studii epidemiologice in functie de tipul problemei abordate /

Clasificarea studiilor dupa tipul problemei abordate (p69-70)
Dupa McMaster:

 descrierea istoricului unei boli

 descrierea cauzelor imbolnavirilor

 rezultate ale unor procedure terapeutice

 valoarea testelor diagnostice

19. Diferenta dintre studiile observationale si experimentale

Aceste tipuri observationale difera in mod clar de experimente prin faptul ca nu este realizta nici
o interventie directa de catre investigator asupra grupurilor de studiu.

20. Diferenta dintre studiile descriptive si analitice

Studiile observationale pot fi descriptive sau analitice.
Majoritatea studiilor epidemiologice sunt analitice, in afara de formele simple descriptive, care
urmaresc descrierea caracteristicilor anumitor boli la nivelul populatiei si reprezinta, de obicei,
punctul de pomire al investigatiei epidemiologice
Studiile descriptive apartin categoriei de studii observationale si nu au ca scop probarea
unei ipoteze, nefiind structurate, formal, ca si studiile analitice sau experimentale.
 Materialul obtinut de acestea foloseste de obicei la avansarea unor ipoteze de lucru, care
apoi vor fi testate cu ajutorul unei structurari analitice fie observationala, fie experimentala a
studiului consecutiv.

21. Diferenta dintre studiile transversale si cele longitudinale

Studiile transversal
Aceste studii, in varianta analitica, incearca sa determine o
posibila asociere de tip cauza-efect sau corelare, determinand
expunerea la posibilul agent etiologie si prezenta imbolnavirii in
acelasi timp. Desi acest tip de studiu este usor de executat, rapid,
ieftin si acceptabil din punct de vedere etic, el nu poate decat sa
stabileasca o asociere si nu o relatie de tip cauza-efect. In plus, atat expunerea cat si cazuistica
depind de corecta inregistrare a
evenimentelor din trecut.

Studiile longitudinale
Se pot utiliza cateva metode pentru a colecta datele,
in sistem longitudinal:
- interviul;
- urmarirea in timp a fisei medicale;
- examene medicale si de laborator;
- inregistrarea relatiilor dintre datele de expunere, ca numarul
de certificate de nastere, si rezultate, ca numarul
de decese intr-un grup de nou nascuti.

22. Raportul de caz si cazurile seriate (seria de cazuri)

Raportul de caz si cazurile seriate
De obicei acestea sunt folosite pentru a descrie o anumita
conditie (o boala rara sau un aspect nou al unei boli mai putin rare),
un tratament nou sau o inovatie, sau efectele adverse ale unei interventii.
Deseori aceste prezentari ofera un numar mare de informatii
care insa nu pot fi integrate intr-un studiu epidemiologic, prin lipsa
unui grup de referinta. Ele pot atrage atentia asupra unor probleme si
permit emiterea de ipoteze conducand apoi la dezvoltarea unor studii
mai ample. Acestea pot fi utile pentru informatiile pe care le ofera
despre un procedeu nou de tratament si noi aplicatii ale unei metode.
 23. Ancheta epidemiologica
Din acest tip de studii face parte ancheta epidemiologica
(survey), care evalueaza, spre exemplu, distributia unei boli, unei
disabilitati, conditii imunologice, sau a statusului nutritional. Acest
tip de studiu se poate utiliza in analizele de opinie. Una dintre utilizari
a reprezentat-o domeniul planificdrii familiale, acum folosindu-se in
anchete legate de cuno^tinte, atitudine, $i practica (acestea putand fi
folosite in educatia pentru sanatate oro-dentara).
24. Ancheta epidemiologica a sanatatii oro-dentare
Ancheta epidemiologica a sanatatii oro-dentare
Anchetele epidemiologice asupra sanatatii oro-dentare au ca
obiect culegerea datelor privind starea de sanatate a structurilor
dento-parodontale si al nevoii de tratament, in ideea planificarii si
gestionarii programelor de s5natate. Ele nu sunt destinate culegerii
informatiilor privind factorii etiologici si nici asupra eficientei
metodelor de tratament.
Obiective principale:
1. De a realiza un tablou complex asupra starii de sanatate
oro-dentara a populatiei dintr-o anumita colectivitate.
2. De a urmari in timp evo!u(ia morbiditatii afectiunilor
stomatologice. Datorita lipsei de standardizare a acestui
tip de studio, incident rezultata din calcule successive
poate prezenta erori.
3. De a aprecia eficienta serviciilor stomatologice.
4. De a realiza o estimare cantitativa si calitativa al resurselor
necesare programelor de sanatate.

25. Studiul transversal – tipul studiului; structura

A. STUDIILE DESCRIPTIVE apartin categoriei de studii
observationale si nu au ca scop probarea unei ipoteze, nefiind
structurate, formal, ca §i studiile analitice sau experimentale. Materialul
obtinut de acestea foloseste de obicei la avansarea unor ipoteze de
lucru, care apoi vor fi testate cu ajutorul unei structurari analitice fie
observationala, fie experimentala a studiului consecutive
3. Studiile transversale realizeaza culegerea de date la un
moment dat, dupa cum sugereaza si numele, la nivelul unei populatii
sau a unui esantion dintr-o populatie. Cele mai multe studii transversale
nu se refera la asocieri sau la testarea unor ipoteze, fiind astfel
studii descriptive; masurarea expunerii (factor de risc)si efectului
(imbolnavire) sunt realizate in acelasi timp. Ele ofera date despre
prevalenta unei imbolnaviri la un moment dat. In putine cazuri, cand
exists informatii privitoare la expunere inainte de a se produce efectul,
analiza datelor se face ca si in cazul uui studiu de cohorta (prospectiv).
26. Studiul caz-control – tipul studiului; structura
B. STUDII OBSERVATIONALE ANALITICE
1. Studiile caz-control reprezinta o structura utila de studiu,
fiind eficient si de utilizare larga in epidemiologie. Design-ul acestuia
este folosit pentru a stabili cauzele unei imbolnaviri prin asocierea
expunerii la un factor de rise si existenta bolii. Structura studiului este
simpla, modul de urmarire fiind orientat spre antecedentele (istoricul)
subiectilor luati in studiu - studiu retrospectiv. Se urmare§te realizarea
asocierii prin compararea expunerii la un factor de rise a unei serii de
cazuri ce prezinta boala respectiva (caz), in comparatie cu un grup
neafectat de boala (control), selectat pe baza anumitor criterii. Informatiile
sunt analizate pentru a determina daca expunerea cazurilor a fost
diferita de expunerea lotului de control la factorul de rise (fig.III.l.).
Factorul de rise, In acest studiu este reprezentat de un eveniment
(fapt) care a survenit in istoricul subiectilor, de presupus
Inaintea declan§arii bolii; factorul de rise poate fi reprezentat de
fumat, medicatie administrate sau chiar un factor permanent cum ar fi
anumite caracteristici individuale (spre exemplu grup sangvin), necesitand
determinari de laborator. Sursa informatiilor este reprezentata
de anamneza sau istoricul Inregistrat (scris) al subiectilor, de exemplu
fise medicale. Un indicator al asocierii intre factor si boala este
depistarea unei expuneri mai mari la factorul de rise al cazurilor,
comparativ cu al grupului de control, asocierea avand importanta
etiologica (factorul intervine in producerea bolii).
27. Studiul de cohorta – tipul studiului; structura
B. STUDII OBSERVATIONALE ANALITICE
2. Studii de cohorta
Strategia uzuala a acestor studii este de a incepe cu un grup de
referinta (sau un esantion reprezentativ, in care este necesar sa se
realizeze) dintre care unii indivizi au anumite caracteristici sau sunt
supusi unui factor de risc(grup expus) si un grup martor, ce nu
prezinta aceste caracteristici sau nu este expus factorului de rise
(grup neexpus). Ambele grupuri trebuie, la inceputul studiului, sa nu
prezinte situatia sau situatiile de studiat (afectiunea urmSrita). Pentru
excluderea acestora se poate realiza la inceputul studiului o ancheta
transversala pentru depistarea subiectilor bolnavi (de tip screening).
Ambele grupuri sunt apoi observate pe o anumita perioada pentru a
determina riscul pe care il prezinta factorul studiat in dezvoltarea
situafiei urmarite (bolii urmarite).
 28. Studiul tip experiment clinic in varianta studiu randomizat controlat – tipul studiului;
structura
C. STUDIUL EXPERIMENTAL. EXPERIMENTE CLINICE
Experimentul poate fi definit ca o etapa finala, sau definitiva a
procesului de cercetare, un mecanism care confirm^ sau infirma
validitatea ideilor, presupunerilor, postulatelor sau ipotezelor legate
de comportamentul unor unitati, sau efectele asupra acestora, care
rezulta dintr-o interventie in cadrul unui set bine definit de conditii.
Un experiment este un tip de investigate in care cercetatorul
studiaza efectele expunerii la (sau al privarii de) un anumit factor (sau
factori) asupra unor unitati de studiu. Conducatorul studiului selecteaza
unitatile (sau subiectii), determina variabilele de raspuns si modalitatea
lor de masurare ?i stabileste conditiile in care este condus experiments.
Ca si in structurarea altor tipuri de cercetari, cercetatorul are
rareori posibilitatea de a lua in studiu toate unitatile dintr-un context
dat; prin urmare, trebuie selctat un esantion din populafia tinta in
scopul experimentului dat, care sa pastreze integritatea reprezentarii
in scopul generalizarii rezultatelor. Acest lucru se realizeaza printr-un
proces probabilistic de selectare intamplatoare a unitatilor de studiu.
In plus, numarul de subiecti trebuie sa fie suficient de mare pentru a
putea face cele mai bune estimari, cu posibilitatea de stabilire a
gradului lor de validitate, dintr-un set de observatii (experiment
absolut) sau a determina semnificatia diferentelor intre rezultatele
obtinute intre grupuri de comparare (experiment comparativ).
Un exemplu de experiment absolut este determinarea incarcaturii
electrice a unui electron. Observatii repetate pot sa nu duca la
acelasi rezultat, si se va ajunge la atribuirea unei valori estimative, cu
o eroare standard definita; aceasta, care masoara precizia experimentului,
poate fi redusa prin marirea numarului de observatii, desi
acest lucru nu va influenta acuratetea, exprimata prin devierea unei
estimari fata de valoarea adevarata.
Un experiment comparativ este un experiment in care se
compara doua „tratamente“ prin efectele asupra unei caracteristici a
subiectilor. In aceasta circumstanfa, studiul caracteristicii respective
pentru fiecare grup este lipsit de interes; ceea ce se urmareste, adica
ipoteza studiului, este daca distributia observatiilor caracteristicii
pentru fiecare grup difera sau este identica. De cel mai mare interes
sunt experimentele comparative controlate. Controlul poate fi
e f e c t u a t prin atribuirea (fixarea) cat mai multor variabile,fie prin
ran d o n u z a re a aloc&rii unitatilor de studiu ]a grupe de tratament
diferite. In procesele biologice variabilele sunt atat de multe si de
complexe intat d e obicei se foloseste alocarea intamplatoare a
su b ie ctilo r la grupe diferite de tratament.
Epidemiologia utilizeaza in mare masura strategii experimentale
in domeniul studiilor clinice ?i de teren si a programelor de interventie.
29. Potrivirea/matching-ul grupurilor initiale in studiile clinice
Metodele pentru selecda grupurilor de control sunt potrivirea
grupurilor (matching) sau utilizarea de grupuri care nu se potrivesc.
Potrivirea semnifica faptul ca indivizii grupului de control
prezinta anumite caracteristici comune cu cazurile, pentru a mari
precizia studiului. Dezavantajul este tendinta de a „suprapotrivi“, de
a potrivi pe baza a multe variabile. Desigur, odata ce o variabila a fost
utilizatS ca un criteriu de potrivire, este eliminate din analiza de
vreme ce distributia sa va fi identica atat la grupul de cazuri, cat si la
cel de control. In consecinta, rolul sau etiologic nu mai poate fi
evaluat. Daca, de exemplu, grupurile sunt potrivite in functie de
statutul marital intr-un studiu asupra cancerului de san, nu se poate
aprecia daca frecventa cancerului este diferita la femeile maritate fata
de cele nemaritate. Desigur, nu trebuie niciodata realizata potrivirea
pe baza variabilelor incluse in ipotezele studiului.
30. Modalitatea de formare a grupurilor initiale in studiul caz-control
Alegerea lotului de studiu
Cazurile trebuie alese dupa criterii bine definite, tinand de
caracteristicile histologice ?i al alte particular!tati specifice, ca de
exemplu data diagnosticarii si zona geografica. Cazurile care nu
respecta aceste criterii trebuie excluse din studiu. Deoarece acest tip
de proiect este eficient mai ales pentru boli rare, toate cazurile care
indeplinesc criteriile studiului intr-o anumita perioada de timp sunt
deseori incluse. Trebuie stabilite $i criterii de excludere din studiu.
Cazurile in studiile de tip control de caz sunt deseori cele ale
unor pacienti din spital sau ai unor cabinete private; se pot folosi
registrele de pacienti pentru u§urarea studiului dar $i pentru a avea
date complete la fiecare caz in parte. Cazurile nou diagnosticate intro
perioada de timp (incidente) sunt preferate cazurilor prevalente, de
vreme ce o astfel de alegere poate elimina posibilitatea ca supravietuitorii
pe o perioada lunga ai unei boli sa fi fosti expu$i la factorul de
rise investigat dupa debutul bolii.
• Sursele de cazuri pot fi:
- toate cazurile intemate in sau extemate dintr-un
spital, clinica sau cabinet particular intr-o anumita
perioada de timp;
- toate cazurile mentionate sau diagnosticate in timpul
unei anchete sau al unui program de supraveghere
intr-o anumita perioada de timp;
- cazuri incidente;
- cazuri incidente in cadrul unui studiu de cohorta in
desfasurare (un studiu caz-control grefat pe un studiu
de cohorta in desfasurare se numeste studiu hibrid);
- cazurile de deces atunci cand este precizata cauza
decesului si cand indeplinesc criteriile pentru luarea
in studiu;
- cazuri aflate in procesul de insanatosire.
• Daca numarul de cazuri este prea mare va trebui facutS o
e$antionare.
• Cazurile alese pentru studiu trebuie sa fie reprezentative
pentru toate cazurile din boala luata in studiu.
31. Modalitatea de formare a grupurilor initiale in studiul de cohort
Caracteristici de proiectare ale studiului:
a. Selectarea grupului
Un grup poate fi:
- un grup comunitar de o anumita varsta sau sex;
- un grup expus la un factor de rise: fumatori, femei
utilizatoare de contraceptive orale;
- nou-nascuti, elevi;
- un grup de persoane diagnosticate sau supuse unui tratamet
anterior: de exemplu, radioterapie.
Procedura obi?nuitg este de a localiza sau identifica
grupul, care poate fi o intreaga populatie sau doar o
fractiune a ei.
32. Indicatori utilizati pentru masurarea efectului factorului de risc in aparitia bolii in
studiile de cohorta
2. Masurarea efectului
a. Riscul relativ
RR se calculeaza direct impartind incidenta (cumulativa sau
densitatea incidentei) unui grup la cea a celuilalt grup:

Asadar grupul de expusi are un rise de RR ori mai mare de

aparitie a bolii decat grupul de neexpusi.
Intr-un mod mai simplu, efectuand simplificarile,

b. Riscul atribuit (atribuibil)

 RA reprezinta diferenta dintre incidenta ( ) la expusi si incidenta ( ) la neexpusi.
Diferenta poate fi atribuita factorului sau factorilor studiati si
este o trasatura a studiilor de cohorta. Neajunsul este acela ca RA este influentat de frecventa
bolii.

33. “Legarea la ochi” sau “orbirea” in studiile tip experiment clinic

„Legarea la ochi“
Este bine de a mari obiectivitatea studiului prin „legare la
ochi“a cercetatorului, adica prin ascunderea identitatii unitatii de
studiu, acesta nestiind daca subiectul face parte din grupul de studio sau de control. Forma
clasica este studiul dublu-orb, in care nici investigatorul nici subiectii nu cunosc identitatea
grupurilor.
Cea mai comuna abordare este studiul clinic controlat, randomizat, dublu-orb. Rezultatele
sunt analizate prin realizarea tabelelor decontingenta de tip 2x2.

34. Alocarea subiectilor in grupurile initiale in experimentul clinic

Pentru a preveni distorsiuni in alocarea subiectilor la un anumit grup de interventie, se
foloseste selectarea intamplatoare a subiectilor in lotul de studiu si in cel martor (nu se realizeaza
selectia controland anumite caracteristici, variabile).

35. Alocarea randomizata a subiectilor in grupurile initiale in experimentul clinic

Cea mai directa strategic, in acest caz, este randomizarea completa, in care se realizeazS
alocare subiectilor bazata in intregirne pe alegere inamplatoare (randomizare simpla).

Aceasta structura are mai multe avantaje:

• Flexibilitate completa in ceea ce priveste numarul de

subiecti;
• Analiza statistics este simpla, chiar daca erorile difera de
la un grup la altul sau rezultatele unor grupuri nu pot fi
folosite. Principala obiectie la folosirea acestei metode este potential sursa de erori ce poate
proveni din diferentele de conjuncture in care se realizeaza experimentul.

36. Precizati 3 variante posibile de grupuri de control in experimentul clinic

 placebo

 alt tratament

 ambele
  lipsa administrarii

37. Studiul transversal – avantaje si dezavantaje

Avantajele anchetelor transversale constau in faptul cS:
• sunt singurele anchete care permit o evaluare completa a
prevalentei. Aceasta estimare este utila pentru aprecierea
unui fenomen, a consecinfelor sociale a unei anumite
boli si contribuie in final la stabilirea prioritatilor programelor
de sanatate;
• pot sa constitue o prima etapa a studiilor de cohorta;
• se desfasoara intr-un timp relativ scurt si au un cost
scazut.
Limitele acestor anchete se refera la:
• surprinderea evenimentelor intr-o secventa temporara,
• nu se poate face masurarea incidentei bolii urmarite,
• pot fi limitate de evaluarile selective si de erori produse
in culegerea informatiilor din antecedentele bolnavilor,
Se indica in cazul bolilor cu debut lent si perioada indelungata
de evolutie, ca si cazul cariei dentare.

38. Studiul de cohorta – avantaje si dezavantaje

Avantajele studiilor de cohorta:
• Se poate calcula incidenta bolii pentru ambele grupuri,
ceea ce permite calculul riscului relativ, indicand de cate
ori este mai mare incidenta imbolnavirilor la lotul de
studiu fata de cel de control;
• Se cunoaste faptul ca boala a fost dobandita pe parcursul
studiului (secventialitatea);
• Sunt mai putin posibile erorile datorate selectarii supravietuitorilor unor boli (comparativ cu
studiului caz control)
desi exista distorsiuni datorita selectarii realizate la Inceputul studiului;
• Se pot analiza alte evenimente (boli) datorate factorului
luat in studiu;
• Se poate calcula riscul atribuit factorului de rise, indicand
in ce masura acesta determina starea de boala;
• Daca studiul s-a realizat pe un esantion, rezultatele pot fi
generalizate la intreaga populatie.
 Dezavantaje:
• Sunt studii de durata;
• Foarte costisitoare in termeni de timp, personal si urmarire
a pacientilor;
• Pierderea subiectilor prin migrare ?i refuzul participarii;
• Rolul intamplarii se amplifica datorita duratei ?i
complexitatii studiului;
• Schimbari comportamcntale ale persoanelor luate in
studiu ce altereaza informatiile.
39. Studiul caz-control – avantaje si dezavantaje
Avantajele studiilor caz-control:

Indicate in cazul unei boli rare;

• Eficienta relativ buna, la un numar de cazuri mai mic
decat in studiile de cohorts;
• Nu necesita urmarirea in timp a cazurilor;
• Reprezinta in unele cazuri prima strategic analitica de
urmarire a unor asocieri.
Dezavantaje:
• Nu se poate realiza calculul incidentei afectiunii;
• Succesiunea in timp a evenimentelor face deseori imposibil
de determinat daca factorul a determinat lmbolnavirea sau invers;
• Frecventa mare a aparitiei distorsiunilor in alegerea
grupurilor;
• Dificultatea in obtinerea in fo rma l lor, in cazul unor
cazuri vechi;
• Nu sunt analizate alte actiuni ale factorului considerat de
rise.
40. Studiul randomizat controlat – avantaje si dezavantaje
Aceste studii reprezinta un standard de calitate in functie de
care sunt evaluate celelalte tipuri de studii. Acest tip de studii reduce la minim distorsiunile
datorita similaritatii grupurilor, similaritate obtinuta prin randomizare, esantionare corecta,
utilizarea metodelor de tip orb, modul de culegere a datelor ?i analiza statistics adecvata.

Studiile randomizate controlate nu reprezinta un raspuns la

toate problemele clinice. Exista situatii in care acest tip de studiu nu este necesar, potrivit, etic,
realizabil sau pur si simplu un astfel de studiu nu a fost efectuat inca. In general problemele
terapeutice sunt bine rezolvate de aceste sudii sau, si mai bine, de catre metaanalize, in timp ce
problemele de diagnostic, prognostic si etiologie sunt cel mai bine rezolvate de studiile
epidemiologice observationale. Studiile observationale, frecvent utilizate m medicina dentara,
pot fi foarte dificil de proiectat §i executat astfel incat distorsiunile sa fie cat mai mici. Din acest
motiv este foarte importanta aprecierea critica a validitatii acestor studii.
 41. Conceptul de practica medicala bazata pe dovezi stiintifice
In aceasta abordare, se pleaca de la formularea unei probleme
clare, se dezvolta strategii de cautare a informatiilor stiintifice si de selectare sistematica a
acestora si, in masura in care acestea sunt considerate relevante si aplicabile, sunt utilizate in
practica. Medicina dentara bazata pe dovezi stiintifice poate fi definita ca gasirea celei mai bune
informatii, intr-un timp scurt, atunci cind este nevoie, evaluarea calitatii informatiei gasite si
aprecierea relevantei respectivei informatii. Principiile acestui tip de practica a medicinei dentare
ajuta medicul la introducerea in practica zilnica a rezultatelor cercctarilor stiintifice desfasurate
in domeniu.

42. Studiile integrate cu meta-analiza (Systematic review and meta-analysis)

Studiile integrate
Uneori este riscant sa luam decizii clinice importante, cum ar fi o schimbare Tn politica
de tratament, pe baza unui singur studiu. De multe ori este nevoie de un lot mare de subiecti
pentru a detecta variatii mici sau chiar medii in rezultatele referitoare la probleme clinice
importante. Astfel de studii extinse, care implica mii de pacienti s-au desfa$urat rar tn medicina
dentara.
Metaanalizele reprezinta combinarea rezultatelor studiilor
relevante, riguroase din punct de vedere metodologic, desfasurate pe aceeasi tema, cu conditia ca
rezultatele tuturor studiilor sa fi fost exprimate in a?a fel incat sa poata fi combinate.
Desi metaanalizele sunt studii observationale, retrospective, ele se pot conforma unor
reguli de evitare a distorsiunilor si de sintetizare a datelor. Aceste studii sunt considerate a fi pe
cea mai inalta treapta in ierarhia evidentelor stiintifice.

43. Scara/nivelul evidentei stiintifice

 44. In vederea testarii ipotezelor etiologice care este cel mai indicat tip de studiu?
Argumentati
Anchetele, ca studii descriptive, sunt foarte utile in generarea
de presupuneri de tip asocieri cauza-efect, care pot fi dezvoltate in teorii ce urmeaza a fi supuse
testarii. Astfel, ele pot fi considerate
generatoare de ipoteze.
Testarea acestor ipoteze poate fi realizata prin observatie sau
experiment (fig. II.2). in epidemiologie, majoritatea ipotezelor sunt
testate prin observarea asa-ziselor experimente naturale, deoarece nu
este posibila testarea directa a factorilor ce declanseaza boala. In
studiul factorilor etiologici, pentru testarea ipotezelor se folosesc
cercetari, observationale/ analitice, care sunt fie retrospective (studii
caz-control), fie prospective (studiu de cohorts). Aceste metode
compara grupuri de persoane expuse la diferiti factori (retrospective)
sau evolutii diferite (prospective). Aceste tipuri diferS in mod clar de
experimente prin faptul cS nu este realiztS nici o interventie directa de
cStre investigator asupra grupurilor de studiu.
45. In vederea testarii medicamentelor sau procedurilor terapeutice care este cel mai
indicat tip de studiu? Argumentati
Studiile bazate pe experimental clinic pot fi efectuate pe
grupuri de persoane sanatoase sau bolnave si constau din aplicarea
unor interventii preventive sau curative, a unor medicamente sau a
unor interventii chirurgicale, a unor proceduri diagnostice sau
terapeutice. Trebuie respectatc anumite reguli de evaluare stiintificS
si medicals, pentru ca in final sS obtinem rezultate valide si concluzii
care sa nu contravina principiilor etice.