LEGEA EDUCATIEI NATIONALE nr.

1/2011

Legea educatiei nationale a fost publicata luni, 10 ianuare 2011 in Monitorul Oficial al
Romaniei, cu precizarea ca “Parlamentul Romaniei adopta prezenta cerere”. Ea este structurata
in titluri, cum ar fi: Titlul I – Dispozitii generale , Titlul II – Invatamantul preuniversitar, Titlul
III - Invatamant superior, Titlul IV – Statutul personalului didactic din invatamantul superior si
de cercetare, Titlul V – Invatarea pe tot parcrsul vietii, Titlul VI – Raspunderea jurdica, Titlul
VII – Dispoziti tranzitorii si finale. Titlurile sunt structurare in capitol, articole si aliniate.

Prezenta lege urmareste sa asigure cadrul pentru exercitarea sub autoritatea statului
roman a dreptului funfamental la invatatura pe tot parcursul vietii. De asemenea, in Titlul I,
Dispoziti generale, se precizeaza ca legea are ca:

 Viziune: promovarea unui invatamant orientat pe valori, creativiate, capacitate

cognitive,capacitate volitive si capacitate actionale, cunostinte fundamentale,competente
si abilitati de utilitatedirecta, in profesie si societate;
 Misiune: formare, prin educatie, a infrastructurii mantale a societatii romanesti, in accord
cu noile cerinte;
 Ideal educationl: dezvoltarea libera , integrate si armonioasa a individualitatii umane, in
formarea personalitatii autonome si in asumarea unui system de valori care sunt necesare
pentru implinirea si dezvoltarea personala, pentru dezvoltarea spiritului antreprenorial,
pentru participarea cetatenesca active in societate, pentru incluziune sociala si pentru
angajare pe piata muncii;
 Finalitate: edicatia si formarea profesionala a copiilor, a tinerilor si a adultilor au ca
finalitate principala formarea competentelor, ca ansamblu multifunctional si transferabil
de cunostinte, deprinderi/abilitati si apitudini.

Pe de alta pare. Art.2 , alin. 4 , precizeaza ca statulasigura cetatenilor Ramaniei drepturi

egale de acces la toate nivelurile si formele de invatamant preuniversitar si superior, precum
si invatarea pe tot parcursul vietii, fara nici o forma de discriminare.

 Principiul echitatii – accesul la educatie se realizeaza fara discriminare;

  Principiul caliatati – standard de referinta si la bune practice nationale si
international;
 Principal relevantei – educatia raspunde nevoilor de dezvoltare personala si
social-economica;
 Principal eficientei – rezultatele educationale maxime, prin gestionarea resurselor
exsitente;
 Principiul descentralizarii – deciziile principale se iau de cei implicate direct in
proces;
 Principiul asigurarii egalitatii de sanse;
 Principiul autonomiei universitare;
 Pricipiul respectarii dreptului la opine a elevului/sudentului ca beneficiar direct al
sistemului de invatamant, etc.

Invatamantul preuniversitar cuprinde urmatoarele niveluri:

a) Educatie timpurie (0-6 ani), formata din nivelul antreprescolar (0-3 ani) si
invatamantul prescolar (3-6 ani) care cuprinde grupa mica, mijlocie si mare;
b) Invatamantul primar, care cu[rinde clasa pregatitoare si clasele I-IV;
c) Invatamant secundar:
 Invatamant secundar inferior sau gimnazial, care cuprinde clasele V-IX:
 Invatamant secundar superior sau liceal, care cuprinde clasele de liceu X-
XII/XIII, cu urmatoarele filiere: teoretica, vovationala si tehnologica:
d) Invatamant professional , cu durata intre 6 luni si 2 ani:
e) Ivatamant tertiar nonuniversitar, care cuprinde invatamantul postliceal;

Asadar , invatamantul general obligatoriu este de 10 clase si cuprinde invatamatul rimar

si cel gimnazial. Invatamantul liceal devine obligatoriu pana cel tarziu 2020.

Programul “Scoala dupa scoala” permite unitatilor de intamanat sa-si extinda

activitatile cu elevii dupa ore de curs, la decizia consiliului de administratie. Prin
parteneriate cu autoritatile publice locale si cu asociatiile parintilor, se pot desfasura
activitati educative, recreative , de timp liber, pentru consoloidarea competetelor
dabandite sau de accelerare a invatarii, precum si activitati de invatare remediata.
 In invatamantul preuniversitar, formatiunile de studio cuprinde grupe, clase sau
ani de studiu:

a) Educatia antreprescolara: grupa cuprinde in medie 7 copii, dar nu mai putin de 5

si nu mailt de 9;
b) Invatamantul prescolar : grupa cuprinde in medie 15 prescolari, dar nu mai putin
de 10 si nu mai mult de 20;
c) Invatamantul primar: calasa cumprinde in medie 20 de elevi, dar nu mai putin de
12 si nu mai mult de 25;
d) Invatamant gimnazial: clasa care cuprinde in medie 25 de elevi, dar nu mai putin
de 12 si nu mai mult de 30;
e) Invatamatul liceal : clasa care curinde in medie 25 de elevi, dar nu mai putin de
15 si nu mai mult de 30;
f) Invatamant postliceal: clasa care cuprinde in medie 25 de elevi , dar nu mai putin
de 15 si nu mai mult de 30;
g) Invatamant special pentru elevi cu deficient usoare si/sau moderate: grupa care
cuprinde in medie 10 elevi, dar nu mai putin de 8 si nu mai mult de 12;
h) Invatamant special pentru elevi cu deficient grave: grupa care cuprinde in medie 5
elevi, dar nu mai putin de 4 si nu mai mult de 6;

In invatamantul preuniversitar se aplica Curriculumul National elaborate in

conformitate cu nevoile specific dezvoltarii specific dezvoltarii pesronale si cu nevoile
pietei fortei de munca si ale fiecarei comunitati, in baza principiului subsidiaritati.
Curiccumul National reprezinta ansamblul coerent al planurilor – cadrul de invatamant si
al programelor scolare din invatamantul preuniversitar. Numarul de ore alocat
disciplinelor din planurile – cadru de invatamant este de maxim 20 de ore pe saptamana
la invatamat primar, 25 de ore pe saptamana la invatamant gimnazial si de 30 de ore pe
saptamana la invatamant liceal. Aceste ore sunt alocate atat pentru predare si evaluare,cat
si pentru invatarea la clasa, asistata de cadrul didactic, a continuturilor predate.

Astfel, in cadrul Curricumului National, disciplinele obligatorii au o pondere de

80% in planurile cadru de la nivelul invatamantului obligatoriu si de 70% in cele de la
nivel liceal, iar disciplinele obtionale ocupa 20%, respective 30%.
 Curricumul National pentru educatie timpurie este centrat pe dezvoltarea fizica,
cognitive, emotionala si sociala a copiilor, respective pe remedierea precoce a
eventualelor deficient de dezvoltare.

Curricumul National pentru invatamantul primar si gimnazial se axeaza pe 8

domenii de comptenta – cheie care determina profilul de formare a copilului:

 Competente de cominare in limbi straine;

 Competente de comunicare in limba romana si in limba maternal, in
cazul minoritetilor nationale;
 Competenta de baz matematica, stiinte si tehnologice;
 Competente digitale de utilizare a tehnologiei informatiei ca
instrument de invatare si cunoastere;
 Competente sociala si civile;
 Competente antreprenoriale;
 Competente de sensibilizare si de expresie culturala;
 Competente de a ainvata sa invati.

Curricumul pentru clasele pregatitoare urmareste dezvoltarea fizica,

socioemotionala, cognitiva a limbajului si comunicarii, precum si dezvoltarea
capacitatilor si a atitudinilor in invatare, asigurand totodata puntile catre dezvltarea celor
8 competente – cheie.

Cu privire la evaluarea rezultatelor invatari, acestea se realizeaza pa baza

standardelor nationale de evaluare pentru fiecare disciplina , domeniu de studiu, respectiv
modul de pregatire. Raezultatele evaluarii se exprima, dupa caz, prin calificative, in
invatamantu primar, respective prin note de la 1 la 10, in cazul celorlalte niveluri de
invatamant. Evaluarea se centreaza pe competente, ofera feed-back real elevilor sis ta la
baza planurilor individuale de invatare.

S-a introdus ca instrument de evaluare portofoliu educational, care cuprinde

totalitatea disciplinelor, a certificatelor sau a altor inscrisuri obtinute in urma evaluarii
competentelor dobandite sau a participarii la activitati de invatare, in diferite context,
precum si produse sau rezultate ale acestor activitati, in contexte de invatare formale,
nonformale si informale. Portofoliul educational este elemental central al evaluarii
invatarii. Utilizarea lui debuteaza incepand cu clasa pregatitoare si reprezinta cartea de
identitate educative a elevului.

La finalul clasei pregatitoare, cadrul didactic intocmeste un raport de evaluare a

dezvoltarii fizice, socioemotionale, cofnitive, a limbajului si a comunicarii, precum si a
dezvoltarii capacitatilor si a atitudinilor de invatare.

La finalul clasei a II- a, fiecre unitate scolara, organizeaza si realizeaza evaluarea

competentelor frundamentale: scris-citit si matematica. Rezultatele evaluarii se comunica
parintilor si constitue documente din portofoliul educational al elevului.

La finalul clasei a IV-a , MECTS realizeaza, prin esantioane, o evaluare la niel

national a competentelor fundamentale dobadite in ciclul primar, dupa modelul testailor
international, prin diagnozasistemului de invatamant la nivel primar.

La finalul clasei a VI-a, unitatea scolara organizeaza si realizeaza evaluarea

elevilor prin doua probe trasdisciplinare:limba si comunicare; matematica si stiinte.
Rezultatele evaluarii se comunica parintilor si sunt trecute in portofoliul copilului.

La finalul clasei a IX- a, MECTS, organizeaza o evaluare nationala obligatory a

tuturor elevilor. Rezultatele evaluarii se exprima printr-un punctaj, similar testlor
internatinale si se trec in portofolil elevilor.

In cele din urma, la finalul clasei a XII- a, respective a XIII-a, elevii care au
promovat vor sustine examenul national de bacalaureat. Aceasta consta in sustinerea
urmatoarelor probe:

 Proba A de evalaure a competentelor lingvistice de comunicare orala in limba

romana;
 Proba B de evealuare a competentelor lingvitice de comunicare orala in limba
maternal, pentru elevii care au urmat studiile liceale intr-o limba a minoritatilor
nationale;
 Proba C de evaluare a competentelor digitale;
  Proba D scrisa de evaluare a competentelor formate pe durata invatamantului
liceal: proba scrisa la limba si literature romana, doua probe scrise diferentiate

Resursa umana din sistemul de invatamant romanesc este fromata din beneficarii
educatiei, adica antreprescolari, prescolari si elvii si din personalul din invatamantul
preuniversitar.

Conducerea unitatilor de invatamant

Unitatile de invatamant preuniversitar cu personalitate juridical sunt conduse de

consiliile de administratie, de directori si de directori adjuncti. In exercitarea atributiilor
ce le revin, consiliile de administratie si de directori conlucreaza cu consiliul profesoral,
cu comitetul de parinti si cu autoritatile administratiei publice locale.

In unitatile de invatamant de stat , consisliul de administratie este organ de

conducere si este constituit din 7, 9 sau 13 membrii, dupa caz.

Invatamantul superior

Misiunea este de a genera si transfera cunoasterea catre societate prin:

 Formare initiala si continua la nivel universitar, in scopul dezvoltarii

personale , a satisfacerii nevoii de competenta a mediului socioeconomic;
 Cercetare stiintifica, dezvoltare, invatare si transfer tehnologic, prin creatie
individuala si colectiva, in domeniul stiintelor, artelor , literelor.