Curs autorizare ANRE

Gradul: II
Tipul autorizării: A şi B

APLICAŢII

Probleme de electrotehnică, de proiectare şi realizare a instalaţiilor electrice de

joasă tensiune

Probleme propuse:

1. Câtă energie electrică consumă o lampă cu incandescenţă alimentată la o tensiune de 230 V

prin care trece un curent de 0,3 A dacă aceasta funcţionează timp de 15 minute ?

2. Un radiator electric având rezistenţa R=20  este străbătut de un curent I=10 A şi

funcţionează timp de două ore şi 45 de minute. Câtă energie consumă ?

3. Să se determine pierderea de tensiune în volţi şi procente pentru o porţiune de circuit

monofazat având rezistenţa de 0,5 , prin care trece un curent de 8A, tensiunea de alimentare
a circuitului fiind U = 230 V.

4. Avem un transformator de forţă trifazat de putere Sn = 10 MVA; tensiunile nominale U1n = 20

kV şi U2n = 6,3 kV. Să se calculeze curentul nominal primar şi respectiv curentul nominal
secundar.

5. La temperatura mediului ambiant t1 = 150 C, rezistenţa unui bobinaj al unei maşini electrice
este R1 = 40 Ω. După o funcţionare mai îndelungată, rezistenţa bobinajului creşte la valoarea
R2 = 50 Ω . Să se calculeze temperatura t2 la care a ajuns bobinajul după funcţionare, ştiind că
bobinajul este făcut din cupru cu coeficient de temperatură α = 0,004 [1/ οC].

6. Pe plăcuţa unui electromotor monofazat sunt trecute următoarele date: Pn= 2 kW, In = 5 A, cos
n = 0,8. Să se determine tensiunea nominală la care lucrează acest electromotor.

7. Ce curent maxim se absoarbe printr-un branşament monofazat de U = 230 V de către o

instalaţie electrică dintr-o locuinţă în care sunt instalate : 5 lămpi de câte 100 W, un aparat TV
de 30 W şi un frigider de 100 W ?
Se precizează că toate receptoarele se consideră rezistive (cosφ=1).
8. Să se calculeze impedanţa unei bobine cu rezistenţa R=1,5  şi cu reactanţa X =2 , precum
şi defazajul între o tensiune aplicată bobinei şi curentul rezultat.
Defazajul se va exprima printr-o funcţie trigonometrică a unghiului respectiv.

9. Un electromotor trifazat cu puterea nominală Pn =1500 W absoarbe un curent In = 4,9 A la un

factor de putere cos n = 0,85. Să se determine tensiunea nominală Un (dintre faze) la care
funcţionează electromotorul.

10. Să se determine curenţii în reţeaua din figură, cunoscând: E1 = 48 V, E2 = 19 V, R1 = 2, R2 =

3, R3 = 4 . Să se întocmească bilanţul energetic.
a A d

I1 I2

R1 R3 R2

I3

E1 E2

b B c

Fig. 1. Schema circuitului electric

11. Un conductor izolat, din aluminiu, având secţiunea de 6 mm2, strâns într-un colac, are o
rezistenţă electrică R= 4  şi  = 1/32  mm2/m. Să se determine lungimea conductorului din
colac, fără a-l desfăşura şi măsura.

12. Un consumator consumă energie electrică prin utilizarea unei plite electrice cu rezistenţa de
30  ce absoarbe un curent electric de 8 A şi a 4 lămpi cu incandescenţă a câte 75 W,
funcţionând toate timp de o oră şi 15 minute. Să se determine energia electrică totală
consumată de acest consumator în intervalul de timp menţionat.
REZOLVARE PROBLEME

1. Pentru calculul energiei electrice se aplică următoarea formulă:

U  230 V
I  0 ,3 A
t  15 '

W  P  t  U  I  t  230  0,3  15 / 60  0.01725 kWh

2. Consumul de energiei electrică în intervalul de timp precizat se determină în funcţie de

rezistenţa cuptorului electric şi de curentul care-l străbate:

R=20 

I= 10 A

t= 2 h 45’

W  P  t  R  I 2  t  230  0,3  ( 2  45/60)  5.5 kWh

3. Pierderea de tensiune atât în volţi cât şi în procente se determină din relaţia de mai jos:

R=0,5 

I= 8 A 

U = 230 V

1 .   U v  2  R  I  2  0,5  8  8V
 U v 8
2.  U %   100   100  3 .478 %
U 230

4. Curentul electric atât în primarul cât şi în secundarul transformatorului se determină prin

raportarea puterii aparente Sn la tensiunile nominale din primar şi secundar.

 Sn 10  10 3
S n  10 MVA  I 1n    289 ,01 A
 3  U 1n 3  20
U 1n  20 kV  Sn  3 U  I  
I  Sn 10  10 3
U 2 n  6 ,3 kV   917 ,51 A
 2n 3 U 2n 3  6 ,3

5. Temperatura t2 la care a ajuns bobinajul după funcţionare se determină folosind următoarea
relaţie de calcul ce indică variaţia rezistenţei electrice în funcţie de temperatură:

t1  15 o C
R 2  R1
R 2  R1  1    t 2  t1   t 2  t1 
10
R1  40   15  
   R1 0,004  40
R2  50 
 t 2  77 ,5 o C
  0,0041 / C o

6. Tensiunea la care lucrează electromotorul se determină aplicând formula de calcul a puterii în

funcţie de tensiunea de alimentare şi curentul nominal In.

Pn  2 kW Pn 2  10 3
Pn  U n  I n  cos  n U n  
In  5 A  I n  cos  n 5  0,8
cos  n  0 ,8  U n  500 V

7. Curent maxim se absoarbe printr-un branşament monofazat de către o instalaţie electrică se

exprimă prin raportarea puterii instalate în locuinţa dată la tensiunea de alimentare Un.

Puterea instalată în locuinţă este compusă din puterea celor 5 lămpi (de câte 100 W), a
aparatului TV (de 30 W) şi a frigiderului (de 100 W).

U  230 V
Pi  500 W
Pi  Pt  P f 630
Pt  30W  Pi  Pt  P f  U  I  I    2,739 A
U 230
Pf  100 W
cos   1

8. Impedanţa cât şi defazajul între tensiunea şi curentul unei bobine cu rezistenţă activă se
determină cu relaţiile de mai jos:

8.1. Calculul impedanţei:

R = 1,5 
 Z  R 2  X 2  1,5 2  2 2  2,5
X=2

8.2. Calculul defazajului între curent şi tensiune:

X 2
tg     1,33    arctg 1,33   53 o
R 1,5
9. Tensiunea la care funcţionează electromotorul se determină cu relaţia de mai jos:

Pn  1500 kW Pn 1500
Pn  3  U n  I n  cos  n U n  
I n  4 ,9 A  3  I n  cos  n 3  4,9  0,85
cos  n  0,85  U n  208 V

10. Pentru circuitul din figura de mai jos se cunosc următorii parametri:

R1  2 
R 2  3
R3  4 
E1  48V
E 2  19 V

a) În continuare se scrie teorema II a lui Kirchhoff pentru cele două ochiuri a căror direcţie de
parcurgere este reprezentată prin săgeţi în figura de mai jos şi teorema a I a lui Kirchhoff pentru
nodul A.

a A d

I1 I2

R1 R3 R2

I3

E1 E2

b B c

Fig.7. Ochiurile circuitului


 I 1  24  2  7  10 A
 R1 I 1  R3 I 3  E1  2 I 1  4 I 3  48  I 1  24  2 I 3 
    19  4  7
 3 3
R I  R I
2 2  E 2   3
4 I  3 I 2  19   2
3 I  19  4 I 3  I2   3 A 
I  I  I  0 I  I  I  24  2 I  (19  4 I ) / 3  I  3
 1 2 3  1 2 3  3 3 3
 91
 I 3  13  7 A

 I 1  10 A

 I 2  3 A
I  7 A
 3
b) Bilantul energetic consta in efectuarea bilantului surselor respectiv a consumatorilor din circuit,
dupa care se verifica egalitatea.

Bilantul surselor:

PS  E1  I 1  E 2  I 2  48  10  19  3  423 W

Bilantul consumatorilor (rezistentele din circuit):

PR  R1  I 12  R 2  I 22  R3  I 32  2  10 2  3  ( 3) 2  4  7 2  423W

Bilantul se verifica: PS = PR

11. Lungimea conductorului se determină din relaţia de calcul a rezistenţei electrice:

S  6 mm 2
 l RS 46
R  4  R l   768 m
S  1 / 32
  1 / 32  mm / m
2

12. Se cunosc următorii parametri:

R plita  30 
I plita  8 A
Pbec  4  75W
t  1h15 '

Se calculează puterea plitei electrice:

Pplita  R plita  I plita

2
 30  64  1920 W

Puterea totală dată de becuri fiind cunoscută se poate calcula energia electrică consumată de acest
consumator în intervalul de timp precizat.

Astfel:

W  P  t  Pplita  Pbec   1  15 / 60   2775 Wh = 2.775 kWh