a

.?|
*1,

a
t_
':l

l
4
?
,.|f i:a.
aa '\/J

, qr'*'

t
 DOCTORUL DE CASA
SAIr

DICTIOTiARUL SAI\ATATII
I
L
i

-4.
ir
 : ,' :'ljq :;

t
ft

Lr,lcRARI DE ACELA$ AUTOR

Igiena orasutui BucureSti. Teza 91-a. Bucureqti. tSSl 4", ZOZ p.

ftaport Sliinlific pe anul /889. Spitalul rural Horezu.

Raport Stiinlific pe anul /89O. Spjtalul rural llorezu.
lgiena onului tlupd elute. in special igiena prirnei copildrii. Conferinlii tinutii

la Ateneul din Buzdu. Bucuregti.8.,,47 p.

Raport Stiinlific pe anut.1896. Spitalul judefu)ui Ruzdu.

Dare de seam.i de operaliunile flicule in onal i895 Spitalul iude{ulLri.-Buziiu
Numerosi articoli in revistele: Analele medicale romAne, Aptirtitorul stint)-
-1
tt)fii, Clinica Si Spitatut.
l

?
 DOCTORUL DE CASA
i
SAT-i
*

DrcTr0r{ARUL SA}IATATrr
impodobit cu 315 chipuri 9i vorbind despre :

sl rrucTURA ir r,'L]N{ITIUNILO ORGANELOR OTTULUI, llCDlcltiA UZUAL;\

it tlE uHGtiNll, Tor FITLUL DIi tsal,\Lg, :\ccIDItNTE, orR,{YrRr,
iSI:I\IIJ IIIIIIJEIIII' CONTAGIUNI' }IICROBI' NE\'ROZE, IPNOTISM, ]IEDICAIIT'NTE,
pt,,\N-rE i\rE0ICIN,{LE, PANSA}IENTB, lcIEN.\ GENERALI, ALIMENTE lt I}.trurLIRI,
LOCUINTI" I}IBRICtrTIINTE, IGIEN,{ PREVI.]NTI\:i, [GTEN,\
Er[l tl-ori it pnoFESIuNtLoR, I6n]\-{ CURATI\'-!, I{iftltir SJMTURILoR, rolEN\
ITITiiELOR II S,\.IELoR, ,\PI' }II\OR.TLD: IDR0TgRAPII', }},{I, ELACI.RICTT-{TO,
urutrcrl ri , LiI\rl-.\sldr, elc.

lrti

DOCTORUL YASILE BIANU

\tEDrc lRIlt.\& at spllar,ur,ut r, 0, Blri'rt.\su Dtr_ Buzig
r uvI\rron Al, ORDt]-t LUI ,(\rRuANA lru\.\l_lDl
lrEDtc-rIAloR i\ REzFinvi

*-t4kc*-

{
BVZAU
f, rlIPltrNuRtA Ar,. (iEORcESLrt, r'oxu.qr-\ L.{ .\NUL 1873.
t, -* 191{).
1 I
Ortce reprodur(rc, jAri ttrtilarcn ia.grului,
(sle orJrilLi.

.r-
 PREFATA

Li1,su u,,r.,, diclionar al sdndlti.lii, scrjs itl litltbit ttr,.r\1ril )i pe intelcsLrl

tuturor. esre foarte tlult sirn{itri. Peutru inrplinilea acestei lipse ant scris aceastal
carie. intircntitd astfe] ca si poatir servt' ir acela"s tinrp Si ca tlottor de casa
fe;iirLr oricare ianrilje.. Prin aceasta nLr intelegenl ca acest dic{ionar sir inJo-
:liascit pe atiei'Aratul doctor in ciiutatea boalelor. ci ntllttai sA-1 suplineascit
in lipsd 5i sti-i compieteze instrucliunile date de ntulte ori in grabi 5i in ntod
inconrplet. Aiaral de aceasta. avAn{l acest .lictionar la indetttdna. ori 5i cine il
poate consLllt.i pentrLL t.)ate trebuin!e1e r 1e1ii. dela na5teLe pl pAnii la cele tnai
adiinci bitrdneie. gdsind 'ir el siatLrri bLrne ;i trilositoare penttu toate. scrise
l,l rurit )i n( \crll r.
Iticercdrlle iAcute piiua astazi ilr literatura nriastrii tnedicald cu scopul de
a raspdndi in pubiic inr-ir{iirlin tele practice ale rrtedtcinii 5i igienii n'au reu;it
din nr4i nrulte puncte de veilere, Iine]e au iost scrjse intr'o lintbd glea de
priceput pentru nrultimea cetitoril()r, altele au jost rilu inrpirtite pi arangiate
pentrLl a putea fi consultate cLr u;uriutir. [Jir aceasta cauzti ne-attt ]totArAt a
ild acestui norr docior de casti iornra de diclionar. ca jiind cea tttai practicii
;i rttai itrle;z'tiit,,i{:.1 pElrtftl,11i6;11q 6u1i1ol'
O carte ,.le medicinii este greu de inteles penrrLi prorarri t1]u irricina ntLtJtol
cuvinle struine pe cari pLr{ini le cLrnosc. PentrLL a ocoli acest neajLuts attt itt-
senrnat irr ilreptLrl iieca.rLrl cui Ant ftlintjfic;i cLrr'hntLrl sau cLrrintele tlttt lltttba
n0asiril can erprinrii aL:elii; lucru ii cali cLrr inre le-anr trecut ;i la rAndLtl lor
aliabetic cu iudrLrrnarea cur enjru, ircntrLl ca cetiii)rLll sii lc gir:eascii cu irtlez-
ttire. A5a de ererrtpJu Ia cuVentLrl (l:r..rr-r.r-Lrrr; anl Dotat 5i irtserttnarea e\'. durerc
de tap, pe cale atrl trecLlt o li la ]ocul ei aliabetic cLr lntirurriaren: r'e:-i i1uL..r- =-i
,,,r",r,n : tot a;a la Dr.ruur; anl puS aliitIII urclinort,lil 'l'r'rr.:rrr:r't.rrz\ cLrlAntLt] al]rzri,
5i agil rrrai departe: iar dacii cetitorLrl dti in cursul unui articr.rl de lr'Lrn cLrvdnt -"-l
rttedical pe c,rrc nu-l in;eJege. n'ure decit sii cilLrie acel cuv:int tot in acest
tliclionar la locul sr'iu. unde ra girsi ioate lanruririle intlestuliitoare peutru
a-i pricepe inteles ul.
In acest dic{ionar 11e-i,llll ocui)at a}lr()ape tlc toate ;tiinIe]c rrredicale. cari
iotnteazit un lol ale ciirLri piir{i sii cornirieteazli unelc pe ultcie..-\rrr rlat insii
prticriIlir nt(lit inii 1'1,,prirr zirr :i lll;l' rrr . irtr;r rgr, irir,:.'.rL.lrtri clrttt .rr ritt-
'iec;t o bualii 5i nrai :rlcs cLrrrr trcbLrie sa sii preilrtiilrpinc. ccetcc cstc llrai
l)Iilctic. avt]ltd in rerlere cii cstc cI l Lilt nrai u)ol ir (,c{r]l b0aia ticcit a o
r,intlccit. Astiel cetitorLrl va ,tiisi in ilc0astii caltc toatc r0gLtlclc cari trebuic sii
le utttlezc llerltI ca sii i1ltreiinti ;i chiaL sti irrr burr u rufr.rsi,t r urc Ii{rl]ilr'ear coL- \
pulLii siiri: regule atiitate destLrl rle arriluLlntit ;i crr aplrca;rrrni atAl la onrul
satratos cat 5i l:r cel bolnai', cu sclljtltbilrilc l.){rrLncite {lc ctatc. ije ser. tle
proiesiune. etc, Fiecarc \'a pute{ il}r,i{ii din acciistil ci{rle cLr l.rebuie -si sii
itriuea,scir. s;i si inrbrace. il ce casc sii loeui;Lsca ;1 crrrr trr:brrie si-5r iltLe-
'r['r ]oeuittta. -s o itcal;ca:ca, : o i]Lrmitteit:, -\,) ;relsra:.ail r a mai allt
':l
.,,r r :,unt e:,erc-t{rrle cu catj trebure sa 5.i jltriElrtMcts.t:c;r. iul'11 ;r ciinrl trebute
 \'-1ii
-
Despre stinttarr'. I)e I)r. C. Scripca. Albina, No..lo din I9t)8. 13ucuregti.
Cauzele intinderii pelagrci in Rominltt sl nuliloocclc dc combatcre. I)e Dr.
.\. Vrsiliit. f{, 'ttta n.
Cdteva cuvinte osupra leprai. [)e I)r. C. I)ticuraru. BLrcureyti.
Fiziolerapitt ti chirulgid ortopedicLi. De Dr. C. I. ,\ldr.giiritesc u. 13ucure5ti.
Seru/ antidifteric in lratanrcntul erizipelului. De L)r. L (1. ,{postrrlernLr. i),ulct.
Dir. Sanitare. N{i. 2. 19()9.
lgiena orasului Bucuresti. De Dr. V. Bianu. iJucuresti,
Elentente de Botanicti. l)e Ale\andru I iiliicanLr. I]lai. l(]I).
Botanica. De Dr. Arl'rbroziu Clretranu. Blai. lt)07.
Buretii ronuni. De t)r. ArrrbroziLr ChefianLr. ]llai. l1n)5.
B. FrancezA.
Dictionnaire usuel tles sciente-s nidfuo/es, par les Drs I )dclratlbre, M. I)Lrval.
[ . I et cbLru]let. Prrrir.
Nouveou dictionnoire abrigy' dc nidecine, de chirurgie, Lle pltunnacie,. par le
DL Ch. I?obin. Paris.
Nouveatr rlictionnaire de la santi; par le Dr P. Botrarni. Perris.
Dictionnairc illustrr' de mldecine usuelle, par le Dr Caltier-B orssiit-e. l)ltris.
Traity' de chirurgie; pal Dupla\'.et lldclus. 8 r'ol. Paris.
Pratique ntedico-cltirurgicale; par ISrissaud, Pinard et Rdclus. O vril. Paris.
Manuel de patltologie internc, par O. DieLrlafor'. -1 vol. Paris.
Le consei/1er mddital des.furrtilles. par 1e DL Siebert. Paris.
Nouvelle n?decine des faniilcs; par [Je Sainr-Vincent. Parjs.
Aidetndrnoire de lity'rapcutiqtll, par l)ebove, Pouclret er Sallarcl_ Paris.
A uide-formu lai rc tla lhiropeuliqua, pu le Dr lit:rzen. Paris.
f ormula.ire pratique dt lltirupculiqur tl dt: pharrnncologrc, par Cilbert et Yvon.
Paris.
Nouveau Jorntulairc rttagi.stral ;
par BoLLcharclat. [)aris.
Formulaire de ntitlicantenls nourean.r, par H. 13ocquiJlon-1-itrtousiir. Parls.
Precis iconographique Lles rnaladies dela peuu,. par il. Clrltelain. i)irrir.
t7
Manuel cf op lttltalnolog'ie ;par le I)r. 0. Carnuset. Paris. ;.
Manuel prallque de I'art tles ttccouthetnarls, pal le l)r. i-. \/errie.r. I)atis.
L'tvarice, molodie nenlale, par le Dr. V. (i. Negrescl. Corn nrLr n ication jaite ij
la socidte iratti:aise dlrVgiene Llans la seance du 1.1 l)ecentbre lt,\17.

PRESCURTARI
gL glarne
c en t igr. centigralrr0.
ctgra']1c cen.tlgranle
lrrligr. nriligrarne.
r gr. nr ligrairr e.
ct l. centimetri.'
lat. Iat in egt e.
gr ec. gr€c e $ ie.
ir an t. iran{uze5te.
iig. iigurii. 6!
!:,.. *; liu]l. iarnilia.
€
 DOCTORUL DE CASA
DICTIONARUL SANATATII
douil litere c6,nd sunt
AA.
pusc pe- o Aoeste
retetl s.r'u or'dola[tri, medict]i,
intle ]rulncle metlicamentelor fi cant'it&tea
lor insilrunelzi, c[ acelc tlcdicatuel]tc s[nt
alnestecrte in prl,rii cgale, de exempll:
tllinini, sulfrrici. ( Jl |
Aci,l irlicilic t :r"
l:a sL zicir, r1]1 grtn de c]ilrini, aneste-
oat cu un grrrn de acicl salicilic, adeci, raXre
u gratn din flccale.
ABATERI (Stale dc). Cautit la 'I'onolr:.r,1.
- clulcloasir, ilr puroiul cclc lDai adeseori
- Ilste
ABLI}R, zalhana. locul t!,icrc
c1e
.i ,lc lrabrrrire {ru imlrucilt./[ir, i] vitolol
lro{irite pont. rrrlcnl:itic. Urt itl'rtot ite-
bnc si aibi,: r,ui nulte ot'ocr,le sut larcuri
I,pntru viioLe c0l rute. pi'nt|tt oi, peu-
tll polci, cari si, fic binc prlvatc qi
cu qanluri tle sculgcrc : - camere pet].
trtr ti,i{,rre& vitelor, irt numi,r inclestt]i,-
tor, clri sir, iic bine ilcri),tc, bine ltilvatc si
cu pllti, pcntr[ ca apa cu ci 'e si sprl;t
sir, curgl lelei:le citrd curtca ccntrali, untle
ijr i fr. in rtrrulll prirrril':rl op,i n
cl,rtitrtc nlle pcr)tru ca sii si-r lirorti spiila
tot cupr')lsul zalhantiei cll ufurinti li in
ai,rundenli ; -- localuri speciale pentlu ple-
gi,"lirea rnd.rutio,ielor, topirea sd,ulu.i li
sim.ei, r:tc. Intr''tn abator trebne s;
se su-
praveglLezo in delprol pe uerareo (v erlilati-
utea), spdloreo, uni,nunlit[ i,, calnelilor ile
tliere fi rlai cu scarul sctLrllerea, repede a
rpri in canaluri sru il lipsa acestora in
diii@iiae fol,r'te adA,nci. Oamel, in-
irLrtLu'i
dati, dupii ti,iere, t|obu cercetatA cu dc a
ni,nuntul qi .c{ nu sL ddle in consunalie
cartrea yitelor' .-atinse rle boale molipsito&re
SAU
A
sau care ale gcltneni de paraziti : cistlcerc,
tenie, trichitt'd, (vczi aceste cnvinte).
ABCES. r lrr. ah..r...szr*, llelx n11:re4era, t s:,t"
t
Jl.palTJ], ap0slim,i. - Prin i'cest cuvAnt l
si intil, ge o udull;luri s;rrl c0lncqiunu de
prrr'0,,r, ptoJusi ia s tpri 'lero linflarorlie)
i fri.urului r'"lultl ivezi l-'r-c.;uor). ir glan-
dcloI ri vuicl0r' limf:rico lvczi Annrtti 1i
LruF\\'irr\) sNrt J 03\, 10t (t"zi Punros-
rr\ -i Osrut t.\r. -\[ai tot ]crnur rrcr.t, in-
qliinri.LUre dc I'u.oiu ll un l0c sii, lrlta sub
iornr5, ile tnruJliitumi mai rlult sau mai pulin
oste gros, srnd.ntilos, g!,lbui ;i flrii, miros.
Abcesul sii potte ivi iD toato perlilc cor-
pului, inccp6,nrl dela cap pinil la picioale,
dar na,i adeseoli s[ vcde'si la gat, ]a sAtitrl'i,
la snbsuoari,, la stinghic, in paftea d'in&p0i
a annurilor qi la pulpe. - Orice abcos
rirr'', Llupi cttm t1lt zis mri stts, iu ut mt
unei uprincleli, chitr ;i urnfli,turile dela ga-
tul copiilol scloiLrlopi, cati din plicini, ci,
rnersul lol csto incet, puroird s;, ttdun;i putrin
cA,te putin :pi aplinderct care il fabric'cstemai
rnici,, mai irutil irfli,clrlit5, tlcciit la cclolalte
abcesc. Aceste abccse sL nunicsc i'eci (clo-
lice), pentru a si tleoscbi de abcesclc ddlde
a grri- (ilcuro), cilri au rln lnr'ri |epede. Astlnl
clnJ voru veder iuir'ulr punct orrr'crt, a1
corpului serunelc obiciluite ale a,lrinderii:
u,,?flaltti t'oSpalq. .dl44rd 1i ,1,rr'rla. tr"LUC
sa lre tcl[crr de lortttlte:i uulri u.bccs. Pu-
roiui ir abcesele reci estc apos, ct1 grun-
giuri, alb-galb[i sau corrliu.
- Un catrd
abces
cste f0rna,t, copt, gat|t de a sparge,
durerile c&r'i 1a inceput lrau svdglitoare
s'au mai miclorat, au dcvenit surde qi mai
 tixlqitor Fi cr, ilin umfla,t ce era s[ si scu- pierzunie.-Si, numeste astfel expulzarea
funile, itunci dacd, copilul mai are ii du- sfl,u Llaroa afarl a fetului inainte ca cl si fie
rere de cap, trebue s5, ne gi,ndim ta o a- viabil (trainic), adcci, inaitrte de a 210-r
prinder" /o rrpcri. lt o npn; qil,i tubercu- zi (7 luni) canii inccpe viabilitrtea adcyd-
loas4 .(vezi XLerrrcrr-t), 1n carc cimNsl rati,. Abortul este de 2 fel:uri:
Etontaneu,
creerilor este inflarnati,. Cdnd tmflltuia cind vino dela sine, fi,ri, nici o piicini, dc
-
pertecelui este pq.rlialid, ndcc;, miirginitl rlinafarl, si accirlental cand este proclus de
numai la 0 parte, ea [e alati, mai intot- vr'o ci,zltur,4, lovittri,, etc. Catteele stnt
d'auna o tunorii (n\od lcl, boi) a storracu- generale qi locele. I\lre cele d'itrtei[ ryenl
lui, a ficltnlui, & spli&ei, a m:rlclor sau D emotiunile noralc, hrirna nelnilestuli,toirrc
rinichil0,. Picler ubdonrenull.i i:i schittba ;i rnunca rnultl, obositoarc, boalele cu fier.-
coloa.rea ir\ difetite boale, acoper'ipdu-se cu binfeali, albtminuria, ofiica, sifilisul; intrc
pete roiii cum si, intarnpl;, in febrele er.u- cele locrlc ir\1.t0 : b0ll uri r nr(."i0ilre :i a-
ptive (v;,rsat, pojar, sc&r1atin5,), in abcese, runci so zice lbort sru pierzrnie plirr a6i-
furnicolc. branca. In li0g0Jrc (lebri tifo- ciruuinlri, Iovilaile, cldelile, zdruncinul tri,-
id;,) sa iv,'Sc nc.le netc t|rnrlallrii lvrnd surii, umbletul prea mnlt, olosclile si cr-
formp unui bob de linte, pctc lenticulare, cesole de tot felul, mai ales acelc dari si
crri pier 5ub Nl'i\rrcr dpgelutui pcnlru a prodrrc in ziul clre e0rcspunde cu rrrri-r..r
si ivi din n0u indrt,i co se ridicA dcgetul. sorocului; un viliu de conformalie a,baze-
Cete odatii se ivesc pete rnai inchise, a1- nului, cir,re fiincl prea striint hu'la,si, s;, si
blstrui sar negre, la sfiirgitul unor boale rlesvolte fetul; o stare ile iritabilitate sau
qi crri ne slun ci morrtcl {e apropie. - de dgiditntc a mitrci carc nu-i pcrltitc sL
ilerminAnd vom zice cate-va cuvinte des- pistrczc produsuI corrcepliunii 1,.{lp rrl
ptt lot;lttril'tro luziun;lpt si t"dn;le e\lAsilr t tlmp otrnctre; xdercx!e lrcritrteline .i rlrr.
j*fr nbd0mr'Dului. Cridcrile po Iici0trc .ilrr 1,. Lolni,viciorsp- Aa spnnp rl,, illJ0rruLui
sezut pot s[ provoace ruptnra miluntaelor 'tIri lycrn dur.li de rnijloc srn Je :lle,lrtrrj,,-
I' (leziuni prin contra-louitu.rd) ; lovittrile di-
I
l ecte cn o peatri,, un ciomag, cu piciorul de
"cJ cRiorvir pici,turi ,lo sangc. ulroiferoor.,r-
i..
eic mrre cLr r'xpulzxteir i.rului mdi nrrrlf
on sau de cal de asemetrea, pot ptoihce sau lDai p[iin rcpedo (ciite od&ti ]tutl]iti
t ast-fel de rupturi, fd,rtr c& pe p5,retele pan- Jupi cAt.-vr ziL t. Pe la.r-;L varicti ile de
tecelui sA si, vadd, ceva. In tOate acesto rbort mri sus amintiie mri avcm :i ibor.tul
cazuri bolnavul simte dureri mari cu sf6,r- ytrouocat pril o opcrafie de cii,tri, iloctor cu
;0rli, )Ju lpiin. cu virs;,(uri ;i oprirer u- scop determinat, pe tl.ll a sci,p& femeia dc
dului. rpoi portp sr. rlnnpzc I'or;ton;'o til ni;tc urrnlri relc rle nalterii la ti rf, sar
toJto \omDcle 0i. - Pldq;to sau r(in;le pot dc ci,tfti moale sau alti, per.soani in scop
ti J" doutr [ellri: superfciaT,. cand rring criminal. Scmnele su[t rproape acelcit;i cit
numai pielea qi rnuschii tureielui, qi addnci qi in nrzttrile c'.lel.ilrr.. .Trot,1,,,, 11. rr, n1t|-
sa,n penetrante) cAnd s'au ttins orgaDclc in- a preueni abortnl si, \'or combate carzele
temc (m5,runtaicle). In acest caz avem du- care il pot provoca; cand sifilisul cste in
rere rnare profundi,, paloarea fefei, aple , joc si, va institui rn trtttlncnt melculill
care sple le5in, tdmpeali, sughi!, balonarea lrelungit, 3-4 luni; ferrrcil va sta in pat
pantlcelui. viirsaluri, folmrr.l uDei ernii rnai rnulte zile in timpul prcsulus al rcgu-
(epirea magelor); (laca
(cfuea nalelorr; rnistuirii lelor. iar drci lr, du|c|i pe .ios i *.i q,
dacd, organele mtstutrrl
strnt g6,urite, sparte, matcriile se sc[rg in {lr: estrrct Buid de vibnrnum plurriloliurrr
burtd,: vlrslturi si scaunc cu se,nge, apoi cA,te 30 picdturi in un pihar. cu apJ,, rLe
semne de peritonitd (vezi acest cuv6,nt). 3-4 ori pe zi; pentru constiprlie sd, ya
'l rrtrmentul coniuziunilor }i plrigilor: rr.- fa,ce clistire cu api glicerinatr, sin 0 fier'-
prn\ rbs0l t, dir.ti pi opiu po0tru crlmi- turd, dc grlunte de in, iar dupi cc fcrnoia
rea durerilor dat de doctor, caro va leg& a fost seryitA i si pune un alt clistir ca1-
rana qi daci, Ta fi trebuini[ va recur€ie in- nant cr: laudan 30 pici,turi pentru i00
ilati la operaiie. Pcntru tratamentul celor gramc rle ap[. Card femcia are pierderi i1e
lalte boale ale abdonenului despre care sd, sange i sL va da: estract fluid de idrastis
yorbeite in acest capitol sL si caute h clnadens cdte 5O pic[turi dc 2--3 oripe
nrmirile subliniate ale b0ale10r. zi. Tratamenh.d curatiu, c6,nd abortuL amc-
ABIDS AIBA sa'u PECTII{ATA. la Bn.u. nintl s[ si fac[ vOm recomandi],: rcpa,us
-Cauti,
ABLUTIUI{E, Cmte lr SP.\ L.\ HE. [bsolut in pat, hran;, u;oarii, alinente reei.
IB0RT (lat. qbortus, cate s5, n!.ite inainte clisme mali de curelr.nie rrurrt. ,le clirns
ilo rreme), avort, hip(idtiturd, pierdere, mici de laudan (25 30 pic5,tuli) sau 0u
 ARST _6]
glabi o0l)ilt11 ti junelo dncit omrl nriitur,
irilult. In urclo sti i ]rcr't'oirse. culll srut
cittillc])siiI, isttit'iir, ii ictiilgiir, otnlll lodte
sLrpoltir irbstirtrrntt o0 lplctir, ltcste tctrrrinnl
nlririttrtit : :;r . ,r.j',,, ,,. 1,s,t-
":rztrr' ,l
pleti in timp "ir'.r'za
rlc 12. 25 si chiiil iiO zilo.
O cliestie irnportiurtii csti' rlr l sii sti cil
lrtirli, tlrbuc (liLtii crL0f cil'i n'itu lti,ltcirt
]trli nmlt tinp, ctlrL sii intAnU)lir ctr llilllitit-
giiliii, ctl 0ri incliiii iri rrirrr'. culr a tost
caz[] crt cci 1 [ oirnicli csiti la l[lllitlir,
tl'rpti 21 zilc tlir rlinele dLrlr Lloru1idrcs, si
cnl'i dro;r u 1i rriirclt iltpii lroftr lol al ti
llruit r'('liililtr. Il lrlilrtle nl0ln(illtc nr sir
dir cirnrc. rrici lin, rrit-ri britlrrli sliiltoirsc.
ci lltrniili liciiic nutlitorle. ctli sltlrt miii
bine sulottirtc dc stoluc: zilliit (lc cittnc
(brlior) llu'ti gliisirrrc ri ciil(lrr!ii, i]l lnic:i
cilntitdtc, lloi nLirtiurlu-s!, rlrzir clir sfelt in
stolt dc 0r'd,, 1i ci'inrl vcrktur cii rrcest licirl
cst0 tOlcrirt, brrtenr si uri iitlbir]tll tle ou in
ol, np0i ]rrmiii (lrrl)ii cater.i]! ceiisnfi prter]L
s[ (litrr nilici cirr]t clLr(lii tooirtii il srtl):r
sirrr ]nii bile ptaf tlc cirtnc in rrpi zirhl|i-
sitir. ,\lli t:ilzit von] dir ptliir llpto, iai
dirci, stolrilctl rlLr-L ]loiito supottn si ii t ittsii
blirzit, ttcmistLrit. rrt-r rorr i[tollcir ilr' ]ir
zilni, rlo clurc. Tlcbue s:'r, obiciltirl 0rurl
p0 incrit[l cu mincirlerr ;i rurrli cltrpir, ir,-
ccti1 li yo]ll da cir|lc ii \.ir, c ri il r'0r'
lnncinficioirle. Abstinenltiiitcotnpletti.
,{.ci estc r.olba de nnii din chcstiurlilrr crlr
nai lnsLIll[iltr Ir'ir-itourt ]i r-iiLl[ ],ii|iilrlhi
Iorrtiilr,ii ntrnnc d0 /)oslr ciu'o t'stt' o iib-
sti rrcltii irrconplctii f rcscrisir dc rtli gil]riciL
cle;itiucirscit fi in rniisill'ir, r]riii r.ipril, rtrl lc-
lilliuneir noilstlii 01t0d0\ir. In zilrir rli: Iost
lloninril llu p0i1te r!lii11cii dcciit nnrlliri l,.j-
gLrlic, r-tllctnli cLr rriir,rrrir,ligir, siru lrirrc ;i
nturai in irnrmitc ziic l)ette; toirt0 ccleliilttl
rtrAnciii plcpalltc cn 0rr'l)tr, 0uii, si hfte,
prr,c,un ;i griisincir ilninlirlir snrlt 0fritc sRl
lodciU)sit irdcirtLllti. f)iicri postllilc irl ti rrriri
pLllilo li miii scnlttr, 1l'rl fi nilrl lrrcrn (le
zis, ciici lr'fi rruuiri o vilr'iiltie in hlirrileil
z,illicii ciilc n ii tirr0rirbilii sInirtii!,ii. rlirt
cAn(1 nc garrdinl cir snnt + postuli nrl|i:
ill |ir:tilor' 7 siipttimini, rl s;ir-1)0tlnlui
2 5, al Si. llruii 2 si itl ll icirurulti 6
sAl)tiinAni, ceeircO filcc, rlilcir socotill ll0
'ccl ll S. Pctt nltli r1r 3 si,ptir.mrini, cir tet-
][in nrodin, iu tottrl 12ti zi1c. ]l ciil'i rttiri
rr'lqrLg,rll ullr. ti:. zil,. ,lr, r',.llil'. ;i vir".r il'
,lir ii|'Lrrli"iI'. ,1" I rlr' I lil ril , rrr r','rll
19{ zile tltr fost pr iu} : cind rlLr liindirtr
1)0 de altl pirlte lii uiincalcn }riri uinlt deciit
silir,clcioiLsil cilr'e 0 il1c iD zjlelo r1c dulcc,
h celchlte iniplrrjulir,li relc d0 tni ,ri lir
,A.BST
rrllrncir o]tositol|e pc cille o ilt,sfi,sut.ir in
ctlsnl ilnuirri, 'cind ne glindiur lii toatc
iiclrst(-r nll ]]iai ticLuc sii tic luil'il t (k' cc
Iioniirrtl estc slab, slrit de putele pi jJgir-
lit, rle cc ueirrIIul n0stl'n ili'B^r-']]ot'etzii I \rr
Dui tl'ebtr. sit nr:' iuil':rln clo co boitlele rlc
tot soirrl sil inclliltii iu citsit ii,] iintrhri c11
rtitir rrirrr'iniir I Postlrl pr.elLlngit 1i siili.cri-
cios arltcc rltpir, siue ljcldcfeir lrtcrii. slll)-
tiota siingolti si rliltrljtr: turbnliili in liis-
tuile, irpoi slirbilca ecnelirli. pieldtlc din
Srt'rtirtcir si dir ciiitlulii c0rlultri. Ditci, pos-
trLl eit0 1;ll pentiu oltrrctrii arlLLJii, rnltuli,
clr ]]llrlt ]]liii ]'irR cstr i)elltl lt copii si JroItlll
tirrclii i ci1l0 (lc doif0ltillLr fsnb vAl,stt ik]
li :rrti.). l"'r'rtt ,.tl' ir' !ljr'1t,.,,,linriri rl-
rarr(i siit lriili tii,rziLr vor' fi chclntc sitn itu
Itist chulllte sir;i flcii dirtoria rk: lrilul,
lrerrtlu olict-: orn slaL. ikrlicirt siur bolnlt. ilc
stolnirc, pcntru toli Iollrit-ii situ pentrt cci
r', rrLi r :rrt .cr"ttr:rr rl, i tjO L,"rrl;, !l.jr. cn't-
firlirsccniii. P|ill tli']t]itr'0, tnL I rcLu,e sti Ior-
star"rri, cei bolrreyi lir. pirt, si toti acci ce
sltfeI de lilsii rlc sting^t- (anemicl, ca]'i sLurt
slrLbi 1i Lolrtir,vici0fi, ll0i c0piii urai nici ilc
1'2 ani. I)o rrltitl, rrici ;tittir biselici, nt
ccr'o port dt,1a io!i lccitir fi plcolji ilr'tle-
l)ni sii 0 ,rpun i'r irci'trstl clt'dilcio;ilol rncrcu
df. 10 iult0lr ri irr vrlbirilc dc torrtc ziLclc,
sii spnic tiirirnrtlui cir irr rstfcL dc illlpr'0jrl-
lir|i ourlrl cste scutit ilc pir,cirt, cii sfiirltir,
bis0r'icir, 1}ll 1'oc1tt' rnorr|tcir clt'd in ciosirhri,
ci Iiuole ri siinitirt{rr prin lcgnlelo ci bine
itllirlose ii f0tfiTit irt)liciitc I Llc rlo0sllirir
nirLc i[t|c li0stnl [0str'r1 5i itl cittolicilor'!
,{cc,{tiir iD zilirle ('[c lost in;u]il,trcir, hpte cll
trriLtt plcpiLliitt-,le ILri. otii, pcltc, ltrgurLri.,
fructc, t0lto lfittii rh cuuic, irft cii i)0stul
lol cste ruai bogrrt 1i rniri lrlirllitor dccat
cLiilf (ltlc0lo !iiriulllLli rLL.rstrI I U[,.le mrri
fri cir zilelO 1o| de post nr sii lil cii Dici lir
jrurir,tiLteiL zilelor rrorstlt (191) l! -\r'li tiru-
prll cir Sl. Sinocl ril llolri,uiei sir ii1 itr t10
iiploirpc tcriclc chcstiLirlr'r li0str ti !ti im-
sii rttrti tirtti rrz0 tliliul po|otului
|[!inindrl-] 'l'trrii
lrrrrirr, .P | >i Islrllitii i r";i 'tt I'Lr'-
trli irr nricle cli0ci tle liltLui. ,lii1 1i(//r4-
r1arx1 litrsulrrun dlu cirz[ :i0 zilo, i]t citl'i lln
sir lrilri,nci nici o hfilnir soiidii slrr licidf
rlclir r-dsi"r|itul pinii, h rl)usnl s0iilLrl'rri; dirl
in schirtib trllcii col]]polrscirzri jn tinipll n0])lii
toati piiguba s folitii ziuit, ciind tniini"llcil,
tlc toatt' ;i in dt irjLrns. --\stfcl irccst rgrrrr.
i1l nuh0Inetrllilor' ]rtl t'stc tiii [[c lil,u 0il
lr0rrlrl no)jtln. Lt l.oi oiu lutl e)iistil, dociit
cir perleirpsii siln cilnorl dilt dc duli0\'llic cc-
Irri cn piLcate l)r'eil grcleJ lt cillc pe liltgrli
Iugilciuni, u0tlnii, slnjLc ii rnai di, sri a'
 ACOR
\-r'clne tinctru
-12 fi binc s[
a tliu liclir,cini. runiri 5 pinir
la 10 pictituli pe zi intr.'o potiuue (Lrilutuli).
It nprlicint 110?ul4ii sii cli. in lichju ric
clro.jdii coltla lcu rtti-rrnului. I)ircii sir, sptli,
cinLrril cu lclie r1c oDiag li crestc piilul.
Pertn clr, sii sir, itrilcpi.r'tczc olico li-tutate
ilin cdsir, sii afulllii ou t00nit. OAnd vrrli s;i
tc scirli d0 rf'ull ciitic t.iiu si stlicir.tot tr'li
,l,, if .;r-i ,l;'i rrr;rr rrl lrrprrlrri irlrr,lcrt1. :i
inrlirtir rrrollc.
- A coniiind estc rrl rucdicri-
rrcnt rlcirloicl ptiuroirlios,
iollte t.eIrinos. sii rli.
u n sfo l tlc wiliq ront, ltiiltci
/r un uili4ttnt pc zi dc
l,cottitirrti clr'slrrli"-irlri ; ceir
uuotfi est r: ruiri sllbti -ii
sii l]oirtc cla rlc 3 oli miri
Dinlt pc zi (13 iniliglllre).
Sir, clil ir rcclctsi boille
c.a, rco]lliLrl. i rea
ct aconit ale - Ottuitl
nrrrriitor-
lelo serulc : inttipi,tut,i in
gLU i, stt'iusuri, iu glit,
cillrh|ii lir fulcir pcptu-
lui, h storrac, et.catti,
viilsiittli. Iulni cir,tru'i plil
tot coipul, sulzinic,tru' l'ig. 2. Aconit.
IitD iui' iri r.cdr.r'e (pu1ri- A. Floare iiiati ir
It:lC' SiLu lttiiitrele l;it- doDi.- B. Irruct.
eitc), rrroleseirlir, foirltc nrale, 'l' ttl tlt:
bohrirvul tlclturr irrrtdiirt sit yr-'r'sc, pctitt.rr
care i sil irtirgc onnsur.[l infundiir}dri-i clc-
getrl pe gulir, siill i si], vir th a1ii, clldii
sj'lt il" , jrr jrtti,; ;'ln',ul rrr l,jr frlt;r \jl|l ||l
clisllrl, rl)liciltinni sau o1,rlo.jt:li cirlde, r'cs-
pi':rti'' ; rrilici;r1,t (r, zi .\-r r r-y.
AC0RINA. Ulirtit lir Oerrcr.rr-\.
ACORUS CAIA]|IUS. Olutil hOur-rtu.rx-i.
ACRIMI sau ACIDITATE DE ST0|,IAC. O siru-
Iit'.r'l'l;r' tjt I'r'OLlrtsr ,l, jrjI .t.t1 J ilt t-llr'i]
l i1l0r lici(le friiirtc aci'ir ctri s:i, r,idic[ (lil
.1,r111;1r'; 1111 l, l'lo ritrit,rri i'ct,.ci,ti l,lo-
vin ilin o nli,\tuit t t eil si altivoioiisii .,.i cil.i
sullt nll semil ll rllrei formc dt rlirlttl,sit
(l"czi iLccst cuvint). ,{ceirsti djspop5ic r.stc
calrtctrtizlti, piiu o ptcrr liillc ciuttitat0 dt
src grstlic in stol}ldo, ciue nrl si], inttoLu-
inteirzii t0i[t; ]t llistuit'cii nriiucii,r'ilor', lla
cii ceeil cc nlri rii,nrilc dilr tcest snc I0&lte
actrr sii iltoalce p.lin liigiituli in guli. -{-
ceastii irclirle r.sto ii llliri liiiuo irt[l]ci cen(l
,itlr lnghitit bi,utuli sitt irlitncltc cirli strnt
rcid(i lnirl tle l |iie, ol.i au irplccil c rle ii
dcyr|i itstfel intr''nll sto}}iilc lcnel cir|c le
lirsir sir, ferrnetrtezL', sil d0slctsc;t. crllt sii
illtalnplir ct viunl ctlatJ ber,er, lllclilul,
yi[12a, coacir,zc]c, castr'avetii: etc. clo ciI.i u.
ACl'I
sA ]ipsoftscii toii cei cu storuitctl
slirb ri cin,i m asticl ilc l.Agrr,eli aor.c. Ilcl-
tiu crr ;ti collbilttrlll actiuilc ilc stollrito t11l-
Iuo sir, ncttlirliziilr iicidul snctlni qastlic
lrr :rjttrolrr, s t U. t r r , .l o ' ,,1r;,ljrr,.. :i rLrLrrlrc
r l rr
rtt 1,1.,t,1,r,,,.,t ,t, .n,tti. 11. r 1,, r,rc,.j,rrtrrl . ,,,-
sei, silri (1Itpii ]]rasir lii o 0r'ii, 1ic i1] lirtut.:t
(1 1 g|rr ic iI pttinii irpri sirr4tlii siru irl-
tlulcitii- cLr zrhir'). 1i0 stb l0l ntir de 1iistllcr
dc_Iiclly (5 6 pc zi), sur npii Ae \'ictrr..
iipir de f irls; sir, niri lecoliitrtrli uyrr it riu,
fl0 :i0 rl,r|,,r. ",..1,t t.,..t",,..tt,j ;i 1,,.,.i ,t,
,,.1,; .1. ,.,.: r,."rl,,, ,rr il,.'n..1",.,: ,i,.,,,,.:i.,
tct/rittrtlci.(.it0 centig^t iltrc pii,rri la 2 gliituc)
ciu'e sii, iir illiritltr. iki ]]tirsir sirn irrtt.ri rlese.
llt :rl'jr \jrI irr llrl't,. 111 1,,'1,0t \j, t ri ilrr|1,-
bninleitzii untnl do letiui, o linuniL tuiu,t in
tIat ,"tlrt] r.lrIl .'l':rr' j|c'
(vczi lt ic!:rr). 'r'. 1;..;1,.1i ,,,.1.,,
ACRI$. (.lirutii 1l .{tiur..s.
ACRii R0SU, , i,rrj, l, l,r,\, , \.
ACR0trlE0AIII (dclrr g^r'ccescul rl r.r;s, t,r-
fli rIitirT,. .-i ,,,..t.,1,.'. rrr . r'. r,,lrtrrrirr,,</.
\, 'i.r;l r,,,irli ,lirr r,.ri,.ir,. r,,irlr',, r..,r,, .i,
iil'iltir lirilt ncrcir cri extl.cluitritilo (o|rl)ul,
r"ililn .i I'ir'iL,i r,.l, r ij,ll n r11 :t,'r. r0j.t.t,
tr i,'o. Fi i, '.t' ; lrtrrlir;r. l,,tt"i; rrr:,ri.,, I,ri,
inBlr'0fir"foir osnlui fillcij, llilsuL osto ltlirre,
1t'sllcctiibil. cu triuikr inBiostte; buzrJr'. trrli
irlcs ccir de j0s, stint gt'oirs0, ilcltn,jntiitc liL
b;ilbrli cll 1iiI stulos I nrtctjlc lurrgi ;i - r-
g^r'osatc; picleir fctej rrstr) r:0nusje ruur1lirt,ii,
ln osiif irt:r dc gi|,nrlo seblccr Iidicittc; llriL-
nilp ;i piciollclc stnt 0nutntt'. -\ct,sti lrol-
nirvi de5i lu l)0ltii (ir! lriutcltc btr;tir. si sctc
trr, r". rlr'r".n: ct' \li i,,i , rl,, rrit,rt ,t ,,-rrt-
tintil in tinp dc 15 rrtri si sir ploclucc culr
llc lr \-;irstl tlc 25 -10 itni. Ilirlir loI cstt'
chlruitit, aiiuri de itcc:tc, It,in rltr|fli tlesc
dc cirll, i)r'iI slir,bilcii I'cdct.ii, ceeit cc-i dcs-
cruilsiiizil si de nlrltc oIi ii silrst0 si-L sir,
orLoirrc singru i. 7\'trtufitnt : sii sir Irorlilice
rlutli [ilur ril gcrr i'r'ir lri l|i]1 ir|si.rric (li cor| or
Iui ir'ori ler', incopiinrl plil 5 licir.tur.i r1e il
ori 1c zi si lrcr'gtinrl piinti la 2 glilrro prf
zi); ploparrrtclc licmgitroiisc in (l0zii llnlc.
irh otoliipic cri d ii ; iutr,tiruil ttrlt iL plclin g^i t i'r,
i1 sccrrei colriute ; olglll0t('l irlric (slct|i
glirndrlliue diu tiloirl, tirllus, co|p lituitrlr').
Llorttla clulclilor' : lritipiliuii, antitcl)r'i1rir,,
Oriirlgin;r. ( orrtll insor]rnioi: s[lf0llirl, tri0ni]I
(1 gr'. srila), trlrtilr, clolltl,
ACflU'lI. { ,. ri, Ii, \l \r,, ir r \.,r.:r..
ACTIN0[1IC0ZA (r1 t'lrr gt tct'sctl ol't i I o t ) t Lrz.i,
sr nt4l,ls, riLrpclrlir). ^\crlsta cstc o loairi
palirzitirlii cille estc plodusir rle ixrurLliil cil
llr li,\ l ril\' 0llrulIi :r rr(i c.rtl]' r1 i |.r' \i
 ADF]\ 74 ADOI,
si ilci silnt ct fi la fotrtrir ,rlllri, lnltiri iitiilr si ilirr lnrrclul gulii lriilite.
iturig^rllltrIe
cAt dulc|el esta. luicii si lr t'nclrptt polttr 'I'nrtrtutn/. tunl0ril0 ldeloiclc tt r.Ltre oltc-
li1isi cri totrl. (hilcile pot 1i folrtc rrLui si latc ciit sr'r, p0iite luiri int0, ddccii .listtrsrl
drcii stlru cilzi, si sri dcschitl, l)ur,oirl cnlgrl
rlolliiluit ii filti sfiliit, liisetr(l irr rnltil l0l'
'l'. r; lti, llI 'l ,l"l .1, ci ,1i. , . pO; .i. r'rr
rlir bollirr-ulni rnr ttittilluotit grnrttl t0c0n-
sclrne siLu oicttlicr-r intinsc si uiiic, ha- stitrirnt : nntnrir ilc pc;tt, iocluI tlc fict,
tluitse, uiti ill('s ci1](l ti'nrL iost rlc-schisc dr. cl0rru0, chirchinir,, Lrii iltr lriLtr: (0olsttnta.
doctot. I'rnt() .nt.' lc ililliLtlnt|n sit f.i1 dit Tiririr'-ghi0l, llrrlgrrlil), irpo rrinetiilo sul-
llntllrir dc lostr. tirlctrri, dr iorl 20 . -10 itlf oil,r o.
1)ic:ituli pi. zi, licourir lbt-1rr' (rlscnicrrlii) AD[N0M (dc]ri gtcctsctl ,rrl/rr, gltrnrlir,. ;i
10 20 picittli ptr zi. Lirri lir Lircul-Sfu,irt. ter'rttiniltiil rlr ciue jnstlirllii tumoarc).
lloyola, Tichir'(ihiol, l)ucioasa. Stlrlngr. .\c,' r.l, , .l, , lr[[oirt! (i(lu id irrtllil Lii
Tjrr l', Llirrrt'r.r. : rriti' i ,.ljrri. .: r itrj,', - cu o g-lludii lrtitt str'uctru ir ili; sti 0!srr'\.ii
titttri crr ,l'r'l"'1"1 ;111 t. lr rjr \ l,lltl rzr rlrli r irit lit iemcitr. lir siirlrLIi, li (le lilrr]tQ
sii ril dcschido si sir n lilco liltlsiulllltul oli sir conituriii ct c(nt:tjtl (r'1ct1.1. tliil dc
clr]li s'ir zis r)ri1i stls. )[clirinrr ]toltu/trti: citlt si rlt'osiLestt' f0illtr liinlt, A(lcn0l)rdr-
|0rtru intols ndnrir sir, lunc g:.intt dc g-ii- iirl]rt tilri. lr0(lLu rir',)rsr., frilri sir, 1ic ljlite ilt,
itt;r. ,1, -;r.,.,. :r-ir"trj j ll,r, 'l'. ,,'r r,.. -;r I'i- fi, 1,, .i ,1, -r.'lrrt rrr' r" -i { l'r l rzjt Ijrt.
senzii lii nl loc si sir, ytru pc loctl ulrdirt, i.. Ir rlp:r2., I't itr n.rrrrl r,.itt r,'. rr1,;l.rrr',', i:rl
sltL si, incitlze;te pirri liL titrlLinte o ctitc dacil un ltrL;irrr. 1r'in opclirtic scotiind tn-
(lc iiscutit, sii str'01r,)ttr. c[ 0trt gi sir, |n 0
l"' l,ttl,n'r I'i,trit {jl tjl., -1,. Srr rrrlri irrr;i- ADEN0PATIE (dt'Lr !,^r'ec. /r//fu, glilrdii. fi
ilnostc crr irll)utrr. gi.soi., Iiutrll ic:i, Lostan, prrlltu ltoit)i). iiir nluncito irstfr.l Or'ioc
cilstlii\-rjtLr. liltr. l]]iic. st0ciir, hrlrriii,, ;i itl-
boirlir, ir girtt gliorril0r liDrf irtici (\.rrzi A urr r.r'I )
tcl tr.
ilsir nlti ct sulillil, llillilt'il sim urlfllucil
ADEN0IDA (TLrnrouc), dcll cur-Alttl gle- grrngli0nil0r' rlu'i incnnjllr'ir Llouc]riilc ccL,r
ct'st'' trl( , gliirrrlii, ri r:irlo.' asprct, itrfiiio- lutli. ct'r,,it ci' ftlco cil cci Iolnirr-i dc a-
;ritc, folDrti. Sir, riflii dc iisnptit crrt inhli ci'ilstir l)0illir -sir, sirut;i o iil):tsiuc lic liel)t,
Fulii (yitltlni prilrtill o glilndir d0 ircccNsi 0 91r'ri:i1tt nriire lir Iespiitt, rrriii alcs ciild
nltulir ci1 si llrig^rliilclc riin furrtl[l sttii. uulblii ii sti ostcltcsc, unc0li tu!$jc ilitoc-
si cale si rrrmcst0 naii,./r1rrlrr ftritt4u: rt lui miri cir lr ttsir nrigiilciiscir, (conmlsivii).
Ltttchht. l)r'. 0bic('i i0itrtr liir-rii,. rl poatt' Sii oLst.r'r-il li cli ce srifril irdrscoli de tusir,
sii sir rli:lterscii lt colrii cir ;i cclc l'.r-ltc iL- (blonchiin), lir iuccl)rttl 0lticci, in Rrol(l
ruigdllo 1i sil fo|rrrczo rtutrci rn lcl de l;orrle inlcctiotse (ft$r'l tiloirlir, l0jallil ii
ruitsir ci,r'iroasil, cilrLr sit tsttrlte ftndtl nl- :']'t"1, 'l'r,, ,,,,'1l i
stlui pe ile 0 l)illtc, iilr ltr drr lltl ilcschi- tjlrctu|ir 1. I', 'li'r 'r1i trr 1r't i rtt
de iod, i|r' irrtcll]: llnttl]ii (li'lc-
zir,ttlir tlourpelot lui lltstrrtin. llil cirle sir, irtc, i0(hu' (ic sodiu sru dL- Irotirsiu, sir'01)
ttio cil, co ruricii rucchiil, ]xijlocirj cu i[n- dc ioilrrr' clc 1i0r'. Uontlir ircccsel0r' sli1sl1l0-
clttl grltului, ial viihrl piilatirr il irupilrg,.c in dice, ir incciiciurlii. tirictLuir, tir l-rclirdora,
jos_, gi ilircii pipiiirr cu dcg0trrl ocritl grt- 5 20 piciLtuli tinctnlii do iconit, 5 1b
lii siniinl (le irslln iL lui o urasii morLll, picir.ttrr'i, blomrl ; di- potirsit 2 .1 g-r'rrmc
gt'lrtinoasit, int0crrrili crirr iLrlt si]n!i pi|ii- pt', zi.
inrl ttn pachct rlc r.icluri. ('rrrr.:r, r clerlit:rtr:t.
ADIANTUM CAPIttUS-\llNEnlS, (lautii lir .sll-t-
liur|rtisuutl, r'ugcolrr (pojrrlLrl), stlr-lo-r utis-
f \Ir r.
nul. ^9drre i 0 sliibir'o i1 iinzului, tlcloulir-
lc| nitsnhlir glt rtlte in snlhfet nalsnlrlir (rlt'h glei:. ri, frilir, .;i l4unit
ADINAMIE
lrcprtirliil, de ir lrisuflr d0ciit cll g-Ila dcs- pnter'('. foliir).
I)cbilitlte. lifsi de |u-
clrisir, miri illcs rorr|tt:ir ci]rd ouul sf0l iiiil t0rc, Ir'ostlliic c0r)iplLit:1 lizicir, ;i Diolnli,.
si sil, inntracii ingt0zit0r. ;i irccastit gt'on- TilruJ bollrilol lrliulrrrice L,ste fehii tiloidi,.
tirte liL liistflrle fuco cil llioptrl sii sii ]tric-
soLczc; priloiLleir fcit'i, urcrnit. \bcea sri ir clcltcJ a si, nrilil, junel(i, tinerctc.
schinlbil. col)ilttl rru rriri poirtc prolrtntii v0- llstc tirrrpLLl vje-iii oiut tttttttltzi roltilririci
citlelc laziile rtn, rtt, 'tn, ott, urt, tI zicr) si ircclre rlclir ilileii pl'ir)lelor' serttn0 i1lc
lrtlfi it loc tlt, |rqrnri, clit0 odiltir isi picrdc l.,tt,,1,tt::j r I I 1,i'r:: li I{ .'r'i Ir tl lr,.i,. .i
r-oct,r r1o tal fu.foniel. liopiii rtin;i tle rL- I I r,irrrr . Ilj i,rri lr Lirrbr r), I,rrr,;r )r e1,oc:r
ceiistii tlrici0iliii buirliL stnt sliriri. srptsi in cl le co4nl ii iricetrt cle l lriri crc;tc
lit irtflirruiLtii ric git {falinEite), h tts[. ll oii lti giilr:1Lr-li to irtir p t'r'f ccf iul ca, rdocii ciinr
Ieruratisln. IJO nmltc ot'i 0i tn in irccl:isi l)e Ix 25 ljli. Ju elQ estc vii].sta des\'oltl]ii
 AERI
de aer pentru o persoani, sau cet puiin 10
metri cubi. Aceasti, cifrl trebue lnmuliitl
cu numArul persoaxcl0r ,"o vor locnl lm-
preun5,, pentru ca sd, avem o locuinfd, bunl.
Cd,nil in camerl zace un bolnav. din carc
cauzd, ferestrele sd, deschid mai rar si rnai
pufiD limp, rprul si )tric; 1i mri iute prin
rcspiratje fi iD accsf atz trebno rttbigi,r/
de sa' sra fie mai male. Dar, fie camira
cb1 de mrre, aerul Llin cr d pd un timp
orrocrre, 8 pirni, l;r 10 ore. incepe r si
strica qi atnnci trebuie retnoit dacla ntr
voim ca respiratia si, clevind, din ce in ce
mai anevoioasi, iar daci, am mai intArzia
cL primeni:t"ea aentlui, ca yentilaiiunea, ar
lncepe sI sL iveascd, primele semne tle
o*ftiei ftezi acest cuyent|. Aanll frclsl1dl
trtbue lur( do aflra qi in rxp11131a
ta,t mai mare fi cu at6t mai des cu "uc6,t
"-
elrnpra cste mai rrLicd. !i nllmrtrrl locnit0-
rilor ei mai mare. Acrul trebue si fie rr-
?.af gi pentru aceasta nu trebuo s5 sL dcs-
chid5, ferestrele din partea unde sunt latri-
nele (priv5,trile), canalelc de scurget'e, sau
rnaidane inci,rca,te cu tot fclul de rnurdlrii.
Dacb, avem un aparat d,e aentilafie, eI .ta fi.
a$ezat astfel lncat sL ia aer din sus de a-
coperiq, unde atmosfera nu este ala de in-
cS,rcrti de Dl'curil0nii. Aerul prcos1,rit 1re-
bue sJ liLi o temlpntturq 1'nr,1,;ta, s;t ntr
fir niri tt;oq ts.al, niai pri,r tr "d, 49 X-
coca esfe bine rr loruintx sri ribi o clul,llj
orientaiic, ceeace permite ca se sL des-
chidi fe|estrole ca si si rSezc rentilrtor-
relc 5p1'p merzi-zi ilIna si slrc metzA-
noapte vara (vezi LocurNl;). Ilijloacele
peirtru a reinoi aerul din o- cameri,, a'l
lntretine curaf ;i rbonrleni, coDsritue ceejr
ce si, nume;te aentilaliune, calo oste nal?r-
rai,i. qi artifctald,. Aerisirea sau ventilatiu-
npx nolurald sii face prin gr'osimcr pare-
!i10r locuintrii, prin incheieturile dela des-
chi,l,'r'ile ei. priD usi !i fcrcstrc. prin co-
gurilc delr sobe. P(ir"tii hsA sI pilrnnrla
aenll trecontenit, fiindcl materialele de con-
structiuDe sunt de obicei poroase: piatra
calcard, ocupi primul loc in aceast5, privinld,,
apoi vine lemnul de brad, mortarul (ten-
euirla r. carimjdx. bctonul ii ,.imcntul, care
e cel mai pulin p0r'os. lnsi rccasti p0r0-
sitato str micqoreazi, pe cend sL mi,reqte
lrnczr.alr carn vine din subsol sru din r-
fari,, cAnd ploui, din care pricinl nu tre-
bue si, ne biznin pe acest mod nestat0r-
nic de aerisire. Putem dar, imbri,ca pi,re-
lii cu haftie zugri,vitri, sau cu alte lucruri
impermeabile, cari nu ne pot lipsi ilecAt
de o prea, mici cantitato de aer, dar cari
oo AERI
nr. pun in acclafi timp lr adelosl de ume-
zeall riArrsier. Nu dr. mult timp s'a in-
ventrt n ptocerleu lecomtldabil, intr.ebu-
inlarca" rleo.mttrilor perfortrte, g5,triite, ciuru-
itc de giuri mici, cari lasl si pdtrundd,
aerul dir afar[ fi,r'i intrerupere li foarte
inccf rsl ln ra+ n s, lrOdllce mai nici
un clllent. Aerisilea crro si proLlunr. lrin
ittheioltri/p lotp'trt/ctt si a qsi'lot nSlC rtrai
mult neplicirtl cle cit' folositoare, pontlu
car'. dc multc ori srrnrern lorprti si puncrn
carnrtri dc burrrbrc pc lr I|r'ostle )i uii.
iar cei slraci Je lipesc cu hArtie. Aerul rle
a!ar5, trece prirr incheieturile $i crd,pitu-
lile dela r$i fi fcrcstr.e flincl airas dc co-
su1 sobei, aqa ci el in loc si, s;1, impri,ftio
prin camerl si, iluce deadreptul c[tri, sobi,
ricind astfel picioarele pi spatele celor ce
stau acolo. Cea mai buli, ventilalie qi
cu adeviuat folositoare estc aceea care sL
face prin ,le:tllilppa usilot si ,t,ni ,tlps a
fprcsliplor, reppfrl; mri do ntrrlie orj in
cursnl zilei; acest rnijloc do yentilatie na-
rurllai esrr. c'l nrri burL .i mri prantic ?i
poate inlorui rorle p|oceLlcnlc de vprrlilr-
lie artiflciali,. Deschiz6,nil o uqe sau o fe-
reastri,, aerul cle afar5, pi,truncte itr odaie
prin partea de jos, iar aerul clin oilaie its;
rfrri frir paticr ilo cns J ulr,i slu, fr.-
restlci. Iacandu-sri ul rnrenl circrrlar, prin
ajutor[l clt'uia aer:u] din canerl si, prirne-
nepte radical, rnai ales daci le linem iles-
chisn rnai mult tirrrl'. PPItnl cJ prirnn'rir.,.r
aerului sL si, flcd, c6,t si poatc de bincfc-
lestrele trebuie sL fle urar:i, dc 3 metri
inillime pe 1 metru l5rgime ; odlia s; aibi,
mai multe ferestro, opuse, fa!d, in fn.ti,, ilr
nu nunai 0 fereastl'd,, sau cand sn]lt nfti
multe s5, nu fie pc aceeaqi parte, cd,ci iD
accst ca,z aerul nu pd,trunde in catrtltate
indestul[toare; ca]ld 0 trunui o fereastr';,
atnnci sd, va desclLicle in &cela,li timp Di
rsa pentru ca si, si, poati, stabili culentul
cle aer. Prin urmare regula esle | :td sd ale-
scltirld, ferestrele cdt sii, ltoate tnai cles pi moi,
m,ult titttp. Lucrul ilcesta e cu putintir cA,nd
nrt e 0nr b0lnty in odlie, care nu r.ste lo-
cuitd, in timprl ziloi. I)imiteaia carrl si
( uIrrTa prsa. torte crnrorile pot fi anriritc
pe rdncl, timp tle o or5 san doud,, carnera
de dormit qi odaia rle lucrt pot fl r'enti-
late in tirnpul mei.ei, sul|tAorir in iDtel'
vitluI me{clol ; in rirre, cauJ ,ri ruspi il.ii
la afaceri sau la plimbi,ri ii petloceri, a,e-
lisirea s5, iloate face gi in alte orc. Nu tre-
buc \ii iiSt0ptAm crr pLimerrir.nu terrrluiparrii
ce oI s[ stric,li, ci {'0 [rcclu legulrr la oro
hoti,r6,te. In odaia in care zace un bohav
 AGON
niile celui ce trage s[ moari,. Iati, cari
sunt fazele acestci lupte suprerne dil care
muribundul ias5, intotdeauna invins. IIai
intdr inteligenla sU, intrtrec[; cunostinla sA
pierde; bolnavul nu nai ri,spunde deci,t
prin fraze pulin limurite qi fJ,rL qir, fiind-
cd, gdndirea nu mai exist{,, iar vocca, ilupi,
cc a dovenit mai sllbd, pi schirnbrri, in-
certtr r:u toiul din cruzr parr.liziei gitle-
jului (laringelui). Onrul si rfli inrr"o .stare
de somnolenid, din carc ]1]r-1 Dltem scoate
de cdl mommtan, prin excitafiuni ilin cele
nai puternice. Une0ri intcligenla sd,p;,streazd,
pdni in ultimul nonent, cind bolnavul sin-
gur iqi di seana ctr noare, cazuri cari din
fericire nu sunt dese. Intru c6,t priveqte
misctuile, ele si, slibcsc pc incetui, inie-
pAnd cu membrele inferioare, picioarele fiind
rleja in neniqcare pe c6,nil n0nile sL mai
niqcii, din cintl in cd,nd.I)upi, accasta unneazi
paralizia gatlejului pi a ezofagului, lla cL
apa turnata in guri, cade in stomac ca in-
tr'un yas ilrert, producand un sgomot spe-
cial, sau iasl afar;, fiII s[ ffe inghifitl,
tot astfel sI intdmpll eu orice i s[ dtr.
Ilin cauza ct s;nlircq csre tnic)0ratl. foarte
mult, aproape starrsd., Lolnrvul nu sufere
nproape dc loc; durerile din tinpul boalei
nn le mai Lre. Simtut ile gianume: rnirosul,
gustul pi piplitul nu mai'slujesc; vederea
pi auzul de obicei sunt stense, cu toate a-
ceste tot c bire ca se nu sd, vorbeascl in
jurul nulibundului, c;ci poate s[ rnai in-
leleagd, ceteceva. Fizi,anou.ia ia 0 infetrolare
proprie; iaia, care la inceput este rogie po-
son0rita crprta 0 pJloare i.pecirlr; trasu-
rile s[ gterg, tlrnplele s[ infundd,, obrazii
devin fla.sci qi at6,rn5, nasql si, subiieaz[ Fi
sE ricelte, buzele sunt mai subliri qi de-
colorate, pleopele (clipele) sunt pe jumAtate
inchise qi ascund in parte ochii cari sunt
infundali in orbite, acoperili de o pinzi,
ca ile pi,iangen, cu privirea rhti"c1t6". Cd,l-
dura incepe sd, disparl din n10,ni, ilin pi-
cioarc, din nas, din urechi qi o sud,ou,re rece
acopere pelea, mai ales la cap si la nr6,ni.
Bdtd,ile inimii qi ltulsul sunt mai inc€tc $i
mai rare. Eespiralia slebelte, si, rtrreqtc qi
pare ctr, s'ar impedeca, auzindu-sl de departe
un ral sonor, tn horcd.it, produs prin flegna
cp rilrnene in gir ii pe crre omul nici n'o
po&te scuipa,, nici n'o poate inghili, din cauza
paraliziei gatului $i ilin pricina acestui hor-
ciit str zice ei. bolnrvul ltof si loora.
Aceast& linc pand, yine o expirati[ne supremE,
ultirnui suspin cu care i-a, eqit sufletul (vezi
lloanre)i Dura[a rgonir.i in terurin mij-
lociu este de 20 pirna lu 30 ore, rar ajunge
_26_ AIRO
pani la {-8 de ceasuri $i jn mod excellionrl
trece rlo Z zile. bcli odirrl rg0nir incepuiA
nu rnai este nici o r;dejdc de virLfd, |iprin
u|r rre u mili esld Dimic de iicut, totu)i
cci ilin juml nuribuldului pot s[-i inilul-
ceasc!, uitimelc momente: si, va cluta si,
i sL ulureze respiralia aerisintl oilaia qi ne
l;rsand sL stcie acolo clecA,t foartc pulire por-
so&ne ca s;, nll s;, stricc aer[], si va trine
capul ridicat pe perile, si, va curlli din
caId jtr cald Br.gma ,l)n iurrdul gurii cu urr
l'0ruatul dc v:rti .i:ru mli bine ctL un degrt
itubr;cf,l intr'ul capat de ielvot, si, vir udt
buzcle ;i gurr cu o carpi mLLirt, in tpd,
rece, sinplt sau inclulcitl cu zahiir, sau
indoiti, cu apl de menti oli cu zamd, de
p0ftoca,le. In flne, si. va da, nrurib]]ndului,
drn! cumya a n.'rut 0 din tirnpul viepii,
ultirnr ma lrsd icrp u Icligiunii.
. AORl$, arri5, ogreT,agri$ s(i/batic,hor-
boand, borboane, blurboonti. bu rboane,
(oacdzd srilbalic,i, rezi(hie stilbatkti,
struguri spino$i (.B;bes qrosurlaria, fam.
Saxifragaccelor). .- Albust ale cird fructe
sunt ni$te boabc ovoicie, verzi, galbine sau
Ioiii, pi,r'oasc sau flri peri, cale creqte
prin locuri stArcoase ;i sri cultivii plin gri-
dini (Aprilie-lIai). Fmclele numite ogri,se
si, mi,narjci; necoilpte sunt acre, astrin-
gente ;i iritd stornacul ; coapte sunt aldci,
li,coritoale ;i laxatir.e.
I0RI$ R0$U. - Catt5, la DR.icrL,\.
la Pra.
A0R0PYRUilI REPEI{S.
Crr,uti
-la Cautl
Slnucunr.
A0URIDA.
- Este o sare rlubli rlc tcoblo-
-
A0unliltr.
minii sodatr, si de rcetat de sodir. Ea cste
rn qi bine tolerat cle boinavi;
tliu,retic bun
lncreaze in lclativ nici, 25-50 cen-
iloze
tigrrmc pe zi ; el rru Dliroifn nurnri c1tt-
titatea, ldrrii dar elimini, in abonilontrI $i
elementele s0liile excretate de ririchi, fos-
fatelc mai ales, de aceea este bine si, nu
sh, intrebuinleze in cazurile tle fosfaturie.
Si da in t,uline dr.25:ru 50 ctgr. pe zi,
sau in soluiie a,poasi, (vezi Triornolr,'..--\).
AHREAI{. Cauti la HnnrN.
AL
-la UsruRoru.
Caut5,
AI0R.
- la L.r.prrro c.\xcr,ur.
Cautn
-
AIR0L loxiodogaht de bismur.l. Plrf
cenuqiu, firi, miros, nu sii topeltc in api,
insi, s[ ilescompune in un product Iosietic
in atingcre cu lichidele apoase. SL intre-
buinleazl ca tntiseptic, avand acelea;i pro-
plietili ;id0,ndu-si, in aceleaqi doze cii, i0-
doformul, al ci,rui succedaneu este (vezi
Ioooronu).
I
 ALAP .oo
un cuvant mai mult pentrrl c|, sL sH, regu-
lcze sugedle copilnlti. Emoliulile vii ale
narnei pot si, aduc5, in compozilia laptelui
.t schimblri cari pot da copilnlui fenomcnc
nervoase, cori'tlziuni (spasrne). -Altiptarea
nrin doicti sou nn i. Lrrcu este cu
noputi'r1; cl Irarnr sa lrr;rcirsca copilul. Pl
cste ilcledinirt sple ali,ptal c unei doici,
5311 i7r rdsd ;i sub pliregh|r'el tnamei. ccoa
cc este de preicrit, sau aferd, di.n casti uncle
pliveghelea oste foarte a;rer-oioasi,. -A.lege-
rer doicii ce'-e iliflrdte procar.tiuni, ailcci,
ea si, fle s;,n[toqsi,, curat!,, sr, aibi, lapte
de rjuns (vczi Dorcr). Do a,ltfel accastJ, a-
legcre trebue si, fie flcutir, intotilcauna de
doctor. Il tot cazul 0 doic;, bunit este de
preferit biberonului, olicdt de bine intreli
irut r r' fi el. Al(iptoreo prin onimol fe-
neli. Prin conlottnrlir fzici )i docilililtPr
l0r' obicinuit;,, ci,lelua, ;i capra sunt mai
bune doici clec6,t r.aci1e, urlgillilele ;i iepele.
Dr,r' acest moil d0 allptare prezlnti, dificul-
tali numeroase, din cale cauzi, nu s'a putut
adopta. Altiptarea artificial(i sau cu.
biberonul- (sticll sugftoare). CAncl rnana
nu este s[ni,toasta" qi nu sir, poate grisi niai
o doicri lnnd, atunci trebue si, sL ltri,neasci,
eopilul cu lo'pte tle rocd,, care trebue s5, fic
de bunl calitate (vezi L.Lr,ru) dela, o Dacd'
sd,ndtoasd- In prima, lun;, & vietii o s;,
adi,ogi,n laptelui de \LcA fett qi cllclicel
o parte de apit, f,artd c[ldicicir, ;i o canti-
lltc lorrtc nrici ,le zrhill or.litnt .ru ntri
binc ile zahir c1e lrpte (lactozl); dela a
3-a luni, o sii lillugi,rn o parte de ap5, la
2 plr'li laptc, scd.zd,nil astfel ciiti,limea ite
api, adaugati, pA.nL la a 8-a luni, ci,nil voltt
lncepo a da laptele fielt curat, fi,ri, ap5,. Lap-
telc dd vl.cii" sl tlii, copilrr.lui cn hiberonul
sau sticla sugltoare, c&re cere o ing|ijire
cr totul cleosobiti, (r'ezi BrnnnoN). In nici
un caz si, nu s;, deie copilului o srrgi,toare
,le tullln cu zrlrJr' -i p{'\mcti pisatri surr
cu rlti, urupl[tuli,, ci 'i strici, stomacul.
Dcli laptcle ile bivoliti estc ai g^reu de
nlisiuit decat cel de vacii il pute.ur folosi
la ncvoe. In tirnpul velii hptele s[ stricl
lesne, si, acle;te curincl ;i pilodtcc vlrsii-
tuli qi iluleli de irirni,; pentru ca, si,-l fe-
rim rnai bine cle stliciciruc trebue fieli in-
datii ce s'& adus in casi'i ;i ilupi ce s'a li,-
cit si sd, puie intr'o sticli, cnrati, ;i astu-
patl, binc, inl sticlrr si, si, apezc ln a,lt yas
cu apl r'ece sau €ihia.t;,. Laptele de vite nu-
trite cu borhot ircru din povelni pi ilin fa-
brici c1e zah!,r nu este bun; borhotul care
nu s'a lcrit i[c:I. nu stlici laptele. Inain-
tea epirii cclor d'iltdi 2 sau 4 tlinii s6, nu
AI,BI
si, dea copilului nici un a,lt aliment, nici o
altl. hranl ilec6,t lapte; p6,n[ atunci s[ nu
i sa deip lrptr.le cu lingurilr, ci numci cu
biberonul; p6,n5, atunci copilul sL fie ferit
de m6,nclri fiinoase qi de alte m6,nc[ri so-
lide. Difedte alimente, cum sunt: laptele
conservat elvc.iian, pulber0a lui Liebig, pul-
berea 1ui Ncstle qi alte preparate aqa zise
pentrn hr;nit copiii, inlocuind laptele natu-
ra1 al femeiei, gi care pleparate s5, Yatrdin
farmacii qi la bi,c!,nii sunt scurnpe $i urele
tlin ele cer si, fie gi,tite cn multi ingrijire
si nu sunt sup0rtate binc do toti copiii, tle
aceea este nai bine ca cu acei bani s[ si
pl;,tor,scA o doisi bun[.-A ldptarea mixtti.
l)aci, marlla este slnltoasl dar n'are lapte
indeajuns, dac;, 0[ este obligat[ de a lipsi
de acas[ pentru a, llrcr'; il] o fabrici sau a
merge la v'un serviciu (funcliune) qi mij-
loa,celc nu-i pelrnit sd, tin6, o cloicl, atunci
ea poate si, ali,pteze copilul tlandu-i-si, a-
cestuia qi lnpte ile vaci in lipsa ei, aileci
s!, s.i, facl al[ptarea cat I& sen at6,t cu bi-
beronul, ceeace si chiami, allptare ririafd,
care nu e bnnl ca cea naternci, d,ar e multr
rnai buni decat cea artif.ckid. Nttrirea cu
biberonul sL va facc dup;, ctrm s'a arltat;
mai sus.
ALAUR. Cantl ]a Crum.f,r-ut.
- Clorur ile tetra-
ALBISIfiU DE METILEN.
-
metilti0nin;,. Pulbere amolf[, albastrl in
chisi, rnati,, flri, niros, fi,rl gust, solubill
in 60 plrli de api sterilizati,. Un sfcrt de
ceils dupd, ce s'!, inghilit, urina devinc ver-
zuie, apoi albastri,-verde dupl 2 ore, in
fine albastr'; inchisd, ilupi 4 cea.suri. Alba-
stru de rnetilen ale proplicti,li bactericide
ynria,bii€, si anune : fa,!i, de enatozoarul
impaludisrnnlui (succedane.u ii sinergic al
chininei) ; fa!i, de gonococul blenoragiei
(injccgiuni u|etrrle) ; pl'ecum Fi i&!;i, de
algi miclobi, pentru ca,re si, di, in dizente-
ric, enteritl tLrberculolsi,, conjunctiyitq il-
fecli0asc, 0zen;, stomatito ulccroase. Al-
bastrul rle mctiLcl calncazi dureril0 in a,-
t:lxia 1ocomotrice,ln polinevrite, in nevral-
gii !i uneori li in reumatismul rnuscular;
s r rnri drl in dirbet ;i rlbuminuric; apoi
ca agent de sugcstiLrne ilr isterie (in pi-
lulc). Dozl: 5-50 centigrame in bnline,
pilnle. Pe clina,;fo,rd sh ilA in pulbere, in
solutiuni, colire, iniec$iuni iIrtnlnusculare.
ATBASTRU DE PRUSIA. Cauti, la Cnxurr.
-
Cauti la OcuI pi la Conrrt.
ALBEATA.
-
ilngcp;turide). FiccrrealLinirrr'
ALBINE
un rcuJ0T lil pcrter, d'irrrpoi cu un varl
ascutit.si rlinlat (15 pdnl la 16 ilinliqoli),
1
I
 AI,C0
drrcat ii,cesta. Acliunea btiuturilor alcoo-
/ice asupra organis tul i. Iirtohiul, ro-
uul (.yczi ircirstc cu\.irtc). irlcoolti din
s.fet/.r't lil urrtofi, ditt ct ntle, s.ltrt ruult tttiri
stlicircioilso, lniri otLiivitonc rlccit vinul
bclcl, cidlLrl ;i vinrl dc pcre. Pcdir rltrii.
ctl tro o I ttl c u crt,"i nr:lt.i ul co ft:.]rl I'trt l)t\ tJllc
t )1
plil crapolirle o riicile ir pielei tlecittoirltt
nnlttiL rle o irlsru i vic; pc o lrrrii, in ochi,
ir gtl ii, pr'0Lhrc o irilrtii iLtii l|sutir,. ltil-
clirl olrlila, ln0(luce rrlurrli rur fel dc cir,l-
drrli. l)e rLitttlutttttr, ir1c00lul /al,"e/rllol estc
o otlirr-ir prLtelnicir, cl|0 nplitrrlc stoDactL]
ii niiitrlr, tii,u4rr1tc, piilalizcrizir, ;i irr celc
din ufn:r ortroiiiir l]c ncnolocitul cale il beil;
tooir'iti-r 0tiiu.'ir'c. ciu'o [i]r fc1'icile e Itlii
sii trtteilzir plin laltc lllitt ir citltitatc ttrir-
i c. Alcoolul lriirrt cu rtltrt, tttrl'cit rctchitd or-
'lit,r, ct,|,| .r', l,'.. t ailltfilir,' ItLir'1 -i
tirup lrri indelnnglt pr'oduce ceeace sir,lrt-
nc,str: ulcoolistr (vezl acest crly;int), utr fc]
(lc 0tliivire clonic[ ctr lLcool. [,rtrrt ir /o-
za ,nici, el irrtetcstr' 1oft:l clc ririDciutt, .r-
Ttttitul, si lliin clrzir, rr;islrilrr (iligcstitneir),
cu conilitie irrsir cri sii lu sil icpotc luctnl
lc0stir zilrrir'j, ci l}Lliiai rlin ciirrd ir clitttl,
cici :LltrtintelciL chiirt' si r/o;r/r ririri dc :Ll-
cor-rl hutc in toirtc zilele il crlerlirt tu'tlii
1jr,' :jr fi:''; I'uil., '1 . ,jrltc.,l, .i ttt-t''tL-
neiizii, rlistttileir. Iltitci,t pt'ir-estc'islcarirl
trt:rt,os, tlozele ruici r1c itLcool il iltii!:i ii tnc
,',' ',rrrll si t.' ,u,i lr,rttri,. rr,ui tiuitt 1"",-
tltt iuorrctttl btitriilr: itt'lttii ,si 11111.*rrl sunt
ruiri cu pttcle ri nl i iuti llrtirrrd sii ])f0-
ducir, inglriurrirlili (lc s:inlic lii ciLl ,si cltirLt
cnrolirgii irt cti'.r'i't. rtt;yirrrlirt este Jllili ('ltrls;
si lulorir irrr 0 1li10nIi' oii|irctctisticii. ,{.-
oeste srlnt ol-cctclc iLlcoo]ttiLti; lrtzrciitttl sli
ieii liu ;i in nlicii citlltitrte, ,r1r ciiuil si
flLcc ,r/,ir,:. I)r^ itcerriL a ul saut.Ak)r, ottci\7'c
iir' fi ctirtca si scxtl, rirt frebtu: sri .ft ni tr:
,1, t.,!,ttt,; ,'1.,,n|i,. ,l,t:.t t..,r''. trt .i r stlicarer diferitclol organe, cAnd si produce
rLicri clntitirte; copiii lrsri tiu trcltue sil
Irlie ni0i 0dirtiI. Intft cit pliitsto Dolinr'il
si t o r t trl s ce nl i i irlc0oliccLc sir, lrrtlebttinlcirzl
r:
t
irr doitir, fcltti: It e.tlerior (pc rlinrrfalri), rl-
eoolrrl si liichiul sirllrlu srt ciltnloiiit (vezi
()-rIr.ou) sii lr}esclie ill iictinrti (tliisir,titri)
si in pliurenilel liinilor'. F'riclitnile sttlt
0atti' t0l.rsit0ruli h rioii-rii-(cuti si lr copiii
f picioalele; ulii vescli peste ru;lsurl, l]!ii
dcLili, lrr conviLlcsctrn!i. 1l Lii,i|rillii s]tr,bi. la
it(lnlti ci.]irl i]l rrrrrit ttttej elu0.iiLrt]i, silrrlll-
cilrir,r'j itt0il]0 ;i fizioc, srrrrt Int0]lilltiUi de
silcolii (lrr5in), ilt t0irte cilzuiil0 truttc cste
trcbuirr!i rle ir stiuurLrr llcle[. l'r'ictiilc si[
lac satt crl ruiittit siltt crr o cArpil iumrtilti
irl spilt. Lt iuteriot stu 1rc tliuirrtttltl,
alcoolicele pot ti luttt-: peltln rr inlesni
ALCO
tnishrirca, in cirzu ile rle debilitate sa;u slii-
hi.r:i.tute generalti, in ulmir uttci fcble tifoiite,
i[ uuci p]rcrllnoDii si altc lollc cali slliesc
{or!elc bolnlYLrlni; 1;,nitii si 0pen,tii cari
au pielilut sange rndt. ftr t0ate aceste cr-
zuli doctolul va da irlcoolicclc srb iouni
de 4r oy silu dc ?otitne cortlitt.hi (.yezi Gaoa
;i Ptrltuxr).
Al,C00tlSll.
- l)inpiil
stficilleir sirnd,tiilii
acc.st cuvi,nt sii irli,lege
intfcbllintr,r'eir obi-
ciluiti, 1le chin' 5i in curtitrrte ruicir, ir
biiutulilol iLlcoolice sau spiltoasc, cnrn
srurt: tuicir, rircliul, colirrcul, r'ontl, ab-
siDtl] si altc aDc|itig0, sim t lrnei cilnii-
tilli nui rnari rle bintulj alcoolice icr-
rreutirte, cun este virrul, belea, ctc. Alcoo-
li.rrrrrl ,.r{ lar|ln liri{ .; ,1, 11x ri1n1r in-
c0i,c, \ir 1rlll' t;r rr ltl:rr lr'ulrOlIii turfi.
cecace tleblc sii nc ilcir, cr. si ne Billdirn
mri selios lit, unriir,r'ile lui ccle triste. Bi,r-
birtnl estc uliri erpus dc' cit icurcia; surtt
nleltr !r'olcsiuni cirri prcdisptrtr trui ruult
l r jrr,'jrsTir l,irljlnjr. cllllt {rl"l : i.;rl.irrlj lii.
firblicantii t1e tticL ;i Iachir, podEi0tcnii,
buciltalii, etc. J)in trettotocitc tottc pi,turile
s0cictirtii sunt atirse; boicrii ca ti tii,r'anii,
inrrill1ii ca 1i pto;tii, pliltre toti r-otn gisi
betir.i ;i be6ir.ani. Polte c[ il(levitriita carlzi,
p.tt' ;,tttnt,t,,l,t ::ttt ,',slil,'l r. cuci nLlri ni-
meli nr sii octlli, sil, virdit ce efecte lele
ruc tlc00lisrrul srn oti:ivilei olgalistnttlui
cu rlco0l ;i bilrrtufi alcoolice; cei nili urttlli
sii iru dtrDir sintircir ]nonretttanii, cale este
rniri liult -(ru mi.ri ]iLtlirl plic[tii si tst{el
clcrl c[ biiuttt'a lc flcc binc, sirulindu-sii
peltlt rnonent biriii disltlsi, crl yoie lluli
si in lntele. -\buzLLl cle bJ,utuli s1-,irtoasc
liL ulii treciitol ii turlll1] i, s;illitlt0a
este
lururi pentlu lln tinp scttt, in ilcost caz
it\ent olcoolifln.l.l rtcut stn' befia;14 allii stl-
reil de belic estc obicilruitii ii atunci lvenl
o boirli, dru'tibilii: llr:oolisnt u'ottic. - Al-
coolismul acut szr betta. Ct orr beirt si
cullotste dc ditpaltc, c[ Iirlr lui
si cu ochii stlillrcit0r'i (ii sticlesc ir'lI]insl
cap),
cu 0 llalenir tate ;i crrlctelistici,, volbind
dc torLtc ;i ii,r'il 1ir, cu linbi p;,stors;,; el
Dre|ge clitinAntl din cap ;i irrrpletecindu-1i
tritti sru srrpililii; unii blinzi iri blajirii cti
l0i'{i lIrn"!, rllii trritriusi. .,ll,i!0:i ii ri4-
lenti, thpil cuttt lc cstc 1ilea. Dar ilacl al
1i rrr riLi ateta ll'ar fi nlil,re luclu; dupd, un
sornn ilrliilc,{i lutrg, olilul se nle{ic numai
cu o greutate la cap, o oboseirll in totcor-
prrl, urr gu.t ralt 'lp rrrcJl; iI gllri, >j 0
iipsi dn pofta dc rrral,"tle, ccri dupa 2-3
 AI-.,CO
irile dispar cu totul. Insi dacl cartitatea
-34_
lungi ile cumpi,tare.
ile alcool a, fost mare rlin cale afar5,, atunci
inti,r6,tarea ile la incepnt este urnati, de 0
rnoleleald, foarte m&re, un fel de rpoplexie
'cu greutate in respir&lie, ri,cilea corpului,
somnolenld,, ochi sticloqi, fali palidl, ;i a-
tunci p[tem sL zicem : iati, t om beat-mort,
care poate s[ lnoa,r'i, clea-bilelea il cAteya
ninute sau in c6,teva ceas[ri. In &cest ciz
lrenor'ocitul trebue tlatat ca un bolnav se-
|ios, adeci, cat s;, poato de lepeile se-l fd-
cem sI verse g6,tlil ndu-i fnndnl gurii
cu o parr; de gasca sa,r de,ndu-i un
medic&ment vomitiv ii in tlcelali timp
ticindu-l sL bea o cantit&te m re de
api, ca1dE. Dad, a,ceasta nu a,junge, tlacl
sli,biciunea nerge crescend gi ciaci, corpul
sL rlceqte din ce in ce rnai mult, atunci
trcbue si-i r1d,m cafea neagr; tare sau ceai
150 grrmo b 500 grurnc npd;, sau o Uiu-
lura, (potiuuo) cu arxoniitc (spirt de lilirig)
l0 pani la 15 picaruri in tp; inLlulciri. cu
zah[r. In cazurile grave trebue s!, preve-
nim congestiulea sau ingrd,mldirea d0 singe
la cap stropiIdu-i fara cu rpi r.eco, pu-
nandu-i qLiati liL c.rp. Iiyritori dupi ur.,.chi,
mustare la ciafd,, pulpu pi td,lpi qi ficanilu-i
frictirrn i, fui.sA,tur.i Iscaropec0rp. - AIrOO-
lismul rronic. A tc irnbita odrt.i, in virp;
sau folI'te riu. IJ, catc uI pr.rznie, t0at;
Iumea qtie cii n[-i un riu aqa de mare;
te alegi cu 2-3 zile re1e, dupi, cari te
simlegti ia| bine, ba, dnii cunoscd,tod zic
cL chiar mai binc decat inlirte si bazati
pe aceasta rccornancld, la al6ii s'o iacii, rn:ii
ales atunci cand simtcsc un fel de l6,nce-
zealir, in colp, gi aceista sub cuvd,nt cL o
belie sclravlnd, sau un chof mollstru ar a-
' duce o reactie salutari, in organisrn! Noi
insL nu putem irnpirti,;i aceastd, plrere, ci,ci
:ru-i pernis omului sub nici un pretext si-gi
strice sAndnfor: Drcri bepil rtra nl esrc
i admisi,, cu at6,t mai mult nu putem si, nu
dojenim pe ncei cari zilnic s[ luici,rcsc $i
beau vin, bere, coliac 6i alte bi,uturi alcoo-
lice, unele rrrri stricltoare decat altele, ;i
cari i$i bat joc ile yiatra pi si,nd,tatea 1or
conpromitend in acelaqi timp viala copi!
lor lor, cici c0piii crri sti nrsc din belivi
vin in ]ume slabi, ami,r6,ti, uneori idioii
(tampipi), rrrurinJ din yr(,me sau sfal.iind prin
rtcbunie. SunI grnsiti acci ce cred ce otr;.-
yirea incOrti, care c0nslitne alcoolismul
cronic, trebue si fic precedat5, de accese
repetatc de belie. Aceasti otr,i,vire sL face
mai cu siguranti, la acei cari beau zilnic
fi,ri, a si inbdia, decAt la acei a,le ceror
crize de belie sunt separate de intervale
AI.',C0
Mai rnult de cet a,ffita
s'au yd,zut ilogari sau butnari cumpi,tati,
crli au lucrat, mulI la reprrarea polobor-
celol pi a butilor, car'i au servit deja, pre-
zentard ihpi ci,tva tirnp toate semnele
alc,oolismuhi 1iintlci, ei respirau in continuu
aburii vilo;i Fi e]co0lici cari egiau tlin a-
colc buli. Ditt l,ccslo sd Iloat{' vertcr, cd[ {ie
pe|iuulos |rte irlcoolirmrrl cronic, c:uro vine
pe fnri; gi ataci, r6,td pe rand toa,te orga-
lele. le lrrte c:, si zicent xlir, ii nu si -
r'.r11 sub [ormi rie bo.rli de c:lr lturrci cand
esbe invochit. Atnnci s6 ivesc urmi,toarele
semne: dispepsia adoc; mist[ire& grea, vlr-
si,turile, arsurilc la stomac, lipsa de poftd,
de rnincare, r',igugella be!ivilor, palpit&liile
sau bitlile de inimi,, ingratarea inimii, in-
roqirea qi m;,rirea nasul[i (vezi Curnnozx),
tremuritura nd,nilor;i apicioarelor, ilureri
de crp de*c, furniciruli, turburali in ve-
dere (hirhcinatiuli) qi vAjiituri de ureehi,
schimbarea cat ictclirlni, a flrii, accese de
rnelancolie 1i ,7e delirinn trernens (nebnnie),
in fine demelhl (tinipeala), pii,ralizia gene-
ralA, boa,lelo d1) flca,t ii rle rinichi, sti,r,sind
torte prin 0 moarte chinuitl. Afali, de a-
ccstc. duc) b"tivul rri ra|Icite cl se virld0cii.
mai greu dccar rl'ii. dc,cii crpiira 0 c0n-
gestio, ingr;,m;,dire de sange la piept, sau
o pneumoaie u pOatc rezista gi rrroar0 T0-
pede. Si, yeilem car.e at fi tr'atanenhtl itt
cazurile de alcoolisrn cronic. Inainte cle
toate trebue ca cel p;,tiuaF sL si, tase ile
ur6,tul obicei cle a bea, Irn insl dintr'odati,
ci putin c.rle putrin. incctnl cu irrcotrrl, ;i
nu d.c toate bl,utnrile alcoolice iie odati; v',
incepe ctr cele mai tar.i, adeci clr luica, ra,
chiul, coniacul, ;ii nunai rlupd, cAtva tirnp
va impulina vinul, belca,, piind, sL va ltrsa
de tot, slujindu-si, numai de apd, cea, na\
l-'uni, ;i singulr bautut; de c.lre orglnis-
nul nostru aro treb inte qi pe care l)-zd,u
ne-a ilat'o cu atiita imbellugat'e I Dupd, ce
betivul sd, va ld,sa ile patirna lui vom cd,uta
sL combatem scnnele boalei (vezi Der-rn,
Drseaesrn, Gtsrnrr-{, etc.); ii vom reileitcpta
puterile cu irt{ritotre (tonice); ca Lauturi,
afarA iie a,pa. ii vom Lh, ceriu, cJler,c0ct,
kola; regim lactat, cat s[ poate de mult
lapte sub tor,te iorrnele, iar dacd, este ex-
citat bi,i cildute prelungite de una sau
dou5, ore. Dar acest tratanent individual
trebue si, fie completa.t pri[ o profllaxie
preventivi, a alcoolismului, adeci, prin rn[-
sud administratiye cari sL impeiloce iltincle-
rea acestei patimi cumplite; si, sL rlsp6,ndea-
sc5, pe scarl c6,t si, poa,te de mare instruciiu-
nea, irvi,litua, ale ca,rte, sl, s[ imputineze
 AI,EN
-,tD-
oircimelc ii loclrltrile ir cari si \'.irrl bd,u-
t1r'i alcoolicc, siL sii slilr'lr-t'ghcze cirlitatet
rcostol b;ttuli. ii filoliirllui, a luicii, rL l-ra-
surlcrtlti. cto, 'I'0ilto rrcestc itlsii ptivtrsc
Sttttul, t,iar ltLmlli e1 o 1)0&tc liice ii in-
teli'sul lrti oste cl s:1 aibii ccttiteni siirtil,-
rr,.i 5i ri!tfLr:i !
'A"ENA.
haltit,i. tltt' l"tit'ts' lrtlt, tltt'
hOOrt, StttlnfC. - :.;r tttt tt' .r, nillIl JP-
rrrl crr', ii.i 'litt j'lirrlrrtri ir' ritr'1'rtr orpi-
lNtin]lii. ciilr(l suflir,r[. .\cest lt'r' sii cleosii-
1,' -r' l' c, 1, l. 1" ll i'r.f i";1ll ' tl tr. lotrt
'
lI l,itl,l J. ,lr. telUl irrruLt\l"r.c, I't it' rOtttl'O-
.i iil r'1:, .i terrl,rrl:rlul t llli. \lprlr l..it"
uni int0tileaLrnl nIili cilldit (lotrii,t rcrrr] din
irfilrii. il\'il11d 0 tt'lllpeliltln il carrr intre 30
si 3b'glarle. IJin lc0it.st:i plicirrii ir tirnpul
iei'nii icrtl iasir, iliti gulii sitll pe lias sub
folurir, 11e abuli: ftigtLl cttlxlcnseirzI aelul
(ll,rrtl ciru'a ale lier'-
-qub f orruri r1c vtpot.
lirl!c[]i !ti1r'c (ieblii,) llcn.r cste !i m:Li
cllili'i. dlI ilr tnele Ioaltr oir si D0iltc Iccl,
,llt ! rrrrl -,r tll LII,lj, rtr r'olr "r' :i tt irvo-
[,rtrtr''r :r tt,. t rll,.,liurjr ,1, ,;rl'lrit r l'-
'i,1. u'irlcttL dctlAt si apl trpitlltt tl6,nit clc
lcrei
^.rt. I'ol rtlllrti. \lr'r r iill"r';,L' r"
'te Ll"
r, t.rl tli r ill. li i'ril l:,i'llll lr:'r'ln lilr
oxison este ililocrlitii 0u iOt i]tat ilcid cilr-
Ioriic. Iti stiutr tlc siLliltate irLt'na n'ruir nici
rrn nilos. cillll sii ledc la colrii ; diLl lit
lllultri 0iuucni eit iu e tliltittcatrt uli lcl de
ll]ir';s ne!liout ilr.-: ilcLt'lli, ciu e I'ille dirr
trlrll!zi' i;iU, - ,.. i rritrt ilu" l, lrrirlr" l' l.i-
,,,., ,, t,r'll,t' . li r!i :i trri'''l' . I'olltl ll il
sc;pd (tc lt-rttst tltiLtls ilstr.' bilre ')l oilllll
sA-ii cli'rieastri Sut ii dtr1i, lnanciueil du slux
st[ 0ind sir 0ulci! cll iLllii 1i lDili biirr: sit
sti spt'le ct ltlt'ii', (t't-:zi NrsTr ). Ctiltl cittevir
flco iibllz (lo biillltli'i slil't0ilstr, (1e tLltrln,
srLr ciurd a naucilt otilf;Loli lrstltl'Oiu, illcna
crp:rtii rlu tltjl0s dutis:lilit lentl'rr flqclfc.li
r' p.- ,tir.r. |.il, llr'll 'ln r.r'ltrt' ItttU ttt-
tlcbrirtialrra iztttr-ti s it iL i1 iilior llleLlicirllle ltt0
rctttrirtr. ptr.t. lu ,lii, tii" tllli'll'.i1i ijl' sJ-
|Lrt..t,ii Jr'll I ij. rrll llli n! ljr11 . irl I:,1I. ir-
cr ;ilLr pnturos, i1uliL ouur sii irlienlpll ill
Loirlcle ttit grrr'ii. : di]r!i silu rrrilsck'stli0ilte,
'rlt-lrnl, itrflirl.l. rirllr, ir .jrll ll'o".rrl rtuitJr-
l, I .r |trrlri ' u.,1'l'/. rrhc''irtl ;irr-iilut (r-
LrLtUit. :rtllitr", , t". : rrr Lurl, l"l' f iit'
r"rrti : {;'t';ti trrt .rrl urlic:,: Ill 'r0:rlPl|.
rle stoniac : dispcpsitr, gilstliti, liJ cii dc
rnrlteoli lunrai ritpri rlcnii, llt1tenl biulni
cutilfr-i sirLl cutirt e |olli. In toiltc ilccste
cilztlri ]lentlu cil ll]cllit stt lltl ilibii nilos
tlcbuc .sri tliitilr}l l]0illl de cirre sufcie o-
Dr l. 0iind esie 1'01'Lli1 de gur;l I'om corn-
bate alera Ie& clirilind qi pi rnbui}d tot
AT,TE
ce-i rtlicat si pdn ajutor[] gargarolor a'
cidulate siiu'a g&rgalel0r cu acid fenic, cu
cl0r'at, de pOtl,sii: cn tiucttirii, d0 bcnzoe
(srlir';ri,), srn iltrcbuintAnd un& djn s0lrt'
iI il, lllllilInJIr:, e:rilr,1. flllIZ. Je jrrl, (srrl-
\ir 0tliril.rli{), ,l'i0 {tr'rrn; ;li,'eri'ru, Ji
gr. ;tirctuli de lei'urtticii (llviindula velir),
l0 1r'.; clotut 'l' ''u'lirr, :i{l Jli,l0" i iJu:
cetil .lNL Ll" lttltrz,' 'lo trttc, IU0 gt. ; cl0'
Irt do |otilsil,2 glrme.
ALEnCARE. -- (r|lutir la, Fur;.i..
ALGER rUrt'ir:'1,' Al:r, riei). St.rlittnn,le
irr.ni. ci'|n \i l,Lrl,. lu,'ul Ll,- l:' \o"trrLrit'
piinir h sfiriitul lui Aplilie. Yiirlttri lt-
neroase ii desc, tniri cu stlnlii viintul t1c
nor'il-rest i cato othti siroco, cftrc ailucc
mult l)ral ili[ (lc.relt. 'lcmpeliittra t'i ie azri
intre 220(Octonblic) si 1+o (LlnnLil'io). A-
coirsti, stt.ill]l0 sii, lccOnilrdi pentlrr anc-
nie, scrOirle li linfatisn, boale t1c tilticlti
(rei|itir,), ofiioA (14 irceput); ntt estcbunti
pentru rcuuriitistl, disPepsie, boirlc ile ficat,
boalo nclt'olsc.
At0IDITATE ( alz rtl,1irl,us, I'ece, inghetrt).
Rccilel colpulti inscrllnatii plil o sci,-
dero a tempelattitii, ciil'c dell uormalti (370)
t,0Jf,. ir \jr l.0"0:rr, lr il00 ;i ,lrilt lrr:ri
.i0., irlllllri cjruLl I' llll','llTlll:r iutrtiorrt;r lu-
uljr ilr :rllrl. (i"Zllr) '.le d;U c0lltl; clL
rrrlrlt l]lili malo decat nol nlillal pnte]]d a-
iungo !an[ lrr -100. Si, oLser'\-i ill t]rcle
stii,ri iio Loali, tie ca senn 0i di]lill' cllnl e
\n .rl, t,,,,,r uoil"t u;rsn't i. [i, rn O p"r'i-
oailir oaro-care lr lurei Lol]e grlYe, cunr o
o0le1'ft ii Ielilcle pelricioase ()l.rioQd( ..tl-
1i / 7. \lgi,li,rr' .r. rllr, 0li do ;l,i rt:r. 'a oL-
:ntr r .i ca t,l v irl'l"tri"'s0rrir. !
'"'-
t,t,t,,tl : ,.l.Ltr Lle clzirl nlrtr,l i,v, lu J iirrp
cu l'ecerl& luiriii. \'orn conlbate algidita-
ter cu inYolitoli dc 1iini1, pe sub cari s;i
trelcii, bolnavul cu 1[A[& [scilti ii cu di-
felitc spiltr.r'i; sii \-a da biruturi stinulelte
(crrrriu, melisir,) ; bii cn nlt;tar'.
ATIENATIUJ{E M0I{TAIA (rzrtitis alienrtio), ne-
bunie. Ci,rld ci*elir ili pclile rLriltea zi-
com cd -sufele de nebunie s'an tle 'tlien'ql.i-
ar,e a,entlki, clll'e cste o tulbulare a fa-
cultililor intelectu.ale vcritii in lipsii c1e
0r'ice b.r-i,lr, lnteli0ale siiu actualil,. Da0i
ul bolnlv tle fcbri, tifoidJ, ir,re il) curs l
boalei minnte de tirlrat'e, in cali bate c'm-
1,ii, rrrt putetu ii-i zicclu (i ' rreLun. Plil'
irer,urie .rtt Jlir.ttrl,itlne rn, trt:rli .lt inpo-
lege ur gluD dc boaLe rr,lc cteetilor (cclc-
!11t'.1, c;i'i dr' oLir.iu \rllrl l.rLrrice. clriic-
tcrizlTe I'tiI tlezot,li ri tuenttslip''1c t\t ;en-
zibilitl,lii, ale inteligenlii li a.Ie Yoinlii,
 ALff AIIM
-38_
regtrul a,nimol: iI carne, sd.nge, ou,,ii, lalte, ele sunt rlate rai cu sean5, ile r eg] :ttl anint&l.
brfup,I. LIte &limente conlin zuh'ir it na- Alimentele din clir,sa, ir, rloua. cari sunt ler-
tul;. sru n.rle substtn!c crri si tl.unsbrmA fla'?. d la |ol[l fiziolugir \a rnri nIIrerc )i
in tubul digestiv in zahi,r, cum estc: or?i- alinclte rerpilalo are stll ltulmontre f ele pr0-
tlon'Ltl, ;faina, fecula, cari s[ numesc a]inente duc grilsirne ;ii ci,ldur5, iri srnt date mai cu
zalt{rrq,te s,r;feur.lente pi cad sr, afl[ mai {0tmi,1,. rl'rr)11 ..,,/,.,,,/.,lirr rrlt. pr.icini
cLr sarni, in regnul vegetal. Amidonul si fe- sA gorfiuali, cn rtrlitttu,l uegetal, pe cdlnd.
cnla s[ gisesc in grd,i, 2onunb, otes, orz, cele d'intei ct reginul or.lzal. PIil ulmare
fasole, linte, ntuzdre, cartof I iar zrlhi,rul in alegere;i ulimentelor re yom ci,li, zi ilupl
existi, in sucul, tigea qi fructele unui nu- aceste co]]sirleratiuDi. Alimerltele ezotate
mir rurre dq llcnte (sfecla, trostio ,lp eshar. (cvltemare) pot inlocui iltm ci,t\'& pe ccle
slr,tqt,ri. e|c,\. 1l[ri sunt olinp e ginsp, cari teruale, dar nici odati, prilcipiile ternare
contin grisime ;i uleiuri, ilato de ambele nu pot inl.octti pe cele cvatcrnirre, ci,ci ele
teglnni (griishnea de carne cle aacd, cle 1torc, n'au azot de loc. -{nimalele, canii, crri tlu
untul, uleiul rle maskne, elc.'|. Din rignul fost hri,nili cu alimente ternare (arniclon,
m,i,neral, omr.I ia fierul, care face parte tlin ulciuri, zahlr) au rnurit clupi 35 zile, de;i
sangele lui. sarur;le dp "ai., ([0sfat li crr- d.in asemcnea alirnente li s'a, dlt cat au
Lonar) cr|i intirose 0asolp. si(ut ; fos_fo- voit; au nurit fiindci, n'lu dynt exotul \e-
lr,/. cali s[ rfli in nervi >i crL,ori, )i rnai cesar lop&l'atiunii !i,sutlrilor organisrnului
pe srs ale toale sctrea. Celelalte principii lor. C6,nii hrlnili cu substanle cyrtelrare
luate din r,c0st regn sd, dau rnai mult ca au trd,it clci pe liingir, azot au ayut $i cer'-
medi,cq,mente. Din acestea si, poate vedea bon, ilar a trebuit s;, li si. deie 0 cartitate
cat de va,r'ia,te qi de doos;,bitc sunt alincn- foarte mare (fiinc1 sirace iD cllbon) pentlu
tele, dar dacd, le annlizi,m vedem ci, ele ca ei sd, glseasci cl,ntitateri clo calbon care
sunt compuse can clin aceleasi substarle le trebuia pentlu trliu. A;r dar alinentn,tift
sall princip.ii, e, cd,ror cantitate insi diferl noastri, zilnicE, treb[e s!, sir c0mpuni, din
dela ul aliment la altul. Aceste substalte alimente il cari si glsin atit principii ler'-
sall principii sunt de 2 feluri ternare a- nare (tegnrl vegettl) cet rsi c.r:cdernare. (;cgrnl
deci, cari conlin trei elenente, carbon, idro- anirnal), cele il'int0,i ca si lc dca carbonu,l (ele-
gen qr origen I cvaternale cu 4 clcrnette: mentul lor ese[!ial), carbon calc alziiud va
calbon, idrogen, oxigen ;i azot- De altfel procluce cd,lilu}rr, animalii pi ya iace munc&
prl.nci.ltiille alimentq,re atat cele ternare cdt qi posibili,, cele din tnni, cvlterrare (leg-
ce).e )t:tter!,ctre se gisesc in ambe regnele: nUI tnimrlt. cij si c,ln1 y2n17,/ 1r,1q111c1_
'Lteqetal li anintaL Principiile ternure slll -.
tul lot' esenlial), care va r'opiln lisntudle
sttbstrn pclc id roro rbonoto t tmtLlo n ul, za haruI.1 uzate p:in viejuire ;i va face posibili, cre-
si suLst.ruIclt 1r'rv (ulciurilr ,lo musliue, qterea prin formarea de lii,suturi noui. A-
nuci, ropilA etc. fi grisinelc de animale). cestil, este lold qi putelea nutlitivl r, ali-
Principiile coctternarr: sunt dih regutl animol: uentelor il mod gclcrll. Pentru fiocare a-
alburnina (albu;ul de ou, icrc), mu,sculiruct, lirnert in patte vom r.orbi la articolclc:
{crlne). y'ri';,ra si ql6halina lsd"Dgt ), r4sp; .r Brdnzd. Carne. f tiinoasc, f rurte, Orti-
flaptP. urdil. os.;no (orseJ. g'/ttt;ru lsgdr simi, Lapre, Oui, Poscri, Peste, Vi-
cirrri): tlin regnxl 0egptol : glutito (r,erotlo1, nal, Uleiuri. Pine, rl4irttdligti. Orrtul
legtrntitto (legtme). Irttru cat lrirostn ore trebuintd de o alimenlatiunr mixtd
rolul ;i pulereo nulrilivd a alimentelor, si vdridtti, 'lturi 'lin :rnrrrrLluua |cgnoli'.
rflri tle srrl.rstrulele minelrle, cari ru rol anil)ral yegetal,
li ci,ci el este orr??,iror (rrAn-
acces0r, ol0 sd, impart in 2 clase: unele car.i ci,tol ilc toate), dupi, cum o probcazi, or-
formeczi, lAsuiul ili noastrc ;i proJrrc lorpr, galizaliunea colpului sim intr0g $i in par-
alim,entele ozotute sa,t albuminoid,e (carnea, ticular diliii ;i organelc tligestivc, cari le-
ollile. ete.); altclo cr|i iDlrefin resli|Jtia, unesc calactelele proplii carnivolelor ;i er'-
frbrici glisiruer, ptoduc c;ldulJ rDimrla bivolelor. LaI)tele carc este tn elilnrnt r:on'L-
li nu contin azot (.ad,eci, sunt telnare), dar ,r/€l nu poatc selvi sing[r' cle ]itand, deci,t
Le d I cu"bon, care s; arde in intcriorul numai pind, la o lirnitir, oarecare; copilLrl
corpuhri (nai cu seami in plirnAni) ca qi sL liri,rc;te cu el lurnai ir pri ul an al
c5,rbunele dintr'o ma;ilri, cu aburi, si cari vietii; aduitul poatc si, triiasc!, nrrrrti critru,
s:ltf,t (Llimentele aaltarate -si alirnentele grase. thnp cr 3-4 litri dc laptc pc zi. 8lclr'ilc
Alirnentcle diIl c]asa intdi, cari srnt crrF trebue sA fre uniote pentlt cl sti lic binc
ternat'e, sh mai lrumesc dupri, rolul lor ffzi- suportato cle tubul iligestir', s[ iec toate
o]ogic Fi alimente rqtaratoe,re san plostice; formele pe cari le poate d; buciit;ria (yezi