Stadializarea

Clasificarea TNM şi stadializarea tumorilor maligne oro-maxilo-faciale

Stabilirea stadiului evolutiv al leziunilor maligne se face pe baza unor sisteme de clasificare stadială,
recomandate de UICC15şi AJCC16,47, care să permită includerea cazului într-un grup omogen, statistic
echivalent, care prezintă aceeaşi severitate a bolii şi, pentru care, prin acelaşi protocol terapeutic, se
poate obţine cea mai îndelungată perioadă de supravieţuire şi cel mai bun rezultat postoperator.
încadrarea în stadii se realizează după ce s-a demonstrat clinic şi histologic că tumora este malignă.
Clasificarea stadială se realizează pe baza unor criterii legate de tumora primară (T), adenopatia loco-
regională (N) şi prezenţa sau absenţa metastazelor la distanţă (M).
Pentru a putea înţelege criteriile de stadializare ale tumorilor maligne oro-maxilo- faciale, considerăm
necesară definirea unor termeni:
•Tumoră in situ= tumoră malignă de tip carcinomatos care nu a rupt membrana bazală, prezentând
toate caracterele de invazie locală şi metastazare, dar pe care nu şi le-a exercitat încă;
• Tumoră primară = tumora malignă cu toate caracterele specifice de invazie şi metastazare;
• Tumoră secundă = a doua tumoră primară în câmp de cancerizare; nu denotă o recidivă sau o
invazie secundară, ci este vorba despre un focar de transformare malignă independent;
•Tumoră / adenopatie / metastază la distanţă concomitentă = prezentă în acelaşi timp cu tumora
primară;
•Tumoră / adenopatie / metastază la distanţă sincronă = prezentă la un interval de maximum 6 luni
de la diagnosticarea tumorii primare;
• Tumoră / adenopatie / metastază la distanţă metacronă = prezentă la un interval de peste 6 luni
de la diagnosticarea tumorii primare.

Tumora primară
Localizarea tumorii primare este un factor de prognostic pentru tumorile maligne ale
cavităţii orale. Astfel, se consideră că în general tumorile cu localizare anterioară la nivelul
cavităţii orale (în special la nivelul buzei) au un prognostic mai favorabil decât cele cu
localizare posterioară.
Dimensiunea tumorii primare este un factor important de prognostic, acesta fiind însă
corelat cu majoritatea celorlalţi factori de prognostic legaţi de tumora primară. în general,
tumorile în au prognosticul cel mai rezervat.
Trebuie menţionat că nu întotdeauna stadiul T este cel mai important factor de prognostic.
De exemplu, unele tumori de bază de limbă, de tip carcinom spinocelular cu grad mic de
diferenţiere, sunt extrem de limfofile, cu apariţia adenopatiei metastatice loco-regionale, încă
din T1.
Profunzimea invaziei este un factor de prognostic extrem de semnificativ, corelat cu stadiul
T şi gradul de diferenţiere histologică. Pe baza datelor statistice din literatura de specialitate,
putem afirma că limfofilia tumorilor maligne orale de tip carcinom spinocelular este direct
influenţată de profunzimea tumorii. Astfel, majoritatea autorilor consideră tumorile cu
profunzime de până la 2 mm mai puţin limfofile, iar tumorile cu o invazie în profunzime de
peste
2 mm sunt considerate foarte limfofile. Invazia stromei pe mai puţin de 0, 5 mm se asociază
cu o rată de supravieţuire semnificativ mai bună.
Forma anatomo-clinică a tumorii primare este un alt factor de prognostic privind tumora
primară. Dintre formele anatomo-clinice în perioada de stare, forma ulcero-distructivă este
mai agresivă şi cu un prognostic mai sever decât forma ulcero-vegetantă. Acest fapt de
datorează tiparului de creştere tumorală, care la nivel microscopic este de invazie directă
pentru forma ulcero-distructivă şi respectiv de presiune pe ţesuturile învecinate până la
efracţionarea acestora cu invazie ulterioară (“pushing- pattern”) pentru formele ulcero-
vegetante. De asemenea, se consideră că forma infiltrativ difuză şi cea scleroasă au o
evoluţie mai lentă, dar cu un prognostic extrem de rezervat.
Forma histopatologică a tumorii primare este un factor de prognostic independent pentru
tumorile maligne orale. Majoritatea tumorilor maligne ale mucoasei orale sunt de tip
carcinom spinocelular (peste 95%), fapt pentru care studiile statistice comparative din
literatura de specialitate iau în calcul doar această formă histopatologică.
Gradul de diferenţiere histologică este un alt factor cu valoare prognostică. Numeroase
studii au indicat că supravieţuirea este mai redusa.

Conduita terapeutică înfuncţie de stadializare

în stadiile I, ll III şi IV A, tratamentul multimodal are intenţie curativă şi constă într- un tratament
chirurgical, urmat de radio- chimioterapia postoperatorie.
în stadiul IV B, de cele mai multe ori tratamentul are intenţie paliativă şi constă în tratament radio-
chimioterapeutic, şi uneori, la solicitarea pacientului, într-o intervenţie chirurgicală cu caracter paliativ.
Tot în acest stadiu, se poate opta pentru un tratament cu intenţie curativă, care constă în radio-
chimioterapie de reconversie tumorală (micşorarea volumului tumoral pentru a putea deveni operabil),
iar dacă aceasta se obţine, este urmată de intervenţia chirurgicală radicală (curativă) şi apoi de radio-
chimioterapia postoperatorie.
în stadiul IV C, de cele mai multe ori tratamentul are intenţie paliativă şi constă în radio-chimioterapie
(Tabel 12. 5, Tabel 12. 6).
Trebuie avut în vedere faptul că acest algoritm principial va fi adaptat fiecărui caz în parte, stabilindu-
se de la început criteriile de operabilitate sau inoperabilitate
Concluzii:

 stadializarea este utilizată pentru a ajuta la stabilirea planului de tratament

şi stabilirea prognosticului unei persoane afectate;
 stadiul este determinat de trei factori: dimensiunea și creșterea tumorii,
localizarea cancerului în ganglionii limfatici și extinderea cancerului în alte
părți ale corpului;

Stadializarea este o formă de a descrie cancerul: localizare, dacă și unde s-a

extins și dacă afectează și alte organe ale corpului. Medicii utilizează teste de
diagnostic pentru a determina stadiul în care se află boala. Prin urmare, stadiul
bolii nu poate fi stabilit până ce nu sunt finalizate toate testele necesare.

Sistemul de stadializare folosit de medici este sistemul TNM. TNM este o

abreviere pentru tumoră (T), nodul (N), metastază (M). Sistemul TNM
utilizează trei criterii pentru a descrie stadiul bolii: evaluarea existenței tumorii
primare, evaluarea invaziei metastatice a nodulilor limfatici regionali,
evaluarea prezenței sau absenței metastazelor la distanță. Rezultatele sunt
combinate pentru a stabili stadiul bolii pentru fiecare persoană în parte. Există
un sistem TNM diferit pentru fiecare tip de cancer

Bibliografie:

 Compendiu-de-chirurgie-OMF-Prof-Bucur-Vol-II
 http://www.arcrareromania.ro