Sunteți pe pagina 1din 26

Dacă încercările ni se par

Pentru ca toți să te iubească, anevoioase, e semn că nu ne-am


trebuie ca tu mai întâi să-i iubești. încredințat pe deplin voii lui
(Sfântul Porfirie) Dumnezeu.
(Sfântul Siluan Athonitul)

Un om este cu adevărat liber, Oamenii supraviețuiesc nu prin


atunci când acceptă să devină robul grija de ei înșiși, ci prin iubirea
lui Dumnezeu. celorlalți față de ei.
(Sfântul Maxim Mărturisitorul) (Lev Tolstoi)

Dispoziția inimii dă valoarea


Cea mai scurtă cale către Hristos
darului. Ea singură dă prețul celor
este de a purta povara celuilalt.
oferite.
(Starețul Ambrozie de la Optina)
(Sfântul Ambrozie al Milanului)

Când ne-am ridicat de la masă Este mai ferit de primejdie cel care
flămânzi, am mâncat; când ne-am nu îngaduie dusmanului sa intre în
ridicat sătui, ne-am îmbuibat; iar când casa, decât cel care, dupa ce l-a lasat
ne-am îmbuibat, ne-am otrăvit. sa intre, se lupta cu el sa-l scoata.
(Cehov) ( Sfântul Tihon)

Nimic nu poate modela mai bine Nimic nu poate modela mai bine
sufletul unui bărbat, decât femeia de sufletul unui bărbat, decât femeia de
lângă el. lângă el.
(Sfântul Ioan Gură de Aur) (Sfântul Ioan Gură de Aur)

Adevărata mamă nu este cea care-i Haine scumpe pe spinare, bagă


dă viață copilului, ci buna creștere. omu-n lipsă mare.
(Sfântul Ioan Gură de Aur) (Proverb românesc)

Ce sa facă Dumnezeu cu ale noastre


Cauți bogăție? Fă-ți-L prieten pe
cuvinte de mulțumire, când cu faptele Îi
Dumnezeu și ești cel mai bogat.
arătăm doar nemulțumire?
(Sfântul Ioan Gură de Aur)
(Sfântul Ioan de Kronstadt)
Unde se termină rugăciunea, începe Să ne cinstim unii pe alții, pentru a
păcatul. învăța să-L cinstim pe Dumnezeu.
(Sfântul Efrem Sirul) (Sfântul Ioan Gură de Aur)

Se tem de moarte cei ce nu cred în Când l-ai văzut pe aproapele tău, pe


înviere. Dumnezeu L-ai văzut.
(Sfântul Ioan Gură de Aur) (Sfântul Clement Alexandrinul)

Toti cei care îsi amintesc de iad nu


Copilul e ca aluatul: ce-ai frământat,
vor ajunge acolo, iar cei ce uita de iad,
aceea crește.
nu vor scapa de el.
(Proverb rusesc)
( Sfântul Ioan Gura de Aur)

Este greu să-i deosebești pe cei cu


Domnii mei, când esti la oras, diavo-
adevărat săraci de cei prefăcuți? Gândiți
lul vine sub diferite chipuri: un prieten,
-vă că este mai bine să dăm ajutor celor
o carte, o femeie, un dusman; când esti
ce nu-l merită, decât să nu-l dăm celor
în singuratate, vine personal.
ce-l merită și care au nevoie de el.
( pr. Ilie Cleopa)
(Sfântul Grigorie de Nazianz)

Trăiește ca să-L mulțumești pe Cine fuge de răbdare fuge de


Dumnezeu nu pe tine. mântuire.
(Sfântul Cuvios Serghie) (Sfântul Ioan Gură de Aur)

Nepătimirea nu înseamnă a nu fi Cum poți iubi pe Dumnezeu pe care


luptat de diavol, ci, luptat fiind de nu-L vezi dacă nu iubești pe aproapele
acesta, nebiruit să rămâi. pe care îl vezi?
(Sfântul Diadoh al Foticeei) (1 Ioan 4, 20)

Nimeni nu poate vorbi despre


Singurul lucru pentru care omul
rugăciune dacă nu se roagă. Iar dacă se
merită să trăiască și care dă sens vieții
roagă, nu-i mai vine deloc să vorbească
lui este iubirea.
despre asta.
(Părintele Zaharia Zaharou)
(Avva Pimen)
Dragostea este ca o albină foarte
Milostenie cu adevărat face cel ce îi
lucrătoare, care adună de pretutindeni
îmbrățișează și îi cuprinde în inima sa
cele bune şi le depozitează în sufletul
pe toți și nu lasă pe nimeni afară.
celui care iubește.
(Sfântul Ioan de Kronstadt)
(Sfântul Ioan Gură de Aur)

Smerită cugetare arată nu cel ce se


Dacă ascultăm conștiința când facem
defaimă pe sine, ci cel ce, ocărât fiind de
un lucru atunci vom avea bucurie, pace
altul, nu-și micșorează dragostea față de
și liniște sufletească.
acesta.
(Sfântul Ioan Gură de Aur)
(Sfântul Ioan Scărarul)

Orice cuvânt care nu se sprijină pe


Eu nu cred că se poate mântui cineva
fapte nu trece dincolo de urechi; dar
care n-a lucrat nimic pentru mântuirea
când se unește cu fapta, el dă viață,
aproapelui.
pătrunde până la inimă.
(Sfântul Ioan Gură de Aur)
(Sfântul Isidor Pelusiotul)

Rânduiește-ți viața în așa fel încât ea


Cine își vede păcatele va vedea pacea. să poată învăța fără cuvinte, mai mult
(Avva Isaia) decât cuvântul.
(Filaret - Mitropolitul Moscovei)

Ascultarea este moartea mândriei și Mai bine simplu și smerit și de


învierea smereniei. Dumnezeu iubit.
(Sfântul Ioan Scărarul) (Autor necunoscut)

Fericit este cel ce are o așa dragoste Cea mai bună dobândă este un
de Dumnezeu, precum are cel nebun prieten credincios.
îndrăgostit de iubita sa. (Avva Evagrie)
(Sfântul Ioan Scărarul)

Mustră-i pe cei corupți prin viața ta


Omul care-și privește păcatele sale
curată, iar pe cei ce au sentimente fără
nu mai are limbă să grăiască cu cineva.
rușine - prin înfrânarea ochilor tăi.
(Sfântul Macarie)
(Sfântul Isaac Sirul)
Din pricina numeroaselor roade se
îndoaie crengile pomilor și în prezența Creștinul este persoana care oriunde
multor virtuți se smerește în om privește, Îl vede pe Hristos.
înfățișarea gândurilor lui. (Pr. Alexander Schmemann)
(Sfântul Grigorie Sinaitul)

Dacă ești iubitor de învățătură, fă-te


iubitor și de osteneală. Căci simpla Dacă cineva nu are liniștirea, nu va
cunoștință îngâmfă pe om. ști ce e iubirea de Dumnezeu.
(Sfântul Isaac Sirul)
(Sfântul Marcu Ascetul)

Un singur lucru trebuie să ne


Omul care iubește nu moare. mâhnească și să ne îndurereze:
(Arhimandritul Sofronie Saharov) păcatul.
(Sfântul Ioan Gură de Aur)

Nu este rușinos pentru un om să


Nu dărui celorlalți după cum merită,
cadă strivit de dureri, ci este rușinos să
ci după cum au nevoie.
moară nepăsător și istovit de plăceri.
(Sfântul Ioan din Kronstadt)
(Autor necunoscut)

Calea grabnică spre înălțarea în


virtute a începătorilor este tăcerea Să aveți către Dumnezeu inimă de
buzelor, închiderea ochilor și surzenia fiu, către aproapele inimă de mamă și
urechilor. către voi minte de judecător.
(Părintele Ilie Cleopa)
(Cuviosul Nichita Stihatul)

Obișnuiește-ți urechea să audă des


Dăruiește de dragul binelui, nu de cuvinte duhovnicești și mintea ta se va
frica răului. depărta de gânduri necurate.
(Avva Heremon) (Sfântul Talasie Libianul)

Iubiților, nu dați crezare oricărui


duh, ci cercați duhurile dacă sunt de la Cel care se roagă numai când se
Dumnezeu, fiindcă mulți prooroci roagă, acela nu se roagă!
mincinoși au ieșit în lume. (Autor necunoscut)
(I Ioan 4, 1)
Dacă vrei să faci toate lucrurile tale
Nu cuiele l-au răstignit pe Hristos, ci
bine, atunci închipuiește-ți că
Iubirea!
Dumnezeu se uită la tine.
(Feodor Dostoievski)
(Mitropolitul Filaret al Moscovei)

Alt lucru este să vorbim despre


Pentru a te mântui, e de ajuns să
Dumnezeu și alt lucru este să ne
vrei.
întâlnim cu Dumnezeu.
(Sfântul Ioan Gură de Aur)
(Sfântul Grigorie Palama)

Nu-ți osândi aproapele, căci tu îi A răspunde la rău cu rău este dovada


cunoști păcatul, dar pocăința nu. de slăbiciune.
(Avva Dorotei) (Ernest Bernea)

Un singur lucru nu poate


Cum îți sunt gândurile, așa îți este și
Dumnezeu: să ne mântuiască fără de
viața.
consimțământul nostru.
(Părintele Tadei de la Vitovnița)
(Părintele Nicolae Steinhardt)

Acela este ascultător, care este ca Pentru a cunoaște pe Dumnezeu nu e


fierul în mana fierarului și ca lutul în nevoie nici de bani, nici de averi, ci
mâna olarului. numai de smerenie.
(Sfântul Teodor Studitul) (Sfântul Siluan Athonitul)

Am văzut pe mulți oameni cazând în


O viată curată spune mai multe decât
păcat din pricina vorbelor lor, însă
orice cuvânt.
aproape pe nimeni din pricina tăcerii.
(Starețul Tadei)
(Sfântul Ambrozie)

Dobândește pacea interioară și mii în


Ce nu îmbrățișezi, nu poți vindeca.
jurul tău se vor mântui.
(Sfântul Grigorie Teologul)
(Sfântul Serafim de Sarov)
Un om fără duhovnic este precum Auzi vuietul copacului când îl
un orfan. dobori, dar pădurea n-o auzi cum
(Costion Nicolescu) crește.
(Proverb)

Pocăința are două fețe: ea privește


Cât de bine sunt toate rânduite.
la cele trecute și la cele viitoare; la cele
Lucrurile necesare sunt simple, iar cele
trecute ca să-ți plângi păcatele făcute,
complicate nu sunt necesare.
iar la cele viitoare ca să nu le mai faci.
(Grigori Skovoroda)
(Sfântul Grigorie Teologul)

Daca omul vrea să aibă o fântână cu Fără bucurie, smerenia și


apă limpede, trebuie să sape adânc. rugăciunea sunt lipsite de har.
(Proverb) (Părintele Alexander Schmemann)

Până când omul nu ajunge la


Sufletul este călărețul și trupul este
conștiința că este nimic, nu pune
calul.
început în relația sa cu Dumnezeu.
(Sfântul Vasile cel Mare)
(Gheron Iosif)

Dacă ar ști cât de mult ajută la


Când ne temem de Dumnezeu, ne
mântuire, diavolul ar fi mai puțin
temem și să-l întristăm pe celălalt.
ispititor.
(Arhimandrit Zaharia Zaharou)
(Părintele Arsenie Papacioc)

Cine este bun, mai bun sa se faca si


Numai cei care au capacitatea de a
cine a biruit ispita, sa se roage pentru
se jertfi pentru ceilalți se mântuiesc.
cel care e înca în ispite.
(Părintele Adrian Fagețeanu)
( pr. Paisie Olaru)

Cine s-a deprins cu alfabetul urii și


Omul care-și privește păcatele sale
al dezbinării în această viață, acest
nu mai are limbă să grăiască cu cineva.
limbaj îl va vorbi și în viața veșnică.
(Sfântul Macarie)
(Mitropolitul Antonie Bloom)
Nici inteligența, nici educația, nu
Dacă te lipsești de rugăciune, faci la
au nici o valoare dacă nu sunt în
fel ca și cum ai scoate un pește din apă.
slujba dragostei și a iubirii.
(Sfântul Ioan Gură de Aur)
(Părintele Arsenie Papacioc)

Nădejdea în Dumnezeu face inima Ești tu însuti când ești stăpân pe


largă, iar grija trupească o îngustează. tine.
(Sfântul Marcu Ascetul) (Părintele Dumitru Stăniloae)

Blândețea este așezarea nemișcată a


Îngrijiți pe bolnav nu ca pe un frate,
sufletului, care rămâne același la cinste
ci ca pe Însuși Dumnezeu!
și la necinste.
(Nicolae Paulescu)
(Sfântul Ioan Scărarul).

Nu întreba de ce sau prin cine a


Pacea inimii este tăcerea în care ne venit suferința, ci cum să o porți cu
vorbește Dumnezeu. mulțumire, fără întristare și fără
(Părintele Sofian Boghiu) pomenirea râului.
(Sfântul Marcu Ascetul)

Nici o greutate nu este prea mare


Daca vrei sa vezi raiul pe pământ,
când o porți pentru binele prietenului
privește în ochii unui copil.
tău.
(Feodor Dostoievski)
(Costion Nicolescu)

Hristos nu vine în inima ta dacă este


Ortodoxia se păstrează în smerenie.
un dușman acolo.
(Părintele Rafail Noica)
(Părintele Arsenie Papacioc)

Mai bine un om păcătos care știe că


Nimeni nu se va înrăi din pricina a păcătuit și se căiește, decât unul care
binelui! nu a păcătuit și se socotește pe sine a fi
(Părintele Tadei) drept.
(Avva Sarmata)
Domnul lasă boala să se lungească
Creștinul nu se poate întrista decât
atunci când vede că aceasta
atunci când el sau aproapele său fac
contribuie mai mult decât sănătatea
ceva împotriva voii lui Dumnezeu.
la mântuirea omului.
(Sfântul Ioan Gură de Aur)
(Sfântul Teofan Zăvorâtul)

A fi aproape sau departe de


Cel ce ține minte râul nu se poate
Dumnezeu depinde de om, deoarece
ruga curat.
Dumnezeu este oriunde.
(Sfântul Marcu Ascetul)
(Sfântul Ioan Gură de Aur)

Rugăciunea fără dragoste nu este Calea lui Hristos este Crucea de


ascultată, pentru că numai dragostea fiecare zi. Nimeni nu s-a urcat vreodată
deschide ușile rugăciunii. la cer prin comoditate.
(Sfântul Efrem Sirul) (Sfântul Isaac Sirul)

Dacă suntem stăpâniți de dragoste e


Pomul se cunoaște după roade și
semn că Dumnezeu este în noi.
omul după fapte.
(Părintele Dumitru Stăniloae)

Nu ești nefericit pentru că ești Dacă Dumnezeu nu e pe primul plan


creștin, ești nefericit pentru că nu ești în viața ta, nu e pe locul care I Se
autentic. cuvine.
(Părintele Simeon Kraiopoulos) (Părintele Teofil Pârâianu)

Să nu faci tot ce poți; să nu crezi tot Fă ce vrei, dacă poți suporta veșnic
ce auzi, și să nu spui tot ce știi! ceea ce faci.
(Părintele Paisie Olaru) (Paul Valery)

Nu vom fi acuzați că n-am făcut


minuni, că n-am fost teologi, că n-am Dă-i minîii o lucrare; dacă mintea
avut vedenii, dar va trebui să dăm are o lucrare, atunci nu mai e atrasă de
seamă lui Dumnezeu că nu ne-am plâns curiozitate.
păcatele. (Părintele Petroniu Tănase)
(Sfântul Ioan Scărarul)
De nimeni nu se apropie diavolul
Dacă ai pierdut credința în
așa de lesne ca de cel ce trăiește în
Dumnezeu, ai pierdut totul!
trândăvie și lene.
(Părintele Ambrozie Iurașov)
(Sfântul Tihon)

Nu cele ce se fac după fire sunt Diavolul când vede că nu mai te


păcate, ci cele rele după alegerea cu poate duce la păcat, te tulbură cu
voia. trecutul.
(Sfântul Antonie cel Mare) (Părintele Mina Dobzeu)

Cel căruia i se pare că stă neclintit, Încă nu L-a cunoscut pe Dumnezeu


să ia seama să nu cadă. cel ce nu se minunează de Dumnezeu.
(Sfântul Apostol Pavel) (Sfântul Isaac Sirul)

Oricine încearca sa descrie lumea


cealalta prin cuvinte este, cu adevarat,
Ura întunecă ochiul lăuntric pentru
un mincinos; si nu pentru ca uraste
a nu-L vedea pe Dumnezeul dragostei.
adevarul, ci prin nepotrivirea descrie-
(Sfântul Grigorie Teologul)
rii.
(Sfântul Grigorie de Nyssa)

Înțelepciunea adevărată nu stă în


Când văd un apus de Soare îmi dau
discuții și vorbe învățate, ci în
seama că totul este altundeva!
smerenie.
(Părintele Alexander Schmemann)
(Fericitul Augustin)

Ostenelile sunt pretutindeni călăuze Răbdarea nu are măsură dacă este


celor buni. amestecată cu umilința.
(Sfântul Ioan Gură de Aur). (Sfântul Efrem Sirul).

Cel ce spune că-și plânge păcatele


sale și continuă să le facă se înșală Creatorul morții este păcatul.
singur pe sine. (Sfântul Ioan Gură de Aur)
(Avva Isaia Pustnicul)
Neliniștea și grija sunt pentru cei Ne dorim libertate. De ce? Ca să
care n-au credință putem fi robii propriilor patimi.
(Maica Gavrilia Papaiannis) (Maica Gavrilia Papaiannis)

Prin credință poți să întorci totul în


Cel ce a aflat dragostea Îl mănâncă
favoarea ta. Răul vine numai din interi-
pe Hristos; Îl mănâncă pe Hristos în
or. Răul exterior nu poate să te
fiecare zi şi ceas şi se face prin aceasta
afecteze decât dacă are corespondent
nemuritor.
(Sfantul Isaac Sirul) din interior.
(Părintele Iustin Miron)

În spatele oricărei boli se află o du-


rere a sufletului [...] Totul începe cu Din păcate, de cele mai multe ori,
grijile [...]. Boala începe în minte, ca frica îl învață pe om mai mult decât
un gând negativ, printr-o neliniște con- dragostea.
stantă. (Maica Gavrilia Papaiannis)
(Maica Gavrilia Papaiannis)

Iadul este o stare și loc. Până la Nu duceti grija de ziua de mâine,


urmă, iadul este despărțirea de caci ziua de maine se va îngriji de sine.
Dumnezeu, o viață fără Dumnezeu. Ajunge zilei rautatea ei.
(Părintele Iustin Miron) (Sfânta Scriptura)

Nici bunatatile pamântesti nu se


obtin fara osteneli. De ce renuntam
Iubirea și smerenia sunt sinonime.
atunci la cele ceresti din cauza osten-
(Maica Gavrilia Papaiannis)
elilor
(Sfântul Nil Sinaitul)

Din tăcere se naşte liniştea, iar din Toate cuvintele tale să fie cuvinte
linişte, rugăciunea. care ar putea să constituie o rugăciune.
(Sfântul Varsanufie de la Optina) (Părintele Gheoghe Calciu-Dumitreasa)

Ce poate însemna patimirea mea pe


Ceea ce ne este de folos, aceea vrea
lânga ceea ce ai patimit Tu, Doamne,
Dumnezeu si, ceea ce vrea Dumnezeu,
pentru noi toti ?
aceea ne este de folos.
(Cuviosul Paisie cel Mare)
( Sfântul Ioan Gura de Aur)
Cel mai bun medicament în orice
Iisus este dulce, iar celui care îşi
încercare a noastră este cugetarea la
varsă amărăciunea durerii înaintea Lui,
încercările cu mult mai mari prin care
aceasta i se preface în sirop dulce.
au trecut semenii noştri.
(Sfântul Paisie Aghioritul)
(Sfântul Paisie Aghioritul)

Nu uitaţi, oameni buni, mătăniile şi Dacă nu ne este cu putinţă să


închinăciunile sunt cele mai puternice rămânem netulburaţi, trebuie cel puţin
arme pe care ni le-a dat Dumnezeu în să ne înfrânăm limba, după cum spune
trupul nostru. Psalmistul: 'tulburatu-m-am și n-am
(Maica Siluana Vlad) grăit' (Psalm 76, 4).
(Sfântul Serafim de Sarov)

În realitate, bietul neam omenesc nu


Sporirea duhovnicească a nevoitoru- are decât un singur prieten adevarat:
lui nu depinde de bunătatea părintelui pe Mântuitorul Hristos, pentru ca El l-a
duhovnic, ci de gândurile bune ale uce- izbavit de cel mai mare dușman al său:
nicului. moartea.
(Sfântul Paisie Aghioritul)
(Sfantul Iustin Popovici)

Atunci când celălalt este mânios,


Dumnezeu este mai aproape de fiec-
orice i-ai spune nu poți face nimic. Este
are om decât este omul însuși față de
mai bine ca în clipa aceea să taci și să
sine.
te rogi.
(Sfantul Iustin Popovici)
(Sfântul Paisie Aghioritul)

Când vei ajunge să te smerești, toți Din pricina trufiei, lui Pilat i-a fost
ți se vor părea sfinți. Când ești plin de imposibil să înţeleagă că înaintea lui
tine, însă, toți ți se par răi. stătea Smerenia desăvârşită.
(Părintele Iosif Isihastul) (Sfântul Ignatie Briancianinov)

Psalmul este linişte a sufletelor, con-


Cel care spune că dreptul nu trebuie
ducător al păcii; potoleşte turburarea
să aibe întristări, este ca și cum ar
şi vâlvătaia gândurilor, înmoaie mânia
susține că nu este potrivit ca atletul să
sufletului şi înfrânează pe cel des-
nu aibe adversary
frânat.
(Sfântul Grigorie Teologul
(Sfântul Vasile cel Mare)

Precum tacerea la vreme este frana Dumnezeu nu este nicaieri pentru cei
maniei, asa mancarea cu masura este ce privesc trupeste, caci e nevazut. Dar
frana poftei, iar rugaciunea de un sin- pentru cei ce inteleg duhovniceste este
gur gand, a gandurilor neasezate. pretutindeni
(Avva Ilie Ecdicul) (Sfântul Simion Noul Teolog)
Nimic nu este mai mare ca omul cu
Să nu ne întristăm când alunecăm
Dumnezeu și nimic mai mic ca omul
în greșeală, ci când stăruim în ea.
fără Dumnezeu.
(Sfântul Isaac Sirul)
(Sfântul Tihon)

Este mai ferit de primejdie cel care


nu îngăduie dușmanului să intre în Folosirea greșită a gândurilor, duce
casă, decât cel care, după ce l-a lăsat la întrebuințarea greșită a lucrurilor.
să intre, se luptă cu el să-l scoată. (Sfântul Maxim Mărturisitorul)
(Sfântul Tihon)

Ascultarea este scara cea mai scurtă Unde nu este răbdare, acolo nu este
către cer. nici iubire.
(Sfântul Vasile cel Mare) (Sfântul Grigorie cel Mare)

Să îndrăznească pătimașii, că și
Lacrimile sunt semne în trup despre
nepătimașii din pătimași s-au făcut
așezarea minții.
nepătimași.
(Sfântul Isaac Sirul)
(Sfântul Ioan Scărarul)

Dumnezeu odihnește în inimile celor


Daca mi s-ar dărui din nou viața, nici
blânzi, iar sufletul tulburat este scaun
o clipă nu aș mai irosi-o în zadar.
pentru diavoli.
(F.M. Dostoievski)
(Sfântul Ioan Scărarul)

Cuvântul spus cu dragoste, nu Frate, să nu te împărtășești niciodată


întărâtă niciodată. fără lacrimi.
(Sfântul Teofan Zăvorâtul) (Sfântul Simeon Noul Teolog)

Tragedia omenirii contemporane


constă în faptul că ea îl privește pe Slujirea persoanelor să treacă
omul bolnav ca pe un om normal. înaintea deținerii bunurilor.
(Preotul Mihail Nedelski) (Sfântul Grigorie Palama)
Harul vine de la iubirea pentru
Daca s-ar teme oamenii de
fratele şi se păstrează prin iubirea
Dumnezeu macar pe jumatate asa cum
pentru fratele; dar dacă nu iubim pe
se tem de moarte, nu s-ar mai teme de
fratele, harul lui Dumnezeu nu vine în
moarte.
suflet.
(Sfântul Nicolae Velimirovici)
(Sfântul Siluan Athonitul)

Aş fi cârtit împotriva lui Dumnezeu


Pe cel ce se bucura în Domnul, nici
că m-a facut om, dacă n-ar fi trăit Hris-
un necaz nu-l va scoate din bucuria lui.
tos pe pământ.
(Sfântul Ioan Gură de Aur)
(Sfântul Iustin Popovici)

Vrei sa ai viata ? - Sa ai iubire! Unde


Rugăciunea este o stare de perma-
-i iubire ii viata, unde nu-i iubire ii
nentă recunoştinţă.
moarte.
(Sfântul Ioan de Kronstadt)
(Pr. Teofil Pârâian)

Când tu vorbeşti în ascuns cu tine


Cu un cuvânt bun şi pe cel rău îl faci
însuţi, cuvintele tale sunt cercetate în
bun, iar cu un cuvânt rău şi pe cel bun
cer. De aceea şi răspunsurile îţi vin de
îl faci rău
acolo.
(Sf Macarie cel Mare)
(Sfântul Vasile cel Mare)

Cartea mea, filosofule, este firea ce-


Folosirea gresita a gândurilor duce
lor facute si, ori de câte ori doresc, pot
la întrebuintarea gresita a lucrurilor.
sa citesc în cele facute de Dumnezeu.
( Sfântul Maxim Marturisitorul)
( Sfântul Antonie cel Mare)

Asemenea este Împărăţia Cerurilor


Îndoiala şi deznădejdea sunt viermii cu un neguţător care caută mărgăritare
ce se nasc din ţesătura necontenită a bune. Şi aflând un mărgăritar de mult
păcatului. preţ, s-a dus, a vândut toate câte avea
(Sfântul. Nicolae Velimirovici) şi l-a cumpărat.
(Evanghelia după Matei 13, 44-49)

Viata aceasta trecatoare nu este


Cunostinta de Dumnezeu este pomul
decât noviciatul eternitatii; nenorocir-
vietii, de care, impartasindu-se, cel cu-
ile nu sunt, pentru crestin, decât încer-
rat ramane nemuritor.
care si pedeapsa.
(Sf. Talasie Libianul)
( Fericitul Augustin)
Când omul îşi recunoaşte cu smeren-
Pe cel osandit mai mult il va tortura
ie starea sa păcătoasă, atunci este
cugetul ca a pierdut cerul decat cele
recunoscut de oameni ca fiind un om al
mai infioratoare chinuri ale iadului.
lui Dumnezeu.
(Sf. Ioan Hrisostom.)
(Sfântul Paisie Aghioritul)

De va voi omul, de dimineaţa până Când trebuie sa sfatuim si sa certam


seara poate ajunge la măsura pe unul din fratii nostri, sa ne amintim
dumnezeiască. spusele Apostolului : “Si el este om !”.
(Avva Alonie, Patericul egiptean) (Sfântul Ioan Gura de ur)

Oamenii care au dragoste și


Lumea ni s-a dat pentru comunicare
bunătate se aseamănă cu îngerii care
între noi, pentru a ne ajuta, prin ea, pe
transmit bucurie și veselie, oriunde s-
noi însine.
ar afla.
( pr. Dumitru Staniloae)
(Sfântul Paisie Aghioritul)

Rugăciunea neîntreruptă stă în a


Cei care Îl vor îngroapa prin avea mintea alipită de Dumnezeu cu
smerenie pe Hristos în sufletul lor, Îl evlavie multă şi dor; a atârna pururi cu
vor vedea si înviind prin slava. nădejdea de El şi a te încrede în El în
( Sfântul Maxim Marturisitorul) toate, orice ai face şi ţi s-ar întâmpla.
(Sf. Maxim Mărturisitorul)

Oricine încearca sa descrie lumea În vechime viaţa era mai liniştită, iar
cealalta prin cuvinte este, cu adevarat, oamenii aveau răbdare. Astăzi toţi sunt
un mincinos; si nu pentru ca uraste brichete", nu rabdă niciun cuvânt. Şi
adevarul, ci prin nepotrivirea descri- după aceea urmează de la sine
erii. despărţirea.
(Sfântul Grigorie de Nyssa) (Sfântul Paisie Aghioritul)

Căutaţi mai întâi Împărăţia lui


Dumnezeu şi dreptatea Lui şi toate ce-
Pocăinţa adevărată eliberează şi e
lelalte se vor adăuga vouă. Nu vă îngri-
dătătoare de bucurie. Dacă nu e eliber-
jiţi de ziua de mâine, căci ziua de mâ-
atoare atunci nu e pocăinţă autentică.
ine se va îngriji de ale sale. Ajunge zilei
(Arhiman. Sofronie Saharov)
răutatea ei.
(Evanghelia după Matei VI, 33-34)

Dacă vine mândria, va veni şi ocara,


Trăiţi ca oameni liberi dar nu ca şi
iar înţelepciunea este cu cei smeriţi.
cum aţi avea libertatea drept acoperă-
Neprihănirea poartă pe cei drepţi, iar
mânt al răutăţii.
strâmbătatea prăpădeşte pe cei vicleni.
(I Petru 2, 16)
(Pildele lui Solomon, XI, 2-3)
Dobândeşte pacea ta lăuntrică şi o
Dacă Dumnezeu nu ocupă primul loc
mulţime de oameni îşi vor afla mântui-
în viaţa ta, atunci nu ocupă niciun loc.
rea în preajma ta.
(Arhim. Teofil Paraian)
(Sf Serafim de Sarov)

Pacea sufletului se dobândeşte prin


strâmtorări. Sfânta Scriptură spune:
Pentru omul care se roaga în sufletul
“Am trecut prin foc şi prin noianul mâ-
lui, lumea întreaga este o biserica.
hnirilor, dar la sfârşit ne-ai dus la loc
(Sf Siluan de la Muntele Athos)
de odihnă” (Ps. 65, 11).
(Sf Serafim de Sarov)

De nu vom ajunge a pătrunde sensul


Adeseori vad saraci care sunt bogati
slujirii celuilalt, viața noastră va fi fără
si bogati care-s saraci, barbati care sunt
de folos. De voim să ne reînnoim firea,
femei si femei care sunt barbati,
să ne facem asemănători lui Dumnezeu,
întelepti nebuni si oameni fara de carte
trebuie ca viața noastră să fie stăpânită
întelepti.
de dorința de a sluji celuilalt.
(Sfântul Ioan Gura de Aur)
(Arhim. Sofronie Saharov)

Moartea adevarata este înlauntru, în În starea noastră de cădere nu putem


inima si este ascunsa. Omul cel din- judeca în chip drept pe fratele nostru.
launtru moare. Cine a trecut din moarte Să nu fiți prea siguri că fratele vostru se
la viata, în cele ascunse, acela traieste înșeală. Nu îl judecați.
în veci si nu mai moare. (Arhim. Sofronie Saharov)
(Sfântul Macarie)
Când se întâmplă între oameni cer-
turi, împotriviri, silnicii, unimea nu se
Omul care-I multumeste lui
poate păstra decât dacă fiecare se
Dumnezeu pentru relele ce trec peste
hotărăște să rabde neputințele celor-
el, nu simte acele rele.
lalți. După Apostolul Pavel, mai bine să
(Sfântul Ioan Gura de Aur)
rabzi ocară decât să ocărăști.
(Arhim. Sofronie Saharov)

Omule, pogoară-te cu mintea în Nimic nu foloseşte atât la dobândirea


cămara inimiii tale şi atunci ai ajuns în păcii lăuntrice, cât tăcerea şi vorbirea
cer. cu noi înşine, mai mult decât cu ceilalţi.
(Sfântul Isaac Sirul) (Sf. Serafim de Sarov)

Fecioară, tu eşti lauda ticălosului


meu suflet, tu eşti dulceaţa şi lumina- Eu zic așă: Doamne, aicea am greșit,
rea, tu eşti bucuria mea, tu dul-ceaţa aicea pedepsește-mă, da dincolo, să nu
inimii, tu lumină şi îndulcire şi viaţă, tu mă pedepsești, acolo-i viața veșnică.
mângâiere dumnezeiască, tu eşti bucu- Aicea pedepsește-mă, că eu aicea am
rie şi veselie. greșit
(Canoanele Maicii Domnului, glas 2, cantarea 9) (Parintele Selafiil, Man. Neamtul Nou)
Acolo unde se află Dumnezeu, nu se A-I multumi lui Dumnezeu când
găseşte răul. Toate câte vin de la vântul este prielnic pe mare nu este ce-
Dumnezeu au înăuntrul lor pacea, şi-l va deosebit; a-I multumi însa când este
îndeamnă pe om la osândire de sine şi la furtuna, atunci se arata adevarata recu-
smerenie. nostinta.
(Sf Serafim de Sarov) (Sfântul Ioan Gura de Aur)

Nu evenimentele creeaza fericire sau


Desăvârşirea este un adânc de
nefericire, ci fericirea sau nefericirea
smerenie
creeaza evenimentele.
(Sf. Isaac Sirul)
(Maica Siluana Vlad)

Tu eşti Hristos, Fiul lui Dumnezeu


Celui viu". Ce i-a spus Domnul Hristos? Dragostea de Dumnezeu care-i ferici-
"Fericit eşti Simone, că nu trup şi sânge rea sufletului este vinul care veseleşte
ţi-a descoperit ţie aceasta, ci Tatăl Meu inima omului
Cel din ceruri Sf. Isaac Sirul
(Matei 16, 17)

Fericit bărbatul, care n-a umblat în


sfatul necredincioşilor şi în calea
Când te lupti împotriva aproapelui
păcătoşilor nu a stat şi pe scaunul hu-
tau, întelege ca te lupti împotriva Tru-
litorilor n-a şezut. Ci în legea Domnului
pului lui Hristos.
e voia lui şi la legea Lui va cugeta ziua şi
(Sfântul Ioan Gura de Aur)
noaptea.
(Ps 1, 1-2)

Si atunci ? Ne vom margini la


Fericit bărbatul, a cărui nădejde este acuzarea raului ? Aceasta ar fi doar ju-
numele Domnului şi n-a privit la matate de vindecare. (...) Sa nu-l lasam
deşertăciuni şi la nebunii mincinoase. pe bolnav, fara a-l conduce spre sana-
(Ps 39, 6) tate.
(Sfântul Maxim Marturisitorul)

Raul este lipsa binelui, asa cum în- Rautatea este contra naturii asa cum
tunericul este lipsa luminii. boala este contra sanatatii.
(Sfântul Ioan Damaschin) ( Sfântul Ioan Gura de Aur)

Pacatul cu cugetul este reaua Raul este abaterea de la locul lor a


întrebuintare a gândurilor; pacatul cu lucrarilor sadite de Dumnezeu în fire
fapta este reaua întrebuintare a lucru- (...), tinderea spre altceva decât spre
rilor. scopul lor, în urma unei judecati gresite.
(Talasie Libianul) ( Sfântul Maxim Marturisitorul)
Pacatul are doua laturi : cea adeva-
Degeaba taiem crengile pacatului în
rata pentru senzualitatea noastra, latu-
afara noastra, daca în noi ramân
ra pe care si-o descopera, si cea vata-
radacinile care vor creste din nou.
matoare, pe care totdeauna o ascunde.
(Sfântul Grigorie Dialogul)
(Inocentiu al Odesei)

Pacatul este nedreptate: cine pa- Niciodata omul nu trebuie sa dez-


catuieste fie se nedreptateste pe sine, nadajduiasca pentru pacatele sale, dar
fie nedreptateste pe altul. nici sa se încreada în faptele sale.
(Sfântul Ioan Gura de Aur) (Sfântul Ioan Gura de Aur)

În lumea noastra, marcata de


iubirea de sine, izvor al pacatului si al
Niciodata omul nu trebuie sa dez-
mortii, Iisus a adus lepadarea de sine,
nadajduiasca pentru pacatele sale, dar
starea de jertfa, izvor al vietii, al
nici sa se încreada în faptele sale.
Învierii, a adus mântuirea noastra, ne-a
(Sfântul Ioan Gura de Aur)
adus viata.
(pr. Constantin Galeriu)

Invidia este cea mai nedreapta din-


Am pacatuit fiindca n-am cautat
tre toate patimile, dar si cea mai dreap-
bucuria, marirea si adevarul în El Însu-
ta : pe de o parte izgoneste tot binele,
si, ci în fapturile Sale, în mine si în cei-
iar pe de alta parte îl chinuie pe cel
lalti.
care o poarta.
(Fericitul Augustin)
(Sfântul Grigorie de Nazianz)

Doar cel care a înteles hotarul aces-


Nu atacul gândului este pacat, ci
tei vieti poate pune hotar pacatelor
convorbirea prieteneasca a mintii cu el.
sale.
(Marcu Ascetul)
(Sfântul Isaac Sirul)

Nu este patima mai grea si care sa


Omului nu-i este cu putinta sa daz- prinda mai repede sufletele oamenilor
radacineze pacatul cu propria putere, ca invidia, iar aceasta, prea putin în-
ci doar cu puterea dumnezeiasca. tristându-i pe ceilalti, îi face rau, în
( Sfântul Macarie) primul rând, celui ce-o poarta.
(Sfântul Vasile cel Mare)

O viata pur individuala este oarba si Nu fi iubitor de sine si vei fi iubitor


atee. Am pierdut umanitatea pentru ca de Dumnezeu; nu cauta placerea în tine
am devenit solitari. si o vei gasi în ceilalti.
(pr. Dumitru Staniloae) (Sfântul Maxim Marturisitorul)
Cei ce spun ca nimeni, în vremea no-
Dumnezeul unora este banul; astra si în mijlocul nostru, nu poate
Dumnezeul altora este pântecle. Nu tine poruncile evanghelice (...), aceia
sunt si acestia închinatori la idoli? închid cerul pe care ni L-a deschis
(Sfântul Ioan Gura de Aur) Hristos.
(Sfântul Simeon Noul Teolog)

Mândria este data de necunoasterea Cel ce se înalta împotriva oamenilor,


lui Dumnezeu. se va înalta si împotriva lui Dumnezeu.
(Sfântul Maxim Marturisitorul) (Sfântul Ioan Gura de Aur)

Mândria este iubirea de sine pâna la Indignarea trebuie sa fie împletita


dispretuirea lui Dumnezeu, în timp ce cu judecata si cu chibzuinta, caci si
smerenia este iubirea de Dumnezeu pâ- cutitul este folosit si de criminali si de
na la dispretuirea de sine. medici.
(Fericitul Augustin) (Sfântul Vasile cel Mare)

Un cuvânt aspru îi înraieste si pe cei


Omul nu poate fi cu desavârsire liber
buni, pe când un cuvânt bun aduce fol-
de patimi; dar le poate stapâni.
os tuturor.
(Sfântul Ioan Gura de Aur)
(Patericul)

Vinul înroseste fata, dar înnegreste


Grija de pântece (de trai bun, fara
sufletul; înveseleste trupul, dar în-
masura) este radacina tuturor relelor.
tristeaza duhul.
(Sfântul Ioan Scararul)
(Iacob al Antiohiei)

Invidia este mâhnirea provocata de


Desertaciunea din afara e semnul
bunurile altora. Mila este mâhnirea
vadit al saraciei dinlauntru.
provocata de relele altora.
(Sfântul Ioan Gura de Aur)
( Sfântul Ioan Damaschin)

Indiferenta si lenea sunt mai vata- Invidia este mâhnirea provocata de


matoare decât toata lucrarea diavoleas- bunurile altora. Mila este mâhnirea
ca. provocata de relele altora.
(Sfântul Ioan Damaschin) (Sfântul Ioan Damaschin)
Daca Dumnezeu nu ne-ar ajuta, nu Fecioria trupului apartine câtorva,
doar ca n-am învinge, dar nici nu am dar fecioria inimii trebuie sa apartina
mai putea lupta. tuturor.
(Fericitul Augustin) (Fericitul Augustin)

Minte sanatoasa în trup sanatos spu-


Postul acela este adevarat, care este
neau stramosii nostri. La aceasta
prezent în toate; pe toate le curateste
putem adauga : suflet curat în trup cu-
si pe toate le vindeca.
rat.
(Sfântul Grigorie Palama)
(Nicodim Patriarhul României)

Postul îi învata pe toti nu doar


Postul este marea arma împotriva
cumpatarea de la mancare, ci si
ispitelor, precum placerea este începu-
înstrainarea de iubirea de argint, de
tul tuturor pacatelor.
nesat si de orice rautate.
(Teofilact al Bulgariei)
(Sfântul Vasile cel Mare)

Postul, acest doctor al sufletelor no-


Ne-am îmbolnavit prin pacat, dar ne
astre, (...) îl face pe fiecare sa ia aminte
vindecam prin pocainta. Iar pocainta
la sine însusi si-l învata sa-si amintesca
fara post este neputincioasa.
de pacatele si de lipsurile sale.
(Sfântul Vasile cel Mare)
(Sfântul Simeon Noul Teolog)

Daca nu îti schimbi viata, la ce mai


Postul ne îngreuneaza pe dinafara,
postesti ? Schimbarea bucatelor nu aju-
dar ne curata pe dinlauntru.
ta la nimic.
( Sfântul Ioan al Antiohiei)
( Sfântul Ioan Gura de Aur)

În cele din urma, cununa si rodul tu-


Cel ce nu cunoaste postul, nu cuno- turor virtutilor, ale tuturor crestinilor
aste crucea. si ostenelilor duhovnicesti este dragos-
( Sfântul Ioan Gura de Aur) tea.
(pr. Alexander Schmemann)

Virtutea izvoraste din dragoste, iar Sa nu pierdem rodul postului, dupa


dragostea din virtute. ce am rabdat truda postului!
(Sfântul Ioan Gura de Aur) (Sfântul Ioan Gura de Aur)
Eşti bogat? Foarte bine! Eşti zgârcit?
Dumnezeu este începutul, mijlocul
Foarte rău! Nu bogaţii vor fi osândiţi, ci
şi sfârşitul oricărui bine.
aceia care slujesc bogăţiei.
(Sfântul Marcu Ascetul)
(Sfântul Ioan Gură de Aur)

Cu nimic nu Îl mânii atât de mult pe


Hristos este simplu cu cei simplii şi
Dumnezeu, ca atunci când nedre-
învăţat cu cei învăţaţi.
tăţeşti pe cineva.
(Sfântul Maxim Mărturisitorul)
(Sfântul Ioan Gură de Aur)

Dacă mi-ar demonstra cineva că


Hristos Se află în afara adevărului şi ar
Nu se ascunde adevărul credinţei de
fi real, că adevărul se află în afara lui
dragul păcii.
Hristos, aş prefera să rămân cu Hris-
(Sfântul Maxim Mărturisitorul)
tos, decât cu adevărul.
(F. M. Dostoievski)

A avea credinţă înseamnă să crezi în


Dumnezeu este începutul, mijlocul ceea ce nu vezi, iar răsplata pentru
şi sfârşitul oricărui bine. această credinţă va fi să vezi ceea ce
(Sfântul Marcu Ascetul) crezi.
(Fericitul Augustin)

Păziţi neschimbat adevărul, dar să


Domnul Hristos nu vrea să fim o ocoliţi fanatismul. Nebunia credinţei
ceată de tânguitori, ci o ceată de este putere dumnezeiască, dar tocmai
înmulţitori de bucurie. prin aceasta ea este echilibrată, lucidă
(pr. Teofil Părăian) şi profund umană.
(Valeriu Gafencu)

Calea lui Hristos este crucea de fiec-


Cine nu are ca mamă Biserica nu Îl
are zi. Nimeni nu s-a suit vreodată la
poate avea pe Dumnezeu ca Tată.
cer prin comoditate.
(Sfântul Ciprian)
(Sfântul Isaac Sirul)

Străduiţi-vă să fiţi în acelaşi gând cu Aşa să fie un tânăr: un mare erou


Dumnezeu. pentru Hristos.
(Sfântul Ignatie Teoforul) (pr. Arsenie Papacioc)
În cele trecatoare, nu poti deveni bo- Dumnezeu este Ratiune si pricina
gat decât saracind pe altul. În cele întregii miscari neîncetate si toate rati-
duhovnicesti, nu poti deveni bogat unile îsi au în El stabilitatea neclintita si
decât îmbogatind pe altul. dinamismul fara de sfârsit.
(Sfântul Ioan Gura de Aur) (Nichita Stithatul)

Dumnezeu este asemenea unui cerc


Dumnezeu este începutul, mijlocul si
ale carui margini nu sunt nicaieri, iar al
sfârsitul oricarui bine.
carui centru este pretutindeni.
(Sfântul Marcu Ascetul)
(Fericitul Augustin)

Pentru aceea a venit Hristos în lume,


Dumnezeu S-a facut om, ca omul sa
ca sa cunoasca si sa înteleaga omul cât
poata deveni dumnezeu.
de mult îl iubeste Dumnezeu.
(Sfântul Irineu )
(Fericitul Augustin)

Misterul Întruparii Cuvântului poar- Cuvântul lui Dumnezeu S-a facut om,
ta în sine semnificatia întregii creatii pentru ca tu sa înveti de la un om cum
sensibile si inteligibile. poate omul deveni dumnezeu.
(Sfântul Maxim Marturisitorul) (Sfântul Clement Alexandrinul)

Sfanta Treime nu este prezenta doar


În Hristos, locuieste dupa fiinta toata
în învatatura lui Hristos, ci e lucratoare
plinatatea Dumnezeirii.
în tot ce face El.
(Sfântul Maxim Marturisitorul)
(pr. Dumitru Staniloae)

Iisus Se face ascultator Tatalui,


vindecând propria noastra neascultare În Hristos, Dumnezeu devine partas
(...) si devine pentru noi modelul unei la conditia omului, pentru ca acesta sa
ascultari fara de care nu exista mâ- aiba posibilitatea trecerii spre El.
ntuire. (pr. Ion Bria)
(Sfântul Ioan Damaschin)

Asa cum, când împreunezi doua


Facâdu-Se om, Cuvântul lui
lumânari, una se vede în cealalta, tot
Dumnezeu a umplut de cunoastere firea
astfel cred ca se întâmpla cu cel care
umana golita.
primeste înlauntrul sau pe Domnul Iisus.
( Sfântul Maxim Marturisitorul)
(Sfântul Chiril al Alexandriei)
Hristos a ridicat în om chipul
Dumnezeu S-a facut purtator de
dumnezeiesc la deplina lui actualitate,
trup, pentru ca omul sa poata deveni
adica la deplina lui comuniune cu
purtator de duh.
Dumnezeu si cu semenii.
(Sfântul Atanasie cel Mare)
(pr. Dumitru Staniloae)

Un singur Cuvânt a spus Tatal si


anume pe Fiul Sau si pe Acesta-L spune Sfântul Duh împlineste vointa co-
mereu în tacerea vesnica. Si Cuvântul muna a Celor Trei, fiind trimis de Tatal
acesta trebuie ascultat în tacerea su- si transmis de Fiul.
fletului. ( Sfântul Simeon Noul Teolog)
(Sfântul Ioan al Crucii)

Iisus Hristos, ipostasul supremei


Duhul Sfânt nu e absent din nici o afectiuni si ratiuni, intra cu noi într-o
faptura si, mai ales, din cele ce s-au comuniune ca de la om la om, într-o
învrednicit de ratiune. legatura interumana, umanizându-ne
(Sfântul Maxim Marturisitorul) deplin prin îndumnezeire.
(pr. Dumitru Staniloae)

Sfânta Treime este structura su-


El le calauzeste pasii celor slabi, îi
premei iubiri, izvorul vietii si al ration-
face mai buni pe cei ce se straduiesc si
alitatii, (...) culminatia smereniei si a
îi lumineaza pe cei care se purifica.
jertfei iubirii.
(Sfântul Vasile cel Mare)
(pr. Dumitru Staniloae)

Calea lui Hristos este Crucea de fiec- Duhul lui Dumnezeu este sustina-
are zi. Nimeni nu s-a urcat vreodata la torul tuturor lucrurilor, ele neexistând
cer prin comoditate. prin sine, ci unele în altele.
(Sfântul Isaac Sirul) (pr. Dumitru Popescu)

În Sfânta Treime exista o comuniune


El le calauzeste pasii celor slabi, îi si o distinctie care depasesc posibilita-
face mai buni pe cei ce se straduiesc si tile cuvântului si întelegerii, (...) o par-
îi lumineaza pe cei care se purifica adoxala diversitate în unitate si o uni-
(Sfântul Vasile cel Mare) tate în diversitate.
(Sfântul Grigorie de Nyssa)

Singurul raspuns, mereu acelasi si,


De ar fi cineva chiar si Petru sau
totusi, radical nou pentru fiecare fiinta
Pavel sau Iacov sau Ioan si i-ar lipsi
umana, ne este oferit de taina care con-
ajutorul dumnezeiesc, usor ar fi învins;
stituie fondul însusi, inima revelatiei
s-ar împiedica si ar cadea.
crestine Taina Crucii.
(Sfântul Ioan Gura de Aur)
(pr. Alexander Schmemann)
Dumnezeu ne trimite darurile Sale cu o
Asa, cu ajutorul lui Dumnezeu, duceti pâna
bucurie mai mare decât cea cu care le
la capat crucea casatoriei. ( pr. Paisie
primim noi. ( Sfântul Grigorie de Nazi-
Olaru)
anz)

Nimic nu uneste viata noastra atât de


Adevarata mama nu este cea care-i da vi-
strâns si de puternic ca dragostea dintre
ata copilului, ci buna crestere. ( Sfântul
barbat si femeie. ( Sfântul Ioan Gura de
Ioan Gura de Aur)
Aur)

Vreti sa aflati valoarea sufletului ? Asculta-


Firea noastra bolnava, decazuta si moarta
ti în ce a constat rascumpararea lui :
avea nevoie sa fie vindecata, ridicata si în-
sângele si moartea unicului Dumnezeu.
viata. ( Sfântul Grigorie de Nyssa)
( Fericitul Augustin)

Sufletul traieste vesnic si nu poate muri, Sufletul si Hristos, doar acestea doua, sa te
caci este suflare din suflarea lui intereseze ! Lumea toata sa cada, pe aces-
Dumnezeu, (...) iar la Judecata de Apoi, su- tea doua, nimeni nu ti le poate lua, afara
fletul iarasi se va uni cu trupul. ( Sfântul numai daca nu le dai tu, cu voia ta.
Ioan Gura de Aur) ( Sfântul Cosma Etolul)

Sufletul curat, daca va privi în el însusi, Îl Barbatul si femeia nu sunt doi oameni, ci
va vedea, ca într-o oglinda, pe Dumnezeu. unul singur. Jumatatea întregului nu poate
( Sfântul Atanasie cel Mare) face copii. ( Sfântul Ioan Gura de Aur)

Daca ajungem lânga Dumnezeu, suntem în Dumnezeu este mostenirea sufletului, iar
cer. Sa ne facem sufletul cer ! (Sfântul sufletul este mostenirea lui Dumnezeu.
Ioan Gura de Aur ( Sfântul Macarie)

Dispozitia inimii da valoarea darului. Ea Sa ne cinstim unii pe altii pentru a învata


singura da pretul celor oferite. ( Sfântul sa-L cinstim pe Dumnezeu. ( Sfântul Ioan
Ambrozie) Gura de Aur)
Este greu sa-i deosebesti pe cei cu adeva-
Socoteste milostenia nu ca o cheltuiala,
rat saraci de cei prefacuti ? Gânditi-va ca
ci ca un venit; nu ca o pierdere, ci ca un
este mai bine sa dam ajutor celor ce nu-l
câstig, caci tu, prin ea, dobândesti mai
merita, decât sa nu-l dam celor ce-l merita
mult decât ai dat. ( Sfântul Ioan Gura
si care au nevoie de el. ( Sfântul Grigorie
de Aur)
de Nazianz)

Lucrul lui Dumnezeu este de a darui harul, Ceea ce era Fiul lui Dumnezeu de la natu-
iar al tau de a-l primi si a-l pastra. ra, aceea am devenit noi prin har.
( Sfântul Chiril al Ierusalimului) ( Sfântul Ioan Gura de Aur)

Raspunde cu blândete si rabdare si,


O, daca omul L-ar cinsti pe Dumnezeu, asa
înaintea patimilor, rabda cu placere si
cum Dumnezeu îl cinsteste pe
smerenie Domnului. ( Sfântul Ioan Gura
om ! (Sfântul Tihon)
de Aur)

Când noi ne aducem aminte de pacatele Cu ajutorul lui Dumnezeu se reface chipul
noastre, Dumnezeu le uita. ( Sfântul Ioan lui Dumnezeu în om. ( Sfântul Grigorie
Gura de Aur) de Nyssa)

Dupa cum ne purtam noi cu aproapele, asa


Vinul este de la Dumnezeu, dar betia este
se va purta Dumnezeu cu noi. ( Sfântul
de la diavol. ( Sfântul Ioan Gura de Aur)
Ioan Gura de Aur)

A ierta este, în esenta, un atribut


dumnezeiesc, iertarea omeneasca aparând Împaca-te cu Dumnezeu si multi oameni
în consecinta ca înca o proba a prezentei vor veni sa se împace cu tine. ( Sfântul
suflului divin în faptura. ( pr. Nicolae Serafim din Sarov)
Steinhardt)

Iertati-va unul pe altul, cum v-a iertat si Când nu-l ierti pe altul, tu nu-l amarasti
Dumnezeu pe toti, în Hristos. ( Sfânta atâta pe el, pe cât te jignesti pe tine însuti.
Scriptura) ( Sfântul Ioan Gura de Aur)
Patimile nu se sting decât cu
cumpatarea. (...) Cel cumpatat stie ca
Ascultarea este mormânt al vointei si învi-
prin cumpatare vine întelepciunea si cu
ere a smereniei. ( Sfântul Ioan Scararul)
ajutorul ei vine smerenia. ( Avva Doro-
tei)

Înainte de toate sa ne marturisim bunului


si singurului nostru Judecator, iar daca El Nu-ti descoperi gândurile tuturor, ci doar
porunceste, sa ne marturisim si tuturor. acelora care pot sa-ti vindece sufletul.
Caci ranile descoperite nu se vor mari, ci ( Sfântul Antonie cel Mare)
se vor tamadui. ( Sfântul Ioan Scararul)

Dumnezeu ne-a dat mila ca o porunca a Hraneste-l pe cel ce moare de foame. Daca
dragostei. ( Sfântul Ioan Gura de Aur) nu o faci, îl ucizi. ( Sfântul Ambrozie)

A da milostenie înseamna a da cu bu-


navointa si bucurie. Daca nu dai astfel, Milostenia face bine, înainte de toate, celui
mai bine nu mai da, fiindca aceasta nu es- ce este milostiv. ( Sfântul Ioan din Kron-
te milostenie, ci paguba. ( Sfântul Ioan stadt)
Gura de Aur)

De esti drept, teme-te de mânia lui Smerenia covârseste pacatele noastre si ne


Dumnezeu ca sa nu cazi; de esti pacatos, ridica, iar mândria ne apasa sufletele spre
încrede-te în mila Domnului ca sa te poti pamânt si ne coboara. ( Sfântul Ioan
ridica. ( Sfântul Grigorie Dialogul) Gura de Aur)

Cel ce îsi pierde speranta în Dumnezeu,


Daca vrei sa te folosesti de întâietate, ce-
acela face cel mai mare pacat tagaduind ca
deaz-o mereu altora ! (Sfântul Ioan Gura
El este iubire, mila si putere. ( Fericitul
de Aur)
Augustin)

Înainte de pacat, teme-te de dreptatea lui


Când miluim pe cineva, ne miluim în prim-
Dumnezeu; dupa pacat, nadajduieste în
ul rând pe noi. ( Sfântul Ioan Gura de
milostivirea Sa. ( Sfântul Grigorie Dia-
Aur)
logul)
În cele trecatoare, nu poti deveni bogat
Bogatia nu este în sine ceva rau sau bun,
decât saracind pe altul. În cele duhovnices-
ci o unealta de care te poti folosi rau sau
ti, nu poti deveni bogat decât îmbogatind
bine. ( Sfântul Clement Alexandrinul)
pe altul. ( Sfântul Ioan Gura de Aur)

Saracilor, ce va lipseste daca Îl aveti pe


Sunteti orbiti de aurul celor bogati. Vedeti
Dumnezeu ? Bogatilor, ce aveti daca va lip-
însa doar ceea ce au nu si ceea ce le lip-
seste Dumnezeu ? (Sfântul Ioan Gura de
seste. ( Sfântul Ambrozie)
Aur)

Nimic nu este atât de propriu firii noastre


Barbatul care tine sa fie frumos trebuie sa
ca a fi în comuniune cu altii, a avea nevoie
se împodobeasca cu cugetul sau.
unii de altii si a ne iubi unii pe altii.
( Clement Alexandrinul)
( Sfântul Vasile cel Mare)

Ferice de cel ce traieste în sihastrie si


Neîncetat sa crezi în Dumnezeu si pe tine
care, departe de oamenii legati de
daruieste-I-te cu totul. Sa nu doresti sa fii
pamântul pe care-l calca în picioarele lor,
singur, în puterea ta ... ( Fericitul Augus-
îsi înalta sufletul catre Dumnezeu.
tin)
( Sfântul Grigorie de Nazianz)

Prietenia nu subordoneaza, ci egaleaza. Ea Timpul înseamna pentru Dumnezeu durata


înseamna ridicarea unuia prin celalalt la asteptarii între bataia Sa la poarta si fapta
Dumnezeu. ( Sfântul Grigorie de Nazi- noastra de a deschide. ( pr. Dumitru
anz) Staniloae)

Fara Tine, Doamne, nu sunt nimic în aceas-


Celor ce iubesc cu adevarat, viata întreaga
ta lume. Prin urmare, fara Tine, ce-as
li se pare o zi. ( Sfântul Grigorie de Na-
putea fi în vesnicie ?! (Fericitul Augus-
zianz)
tin)

Cartea mea, filosofule, este firea celor


Cine este bun, mai bun sa se faca si cine a
facute si, ori de câte ori doresc, pot sa
biruit ispita, sa se roage pentru cel care e
citesc în cele facute de Dumnezeu.
înca în ispite. ( pr. Paisie Olaru)
( Sfântul Antonie cel Mare)