Dacă încercările ni se par
Pentru ca toți să te iubească, anevoioase, e semn că nu ne-am
trebuie ca tu mai întâi să-i iubești.
(Sfântul Porfirie)
Un om este cu adevărat liber,
atunci când acceptă să devină robul
lui Dumnezeu.
(Sfântul Maxim Mărturisitorul)
Cea mai scurtă cale către Hristos
este de a purta povara celuilalt.
(Starețul Ambrozie de la Optina)
Când ne-am ridicat de la masă
flămânzi, am mâncat; când ne-am
ridicat sătui, ne-am îmbuibat; iar când
ne-am îmbuibat, ne-am otrăvit.
(Cehov)
Nimic nu poate modela mai bine
sufletul unui bărbat, decât femeia de
lângă el.
(Sfântul Ioan Gură de Aur)
Adevărata mamă nu este cea care-i
dă viață copilului, ci buna creștere.
(Sfântul Ioan Gură de Aur)
Ce sa facă Dumnezeu cu ale noastre
cuvinte de mulțumire, când cu faptele Îi
arătăm doar nemulțumire?
(Sfântul Ioan de Kronstadt)
încredințat pe deplin voii lui
Dumnezeu.
(Sfântul Siluan Athonitul)
Oamenii supraviețuiesc nu prin
grija de ei înșiși, ci prin iubirea
celorlalți față de ei.
(Lev Tolstoi)
Dispoziția inimii dă valoarea
darului. Ea singură dă prețul celor
oferite.
(Sfântul Ambrozie al Milanului)
Este mai ferit de primejdie cel care
nu îngaduie dusmanului sa intre în
casa, decât cel care, dupa ce l-a lasat
sa intre, se lupta cu el sa-l scoata.
( Sfântul Tihon)
Nimic nu poate modela mai bine
sufletul unui bărbat, decât femeia de
lângă el.
(Sfântul Ioan Gură de Aur)
Haine scumpe pe spinare, bagă
omu-n lipsă mare.
(Proverb românesc)
Cauți bogăție? Fă-ți-L prieten pe
Dumnezeu și ești cel mai bogat.
(Sfântul Ioan Gură de Aur)
 Unde se termină rugăciunea, începe Să ne cinstim unii pe alții, pentru a
păcatul. învăța să-L cinstim pe Dumnezeu.
(Sfântul Efrem Sirul) (Sfântul Ioan Gură de Aur)

Se tem de moarte cei ce nu cred în Când l-ai văzut pe aproapele tău, pe

înviere. Dumnezeu L-ai văzut.
(Sfântul Ioan Gură de Aur) (Sfântul Clement Alexandrinul)

Toti cei care îsi amintesc de iad nu

Copilul e ca aluatul: ce-ai frământat,
vor ajunge acolo, iar cei ce uita de iad,
aceea crește.
nu vor scapa de el.
(Proverb rusesc)
( Sfântul Ioan Gura de Aur)

Este greu să-i deosebești pe cei cu

Domnii mei, când esti la oras, diavo-
adevărat săraci de cei prefăcuți? Gândiți
lul vine sub diferite chipuri: un prieten,
-vă că este mai bine să dăm ajutor celor
o carte, o femeie, un dusman; când esti
ce nu-l merită, decât să nu-l dăm celor
în singuratate, vine personal.
ce-l merită și care au nevoie de el.
( pr. Ilie Cleopa)
(Sfântul Grigorie de Nazianz)

Trăiește ca să-L mulțumești pe Cine fuge de răbdare fuge de

Dumnezeu nu pe tine. mântuire.
(Sfântul Cuvios Serghie) (Sfântul Ioan Gură de Aur)

Nepătimirea nu înseamnă a nu fi Cum poți iubi pe Dumnezeu pe care

luptat de diavol, ci, luptat fiind de nu-L vezi dacă nu iubești pe aproapele
acesta, nebiruit să rămâi. pe care îl vezi?
(Sfântul Diadoh al Foticeei) (1 Ioan 4, 20)

Nimeni nu poate vorbi despre

Singurul lucru pentru care omul
rugăciune dacă nu se roagă. Iar dacă se
merită să trăiască și care dă sens vieții
roagă, nu-i mai vine deloc să vorbească
lui este iubirea.
despre asta.
(Părintele Zaharia Zaharou)
(Avva Pimen)
 Dragostea este ca o albină foarte
Milostenie cu adevărat face cel ce îi
lucrătoare, care adună de pretutindeni
îmbrățișează și îi cuprinde în inima sa
cele bune şi le depozitează în sufletul
pe toți și nu lasă pe nimeni afară.
celui care iubește.
(Sfântul Ioan de Kronstadt)
(Sfântul Ioan Gură de Aur)

Smerită cugetare arată nu cel ce se

Dacă ascultăm conștiința când facem
defaimă pe sine, ci cel ce, ocărât fiind de
un lucru atunci vom avea bucurie, pace
altul, nu-și micșorează dragostea față de
și liniște sufletească.
acesta.
(Sfântul Ioan Gură de Aur)
(Sfântul Ioan Scărarul)

Orice cuvânt care nu se sprijină pe

Eu nu cred că se poate mântui cineva
fapte nu trece dincolo de urechi; dar
care n-a lucrat nimic pentru mântuirea
când se unește cu fapta, el dă viață,
aproapelui.
pătrunde până la inimă.
(Sfântul Ioan Gură de Aur)
(Sfântul Isidor Pelusiotul)

Rânduiește-ți viața în așa fel încât ea

Cine își vede păcatele va vedea pacea. să poată învăța fără cuvinte, mai mult
(Avva Isaia) decât cuvântul.
(Filaret - Mitropolitul Moscovei)

Ascultarea este moartea mândriei și Mai bine simplu și smerit și de

învierea smereniei. Dumnezeu iubit.
(Sfântul Ioan Scărarul) (Autor necunoscut)

Fericit este cel ce are o așa dragoste Cea mai bună dobândă este un
de Dumnezeu, precum are cel nebun prieten credincios.
îndrăgostit de iubita sa. (Avva Evagrie)
(Sfântul Ioan Scărarul)

Mustră-i pe cei corupți prin viața ta

Omul care-și privește păcatele sale
curată, iar pe cei ce au sentimente fără
nu mai are limbă să grăiască cu cineva.
rușine - prin înfrânarea ochilor tăi.
(Sfântul Macarie)
(Sfântul Isaac Sirul)
 Din pricina numeroaselor roade se
îndoaie crengile pomilor și în prezența
multor virtuți se smerește în om
înfățișarea gândurilor lui.
(Sfântul Grigorie Sinaitul)
Dacă ești iubitor de învățătură, fă-te
iubitor și de osteneală. Căci simpla
cunoștință îngâmfă pe om.
(Sfântul Marcu Ascetul)
Omul care iubește nu moare.
(Arhimandritul Sofronie Saharov)
Nu este rușinos pentru un om să
cadă strivit de dureri, ci este rușinos să
moară nepăsător și istovit de plăceri.
(Autor necunoscut)
Calea grabnică spre înălțarea în
virtute a începătorilor este tăcerea
buzelor, închiderea ochilor și surzenia
urechilor.
(Cuviosul Nichita Stihatul)
Dăruiește de dragul binelui, nu de
frica răului.
(Avva Heremon)
Iubiților, nu dați crezare oricărui
duh, ci cercați duhurile dacă sunt de la
Dumnezeu, fiindcă mulți prooroci
mincinoși au ieșit în lume.
(I Ioan 4, 1)
Creștinul este persoana care oriunde
privește, Îl vede pe Hristos.
(Pr. Alexander Schmemann)
Dacă cineva nu are liniștirea, nu va
ști ce e iubirea de Dumnezeu.
(Sfântul Isaac Sirul)
Un singur lucru trebuie să ne
mâhnească și să ne îndurereze:
păcatul.
(Sfântul Ioan Gură de Aur)
Nu dărui celorlalți după cum merită,
ci după cum au nevoie.
(Sfântul Ioan din Kronstadt)
Să aveți către Dumnezeu inimă de
fiu, către aproapele inimă de mamă și
către voi minte de judecător.
(Părintele Ilie Cleopa)
Obișnuiește-ți urechea să audă des
cuvinte duhovnicești și mintea ta se va
depărta de gânduri necurate.
(Sfântul Talasie Libianul)
Cel care se roagă numai când se
roagă, acela nu se roagă!
(Autor necunoscut)
 Dacă vrei să faci toate lucrurile tale
Nu cuiele l-au răstignit pe Hristos, ci
bine, atunci închipuiește-ți că
Iubirea!
Dumnezeu se uită la tine.
(Feodor Dostoievski)
(Mitropolitul Filaret al Moscovei)

Alt lucru este să vorbim despre

Pentru a te mântui, e de ajuns să
Dumnezeu și alt lucru este să ne
vrei.
întâlnim cu Dumnezeu.
(Sfântul Ioan Gură de Aur)
(Sfântul Grigorie Palama)

Nu-ți osândi aproapele, căci tu îi A răspunde la rău cu rău este dovada

cunoști păcatul, dar pocăința nu. de slăbiciune.
(Avva Dorotei) (Ernest Bernea)

Un singur lucru nu poate

Cum îți sunt gândurile, așa îți este și
Dumnezeu: să ne mântuiască fără de
viața.
consimțământul nostru.
(Părintele Tadei de la Vitovnița)
(Părintele Nicolae Steinhardt)

Acela este ascultător, care este ca Pentru a cunoaște pe Dumnezeu nu e

fierul în mana fierarului și ca lutul în nevoie nici de bani, nici de averi, ci
mâna olarului. numai de smerenie.
(Sfântul Teodor Studitul) (Sfântul Siluan Athonitul)

Am văzut pe mulți oameni cazând în

O viată curată spune mai multe decât
păcat din pricina vorbelor lor, însă
orice cuvânt.
aproape pe nimeni din pricina tăcerii.
(Starețul Tadei)
(Sfântul Ambrozie)

Dobândește pacea interioară și mii în

Ce nu îmbrățișezi, nu poți vindeca.
jurul tău se vor mântui.
(Sfântul Grigorie Teologul)
(Sfântul Serafim de Sarov)
 Un om fără duhovnic este precum Auzi vuietul copacului când îl
un orfan. dobori, dar pădurea n-o auzi cum
(Costion Nicolescu) crește.
(Proverb)

Pocăința are două fețe: ea privește

Cât de bine sunt toate rânduite.
la cele trecute și la cele viitoare; la cele
Lucrurile necesare sunt simple, iar cele
trecute ca să-ți plângi păcatele făcute,
complicate nu sunt necesare.
iar la cele viitoare ca să nu le mai faci.
(Grigori Skovoroda)
(Sfântul Grigorie Teologul)

Daca omul vrea să aibă o fântână cu Fără bucurie, smerenia și

apă limpede, trebuie să sape adânc. rugăciunea sunt lipsite de har.
(Proverb) (Părintele Alexander Schmemann)

Până când omul nu ajunge la

Sufletul este călărețul și trupul este
conștiința că este nimic, nu pune
calul.
început în relația sa cu Dumnezeu.
(Sfântul Vasile cel Mare)
(Gheron Iosif)

Dacă ar ști cât de mult ajută la

Când ne temem de Dumnezeu, ne
mântuire, diavolul ar fi mai puțin
temem și să-l întristăm pe celălalt.
ispititor.
(Arhimandrit Zaharia Zaharou)
(Părintele Arsenie Papacioc)

Cine este bun, mai bun sa se faca si

Numai cei care au capacitatea de a
cine a biruit ispita, sa se roage pentru
se jertfi pentru ceilalți se mântuiesc.
cel care e înca în ispite.
(Părintele Adrian Fagețeanu)
( pr. Paisie Olaru)

Cine s-a deprins cu alfabetul urii și

Omul care-și privește păcatele sale
al dezbinării în această viață, acest
nu mai are limbă să grăiască cu cineva.
limbaj îl va vorbi și în viața veșnică.
(Sfântul Macarie)
(Mitropolitul Antonie Bloom)
 Nici inteligența, nici educația, nu
Dacă te lipsești de rugăciune, faci la
au nici o valoare dacă nu sunt în
fel ca și cum ai scoate un pește din apă.
slujba dragostei și a iubirii.
(Sfântul Ioan Gură de Aur)
(Părintele Arsenie Papacioc)

Nădejdea în Dumnezeu face inima Ești tu însuti când ești stăpân pe

largă, iar grija trupească o îngustează. tine.
(Sfântul Marcu Ascetul) (Părintele Dumitru Stăniloae)

Blândețea este așezarea nemișcată a

Îngrijiți pe bolnav nu ca pe un frate,
sufletului, care rămâne același la cinste
ci ca pe Însuși Dumnezeu!
și la necinste.
(Nicolae Paulescu)
(Sfântul Ioan Scărarul).

Nu întreba de ce sau prin cine a

Pacea inimii este tăcerea în care ne venit suferința, ci cum să o porți cu
vorbește Dumnezeu. mulțumire, fără întristare și fără
(Părintele Sofian Boghiu) pomenirea râului.
(Sfântul Marcu Ascetul)

Nici o greutate nu este prea mare

Daca vrei sa vezi raiul pe pământ,
când o porți pentru binele prietenului
privește în ochii unui copil.
tău.
(Feodor Dostoievski)
(Costion Nicolescu)

Hristos nu vine în inima ta dacă este

Ortodoxia se păstrează în smerenie.
un dușman acolo.
(Părintele Rafail Noica)
(Părintele Arsenie Papacioc)

Mai bine un om păcătos care știe că

Nimeni nu se va înrăi din pricina a păcătuit și se căiește, decât unul care
binelui! nu a păcătuit și se socotește pe sine a fi
(Părintele Tadei) drept.
(Avva Sarmata)
 Domnul lasă boala să se lungească
atunci când vede că aceasta
contribuie mai mult decât sănătatea
la mântuirea omului.
(Sfântul Teofan Zăvorâtul)
A fi aproape sau departe de
Dumnezeu depinde de om, deoarece
Dumnezeu este oriunde.
(Sfântul Ioan Gură de Aur)
Rugăciunea fără dragoste nu este
ascultată, pentru că numai dragostea
deschide ușile rugăciunii.
(Sfântul Efrem Sirul)
Pomul se cunoaște după roade și
omul după fapte.
Nu ești nefericit pentru că ești
creștin, ești nefericit pentru că nu ești
autentic.
(Părintele Simeon Kraiopoulos)
Să nu faci tot ce poți; să nu crezi tot
ce auzi, și să nu spui tot ce știi!
(Părintele Paisie Olaru)
Nu vom fi acuzați că n-am făcut
minuni, că n-am fost teologi, că n-am
avut vedenii, dar va trebui să dăm
seamă lui Dumnezeu că nu ne-am plâns
păcatele.
(Sfântul Ioan Scărarul)
Creștinul nu se poate întrista decât
atunci când el sau aproapele său fac
ceva împotriva voii lui Dumnezeu.
(Sfântul Ioan Gură de Aur)
Cel ce ține minte râul nu se poate
ruga curat.
(Sfântul Marcu Ascetul)
Calea lui Hristos este Crucea de
fiecare zi. Nimeni nu s-a urcat vreodată
la cer prin comoditate.
(Sfântul Isaac Sirul)
Dacă suntem stăpâniți de dragoste e
semn că Dumnezeu este în noi.
(Părintele Dumitru Stăniloae)
Dacă Dumnezeu nu e pe primul plan
în viața ta, nu e pe locul care I Se
cuvine.
(Părintele Teofil Pârâianu)
Fă ce vrei, dacă poți suporta veșnic
ceea ce faci.
(Paul Valery)
Dă-i minîii o lucrare; dacă mintea
are o lucrare, atunci nu mai e atrasă de
curiozitate.
(Părintele Petroniu Tănase)
 De nimeni nu se apropie diavolul
Dacă ai pierdut credința în
așa de lesne ca de cel ce trăiește în
Dumnezeu, ai pierdut totul!
trândăvie și lene.
(Părintele Ambrozie Iurașov)
(Sfântul Tihon)

Nu cele ce se fac după fire sunt Diavolul când vede că nu mai te

păcate, ci cele rele după alegerea cu poate duce la păcat, te tulbură cu
voia. trecutul.
(Sfântul Antonie cel Mare) (Părintele Mina Dobzeu)

Cel căruia i se pare că stă neclintit, Încă nu L-a cunoscut pe Dumnezeu

să ia seama să nu cadă. cel ce nu se minunează de Dumnezeu.
(Sfântul Apostol Pavel) (Sfântul Isaac Sirul)

Oricine încearca sa descrie lumea

cealalta prin cuvinte este, cu adevarat,
Ura întunecă ochiul lăuntric pentru
un mincinos; si nu pentru ca uraste
a nu-L vedea pe Dumnezeul dragostei.
adevarul, ci prin nepotrivirea descrie-
(Sfântul Grigorie Teologul)
rii.
(Sfântul Grigorie de Nyssa)

Înțelepciunea adevărată nu stă în

Când văd un apus de Soare îmi dau
discuții și vorbe învățate, ci în
seama că totul este altundeva!
smerenie.
(Părintele Alexander Schmemann)
(Fericitul Augustin)

Ostenelile sunt pretutindeni călăuze Răbdarea nu are măsură dacă este

celor buni. amestecată cu umilința.
(Sfântul Ioan Gură de Aur). (Sfântul Efrem Sirul).

Cel ce spune că-și plânge păcatele

sale și continuă să le facă se înșală Creatorul morții este păcatul.
singur pe sine. (Sfântul Ioan Gură de Aur)
(Avva Isaia Pustnicul)
 Neliniștea și grija sunt pentru cei
care n-au credință
(Maica Gavrilia Papaiannis)
Cel ce a aflat dragostea Îl mănâncă
pe Hristos; Îl mănâncă pe Hristos în
fiecare zi şi ceas şi se face prin aceasta
nemuritor.
(Sfantul Isaac Sirul)
În spatele oricărei boli se află o du-
rere a sufletului [...] Totul începe cu
grijile [...]. Boala începe în minte, ca
un gând negativ, printr-o neliniște con-
stantă.
(Maica Gavrilia Papaiannis)
Iadul este o stare și loc. Până la
urmă, iadul este despărțirea de
Dumnezeu, o viață fără Dumnezeu.
(Părintele Iustin Miron)
Iubirea și smerenia sunt sinonime.
(Maica Gavrilia Papaiannis)
Din tăcere se naşte liniştea, iar din
linişte, rugăciunea.
(Sfântul Varsanufie de la Optina)
Ce poate însemna patimirea mea pe
lânga ceea ce ai patimit Tu, Doamne,
pentru noi toti ?
(Cuviosul Paisie cel Mare)
Ne dorim libertate. De ce? Ca să
putem fi robii propriilor patimi.
(Maica Gavrilia Papaiannis)
Prin credință poți să întorci totul în
favoarea ta. Răul vine numai din interi-
or. Răul exterior nu poate să te
afecteze decât dacă are corespondent
din interior.
(Părintele Iustin Miron)
Din păcate, de cele mai multe ori,
frica îl învață pe om mai mult decât
dragostea.
(Maica Gavrilia Papaiannis)
Nu duceti grija de ziua de mâine,
caci ziua de maine se va îngriji de sine.
Ajunge zilei rautatea ei.
(Sfânta Scriptura)
Nici bunatatile pamântesti nu se
obtin fara osteneli. De ce renuntam
atunci la cele ceresti din cauza osten-
elilor
(Sfântul Nil Sinaitul)
Toate cuvintele tale să fie cuvinte
care ar putea să constituie o rugăciune.
(Părintele Gheoghe Calciu-Dumitreasa)
Ceea ce ne este de folos, aceea vrea
Dumnezeu si, ceea ce vrea Dumnezeu,
aceea ne este de folos.
( Sfântul Ioan Gura de Aur)

Iisus este dulce, iar celui care îşi
varsă amărăciunea durerii înaintea Lui,
aceasta i se preface în sirop dulce.
(Sfântul Paisie Aghioritul)
Nu uitaţi, oameni buni, mătăniile şi
închinăciunile sunt cele mai puternice
arme pe care ni le-a dat Dumnezeu în
trupul nostru.
(Maica Siluana Vlad)
Sporirea duhovnicească a nevoitoru-
lui nu depinde de bunătatea părintelui
duhovnic, ci de gândurile bune ale uce-
nicului.
(Sfântul Paisie Aghioritul)
Dumnezeu este mai aproape de fiec-
are om decât este omul însuși față de
sine.
(Sfantul Iustin Popovici)
Când vei ajunge să te smerești, toți
ți se vor părea sfinți. Când ești plin de
tine, însă, toți ți se par răi.
(Părintele Iosif Isihastul)
Cel care spune că dreptul nu trebuie
să aibe întristări, este ca și cum ar
susține că nu este potrivit ca atletul să
nu aibe adversary
(Sfântul Grigorie Teologul
Precum tacerea la vreme este frana
maniei, asa mancarea cu masura este
frana poftei, iar rugaciunea de un sin-
gur gand, a gandurilor neasezate.
(Avva Ilie Ecdicul)
Cel mai bun medicament în orice
încercare a noastră este cugetarea la
încercările cu mult mai mari prin care
au trecut semenii noştri.
(Sfântul Paisie Aghioritul)
Dacă nu ne este cu putinţă să
rămânem netulburaţi, trebuie cel puţin
să ne înfrânăm limba, după cum spune
Psalmistul: 'tulburatu-m-am și n-am
grăit' (Psalm 76, 4).
(Sfântul Serafim de Sarov)
În realitate, bietul neam omenesc nu
are decât un singur prieten adevarat:
pe Mântuitorul Hristos, pentru ca El l-a
izbavit de cel mai mare dușman al său:
moartea.
(Sfantul Iustin Popovici)
Atunci când celălalt este mânios,
orice i-ai spune nu poți face nimic. Este
mai bine ca în clipa aceea să taci și să
te rogi.
(Sfântul Paisie Aghioritul)
Din pricina trufiei, lui Pilat i-a fost
imposibil să înţeleagă că înaintea lui
stătea Smerenia desăvârşită.
(Sfântul Ignatie Briancianinov)
Psalmul este linişte a sufletelor, con-
ducător al păcii; potoleşte turburarea
şi vâlvătaia gândurilor, înmoaie mânia
sufletului şi înfrânează pe cel des-
frânat.
(Sfântul Vasile cel Mare)
Dumnezeu nu este nicaieri pentru cei
ce privesc trupeste, caci e nevazut. Dar
pentru cei ce inteleg duhovniceste este
pretutindeni
(Sfântul Simion Noul Teolog)
 Nimic nu este mai mare ca omul cu
Să nu ne întristăm când alunecăm
Dumnezeu și nimic mai mic ca omul
în greșeală, ci când stăruim în ea.
fără Dumnezeu.
(Sfântul Isaac Sirul)
(Sfântul Tihon)

Este mai ferit de primejdie cel care

nu îngăduie dușmanului să intre în Folosirea greșită a gândurilor, duce
casă, decât cel care, după ce l-a lăsat la întrebuințarea greșită a lucrurilor.
să intre, se luptă cu el să-l scoată. (Sfântul Maxim Mărturisitorul)
(Sfântul Tihon)

Ascultarea este scara cea mai scurtă Unde nu este răbdare, acolo nu este
către cer. nici iubire.
(Sfântul Vasile cel Mare) (Sfântul Grigorie cel Mare)

Să îndrăznească pătimașii, că și
Lacrimile sunt semne în trup despre
nepătimașii din pătimași s-au făcut
așezarea minții.
nepătimași.
(Sfântul Isaac Sirul)
(Sfântul Ioan Scărarul)

Dumnezeu odihnește în inimile celor

Daca mi s-ar dărui din nou viața, nici
blânzi, iar sufletul tulburat este scaun
o clipă nu aș mai irosi-o în zadar.
pentru diavoli.
(F.M. Dostoievski)
(Sfântul Ioan Scărarul)

Cuvântul spus cu dragoste, nu Frate, să nu te împărtășești niciodată

întărâtă niciodată. fără lacrimi.
(Sfântul Teofan Zăvorâtul) (Sfântul Simeon Noul Teolog)

Tragedia omenirii contemporane

constă în faptul că ea îl privește pe Slujirea persoanelor să treacă
omul bolnav ca pe un om normal. înaintea deținerii bunurilor.
(Preotul Mihail Nedelski) (Sfântul Grigorie Palama)
 Harul vine de la iubirea pentru
Daca s-ar teme oamenii de
fratele şi se păstrează prin iubirea
Dumnezeu macar pe jumatate asa cum
pentru fratele; dar dacă nu iubim pe
se tem de moarte, nu s-ar mai teme de
fratele, harul lui Dumnezeu nu vine în
moarte.
suflet.
(Sfântul Nicolae Velimirovici)
(Sfântul Siluan Athonitul)

Aş fi cârtit împotriva lui Dumnezeu

Pe cel ce se bucura în Domnul, nici
că m-a facut om, dacă n-ar fi trăit Hris-
un necaz nu-l va scoate din bucuria lui.
tos pe pământ.
(Sfântul Ioan Gură de Aur)
(Sfântul Iustin Popovici)

Vrei sa ai viata ? - Sa ai iubire! Unde

Rugăciunea este o stare de perma-
-i iubire ii viata, unde nu-i iubire ii
nentă recunoştinţă.
moarte.
(Sfântul Ioan de Kronstadt)
(Pr. Teofil Pârâian)

Când tu vorbeşti în ascuns cu tine

Cu un cuvânt bun şi pe cel rău îl faci
însuţi, cuvintele tale sunt cercetate în
bun, iar cu un cuvânt rău şi pe cel bun
cer. De aceea şi răspunsurile îţi vin de
îl faci rău
acolo.
(Sf Macarie cel Mare)
(Sfântul Vasile cel Mare)

Cartea mea, filosofule, este firea ce-

Folosirea gresita a gândurilor duce
lor facute si, ori de câte ori doresc, pot
la întrebuintarea gresita a lucrurilor.
sa citesc în cele facute de Dumnezeu.
( Sfântul Maxim Marturisitorul)
( Sfântul Antonie cel Mare)

Asemenea este Împărăţia Cerurilor

Îndoiala şi deznădejdea sunt viermii
ce se nasc din ţesătura necontenită a
păcatului.
(Sfântul. Nicolae Velimirovici)
cu un neguţător care caută mărgăritare
bune. Şi aflând un mărgăritar de mult
preţ, s-a dus, a vândut toate câte avea
şi l-a cumpărat.
(Evanghelia după Matei 13, 44-49)

Viata aceasta trecatoare nu este

Cunostinta de Dumnezeu este pomul
decât noviciatul eternitatii; nenorocir-
vietii, de care, impartasindu-se, cel cu-
ile nu sunt, pentru crestin, decât încer-
rat ramane nemuritor.
care si pedeapsa.
(Sf. Talasie Libianul)
( Fericitul Augustin)

Pe cel osandit mai mult il va tortura
cugetul ca a pierdut cerul decat cele
mai infioratoare chinuri ale iadului.
(Sf. Ioan Hrisostom.)
De va voi omul, de dimineaţa până
seara poate ajunge la măsura
dumnezeiască.
(Avva Alonie, Patericul egiptean)
Oamenii care au dragoste și
bunătate se aseamănă cu îngerii care
transmit bucurie și veselie, oriunde s-
ar afla.
(Sfântul Paisie Aghioritul)
Cei care Îl vor îngroapa prin
smerenie pe Hristos în sufletul lor, Îl
vor vedea si înviind prin slava.
( Sfântul Maxim Marturisitorul)
Oricine încearca sa descrie lumea
cealalta prin cuvinte este, cu adevarat,
un mincinos; si nu pentru ca uraste
adevarul, ci prin nepotrivirea descri-
erii.
(Sfântul Grigorie de Nyssa)
Pocăinţa adevărată eliberează şi e
dătătoare de bucurie. Dacă nu e eliber-
atoare atunci nu e pocăinţă autentică.
(Arhiman. Sofronie Saharov)
Trăiţi ca oameni liberi dar nu ca şi
cum aţi avea libertatea drept acoperă-
mânt al răutăţii.
(I Petru 2, 16)
Când omul îşi recunoaşte cu smeren-
ie starea sa păcătoasă, atunci este
recunoscut de oameni ca fiind un om al
lui Dumnezeu.
(Sfântul Paisie Aghioritul)
Când trebuie sa sfatuim si sa certam
pe unul din fratii nostri, sa ne amintim
spusele Apostolului : “Si el este om !”.
(Sfântul Ioan Gura de ur)
Lumea ni s-a dat pentru comunicare
între noi, pentru a ne ajuta, prin ea, pe
noi însine.
( pr. Dumitru Staniloae)
Rugăciunea neîntreruptă stă în a
avea mintea alipită de Dumnezeu cu
evlavie multă şi dor; a atârna pururi cu
nădejdea de El şi a te încrede în El în
toate, orice ai face şi ţi s-ar întâmpla.
(Sf. Maxim Mărturisitorul)
În vechime viaţa era mai liniştită, iar
oamenii aveau răbdare. Astăzi toţi sunt
brichete", nu rabdă niciun cuvânt. Şi
după aceea urmează de la sine
despărţirea.
(Sfântul Paisie Aghioritul)
Căutaţi mai întâi Împărăţia lui
Dumnezeu şi dreptatea Lui şi toate ce-
lelalte se vor adăuga vouă. Nu vă îngri-
jiţi de ziua de mâine, căci ziua de mâ-
ine se va îngriji de ale sale. Ajunge zilei
răutatea ei.
(Evanghelia după Matei VI, 33-34)
Dacă vine mândria, va veni şi ocara,
iar înţelepciunea este cu cei smeriţi.
Neprihănirea poartă pe cei drepţi, iar
strâmbătatea prăpădeşte pe cei vicleni.
(Pildele lui Solomon, XI, 2-3)
 Dobândeşte pacea ta lăuntrică şi o
mulţime de oameni îşi vor afla mântui-
rea în preajma ta.
(Sf Serafim de Sarov)
Pacea sufletului se dobândeşte prin
strâmtorări. Sfânta Scriptură spune:
“Am trecut prin foc şi prin noianul mâ-
hnirilor, dar la sfârşit ne-ai dus la loc
de odihnă” (Ps. 65, 11).
(Sf Serafim de Sarov)
Adeseori vad saraci care sunt bogati
si bogati care-s saraci, barbati care sunt
femei si femei care sunt barbati,
întelepti nebuni si oameni fara de carte
întelepti.
(Sfântul Ioan Gura de Aur)
Moartea adevarata este înlauntru, în
inima si este ascunsa. Omul cel din-
launtru moare. Cine a trecut din moarte
la viata, în cele ascunse, acela traieste
în veci si nu mai moare.
(Sfântul Macarie)
Omul care-I multumeste lui
Dumnezeu pentru relele ce trec peste
el, nu simte acele rele.
(Sfântul Ioan Gura de Aur)
Omule, pogoară-te cu mintea în
cămara inimiii tale şi atunci ai ajuns în
cer.
(Sfântul Isaac Sirul)
Fecioară, tu eşti lauda ticălosului
meu suflet, tu eşti dulceaţa şi lumina-
rea, tu eşti bucuria mea, tu dul-ceaţa
inimii, tu lumină şi îndulcire şi viaţă, tu
mângâiere dumnezeiască, tu eşti bucu-
rie şi veselie.
(Canoanele Maicii Domnului, glas 2, cantarea 9)
Dacă Dumnezeu nu ocupă primul loc
în viaţa ta, atunci nu ocupă niciun loc.
(Arhim. Teofil Paraian)
Pentru omul care se roaga în sufletul
lui, lumea întreaga este o biserica.
(Sf Siluan de la Muntele Athos)
De nu vom ajunge a pătrunde sensul
slujirii celuilalt, viața noastră va fi fără
de folos. De voim să ne reînnoim firea,
să ne facem asemănători lui Dumnezeu,
trebuie ca viața noastră să fie stăpânită
de dorința de a sluji celuilalt.
(Arhim. Sofronie Saharov)
În starea noastră de cădere nu putem
judeca în chip drept pe fratele nostru.
Să nu fiți prea siguri că fratele vostru se
înșeală. Nu îl judecați.
(Arhim. Sofronie Saharov)
Când se întâmplă între oameni cer-
turi, împotriviri, silnicii, unimea nu se
poate păstra decât dacă fiecare se
hotărăște să rabde neputințele celor-
lalți. După Apostolul Pavel, mai bine să
rabzi ocară decât să ocărăști.
(Arhim. Sofronie Saharov)
Nimic nu foloseşte atât la dobândirea
păcii lăuntrice, cât tăcerea şi vorbirea
cu noi înşine, mai mult decât cu ceilalţi.
(Sf. Serafim de Sarov)
Eu zic așă: Doamne, aicea am greșit,
aicea pedepsește-mă, da dincolo, să nu
mă pedepsești, acolo-i viața veșnică.
Aicea pedepsește-mă, că eu aicea am
greșit
(Parintele Selafiil, Man. Neamtul Nou)
 Acolo unde se află Dumnezeu, nu se
găseşte răul. Toate câte vin de la
Dumnezeu au înăuntrul lor pacea, şi-l
îndeamnă pe om la osândire de sine şi la
smerenie.
(Sf Serafim de Sarov)
Nu evenimentele creeaza fericire sau
nefericire, ci fericirea sau nefericirea
creeaza evenimentele.
(Maica Siluana Vlad)
Tu eşti Hristos, Fiul lui Dumnezeu
Celui viu". Ce i-a spus Domnul Hristos?
"Fericit eşti Simone, că nu trup şi sânge
ţi-a descoperit ţie aceasta, ci Tatăl Meu
Cel din ceruri
(Matei 16, 17)
Când te lupti împotriva aproapelui
tau, întelege ca te lupti împotriva Tru-
pului lui Hristos.
(Sfântul Ioan Gura de Aur)
Fericit bărbatul, a cărui nădejde este
numele Domnului şi n-a privit la
deşertăciuni şi la nebunii mincinoase.
(Ps 39, 6)
Raul este lipsa binelui, asa cum în-
tunericul este lipsa luminii.
(Sfântul Ioan Damaschin)
Pacatul cu cugetul este reaua
întrebuintare a gândurilor; pacatul cu
fapta este reaua întrebuintare a lucru-
rilor.
(Talasie Libianul)
A-I multumi lui Dumnezeu când
vântul este prielnic pe mare nu este ce-
va deosebit; a-I multumi însa când este
furtuna, atunci se arata adevarata recu-
nostinta.
(Sfântul Ioan Gura de Aur)
Desăvârşirea este un adânc de
smerenie
(Sf. Isaac Sirul)
Dragostea de Dumnezeu care-i ferici-
rea sufletului este vinul care veseleşte
inima omului
Sf. Isaac Sirul
Fericit bărbatul, care n-a umblat în
sfatul necredincioşilor şi în calea
păcătoşilor nu a stat şi pe scaunul hu-
litorilor n-a şezut. Ci în legea Domnului
e voia lui şi la legea Lui va cugeta ziua şi
noaptea.
(Ps 1, 1-2)
Si atunci ? Ne vom margini la
acuzarea raului ? Aceasta ar fi doar ju-
matate de vindecare. (...) Sa nu-l lasam
pe bolnav, fara a-l conduce spre sana-
tate.
(Sfântul Maxim Marturisitorul)
Rautatea este contra naturii asa cum
boala este contra sanatatii.
( Sfântul Ioan Gura de Aur)
Raul este abaterea de la locul lor a
lucrarilor sadite de Dumnezeu în fire
(...), tinderea spre altceva decât spre
scopul lor, în urma unei judecati gresite.
( Sfântul Maxim Marturisitorul)
 Pacatul are doua laturi : cea adeva-
Degeaba taiem crengile pacatului în
rata pentru senzualitatea noastra, latu-
afara noastra, daca în noi ramân
ra pe care si-o descopera, si cea vata-
radacinile care vor creste din nou.
matoare, pe care totdeauna o ascunde.
(Sfântul Grigorie Dialogul)
(Inocentiu al Odesei)

Pacatul este nedreptate: cine pa- Niciodata omul nu trebuie sa dez-

catuieste fie se nedreptateste pe sine, nadajduiasca pentru pacatele sale, dar
fie nedreptateste pe altul. nici sa se încreada în faptele sale.
(Sfântul Ioan Gura de Aur) (Sfântul Ioan Gura de Aur)

În lumea noastra, marcata de

iubirea de sine, izvor al pacatului si al
Niciodata omul nu trebuie sa dez-
mortii, Iisus a adus lepadarea de sine,
nadajduiasca pentru pacatele sale, dar
starea de jertfa, izvor al vietii, al
nici sa se încreada în faptele sale.
Învierii, a adus mântuirea noastra, ne-a
(Sfântul Ioan Gura de Aur)
adus viata.
(pr. Constantin Galeriu)

Invidia este cea mai nedreapta din-

Am pacatuit fiindca n-am cautat
tre toate patimile, dar si cea mai dreap-
bucuria, marirea si adevarul în El Însu-
ta : pe de o parte izgoneste tot binele,
si, ci în fapturile Sale, în mine si în cei-
iar pe de alta parte îl chinuie pe cel
lalti.
care o poarta.
(Fericitul Augustin)
(Sfântul Grigorie de Nazianz)

Doar cel care a înteles hotarul aces-

Nu atacul gândului este pacat, ci
tei vieti poate pune hotar pacatelor
convorbirea prieteneasca a mintii cu el.
sale.
(Marcu Ascetul)
(Sfântul Isaac Sirul)

Nu este patima mai grea si care sa

Omului nu-i este cu putinta sa daz-
radacineze pacatul cu propria putere,
ci doar cu puterea dumnezeiasca.
( Sfântul Macarie)
prinda mai repede sufletele oamenilor
ca invidia, iar aceasta, prea putin în-
tristându-i pe ceilalti, îi face rau, în
primul rând, celui ce-o poarta.
(Sfântul Vasile cel Mare)

O viata pur individuala este oarba si Nu fi iubitor de sine si vei fi iubitor

atee. Am pierdut umanitatea pentru ca de Dumnezeu; nu cauta placerea în tine
am devenit solitari. si o vei gasi în ceilalti.
(pr. Dumitru Staniloae) (Sfântul Maxim Marturisitorul)
 Cei ce spun ca nimeni, în vremea no-
Dumnezeul unora este banul; astra si în mijlocul nostru, nu poate
Dumnezeul altora este pântecle. Nu tine poruncile evanghelice (...), aceia
sunt si acestia închinatori la idoli? închid cerul pe care ni L-a deschis
(Sfântul Ioan Gura de Aur) Hristos.
(Sfântul Simeon Noul Teolog)

Mândria este data de necunoasterea Cel ce se înalta împotriva oamenilor,

lui Dumnezeu. se va înalta si împotriva lui Dumnezeu.
(Sfântul Maxim Marturisitorul) (Sfântul Ioan Gura de Aur)

Mândria este iubirea de sine pâna la Indignarea trebuie sa fie împletita

dispretuirea lui Dumnezeu, în timp ce cu judecata si cu chibzuinta, caci si
smerenia este iubirea de Dumnezeu pâ- cutitul este folosit si de criminali si de
na la dispretuirea de sine. medici.
(Fericitul Augustin) (Sfântul Vasile cel Mare)

Un cuvânt aspru îi înraieste si pe cei

Omul nu poate fi cu desavârsire liber
buni, pe când un cuvânt bun aduce fol-
de patimi; dar le poate stapâni.
os tuturor.
(Sfântul Ioan Gura de Aur)
(Patericul)

Vinul înroseste fata, dar înnegreste

Grija de pântece (de trai bun, fara
sufletul; înveseleste trupul, dar în-
masura) este radacina tuturor relelor.
tristeaza duhul.
(Sfântul Ioan Scararul)
(Iacob al Antiohiei)

Invidia este mâhnirea provocata de

Desertaciunea din afara e semnul
bunurile altora. Mila este mâhnirea
vadit al saraciei dinlauntru.
provocata de relele altora.
(Sfântul Ioan Gura de Aur)
( Sfântul Ioan Damaschin)

Indiferenta si lenea sunt mai vata- Invidia este mâhnirea provocata de

matoare decât toata lucrarea diavoleas- bunurile altora. Mila este mâhnirea
ca. provocata de relele altora.
(Sfântul Ioan Damaschin) (Sfântul Ioan Damaschin)
 Daca Dumnezeu nu ne-ar ajuta, nu Fecioria trupului apartine câtorva,
doar ca n-am învinge, dar nici nu am dar fecioria inimii trebuie sa apartina
mai putea lupta. tuturor.
(Fericitul Augustin) (Fericitul Augustin)

Minte sanatoasa în trup sanatos spu-

Postul acela este adevarat, care este
neau stramosii nostri. La aceasta
prezent în toate; pe toate le curateste
putem adauga : suflet curat în trup cu-
si pe toate le vindeca.
rat.
(Sfântul Grigorie Palama)
(Nicodim Patriarhul României)

Postul îi învata pe toti nu doar

Postul este marea arma împotriva
cumpatarea de la mancare, ci si
ispitelor, precum placerea este începu-
înstrainarea de iubirea de argint, de
tul tuturor pacatelor.
nesat si de orice rautate.
(Teofilact al Bulgariei)
(Sfântul Vasile cel Mare)

Postul, acest doctor al sufletelor no-

Ne-am îmbolnavit prin pacat, dar ne
astre, (...) îl face pe fiecare sa ia aminte
vindecam prin pocainta. Iar pocainta
la sine însusi si-l învata sa-si amintesca
fara post este neputincioasa.
de pacatele si de lipsurile sale.
(Sfântul Vasile cel Mare)
(Sfântul Simeon Noul Teolog)

Daca nu îti schimbi viata, la ce mai

Postul ne îngreuneaza pe dinafara,
postesti ? Schimbarea bucatelor nu aju-
dar ne curata pe dinlauntru.
ta la nimic.
( Sfântul Ioan al Antiohiei)
( Sfântul Ioan Gura de Aur)

În cele din urma, cununa si rodul tu-

Cel ce nu cunoaste postul, nu cuno- turor virtutilor, ale tuturor crestinilor
aste crucea. si ostenelilor duhovnicesti este dragos-
( Sfântul Ioan Gura de Aur) tea.
(pr. Alexander Schmemann)

Virtutea izvoraste din dragoste, iar Sa nu pierdem rodul postului, dupa

dragostea din virtute. ce am rabdat truda postului!
(Sfântul Ioan Gura de Aur) (Sfântul Ioan Gura de Aur)

Dumnezeu este începutul, mijlocul
şi sfârşitul oricărui bine.
(Sfântul Marcu Ascetul)
Cu nimic nu Îl mânii atât de mult pe
Dumnezeu, ca atunci când nedre-
tăţeşti pe cineva.
(Sfântul Ioan Gură de Aur)
Nu se ascunde adevărul credinţei de
dragul păcii.
(Sfântul Maxim Mărturisitorul)
Dumnezeu este începutul, mijlocul
şi sfârşitul oricărui bine.
(Sfântul Marcu Ascetul)
Domnul Hristos nu vrea să fim o
ceată de tânguitori, ci o ceată de
înmulţitori de bucurie.
(pr. Teofil Părăian)
Calea lui Hristos este crucea de fiec-
are zi. Nimeni nu s-a suit vreodată la
cer prin comoditate.
(Sfântul Isaac Sirul)
Străduiţi-vă să fiţi în acelaşi gând cu
Dumnezeu.
(Sfântul Ignatie Teoforul)
Eşti bogat? Foarte bine! Eşti zgârcit?
Foarte rău! Nu bogaţii vor fi osândiţi, ci
aceia care slujesc bogăţiei.
(Sfântul Ioan Gură de Aur)
Hristos este simplu cu cei simplii şi
învăţat cu cei învăţaţi.
(Sfântul Maxim Mărturisitorul)
Dacă mi-ar demonstra cineva că
Hristos Se află în afara adevărului şi ar
fi real, că adevărul se află în afara lui
Hristos, aş prefera să rămân cu Hris-
tos, decât cu adevărul.
(F. M. Dostoievski)
A avea credinţă înseamnă să crezi în
ceea ce nu vezi, iar răsplata pentru
această credinţă va fi să vezi ceea ce
crezi.
(Fericitul Augustin)
Păziţi neschimbat adevărul, dar să
ocoliţi fanatismul. Nebunia credinţei
este putere dumnezeiască, dar tocmai
prin aceasta ea este echilibrată, lucidă
şi profund umană.
(Valeriu Gafencu)
Cine nu are ca mamă Biserica nu Îl
poate avea pe Dumnezeu ca Tată.
(Sfântul Ciprian)
Aşa să fie un tânăr: un mare erou
pentru Hristos.
(pr. Arsenie Papacioc)
 În cele trecatoare, nu poti deveni bo-
gat decât saracind pe altul. În cele
duhovnicesti, nu poti deveni bogat
decât îmbogatind pe altul.
(Sfântul Ioan Gura de Aur)
Dumnezeu este începutul, mijlocul si
sfârsitul oricarui bine.
(Sfântul Marcu Ascetul)
Dumnezeu S-a facut om, ca omul sa
poata deveni dumnezeu.
(Sfântul Irineu )
Misterul Întruparii Cuvântului poar-
ta în sine semnificatia întregii creatii
sensibile si inteligibile.
(Sfântul Maxim Marturisitorul)
Sfanta Treime nu este prezenta doar
în învatatura lui Hristos, ci e lucratoare
în tot ce face El.
(pr. Dumitru Staniloae)
Iisus Se face ascultator Tatalui,
vindecând propria noastra neascultare
(...) si devine pentru noi modelul unei
ascultari fara de care nu exista mâ-
ntuire.
(Sfântul Ioan Damaschin)
Facâdu-Se om, Cuvântul lui
Dumnezeu a umplut de cunoastere firea
umana golita.
( Sfântul Maxim Marturisitorul)
Dumnezeu este Ratiune si pricina
întregii miscari neîncetate si toate rati-
unile îsi au în El stabilitatea neclintita si
dinamismul fara de sfârsit.
(Nichita Stithatul)
Dumnezeu este asemenea unui cerc
ale carui margini nu sunt nicaieri, iar al
carui centru este pretutindeni.
(Fericitul Augustin)
Pentru aceea a venit Hristos în lume,
ca sa cunoasca si sa înteleaga omul cât
de mult îl iubeste Dumnezeu.
(Fericitul Augustin)
Cuvântul lui Dumnezeu S-a facut om,
pentru ca tu sa înveti de la un om cum
poate omul deveni dumnezeu.
(Sfântul Clement Alexandrinul)
În Hristos, locuieste dupa fiinta toata
plinatatea Dumnezeirii.
(Sfântul Maxim Marturisitorul)
În Hristos, Dumnezeu devine partas
la conditia omului, pentru ca acesta sa
aiba posibilitatea trecerii spre El.
(pr. Ion Bria)
Asa cum, când împreunezi doua
lumânari, una se vede în cealalta, tot
astfel cred ca se întâmpla cu cel care
primeste înlauntrul sau pe Domnul Iisus.
(Sfântul Chiril al Alexandriei)
 Hristos a ridicat în om chipul
dumnezeiesc la deplina lui actualitate,
adica la deplina lui comuniune cu
Dumnezeu si cu semenii.
(pr. Dumitru Staniloae)
Un singur Cuvânt a spus Tatal si
anume pe Fiul Sau si pe Acesta-L spune
mereu în tacerea vesnica. Si Cuvântul
acesta trebuie ascultat în tacerea su-
fletului.
(Sfântul Ioan al Crucii)
Duhul Sfânt nu e absent din nici o
faptura si, mai ales, din cele ce s-au
învrednicit de ratiune.
(Sfântul Maxim Marturisitorul)
El le calauzeste pasii celor slabi, îi
face mai buni pe cei ce se straduiesc si
îi lumineaza pe cei care se purifica.
(Sfântul Vasile cel Mare)
Calea lui Hristos este Crucea de fiec-
are zi. Nimeni nu s-a urcat vreodata la
cer prin comoditate.
(Sfântul Isaac Sirul)
El le calauzeste pasii celor slabi, îi
face mai buni pe cei ce se straduiesc si
îi lumineaza pe cei care se purifica
(Sfântul Vasile cel Mare)
Singurul raspuns, mereu acelasi si,
totusi, radical nou pentru fiecare fiinta
umana, ne este oferit de taina care con-
stituie fondul însusi, inima revelatiei
crestine Taina Crucii.
(pr. Alexander Schmemann)
Dumnezeu S-a facut purtator de
trup, pentru ca omul sa poata deveni
purtator de duh.
(Sfântul Atanasie cel Mare)
Sfântul Duh împlineste vointa co-
muna a Celor Trei, fiind trimis de Tatal
si transmis de Fiul.
( Sfântul Simeon Noul Teolog)
Iisus Hristos, ipostasul supremei
afectiuni si ratiuni, intra cu noi într-o
comuniune ca de la om la om, într-o
legatura interumana, umanizându-ne
deplin prin îndumnezeire.
(pr. Dumitru Staniloae)
Sfânta Treime este structura su-
premei iubiri, izvorul vietii si al ration-
alitatii, (...) culminatia smereniei si a
jertfei iubirii.
(pr. Dumitru Staniloae)
Duhul lui Dumnezeu este sustina-
torul tuturor lucrurilor, ele neexistând
prin sine, ci unele în altele.
(pr. Dumitru Popescu)
În Sfânta Treime exista o comuniune
si o distinctie care depasesc posibilita-
tile cuvântului si întelegerii, (...) o par-
adoxala diversitate în unitate si o uni-
tate în diversitate.
(Sfântul Grigorie de Nyssa)
De ar fi cineva chiar si Petru sau
Pavel sau Iacov sau Ioan si i-ar lipsi
ajutorul dumnezeiesc, usor ar fi învins;
s-ar împiedica si ar cadea.
(Sfântul Ioan Gura de Aur)
 Dumnezeu ne trimite darurile Sale cu o
bucurie mai mare decât cea cu care le
primim noi. ( Sfântul Grigorie de Nazi-
anz)
Nimic nu uneste viata noastra atât de
strâns si de puternic ca dragostea dintre
barbat si femeie. ( Sfântul Ioan Gura de
Aur)
Firea noastra bolnava, decazuta si moarta
avea nevoie sa fie vindecata, ridicata si în-
viata. ( Sfântul Grigorie de Nyssa)
Sufletul traieste vesnic si nu poate muri,
caci este suflare din suflarea lui
Dumnezeu, (...) iar la Judecata de Apoi, su-
fletul iarasi se va uni cu trupul. ( Sfântul
Ioan Gura de Aur)
Sufletul curat, daca va privi în el însusi, Îl
va vedea, ca într-o oglinda, pe Dumnezeu.
( Sfântul Atanasie cel Mare)
Daca ajungem lânga Dumnezeu, suntem în Dumnezeu este mostenirea sufletului, iar
cer. Sa ne facem sufletul cer ! (Sfântul sufletul este mostenirea lui Dumnezeu.
Ioan Gura de Aur ( Sfântul Macarie)
Dispozitia inimii da valoarea darului. Ea
singura da pretul celor oferite. ( Sfântul
Ambrozie)
Asa, cu ajutorul lui Dumnezeu, duceti pâna
la capat crucea casatoriei. ( pr. Paisie
Olaru)
Adevarata mama nu este cea care-i da vi-
ata copilului, ci buna crestere. ( Sfântul
Ioan Gura de Aur)
Vreti sa aflati valoarea sufletului ? Asculta-
ti în ce a constat rascumpararea lui :
sângele si moartea unicului Dumnezeu.
( Fericitul Augustin)
Sufletul si Hristos, doar acestea doua, sa te
intereseze ! Lumea toata sa cada, pe aces-
tea doua, nimeni nu ti le poate lua, afara
numai daca nu le dai tu, cu voia ta.
( Sfântul Cosma Etolul)
Barbatul si femeia nu sunt doi oameni, ci
unul singur. Jumatatea întregului nu poate
face copii. ( Sfântul Ioan Gura de Aur)
Sa ne cinstim unii pe altii pentru a învata
sa-L cinstim pe Dumnezeu. ( Sfântul Ioan
Gura de Aur)
 Este greu sa-i deosebesti pe cei cu adeva-
Socoteste milostenia nu ca o cheltuiala,
rat saraci de cei prefacuti ? Gânditi-va ca
ci ca un venit; nu ca o pierdere, ci ca un
este mai bine sa dam ajutor celor ce nu-l
câstig, caci tu, prin ea, dobândesti mai
merita, decât sa nu-l dam celor ce-l merita
mult decât ai dat. ( Sfântul Ioan Gura
si care au nevoie de el. ( Sfântul Grigorie
de Aur)
de Nazianz)

Lucrul lui Dumnezeu este de a darui harul, Ceea ce era Fiul lui Dumnezeu de la natu-
iar al tau de a-l primi si a-l pastra. ra, aceea am devenit noi prin har.
( Sfântul Chiril al Ierusalimului) ( Sfântul Ioan Gura de Aur)

Raspunde cu blândete si rabdare si,

O, daca omul L-ar cinsti pe Dumnezeu, asa
înaintea patimilor, rabda cu placere si
cum Dumnezeu îl cinsteste pe
smerenie Domnului. ( Sfântul Ioan Gura
om ! (Sfântul Tihon)
de Aur)

Când noi ne aducem aminte de pacatele Cu ajutorul lui Dumnezeu se reface chipul
noastre, Dumnezeu le uita. ( Sfântul Ioan lui Dumnezeu în om. ( Sfântul Grigorie
Gura de Aur) de Nyssa)

Dupa cum ne purtam noi cu aproapele, asa

Vinul este de la Dumnezeu, dar betia este
se va purta Dumnezeu cu noi. ( Sfântul
de la diavol. ( Sfântul Ioan Gura de Aur)
Ioan Gura de Aur)

A ierta este, în esenta, un atribut

dumnezeiesc, iertarea omeneasca aparând Împaca-te cu Dumnezeu si multi oameni
în consecinta ca înca o proba a prezentei vor veni sa se împace cu tine. ( Sfântul
suflului divin în faptura. ( pr. Nicolae Serafim din Sarov)
Steinhardt)

Iertati-va unul pe altul, cum v-a iertat si Când nu-l ierti pe altul, tu nu-l amarasti
Dumnezeu pe toti, în Hristos. ( Sfânta atâta pe el, pe cât te jignesti pe tine însuti.
Scriptura) ( Sfântul Ioan Gura de Aur)
 Patimile nu se sting decât cu
cumpatarea. (...) Cel cumpatat stie ca
Ascultarea este mormânt al vointei si învi-
prin cumpatare vine întelepciunea si cu
ere a smereniei. ( Sfântul Ioan Scararul)
ajutorul ei vine smerenia. ( Avva Doro-
tei)

Înainte de toate sa ne marturisim bunului

si singurului nostru Judecator, iar daca El Nu-ti descoperi gândurile tuturor, ci doar
porunceste, sa ne marturisim si tuturor. acelora care pot sa-ti vindece sufletul.
Caci ranile descoperite nu se vor mari, ci ( Sfântul Antonie cel Mare)
se vor tamadui. ( Sfântul Ioan Scararul)

Dumnezeu ne-a dat mila ca o porunca a Hraneste-l pe cel ce moare de foame. Daca
dragostei. ( Sfântul Ioan Gura de Aur) nu o faci, îl ucizi. ( Sfântul Ambrozie)

A da milostenie înseamna a da cu bu-

navointa si bucurie. Daca nu dai astfel, Milostenia face bine, înainte de toate, celui
mai bine nu mai da, fiindca aceasta nu es- ce este milostiv. ( Sfântul Ioan din Kron-
te milostenie, ci paguba. ( Sfântul Ioan stadt)
Gura de Aur)

De esti drept, teme-te de mânia lui Smerenia covârseste pacatele noastre si ne

Dumnezeu ca sa nu cazi; de esti pacatos, ridica, iar mândria ne apasa sufletele spre
încrede-te în mila Domnului ca sa te poti pamânt si ne coboara. ( Sfântul Ioan
ridica. ( Sfântul Grigorie Dialogul) Gura de Aur)

Cel ce îsi pierde speranta în Dumnezeu,

Daca vrei sa te folosesti de întâietate, ce-
acela face cel mai mare pacat tagaduind ca
deaz-o mereu altora ! (Sfântul Ioan Gura
El este iubire, mila si putere. ( Fericitul
de Aur)
Augustin)

Înainte de pacat, teme-te de dreptatea lui

Când miluim pe cineva, ne miluim în prim-
Dumnezeu; dupa pacat, nadajduieste în
ul rând pe noi. ( Sfântul Ioan Gura de
milostivirea Sa. ( Sfântul Grigorie Dia-
Aur)
logul)
 În cele trecatoare, nu poti deveni bogat
Bogatia nu este în sine ceva rau sau bun,
decât saracind pe altul. În cele duhovnices-
ci o unealta de care te poti folosi rau sau
ti, nu poti deveni bogat decât îmbogatind
bine. ( Sfântul Clement Alexandrinul)
pe altul. ( Sfântul Ioan Gura de Aur)

Saracilor, ce va lipseste daca Îl aveti pe

Sunteti orbiti de aurul celor bogati. Vedeti
Dumnezeu ? Bogatilor, ce aveti daca va lip-
însa doar ceea ce au nu si ceea ce le lip-
seste Dumnezeu ? (Sfântul Ioan Gura de
seste. ( Sfântul Ambrozie)
Aur)

Nimic nu este atât de propriu firii noastre

Barbatul care tine sa fie frumos trebuie sa
ca a fi în comuniune cu altii, a avea nevoie
se împodobeasca cu cugetul sau.
unii de altii si a ne iubi unii pe altii.
( Clement Alexandrinul)
( Sfântul Vasile cel Mare)

Ferice de cel ce traieste în sihastrie si

Neîncetat sa crezi în Dumnezeu si pe tine
care, departe de oamenii legati de
daruieste-I-te cu totul. Sa nu doresti sa fii
pamântul pe care-l calca în picioarele lor,
singur, în puterea ta ... ( Fericitul Augus-
îsi înalta sufletul catre Dumnezeu.
tin)
( Sfântul Grigorie de Nazianz)

Prietenia nu subordoneaza, ci egaleaza. Ea Timpul înseamna pentru Dumnezeu durata

înseamna ridicarea unuia prin celalalt la asteptarii între bataia Sa la poarta si fapta
Dumnezeu. ( Sfântul Grigorie de Nazi- noastra de a deschide. ( pr. Dumitru
anz) Staniloae)

Fara Tine, Doamne, nu sunt nimic în aceas-

Celor ce iubesc cu adevarat, viata întreaga
ta lume. Prin urmare, fara Tine, ce-as
li se pare o zi. ( Sfântul Grigorie de Na-
putea fi în vesnicie ?! (Fericitul Augus-
zianz)
tin)

Cartea mea, filosofule, este firea celor

Cine este bun, mai bun sa se faca si cine a
facute si, ori de câte ori doresc, pot sa
biruit ispita, sa se roage pentru cel care e
citesc în cele facute de Dumnezeu.
înca în ispite. ( pr. Paisie Olaru)
( Sfântul Antonie cel Mare)