Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
1. Ideologie si capitalism
Ideologie→ functioneaza mai ales in societatile liberale, nu in
cele dictatoriale; aici apar prejudecati populare care devin
mituri ale naturalului. Ideologia inseamna a crede ca discursul
tau, bucatica ta de adevar este cea importanta. ( ideologia =
ceea ce un grup considera drept incontestabil)
Exista anumite ideologii ale majoritatii care devin mituri si
permit ierarhii. Printre mituri , enumeram libertatea, ca rang
suprem, oricine poate ajunge la putere d.p.d.v, literar, pana si
autonomia estetica este o utopie.
Discursul nu este o pura ideologie- vointa de a explica
functioneaza pt ca astfel posibilitatea heterogenului e limitata
in societatile capitaliste.
Mass-media este locul in care subiectul primeste ideologia i-
se dau explicatiile culturale.
Deciziile noastre sunt filtrate de iluzia libertatii. Ideologia e
atunci cand traiesti asa cum vrea sistemul → Ideologia este
sistemul de asteptari considerat normal.
→ceea ce un grup considera drept incontestabil
Capitalismul → denota ideea conform careia autonomia
estetica este arta. Studiul cultural trebuie sa fie tinut departe de
aspectul real. Oamenii de cultura sustin ideea ca arta e
autonomia-e o noua forma de ideologie. Apare in discutie
rezistenta sistemului la teorie- teoria find cea care pune sub
intrebare ideologia. Teoria submineaza miturile pe care se
bazeaza sistemul → mitul idividualitatii. Indoctrinarea prin
mitul individualitatii tine departe individualizarea fata de
viziunea colectiva. Deconstructia o putem avea doar prin
ruperea sistemului. Autonomia estetica- o iluzie de libertate.
2. Intelectual si subaltern
Intelectualul este producatorul de explicatii culturale. Sistemul
academic este astfel construit incat intelectualul sa nu se ocupe
de problemele intr-adevar majore ale agorei. Ii sunt permise 3
tipuri de comportament viabile :
1) producerea de explicatii nu ia in considerare dimentiunea
politico-economico-tehnologica.
2) aplicarea analogiilor stiintifice in domeniul umanist
3) automarginalizarea stiintelor umane in spatiu academic.
Intelectualul ( conform ideologiei) trebuie sa devina subaltern.
Transformarea educatiei trebuie sa scoata la iveala punctele
comune => reconfigurarea atitudinii academice, capitalismul
educational→ forma de invatamant, cuantificarea valorii se
face prin sistemul educational.
Grant-urile sunt cele in care se afla explicatiile culturale dorite
de sistem.
Cele 3 directii ( ale intelectualului)
1. Profesorul de literatura pate, trebuie sa intrerupa
discursurile, pt a evidentia punctele de criza. Relatiile dintre
domenii. Sistemul functional intretine parcelarea domeniilor
→ parcelarea in care profesorul trebuie sa intervina→
subalternul este profesorul de literatura
Profesorul este citiroul unui domeniu in care este un limbaj
profund.
2. profesorul trebuie permanent sa reconstituie discursul →
textul vine intr-un context, el trebuie mutat intr-un alt context.
3. profesorul trebuie sa puna la indoaila metodele academice si
sa resuscite materialul subaltern. Intelectualul trebuie sa
intervina in real (ultima teza a lui Jauss)
Efecte ale gandirii lui Spivak
1. nicio definire riguroasa nu e posibilia, toate definirile sunt
provizorii si micro-politice.
2. e necesara o lovitura atenta la gen, scara, clasa
3. literatura nu e o reluate a unor structuri universale ci
textualizrea unei productii psihologice, sexuale, sociale→
lectura atenta la interesele capitalului.
4.e necesara o practica a teoriei de ceea ce chestioneaza
producerile explicatiilor. Asumarea perspectivei subalternului
Devenirea-subaltern a intelectualui se produce prin
intreruperea discursurilor si reconstelarea textelor.
Teoria e periculoasa pt. Capitalism.
Literatura este pt spivak o textulizare a unei productii
idelogice.
Sistemul academic este construit ca se se ocupe de problemele
majore.