Rata dobânzii de politică monetară și influența acesteia

asupra evoluției pieței bancare românești

 CUPRINS

Capitolul I. Aplicarea instrumentelor de politică monetară………… ……..3

1.1. Mecanismul de transmisie a politicii monetare...................................6

Capitolul II. Rata dobânzii de politică monetară și ratele facilităților……..

permanente...................................................................................................10

2.1. Impactul exercitat de ratele scăzute ale dobânzilor asupra............

băncilor și stabilității financiare.............................................................15

Capitolul III. Evoluția cursului de schimb în perioada 2012-2016……16

3.1. Masa monetara. Principalele corelaţii dintre..................................

agregatele monetare..............................................................................20

Capitolul IV. Rata inflației.....................................................................23

2
 Capitolul II. Rata dobânzii de politică monetară și ratele facilităților
permanente

Începand cu 1 septembrie 2011, rata dobânzii de referinţă a devenit egală cu rata dobânzii de
politică monetară, stabilită prin hotărâre a Consiliului de administraţie al BNR (conform art.3
din Ordonanţa nr.13 din 24/08/2011 privind dobânda legală remuneratorie şi penalizatoare
pentru obligaţii băneşti, precum şi pentru reglementarea unor măsuri financiar-fiscale în
domeniul bancar - Monitorul Oficial nr.607 din 29/08/2011). 24
Facilităţile permanente oferite de BNR (Regulamentul 1/2000 privind operaţiunile de piaţă
monetară efectuate de BNR şi facilităţile permanente acordate de aceasta participanţilor
eligibili) instituţiilor de credit au drept scop:
 absorbirea, respectiv, furnizarea de lichiditate pe termen foarte scurt (o zi);
 semnalizarea orientării generale a politicii monetare
 stabilizarea ratelor dobânzilor pe termen scurt de pe piaţa monetară interbancară,
prin coridorul format de ratele dobânzilor aferente celor două instrumente. 25

Instituţiile de credit pot accesa din proprie iniţiativă cele două facilităţi permanente oferite de
BNR:

facilitatea de creditare, care permite obţinerea unui credit cu scadenţa de o zi de la banca


centrală, contra colateral, la o rată de dobândă predeterminată; această rată de dobândă
constituie, în mod normal, un plafon al ratei dobânzii overnight a pieţei monetare;
 facilitatea de depozit, care permite plasarea unui depozit cu scadenţa de o zi la banca
centrală, la o rată de dobândă predeterminată; rata dobânzii facilităţii de depozit
reprezintă, în mod normal, pragul ratei dobânzii overnight a pieţei monetare.26
Ratele dobânzilor la facilităţile permanente descriu un coridor simetric în jurul ratei dobânzii
de politică monetară.

Tabel.1. Serii lunare a facilitaților permanente

Dobânda de politică Facilitatea de

Luna monetară creditare Facilitatea de depozit
nov.2017 1,75 2,75 0,75
oct.2017 1,75 3,00 0,50
sep.2017 1,75 3,25 0,25
aug.2017 1,75 3,25 0,25
iul.2017 1,75 3,25 0,25
iun.2017 1,75 3,25 0,25

24
http://www.bnr.ro/Rata-dobanzii-de-politica-monetara-1744.aspx, accesat în data de 14.12.2017.
25
http://www.bnr.ro/Facilitatile-permanente-3329.aspx, , accesat în data de 14.12.2017.
26
Idem

10
 Dobânda de politică Facilitatea de
Luna monetară creditare Facilitatea de depozit
mai.2017 1,75 3,25 0,25
apr.2017 1,75 3,25 0,25
mar.2017 1,75 3,25 0,25
feb.2017 1,75 3,25 0,25
ian.2017 1,75 3,25 0,25
dec.2016 1,75 3,25 0,25
nov.2016 1,75 3,25 0,25
Sursa: BNR

Consiliul de Administrație al BNR a hotărât: menținerea ratei dobânzii de politică monetară la

1,75% pe an, îngustarea coridorului simetric format de ratele dobânzilor facilităților
permanente în jurul ratei dobânzii de politică monetară la +/-1 punct procentual, gestionarea
fermă a lichidităţii din sistemul bancar și păstrarea nivelurilor actuale ale RMO. Astfel,
incepand cu octombrie 2017, rata dobanzii pentru facilitatea de depozit creste la 0,50 la suta,
iar rata dobanzii aferente facilitatii de creditare (Lombard) se reduce la 3,00 la suta.

Figura 1. Evoluția facilitaților permanente

3.5

2.5

2
Dobânda de politică
1.5 monetară

1
Facilitatea de
creditare
0.5
Facilitatea de depozit
0

Menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 1,75 la sută a fost acompaniată de
prezervarea amplitudinii de ±1,5 puncte procentuale a coridorului simetric format în jurul
acesteia de ratele dobânzilor la facilitățile permanente.

11
Adoptarea unei politici monetare acomodative a stimulat economia. În plus față de
îmbunătățirea bilanțurilor băncilor, la creșterea activității de creditare a economiei din ultimii
ani au contribuit și condițiile monetare favorabile și politicile prociclice. Banca centrală a redus
treptat rata de referință a dobânzii de la 6 % în decembrie 2011 la 1,75 % în prezent, nivel atins
în mai 2015. Situația lichidităților s-a îmbunătățit prin reducerea ratei rezervelor minime
obligatorii.27 Datorită unei transmisii îmbunătățite a măsurilor de politică monetară, ratele
dobânzilor au scăzut în concordanță cu modificările ratei dobânzii de politică monetară.
Băncile continuă să se concentreze asupra împrumuturilor acordate gospodăriilor. În 2016 a
crescut rapid creditarea în lei a gospodăriilor (în decembrie, cu 25 % în termeni nominali pentru
întregul an), pe fondul unor rate ale dobânzii aflate în scădere. Mai mult de jumătate din
creditele acordate gospodăriilor sunt pentru achiziționarea de locuințe și sunt din ce în ce mai
des exprimate în monedă națională (+ 54 % variație de la an la an în decembrie 2016). Cu toate
acestea, bilanțurile globale ale gospodăriilor s-au îmbunătățit. La un nivel de 17,5 % din PIB,
datoria gospodăriilor rămâne una dintre cele mai scăzute în UE. După o scădere înregistrată în
ultimii 6 ani, atât în termeni nominali, cât și în termeni reali, prețul locuințelor a crescut ușor
în perioada 2015-2016.28
Un rol esențial în adecvarea condițiilor monetare reale în sens larg a continuat să fie atribuit
gestionării adecvate a lichidității din sistemul bancar. Având printre premise menținerea unei
relative stabilități a cursului de schimb al leului, această opțiune a BNR a presupus absorbirea
continuă a excedentului net de lichiditate din sistemul bancar exclusiv prin intermediul
facilității de depozit a băncii centrale – abordare benefică din perspectiva consolidării
mecanismului de transmisie monetară, inclusiv a creditului în lei, fiind de natură a accentua
caracterul relaxat al condițiilor monetare reale.29
Activitatea de creditare a băncilor din România a cunoscut în ultimii ani o dezvoltare susținută,
în special creditele acordate populației înregistrând ritmuri de creștere importante.
In ultimii ani băncile au început din ce în ce mai mult sa tolereze oferta de credite pentru
populație, datorită tendințelor de diminuare a marjelor de dobândă, consecință a scăderii
inflației din ultimii ani, dar și motivate de concurența de pe piața bancară, în contextul intrării
pe piață în special a băncilor cu capital străin. In tabelul 2. am realizat o sinteză asupra evoluției
unor componente ale creditului intern.

Tabel 2. Creditele acordate gospodăriilor populaţiei

Credite acordate gospodăriilor populaţiei

(mii lei)
Ian.2017 Feb.2017 Mar.2017 Apr.2017 Mai 2017 Iun.2017 Iul.2017
398,247,195.70 406,850,159.30 411,913,630.40 418,499,206.30 419,898,631.80 416,641,430.10 418,876,003.7

27
Raportul de țară al României din 2017, https://ec.europa.eu/info/sites/info/files/2017-european-semester-
country-report-romania-ro.pdf, accesat in data de 21.12.2017.
28
Idem
29
Raport anual 2016, accesat în data de 21.12.2017.

12
 Sursa: BNR30

Dupa cum se poate observa ritmul de creștere a creditului acordat populției incepând cu luna
ianurie 2017 a avut un trend crescator pe tot parcursul anului.

Figura 2. Evoluția creditelor acordate gospodăriilor populaţiei

Creditele acordate gospodăriilor populaţiei(mii lei)

425,000,000.00
420,000,000.00
415,000,000.00
410,000,000.00
405,000,000.00
400,000,000.00
395,000,000.00
390,000,000.00
385,000,000.00
Ian.2017 Feb.2017 Mar.2017 Apr.2017 Mai 2017 Iun.2017 Iul.2017

Creditul în lei a continuat să înregistreze ritmuri nominale ridicate de creștere (14,3 la sută,
decembrie 2016), îndeosebi pe segmentul populației, în contextul unei cereri robuste. Din
perspectiva sectoarelor instituționale, viteza de creștere a creditului acordat populației s-a
temperat spre finele anului (4,7 la sută în decembrie 2016, comparativ cu 5,7 la sută în
decembrie 2015), în condițiile în care stocul creditului pentru consum și alte scopuri a continuat
să se reducă (cu 2,5 la sută în decembrie 2016; -2,6 la sută în decembrie 2015), iar rata de
creștere a creditului imobiliar și-a menținut tendința de încetinire, ca urmare a implementării
Legii nr. 77/2016 (12,5 la sută în decembrie 2016 comparativ cu 16,5 la sută în decembrie
2015).31

In prezent, principalele banci prezente pe piata creditelor acordate populatiei sunt: Raiffeisen
Bank, BCR, BT, BRD, CEC Bank, ING Bank, UniCredit.
Oferta de credit 1. Raiffeisen Bank, tip de credit: de nevoi personale fara ipoteca.
Suma solicitata: 10.000,00 Lei
Termen: 5 ani
Rata dobanda: 15,25%
DAE: 18,49%
Valoare totala de plata: 14.939,00 Lei
Rata lunara: 248,99 Lei

30
http://www.bnr.ro/Raport-statistic-606.aspx, accesat în data de 04.12.2017.
31
Raport anual 2016, accesat în data de 21.12.2017.

13
Taxe si comisioane:
Comision de analiza: 200 Lei
Comision lunar de administrare: 5 Lei
Comision unic postacordare: 20 Euro (echivalent in Lei la curs BNR de la data platii) Comision
de rambursare anticipata: • 0,5% din valoarea rambursata, daca rambursarea se face in ultimul
an;
• 1% din valoarea rambursata, daca rambursarea se face inainte de inceperea ultimului an de
contract.

2. BCR
Suma solicitata: 10.000,00 Lei
Termen: 5 ani
Rata dobanda: 9,49%
DAE: 9,91%
Valoare totala de plata: 12.598,18 Lei
Rata lunara: 209,97 Lei.

3. Banca Transilvania
Suma solicitata: 10.000,00 Lei
Termen: 5 ani
Rata dobanda: 8,4%
DAE: 10,05%
Valoare totala de plata: 12.561 Lei
Rata lunara: 205 Lei.
Taxe si comisioane:
 prima de asigurare: 2.8% din valoarea creditului care se plateste la acordare
 comision analiza dosar: 0 lei
 comision de rambursare anticipata: 0 Lei
 1% din creditul rambursat anticipat, daca intre data rambursarii si data incetarii
contractului e mai mult de un an
 0,5% din creditul rambursat anticipat, daca intre data rambursarii si data incetarii
contractului nu e mai mult de 1 an
 comision unic pentru servicii prestate la cerere: 50 lei/serviciu
 comision AEGRM: 66 lei
In 2016 tendința de creștere a ponderii creditului acordat populției s-a accentuat (51,4 la sută,
față de 49,7 la sută în decembrie 2015) datorita sporirii rapide a fluxului de împrumuturi. Rolul
principal a revenit creditelor noi pentru consum, evoluția mai alertă a acestora din prima parte
a anului sugerând utilizarea lor parțială pentru acoperirea avansului majorat al creditelor pentru
locuințe. Și creditele noi pentru locuințe au continuat să crească în termeni anuali, dar mai lent,
date fiind sincopele ce au marcat derularea programului „Prima casă“, precum și efectele Legii
privind darea în plată.32

32
Raport anual 2016, accesat în data de 21.12.2017.

14
În Monitorul Oficial nr. 330 din 28 aprilie 2016 a fost publicată Legea nr. 77/2016 privind
darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligaţiilor asumate prin credite, lege
care se aplică raporturilor juridice dintre consumatori şi instituţiile de credit, instituţiile
financiare nebancare sau cesionarii creanţelor deţinute asupra consumatorilor.
Una din cele mai importante obligatii ale băncii care acorda creditul, cea de consiliere obiectiva
a clientului, respectiv de a prezenta celeilalte parti riscul contractarii creditului, riscul valutar
în cazul creditării în moneda straina, de a explica transparent care sunt şi la cat se ridica toate
accesoriile creditului a fost ignorata ani de zile. Criza economică, deprecierea valutară şi
funcţionarea unei pieţe bancare lipsită de reglementari coerente în sprijinul clientului bancar a
condus la aparitia unui adevarat fenomen de imposibilitate de plata a ratelor de catre debitori.33
Potrivit legii darii în plata, banca nu mai are dreptul sa se indrepte catre alte bunuri sau alte
venituri ale clientului şi nici nu mai poate urmari clientul în instanta.

2.1. Impactul exercitat de ratele scăzute ale dobânzilor asupra băncilor și

stabilității financiare

La baza ratelor scăzute ale dobânzilor înregistrate pe tot parcursul anului 2016 s-au aflat factori
globali și specifici zonei euro. Politica monetară acomodativă a BCE, care are ca obiectiv
principal menținerea stabilității prețurilor, a fost unul dintre factori în acest context. Sprijinind
creșterea economică în termeni nominali din zona euro, politica monetară a BCE vizează
atingerea acestui obiectiv, care ar trebui în cele din urmă să conducă la majorarea ratelor
dobânzilor odată ce redresarea activităţii economice se consolidează. Sondajul privind creditul
bancar în zona euro furnizează dovezi în sensul contribuției pe care au avut-o programul de
achiziționare de active al BCE, operațiunile țintite de refinanțare pe termen mai lung (OTRTL)
și rata negativă a dobânzii la facilitatea de depozit la stabilirea unor termeni si condiţii de
creditare mai favorabile în 2016, fapt care a condus la o dinamizare a creditării. Consemnarea
unor rate scăzute ale dobânzilor pe o perioadă prelungită de timp, mai ales în condițiile unei
creșteri economice modeste, poate exercita constrângeri asupra rentabilității și solvabilității
acelor instituții care oferă randamente garantate pe termen lung.34
Totodată, și mediul caracterizat prin rate scăzute ale dobânzilor poate contribui la scăderea
veniturilor nete din dobânzi ale băncilor, în special prin comprimarea marjelor nete de dobândă,
în condițiile în care ratele de dobândă pot fi constrânse de o limită efectivă mai redusă, și poate
diminua profitabilitatea. Dacă venitul net din dobânzi constituie sursa predominantă de venit
pentru majoritatea băncilor, alți factori, precum veniturile din taxe și comisioane sau eficiența
relativă a costurilor la nivelul băncilor, au, de asemenea, o contribuție la profitabilitatea
băncilor.35
In ultimii ani, o sursă importantă de venit pentru creditori au constituit-o taxele de rambursare
anticipată și renegociere aferente contractelor de credit garantat cu ipotecă. Debitorii au profitat

33
Romanian Statistical Review - Supplement nr. 7 / 2016,
http://www.insse.ro/cms/sites/default/files/field/publicatii/revista_romana_de_statistica_supliment_nr7_2016_0.
pdf#page=5, accesat la data de 23.12.2017.
34
BCE Raport anual 2016, accesat in data de 21.12.2017.
35
Idem

15
de scăderea treptată a ratelor dobânzilor pe termen lung, în special în acele țări în care
predomină creditele garantate cu ipotecă, cu rată fixă a dobânzii. Este posibil ca venitul din
comisioanele aferente plăților anticipate și contractelor de renegociere să joace un rol mai mic
în viitor, având în vedere faptul că aceste taxe sunt achitate o singură dată în momentul
renegocierii. Astfel, pentru a rămâne rentabile, băncile trebuie să își ajusteze în continuare
modelele de afaceri și eficiența costurilor. Reducerea veniturilor din dobânzi într-un mediu
caracterizat prin rate scăzute ale dobânzilor și un progres limitat în ceea ce privește
îmbunătățirea rentabilității sporesc potențialul pentru asumarea de riscuri pe scară largă de
către instituțiile financiare, în special de către acele instituții ale căror venituri erau
preponderent generate anterior de veniturile nete din dobânzi. Investițiile în clase de active mai
riscante sau active cu scadențe mai lungi pot fi însoțite de riscul unei expuneri mai mari la
instrumentele financiare nelichide, fapt care supune instituțiile financiare unor riscuri sporite
din reevaluare și crește riscul de contagiune.36

Capitolul III. Evoluția cursului de schimb în perioada 2012-2016

„Cursul de schimb reprezintă raportul de schimb între două monede care se compară în
cadrul mecanismului cursului de schimb sau altfel definit este prețul unei monede exprimat în
raport cu moneda altei țări.”
El constituie o variabilă economică deosebit de importantă, evoluția sa având influență asupra
dezvoltării economice, asupra nivelului prețurilor, a importului și exportului la nivel mondial,
influențând nu numai agenții economici, ci și persoanele fizice. Pe plan internaţional,
simbolizarea monedelor naţionale se realizează printr-o denumire cu 3 litere (primele două
semnifică ţara emitentă, iar a treia - denumirea monedei respective). Modalitatea de exprimare
a cursului valutar este: 4,6597/760 EUR/RON (sau 1EUR = 4,6597/760 RON). EUR se
numeşte monedă de bază (monedă cotată), iar RON monedă cotantă.
- 4,6597 reprezinta cursul la cumparare. El este privit prin prisma operatorilor pe piata valutara
(în calitate de intermediari) si este cursul la care se cumpara valuta cotata contra valutei cotante.
- 4,6760 reprezinta cursul la vânzare, fiind cursul la care intermediarul vinde valuta cotata
contra valutei cotante.
Diferenta între cursul la cumparare si cel la vânzare s.n marja (spread) si reprezinta câstigul
intermediarului (= 0,0163=163 puncte).
În functie de puterea de cumparare, starea de convertibilitate a monedelor nationale si de
reglementarile existente pe fiecare piata, exista mai multe tipuri de cursuri:
- curs oficial (central) este stabilit de autoritatea monetara fiind mai apropiat sau mai îndepartat
de raportul valoric real dintre monedele care se compara
- în tarile cu moneda convertibila oficial = cursul la care se converteste moneda nationala în
mod obligatoriu de catre autoritatea monetara (media ponderata a cursurilor de revenire pentru

36
Idem

16