Sunteți pe pagina 1din 4

Anul XLII. Arad, 2|15 D e c e m v r i e 1918. Nr.

49

BISERICA REVISTĂ BISERICEASCĂ, ŞCOLARĂ, LITERARĂ ŞI ECONOMICĂ,

ABONAMENTUL: REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA:


APARE ODATĂ ÎN SĂPTĂMÂNĂ:
P e an a n . 20 coroane. Arad, Strada Deâk Ferenc Nrul 35.
P e jumătate d e an . . . 1 0 coroane. DUMINECA. Telefon pentru o r a ; şi comitat Nr. 266.

nării Naţionale ( P . S S . LL. se ridică de unei deputaţiuni n u ne dă garanţie de existenţă


p e s c a u n e şi binecuvânta). de afirmare şi desvoltare firească c a popor de
ordine pururea credincioşi Tronului şi patriei
Proclamarea României-Mari. — Vorbirea P. Măreaţa adunare o încheie seniorul străbune, pentru care în cursul tuturor veacurilor
8. Sale păr. nostru episcop loan. — Pe episcopatului român şi locţiitor de metro- am adus toate jertfele de sânge şi avere, ce ni-
câmpul lui Horea. polit P . S. S ă părintele nostru episcop s'au cerut.
loan prin următorul discurs: Episcopatul bisercei noastre române din Tran­
(Urmare.) silvania, Ungaria şi Banat, a fost în toate aceste
1
Onorată adunare naţională! Cu rugăciunea îtimpuri icouşitiiu de înalta s a poziţie de păstor şi
Când dl Vasţle Goldiş terminând c e ­ pe buze şi ou cugetul la Dumnezeu pleacă ' C r e ­ conducător natural al turmei saile cuvântătoare.
tirea proiectului de reroluţiune esclamă: ştinul adevărat la lucrurile şi întreprinderile sale. Ca atare a fost conştiu atât de îndreptăţirea,
Trăiască România Mare", întreaga sală Ou rugăciunea pe buze şi cu cugetul] la Dumnezeu de a fi expresiunea fidelă a sentimentului şi a s t -
într'un elan de n e s p u s ă însufleţire isbuc- se întoarce omul -creştin la v a t r a sa familiară. ;fel a s t ă r i sufleteşti a neamului său, cât şi de
neşte în ovaţii şi aplause frenetice. Arhie­ Pleacă adecă cu rugăciunea d e cereri si s e în­ chemarea de a sprijinii cu cuvântul şi cu fapta
toarce cu rugăciunea de mulţumită. mişcările iniţiat© de fruntaşii săi mireni, ca fac­
reii şi întreg Marele Sfat se ridică de p e Rugăciuni die cerere am înălţat şi noi astăzi tor poitiei competenţi în conducerea destinelor
scaune. Idealul naţional se înfăptui şi la sfintele altare şi încă rugăciuni încheiate cu naţiunei noastre române, deci în toate mişcările
pământul sfânt al mândrei noastre împă­ lacrimi d e bucurie, şi acum la înicneiarea lucru­ de a. asigura acestei naţiuni dreptul firesc de
răţii e udat de lacrămile bucuriei şi ale lui pentru c a r e ne^am adunat s e cuvine s ă adu­ existenţă, d e alfirmare şi desvoltare p e toate t e -
cem rugăciune die muilţămită la' Tronul dumme- renele vieţii publice, culturale, -sociale şi econo­
emoţiunii. Momentul istoric nu se poate zeirii cu atât mai vârtos, c ă a învrednicit şi mice în măsura 'dreptului, de care s e bucură n a ­
descrie. neamul nostru românesc de-a ajunge acel mo­ ţiunile, £sa cari trăim în societate pe acest p ă ­
D u p ă expozeul istoric al dlui Goldiş ment, oalre — şi după spusele istoricului Tacit mânt strămoşesc.
ia cuvântul înţeleptul neamului dl Dr. Iuliu — este rar în felul său, ca un individ, o familie Că şi nod- episcopii .de acum iai bisericii r o ­
şi eu atât mai vârtos o societate mare. cum e şi mâne din părţile pomenite suntem conştii de le­
ManiM, îşi începe vorbirea d u p ă urale şi
neamul nostru românesc, să poată d a sbor li­ gătura sfântă în care a m stătut şi stăm cu nea­
waţii sgomotoase. Motivează hotărîrile din ber cugetelor şi sentimentelor sale şi cu atât mai mul nostru românesc atât e a odrasle din r ă d ă ­
jroiectul de rezoluţie cu o logică, clari- rar momentul, c a sentimentelor şale s ă paată cina lui, c â t şi e a păstorii lui sufleteşti; c ă mai
ate şi uşurinţă proprie tuturor manifesta- da expresiune liberă în modul şi forma, cum ni<- suntem conştii atât de îndreptăţirea c â t şi de
iunilor din vieaţa publică a fruntaşului, s'a dat nouă — naţiunei române din U n g a r i a , Chemarea şi datorinţa noastră ca atari, dovadă
Transilvania şi Banat, la marea prăznuiire a zi­ învederată a fost declaraţiiunea noastră solemnă
care întruneşte în persoana sa simpatică lei de astăzi. şi unitară, în senzul căreia, p e marele sfat n a ­
dragostea şi încrederea întregului neam Tocmai deaiceea acum la ajungerea scopului ţional: al nostru, constituit din elita păstoriţilor
românesc. • pentru care ne-am întrunit, abia am putea adu­ noştri, l'am recunoscut şi decretat de reprezen­
In numele partidului social-democrat ce Domnului o rugăciune mai potrivită, decât tantul şi conducătorul politic al naţiunei n o a ­
român vorbeşte dl I. Jumanca. Discursul cu cuvintele: „Inalţă-Te preste ceriuri Dzeule stre române din Ungaria, Transilvania şi Bănat,
şt iveşte tot pământiii mărirea Ta!" ( P s . 56, şi dovadă şi mai grăitoare este faptul, c ă Ila bu-
nsufleţit şi cuminte a fost mereu subli­ cinul de chemare a acestui m a r e sfat, ne-am
niat d'e aplause. Când rosti cuvintele: Onorată adunare naţională! Trăim de vea­ prezentat la această măreaţă adunare naţională
...Astăzi venim şi noi aici adevăraţii re- curi p e acest pământ, pe care ne-a aşezat divul în număr complet întocmai precum în număr
>rezentanţi ai muncitorimei româneşti din T r a t a i şi pe c a r e moşii şi strămoşii noştri a- complet am participat la Blaj înainte de 7 a n i
vându-1 în stăpânire, l'au apărat cu sângele şi la prăzuuiirea semicentenarului d e viaţă şi acti­
Jngaria, Transilvania şi Bănat să declarăm viaţa lor în contra năvălirii oardelor barbare, vitate a Asoeiaţiuuei pentru literatura română şi
n faţa preacinstitei adunări, în faţa interna- cari după .spusele istoriei „veniau ea si lăcuste cultura poporului român.
ionalei socialiştilor, în faţa întregei lumi, că în agrH sămânaţi,, tăind fără de milă, răpind Ne-am prezentat atunci în corpore, c a să
vrem unirea tuturor Românilor. Noi vrem fără căutare, lipsind pe Hi de tată şi pe dovedim lumii, .că de câteori e vorba de limba
surori de fraţi" şi astfel Va apărat în contra tu­ şi literatura noastră română suntem conştii de
şi suntem gata a luptă cu toate mijloacele
turor neamurilor şi seminţiilor, cari în cursul adevărul, c ă precum alte neamuri, tot astfel şi
pentru înfăptuirea şi apărarea unirii", un veacurilor s'aiu strecurat pe aici spre a-şi cerca naţiunea noastră română nu trăeşte numai prin
uragan de aplanare răsplăti hotărîrea adăpost. numărul mai mare sau mai mie all fiilor săi, ci
deamnă şi bărbătească a muncitorimei Şi moşii şi strămoşii noştri conştii de drep­ trăeşte prin însăşi limba şi literatura s a pentru
române, care în faţa tuturor intrigilor s'a tul şi datoria lor, ajutaţi de curajul şi bărbă- care moşii şi strămoşii noştri s'au luptat mai
ştiut înălţă la priceperea imperativului Iţia omului stăpân, au luptat cu succes contra mult, decât pentru însaş viaţa %*r.
acestor năvăliri până atunci, pânăcând şireţia N e - a m prezentat şi acum î n corpore la aceai-
rremurilor şi încălzi d e idealul sfânt al şi viclenia acestor neamuri; sprijinită d e forţa stă mare sărbătoare naţională, c a să dăm probe
ntreg neamului r o m â n e s c . împrejurărlor, priinloioase scopurilor lor, a în­ învederate că de câteori se tractează despre
D u p ă c e la somarea presidentului ni­ tors roata norocului spre umilirea neamului no­ soartea neamului r o m â n e s c ; clerul şi poporul
menea nu mai ia cuvântul, iubitul nostru stru în măsuira, c ă toată mângăerea c e fe-a credincios, c a Iii adevăraţi sunt una în cugete
mai r ă m a s , e r a redusă l a credinţa si nădejdea şi simţiri, sunt una în dorinţele şi aspiraţiunile
Badea Gheorghe enunţă proiectai de re- în Dumnezeul dreptăţii, iar până atunci toată naţionale dela vlădică până la opincă şil dela
wluţiune primit cu unanimitate. mângăerea lor ai fost redusă la dreptul d e a opincă până la vlădică.
T o t cu unanimitate se primeşte la ridica ochii minţii şi cugetul inimii lor la Dzeu Ne-arai prezentat aici îndeosebi cu scopul şi
propunerea dlui Dr. A. Vaida şi lista esclamând cu psalmistul astfel: „Dumnezeule, ve- dorinţa, că precum antecesorii noştri, vrednicii
nifau neamurile în moştenirea Ta, spurcat-au de pomenire episcopi de pe vremuri au suspi­
Marelui .Sfat Naţional. Ia apoi cuvântul biserica Ta. Fâcutu-ne-au ocară vecinilor noştri nat împreună cu clerul şi poporul credincios sub
P. S. S a Episcopul Dr. Demetriu Radu batjocură şi râs celor din jurul nostru" ( P s . 78, povara sistemului de împilare a tot c e a fost
şi propune ca Adunarea Naţională să v o ­ v. 1. 4. românesc, acum tot împreună e u clerul si popo­
teze mulţămită Consiliului Naţional Român, Acest jiug al jobăgiei, acest vestmânt d e bat­ rul nostru s ă prăznuim bucuria zilei, în care
care şi-a d e p u s mandatul, precum şi b ă r ­ jocură, d e ocară şi de râs, deci de m a r e umilire, ne-a răsărit si nouă soarele dreptăţii, care ne
baţilor, cari cu zel şi devotament ne-au l'au purtat în cursul veacurilor nu numai moşii este chezăşia unei vieţi viitoare c a naţiune ro­
r
şi' strămoşii oi şi părinţii noştri şi chiar şi noi mânească libe ă şi unica îndreptăţită a dispune
ipregătit acest praznic mare. Roagă apoi cei de, acum, încât a m ajuns să ne convingem, de soartea s a prezentă şi viitoare.
pe arhierei s ă binecuvinteze lucrările Adu­ -că nici cuvântul capului încoronat dat în faţa Este m a r e şi însemnată această sărbătoare
naţională chiar şi numai ptfih numărul impu­ Răspunsul M. S. Regelui Ferdinand. Laudă şi admiraţie li-se cuvine! Doar în­
nător al celor prezenţi, dar t'mbrul adevărat al sufleţirea conştie de vremile mari ce le trăim,
DM preşed. al Adunării Naţimale din disciplina şt cumpătul s'a manifestat în măsură
alaesteki&ăinbăitoiri — unice în felul ei, nu-1 dă nici
'numărul nostru al celor de fată, jniloi numărul Alba-Mia. mai mare ca la bărbaţi.
celor reprezentaţi •prim noi tla această adunare, Vestea îmbucurătoare ce-Mi aduceţi Doamna E. Tordăşfanu, mulţămeşte în pu­
ci aoel timbru îl dă ftnsuş scopul, pentru oare despre măreţul act al unirei cu regatul ţine cuvinte doamnelor pentru viul interes ce-1
ne-am întrunit, ©aire scop abia şi-ar alia condeiu, român, săvârşit în vechea cetate a lui dovedesc pentru cauza românească şi propune
c a r e să-î defineze mai nimerit, şi abia si-ar afla de prezidenră ad-hoc pe doamna Catinca Bâr-
graiu, care să-1 exprime în cuvinte scurte şi Mihaiu Viteazul, a umplut inima m e a de seanu. Se primeşte cu aclamâri.
totuş atât d corespunzător dorinţelor şi trebu-
e
supremă bucurie şi-am primit-o cu o vie Doamna C Bârseanu mulţămind pentru în­
inţelolr d e viată naţională a poporului nostru ro­ emoţie. Munca neobosită depusă în cursul credere, arată isopul întrunirii. Declară că fe­
mânesc, decât cum l'a definit si exprimat nemu­ vremurilor de bărbaţi patriotici, purtători meia română, fiind părtaşă suferinţelor şi lup­
ritorul Andreiu Murăsan la 15 MaiiU 1848 în credincioşi ai idealului naţional, azi şi-a telor din trecut, doreşte şi cere partea sa de
versul următor: muncă şi de bucurie şi din viitorul ce ni-se zu­
găsit răsplata binemeritată. Din lacrimile ce­ grăveşte în colori atât de strălucite.
„Aceasta e ziua, în care Românul, lor cari au plâns şi suferit, cari au luptat Propune să se trimită o adresă de încre­
Pătruns de chemarea spiritului său, fără preget, din sângele celor cari au muncit dere şi îmbărbătare sfatului naţional român din
îşi scutură jugul impus de păgânul, pentru înfăptuirea lui lăsând «ca moştenire Arad, precum şl publicarea unui manifest cătră
Ce n'avu nici lege nici chiar Dumnezeu!" sfântă credinţa,lor nestrămutată — a răsărit toate, femeile române din teritoriile locuite de
români.
sămânţa ale cărei roade azi le culegem ca
Acum dară, când prin concluzele acestei a- Doamna Dr. Eleonora Lemenyi, ceteşte ur­
un dar din cer. Mulţămesc Atotputernicu­ mătorul proiect de adresă cătră sfatul naţional
dunări, aduse cu vot unanim şi cu însufleţire
deamnă de asemenea moment fără pereche în lui că mi-a îngăduit prin vitejia ostaşilor român:
tot trecutul nostru îndepărtat, ne vedem reatr- Mei să pot contribui la această măreaţă Cuprinsă de nespusă însufleţire femeile r o ­
zată dorinţa nutrită de veacuri; acum, când faptă şi ca împreună cu poporul meu iu­ mâne din Sibiu, salută Consiliul Naţional Români,
ne vedem eliberaţi de jugul sclaviei seculare si bit să pot trăi aceste clipe înălţătoare. singurul organ îndreptăţit şi chemat să câr­
am făcut începutul de a dispune înşine de soar- muiască soartea poporului român din Transil­
Cum am fost părtaşul suferinţelor şi du­ vania şi Ungaria!
tea noastră si a neamului nostru românesc; a-
cum, când în faţa acestor concluze trebuie să rerilor voastre, aşâ iau din adâncul inimii In veacurile îndelungate de tristă robie
amuţească graiul si să cadă din mână condeiul parte la bucuria voastră, care este aceea naţională femeile au păstrat şi nutrit în sânul
tuturor acelora, cari nu înceată cu răsvrătirea a tuturor Românilor şi unind glasul meu familiei flacăra divină a conştiinţii naţionale.
pe tema, că marele sfat al naţiunei române nu cu glasul vostru zic plin de nădejdi în- Când sentimentul naţional erâ prigonit de ocâr-
ar fi reprezentantul dorinţelor neamului întreg — muirea străină şi duşmană, 'femeia română con­
tr'un viitor frumos: Trăiască România- ştie de datorinţa sa naţională si-a crescut fiii
nu ne rămâne, decât să dăm mulţumită noastră
provedinţei divine pentrucă s'a milostivit a n e Mare pururea nedespărţită! Ferdinand. şi fiicele în adâncă dragoste pentru limbă obi­
învrednici de bucuria acestei zile, prin care s'a ceiuri şi moşia strămoşească.
dat înviere şi vieaţă naţională şi neamului ro­ Răspunsul M. S. Reginei Măria. Azi, când în sfârşit în virtutea suveranităţii
mânesc din- aceste părţi. sale naţionale neamului românesc i-se deschide
Domnule preşedinte! un viitor strălucit şi fericit: femeia română cu
Să ridicăm deci ochii minţii si cugetul ini-
mei la Dumnezeu şi să esclamăm cu psalmistul: Răsboiul sfârşit a fost râsboiul n o ­ viu entusiasm sprijineşte acţiunea de primenire
„Inalţă-te peste ceriluni Dumnezeule si peste tot stru sfânt pentru desrobirea Ardealului. şi solidaritate a naţiunii române, acţiune menită
pământul mărirea T a ! " . de a arătă lumii că neamul nostru e vrednic de
Când au plecat ostaşii noştri am fost şi libertate desăvârşită naţională şi în stare să se
După -toate aceste mulţumind tuturor cari au. i-am văzut. In ochii lor strălucea lumina
concurs cu cuvântul şi cu fapta dragostei l o r conducă singur pe sine.
de neam la ajungerea acestui s c o p , şi rugând entuziasmului, anr împărtăşit credinţa lor, Conştie de marea însemnătate pentru soar­
pe Dumnezeu să binecuvinte lucrările noastre, am fost părtaşa suferinţelor şi a zilelor tea neamului a acestei clipe istorice, femeia ro­
adecă să ne învrednicească a vedea întrupată grele prin cari toţi am trecut. P e mulţi mână cu mândrie şi demnitate aşteaptă înfăp­
dorinţa exprimată de noi cei prezenţi în conclu­ i-am văzut căzând cu braţele întinse spre tuirea i d e a l u l u i nostru n a ţ i o n a l , la a cărui îm­
zele adunării noastre naţionale de acum, d e ­ Alba-luliâ, cetatea împlinirii visului nostru. plinire va conlucra din toată puterea s a t
clar Şedinţa adunări! noastre naţionale convo­ Trăiască Consiliul Naţional Român!
cată pe ziua de astăzi, de încheiată. MuFţî, cei mai mulţi erau tineri şi dorinţa Adresa se primeşte cu urale la adresa sfa­
lor cea mai înflăcărată erâ să-şi unească tului. In urma acesteia ceteşte doamna Eugenia
Erau aproape 2 ore, când acordurile m a n i l e cu fraţii lor de peste munţi. Aceeaş Tordăşianu, proiectul de manifest care stârneşte
puternice valuri de însufleţire. Manifestul e ur­
puternice ale imnului naţional acoperiră credinţă t r ă i a şi î n inimile voastre, când mătorul:
ca nişte valuri ale mării tulburate de su­ voluntarii Ardealului au venit, şi-au jurat
Dragi surori!
flarea unui vifor neobişnuit ultimele cu­ să fie credincioşi tronului şi steagului R o ­
vinte din frumoasa vorbire de încheiere mâniei. In ochii lor strălucea aceeaş lu­ In trecutul furtunos al neamului nostru,
mină şi când am văzut manile lor ridicate femefa, alături de bărbat, şi-a luat cu credinţă
a P . S. Sale. neclintită şi cu adevărat eroism partea sa din
Şedinţa constituantei se termină şi spre cer şi-am auzit glasurile lor puter­ mulţimea durerilor şi din puţinele bucurii, ce
lumea imensă porni pe câmpul lui Horia, nice, am înţeles că aceeaş hotărîre trăia ni le-a trimis ursita.
unde evanghelia praznicului se vesti t u ­ î n sufletele voastre: să vă uniţi cu noi şi In lupta pentru existenţă din zorii zilei şi
până în noapte a stat în brazdă alăturea de
turor marginilor pământului prin P . S. să fim o singură ţară, o ţară mare. Ziua soţul ei, ajutându-i şi îndulcindu-i amarul cu
Lor episcopii Dr. M. Cristea şi Dr. Iuliu măreaţă a împlinirii visului nostru a sosit drăgălăşia sa. Dar în acelaş timp i-a crescut
Hossu şi alţi oratori. Frumos şi măreţ a şi este o zi de biruinţă ziua, când î m - copiii în frica Domnului şi în dragostea neamu­
fost praznicul învierii noastre şi demn de preun manile şi a d u c mulţămirile mele lui şi a dulcelui nostru grai.
a fi serbat din neam în neam. Domnului. Binecuvântat fie ceasul în care Dacă fiii neamului au plecat la luptă cruntă,
trimit această vestire Ardealului. Aştept femeia i-a îmbărbătat, de multe ori s'a năpustit
ziua cea mare, când voiu veni la voi, să alături de ei asupra duşmanilor şi focul sfânt
al iubirii de moşie le-a dat puteri să învingă!'
văd falnicii voştri munţi, isvoarele, c â m ­
Telegrama marelui Sfat naţional piile şi căminurile voastre. Acum atâţia
In vremuri de linişte până când manile ei
harnice depănă lâna ori chindiseă o iie, versul
cătră ITlaj. S a Regele o r d i n â n d . sunt copiii mei, că mi-e inima plină de ei duios turnă în cântece bătrâneşti vitejia ro­
nerăbdare să mi-i strâng la piept. mânească şi împletea în cunună de versuri amin­
Adunarea naţională a Românilor din Domnule preşedinte! Strălucitoare este
tirea eroilor.
Transilvania, Bănat şi Ţara ungurească ziua zilelor, când după atâta suferinţă şi Deodată cu firul din caier se torceau şi
în Alba-Iulia, glorioasa cetate a lui Minai aşâ multe jertfe suntem pentru totdeauna firele strălucitoare ale doinei şi horei şi gospo­
dăria sa modestă erâ împodobită cu datinile şi
Viteazul, a declarai, într'un elan de en- cu toţii laolaltă, înfăptuind astfel visul de moravurile simple, curate, de o feciorelnică mo­
tusiasm fără margini, unirea teritoriilor veacuri, visul de aur al Românilor. • ralitate, de un rar bun simţ şi de o aleasă cinste,
sale cu regatul României. Vestindu-vă chezăşie a trăiniciei neamului nostru.
hotărîrea aceasta, care încoronează aspi­ Măria. Ca de atâtea ori în trecut, neamul nostru
raţiile de veacuri ale neamului românesc, şi azi trece prin o grea cumpănă. După un răs­
boiu cumplit, de aproape cinci ani, care a cer­
rugăm pe Majestatea Voastră, primiţi
omagiile ce venim a le exprimă cu pro­ Adunarea femeilor române din Sihiiu. nit inimi nenumărate, se iveşte Ia orizont aurora
împurpurată de sângele scump al feciorilor no­
funda supunere. Pătrunse de fiorii însufleţirii neprihănite, ştri, ca o măreaţă prevestire a soarelui libertăţii,
femeile române au simţit chemarea tainică a ce are să răsară în sfârşit şi pentru neamul ro­
Trăiască M. S. Regele Ferdinand! vremii şi la glasul venerabilei matroane, a doam­ mânesc. Am vrea, ca acest soare de mult şi cu
Trăiască M: S. Regina Măria! nei Dr. I. Raţiu s'au adunat, la 12 Nov. în sala festivă dor aşteptat, când îşi va deschide pleoapa, să
a şcoalei civile de fete. S'au strâns într'un nu­ poată salută în sufletele tuturor Românilor o
Trăiască Augusta Lor Familie! măr neobişnuit de mare. Au fost cam la 500 fe­ adevărată sărbătoare. Să ne curăţim simţirile
Trăiască Români® Mare! mei, din toate păturile societăţii noastre româneşti. pentru această sărbătoare! Şi mal ales să cură-
ţim şi să îmblânzim firea înăsprită de răsboiu Când târziu se introduse în literatură, prin 5
stola ad solitarios). — ) Mânem Persarum regione relicta Ro­
a, bărbaţilor şi copiilor noştri, ca în timpul ace­ scriitorii bisericeşti terminul de „România", im­ maniam i n v a s i s s e . . . Constantinum litteras adversus Arium
misisse per totam Romaniam. (Panarion I, 2, 4 6 şi 49). —
sta de cumpănă şi prefacere să nu-şi păteze periul roman erâ nu numai răspândit şi întărit pe­ 6
) Vita s. Augustini capite XXV Romaniae eversores. — "')
manile şi haina de praznic prin omor şi jaf. sie întreg pământul, dar deja în bună parte îşi Historiaron) libri adversus paganos III 20 şi VII 4 3 . ) Chro- 8

Aşadar la muncă, dragi surori! Locul no­ şi asimilase sieşi teritoriile cucerite şi aşâ ne­ 9
nicon şi Fasti. — ) De origine et actibüs Getarum c. 25 şi
1 0

greşit, că scriitorii cari folosesc acest cuvânt nou, 50. — ) Miscelánea VI 7. — " ) De Thematibus et admini­
stru mai mult ca ori când este lângă bărbaţii strando imperio, Bonnae 1840, I, p. 79, 206, 212 şi 170 şi
şi copiii noştri. Să fim îngerul blândeţii şi al- îl folosesc, ca prin el să marcheze caracterul na­ idem De ceremoniis aulae bizantinae, Boanae, 1 8 2 1 , I, p. 2 9 5 .
iubirii, care Ie potoleşte mânia, trezind în ei ţional roman al tuturor provinciilor îngremiate — " ) Chronicon ab anno 5 8 8 — 1 1 9 8 in Richardo. Tota Ro­
dragostea de frate şi respectul pentru bunul domniei romane unitare; lapidar, Romania indică, mânia terra firma est, et est dominio Imperatoris Constanti-
că popoarele cucerite sunt acuma şi naţionali­ nopolitani... Caput. Ramaniae est civitas Constantinopolis, et
deaproapelui. Rumania jungitur Sclavoniae, Hungarlae et Histriae. — I 3
)
Vrem, ca poporul nostru să primească mult zate, romanizate. Critica historico-chronologica in annales ecclesiasticos Caesaris
aşteptatul soare al libertăţii popoarelor cu aceeaş M. Atanasie cel Mare (f 373) e cel dintâi, Baronii, la anul 381 c. 3 . " ) Adecă frumos, muşat, cum
curăţenie sufletească, cum primeşte sfânta cu­ care foloseşte numirea Romania, zicând, că Roma e şi az în dialectul macedo-român. Sbiera:
15
4 2 1 — 3 , 545 şi
e capitala României*). '' , 574. — ) Id. ibid. 290 şi 2 9 7 ; 4 0 9 şi 4 1 5 : la terre d e ' R o -
minecătură în faţa altarului dumnezeiesc. Vrem, menie... entra en Romenie, ...le marchal de Romenie. — 409
ca neamul nostru să poată sta cu faţă curată Sf. Epifaiiiu (f 403) mitropolit grec în Sa- 1 7
ş i - 4 3 1 . — ) Ville-Harduin: 1. c. 5 2 8 . Sbiera: 297, 2 9 0 — 1
înaintea deşrobitorilor săi şi să ocupe cu cinste, lamis, istoriseşte, cumcă ereticul Manes, pără­ şi 4 1 5 . Johanicius... universam Romaniam discurrens... Didi-
, 9

ca popor stimat locul ce i-se face şi lui între sind Persia a intrat în Romania... că Constantin moticum venit. — ) Sbiera: 427 şi 580. — " ) Aşa zice C.
Erbiceanu în „Bis. ort. română" Buc. an, XXXIV pg. 1121.
neamurile mari ale lumii. cel Mare a trimis în contra lui Arie scrisori, Tot aşâ şi D. Onciul: Din Ist. României, Buc. 1908 pg. 133.
6
La muncă, surori! prin toată Romania ). Filippide e macedo-român, a petrecut mult în România; mort
Acum să începem şi noi răsboi împotriva Ucenicul şi biograful sf.-Iui Augustin, Pas- in Basarabia la 1832.][,E rudă filologului Alexandru Filippide
volniciilor şi pentru pacea curată dintre neamuri. sidius ( f 432), susţine că vandalii sunt răstur­ din Iaşi, care i-a făcut şi biografia în „Arhiva", Iaşi an IV
6 pg. 164 şi următoarele. Filippide a mai scris şi alte opere
Trăiască pacea! nătorii României ). afară de istoria lăudată. A fost mare învăţat dar şi o m nostim.
Trăiască neamul românesc de pretutindenea! Paulus Orosiuş ( f 460) preot în Braga Se ocupa cu' fabricarea unei limbi mondiale universale, a la
Sibiiu, 12 Noemvrie 1918. Spaniei, din încredinţarea sfântului Augustin volapuk şi esperanto. Bis. ort. rom. XXXIV Nr.-ii 11 şi 12.
compusese 7 cărţi istorice, împotriva păgânilor; Rev. Teologică, Iaşi, an. IV, pg. 76 şi urm. Arhiva soc. ştienţ.
Femeile române din Sibiiu. şi literare, Iaşi, III, p. 608 şi urm. lorga: Ist. lit. române sec.
în această operă împărăţia Romei e passim nu­ 18. Voi. II, p. 4 7 şi 8 3 ; 1 0 6 — 1 0 7 . — 2<!
) Gh. Adamescu:
In fine se deleagă din sinul adunării ur­ mită Romania )- Nu altcum şi un alt contimpo­
7
Noţiuni de ist. limbii şi lit. româneşti. B u c , 1894, pg. 2 7 0 ;
mătorul comitet: ran, episcop al Spaniei, Jdacius (f 470), eretic idem: Ist. lit. române. B u c , 1913, p. 4 3 4 şi idem: Lit. rom.
Presidenta: Dna Dr. loan Raţiu. Vicepre- priscilian în Merida ). 8 modernă, Buc. 1902, pg. 267.
sidentă: Dna Gatinca Bârseanu. Secretară: Mai'târziu apoi alanul Jordanis ( f 551),
D-na Dr. Eleonora Leményi. Membre: Dnele episcop şi istoriograf în Crotón din Italia de
Dr. Russu, I. Bardoşi, E. Tordăşianu, V. Dr. jos ), şi cu Venantius Fortunatus ( f 603) epis­
9

Stroia, V. Popoviciu, E. Bucşa, M. Brote, O. Dr. cop, în Wienne, renumit poet bis., încă'folosesc
INFORMAŢIUNI.
Deleu, L. Dr. Fruma, L. Dr. Bologa, Agnes Dr. des în scrierile lor nomenclatura din chestiune ). 10

Măcelar, E. Poponea, E. Petraşcu şi V. Boiu. Parastas. Vineri, la 30 Noemvrie ( 1 3


Când se prăbuşi imperiul de vest, nomen­ Decemvrie), în ziua sf. Ap. Andreiu, s'a
Comitetul are chemarea ca stând în legă­ clatura României rămâne şi pe mai departe
tură cu sfatul naţional român din Sibiiu să lu­ pentru restul din orient. servit în biserica noastră catedrală para­
creze pentru trezirea femeii române din Sibiiu împăratul şi istoricul Constantin Porfiro- stas pentru odihna sufletului fericitului ar­
şi jur la muncă conştie pentru fericirea neamului. genitul ( f 959),'mai de multe ori foloseşte Ro­ hiepiscop şi metropolit Andrei Baron de
11
mania ca numire, pentru imperiul său bizantin ). Şaguna.
loan Bromton, abate. în veacul al XV-lea, Să luăm aminte I Atragem atenţiunea preo-
îi zice împărăţiei bizantine Romania, scriind:
Apelativul România la scriitorii vechi bisericeşti. Toată Romania' e ţara continentală şi aparţine
stăpânirii împăratului Constantinopolitan... Capul
ţimei noastre asupra agenţilor ce se ivesc prin
satele româneşti cu scopul de a stoarce dela
Principatele române unite: Muntenia şi Mol­ R»maniei (sic) e cetatea Constantinopol, şi Ro­ ţărani declaraţii contrare hotărîrilor dela Alba-
dova, sunt primul stat în lume, care şi-a luat mania se mărgineşte în Slavonia, Ungaria şi Iulia. Aceste organe ticăloase ale duşmanilor
mult significanta numire de România! Este în Istria ). 12 noştri desperaţi caută să producă spargeri şi
deobşte cunoscut, cât de multe obstacole diplo­ disordini în rândurile bine închegate ale întreg
împărăţia romeilor (bizantinilor) e numită neamului românesc. Să fie puşi la locul lor şi
matice a trebuit să întimpine şi să sfarme noul Romania şi la aprigul critic hronologic, al isto­
regat, pânăce în cele din urmă, târîş-grăbiş to- ricului bisericesc Baronius, la minoritul francez trataţi cu cinstea ce li-se cuvine.
tuş a isbutit să îşi elupte şi asigure acest' titlu Antoniu Pagi ). 18
Insultarea tricolorului român. Luni noaptea
de nomenclatură diplomatică şi în parte şi Un literat francez din începutul secolului nişte criminali au rupt stindardul nostru naţio­
istorică. al XIII-lea, Gesiffroi de Ville-Harduin, care a nal de pe edificiul consistorial şi al Librăriei
Imperiul roman nici când nu s'a numit di- luat parte în campania latinilor în contra regelui diecezane. Faptul e o dovadă despre libertatea,
plomaticeşte şi geografi ceste, cel puţin nu în bulgarrromân Ioniţă (Caloioanes) ) numeşte o 14
de care am fi părtaşi în republica maghiară.
toată întinderea sa, cu acest nume sugestiv; mai regiune din Tracia şi Macedonia, ţară Romania ). 16

1 Reuniunea învăţătorilor dela şcoalele po­


ales nu imperiul roman păgân ). La nici un sin­ Efemera împărăţie latină orientală, a cru­ porale conf. gr.-ort. române din protopopiatele
gur literat clasic păgân, fie roman, fie străin, nu ciaţilor încă s'ar fi chemat Romania ); o nu­ 16

aradane I VIII. Prin aceasta convocam membrii


dăm de urma cuvântului România. meşte astfel însuş împăratul ei al doilea, Enric comitetului la şedinţa ce se va ţinea Joi în 6/19
Numirea din vorbă,prima dată ocurăla scrii­ de Flandra, văitându-se într'o epistolie a sa că­ Decemvrie a. c. la 10 ore a. m. în şcoala cen­
torii bisericeşti creştini, latini şi greci, în a doua ju­ tră papa Inochentie III la 1205, că „românul trală din Arad. Obiecte: Raportul' presidiului.
mătate a veacului al 4-lea şi se menţine spora­ acela Ioniţă, pe care îl cunoaşte din scrisorile
Raportul cassarului. Raportul bibliotecarului. Dis­
dic, până târziu în pragul veacului 16-lea, — lui... a cutrierat toată Romania şi a ajuns până
poziţii privitor Ia . reînceperea activităţii. Arad,
fără însă a ieşi cândva din cadrele strâmte a la Didimot ). 17

la 27 Noemvrie (7 Decemvrie) 1918. Iosif Mol-


literaturii şi în vieaţa publică, ca o numire po­ Enric a şi purtat răsboi în contra lui Ioniţă, dovan, preşedinte. Nicolau Cristea, secretar ge­
litică ori toponimică — când dispare total, ca pe care 1-a învinş„,de repeţfte ori.
neral.
ca apoi după scurgerea alor trei secole şi mai Se crede, că împărăţia româno-bulgară alui
bine, bogate în prefaceri religioase şi sociale; Ioniţă, încă s'ar fi numit câte odată Romania- Doctori de onoare. Profesorul Masaryk pre-
să se ivească din nou şi stabil, în o altă noţiune Bulgaria ). 18 sidenţii Wilson şi Poincaré, primminiştrii Lloyd
etnică şi geografică-diplomatică. George şi Clémenceau sunt numiţi doctori de
E interesant, că apelativul acesta de „Ro­ onoare ai facultăţii cehe de drepturi din Praga.
împărăţia romană purtă numele convenţio­ mânia", pentru Românii din stânga Dunării nu e
nal de „Imperium Romanum", ce însemnă po­ o creaţie limbistică naţională română, ci e o Ştergerea celibatului. Consiliul preoţesc ro-
runcă, poruncirea, puterea, iurisdicţia Romei. invenţie grecească! Dimitrie (ca monah Daniel) mano-catolic a pornit o acţiune pentru ştergerea
Roman în senz arhaic e atâta, cât: domn, împă­ Filippides a tipărit în 1816 la Lipsea în greceşte celibatului.
2
rat, domnie, putere împărăţie ). istoria României şi dânsul e primul scriitor care* Suprafaţa României Mari. România: Mun­
Strict considerat imperium cu romanum, foloseşte acest termin colectiv ). 19
tenia, Moldova şi Dobrogea — 137.125 km. p.
sunt concepte identice; deci construcţia „împă­ Terminul literar de Romania e recipiat ca cu 7,771.341 locuitori.
răţie romană", e un adevărat pleonasm, ca să termin diplomatic şi internaţional abia în anul Basarabia: 44.422 km. p. cu 2,588.400 lo­
nu zicem mai mult, căci e de prisos sâ mal zici 1867, când cu prilejul expoziţiei universali din cuitori.
„imperium", când ai spus „romanum", fiind ace­ Paris, graţie ostenelelor şi prudenţii politice ale Bucovina, Ardealul, Bănatul, Crişana, Mara-
ste cuvinte sinonime. lui Alexandru Odobescu ); cu tóate că Cuza 20
murăşul — 147.135 km. p. cu 8,351.232 locuitori.
Cu mult înainte de a se ciocni Romanii cu Vodă uni Moldova şi Muntenia în 1859 şi recte Total 329.460 km. p. cu 18,710.983 locuitori.
Slavii, ei s'au răsboit repetat şi crâncen cu Ger­ în 1862, sub numirea de România, numire tre­
manii; cari o bună vreme, mai vârtos la început, cută la 1866 şi la domnitorul Carol I. Sabie de onoare. Viteazului comandant dela
le ziceau V-l-h (Vlah), dela verbul vald, sau Mărăşeşti (Termopile românească), generalului
vait, ce se tălmăceşte a stăpâni; de unde apoi Averescu i-se va cumpăra prin subscriere publică
') Dr. G. Sbiera: Contribuiri pentru o istorie etc. Cer­
se derivă calificativul de wălsch, dispunător, chi- năuţi, 1906, p. 2 3 8 . — ) Deriva Roma dela Romai, ce în­
a o sabie de onoare.
vernisitor. semnează putere. Cnf. broşurică anonimă „Roma vagyis az Lipsa de cărbuni devine ameninţătoare Din
Dela Germani — Teutoni — s'a transmis orokvâros nevezetesegei", ediţia II, Budapesta pg. 8 nota.
Virgil în „Aeneida" I 282 spune, că Romanii -— ou stăpânii
cauza lipsei de cărbuni toate prăvăliile din Viena
la slavi, însemnând la ei vlah, putere, uriaş, lucrurilor: Romanos rerum dominos. — ) Sbiera: ibid. 157 3
sunt închise după amiazi la 4, iar teatrele şl
8
domn ). şi 287. V. A. Lrechia: Schiţe din istoria literaturii române, localurile de petrecere au fost închise cu totul.
Deci dacă roman, sau vlah, înseamnă ca Bucureşti 1885 p. 18 nota. I. Lăzarici: Ist. lit. române, Si­ Peste 2—3 zile vor încetă să circule trenurile;
arhaism poruncă, uriaş, atunci po/eo-Romania biiu, 1875,
1884, p. 10. B. P. Hajdăll: Ist. critică a Românilor, Buc.
3 2 — 5 . I. I. BambăC: Ist. limbei române, Cernăuţ, 1889,
locale din Viena, iar pe liniile principale nu va
trebuie să fie sinteza urieşilor, poruncilor, po­ p. 4. — ) Arianos Liberio Episcopo Romano non pepercisse,
4
circulă decât un tren de persoane pe zi. De
runcitorilor. nec reveritos fuisse Romam Metropolim esse Romaniae. (Epi­ asemenea şi în Budapesta prăvăliile vor fi închise
de acum la 4 d. a., iar circulaţia trenurilor a fost Poşta redacţiei. casă, jumătate vică cucuruz sfărmat. 6. Lemne
cu mult redusă. In caz că nu vor sosi curând de foc, după trebuinţă, aduse pe spesele proprii.
cărbuni din străinătate, va încetă cu totul cir­ Păr. E. M. T. Sfat mântuitor în chestia ce 7. Stolele uzuate. 8. Pentru cinci capete de vite
culaţia drumului de fier. Vă preocupă nu ne poate da nici autoritatea su­ păşune liberă în păşunea comunală. Parohia fiind
Cât a pierdut armata austro-ungară. După perioară. Orientări nu Vă putem împărtăşi nici de cl. primă, dela recurenţi se pretinde să aibă
date oficiale din Viena, armata austro-ungară a noi. Faceţi cum Vă va lumină Dumnezeu. Pre­ documentele recerute pentru această clasă.
pierdut în răsboi, până la sfârşitul lui Mai 1918, dica se va publică. Salutări. Doritorii de-a ocupă această parohie, ce­
patru milioane de oameni morţi, răniţi şi bdlnavi. Păr, C. L. Ş. Am primit cu mulţămită. Se
t
rerile de concurs, adresate comitetului parohial
Numărul morţilor se cifrează cu 800.000 soldaţi va publică. din Beznea, să le înainteze Prea On. oficiu pro-
şi peste 23 mii de ofiţeri. Dlui T. M. în G. Vă mulţămesc pentru topopesc în M.-Telegd, cu observarea strictă a
Scriitorii francezi nu vor prietenie cu cei sprijinul valoros. Se va publică. §-lui 33 din regulamentul pentru parohii, având
austriaci. Asociaţia gazetarilor din Viena a tri­ datorinţa a se prezentă în sf. biserică din Bez­
mis o telegramă cătră societatea scriitorilor (li­ nea, spre a-şi arătă desteritatea în cântare, tipic
teraţilor) francezi, arătând dorinţa lor, ca după şi oratorie. Comitetul parohial.
răsboiu să se facă o împrietenire între ambele BIBLIOGRAFIE. In conţelegere cu: Alexandru Munteanu>
societăţi. In acelaş timp scriitorii francezi erau A apărut: „Biblioteca Semănătorul" Nr. 40 protopresbiter.
rugaţi să intervină pe lângă guvernul francez, ca conţinând Cântări naţionale şi anume: 1, De- —a— 3-3
acesta să trimeată alimente pentru austriaci şi şteaptă-te române. 2. Trei colori. 3, Pe-al nostru
familiile lor, în total vre-o 5000 persoane. Pre­ steag. 4. Răpirea Basarabiei. 5. Hora Sinaiei. 6. Pentru îndeplinirea postului de paroh din
şedintele asociaţiei franceze a răspuns: „Scrii­ Drum bun... 7. Hora dela Plevna. 8. Hora Res- Chişirigd (KisUrOgd) se publică concurs din nou
torii şi gazetarii austriaci n'au găsit niciodată cu belului. 9. Cântec de răsboiu. 10. Vivat ţara mea. cu termin de alegere de 30 zile dela prima p u ­
cale să protesteze împotriva cruzimilor comise 11. Limba românească. 12. Latina gintă. 13. Fii blicare în organul diecezan.
împotriva populaţiei franceze şi belgiene. N'a- ai României. 14. Sunt vânător... 15. Trecerea Parohia este de clasa a Il-a.
veţi dreptul să cereţi mila sau ajutorul nostru. Dunării. 16. Hora Severinului. 17. Hora Unirii. Venitele sunt următoarele: 1. Casa paro­
Vă vom da alimente numai dupace vom fi în­ 18. Hora dela Griviţa. 19. Hora Dorobanţilor. hială cu grădină,- supraedificate. 2. Una sesiune
destulat populaţia înfometată din Franţa de nord, 20. Marşul anului 1848. 21. Marşul lui Iancu. pământ (32 iugh. cafastr.). 3. D r e p t u r d e păşu­
Belgia şi Sârbia precum şi nenorociţii noştri de 22. Marşul lui Mihaiu Viteazul. 23. Marş ostă­ nat şi pădure ce revine după pământul parohial.
prisonieri, cari, se întorc ca nişte stafii. Cât pen­ şesc. 24. Calcă Române. 25. Auzi buciumul că 4. Bir preoţesc de fiecare număr de casă cu
tru apropierea de care aveţi cinismul să vorbiţi, sună. 26. Haideţi fraţi cu arma 'n mână. 27. pământ câte o măsură (30 litre) de grâu, iar
lăsaţi deoparte orice speranţă. Nu voim să ştim Mama lui Ştefan cel mare. 28. Ce e patria ro­ dela cei fără pământ 30 litre cucuruz sfărmat,
nimic de d-voastră". Ambasadorul francez din mână. 29. Românul cătră Tătar. 30. Frunzuliţă ori preţul curent. 5. Stolele îndatinate. 6. între­
Elveţia a declarat că guvernul francez va luă de stejar. 31. Adio la Carpaţi. 32. Cea din urmă girea dela stat, care însă parohia nu o garan­
măsuri aspre împotriva tuturor gazetarilor fran­ noapte a lui Mihaiu cel Mare. 33. Peneş Curca­ tează.
cezi, cari au plecat la Viena şi Budapesta, dacă nul etc. Contribuţiunea după pământ o va suportă
nu se întorc imediat în Franţa. Preţul 80 fii. plus 20 fii. pentru porto. Se jumătate parohul, jumătate biserica. Preotul va
Proclamarea unirei celor trei state ale Sla­ poate comandă dela Librăria diecezană din Arad avea să catehizeze regulat, fără a pretinde ceva
vilor de sud. Delegaţia Sârbilor, Croaţilor şi Slo­ (Deâk Ferencz u. 35). onorar dela parohie.
venilor din fosta monarhie a fost primită în Bel­ Reflectanţii au a se prezentă în terminul
„Cultura Creştină" Nr. 15 -16/1918, revista regulamentar — cu observarea strictă a Regu­
grad de către prinţul moştenitor Alexandru, de profesorilor seminariali din Blaj cu următorul
faţă fiind şi toţi miniştrii sârbi. Delegaţia a cetit lamentului în vigoare — în vre-o Duminecă în
sumar deosebit de bogat şi interesant: Dr. sf. biserică pentru a-şi dovedi capabilitatea în
un memoriu, în care declară în numele celor trei Alexandru: Pro memoria (La 150 de ani dela
popoare slave din fosta monarhie, că voesc să cântări, tipic şi oratorie.
moartea episcopului Inocenţiu M. Klein). Ioan Concursele adjustate sunt a se adresă c o ­
se unească cu Sârbia şi Muntenegru într'un sin­ Modrigan: Din scrisul lui Gheorghe Lazar. Se­
gur stat sub domnia regelui Petru. Apoi cer con­ mitetului parohial din Chişirigd, şi a se înainta
n i o r : Pentru delăturarea unui obiceiu rău dela
vocarea unei mari întruniri constituante şi în fine — cu documentele originale — la P. O. oficiu,
completarea beneficiilor mici eclesiastice (Scri­ protopopesc ort. român din Oradea-mare.
protestează împotriva faptului că Italienii au ocu­ soare). Ioan Crişan: „Câteva reflexiuni asupra
pat teritorii, cari se cuvin de drept Slavilor. Comitetul parohial.
textului liturgic". însemnări: Tânguirea unui
Prinţul Alexandru a răspuns: „In numele regelui preot pentru indiferentismul faţă de sf. euhari­ In conţelegere cu.: Andreiu Horvath m. p.».
Petru proclam unirea Sârbiei cu statele indepen­ stie (Senior). încă odată „fectura pentru soldaţi" protopopul Orăzii-mari.
dente ale Slovenilor, Croaţilor şi Sârbilor într'un (Dr. Alexandru Rusu). Cronică: Spre pacea lumii —•— » 3—3
singur regat. Aceasta va fi recompensa vitejiei (ar.). O frumoasă fundaţiune (vş.). Conferenţă
şi jertfelor soldaţilor noştri. Vom îngriji ca să Pentru îndeplinirea postului de învăţător
episcopească amânată (ar.). Proiectul pentru au­ dela şcoala ort. română din Ch.-Tărian ( K S r b s -
dobândim toate hotarele, ce se cuvin de drept tonomia catolică s'a înfundat (ar.). „Săptămâna
neamului nostru şi cred că Italia va ţine mai tarjân), se escrie concurs, cu termin de alegere
socială" a catolicilor maghiari (r.). Sanator pen­ de 30 zile dela prima publicare în organul ofi­
mult Ia prietenia şi buna vecinătate cu noi, de­ tru preoţi (r.). „A murit Mangra!" (vş.). Cărţi
cât la îndeplinirea întocmai a tratatului din cios diecezan.
şi reviste: Alexandru Lupeanu, Sămânţa viito­ Venitele sunt: 1. Bani gata dela parohie
Lonpra, pe care noi nu l-am subscris. Trăiască rului (ar.). Caba Văzul, Szilâgyvârmegye român
poporul unit Sloven-Croat şi Sârb!" Atât în 600 cor. 2. Stolele îndatinate 50 cor. 3. Cvartir
nepe, nyelve 6s n£pkolt4szete (al.). „Cuvântul corăspunzător, cu edificiile laterale şi supraedi­
Belgrad cât şi în Zagreb vestea proclamării a Adevărului" (r.). Cărţi intrate la redacţie. Tele­
fost primită de populaţie cu mare însufleţire. ficate, grădină (o parte a gradinei este ocupată
fon. Posta administraţiei. Se poate abona din cu materialul adunat pentru edificarea bisericei).
f Terenţiu Vidican. Marţi, în 20 Noemvrie Blaj pentru 20 coroane pe an. 4. întregirea dela stat este asigurată. La caz de
(3 Decemvrie) a trecut la ceie vecinice parohul învoială reciprocă, banii gata (600 cor.) se pot
din Hinchiriş (ppiatul Vaşcăului) Terenţiu Vidican, Calendarul diecezan din Arad pe anul 1919.
Conţine cronologia pe anul 1919, sărbători şi schimbă în pământ şi naturale.
răpus de boala spaniolă, în anul al 37-lea al Alesul va avea să provadă pe lângă învă­
vieţii şi al 14-lea al fericitei căsătorii şi păstoriri. alte zile schimbăcioase, posturile, deslegări de
post, parastasele oficioase, sărbătorile şcolare, ţământul cotidian şi cel de repetiţie, apoi can-
A lăsat în urmă-i nemângăiata-i soţie şi trei toratul în şi afară de biserică regulat; să in-
copilaşi. A fost înmormântat Joi, în 22 Noem­ zilele.de repaus la judecătorii, întunecimile, ano­
timpurile, partea calendaristică, genealogia fa­ strueze elevii în cântări, să cânte cu ei- în sf.
vrie v. prin preoţii din jur Ilie Lucuţia, Vasile biserică; să-i conducă regulat la sf. biserică şi
Nicoruţia şi Ştefan Fofiu, care a rostit şi un pă­ miliei domnitoare, domnitorii celorlalte state eu­
ropene, calendar economic, târgurile, tarifa poştală acolo să-i supraveghieze.
trunzător cuvânt funebral. Dumnezeu să-1 odih­
şi o parte literară instructivă şi variată cu poezii Reflectanţii vor înainta — în terminul l e ­
nească cu drepţii săi, iar celor rămaşi le deie
şi proză din peana unor scriitori distinşi şi îm­ gal — petitele adiustate cu 1. Atestat de botez.
mângâiere şi ajutorul său!
podobită cu ilustraţiuni actuale. II recomandăm 2. Atestat despre eventualul serviciu. 3. Atestat
cu căldură. Preţul unui exemplar 2 cor. plus 20 de moralitate. 4. Atestat referitor la miliţie. 5.
Nr. 4259/918. fii. pentru porto. Revânzătorii primesc rabat. Se Diploma de învăţător — la P. O. oficiu proto­
Tuturor protopopilor şi administrato­ poate comandă dela Librăria diecezană din Arad popesc al Orăzii-mari, prezentându-se în acest
rilor protopopeşti din districtul Con- (str. Deâk Ferencz 35). restimp în sf. biserică din Ch.-Tărian pentru a
se arătă poporului şi a-şi dovedi capabilitatea
sistorului din Arad. în cântare şi tipic. Comitetul parohial.
In conformitate cu recercarea ministrului Redactor responsabil: Dr. Teodor Botiş, profesor.
—o— 3—3»
ung. de culte şi instrucţiune publică din 25
Noemvrie a. c. Nr. 14490/918 dispunem, spre
conformare, următoarele: PARTEA OFICiULÂ,
1. Din toate corespondenţele oficiale adre­
sate Ministerului ungar să se omită atributul
Dr. Cornelia ITloga M 5 î 5
„regesc" precum şi titlurile: consilier aulic, con­ Concurse. de interne din Budapesta, aduce Ia cunoştinţa
silier regesc, excelenţă, ilustritate, magnifice şi onor. public că s'a strămutat la Arad, str. Sina
In baza ord. Ven. Consistor Nr. 1928/B Nr. l/b, unde ordinează zilnic pentru boale in­
spectabil. 1918 — pentru îndeplinirea parohiei de cl. I
2. Portretele foştilor regi ungari Francisc terne şi de nervi. Totodată deschide laborator
Beznea, protopopiatul Pesteşului, se publică con­ pentru cercetări chemice, bacteriologice, terolo-
Iosif I şi Carol al IV-lea afişate în localităţile curs, cu termin de 30 de zile dela prima publi­
oficioase respective în şalele de învăţământ să gice şi laborator ROntgen. x—\
care în „Biserica şi Şcoala".
se delăture de acolo şi să se aşeze îutr'un loc Emolumentele: 1. Casă parohială, cu intra­
potrivit, spre păstrare. vilan de 6 0 0 Q 2. Curtea bisericii în natură. 3.
I Tlfni Ha v î p c u
găsesc r ă d ă c i n ă s e

Arad, la 26 Noemvrie v. 1918. Două jugh. pământ arător. 4. Patruzeci jugh. U I I U I t I C V 1 C ( j vinzare la preotul
e
Ioan I. Papp, Episcop.
ipiscop. mici ââ IzUUU
mici 1200(Î) păşunat.
păşunat. 55.. Birul
Birul dela
dela 25U
250 Nti
Nri de
de
Fetru ye
Petru Pelle din Miniş (corn. Arad). x—3
Tiparul şi editura tipografiei diecezane greco-orientale române din Arad

S-ar putea să vă placă și