1 Care din afirm la splenomegalie din b mieloproliferative e adevarata:

a. Frecvent exista hepatomegalie si splenomegalie usoara

b. De obicei exista spenomeg giganta

c. Nu se intaln splenomegalie

d. Se intalneste doar hepatomegaile

e. Se intalneste frecvent adenopatie periferica asociata cu splenomeg de gr 1

2 Examenul obiectiv in policitemia vera evidentiaza frecvent:

a. Facies pletoric, cu teleangiectazii

b. Tegumente uscate
c. Facies bizantin
d. Hepatomegalie importanta
e. Icter sclerotegumentar

3 Care din datele de lab sunt cacarteristice mielofibrozei idiopatice

a. Leucocitoza medie
b. Maduva osoasa hepercelulara, cu colagen scazut
c. Trombocite in nr normal

4 Care din investigatii este diagnosticata in pericardita lichidiana

a. EKG
b. Radiografia cardio-pulmunara
c. Teste de citoliza miocardica
d. Eco
e. Cacteterism cardiac

5 In anemia hipocroma sideropenica se pot inregistra ca anomalii hematologice,cu

exceptia

a. Depletia rezervelor de fe
b. Scaderea capacitatii totale de legare fe
c. Valori serice scazute ale sideremiei
d. Microcitoza

6 In anemiile din bolile cronice este caracteristica

a. Scaderea rezervelor de fe din maduva hematopoetica

b. Reticulocitoza crescuta in sg periferic

c. Scaderea concomitenta a sideremiei si capacitatii toatale de legare fe

 d. Cresterea indicelului de saturatie a transferinei

e.

7 Obstructia arteriala aterosclerotica distal de emergenta arterelor renale( sindr Leriche)

se cacract prin

a. Dureri in muschii bazinului iradiate in coapse +claudicatie intermitenta+ impotenta

b. Dureri in m bazinului+ claudicatie intermitenta in coapse +circulatie colaterala
c. Dureri coapsa + claudicatie intermitenta+ circ colaterale+impotenta
d. Dureri gamba+ claudicatie intermitenta la coapse+ dureri abdominale la mers
e. Dureri memb inferior la ortostatism prelungit

8 La nivelul arterei acut obstruate, sub nivelul obstructiei, pulsul arterial este

a. Absent
b. Hiperpulsatil
c. Slab
d. Bifid
e. Nemodificat

9 Manifestarile dureroase din trombangeita obliteranta (claudicatia intermitenta + durere

de ducubit nocturn) apar mai frecvent la

a. Plante
b. Gambe
c. Coapse
d. Maini
e. Bazin

10 Nodulii cutanati din pancreatita ... nu sunt :

a. Rosii
b. Pe extremitati distal
c. Durerosi
d. <2cm
e. Cu necroza centrala

11 Durerea din tromboza venoasa profunda se accentueaza :

a. La ridicarea membrului deasupra orizontalei

b. In pozitie orizontala
c. La cald
d. La frig
e. La mers

12 Declansarea unei pancreatite acute este frecvent data de

a. Mese abundente, bogate in grasimi si alcool

b. Mese abundente in legume si cafea
c. Inanitie
d. Efort fizic
e. Stres

13 In etiologia pancreatitei acute pot interveni urmatorii factori cu exceptia:

 a. Ateroscleroza sistemica
b. Litiaza biliara
c. Alcool
d. Infectii

14 RAA este de etiologie:

a. Stafilococica
b. Virala
c. Micotica
d. Streptococica
e. Necunoscuta(neprecizata)

15 Poliartrita din RAA are urmat caracteristici

a. Afecteaza articulatiile mici

b. Afectarea unei singure articulatii
c. Evolueaza rapid la ankiloza articulara
d. Poliatrita acuta, fugace, migratorie, de obicei in artic mari
e. Lasa mari sechele articulare

16 Panusul articular este reprezentat de

a. T fibros
b. Ingrosarea cartilajului
c. T sinovial hipertrofiat, amplu vascularizat
d. Leziunea osului subcondral
e. Modificarile inflamatorii

17 Criteriile principale deincadrare in ..spondilartopatiiseronegaticesunt reprezentate de:

a. Existenta semnelor clinice de artita

b. Afectarea frecventa a coloanei verteb si art. Sacroiliace, absenta factorului reumatoid
c. Coafectarea frecventa oculara
d. Coafectarea frecventa digestiva
e. Existenta agregariilamiliare

18 Care este semnul radiologic cel mai caracteristic la nivelul coloanei vertebrale in
spondilita ankilopoietica:.......

19 In care din boli endocrine nu exista osteoporeza secundara:

a. Hiperparatiroidism
b. B Cushing
c. Hipogonadism
d. Hiperaldosteronism primar
e. Hipertiroidism

20 Urmatoarele sunt manifestari ale insuficientei cardiace stangi:

a. Abdomen marit de volum

b. Embolie pulmonara
c. Dispnee de decubit
d. Splenomegalie congestiva
e. Ficat de staza
21 Cianoza in insuficenta cardiaca.....poate fi: periferica in ics si periferica+centrala in
icd

a. Periferica( in IC .... si stanga)

b. Centrala( in cord pulmonar)
c. Si periferica si centrala concomitent
d. Toate cele demai sus
e. Nici una din 1,2,3,4

22 Galop de grad IV se poate auzi.in toate .conditiile mentionate cu exceptia

a. HTA
b. Fibrilatie A
c. Stenoza aortica
d. Cardiomiopatie
e. Cardiomiopatie ischemica

23 Suflul sitolic de prolaps valva mitrala .este situat caracteristic in:

a. Protosistola
b. Mezosistola
c. Telesistola
d. Protodiastola

24 Pentru diag angina pectorale are importanta primordiala

a. Angiografia coronariana
b. Anamneza atenta
c. Auscultatia iminii
d. Teste EKG de efort
e. EKG de repaus

25 Unda monofazica Pardee poate fi ( absenta cred ) ...enta in eventualitatile de mai

joscu exceptia:

a. IMA
b. Criza de angina Prinzmetal
c. Anevrismventricular prininfart ..”inghetat”
d. Hiperpotasemie
e. Pericardita lichidiana

26 Cel mai uitl test imagistic util pt diag IMA:

a. Scintigrafia miocardica cu Th.....pirofosfat

b. Eco
c. Scintigrafia miocardicacu Th....201
d. RMN
e. angiografia coronariana

27 Care din bolile renale se insoteste de durerea lombara

a. pielonefrita acuta
b. neoplasm renal
c. necroza papilara
d. glomerulonefrita cronica
e. infarct renal
28 PNA nu se insoteste in mod obisnui de

a. dureri lombare
b. febra inalta
c. frisoane repetate
d. hematurie macroscopica
e. greata si varsaturi

29 Rinichi palpabil cu sensibilitate crescuta si Giordano prezent se intanestein

a. chist renal solitar

b. TBC renal
c. Tumora Wilms
d. Pielonefrita acuta cu sau fara pionefroza
e. Pielonefrita cronica

30 Punctele ureterale medii se examineaza si palpeaza si se gasesc:

a. La intersectia linei orizontale prin ombilic cu marginea laterala a dreptilor abdominali

b. La extremitatea ant a coastei a...
c. La intersectia liniei bispinoase cu marginea lateralaa dreptilor abdominali
d. Pe orizontalabispinoasa pe liile .....lare anterioare
e. Nu se determina decat prin tuseu

31 Urina hipercroma se poate intalni in situatiile cu exceptia

a. Hematurie
b. Deshidratare
c. Hemoglobinurie
d. Mioglobinurie
e. Insuficienta renala cronica

32 Jetul urinarapare intrerupt „picatura cu picatura” in:

a. Glomerulonefrita acuta
b. Poliurie
c. Afectiuni medulare s3-s4
d. Retentia cronica de urina cu glob vezical masiv
e. Pielonefrita acuta

33 Care din calculii renali sunt caracterizati de infectiile urinare cu bacterii

producatoare de ureaza

a. Oxalat de ca

b. Urati

c. Fosfat de ca

d. Fosfat amoniaco-magnezian

e. Nu exista corelatii intre tipul litiazei si infectia cu aceste bacterii

34 Afectarea pulmonara din uremie este caract de urmatoarele cu except:

a. Respiratie acidotica
b. Polipnee
c. Tuse rara, neproductiva
d. Edem interstitial, difuz
e. Raluri subcrepitante bilaterale dominante in baza

35 Pericardita uremica este cel mai frecvent

a. Constrictiva
b. Hemoragica
c. Transudat
d. Are calcificari extensive
e. Este un elem de prognostic ......rabil

36 ..P..ielografia ascendenta evidentiaza:

a. Forma si dimensiunea rinichilor

b. Simetria functiei renale ( secretie si excretie)
c. Aspectul cailor urinare
d. Uretra
e. Vezica urinara si rezidiul vezical

37 Care din manifestarile hemoragice.... de mai jos NU apar decat cu totul exceptional
in hemofilia A

a. Hematoame post injectionale

b. Hematom al muschiului psoas
c. Hemartroza
d. Petesii
e. Hemoragie dupa extractie

38 Care din manifestarile hemoragige sugereaza existenta hemofiliei

a. Petesii
b. Epistaxis
c. Menoragii
d. Hemartroze
e. Gingivoragii

39 Distensia abdomenului............sinfiza pubiana paote fi intalnita in situatiile cu

exceptia

a. Dilatare gastrica
b. Tumora ovariana
c. Sarcina
d. Uter fribomatos
e. Glob vezical

40 Variant a gresita la constarea prin palparea inelului ombilical

a. Se palpapeaza inelul si zona paraombilicala

b. Trebuie sa existe tumefactii sau noduli in reg ombilicala
c. Se constata dc este incomplet sau moale in centru
d. Inelul trebuie sa fie rotund, fara neregularitati
 e. Cicatricea poate fi profunsda sau superficiala

41 Despre exam lichid de ascita, care e exceptia:

a. Se suspecteaza la cei cu abdomen marit d evol

b. Apare la percutie ca o matitate cu concavit superioara
c. Se poate percuta cu pacientul in decubit lat
d. La cei cu ascita matitatea se deplaseaza dependent de partea
e. Apare la percutie ca o matitate fixa cu convexit superioara

42 Anorexia este definita ca

a. Lipsa poftei de mancare

b. Sensatia de satietate precoce
c. Teama de a ingera alimente cu gust neplacut
d. Incapacitatea de a inghiti datorita unui obstacol mecanic
e. Apetit crescut

43 Durerea abdominala din apendicita acuta este definita ca:

a. Colica
b. Crampa
c. Lovitura de cutit
d. Durere instalata progresiv
e. Durere instalata brusc

44 Abdomenul acut chirurgical poate fi mimat de urmatoarele boli cu exceptia:

a. Acidocetoza diabetica
b. Ocluzia intestinala
c. Durereacardiaca iradiata spre abd
d. Intoxicatie cu Pb
e. Durerea radicularadin hernie

45 Pancreatita acuta este insotita de manifestarile asociate cu exceptia

a. Disparitia matitatii hepatice

b. Srate de soc
c. Echimoze pe flancuri
d. Echimozeperiombilicale
e. Peleurezie stanga

46 Care din semne nu e intalnit in peritonita acuta

a. Respiratie superficiala
b. Perete abd moale
c. Tahicardie, hipotensiune
d. Diminuarea sonoritatii intestinale
e. Absenta zgomotelor intestinale

47 Ascita este un exudat in

a. Insuficienta cardiaca
b. TBC peritoneale
c. Sindrom nefrotic
d. Ciroza
e. Casexie
47 Pacientii hipertensivi pot fi asimpt sau pot prezenta uramat simp cu exceptia

a. Cefalee (occipitala)
b. Ameteli
c. Acufene
d. Tulb de vedere
e. Poliurie

49 Ambii rinichi sunt palpabili cu suprafata regulata in:

a. TBC renal
b. Tumora Grawitz
c. B polichistica a adultului
d. Nefrosclerozabenigna
e. Nefropatie endemica dee Balcani

50 Durerea din colica renouretrala are caract cu exceptia:

a. Este de obicei unilat

b. Are intensit fff mare
c. Iradiaza descendent catre fosa iliaca, organe genitale
d. Nu se asociaza cu tulburari digestive
e. Are tulb de mictiune

51 Manevra Giordano semnifica

a. Durere spontana si hiperestezie cutanata la palparea reg lombare

b. Declansarea durerii lombare prin palpare
c. Declansarea durerii lombare prin percutie
d. Aparitia durerii lomb prin flexie laterala
e. Prezenta de sufluri la art renale

52 Anemia din IRC are cauza:

a. Hemoliza pe circuitul de dializa

b. Deficit de vit b 12
c. Inhibitia maduvei hematogene
d. Deficit de eritropoetina
e. Absortie scazuta de fe

53 Edemul nefrotic nu poate fi:

a. Rece
b. Rosu
c. Fff mare
d. ...
e. ...

54 Sindromul Fanconi este un sidrom tubular complex cu ....exceptie.:???

a. Proteinurie tubulara
b. Aminoacidurie
c. Glicozurie
d. Fosfatemie
e. Hematurie
55 Cea mai comuna manifestare pulmonara in uremie este

a. Sindromul lichidian pleural

b. Tulburare ritmului respirator cu resp Kussmaul
c. Trombembolism pulmonar
d. Bronsita acuta
e. Respiratie de tip Biot

56 Afectarea cardiovasculara uremica nu este reprezentata de :

a. Pericardita efuziv hemoragica

b. Miocardita neinfectioasa
c. HTA secundara
d. Disfunctie endotelialasevera
e. Endcardita vegetanta predominent mitrala

57 UIV- urografia intravenoasa, cu compresie evidentiazamai bine:

a. Perfuzia glomerulara
b. Aspectul bazinetului so a cailor renale
c. Ureterele pe toata lungimea lor
d. Vezica urinara
e. Rezidiul vezical

58 TC- nu poate evidentia

a. Forma si dimensiunile rinichilor

b. Vasele renale
c. Bazinetul si sitemul pielocalice

59 In icterul obtructiv una din urmatoarele afirmatii este falsa:

a. Apare hiperlipemie cu hipercolesteromie

b. Creste fosfataza alcalina
c. Creste bilirubina toatala
d. Creste acidul uric
e. Creste valorile acizilor si sarurilor biliare

60 Dintre manifestarile infectiei cu HIV la niv cav bucale, una este exceptia:

a. Candidoza bucala
b. Herpes simplex
c. Leucoplakia paroasa
d. sarcomulKaposi
e. amigdalita pultacee

61 Sindromul Crest, ce caracterizeaza forma localizata a sclerodermiei, se caracterizeaza

prin, cu exceptia:

a. calcificari ale articulatiilor esofagiene

b. tulburari ale motilitatii esofagiene
c. fenomen Raynaud
d. sclerodactilie si teleangiectazii
e. fibroza pulmonara

62 Durerea din obstructia arteriala acuta periferica este situata:

 a. in gruparile musculare situate distal de nivelul ocluziei

b. proximal fata de nivelul ocluziei

c. proximal si distal fata de nivelul ocluziei

d. in ambele membre

e. la niv ocluziei

63 durerea din ischemia arteriala acuta........

64 La examenul obiectiv al abd in pancreatita acuta nu gasim:

a. marire de volum
b. sensibilitate la palpare
c. echimoze
d. ascita
e. circulatie colaterala

65 La exam radiologic al abdomenului in pancreatita acuta nu gasim:

a. pneumoperitoneu
b. ileus localizat
c. marirea spatiului retrogastric
d. largirea potcoavei abdominale
e. deplasarea in jos a colonului transvers

66 Icterul este semn precoce de localozare a cancerului de pancreas la

a. cap
b. corp
c. coada
d. corp+ coada
e. cap+corp

67 .....( cred ca incideta) .maxima a RAA este :

a. sub 4 ani
b. intre 5-15
c. dupa 20 de ani
d. duap 30
e. dupa 45

68 care din afirm este corecta pt eritemul marginat(Leimer) din RAA:

a. generalizat, pruriginos
b. eritem fix, persista luni de zile
c. eritem asociat cu leziuni purpurice
d. eritem al fetei
e. placard eritematos cu centrul palid si periferia rosie reliefata,evolutie fugace, localizat de obicei pe
trunchi, nepruriginos

69 In poliartrita reumatoida debutul este de obicei

 a. cu febra mare
b. acut, fulminant
c. lent, insiduos
d. cu prindere articulatii mari
e. cu alterare profunda a starii generale

70 Debutul obisnuit al spomdilitei ankilopoietice in rap cu varsta:

a. sub 15 ani
b. in primii 5 ani de viata
c. la adolescent sau adult tanar, suv 40 nai
d. dupa 50
e. dupa65

71 Unde apar cele mai precoce modificari etiologice in spondilita ankilopoetica

a. la niv articulatiilor sacroiliace si la jonctiunea dorso-lombara

b. la niv genunchi
c. niv coloana cervicale
d. niv artic mainiilor
e. niv artic ....-mandibulare

72 La examenul lichidului articular intr-o..........

a. afectarii discurilor intervertebrale

b. afectatii ligamentelor vertebrale
c. microfracturilor trabeculare de la miv corpilor vertebrali
d. contracturii musculaturii paravertebrale
e. artic interspinoase

73 Urmatoarele pot aparea in Insuficenta cardiaca dr, cu exceptia

a. edeme gambiere dure, cianotice

b. ascita
c. hepatomegalie dureroasa
d. ritmde galop cu originea in ventric st
e. turgescenta jugulare

74 Edemul pulmonar acut se poate prezenta . cu exceptia:

a. dispnee paroxistica cu ortopnee

b. expectoratie spumoasa, alb-rozata
c. cianoza
d. edemdezvoltat acut, important,la menb inf
e. semne cardiace de stenozamitrala

75 Examinarea fizica la criza de angina pectoralapoate evidentia oricare din datele

urmat. Cu exceptia

a. examen fizic normal

b. galop de zg III
c. dedublare paradoxala de zg II
d. suflu sistolic mitral tranzitoriu
e. freamat diastolic

76 Toate datele de mai jos sustin diag de fibrilatie atriala, cu except

 a. ritm complet neregulat
b. intensitate variabila a zg I
c. deficit d epuls
d. amplitutdine variabila a pulsului
e. unde „A” gigante pe jugulograma

77 Care din elem are cea mai mare semnif pt durerea centrotoracica ischemica.....

a. localizare substrenal
b. intensitate ff mare

78 Percutia hipogastrului, in caz de glob vezical evidentiaza:

a. matitate mediana nedureroasa

b. matitate mediana cu concavitatea superior
c. timpanism dureros
d. matitate mediana, dureroasa, cu convezitatea orientata superior
e. submatitate mediana, cu marginea superioara conveza,vibratila

79 Punctele ureterale superioare se examineaza prin palpare si se gasesc:

a. ......hai ca se stie asta

b.

80 Poliuria permanenta nu caracterizeaza situatiile

a. IRA
b. Diabet insipid
c. Potomania
d. IRC in faza ....pensata
e. Diabet insipid nefrogen

81 Mecanismele implicate in geneza fluzului nefrotic nu presupun:

a. Scaderea pres coloido-osmotice

b. ..
c. Retentie primara de apa si sare
d. Acricarea sist renina-angiotensina-aldosteron

82 Nefrograma izotopica de tip vascular (HTA renovalscular) nu poate fi:

a. Cu inegalitatea celor 2 curbenefrografice

b. Peak tardiv si mic
c. Peak amplu si panta ascendenta initiala abrupta
d. Aspect pseudoobstructic
e. Accentuare modificari dupa captopril

83 Care din boli este cea mai frectenta cauza de IRC in romania

a. Nefropatii medicamentoase
b. Pielonefrita cronica
c. Sindroame glomerulare
d. B polichistica
e. Nefropatii vasculare

84 Manifestari digestive ale uremiei nu cuprind

 a. Greata si varsaturi
b. Hemoragii dig superioare
c. Inapetenta
d. Halena uremica
e. Ocluzie intestinala

85 Rodiografia renala simpla nu ofera info despre:

a. Forma rinichi
b. Pozitia
c. Dimensiunea
d. Functia
e. Prezenta calculi renali radio........

86 Eco renal evidentiaza, cu exceptia.......

87 Care din elem capsulei artic sunt afectateprimele in PR

a. Capsula artic
b. Cartilaj artic
c. Sinoviala
d. Oasele
e. T periartic

88 Perioada de latenta intre infectia streptococica faringo-amigdaliana si aparitia

tabloului clinic de RAA este de

a. 3 zile
b. 2 luni
c. Pana la 5 sapt
d. 4 luni
e. 24 h

89 Cele mai frecvente si caracteristice leziuni radiologice la niv mainii in PR sunt:

a. Osteocleroscleroza juxtaarticulara
b. Reactie periosttala
c. Eroziunile marginale si geodele la niv artic interfangiene proximale si metacarpofalangiene
d. Asteofitoza
e. Calcificari periarticulare

90 Care din antigenele de histocompatilbilitate este gasita prezent in proportie de>90%

la bolnavii cu spondilita ankilopoetica

a. Dr1
b. Dr3
c. Dr4
d. HLA-B27
e. Dr2

100 Artirta din sindromul Reiter-FIESSENGER-Leroy este de obicei:

a. La memb superioare
b. Simetrica la artic metacarpofalangiene
c. Simetrica la coaste
d. Poliartrita fugace
 e. Asimetrica de obicei oligoarticulara, afecteazain specialartic memb inf,cu persistenta cel putin 1 luna

101 Care este artic cea mai frecvent afectata de guta

a. Aritc pumn
b. Genunchi

Articulatia metatarsofalangiana

102 Manifestarile de insuf cardiaca globala, cu exceptia

a. Edeme la brate si fata

b. Hipertens arteriala diastolica
c. Edem cerebral moderat , insotit de edem papilar
d. Casexie???
e. ////

103 Variatia clinica a ritmului cardiac cu respiratia indica

a. Pulsul arterial
b. Aritmie sinusala
c. Puls alternant
d. Tamponada cardiaca
e. Semnul Kussmaul

104 Un barbat in varsta de 64 de ani are infartct miocardic inferior. Asocierea unui
infarct de ventricul dr hemodinamic, semnificativa este exclusa in absenta cresterii
presiunii venoase jugulare si a :

a. ralurilor pulmonare
b. semnul Kussmaul
c. suflul holosistolic
d. galop zg III VS
e. galop zg IV VS

105 Pacint de 72 de ani cu cardiopatie cronica inchemica dexvolta HTA, cianoza

digitala, livedo reticularis, retentie azotata. Cel mai probabil diagnostic este:

a. arteroscleroza oblituranta
b. insuficienta venoasa la extremitati
c. ateroembolism
d. sindrom Raynaud
e. nefroscleroza

106 Care din urmatoarele date EKG este semnificativa pt a afirma IMA:

a. unda Q de necroza
b. amputarea undei R
c. negativitatea undei T in toate derivatiile
d. suprea denivelare seg ST de >= 2 mm in 2 derivatii adiacente
e. supradenivelare ST>= 1 mm in derivatiile standard

107 Sindromul X coronarian are urmatoarele caracteristici cu exceptia

a. angina pectorala calmata de repaus

 b. durere anginoasa calmata de nitroglicerina
c. test EKG de efort anormal
d. coronarografia normala
e. prognostic sever

108 Moartea subita coronariana NU poate apare:

a.

109 Moartea subita coronariana NU poate apare:

a. ca fenomen ......al cardiopatie ischemice

b. la cedarea crizei de angina Prinzmetal

c. in evolutia IMA

d. in evol anginei instabile

e. prin ruptura de perete liber VS

110 Care din semne nu este o tulburare de mictiune?

a. oliguria

b. disuria

c. polakiuria

d. incotenenta urinara

e. alguria??

111 Hematuria glomerulara are caracteristicile:

a. microscopica cu hematiinormale

b. microscopica fara cilindrii eritorcitari

c. microscopica cu cilindrii

d. macroscopica cu cheaguri

e. nu exista elem specifice de hematurie glomerulara

112 Manifestari cutanate ale stadiului uremic pot fi urmatoarele cu exceptia:

a. paloare teroasa
 b. chiciura uremica

c. purpura si echimoze

d. leziuni de grataj prin...

e. nevi pignetari

113 IRA de cauza prerenala...:

a. sindroame de deshidratare

b. scaderea debit cardiac

c. varsaturi incoercibile

d. sindroamediareice

e. poliuria psihogena

114 Pt examinarea corecta a abdomenului a fost impartit in :

a. 3 cadrane de 6 regiuni

b. 2 cadrane si 8 regiuni

c. 4 s cadrane i 9 regiuni

d. 4 cadrane si6 regiuni

e. 4 cadrane si 4 regiuni

115 Percutia ficatului se realizeaza prin manevrele cu exceptia:

a. se executa pe linie medioclaviculara dr

b. se incepe din aria de timpanism sprea cea de matiate
c. se pune bolnavul sa inspire profund pt a aprecia mobilitatea ficatului
d. se percuta de sus in jos pe linie axilara pot dr, in caz de hipertofie
e. se percuta de sus in jos limita superioara si inferioara

116 La persoane sanatoase, o palpare profunda poate provoca durere la niv zonelor, cu
exceptia

a. z. Hipogastrica
b. la niv cecului
c. la niv. Sigmoidului
d. median, langa apendicele xifoid
117 Urmatoarele sunt corecte privind diferentierea clinica a unei splenomegalii de un
rinichi st mare, cu exceptia

a. la percutie splenomegalia provoaca matitate prin deplasarea colonului

b. rinichiul nu este mat la percutie, fiind profund situat
c. la palpare marginea splinei este mai ascutita
d. rinichiu st poate fi capturat
e. palparea unei formatiuni sit spre linia mediana sugereaza mai curand o splina mare decat un rinichi
mare

118 Disfagia este un simptom al afectiunilor, cu exceptia:

a. anemia feripriva
b. B de reflux gastro esof
c. achalazia
d. diverticul esofag
e. litiaza biliara

119 Varsatura este definita prin, Cu exceptia:

a. evacuare aer din stomac, in gura

b. este un act reflex coordonat de 2 centrii nervosi si efectuat de stomac
c. este expulzarea brusca a continutului gastric prin gura
d. precedata de greata si hipersalivatie
e. se realizeaza prin contracatarea......rului, relaxarea cardiei si ridicarea valului palatin cu inchiderea glotei

120 Despre melena, exceptia........

121 Localizare durerii acute in cadranele abdominale inf este comuna afectiunilor, cu
exceptia:

a. litiaza reno-ureterala
b. salpingita acuta
c. carcina ectoipica rupta
d. colecistiita acuta
e. hernia strangulata

122 In cadrul Pancreatitei acute, caracteristicile si locul de iradiere al durerii

Febra ca manifestare in cadrul unei afectiuni ce determina durere abdominala este

intalnita in b:

a. colesitita acuta
b. salpingita acuta
c. pancreatita acuta
d. pielonefrita acuta
e. toate de mai sus

123 Hepatita cronica cu virus C se caract prin, cu exceptia:

a. manifestari extra hapatice mai rare, cu exceptia eriglobulinemiei mixte esentiale

b. prezinta anticorpi anti LKMI
c. coinfectie posibila cu virus delta
d. evol asimtomatica
e. evol spre ciroza in 20%
124 Leziunea caracteristica hepatitei cronice periportale (active) este

a. corpii Councilman
b. Corpii Mallory
c. infiltrat inflamator alcatuit 100% din plasmocite patologice
d. piece meal necrosis
e. steatoza

125 Gastrita la aspirina apare prin

a. stinulare vagala
b. injurie a terminatiilor nervoase
c. stimulare secretie de gastrina
d. inhibare sinteza de prostaglandine endogene
e. injurie hipotalamica

126 In ulcerul perforat putem intalni........

127 In policitemia vera, tablol hematologic nu cuprinde

a. HB intre 18-24
b. sideremie crescuta
c. HT peste 52% la barbati
d. trombocitopenie
e. scaderea eritopoietinei serice

128 Urmatoarele afirmatii referitoare la mielofibroza idiopatica sunt adev, cu exceptia

a. B apare intre 40-70 ani

b. exista o clona neoplazica ce deriva dintr-o cel stem hematopoietica pluripotenta
c. exista splenomegalie moderata sau giganta in 90% cazuri
d. se asociaza frecvent anorexie, scadere ponderala
e. de obicei se intalneste o splenomegalie usoara

129 In ce boala mieloproliferativa intalnim eritomelalgia:

a. trombocitoza esentiala
b. leucemie granulocitara cronica
c. metaplazia mieloida cu mielofibroza
d. policitemia vera
e. in toate

130 Cele mai frecvente dureri osoase in PCV sunt la niv:

a. tibie
b. calotei craniene
c. stern si coaste
d. bazin
e. coloana vertebrala

131 Care din pericarditele acute nu se poate transforma in preicardita constrictiva

a. pericardita virala
b. posttraumatica
 c. postiradiere
d. TBC
e. neoplazica

132 Care din urmatoarele modificari apare in cardiopatia hipertrofica obstructiva:

a. puls carotidian spike and dome

b. hipertrofie marcata a septului interV
c. functia sistolica pastrata a VS
d. hipertrofie concentrica
e. hipersecretie de catecolamine

133 Care din afirmatii referitoare la pericardita constrictiva .si .cardiomiopatia

restrictiva este falsa

a. afectearea umplerii diastolice ventriculare este diferita in cele 2

b. tratamentul este diferit
c. etiologia este diferita
d. ambele boli au umplere diastolica afectata
e. in pericardita apar calcificarri pericardice

134 In anemia hipocroma sideropenica.. sunt constatate urmat simptome cu exceptia

a. un sindrom Plummer Vinson

b. pica
c. Koilonichie
d. glosita hunter
e. pagofagia

135 Hemoglobiana H cu afinitate excesiva pt O2 se caract prin:

a. drepanocitoza
b. methemoglobina primara
c. forma severa de alfa-talasemie
d. beta-talasemie majora cooley
e. intoxicatie saturnina

136 Manifestari in anenia Biermer sunt, cu exceptia

a. glosita Hunter
b. gastrita atrofica
c. ahilie gastrica anaciditate histaminorefractara
d. disfagia Plummer Vinson
e. neuropatia periferica

137 In anemia aplastica nu se constata:

a. pancitopenia in sg periferic
b. aspect morfo normal al eritrocitelor in sg periferic

138 Pruritul din icterul obstructiv se datoreaza cresterii val plasmatice a:

a. transaminazelor
b. colesterol
c. acizii si sarurilor biliare
d. bilirubinei
 e. fosfatazei alcaline

140 Infectia cu HIV presupune contaminarea cu urmatoarele fluide cu exceptia:

a. sg sau plasma infectata

b. secretii vaginale
c. picaturi de saliva prin tuse si stranut
d. lapte matern
e. exudat din rani

141 LES este o colagenoza caract prin urmat manifestari cu exceptia

a. „achaetosis nigricaza:
b. eruptie in fluture
c. fotosensibilitate la expunere la radiati
d. purpura
e. fenomen raymand

142 Urmatoarele vasculita sistemice afecteaza vasele mici (arteriole, venule) cu

exceptia:

a. arterita temporala herton

b. granulomatoaza Wegener
c. purpura Schonlein-Henoch
d. angeita Churg-Strauss
e. crioglobulinemia esentiala

143 Modificari ireversibile din obstructia arteriala acuta se produc mai intail la

a. muschi
b. nervi
c. vene
d. tegumente
e. fanele

144 Trombangeita obliteranta este.......

145 Durerea din tromboza venoasa profunda a memb inf se accentueaza:

a. la ridicarea deasupra orizontalei

b. in poz decliva
c. la cald
d. la frig
e. la emotii

146 Edemul din tromboflebitele superficiale ala memb inf:

a. este la niv procesului periflebitic

b. este distal de tromboflebita superficiala
c. este proximal de trombofletita
d. la niv intreg membru
e. lipseste

147 In sindromul de malabsortie din pancreatita cronica pacientul prezinta:

a. steatoree
 b. melena
c. flatulenta
d. constipatie
e. diaree alternand cu constipatie

148 Dozarile serice in pancreatita acuta arata:

a. amilaza crescuta
b. leucocitoza
c. hiperglicemie
d. hiperbilirubina
e. hipercalcemie

149 Tabloul clinic al gastrinomului este dominat de diaree si:

a. ulcere gastroduodenale
b. deshidratare
c. dermatita
d. hipoglicemie

150 sindromul Raynand se caract prin

a. accese de paloare si cianoza degetelor la frig sau emotii

b. accese de paloare si cianoza la caldura si emotii
c. accese de durere si impotenta functionala la efort si frig
d. aceese de durere si paloare la caldura si emotii
e. aceese de palaoare si impotenta funct a degetelor la frig si emotii

151 Endoscopia este indicata in, cu exceptia:

a. in toate ulcerele gastice

b. pt confirmarea vindecarii craterului ulceros
c. pt dig + al ulcerului duoadenal, cu nisa evidentiata radiologic
d. sindrom clinic ulceros, fara nisa radiologic
e. persistenta durerii de tip unceros......4-6 sapt de tratament

152 Varianta corecta privind definitia hematemezei

a. varsatura de culoare verde- inchisa cu continut lichidian

b. eliminare se sg prin varsatura
c. varsatura cu alimenteingerate.....8 ore

MEDICINA INTERNA
1.Insuficienta mitrală reprezintă:
B. inchiderea incompletă a orificiului mitral
2.Sindromul de ischemie periferică cronică se caracterizează prin:
A. claudicaŃie intermitentă
4. Hematemeza este:
A. eliminarea prin vărsătură de sănge
5. Astmul bronsic se caracterizează prin:
A. dispnee cu bradipnee de tip expirator
6. Un pacient fumător cu tuse hemoptoică scădere ponderală, astenie posibil să aibă:
C. neoplasm pulmonar, TBC pulmonar
7. Ascita reprezintă:
A. acumulare de lichid in cavitatea peritoneală
8. In cardiopatia ischemică cronică dureroasă principiile terapeutice includ:
C. betablocant nitriti
9. In infarctul miocardic inferior fără alte complicaŃii pacientul poate avea ca
simptomatologie:
A. durere in epigastru, greată, vărsături
10. Infarctul miocardic acut il recunoastem prin:
B. supradernivelare ST pe ecg, CK-MB si troponină crescute
11. Ciroza hepatica poate avea următoarele complicatii:
B. encefalopatie portală, hemoragie digestivă prin ruptură de varice, peritonită
bacteriană spontană
12. Durerea tipic anginoasă este:
A. retrostenală cu iradiere spre umărul si braŃul sting cu durata de minute si cedeaza
la nitroglicerina
13. In angina instabilă:
B. modificări enzimatice si pe electrocardiogramă
14. Fibrilatia atriala pe electrocardiograma o recunoastem dupa:
A. lipsa liniei izoelectrice, complexe QRS la intervale inegale, lipsa undei P
15. Stenoza mitrala se caracterizează prin:
A. orificiul mitral ingustat cu dificultăŃi de curgere a singelui din atriul sting in
ventriculul sting
16. Sindromul de ischemie periferica acuta se caracterizează prin:
A. durere, absenŃa pulsului,paloarea si răcirea tegumentelor
17. Tromboflebita profundă se poate complica cu:
A. trombembolism pulmonar si necesită tratament anticoagulant
18. Hemoptizia este:
A. eliminare prin efort de tuse, de singe provenit din căile respiratorii
19. BPOC este asocierea de:
B. bronsită cronică si emfizem pulmonar
20. Pneumonia pneumococică se caraterizează prin:
A. junghi, tuse, febră,frison
21. Sondajul gastric:
a. se efectuează in condiŃii de ≪ a jeune ≫
c. sonda se lubrefiază cu o substanŃă uleioasă
d. verificarea poziŃiei corecte a sondei se face prin aspirare cu ajutorul unei seringi
montate la capătul liber al sondei
e. are ca scop aspiraŃia continuă in ocluzii intestinale si după intervenŃii chirurgicale
pe tubul digestiv
22. Conduita de urgenŃă in hemoragia digestivă superioară presupune:
a. repaus la pat obligatoriu
b. perfuzie cu soluŃii cristaloide sau glucoză 5%
c. aplicarea pungii cu gheaŃă in regiunea epigastrică
23. Atitudinea de urgentă in pancreatita acută in faza prespitaliceasca constă in:
a. repaus fizic absolut
c. pungă cu gheaŃă pe abdomen
d. perfuzii cu soluŃii macromoleculare in caz de stare de soc
e. aspiraŃie duodenală cu sonda „ a demeure”
24. Conduita de urgenŃă in colica renală constă in:
c. tratament antalgic si spasmolitic injectabil intravenos sau intramuscular
e. repaus la pat
26. Criza de astm bronsic:
a. se spitalizează obligatoriu
d. se administrează antispastice sau simpaticolitice sub formă de spray imediat
e. se administrează sedative pentru combaterea stării de anxietate a pacientului
27. Pregătirea pacientului pentru bronhoscopie:
a. se efectuează in condiŃii de a jeune
c. la indicaŃia medicului se administrează un sedativ in seara dinaintea
examinării si in dimineaŃa zilei examinării
d. in preziua examinării se testează prezenŃa unei reacŃii alergice la Xilină
28. Oxigenoterapia:
a. se efectuează in toate formele de insuficienŃă respiratorie acută
d. se utilizează oxigen umidificat prin barbotare
e. virful sondei nazale se fixează cu benzi de leucoplast la nivelul narinelor
29. Regimul alimentar in insuficienŃa renală cronică are următoarele
particularităŃi:
a. hiperproteic
b. normosodat in absenŃa complicaŃiilor cardiovasculare
d. aport lichidian zilnic in funcŃie de bilanŃul hidric
32. Conduita de urgenŃă in coma diabetică cuprinde:
a. administarea de insulină rapidă subcutanat
c. administarea perfuziei cu glucoză 5%
d. administrarea de sedative pentru combaterea stării de agitaŃie
33. Dezinfectia locală pentru punctia articulară se face cu:
e. nici o substanŃă dintre cele enumerate mai sus
35. In criza de tetanie asistenta va acŃiona prin:
a. asigurarea repausului la pat si protecŃia impotriva lovirii
b. indepărtarea obiectelor de imbrăcăminte ( cordoane, gulere) care stinjenesc
respiraŃia
c. administrarea intravenoasă de calciu gluconic 1-2 fiole in bolus
d. administrarea de sedative intarmuscular sau intravenos
36. Transfuzia de singe impune respectarea următoarelor măsuri:
a. utilizarea de singe izogrup, izoRh
b. efectuarea prealabilă a probelor de compatibilitate in vitro si in vivo
c. transfuzarea de singe incălzit la temperatura corpului
d. agitarea flaconului inaintea utilizării pentru a asigura omogenizarea
39. In infarctul miocardic acut, in faza prespital, asistenta medicală poate
administra din
proprie iniŃiativă:
a. Nitroglicerină sublingual
b. Aspirină . tb per os
c. Ser fiziologic 9%0, sau glucoză 5% tamponată cu insulină rapidă in perfuzie
endovenoasă
d. Oxigen pe sondă nazo- faringiană
40. Masajul cardiac extern se execută:
a. in treimea superioară a sternului
b. la nivelul apendicelui xifoid
c. la nivelul regiunii precordiale stangi
d. la nivelul epigastrului
e. nici una din variantele de mai sus
Raspuns corect : E
41. Respiratia artificială se poate executa:
a. gură la gură
b. gură la nas
c. gură la mască
d. cu ajutorul balonului Ruben
e. ventilaŃie mecanică controlată
Raspuns corect : A, B, C, D, E
42. Tensiunea arterială normală la un adult sănătos este:
c. TA < 140/ 90 mmHg
43. . In coma diabetică se va administra de urgentă:
b. insulină rapidă subcutanat 10 u
44. Următoarele preparate terapeutice nu se pot administra in amestec cu alte
medicamente in administrare injectabilă:
b. insulina
c. soluŃiile de aminoacizi
e. heparina
45. Conduita de urgentă in colica renală febrilă este:
d. administrarea de antispastice intravenos si spitalizarea pacientului
46. Principalele cauze ale disfunctiei ventilatorii obstructive sunt:
b. traheostenozele
c. astmul bronsic
d. bronsita cronică
47. Bronsita cronică se caracterizează prin:
a. agent cauzal frecvent incriminat – fumatul
b. tuse matinală la debut
48. In tuberculoză calea de contaminare este:
a. aeriană
b. digestivă
49. Starea de rău astmatic (SRA) are următoarele caracteristici:
a. acces de astm bronsic sever, durată > 24 h
b. factorii precipitanŃi: infecŃiile respiratorii severe, expunerea brutală si intensă la
alergeni, intreruperea bruscă a corticoterapiei, folosirea abuzivă a β-2-
simpaticomimeticelor
d. probele biologice evidenŃiază: hipoxie, hipercapnie, acidoză respiratorie
e. netratată duce la exitus
50. In pneumonia francă lobară:
a. agentul etiologic este Pneumococul
c. debutul este brutal prin: febră > 390 C, frison unic, violent, junghi toracic
e. examenul obiectiv evidenŃiază sindromul de condensare pulmonară
51. Factorii de risc ai aterosclerozei sunt cei enumerati cu exceptia:
c. efortul fizic
52. In arteriopatia obliterantă cronică a membrelor inferioare sunt adevărate
afirmatiile:
a. etiologia este aterosclerotică
b. examenul obiectiv decelează diminuarea sau dispariŃia pulsului arterial
c. subiectiv apare claudicaŃia intermitentă la efort, mers
e. durerea in repaus apare din stadiul III al bolii
53. Durerea in criza de angină pectorală de efort este descrisă de pacient ca:
b. durere cu caracter constrictiv
e. durere ce cedează la nitroglicerină sublingual sau după intreruperea efortului
54. In HTA conditiile clinice asociate sunt:
a. boala coronariană
b. hipertrofia ventriculară stangă
c. boala cerebrovasculară
55. In infarctul miocardic acut sunt adevărate afirmatiile:
a. infarctul miocardic acut este consecinŃa ocluziei unei artere coronare
b. durerea din infarctul miocardic acut este atroce, sfasietoare
c. durerea este localizată retrosternal, iradiază frecvent in braŃe
e. in infarctul miocardic acut se recomandă internare de urgenŃă
56. In infarctul miocardic acut durerea are următoarele caractere:
b. are durată peste 20 de minute pană la cateva ore
c. localizată retrosternal
d. iradiază frecvent in braŃe
e. este atroce, sfasietoare
57. In hipertensiunea arterială (HTA) sunt adevărate afirmatiile:
a. HTA este definită prin cresterea valorilor tensiunii arteriale sistolice peste
140mmHg si/sau diastolice peste 90mmHg
c. cea mai frecventă formă de HTA este cea esenŃială (primară, idiopatică)
d. obiectivul general in tratamentul HTA este scăderea TA< 140/90mmHg, respectiv
< 130/80mmHg la diabetici
e. in tratamentul HTA se preferă preparatele cu acŃiune prelungită pentru cresterea
complianŃei
58. In legătură cu stenoza mitrală sunt corecte afirmatiile:
b. aria orificiului mitral in SM este micsorată (<2 cm2)
c. etiologia cea mai frecventă este cea reumatismală
d. examenul obiectiv general evidenŃiază: facies mitral, nanism mitral
e. complicaŃii posibile: fibrilaŃie atrială, edem pulmonar acut, tromboză atrială
stangă, trombembolism systemic
59. In diabetul zaharat (DZ) sunt adevărate afirmatiile:
a. este un sindrom caracterizat prin hiperglicemie cronică
b. in DZ franc: glicemia a jeun ≥ 126mg% la 2 determinări in aceleasi condiŃii
c. in DZ franc: glicemia a jeun < 110mg%
d. glicozuria apare numai in diabetul zaharat dezechilibrat metabolic
60. In diabetul zaharat (DZ) pot apare următoarele complicatii cronice:
c. nefropatia diabetică
d. retinopatia diabetică
e. macroangiopatia diabetică
61. Diagnosticul de diabet zaharat (DZ) poate fi pus in caz de:
b. glicemie a jeun ≥ 126mg% la două determinări in aceleasi condiŃii
d. glicemia la 2h la TTGO: > 200 mg%
62. Care din afirmaŃiile legate de obezitate sunt adevărate:
a. este o boală caracterizată prin cresterea greutăŃii corporale pe seama Ńesutului
adipos
c. pentru aprecierea gradului obezităŃii se foloseste indicele de masă corporală
(IMC)
d. obezitatea este definită printr-un IMC ≥ 30kg/m2
e. obezitatea poata fi primară sau secundară
63. Legat de artrita acută gutoasă sunt corecte afirmatiile:
b. este frecventă la bărbaŃii peste 40 ani
d. durerea articulară este intensă, insoŃită de semne de inflamaŃie
64. In tabloul clinic al bolii Basedow intalnim:
a. gusă
b. exoftalmie de obicei bilaterală si usor asimetrică
d. tahicardie sinusală
e. scădere ponderală cu apetit păstrat / exagerat
65. In ulcerul gastro-duodenal sunt adevărate afirmatiile:
a. in ulcerul gastro-duodenal aparitia durerii este in legătură cu mesele si are caracter
de arsură
c. cea mai frecventă schemă de tratament in eradicarea infecŃiei cu H. Pylori este
tripla asociere (Omeprazol + Amoxicilină + Claritromicină)
e. explorarea paraclinică de elecŃie este endoscopia digestivă superioară
66. In ciroza hepatică, la examenul obiectiv se evidentiază:
b. steluŃe vasculare toracice
c. icter sau subicter sclerotegumentar
d. prezenŃa circulaŃiei colaterale pe abdomen
e. atrofie musculară la nivelul membrelor, caracteristică in prezenŃa ascitei → aspect
de „păianjen”
67. Cea mai frecventă cauză de pancreatită cronică este:
b. alcoolismul cronic
68. Sindromul nefrotic se caracterizează prin:
a. edeme palpebrale si la nivelul membrelor inferioare
d. hipoalbuminemie, hipoproteinemie
e. proteinurie
69. Explorări paraclinice utile in anemie:
b. hemograma
c. numărătoarea reticulocitelor
d. determinarea sideremiei
e. biopsie medulară
70. Durerea articulară din boala artrozică se caracterizează prin:
a. meteorodependentă
b. apare si se intensifică la efort, se ameliorează in repaus
71. Scăderea ponderală prin cresterea consumului de energie se intalneste in:
c. Hipertiroidie
d. Febră
72. Tuberculoza pulmonară este bănuită pe baza:
b. Tusei cronice
d. ExpectoraŃiilor hemoptoice
e. TranspiraŃiilor nocturne
73. Un pacient ce slăbeste marcat e bănuit de hipertiroidism pe baza de:
a. Gusă
b. Polifagie
c. Diaree
e. Tahicardie
74. Diabetul zaharat decompensat se caracterizează prin:
b. Polidipsie
c. Poliurie
d. Scădere in greutate
75. Cefaleea vasculară se intalneste in:
b. HTA
c. Migrenă
76. Cefaleea din meningită se caracterizează prin:
b. Febră
c. Redoare de ceafă
d. Fotofobie
77. O comă instalată la cateva ore după un traumatism cranian pune suspiciunea
de:
b. Hematom subdural
c. Hemoragie cerebrală
78. Coma din epilepsie este precedată de:
d. TranspiraŃii
e. Bradicardie
79. Coma hipoglicemică este suspectată pe baza:
a. Diabetului zaharat
d. Paraliziei membrelor inferioare
e. Convulsiilor
80. Constipatia medicamentoasă apare după:
a. Opiacee
c. Antiacide
81. Constipatia din colonul iritabil apare:
a. In alternantă cu diaree
c. Cu flatulentă
e. Cu colici abdominale
82. Convulsiile din etilismul cronic apar pe fond de:
b. Sevraj
83. Durerea abdominală in hipocondrul stang poate fi de cauză:
b. Splenică
c. Infarct miocardic
d. Urologică
e. Colică
84. Durerea surdă in hipocondrul drept insoŃită de hepatomegalie si edeme apare in
c. InsuficienŃă cardiacă dreaptă
85. Durerea din colecistita acuta este acompaniată de:
a. Febră
b. Iradiere in umărul drept
86. Durerea din litiaza renală dreaptă apare:
d. iradiază spre organele genitale
e. este insoŃită de hematurie
87. Durerea in apendicita acută:
b. Punctul McBurney este sensibil
c. Este insoŃită de febră
e. Se insoŃeste de intreruperea tranzitului intestinal
88. Durere si o tumoră mată hipogastrică indică:
a. Glob vezical
e. Fibrom uterin
89. In peritonita acută:
b. Apare abdomen „de lemn”
d. Apare silentiu auscultatoric
e. Se intrerupe tranzitul intestinal
90. Angina pectorală:
b. Apare la efort
d. Durează cateva minute
91. Durerea din infarctul miocardic
e. Durează ore
92. Durerea din pericardita acută:
e. Apare frecătură pericardică
93. Durerea din pneumonie:
c. Este sub formă de junghi
e. E insoŃită de tuse cu expectoraŃie
94. Durerea toracică din pleurezie la debut:
a. E insoŃită de tuse
b. E agravată in inspir
d. E agravtă in decubit
e. Apare cu frecătură pleurală
95. Suspectăm embolie pulmonară pe baza:
b. Dispneei paroxistice
c. Junghiului toracic
d. Hemoptiziei
SEMIOLOGIA MEDICALA.net
1 Anosmia desemneaza:
b. pierderea totala a simtului mirosului
2; Anizocoria desemneaza:
b. inegalitatea pupilara
3.Pozitia ortopneica apare în:
d. edem pulmonar acut
4. Mersul stepat apare în:
e. paralizia nervului sciatic popliteu extern
5. Faciesul pletoric este caracteristic:
b. hipertensiunii arteriale sistemice
6. Enoftalmia desemneaza:
e. intruzia globilor oculari în orbite
7. Paloare localizata la nivelul memebrelor inferioare, instalata brusc apare în:
d. obstructie arteriala acuta
8. O paloare generalizata cu tenta pamântie ("teroas") sugereaza:
d. anemia din insuficienta renala cronica
9. O paloare generalizata "alba ca varul", recent instalata sugereaza:
b. anemie posthemoragica acuta
10. O astenie progresiva însotita de paloare generalizata evoca:
c. anemie
11. Edemul renal este:
b. alb, moale si pufos
12. Tusea bitonala apare în:
c. pareza corzilor vocale
13. Vomica cu aspect macroscopic purulent poate aparea în:
b. abcesul pulmonar
14. Dispneea paroxistica expiratorie apare în:
e. accesul de astm bronsic
15. Simptomul cardinal al insuficientei ventriculare stângi este:
c. dispneea
16. Absenta pulsului arterial la nivelul extremitatilor este caracteristica:
e. sindromului de ischemie arteriala
17. Polakiuria reprezinta:
a. cresterea numarului de mictiuni/24 ore însotita de cresterea volumului urinar
18.Cefaleea din meningite:
b.debuteaza rapid, este intensa si persistenta
c.este însotita de fotofobie
e.nu este însotita de redoarea cefei
19.Migrena se caracterizeaza prin:
a.sediu unilateral
b.caracter pulsatil
d.fotofobie
e.greata
20.Transpiratia cu caracter exploziv apare în:
a.coma hipoglicemica
c.infarct miocardic acut
d.hemoragii digestive masive
21.Hipotermia poate aparea în:
b.coma barbiturica
c.intoxicatia cu cocaina
d.intoxicatia cu morfina
e.expunere prelungita la frig
22. Sincopa se caracterizeaza prin:
a.pierdere brusca si tranzitorie a constientei
b.incapacitatea mentinerii ortostatismului
e.revenire rapida la o stare de constienta normala
23.Faciesul hipotiroidian se caracterizeaza prin:
b.aspect inexpresiv
c.piele îngrosata si palida
d.buze groase
24.Midriaza bilaterala apare în:
a.intoxicatia cu ciuperci
c.intoxicatia cu atropina
25.Cianoza adevarata:
b.este o coloratie albastra-violacee a pielii si mucoaselor
d.este determinata de cresterea hemoglobinei reduse în sângele capilar peste nivelul
critic de 5 g/dl
26.Pruritul generalizat poate aparea în:
a.uremie
c.sindrom de colestaza
d.dermatoze alergice
27.Petele hemosiderozice:
b.apar în insuficienta venoasa cronica
d.sunt dispuse la nivelul membrelor inferioare
e.au o culoare brun-cenusie
28.Scadere ponderala cu apetit pastrat apare în:
b.hipertiroidie
c.diabet zaharat
29.Edemul alergic (edemul Quincke):
b.se instaleaza brusc
c.este alb-rozat, moale si usor pruriginos
d.este localizat îndeosebi la nivelul fetei
e.poate interesa limba si epiglota, putând genera asfixie acuta
30.Artrita din reumatismul articular acut:
c.afecteaza articulatiile mari
d.are caracter migrator si fugace
e.nu lasa sechele
31.Durerea articulara din artroze:
a.este meteorosensibila
b.apare dupa efort fizic
c.apare în cursul mobilizarii
e.este însotita de prezenta cracmentelor
32.Eozinofilia apare în:
a.boli parazitare
c.dermatita atopica
d.astm bronsic extrinsec
e.trichineloza
33.Reactantii de faza acuta sunt reprezentati de:
b.fibrinogen
c.viteza de sedimentare a hematiilor
e.proteina c reactiva
34Manifestarile clinice din hemoliza posttransuzionala sunt:
a.lombalgiile difuze
c.uneori stare de soc
d.urina de culoare rosie
e.febra instalata la 30-60 minute posttransfuzional
35.Sindromul hemoragic cutaneomucos se caracterizeaza prin:
a.petesii
b.echimoze
c.gingivoragii
e.epistaxis
36.Hemoptizia nu apare în:
a.emfizem pulmonar
e.astm bronsic
37.Durerea toracica cauzata de fracturile costale este:
a.accentuata de respiratie
b.accentuata de efort
d.accentuata de tuse
e.obiectivata prin presiune digitala
38.Turgescenta jugularelor apare în:
a.insuficienta cardiaca dreapta
d.pericardita constrictiva
39.Durerea de natura pericardica:
b.este accentuata de miscarile toracelui
e.apare în pericarditele acute uscate
40.Inspectia pacientului cu insuficienta cardiaca dreapta releva:
b.cianoza generalizata
c.turgescenta jugularelor
d.prezenta edemelor declive
41.Pacientul cu insuficienta cardiaca stânga poate prezenta:
a.dispnee
b.tuse seaca
c.spute hemoptoice
d.cianoza perioronazala
42.Aspectul de "limba saburala":
b.apare în deshidratare
c.apare în stari febrile
e.desemneaza limba cu depozite de culoare alb-galbuie
43.Macroglosia poate aparea în:
a.acromegalie
c.mixedem
44.Hematemeza poate aparea în:
a.gastrite hemoragice
c.ruptura varicelor esofagiene
d.cancer gastric
e.ulcer gastroduodenal
45.Durerea din ulcerul gastric:
a.apare la aproximativ 1-2 ore postprandial
b.poate fi calmata de varsatura
46.Disfagia din cancerul esofagian este:
a.resimtita imediat dupa înghitire
b.progresiva
c.recent instalata
47.Pirozisul este:
b.o senzatie de arsura retrosternala
d.accentuat de primodecubitul nocturn
e.însotit frecvent de regurgitari gastrice
48.Regurgitarea esofagiana:
este neînsotita de greata
d.este însotita de contractura musculaturii abdominale
49.Tenesmul rectal poate aparea în:
b. cancerul de rect
c. rectite
d. metroanexita stânga
e.fisuri anale
50.Poliuria:
b.este o tulburare de diureza
c.reprezinta cresterea volumului urinar peste 2000ml/24 ore

Grille licenta asistenta

11. Tusea seacă iritativă este specifică :
a. InfecŃiilor virale ale căilor respiratorii superioare
13. Bronsita cronică se manifestă clinic prin:
a. tuse si expectoraŃie 3 luni/an, 2 ani consecutive
15. Tusea productivă cu expectoraŃii apare de obicei în:
a. bronsita cronică
16. Sputa purulentă se întâlneste de obicei la pacienŃii cu:
b. abces pulmonary
19. Tabloul clinic al astmului bronsic include:
dispnee expiratorie, tuse, wheezing
40. Măsurarea frecvenŃei pulsaŃiilor periferice se poate face la nivelul :
a. Arteri radiale.
69. Caracteristicile dureri din infarctul miocardic acut sunt:
b. Nu cedează după administrarea nitroglicerinei sublingual
70. Durerea din infarctul miocardic acut prezintă următoarele caracteristici:
a. este foarte intensă, insuportabilă

TEST SEMIOLOGIE

1.Care din următoarele afirmaţii despre anamneză sunt corecte?

a. anamneza medicală reprezintă primul demers în stabilirea diagnosticului
b. orientează examenul clinic şi de obicei stabileşte investigaţiile paraclinice necesare
c. la sfârsitul ei se stabileşte diagnosticul

2.Antecedentele personale patologice cuprind?

a. boli şi intervenţii chirurgicale în antecedente.
b. istoricul menstrual şi genital la femei
c. sarcini duse la termen,avorturi.

3. Care din următoarele afirmaţii despre simptomul clinic sunt corecte?

a. reprezintă senzaţia subiectivă resimţită sau trăită de pacient
b. constituie motivaţia pentru care pacientul solicită asistenţă medicala
c. defineşte şi caracterizează cel mai bine starea de boală

4. Care din următoarele afirmaţii despre semnul clinic sunt corecte?

a. reprezintă în general constatarea obiectivă facută de către examinator.
b.constituie principalul motiv pentru care pacientul solicită asistenţă medicala.
c. mai multe semne grupate realizează un sindrom

5.Care sunt principalele metode ale examenului fizic al aparatelor şi sistemelor corpului omenesc?
a. anamneza medicala (intrebarea)
b. inpecţia (observarea)
c. palparea (pipăirea)
d. percuţia (lovirea)
e. auscultaţia (ascultarea).

6. Care din următoarele afirmaţii despre cianoză sunt corecte?

a. se referă la colorarea albastră a pielii şi mucoaselor
b. se datorează prezenţei hemoglobinei reduse la nivelul vaselor sanguine superficiale
c. nu apare în hipoxia din anemie deoarece conţinutul total de hemoglobină este scăzut

7.Cianoza centrală este determinată de următoarele cauze şi afecţiuni:

a. expunere la frig
b. şunt cardiac dreapta-stânga în bolile cardiace congenitale cianogene
c. policitemia
d. boala pulmonară cronică obstructivă cu cord pulmonar cronic, embolie pulmonară masivă

8. Care din următoarele afirmaţii despre icter sunt corecte?

a. apare atunci când nivelul seric al bilirubinei creşte de aproape 2 ori faţă de normal
b. distrucţia excesivă a hematiilor (anemie hemolitică) produce icter caracterizat prin colorarea galben-citrin, palidă a
sclerelor
c. diminuarea eliminării secreţiei biliare de la nivelul hepatic (obstrucţie caniculară) conduce la icter caracterizat printr-
o nuanţă galben închisă sau portocalie a tegumentelor

9. Care din următoarele afirmaţii despre măsurarea tensiunii arteriale cu ajutorul sfigmomanometrului sunt corecte?
a. lăţimea manşetei cu care se măsoară tensiunea arterială este de obicei de 12,5 cm iar lungimea trebuie să depăsească
cu aproximativ 2/3 circumferinţa braţului
b. la pacienţii obezi cu braţe mari o manşeta normală subestimează presiunea arterială
c. presiunea la care este auzit pentru prima dată un zgomot la nivelul arterei reprezintă tensiunea sistolică

10. Care din următoarele definiţii despre temperatură sunt corecte?

a. temperatura normală este cuprinsă între 36,5°C şi 37,2°C
b. temperatura orală este în mod normal mai mică decât cea rectală cu 0,2°C până la 0,5°C
c. temperatura axilară poate fi cu 0,5°C mai mică decât cea înregistrată la nivel oral

11. Durerea toracică anginosă se caracterizează prin următoarele:

a. localizarea mediosternală cu iradiere la baza gâtului şi în membrele superioare
b. caracterul constrictiv şi declanşarea predominant la efort
c. cedează rapid la încetarea efortului sau la administrarea unei tablete de
nitroglicerină sublingual.
d. este agravată de inspir

12. Durerea din infarctul miocardic se caracterizează prin următoarele:

a. survine de obicei în repaus, este mai severă decât cea din angină şi durează mai mult
b. este prezentă continuu timp de mai multe zile
c. este produsă de frecarea suprafeţelor foiţelor pleurale şi pericardice
inflamate.
d. nu cedează la nitroglicerina administrată oral

13. Durerea din embolia pulmonară se caracterizează prin următoarele:

a. durere cu debut instantaneu care poate fi sub formă de junghi toracic, sau retrosternală şi asociată cu colaps, dispnee
şi cianoză
b. poate fi declanşată de presiunea digitală
c. poate fi identică cu durerea anginoasă în special dacă este asociată cu
ischemia ventriculară dreaptă.

14. Care din următoarele afirmaţii despre dispnea cardiacă sunt corecte?
a. este în mod tipic cronică şi apare la efort datorită lipsei de creştere corespunzătoare a debitului cardiac prin
insuficienţa ventriculară stîngă
b. este una din manifestările principale ale bolilor cardiace
c. afectarea severă a funcţiei ventriculare stîngi se însoţeşte de apariţia dispneei cardiace şi în repaus

15. Care din următoarele afirmaţii despre ortopnee sunt corecte?

a. dispnee care se dezvoltă atunci când pacientul este culcat
b. dispnee care se dezvoltă la efort intens
c. dispnee care se dezvoltă la efort moderat

16. Care din următoarele afirmaţii despre dispneea cardiacă paroxistică sunt corecte?
a. apare în edemul pulmonar care este expresia insuficienţei ventriculare
stîngi acute precum şi în embolia pulmonară
b. dispnee care se dezvoltă la efort minim
c. trezeşte pacientul din somn obligîndul să se ridice din pat şi să se lupte să
respire.

17. Care din următoarele afirmaţii despre dispnea respiratorie sunt corecte?
a.este de tip inspirator iar asocierea acesteia cu wheezing sugerează afectarea căilor respiratorii
b.este de tip expirator iar asocierea acesteia cu wheezing sugerează afectarea căilor respiratorii
c. poate fi datorată astmului bronşic sau obstrucţiei cronice a fluxului aerian

18.La auscultaţie ralurile crepitante se caracterizează prin:

a.se percep ca un sunet asemănător cu mersul pe zăpadă, continuu, sau
intermitent.
b. sunt asemănătoare sunetului produs de frecarea firelor de păr între degete
c. ralurile crepitante inspiratorii precoce sugerează afectarea căilor aeriene mici şi se pot întâlni în pneumonia lobară
d. ralurile crepitantele din insuficienţa ventriculară stângă apar tardiv în ciclul respirator şi se pot ausculta şi în expir
19.Edemele membrelor superioare care lasă godeu se întâlnesc în următoarele afecţiuni:
a. insuficienţă cardiacă congestivă
b. ciroză ce determină hipoalbuminemie
c. hipotiroidism
d. sindrom nefrotic

20.Palparea şocului apexian este considerată normală cînd:

a. se pot palpa 2 impulsuri distincte în fiecare sistolă
b. poziţia sa este în spaţiul V intercostal stâng la 1 cm medial de linia medioclaviculară
c. este deplasat inferior sau lateral

21. Care din următoarele afirmaţii despre zgomotul 1 cardiac sunt corecte?
a. primul zgomot cardiac indică debutul sistolei ventriculare
b. marchează sfârşitul sistolei, este produs de închiderea valvelor aortică şi pulmonară
c. primul zgomot cardiac este produs de închiderea valvelor mitrală şi tricuspidă

22. Cauzele suflurilor sistolice includ:

a. insuficienţa mitrală
b.insuficienţa tricuspidiană
c.defectul septal ventricular.
d. stenoza mitrala
e. insuficienta aortica

23.Semnele şi simptomele principale ale insuficienţei ventriculare stângi sunt următoarele:

a.dispnee de efort,
b.congestie pulmonară (raluri crepitante, matitate sau revărsat pleural c.ortopnee
d.edeme periferice,
e.hepatomegalie
f.dispnee paroxistică nocturnă
g. turgescenţă jugulară

24.Cordul pulmonar reprezintă:

a.insuficienţă ventriculară stângă determinată de creşterea presiunii pulmonare
b.mărirea în volum a ventricolului drept ca urmare a unei boli pulmonare primare duce la hipertrofia ventricolului drept
(VD) şi în final la insuficienţa VD
c. o boală subiacentă valvulară

25.Etiologiile cordului pulmonar pot fi:

a. boala pulmonară obstructivă cronică (BPOC)
b. stenoza aortică
c. embolii pulmonare recurente
d. insuficienţa mitrală

26. Diagnosticul infarctului miocardic acut se bazează pe:

a. anamneza caracteristică
b.scanare cu radionuclizi
c.evolutia ECG
d.evoluţia enzimelor cardiace

27.Diagnosticul ECG al infarctului miocardic acut cu unda Q presupune:

a.unde T negative in derivatiile precordiale V4-V6
b.complex QRS lărgit peste 0.12 secunde
c.supradenivelare convexă a segmentului ST, urmată de undă T inversată, apoi apariţia undei Q în decurs de câteva ore
d. subdenivelare segment ST, urmată de modificări persistente ale undelor T, fără undă Q

28.Care din următoarele afirmaţii despre evoluţia enzimelor cardiace sunt corecte?
a. creatin fosfokinaza (CK) creşte în primele 6-8 ore, este maximă la 24 ore şi revine la normal în 36-48 de ore
b. creatin fosfokinaza (CK) este maximă în ziua 3-4 si rămîne crescută timp de 14 zile
c. izoenzima CK-MB este mai specifică pentru diagnosticul IMA
29.Complicaţiile mecanice acute ale infarctului miocard cuprind:
a.ruptura septului ventricular
b.regurgitaţia mitrală acută
c.fibrilaţia ventriculară

30.Şocul cardiogen se caracterizeză prin :

a. apariţia rapidă a semnelor de ICC şi a unui suflu sistolic nou
b. sindrom cu febră, durere toracică pleuretică, revărsat pericardic
c. hipotensiune arterială  80 mmHg pentru TAS, tegumente reci şi cianotice, oligurie, dispnee permanentă şi evoluţie
frecvent fatală.

31.Indiciile privind formele de hipertensiune secundară pot fi

a. aspectul cushingoid
b.acromegalie
c.sufluri abdominale
d.puls femural întârziat
e.transpiraţii sau tahicardie în accese paroxistice
32. Pericardita acută virală se manifestă prin :
a. febră
b.hemoptizie
c.durere toracică eventual calmată de poziţia aplecat înainte
d.frecătură pericardică stetacustic decelabilă în faza de debut şi în faza de vindecare

33. Stenoza mitrală se manifestă prin:

a. dispnee la efort sau ortopnee
b. suflu de regurgitare sistolic la auscultatie
c. suflu de regurgitare diastolic la auscultatie
d. hemoptizie
e. edeme

34. Care din următoarele afirmaţii despre fibrilaţia atrială sunt corecte ?
a. reprezintă o tahicardie cu complexe QRS largi
b. reprezintă o tahicardie cu complexe QRS înguste
c. reprezintă dezorganizarea completă a activităţii atriale care se evidenţiază prin neregularitatea complexelor QRS pe
traseul electrocardiografic.

35. Blocul AV de gradul I se caracterizeaza ECG prin:

a. creşterea progresivă a intervalului PR până când o bătaie ventriculară lipseşte
b. interval PR prelungit, constant (> 0,20 s)
c. interval PR fix, cu bătăi lipsă în secvenţa 2:1, 3:1 sau 4:1

36.Standardizarea electrocardiogramei este în mod normal:

a. 1.0 mV per 10 mm, iar viteza hirtiei este de 25 mm / s (fiecare casuta mica orizontala = 0,04sec)
b. 1.0 mV per 10 mm, iar viteza hirtiei este de 50 mm / s (fiecare casuta mica orizontala = 0,02sec)
c. 1.0 mV per 10 mm, iar viteza hirtiei este de 100 mm / s (fiecare casuta mica orizontala = 0,01sec)

37.Ritmul sinusal este prezent pe electrocardiograma dacă:

a. fiecare complex QRS este precedat de o undă P, iar aceasta este pozitivă în derivaţiile I, II si III şi V2-V6
b.nu fiecare undă P este urmată de un complex QRS
c.undele P sunt urmate de complexe QRS care apar la intervale PR variabile

38.Undele Q patologice se întâlnesc în infarctul miocardic transmural şi se caracterizează ECG prin :

a. Unde Q ≥ 0,04sec şi ≥ 1/3 din înălţimea totală a undei R care urmează
b. Unde Q ≥ 0,06sec şi ≥ 1/3 din înălţimea totală a undei R care urmează
c. Unde Q ≥ 0,04sec şi ≥ 2/3 din înălţimea totală a undei R care urmează

39.Infarctul miocardic inferior se caracterizează ECG prin prezenţa de unde Q patologice în următoarele derivaţii:
a. DII, DIII, aVF
b. DI, Avl
c. V1, V2, V3
d. DIII, aVF, V5, V6

40.Blocul de ramură dreaptă se caracterizează ECG prin :

a. aspect RѕR’ în V1, S adânc în V6 şi complex QRS≥0.12 sec
b. aspect RR’ în V6, absenţa undei q în V6 şi complex QRS≥0.12 sec
c. complex QRS cuprins între 0.06 - 0.10 sec cu unde R mai mici ca undele S în derivaţiile V1şi V2

41. Hemoptizia definită drept sânge eliminat prin tuse poate fi cauzată de următoarele afecţiuni:
a. bronsită
b. tuberculoză
c. pneumonie
d. sîngerări din nazofaringe
e. stenoza mitrală
f. ulcer gastric hemoragic

42.Creşterea diametrului anteroposterior al toracelui se întâlneşte în următoarele afecţiuni:

a. emfizem pulmonar
b. insuficienţă cardiacă
c. fibroză pulmonară

43.Percuţia unui plămîn normal determină:

a. hipersonoritate
b. tonalitate de structură solidă
c. tonalitate de structură cavitară

44. Care din următoarele afirmaţii despre murmurul vezicular nu este corectă?
a. se aude cu stetoscopul la nivelul tuturor regiunilor toracice
b. este mai puternic şi mai lung în expir decât în inspir
c. între zgomotul din inspir şi cel din expir nu există pauză
45.Wheezingul se întâlneşte în următoarele afecţiuni:
a. astmul bronşic
b.fibroză pulmonară
c.pleurezie

46. Care din următoarele afirmaţii despre sindromul obstructiv nu este corectă?
a. semnul caracteristic este scăderea debitului expirator, adică a VEMS
b. raportul VEMS/CV (capacitate vitala) este crescut
c. CPT ( capacitate pulmonara totala) este normală sau crescută
d. VR (volumul rezidual) este crescut, datorită încărcării aerului în cursul expirului

47. Care din următoarele afirmaţii despre sindromul restrictiv nu este corectă?
a.semnul caracterististic este creşterea CPT (capacitatea pulmonară totală)
b.poate fi datorată unei boli pulmonare parenchimatoase sau extraparenchimatoase (neuromusculară, cum este
miastenia gravis sau a peretelui toracic, cum este cifoscolioza)
c.bolile pulmonare parinchematoase conduc de obicei la reducerea VR, iar bolile extraparinchematoase (cu disfuncţie
expiratorie) conduc la un VR crescut

48.Care din următoarele afecţiuni pulmonare nu conduce la sindrom obstructiv?

a.astmul bronşic
b.broşiolita
c.boli pulmonare interstitiale induse prin expunere la praf şi siliciu
d.emfizem pulmonar

49.Care din următoarele afecţiuni pulmonare nu conduce la sindrom restrictiv?

a.cifoscolioza
b.obezitate
c.distrofii musculare
d.bronşiectazie

50. Care din următoarele simptome nu caracterizează embolia pulmonară?

a. debut brusc al dispneei
b. durere toracică sub formă de junghi
c. hemoptizia, acompaniază infarctizarea
d. sincopa poate indica embolizarea masivă
e. expectoraţia mucopurulentă

51. Care din următoarele consecinţe hemodinamice sau respiratorii nu caracterizează embolia pulmonară?
a.hipertensiunea pulmonară
b.insuficienţă ventriculară dreaptă acută
c.scăderea debitului cardiac
d.ventilaţie suficientă

52.Care din următoarele semne nu caracterizează pneumonia lobară?

a.expansiunea toracică redusă în partea afectată.
b.vibraţii vocale crescute în partea afectată.
c.percuţie: matitate
d.zgomote respiratorii: suflu tubar (înlocuieşte murmurul vesicular).
e.zgomote supraadăugate: raluri sibilante, medio sau paninspiratorii pe măsură ce apare vindecarea.
f.rezonanţa vocală: crescută
g.frecătura pleurală: poate fi prezentă

53. Care din următoarele semne nu caracterizează emfizemul pulmonar?

a.Inspecţia:torace cu diametre normale şi coaste verticalizate
b.Palparea: expansiune redusă şi torace hiperinflat, vibraţii vocale diminuate.
c.Percuţia: hipersonoritate cu reducerea matităţii hepatice.
d.Murmur vezicular: diminuat, wheezing-ul este deseori absent

54. Care din următoarele semne şi simptome nu caracterizează astmul bronşic?

a.Wheezing paroxistic
b.Tahipnee sau dispnee bradipneică
c.Tahicardie
d.Inspir prelungit
e.Timp de expir forţat prelungit
f.Utilizarea musculaturii accesorii în respiraţie
g.Torace cu semne de hiperinflaţie (diamentrul anteroposterior crescut, umerii ridicaţi, h.matitate hepatică diminuată la
percuţie)
i.Raluri sibilante inspiratorii şi expiratorii

55. Care din următoarele semne şi simptome nu caracterizează broşiectazia?

a.Manifestări sistemice: febră, caşexie, sinuzită (70%)
b.Hipocratism digital şi cianoză, dacă boala este severă şi evoluează de timp îndelungat.
c.Sputa normală
d.Raluri crepitante paninspiratorii sau teleinspiratorii aspre (eventual frecături).
e.Radiologic se evidenţiază dilatarea bronşiilor sau imagini hidroaerice dacă bronşiectazia este voluminoasă şi se
drenează periodic

56.Ce este revărsatul pleural care prezintă o concentraţie de proteine sub 30g/l în lichidul pleural ?
a. exudat
b. transudat
c. chilotorax
d. hemotorax
e. empiem

57.Care din următoarele semne şi simptome nu caracterizează pneumotoraxul?

a.Expansiune toracică: redusă în partea afectată, vibraţii vocale abolite.
b.Percuţie: matitate
c.Murmur vezicular: mult diminuat sau chiar absent
d.Poate exista emfizem subcutanat.
e.Radiologic se evidenţiază radiotransparenţă localizată cu dispariţia desenului vascular şi parenchimatos care este
prezent doar în zona hilară, bombarea parenchimului pulmonar de partea opusă, secundare colabării, datorate prezenţei
aerului intraparenchimatos.

1. Anosmia desemnează:
a. sensibilitate olfactivă exagerată
b. pierderea totală a simtului mirosului
c. confuzia mirosurilor
d. scăderea partială a simtului mirosului
e. senzatia falsă de miros fetid

2. Anizocoria desemnează:
a. ptoza palperală
b. inegalitatea pupilară
c. malalinierea globilor ocular
d. scăderea secretiei lacrimale
e. lărgirea fantei palpebrale

3. Pozitia ortopneică apare în:

a. pneumonia acută
b. pleurezia serofibrinoasă
c. tetanus
d. edem pulmonar acut
e. pericardita lichidiană

4. Mersul stepat apare în:

a. miopatiile grave
b. coree
c. hemiplegia spastică
d. inegalitatea membrelor inferioare
e. paralizia nervului sciatic popliteu extern

5. Faciesul pletoric este caracteristic:

a. cirozei hepatice
b. hipertensiunii arteriale sistemice
c. endocarditei infecŃioase
d. tuberculozei pulmonare
e. insuficienŃei aortice

6. Enoftalmia desemnează:
a. lipsa de umiditate a globilor oculari
b. colecŃie purulentă în camera anterioară a ochiului
c. protruzia din orbită a globilor ocular
d. inegalitatea pupilară
e. intruzia globilor oculari în orbite

7. Paloare localizată la nivelul memebrelor inferioare, instalată brusc apare în:

a. anemie
b. obstrucŃie arterială cronică
c. cord pulmonar cronic
d. obstructie arterială acută
e. hemoragie digestivă superioară

8. O paloare generalizată cu tentă pământie (“teroas”) sugerează:

a. anemie feriprivă
b. anemie megaloblastică
c. anemie hemolitică
d. anemia din insuficienta renală cronică
e. anemie posthemoragică

9. O paloare generalizată “albă ca varul”, recent instalată sugerează:

a. anemie biermer
b. anemie posthemoragică acută
c. leucemie cronică
d. anemie hemolitică
e. insuficienŃă renală cronică
10.O astenie progresivă însotită de paloare generalizată evoca:
a. poliglobulie
b. hipertiroidism
c. anemie
d. diabet zaharat
e. bronsită cronică

11. Edemul renal este:

a. rosu si dur
b. alb, moale si pufos
c. mai pronuntat seara
d. dureros
e. pruriginos

12. Tusea bitonală apare în:

a. pneumonie acută
b. pleurezie purulentă
c. pareza corzilor vocale
d. infarct pulmonar
e. pneumothorax

13. Vomica cu aspect macroscopic purulent poate apărea în:

a. pneumonia francă lobară
b. abcesul pulmonar
c. chistul hidatic pulmonary
d. pleurezia purulentă
e. infarctul pulmonar

14. Dispneea paroxistică expiratorie apare în:

a. emfizem pulmonar
b. sindromul de condensare pulmonară neretractilă
c. tuberculoză pulmonară
d. sindromul de revărsat pleural lichidian
e. accesul de astm bronsic

15. Simptomul cardinal al insuficienŃei ventriculare stângi este:

a. anorexia
b. greaŃa
c. dispneea
d. hepatalgia
e. somnolenŃa diurnă

16. AbsenŃa pulsului arterial la nivelul extremităŃilor este caracteristică:

a. tromboflebitei superficiale
b. insuficienŃei mitrale
c. insuficienŃei aortice
d. stenozei mitrale
e. sindromului de ischemie arterial

17. Polakiuria reprezintă:

a. cresterea numărului de micŃiuni/24 ore însotită de cresterea volumului urinar
b. cresterea numărului de micŃiuni/24 ore fără cresterea volumului urinar
c. imposibilitatea golirii vezicii printr-o micŃiune spontană
d. eliminarea dificilă a urinii
e. inversarea raportului normal nictemeral al micŃiunilor

18. Cefaleea din meningite:

a. nu este însotită de febră
b. debutează rapid, este intensă si persistentă
c. este însoŃită de fotofobie
d. nu este însoŃită de redoarea cefei
e. este însoŃită de vărsături

19. Migrena se caracterizează prin:

a. sediu unilateral
b. caracter pulsatile
c. febră
d. fotofobie
e. greată

20. Transpiraaia cu caracter exploziv apare în:

a. coma hipoglicemică
b. hipotiroidism
c. infarct miocardic acut
d. hemoragii digestive massive
e. anemie feriprivă

21. Hipotermia poate apărea în:

a. hipertiroidism
b. coma barbiturică
c. intoxicaŃia cu cocaine
d. intoxicaŃia cu morfină
e. expunere prelungită la frig

22. Sincopa se caracterizează prin:

a. pierdere bruscă si tranzitorie a constientei
b. incapacitatea mentinerii ortostatismului
c. durată mai mare de cinci ore
d. revenire tardivă la o stare de constientă normal
e. revenire rapidă la o stare de constientă normal

23. Faciesul hipotiroidian se caracterizează prin:

a. piele subtire si umedă
b. aspect inexpresiv
c. piele îngrosată si palidă
d. buze groase
e. exoftalmie bilaterală

24. Midriaza bilaterală apare în:

a. intoxicatia cu ciuperci
b. lues
c. intoxicatia cu atropine
d. anemia feriprivă
e. pneumonia acută

25. Cianoza adevărată:

a. este o coloraŃie brun-roscată a tegumentelor
b. este o coloratie albastră-violacee a pielii si mucoaselor
c. este determinată de scăderea hemoglobinei reduse în sângele capilar sub 5 g/dl
d. este determinată de cresterea hemoglobinei reduse în sângele capilar peste nivelul critic de 5g/dl
e. apare în insuficienŃa renală

26. Pruritul generalizat poate apărea în:

a. uremie
b. diabet zaharat
c. sindrom de colestază
d. dermatoze alergice
e. pediculoză
27. Petele hemosiderozice:
a. apar în insuficienŃa arterială cronică
b. apar în insuficienŃa venoasă cronică
c. sunt dispuse la nivelul feŃei
d. sunt dispuse la nivelul membrelor inferioare
e. au o culoare brun-cenusie

28. Scădere ponderală cu apetit păstrat apare în:

a. neoplasme
b. hipertiroidie
c. diabet zaharat
d. anorexia mentală
e. boala Cushing

29. Edemul alergic (edemul Quincke):

a. este cianotic, dur si nepruriginos
b. se instalează brusc
c. este alb-rozat, moale si usor pruriginos
d. este localizat îndeosebi la nivelul fetei
e. poate interesa limba si epiglota, putând genera asfixie acută

30. Artrita din reumatismul articular acut:

a. afectează simetric articulatiile mici
b. afectează asimetric articulatiile mici
c. afectează articulatiile mari
d. are caracter migrator si fugace
e. nu lasă sechele

31. Durerea articulară din artroze:

a. este meteorosensibilă
b. apare după efort fizic
c. apare în cursul mobilizării
d. este neînsotită de limitarea miscărilor
e. este însotită de prezenta cracmentelor

32. Eozinofilia apare în:

a. boli parazitare
b. tratament cu glucocorticoizi
c. dermatită atopică
d. astm bronsic extrinsic
e. trichineloză

33. ReactanŃii de fază acută sunt reprezentaŃi de:

a. hemoleucogramă
b. fibrinogen
c. viteza de sedimentare a hematiilor
d. glicemie
e. proteina c reactiva

34. Manifestările clinice din hemoliza posttransuzională sunt:

a. lombalgiile difuze
b. pirozisul
c. uneori stare de soc
d. urină de culoare rosie
e. febră instalată la 30-60 minute posttransfuzional

35. Sindromul hemoragic cutaneomucos se caracterizează prin:

a. petesii
b. echimoze
c. gingivoragii
d. vezicule
e. epistaxis

36. Hemoptizia nu apare în:

a. emfizem pulmonar
b. tuberculoză pulmonară
c. infarct pulmonar
d. stenoză mitrală
e. astm bronsic

37. Durerea toracică cauzată de fracturile costale este:

a. accentuată de respiraŃie
b. accentuată de effort
c. neaccentuată de effort
d. accentuată de tuse
e. obiectivată prin presiune digital

38. TurgescenŃa jugularelor apare în:

a. insuficienŃa cardiacă dreaptă
b. insuficienŃa cardiacă stângă
c. hepatita cronică
d. pericardita constrictive
e. sindromul de ischemie arterială acută

39. Durerea de natură pericardică:

a. nu este accentuată de tuse si deglutiŃie
b. este accentuată de miscările toracelui
c. cedează în repaus
d. cedează la administrarea de nitroglicerină sublingual
e. apare în pericarditele acute uscate

40. InspecŃia pacientului cu insuficienŃă cardiacă dreaptă relevă:

a. ortopnee
b. cianoză generalizată
c. turgescenŃa jugularelor
d. prezenŃa edemelor declive
e. paloare generalizată

41. Pacientul cu insuficienŃă cardiacă stângă poate prezenta:

a. dispnee
b. tuse seacă
c. spute hemoptoice
d. cianoză perioronazală
e. simptome datorate stazei viscerale abdominale

42. Aspectul de “limbă saburală”:

a. desemnează o limbă rosie si depapilată
b. apare în deshidratare
c. apare în stări febrile
d. apare în anemia Biermer
e. desemnează limba cu depozite de culoare alb-gălbuie

43. Macroglosia poate apărea în:

a. acromegalie
b. hipertiroidism
c. mixedem
d. ulcer gastric
e. rectocolită ulcerohemoragică
44. Hematemeza poate apărea în:
a. gastrite hemoragice
b. cancer de rect
c. ruptura varicelor esofagiene
d. cancer gastric
e. ulcer gastroduodenal

45. Durerea din ulcerul gastric:

a. apare la aproximativ 1-2 ore postprandial
b. poate fi calmată de vărsătură
c. are caracter de “foame dureroasă”
d. nu are caracter sezonier
e. apare la aproximativ 5-6 ore postprandial

46. Disfagia din cancerul esofagian este:

a. resimtită imediat după înghitire
b. progresivă
c. recent instalată
d. o disfagie veche
e. cu caracter pasager

47. Pirozisul este:

a. o senzatie de constrictie toracică
b. o senzatie de arsură retrosternală
c. calmat de ingestia alimentelor fierbinti
d. accentuat de primodecubitul nocturne
e. însotit frecvent de regurgitări gastrice

48. Regurgitarea esofagiană:

a. este neînsoŃită de greaŃă
b. este însoŃită de greaŃă
c. are caracter acid
d. are conŃinut alimentar si salivar
e. este însoŃită de contractura musculaturii abdominale

49. Tenesmul rectal poate apărea în:

a. cancerul colonului ascendant
b. cancerul de rect
c. rectite
d. metroanexită stângă
e. fisuri anale

50. Poliuria:
a. este o tulburare de micŃiune
b. este o tulburare de diureză
c. reprezintă cresterea volumului urinar peste 2000ml/24 ore
d. reprezintă cresterea numărului de micŃiuni/24 ore
e. apare după hemoragii massive