Viermii si parazitii intestinali

Generalitati

Parazitii intestinali sunt specii vii care traiesc in interiorul

unui organism viu (gazda), hranindu-se cu substantele
nutritive ale acestuia. Acesti paraziti ajung in interiorul
corpului pe calea aerului, apei sau prin mancare. Pentru a
se multiplica, parazitii intestinali se hranesc atat cu
substantele nutritive din alimentele consumate, cat si cu
mucoasa zonei unde se stabilesc. Cu toate ca se pot stabili
oriunde in corpul uman, intestinul constituie mediul ideal pentru dezvoltarea si
multiplicarea parazitilor.

Exista peste o mie de paraziti intestinali care traiesc in corpul uman - unii au
dimensiuni foarte mici, microscopice, iar altii pot fi observati cu ochiul liber.
Parazitii intestinali elibereaza toxine in sange, reducand rezistenta organismului in
lupta cu afectiunile, astfel, acestia nu numai ca provoaca afectiuni dar agraveaza si
afectiunile deja existente.

La oameni exista 2 tipuri de paraziti intestinali:

• helmintii - organisme pluricelulare, precum: teniile, oxiurii, limbricii. Helmintii
au o lungime de la cativa milimetrii la cativa metrii si se hranesc cu continutul
intestinului sau cu sangele din peretii intestinali.
• protozoarele - organisme unicelulare, precum: giardia lamblia, cryptosporidium,
blastocystis hominis si microsporidia. Acestea se multiplica in interiorul
organismului si, adesea, apar in randul pacientilor cu HIV / SIDA.

Parazitii intestinali ajung in organism din cauza adoptarii unei igiene precare, din
cauza comportamentului sexual sau pot fi transmisi de catre agenti patogeni
(tantarii).
Semne si simptome

Parazitii intestinali pot supravietui in tractul digestiv ani de zile fara sa cauzeze
vreun simptom. Printre simptomele comune se afla:
- durere abdominala;
- diaree;
- constipatie;
- stari de voma;
- stari de greata;
- balonare si gaze intestinale;
- dizenterie (eliminarea scaunelor cu sange si mucus);
- mancarimi anale;
- dureri de stomac;
- oboseala si somnolenta;
- pierderea in greutate;
- eliminarea parazitilor cu materia fecala;
- lipsa poftei de mancare;
- alergii la alimente sau sensibilitate;
- anemie;
- carenta de fier.

Simptome specifice copiilor:

- aparitia unor vezicule in interiorul buzei inferioare;
- neliniste in timpul noptii;
- scrasnirea dintilor in timpul noptii;
- cearcane;
- hiperactivitate;
- durere de cap, sensibilitate la lumina, convulsii ale pleoapelor;
- sangerare gingivala, nazala, rectala;
- mancarimi anale, inflamatia vaginului la fete.

Cauze

Viermii si parazitii intestinali sunt rezultatul urmatorilor factori:

- consumul de alimente si apa contaminate;
- consumul de carne cruda sau insuficient preparata;
- igiena corporala precara, in special spalarea necorespunzatoare a mainilor;
- conditii mizere de viata;
- calatoriile frecvente in tarile slab sau in curs de dezvoltare, unde exista conditii
sanitare precare;
- contactul direct cu o persoana care prezinta paraziti intestinali;
- varsta - copiii si varstnicii sunt predispusi acestui tip de infectie;
- un sistem imunitar slabit;
- infectia cu HIV sau SIDA.
Clasificarea parazitilor intestinali
Principalii paraziti care afecteaza organismul uman sunt protozoarele si helmintii
(asa-numitii "viermi intestinali"). Acestia din urma se clasifica in: trematoda,
cestoda si nematoda.

• Helmintii ("viermii intestinali")

Sunt organisme pluricelulare, cu o lungime de la cativa milimetrii la cativa metrii,
care se hranesc cu continutul intestinului sau cu sangele din peretii intestinali.
Acestia se clasifica in:

1. Nematode (viermi rotunzi):

- Ascaris lumbricoides (limbricii): este cel mai mare vierme intestinal, ajungand
pana la 35 cm lungime iar in grosime este cat un creion. Afectiunea provocata de
infectarea cu acest parazit se numeste ascaridioza.
- Enterobius vermicularis (oxiurii): este un vierme acciform de culoarea alba,
care masoara pana in 2 cm iar larvele acestuia provoaca prurit anal. Afectiunea
cauzata de acest parazit de numeste oxiuroza.
- Necator americanus, Ancylostoma duodenale (viermi carlig): sunt frecvent
intalniti in zonele tropicale si masoara pana in 2 cm in lungime. Odata ajunsi
in intestine, acestia se hranesc cu sangele din peretii intestinali. Afectiunea
provocata de acesti viermi intestinali se numeste anchilostomiaza.
- Dracunculus medinensis sau viermele de Guinea: este un parazit cu aspect
filifor, care masoara 60-100 cm la maturitate. Afectiunea provocata se
numeste dracunculoza.
- Trichuris trichiura (viermele bici): femela adulta masoara aproximativ 35-50
mm in lungime, si masculul aproximativ 30-45 mm. Afectiunea provocata se
numeste tricocefaloza.
- Strongyloides stercoralis: este in vierme intestinal mic care provoaca afectiunea
numita strongiloidioza.
- Trichinella spiralis: contaminarea se face prin consumul carnii de porc infestata.
Principalele simptome sunt: dureri abdominale, dureri musculare, umflarea ochilor
si eruptii cutanate. Afectiunea provocata se numeste trichineloza.

2. Trematoda
- Schistosoma mansoni: acest parazit are o lungime mai mica de 2 cm si o
grosime de 1 mm. Parazitii adulti traiesc in venele intestinale, iar ouale sunt depuse
in intestine. Afectiunea provocata se numeste schistosomiaza, iar diagnosticarea
presupune identificarea oualor din materiile fecale si urina. Infectiile cauzate de
acest parazit apar predominant in Africa, Orientul Mijlociu si America de Sud.
3. Cestoda (tenia)
- Taenia saginata: este transmisa prin ingestia de carne de vita. Parazitul poate
atinge o lungime mai mare de 20 m.
- Taenia solium: este transmisa prin ingestia de carne de porc.
- Diphyllobotrium latum, agentul botriocefalozei: este transmis prin ingestia
pestelui de apa dulce. Acesta poate atinge o lungime de 10 m.
- Hymenolepis nana, responsabila de himenolepioza: parazitoza frecventa la
copii, este o tenie mica transmisa prin ingestia de insecte (pureci, viermi de faina)
sau, indeosebi, a oualor de viermi in tarile tropicale.
Afectiunea provocata de infectia cu tenia se numeste teniaza (panglica). Taenia
soliun poate provoca si chisticercoza.

• Protozoare
Sunt organisme microscopice inferioare unicelulare (cu cea mai simpla structura
anatomica) capabile sa se multiplice in interiorul organismului. Se transmit pe cale
orala (apa sau alimente contaminate) sau anala. Cele mai comune
protozoare: Giardia lamblia, Cryptosporidium (crypto), Toxoplasma gondii
(toxoplasmoza) etc. Acestea pot cauza inflamatia intestinelor, impiedicand astfel
absorbtia substantelor nutritive.
- Giardia lamblia (Giardia intestinalis): parazit care se gaseste sub 2 forme: chist
(are forma unui sac inchis in care parazitul se transporta in conditii de siguranta
prin alimente si apa de la o persoana la alta. Acesta nu este distrus de sucul gastric
si se gaseste in materiile fecale) si trofozoid (paraziteaza duodenul si intestinul
subtire). Afectiune provocata de acest parazit se numeste giardioza.
- Blastocystis hominis: este un parazit polimorf al colonului, cu caractere de fung
si de protozoar, de forma rotunda cu dimensiuni variate intre 2 si 20 microni. De
regula, infectie este asimptomatica; in cazurile simptomatice pacientii se confrunta
cu: diaree, durere abdominala, febra si sangerari rectale. Afectiunea provocata de
acest parazit intestinal de numeste blastocistoza.
- Cryptosporidium: este un parazit microscopic care se gaseste in apa. Simptome
comune: diaree, crampe abdominale, disconfort gastric, balonari. Boala cauzata de
infectia cu acest parazit de numeste cryptosporidioza.
Diagnosticare

Cand produsele alimentare nu sunt digerate corespunzator, acestea se afla intr-o

stare semi-digestiva in intestine. Atunci, bacteriile "bune" se aduna in intestin
pentru a ajuta la continuarea procesului de digestie. Un efect secundar comun
acestui proces de fermentare este formarea gazelor intestinale. Tulburarile
gastrointestinale viitoare pot conduce la iritarea intestinului, din cauza intolerantei
alimentare sau a altor iritanti, determinand aparitia diareiei.
Diagnosticul poate fi suspectat in urma multiplelor situatii de balonare si diaree
prelungita si este confirmat cu ajutorul urmatoarelor teste medicale:

1. Examinarea materiilor fecale

De regula, acest test este fals negativ din aceasta cauza trebuie realizat in 3 zile
diferite. Este util pentru identificarea helmintilor si protozoarelor. Se preia mostra
din materia fecala inainte de a se administra medicamente antidiareice
sau antibiotice, si inainte de a fi efectuat examenul cu bariu (raze x).

2. Hemocultura
Pentru a se identifica prezenta sangelui in materiile fecale.

3. Teste de sange
Pentru a se stabili nivelul de hemoglobina, anticorpi IgE si feritina din organism.

4. Tomografie computerizata sau biopsie

Pentru descoperirea chisturilor de la nivelul ficatului, plamanilor sau creierului.

5. Testul Scotch pentru identificarea oxiurilor

Consta in aplicarea unei bucati de hartie adeziva transparenta (Scotch) pe o leziune
a pielii sau pe mucoase (marginea anala in caz de suspiciune de oxiuroza). Scotch-
ul este apoi fixat pe o lama de sticla si examinat la microscop in laborator.

6. Examenul cu bariu

Raze x cu bariu pentru diagnosticarea afectiunilor grave cauzate de parazitii

intestinali. Sulfatul de bariu este o sare metalica opaca pentru razele X. De regula,
acest test nu este necesar.
Tratament

Medicul curant trebuie sa stabileasca cu exactitate ce tip de parazit a invadat

organismul inainte de a prescrie un tratament.

Tratamentul medicamentos
De regula, tratamentul parazitilor intestinali se realizeaza cu usurinta; insa
afectiunea reapare la scurt timp daca sursa de infectie inca exista. Medicamente
antiparazitare, precum Metronidazol, Tinidazol sau Furazolidon sunt eficiente
pentru tratarea infectiilor parazitare daca sunt administrate conform prescriptiei
medicale.
O singura doza de medicamente antiparazitare este suficienta pentru uciderea
parazitilor intestinali. Timp de cateva zile de la vindecare exista posibilitatea
eliminarii larvelor si oualor parazitilor prin scaun. Infestarile netratate se pot
manifesta ani de zile.

Terapia alternativa si complementara

Tratamentele medicale obisnuite ajuta la eliminarea parazitilor intestinali intr-un
interval de timp mai mic si cu mai putine efecte secundare decat tratamentele
alternative. Tratamentele alternative sunt eficiente atunci cand sunt administrate
concomitent cu medicamentele conventionale.
Alimentatie si suplimente nutritionale

1. Evitati carbohidratii simpli, cum sunt cei existenti in alimentele rafinate, fructe,
sucuri, produse lactate, zaharuri, cu exceptia mierii.
2. Consumati usturoi crud, seminte de dovleac, rodii, sfecla si morcovi. Potrivit
studiilor, un amestec preparat din miere si seminte de papaya ajuta la eliminarea
parazitilor intestinali la 23 dintre cei 30 participati la studiu.
3. Adoptati o dieta bogata in fibre deoarece acestea ajuta la eliminarea parazitilor
intestinali.
4. Probioticele (Lactobacillus acidophilus, Lactobacilus Plantarum, Saccharomyces
boulardii, si Bifidobacteria) ajuta la mentinerea sanatatii tractului digestiv.
5. Enzimele digestive contribuie la readucerea tractului intestinal la starea normala.
Papaina este o enzima gasita in papaya care ucide parazitii intestinali atunci cand
este administrata cu 30 minute inainte sau dupa masa.
6. Vitamina C (250 - 500 mg, de 2 ori pe zi) ajuta la stimularea sistemului
imunitar.
7. Zinc (20 - 30 mg, zilnic) contribuie la imbunatatirea sistemului imunitar.
8. Reduceti consumul de cafeina si alcool.
Remedii naturiste

Plantele medicinale sunt o modalitate eficienta de a consolida si tonifica sistemele

organismului. Acestea se gasesc ca extractracte uscate (capsule, pudra, ceai),
glicerina (extract de glicerina) sau tincturi. Majoritatea plantelor folosite pentru
tratarea parazitilor intestinali au efecte secundare toxice si pot interfeta cu
tratamentul medicamentos; din aceasta cauza se recomanda administrarea numai
sub supravegherea medicului calificat.

1. Dimineata, pe stomacul gol, consumati rosii.

2. Consumati frecvent afine, papaya, ananas deoarece
contin enzime antiparazitare.
3. Consumati usturoi la fiecare masa deoarece ajuta la uciderea oualor de paraziti
din tractul intestinal.
4. Preparati un amestec format din seminte de bostan, ceapa si lapte de soia.
5. Amestecati 2 lingurite cu otet de mere intr-un pahar de apa pentru a preveni
aparitia parazitilor intestinali.
6. Remediile din plante actioneaza cel mai bine pe stomacul gol - tinctura de
usturoi, seminte de dovleac sau de rodii.
Prevenirea parazitilor intestinali

1. Adoptati obiceiuri sanitare solide si invatati copii sa se spele frecvent pe

maini.
2. Consumati alimente bogate in fibre si evitati alimentele rafinate si dulci.
3. Spalati fructele si legumele inainte de a fi consumate.
4. Preparati carnea si pestele in mod corespunzator pentru a evita
consumarea produselor crude.
5. Se recomanda o buna igiena a locuintei.
6. Nu mergeti desculti pe iarba, deoarece orice vierme poate penetra pielea.
7. Evitati sa consumati alimente proaspete cand calatoriti in zonele
endemice.
8. Daca un singur membru al familiei este infectat, se recomandat ca
intreaga familie sa fie tratata pentru a elimina parazitii eficient.
9. Adoptati o dieta bogata in fructe si legume, si consumati apa purificata
pentru a contribui la stimularea sistemului imunitar.
10. Lenjeria si imbracamintea pacientilor infectati trebuie spalate bine si
frecvent; in caz contrar exista riscul contaminarii altor membrii ai familie.

Riscurile ascunse ale consumului de carne de porc.

Trichineloza este o boala parazitara, comuna omului si animalelor (zoonoza), care
apare ca urmare a consumului de carne infestata cu parazitul Trichinella Spiralis.
Rezervorul de infestatie este reprezentat in special de porcine, precum si de alte
mamifere: porc mistret, urs, lup, vulpe, rozatoare. Boala nu este transmisibila de la
om la om.

Animalele parazitate raman contagioase timp indelungat, precum si carnea

acestora, chiar daca este pastrata la frigider sau congelata.
Concret, infectia este contractata la om prin ingestia de carne cruda sau insuficient
preparata termic, mai ales carne de porc, determinand forme clinice cu manifestari
variate. Gravitatea bolii depinde de numarul larvelor ingerate.
Astfel, in cazul pacientilor care prezinta o forma severa de boala sunt descoperiti
paraziti cu 50-100 de larve per gramul de muschi, in timp ce pacientii care au mai
putin de 10 larve per gram nu prezinta manifestari clinice ale afectiunii.

De regula, boala debuteaza la doua zile dupa consumul de carne infestata cu larve
de Trichinela Spiralis, cu diaree abundenta, insotita de voma si dureri abdominale,
simptomele constituind efectul patrunderii acestora in mucoasa intestinala.

Cum se manifesta boala

Contaminarea se produce prin ingestia de carne infestata, consumata cruda sau

insuficient preparata termic, care contine larve vii de Trichinella. Perioada de
incubatie variaza intre 2-28 de zile, cu media cuprinsa intre 12-14 zile. Evolutia se
deruleaza in trei faze, dupa cum decurge ingestia alimentului infestat:

• etapa intestinala la 1-2 zile, care se manifesta prin diaree, greata, voma, dureri
abdominale;
• etapa de diseminare a larvelor in sange, ce apare la 2-3 saptamani. Simptomele
cele mai comune din aceasta perioada sunt: febra, mialgii, edeme faciale, eruptii
urticariene;
• etapa tisulara de inchistare a larvelor in muschi, care debuteaza in saptamana a
treia, cand febra scade, dar manifestarile alergice persista si se poate trece spre
etapa cronica, cand larvele inchistate pot fi evidentiate in biopsia musculara sau
radiologic.
Cum se infesteaza porcii
Porcii se pot infesta cu parazitul Trichinella Spiralis daca acestia consuma lesuri de
sobolani sau ale altor animale infestate.

Preventie

Pentru a preintampina cazurile de imbolnavire la om, detinatorii de porci sunt

obligati sa efectueze examenul trichineloscopic pentru carnea animalelor.
Trichineloza la om poate fi tratata cu succes mai ales daca pacientul consulta un
medic imediat dupa debutul afectiunii.