Sunteți pe pagina 1din 5

Alternativele pedagogice în societatea românească între necesitate și actualitate

Alternativele pedagogice in Romania s-au dezvoltat in mod semnificativ după 1990.


Accesul al informație a permis societății sa înțeleagă, sa integreze si sa adapteze pedagogii
alternative sistemului tradițional pedagogic din acel moment.
La început aceste forme pedagogice au fost privite cu mare suspiciune de către mare
majoritate a populației – cele mai multe fiind considerate pedagogii pentru copii cu probleme. In
ziua de azi in cadrul sistemului de învățământ din Romania se regăsesc instituționalizare
următoarele alternative educaționale: Waldorf, Montessori, Step by step, Freinet şi Reggio Emilia.
Ele au apărut drept o necesitate a societății de a putea avea acces si la alte tipuri de educație,
astfel încât copii sa învețe si altfel. In ziua de azi aceste pedagogii si instituțiile reprezentative ale
acestora, sunt din ce in ce mai căutate se poate spune ca sunt chiar la moda.
Cele mai cunoscute pedagogii alternative din Romania sunt Waldorf si Step by step.
Step by Step si-a început activitatea in 1994. Curentul pedagogic a pornit din Statele Unite
ale Americii si o regăsim in Romania sub denumirea „Centrul Step by step pentru Educație si
Dezvoltare Profesionala”.
Principiile programului Step by Step se bazează pe teoriile unor pedagogi celebri, precum
Jean Piaget, Eric Erikson şi LS Vâgotsky şi pleacă de la ideea că cei mici învață activ şi acumulează
permanent informații despre lumea înconjurătoare. Aceasta învățare activa se sprijină in sistemul
step by step pe crearea unui spațiu in care cei mici se poate învață prin descoperire. In clasele step
by step mobilierul este din lemn si are dimensiunea potrivita nivelului de vârsta si este distribuit
pentru a crea spatii speciale de studiu. Astfel ca, într-o clasă step by step întâlnim centrele:
alfabetizare, matematică şi materiale manipulative, științe, arte, joc de rol, construcții şi nisip şi
apă.
Se pune accent in acest sistem alternativ pe valorizarea însușirilor pozitive ala fiecărui
copil, încurajând-se in mod deosebit inițiativa celor mici precum si cunoașterea nevoilor acestora
si a intereselor de cunoaștere.
In ultimi ani sistemul Step by step a pus accentul pe școala incluziva – astfel încât sa poate
valoriza diversitatea si contribuția unica a fiecărui copil.1

1
https://www.opensocietyfoundations.org/voices/first-steps-brief-history-step-step-program
Pedagogia Waldorf pornește de la renumitul filozof Rudolf Steiner. El, la începutul
secolului XX, a început sa dezvolte acest tip de pedagogie pe baza cursurilor de a introducere in
antropologie. Astfel se poate indica cu precizie ca tara de origine a acestui sistem este Germania.
In 1919 Rudolf Steiner împreuna cu Emil Molt – proprietara fabricii Waldorf Astoria, au
pus bazele scolii pentru copiii muncitorilor din fabrica.
Pedagogia Waldorf schimba sistemul tradițional educațional foarte mult. In cadrul acesteia
se pune accent pe ritm, epoci si lipsa manualelor. Sistemul Waldorf nu lasă de asemenea repetenți
deoarece pe parcursul celor 12 ani, procesul educațional este astfel structurat încât sa susțină
potențialul fiecărui elev. Orele se bazează foarte mult pe educația diferențiata – pe arta si
îndemânarea creativa.2
Ritmul reușește sa ajute la educarea voinței, pornind de la ritmul orei si ajungând la cel
personal. Astfel se poate percepe o împărțire a acestuia: o parte ritmica – fiind solicitata voința, o
parte cognitiva - fiind solicitat intelectul si o parte de poveste – destinata simțurilor.
Utilizarea ritmului în educație permite ca întreaga ființă a persoanei educate să fie abordată
şi nu numai componenta sa intelectuală.
Ritmul lunii se referă la existenta unor module de 2-4 săptămâni în care zilnic între orele 8
şi 10 sunt studiate materiile principale (română, matematică, fizică, chimie, geografie, istorie,
biologie etc.). Aceste module poartă denumirea de epoci.
Epocile reprezintă un mijloc important de a parcurge materia in mod economic. Astfel ca
fiecare epoca este atribuita unei materii specifice. Aceasta se studiază timp de doua ore in fiecare
zi - într-o epoca se poate parcurge chiar toata materia aferenta unui an.
Sistemele educaționale alternative, chiar daca au apărut in Romania stinghere si cu multe
întrebări din partea necunoscătorilor, au reușit sa cucerească părinți. In ultimii ani aceștia se
orientează, in special pentru grădinița, către un sistem alternativ educațional. In afara de sistemul
Waldorf care cuprinde si liceul in sistem Waldorf , celelalte pedagogii alternative existente in
Romania merg cel mult pana in clasa a VIII-a.
Aceste sisteme alternative au dat tonul unei schimbări semnificative in ceea ce privește
abordarea metodelor de învățare cat si a rolului profesorului si elevului in sistemul educațional

2
https://www.waldorfschule.de/waldorfpaedagogik/allgemeiner-ueberblick/was-ist-waldorfpaedagogik/#main-
content
tradițional. Părinții si societatea vor mai mult de al sistemul tradițional – vor in primul rând o
școala incluziva si o abordare activa si centrata pe elev.
Nivelul tehnologiei si sistemul rapid de circulație a informației la nivel global a dus in mod
firesc la o schimbare a atitudinii legata de procesul de învățare, precum si fata de relația elev-
profesor.
La nivelul învățământului tradițional se discuta foarte serios legat de implementarea
metodelor moderne de învățare (predare -evaluare) - acestea având ca si caracteristicii principale:
implicarea elevului in mod activ si nu in mod singular ci in grup. Astfel cei mici învață împreuna
cu ceilalți intra-un mod atractiv.
Aceste caracteristici le regăsim cu ușurința si la sistemele alternative pedagogice.

Faceți o scurtă comparație între două alternative educaționale existente în România

Pedagogia Montessori are o abordare unica cu un curriculum progresiv. Acesta poate fi


adaptat la grădinița, școala primara pana la liceu. Pentru educația Montessori cel mai important
este adaptarea educației in funcție copil. Astfel ca fiecare nivel al scolii se focusează pe un set de
competente pentru fiecare etapa de dezvoltare.
Astfel cei mici de la nou născut la trei ani au un program bazat pe joc si pe interacțiunea
cu ceilalți copii pentru a-si dezvolta competentele sociale precum a împărții, a ausculta, si a își
controla impulsul. Însă in același timp programul Muntișorii ii încurajează pe cei mici sa învețe
si sa devina independenți.
La grădinița cei mici se pregătesc pentru școala si se axează mai mult pe partea academica.
In aceasta perioada cei mici au parte de multe activități practice legate de viată de zi cu zi. Astfel
copiii devin mai independenți si responsabili.
In școala primara cel mai des copii sunt împărțiți in clase cu vârste intre 6 si 9 ani. L acest
nivel se pune accentul pe învățarea concreta si pe promovarea independentei si a sociabilității.
Desigur la acest nivel se regăsește învățarea directa si mai multe activități statice.
Școlile cu sistem Waldorf sunt sensibile la nevoile de dezvoltare a copilului, metodele
academice de învățare se pot întârzia pana cel mic este pregătit si interesat. Curriculum este diferit,
acesta fiind împărțit pe nevoi specifice si diferite interese de învățare. Învățarea, abordare este una
integrata, profesorii încercând sa educe tot copilul – inima (sufletul), capul si mâinile, astfel ca ei
au creat elemente specifice pentru fiecare – a gândi, a simții si a face. Astfel copii se pot dezvolta
armonios.
Arta, muzica si imaginația sunt introduse in curriculum, fiind in acest fel hrănite
curiozitatea, creativitatea si plăcerea deda a învață.
Asemănări
 Montessori si Waldorf sunt sistemele educaționale cu cea mai mare dezvoltarea in ziua de
azi din intriga lume
 Amândouă au la baza ani de experiența cu copiii
 Amândouă considera ca cel mic trebuie protejat de stresul vieții moderne precum si de
tehnologia aferenta
 Amândouă pornesc educația luând in considerare copilul ca si întreg – atât din punct de
vedere spiritual, mental, fizic si psihologic
 Cele doua subliniază importanta mediului cat mai natural, astfel încât cel mic sa intre in
legătura cu natura
 Amândouă panesc in educație ținând cont de nevoile copilului, considerând ca in acest fel
se vor atinge in viitor si nevoile societății per ansamblu
 Ambele sisteme educaționale au in program o varietate bogata in ceea ce privește arta,
muzica, dansul si teatrul indiferent de vârsta

Deosebiri
Curriculum
Waldorf – subiectele academice sunt abordate in școala / instituție la o vârsta mai înaintata
decât la Montessori. Ele sunt prezentata ca si in școlile tradiționale, drept ceva necesar însă nu
si atrăgătoare. In timpul zilei se discuta mai mult despre povesti, arta, muzica.

Montessori – In sistemul Muntișorii cei mici primesc jucării de mici si li se oferă posibilitatea
sa gătească, sa facă curățenie, sa facă ordine, astfel ca ei ajung sa nu mai creadă in povesti si
sa prefere lumea reala. Lecțiile academice nu sunt nici acum cerute sau forțate însă sunt (așa
cum le-a conceput dr. Montessori) plăcute pentru copii
Metoda
Waldorf – La început, in primii ani, activitățile sunt realizate de cele mai multe ori in grup,
conduse de educator. In momentul in care apar si subiectele academice, acestea sunt abordate
in mod tradițional ( copii ascultând in bănci si profesorul predând) Copii stau in grupul de copii
de aceiași vârsta.

Montessori – Dezvoltarea sociala a copiilor este mult mai susținuta in sistemul Montessori
deoarece copii nu sunt puși in grupuri de aceeași vârsta ci sunt grupați pe categorii precum 3 -
6 ani, 6-9 / 12 ani si 12- 15 ani. Profesorii pot sa dea lecții individuale fiecărui copil pe rând.
Alegerea a ceea ce studiază este lăsata pe seama copilului, desigur cuc îndrumarea
profesorului.
Un nivel înalt de creativitate este atins prin stimularea copiilor dea se interesa de mediul
înconjurător si a fi atenți la materialele folosite.

Fantezie si imaginație

Waldorf – Din punct de vedere al pedagogiei Waldorf joaca este privita drept drept munca
celor mici precum si magia fanteziei – jocul reprezentând principalul mijloc de educație i
perioada mica 3-6 ani.

Montessori – imaginația si fantezia fac parte din procesul creativ al filozofiei Montessori, însă
având in vedere ca lumea reala este punctul de inspirație, cei mici vor folosi aceasta experiența
pentru as- si crea propria lume

S-ar putea să vă placă și