Moneda a contribuit substanțial la patrimoniul de valori al omenirii în cursul mileniilor.

Fiind, în primul
rând, un instrument social-economic, indispensabil oricărei economii, ea a reprezentat „o instituție istorică, a
urmat și urmează evoluția societății umane”.

Prin modurile de administrare a monedei, s-a constat ca aceasta a servit ca premisă de declin sau
ascensiune în istoria evoluției comunităților umane.

Prin monedă înțelegem orice bun acceptat ca instrument liberator de creditori sau vânzători, un „bon”
pentru cumpărarea mărfurilor.
Moneda a cunoscut mai multe faze succesive:
- moneda – marfă: se alegeau mărfurile care aveau calităţi adecvate (conservare, divizibilitate,
încredere, valoarea de întrebuinţare), ca de exemplu: scoici, vite, piei, blănuri, sarea, ceaiul;
- moneda metalică: prin calităţile lor (frumuseţe, raritate, divizibilitate, inalterabilitate) metalele
preţioase (aur, argint) au fost folosite de omenire timp de 26 de secole ca metal monetar;
- moneda – semn care a cunoscut următoarele forme:
- biletul sau bancnota (moneda fiduciară). La origine, un simplu certificat de depozit de monedă
metalică la o bancă, biletul (bancnota) s-a transformă într-o veritabilă monedă fiduciară, emiţându-se
bilete de o valoare mult mai mare decât aceea conservată de metal, având la bază încrederea că nu toţi
deţinătorii de bilete vor solicita, în acelaşi timp, conversia acestora în metalul din depozitele bancare;
- contul (moneda scripturală). Depozitarea biletelor la bancă a condus la utilizarea acestor
depozite pentru a se efectua reglementarea datoriei prin virament (transfer între conturi). Ea este creată
de bănci, alimentarea conturilor făcându-se prin acordarea de credite bancare.
În prezent are loc emisiunea de monedă în context internaţional de către FMI (sub denumirea de
DST).
cărţile electronice de plată şi de credit (moneda electronică) care permit stocarea unei puteri de
cumpărare într-o cartelă magnetică.

Cele mai importante funcţii ale banilor sunt:

a) banii – instrument unic al tranzacţiilor (intermediar al schimburilor, mijloc de schimb).
Într-o economie de schimb, banii sunt instrumentul unic al tranzacţiilor, ei servind drept contrapartidă
între oferta şi cererea tuturor bunurilor şi serviciilor, pe toate pieţele;
b) banii – etalon al valorii. Moneda măsoară valoarea tuturor bunurilor şi serviciilor
tranzacţionate. Întrucât valoarea bunurilor comercializate se exprimă totdeauna prin bani, aceştia se
interpun între ele, permiţând compararea lor, banii fiind un numitor comun între bunuri eterogene;
c) banii – rezervă a valorii (mijloc de tezaurizare). În economia monetară, agentul poate disocia
schimbul în două operaţii diferite, care intervin în două momente de timp diferite. Între două tranzacţii,
banii servesc ca rezervă a puterii de cumpărare, fiind instrument de tezaurizare, un instrument permanent
de rezervă a valorii. Ei constituie cel mai bun instrument de conservare a bogăţiilor pe termen scurt,
 calitate care face din ei un activ fără riscuri. Conform unei expresii celebre, banii reprezintă o legătură
între prezent şi viitor;
d) banii – unitate de cont. Toate bunurile şi serviciile din economie sunt evaluate din punct de
vedere monetar prin preţuri, ceea ce face posibilă realizarea de înregistrări contabile şi efectuarea de
analize financiare. Îndeplinind această funcţie, banii permit realizarea de comparaţii în timp şi
cuantificarea valorii adăugate în cadrul activităţii economice.
e) banii – standard al plăţilor amânate. Prin această funcţie rolul banilor în exprimarea valorii
contractelor pe termen lung, respectiv, stabilirea în momentul actual a unei sume ce urmează a fi încasată
sau plătită la o dată viitoare.

Caracteristicile monedei
Portabilitatea, divizibilitatea şi recunoaşterea cu uşurinţă reprezintă cele mai importante caracteristici
ale monedei metalice. Dezvoltarea creditului face ca aceste trăsături să fie mai puţin importante, astăzi.
Acceptabilitatea reprezintă o caracteristică a monedei, indiferent de forma acesteia şi de perioada de
timp în care a circulat. Cu cât o monedă este mai acceptată, cu atât este mai căutată respectiv este universal
dorită, întrucât în schimbul ei pot fi primite bunuri şi prestate servicii.
Acceptabilitatea este baza lichidităţii. Lichiditatea este cea care face ca deţinătorul de monedă să o
utilizeze imediat, pentru procurarea de bunuri, fără a suporta costuri de transformare.
Stabilitatea Pentru ca utilizarea monedei să fie satisfăcătoare, este necesar ca aceasta să fie caracterizată
prin stabilitate.
Atunci când moneda este utilizată ca rezervă a valorii sau ca standard al plăţilor amânate, este important
ca valoarea monedei să nu prezinte fluctuaţii semnificative.
Atributele legale ale monedei reprezintă caracteristici stabilite prin lege şi se referă la: legalitatea
monedei; etalonul monetar.

II
Emisiunea semnelor monetare se poate defini ca fiind ansamblul de operatiuni constând în confectionarea
(fabricarea ), stocarea, punerea si retragerea din circulatie a semnelor monetare.
Cumpărarea-vânzarea de hârtii de valoare de către banca centrală are efecte diferite, în funcţie de calitatea
partenerilor acesteia în tranzacţiile respective, înmăsura în care partenerii de la care cumpără sau către care
vinde hârtii de valoare sunt băncile, efectul este similar cu cel care se manifestă în cazul acordării
(rambursării) de credite băncilor comerciale.

În măsura în care partenerii de la care banca centrală cumpără sau către care vinde hârtii de valoare sunt
subiecţii nebancari (care folosesc în acest scop banii existenţi în conturile lor de la bănci),efectul este similar
cu cel care se manifestă în cazul apariţiei sau dispariţiei de resurse sub formă de depozite ale clienţilor
(inclusiv, deci, sub aspectul corecţiei impuse de constituirea rezervelor obligatorii şi a rezervelor lichide
facultative), în fine, dacă vânzătorii sau cumpărătorii hârtiilor de valoare sunt subiecţi nebancari, care
folosesc în acest scop numerarul, operaţiunile respective nu au nici un efect asupra potenţialului de creditare
al băncilor.
Cumpărarea-vânzarea de mijloace de plată străine (valute şi devize) de către banca centrală exercită efecte
similare cu cumpărarea-vânzarea de hârtii de valoare: aceste efecte depind de calitatea partenerilor băncii
centrale întranzacţiile respective.

2.1 Oferta de bani

În primul rînd trebuie de conştientizat că componentele principale ale ofertei de bani - banii de hîrtie şi banii
în conturi – sunt datorii sau promisiuni de plată.

Statul are nevoie de pîrghii de gestionare a ofertei de bani ca să asigure cantitatea de bani în circulaţie
necesară pentru anumit nivel al activităţii economice. Aceasta va contribui ocupaţiei depline, stabilităţii
preţurilor şi creşterii economice. În economia contemporană, crearea banilor este strîns legată cu
operaţiunile de creditare.

Banca centrala îşi exercită influenţa sa asupra ofertei de bani în primul rând prin intermediul bazei
monetare. Baza monetară include banii în circulaţie (M0) şi rezervele bancare

În trimestrul III 2017, dinamica agregatelor monetare a fost una pozitivă, media trimestrială în termeni
anuali constituind 10.5 la sută pentru M2 (cu 3.5 puncte procentuale sub nivelul din trimestrul II 2017)
si 8.2 la suta pentru M3 (cu 0.2 puncte ˘ procentuale mai mult fata de cresterea din trimestrul
precedent.(Figura 1)
Pe parcursul perioadei de referinta, masa monetara în sens larg a înregistrat în medie o crestere anuala de
8.2 la sut a, generate de cresterea tuturor subcomponentelor. Astfel, cresterea masei monetare M3 a fost
conditionata de majorarea soldului depozitelor în lei moldovenesti cu 4.7 puncte procentuale, de cresterea
banilor în circulatie cu 2.1 puncte procentuale si de majorarea soldului depozitelor în valuta cu 1.4 puncte
procentuale.

De asemenea, s-au produs modificari în structura masei monetare M3 fata de trimestrul II 2017.
Ponderea medie trimestriala a depozitelor în moneda nat,ionala s-a diminuat cu 0.9 puncte procentuale,
cifrându-se la 42.0 la suta. Ponderea depozitelor în valuta a crescut cu 0.4 puncte procentuale, constituind
33.7 la suta, iar ponderea banilor în circulat,ie a crescut cu 0.5 puncte procentuale, atingând valoarea de 24.2
la suta în medie trimestriala.

Piata creditelor
Evolutia soldului creditelor acordate de catre banci
În perioada iulie-septembrie 2017, soldul total al creditelor acordate de catre bancile licentiate a avut un
trend descendent, la finele trimestrului constituind 33249.2 milioane lei, în diminuare cu 6.4 la suta fata de
sfârsitul lunii septembrie 2016.
Din perspectiva structurii pe monede, dinamica anuala negativa a soldului creditelor acordate de catre banci
a fost influentata de diminuarea soldului creditelor atât în moneda nationala, cât si în valuta. În totalul
portofoliului de credite acordate de catre banci, creditele acordate în moneda nationala detin ponderea de
58.2 la suta, iar cele acordate în valuta de 41.8 la suta.

Piata depozitelor la termen acceptate de catre banci

La sfârsitul trimestrului III 2017, dinamica anuala a soldurilor depozitelor la termen atrase de catre bancile
a înregistrat valori negative. Astfel, soldul total al depozitelor la termen, la finele lunii septembrie 2017, a
constituit 31693.8 milioane lei, inferior celui de la sfârsitul trimestrului III 2016 cu 2.5 la suta.
2.2 Ratele dobânzilor
Evolutia ratei de baza
Pe parcursul trimestrul III 2017 au avut loc trei sedinte ale Comitetului executiv al Bancii Nationale a
Moldovei cu privire la deciziile de politica monetara. Urmarea evaluarii balantei riscurilor interne si externe
si a perspectivelor inflatiei pe termen scurt si mediu, Comitetul executiv al Bancii Nationale a Moldovei la
sedinta din 26 iulie 2017, a hotarât sa mentina rata de baza aplicata la principalele operatiuni de politica
monetara la nivelul de 8.0 la suta anual. Ulterior, la sedintele din 28 august 2017, a hotarât sa reduca rata
de baza aplicata la principalele operatiuni de politica monetara cu 0.5 puncte procentuale, de la 8.0 (nivel
stabilit la sedinta din 28 iunie 2017) pâna la 7.5 la suta anual.

Evolutia ratei de credit

În perioada iulie-septembrie 2017, ratele medii trimestriale ale dobânzilor aferente soldului creditelor
acordate de catre banci, si-au continuat tendinta de scadere, iar media acestora a constituit 10.18 la suta
anual pentru creditele în moneda si 5.21 la suta anual pentru creditele în valuta
Evolutia ratei de depozit

Rata medie a dobânzii aferenta soldului depozitelor în lei, în trimestrul III 2017, a constituit 6.15 la suta
anual, inferioara celei din trimestrul precedent cu 0.42 puncte procentuale, iar celei din trimestrul III 2016 –
cu 4.83 puncte procentuale (Fig.5) Evolutia ratei medii trimestriale a dobânzii aferente soldului
plasamentelor în lei a fost indusa de micsorarea ratelor medii de dobânda la soldul depozitelor în lei atrase
de la persoanele juridice pâna la 5.06 la suta anual (-0.45 puncte procentuale fata de trimestrul precedent),
iar de la persoane fizice – pâna la 6.31 la suta anual (-0.46 puncte procentuale fata de trimestrul precedent).

Biroul Naţional de Statistică anunţă că, în anul 2017 populația economic activă (populația ocupată plus
şomerii) a Republicii Moldova a constituit 1259,1 mii persoane, fără modificări esenţiale față de anul 2016
În trimestrul II 2017, atât populatia economic activa cât si cea ocupata au consemnat o evolutie negativa
comparativ cu perioada similara a anului precedent, diminuându-se cu 3.4 si 2.9 la suta, respectiv (Fig.6).
Considerând structura economiei nat, ionale, dinamica anuala a populatiei ocupate a fost determinata de
reducerea numarului acesteia în agricultura si a componentei transport si comunicat, ii cu 11.3 si 6.7 la suta
. În acelasi timp, în sectorul industrial, cel al constructiilor, comertului si al serviciilor sociale, populatia
ocupata s-a majorat cu 2.8, 2.2, 3.3 la suta si, respectiv, cu 5.4 la suta fata de trimestrul II 2016.
Rata somajului în trimestrul II 2017 a constituit 3.5 la suta, fiind cu 0.5 puncte procentuale inferioara
comparativ cu cea înregistrata în perioada aprilie-iunie a anului precedent. Totodata, rata somajului ajustata
sezonier a constituit 3.7 la suta, fiind cu 0.5 puncte procentuale inferioara celei din trimestrul I al anului
curent. Rata de ocupare ajustata sezonier a înregistrat valoarea de 40.0 la suta, fiind cu 1.0 puncte
procentuale inferioara celei din trimestrul I 2017
Inflația este un dezechilibru major prezent în economia oricărei țări, reprezentat de o creștere generalizată
a prețurilor și de scăderea simultană a puterii de cumpărare a monedei naționale.
Factorii de influenţă. Inflaţia în Republica Moldova
1. Cantitatea de bani (controlată indirect de BNM prin micşorarea / mărirea masei monetare)
2.Creşterea / diminuarea cererii de bunuri şi servicii din coşul de consum (factor ce depinde de
comportamentul populaţiei), respectiv creşterea preţurilor la bunurile cu cerere sporită.
3.Creşterea / diminuarea ofertei de bunuri şi servicii, influenţată de factori precum: condiţiile climaterice (de
exemplu, fenomenul de secetă scade oferta la unele produse alimentare)
4. Majorarea preţului la gaz cu aproximativ 20% – produs pe care nu îl putem produce, nu îl putem înlocui şi
nici elimina (pe termen scurt cel puţin) din consum. Aceeaşi situaţie este şi cazul produselor petroliere, a
căror preţuri se stabilesc la nivel mondial.
5.De aici derivă un alt factor: includerea preţului la gaz în preţul altor bunuri şi servicii, cum ar fi activitatea
spaţiilor productive (fabrici, magazine, companii).
6.Cursul de schimb. Din studierea conţinutului din coşul de consum, se observă că o bună parte din produse
incluse sunt importate (sau depind de unele produse importate). Aşa cum preţul produselor importate
depinde de cursul de schimb, preţul final, in lei, al produselor importate ar trebui să se modifice in
dependenţă de fluctuaţiile cursului de schimb.

Rata inflației, în luna ianuarie 2018, a constituit 0,4% față de decembrie 2017, înregistrînd o micșorare de
0,8p.p. comparativ cu rata inflației în aceeași perioadă a anului 2017. Rata inflaţiei anuală a constituit 6,5%

Prețurile la produsele alimentare în luna ianuarie 2018 au înregistrat o creștere de 0,9% față de decembrie
2017. În perioada vizată s-au majorat prețurile lafructe proaspete cu 8,5%,legume proaspete - cu 4,4%,
cartofi - cu 3,1%, pește și conserve din pește – cu 0,5%, lapte și produse lactate – cu0,4% etc. Totodată, au
fost înregistrate scăderi ale prețurilor la ouă cu 3,2%, uleiul vegetal - cu0,9%,carne, preparate și conserve
din carne și zahăr – cu cîte 0,5%.

În luna ianuarie 2018 rata inflaţiei de bază (0,1%) a fost cu 0,3 p.p. mai mică decît nivelul ratei inflaţiei.
Prețurile la produse şi servicii reglementate au scăzut cu 0,4% faţă de decembrie 2017.
Rata inflației de bază exclusiv produse alimentare și băuturi, combustibili, produse şi servicii cu prețuri
reglementatea fost 0,1% fată de decembrie 2017, cu 0,3p.p. mai micădecît nivelul ratei inflației de bază în
luna respectivă a anului 2017. Rata inflației exclusiv produse alimentare și băuturi a constituit 0,1%,
exclusiv produse și servicii cu prețuri reglementate – 0,7% și exclusiv combustibil – 0,3%.

2.5 Investiţii
Biroul Naţional de Statistică informează că în ianuarie-decembrie 2017 valoarea investiţiilor în active
imobilizate a constituit 20996,6 mil. lei (în preţuri curente). Comparativ cu perioada respectivă a anului
precedent acest indicator a marcat o creştere cu 1,3% (în preţuri comparabile).
Investiţii în active imobilizate. În ianuarie-decembrie 2017 investițiile în imobilizări necorporale au crescut
cu 20,1%, comparativ cu perioada corespunzătoare a anului precedent. Investițiile în imobilizările corporale
au însumat 20646,3 mil. lei, fiind în creștere cu 1,0% față de perioada similară a anului precedent

Pe tipuri de imobilizări corporale, în ianuarie-decembrie 2017 s-a înregistrat scădere a volumului de

investiții la clădiri rezidențiale cu 11,8% și la clădiri nerezidențiale cu 11,3%. Valoarea investițiilor în
construcțiile inginerești a crescut față de ianuarie-decembrie 2016 cu 24,8%, iar la mașini, utilaje, instalații
de transmisie cu 8,8%.

Din total investiţii realizate în ianuarie-decembrie 2017, cea mai mare pondere revine investițiilor în utilaje,
maşini, instalații de transmisie care a constituit 33,1%.

Investiţii în active imobilizate pe surse de finanţare. Pentru realizarea procesului investiţional în ianuarie-
decembrie 2017 au fost utilizate preponderent mijloacele proprii ale investitorului, care au constituit 13768,7
mil. lei, reprezentând 65,6% din valoarea totală a mijloacelor utilizate pentru realizarea investițiilor.

Volumul total al intrărilor de investiții străine în Moldova, în I trimestru al anului 2017, față de perioada
similară a anului trecut s-a majorat cu 7,1 la sută – de la 62,97 milioane pînă la 67,47 milioane de dolari, iar
ieșirile de capital au scăzut cu 10,8 la sută – de la 30,57 pînă la 27,27 milioane de dolari.
 Concluzii:
Datorită faptului că Republica Moldova se află într-o criză economică deja de un deceniu, statul nostru
se confruntă cu mari dificultăţi de ordin financiar, care împiedică atingerea obiectivelor politicii generale a
statului. Problemele financiare şi lipsa unor investiţii consistente caracterizează toate componentele
activităţii publice private. Identificarea, antrenarea şi fluidizarea resurselor financiare, reclamă politici şi
acţiuni neordinare. Republica Moldova are nevoie de un aflux masiv de resurse financiare. Investiţiile
străine directe nu vor întârzia dacă va exista o cosecvenţă politică în favorizarea acestor plasamente. Sunt
absolut necesare măsuri energice în perfecţionarea sistemului legislativ privind investiţiile, extinderea
exportului(prin sporirea competitivităţii produselor autohtone), disciplinarea regimului fiscal, negocierea
unor credite preferenţiale cu destinaţie specială, asistenţa externă prin antermediul unor instituţii financiare
specilizate şi altele.

Daca echilibrul PNB. este realizat la un anume nivel care este insotit de somaj important si de folosirea
incompleta a capacitatilor de productie, urmeaza sa se recurga la politica banilor ieftini. Aceasta consta in
setul de masuri care sa faca creditul ieftin si usor obtenabil. Pentru sporirea ofertei de bani, bancile centrale
vor intreprinde, intr-o combinatie adecvata, urmatoarele actiuni: cumpararea de hartii de valoare publice de
la banci si populatie, cumparare efectuata pe piata deschisa; reducerea ratei legale de rezerva; reducerea
taxei scontului.
Sporirea ofertei de bani va duce la diminuarea ratei dobanzii, ceea ce va antrena cresterea investitiilor si
ridicarea nivelului de echilibru al PNB. Marimea cu care sporeste acest indicator este in functie atat de
volumul investitiilor, cat si de dimensiunea multiplicatorului investitiilor.

Daca un anume nivel al PNB. genereaza inflatia prin cerere, se va promova politica banilor scumpi. Aceasta
politica consta in reducerea posibilitatilor de a obtine credit si in cresterea costurilor lui. In acest scop, se
intreprind, in diferite succesiuni, urmatoarele actiuni: vinderea de hartii de valoare de stat pe piata deschisa
catre institutiile de depozit si catre populatie; ridicarea ratei legale de rezerva; ridicarea ratei dobanzii.
Raspunsul consta in aceea ca institutiile de depozit isi vor reduce afacerile lor curente, abtinandu-se de la
acordarea unor noi imprumuturi. Ca urmare, oferta de bani se reduce, ceea ce antreneaza ridicarea ratei
dobanzii. Cresterea ratei dobanzii conduce la restrangerea investitiilor si a cheltuielilor totale, limitandu-se
inflatia prin cerere.