Sunteți pe pagina 1din 188

Cursul 1: Managementul proiectelor.

NoŃiuni introductive şi metodologia de elaborare

1. No Ń i u n e a de proiect şi principalele caracteristici

DefiniŃia dată de DicŃionarul Englez Oxford explică termenul de „proiect* ca fiind „un
plan, o schemă". Principalele definiŃii ale acestui termen în literatura de specialitate sunt:
1) O activitate (sau un număr de activităŃi conexe) care se desfăşoară conform unui plan
prestabilit în vederea realizării obiectivelor fixate in termenul determinat.
2) Un grup de activităŃi intercondiŃionate desfăşurate într-o manieră organizată, cu un punct
de plecare şi un punct fina! bine definite, în vederea realizării unor rezultate specifice dorite pentru
a satisface o serie de obiective clar definite.
3) Un ansamblu de activităŃi ce trebuie realizate într~o succesiune logică pentru a îndeplini
obiectivele prestabilite indicate de client/ beneficiar
Un proiect implică o serie de activităŃi intercorelate cu durată limitata, prestabilită şi are
ca scop elaborarea unei lucrări, obŃinerea unui produs sau realizarea unui serviciu cu caracter de
unicat, viabil din punct de vedere funcŃional şi financiar, în condiŃiile respectării termenelor de
implementare, bugetului alocat şi specificaŃiilor de calitate prevăzute.
Pentru a putea clarifica noŃiunea de „proiect" în continuare sunt enumerate principalele
elemente pe care le implică:
• termen de început şi termen pentru finalizare;
• buget;
• specificaŃii privind calitatea;
• activităŃi;
• realităŃile obiective ce trebuie identificate, delimitate/stabilite, definite, dezvoltate;
• echipa de proiect;
• scopul care reprezintă o schimbare durabilă;
• ciclu de viaŃă al proiectului.
Există şi o altă accepŃiune referitoare la noŃiunea de proiect. De exemplu, în cadrul
Comisiei Europene sunt diferenŃiate programele de proiecte.
• Programul este o măsură l u a t a de Comisia Europeană în favoarea unei Ńări sau a
unui grup de Ńări. Acesta constă într-un număr de activităŃi ce vor fi realizate şi suportate printr-un
angajament financiar extras din bugetul Comisiei Europene. Un program este subiectul unui
memorandum financiar individual şi are ca scop implementarea ajutorului din partea Comisiei Europene
într-un anumit domeniu.
• Un proiect este primul nivel al subdivizici unui program şi în cele mai multe
situaŃii conŃine un număr de subproiecte.
În accepŃiunea noastră, proiectul reuneşte un ansamblu de activităŃi derulate pe o
perioadă determinată care concură la realizarea unui scop comun general şi necesită o
investiŃie de resurse, în vederea îndeplinirii unui set de obiective precise. Un proiect este un
mod de îmbunătăŃire a unei situaŃii existente la un moment dat. Astfel, proiectul nu este
sinonim nici cu planul de afaceri (care trebuie să evidenŃieze situaŃia unei organizaŃii şi a
mediului său economic concurenŃial la un moment dat), nici cu studiul de fezabilitate (care
trebuie să evidenŃieze necesitatea şi avantajele implementării ideii unui proiect).
Planificarea şi realizarea activităŃilor necesare pentru realizarea obiectivelor proiectului
presupun utilizarea tehnicilor şi instrumentelor specifice managementului proiectelor
Principalele caracteristici ale proiectului sunt:
• complexitatea;
• proiectul implică activităŃi şi obiective, necesită coordonare şi control potrivit unei
succesiuni clare care să permită încadrarea în costurile şi performanŃele stabilite;
• dinamica ciclului de viaŃă;
1
• proiectul trece printr-o etapă lentă de iniŃiere, se dezvoltă rapid, atinge apogeul,
începe declinul şi se încheie;
• interdependenŃa;
• proiectul interacŃionează cu celelalte activităŃi din organizaŃie şi, adesea, cu alte
proiecte;
• unicitate;
• fiecare proiect conŃine elemente care îl fac unic;
• competitivitatea;
• realizarea unui proiect presupune atragerea unor resurse umane şi materiale
utilizate deja în cadrul departamentelor funcŃionale ale organizaŃiei;
• foarte adesea, proiectul concurează proiecte sau acŃiuni similare propuse sau
derulate de alte organizaŃii.
2. Definirea managementului proiectelor
Managementul proiectelor
• reuneşte un ansamblu de procese dinamice care se desfăşoară într-un cadru bine definit
în care se organizează şi utilizează resursele necesare într-o manieră controlată şi structurată, cu
scopul realizării unor obiective precis definite.
• constă în planificarea, coordonarea, conducerea şi controlul proiectului pe durata
ciclului de viaŃă al acestuia astfel încât să se realizeze obiectivele proiectului în termenele, cu
costurile şi de calitatea stabilite.

Pentru a clarifica sensul noŃiunii de „managementul proiectelor vom defini în continuare


principalele cerinŃe:
• obiectivele trebuie să fie clare, concise şi compatibile;
• orientare spre schimbare;
• multi-disciplinaritatc în ceea ce priveşte conŃinutul;
• caracter inovativ (să caute idei noi şi să rezolve într-un mod inedit problemele nou
apărute);
• orientare spre control (verificarea finalităŃii acestuia);
• orientare spre performanŃă;
• flexibilitate în implementare (care să se adapteze uşor şi repede la schimbări şi la
influenŃele din mediul extern).
Toate aceste aspecte necesită o gamă largă de competenŃe manageriale şi profesionale.

Principalele domenii ce trebuie luate în considerare atunci când abordăm managementul


proiectelor sunt:
 Managementul scopului proiectului:
• stabilirea precisă a scopului proiectului prin consultarea tuturor stakeholders;
• actualizarea, redefinirea scopului proiectului atunci când este necesar pe durata
ciclului de viaŃă al acestuia.
 Managementul timpului:
• asigurarea că proiectul este finalizat la timpul stabilit;
• planificarea utilizării resurselor;
• rcprogramarea unor activităŃi ale proiectului în urma unor experienŃe sau situaŃii
noi;
• intuirea problemelor ce pot să apară pe parcursul desfăşurării proiectelor.
 Managementul resurselor u m a n e :
• asigurarea disponibilităŃii resurselor umane în timp util;
• asigurarea de faptul că angajaŃii îşi cunosc rolul, obiectivele, sarcinile şi,
totodată, îşi pot îndeplini corect funcŃiile,
• înŃelegerea aşteptărilor angajaŃilor;

2
• soluŃionarea conflictelor dintre angajaŃi;
• leadership;
• schimbarea rolurilor angajaŃilor in cadrul proiectului în funcŃie de experianŃa
acestora.
 Managementul altor resurse:
• urmărirea distribuirii corecte a resurselor necesare;
• asigurarea de faptul că resursele sunt disponibile la timpul oportun;
• realocarca resurselor în urma unor noi experienŃe;
• proiectarea activităŃilor în funcŃie de resursele limitate;
• maximizarea impactului cu ajutorul resurselor disponibile.
 Managementul riscului:
• identificarea riscurilor semnificative asociate proiectului;
• analiza riscurilor cu determinarea detaliată a impactului şi probabilităŃii
producerii evenimentelor de risc;
• planificarea şi aplicarea reacŃiei Ia risc pentru diminuarea, eliminarea sau
repartizarea riscurilor.
 Managementul informaŃiilor:
• construirea diferitelor tipuri de rapoarte adaptate diferiŃilor stake-holdcrs în
cadrul proiectului şi stabilirea frecvenŃei întocmirii lor;
• planificarea circuitelor informaŃionale în cadrul proiectului;
• planificarea şi organizarea adecvată a şedinŃelor echipei de proiect;
• planificarea, întocmirea, furnizarea şi arhivarea documentaŃiilor privind proiectul;
• învăŃarea lecŃiilor utile din documentaŃiile proiectelor similare anterioare.
 Managementul calităŃii:
• planificarea calităŃii privind procesele şi produsele/serviciile implicate în proiect;
• asigurarea calităŃii;
• controlul calităŃii;
• managementul calităŃii totale.
Organizarea activităŃilor pe proiecte şi managementul proiectelor au reprezentat, iniŃial, o
soluŃie eficientă pentru atingerea unor obiective de anvergură din domeniul militar, al programelor
spaŃiale sau cel al construcŃiilor. Odată cu dezvoltarea sistemelor informaŃionale pentru conducerea
activităŃilor - în mod special odată cu generalizarea utilizării tehnicilor moderne aparŃinând
tehnologiei informaŃionale - managementul proiectelor s-a extins la nivelul tuturor activităŃilor din
economic, deoarece şi-a dovedit capacitatea de a face faŃă noilor tendinŃe manifestate pe plan
mondial:
• creşterea accelerată a volumului de informaŃie şi a cunoştinŃelor;
• creşterea cererii pentru bunuri şi servicii tot mai complexe şi mai puternic personalizate;
• creşterea competiŃiei pe piaŃă;
• dezvoltarea economici de cunoştinŃe;
• extinderea tipului de organizaŃie modernă inteligentă.
Principalele avantajele ale utilizării managementului prin proiecte sunt:
• un conducător foarte bun asupra utilizării tesurschr, fiind necesar, în special, în
situaŃiile când resursele disponibile în activitatea unei organizaŃii sunt restrânse;
• relaŃii mai bune cu clienŃii;
• interval mai mic de timp pentru dezvoltarea organizaŃiei, costuri mai mici, calitate mai
înaltă şi marje de profit mai mari;
• creşterea eficienŃei activităŃii în ansamblu, prin orientarea spre rezultate;
• îmbunătăŃirea coordonării interdepartamentale;
• creşterea gradului de motivare a angajaŃilor.
Câteva dintre limitele utilizării managementului prin proiecte sunt:
• creşterea complexităŃii organizaŃiei;
3
• apariŃia unei tendinŃe mai accentuate de încălcare a unor componente ale politicii interne
a organizaŃiei, dat fiind gradul ridicat
de autonomie a personalului implicat în activităŃile organizate pe
bază de proiecte;
• creşterea costurilor anumitor activităŃi;
• apariŃia unor dificultăŃi în organizare, utilizarea incompletă a personalului în intervalul
de timp dintre finalizarea unui proiect şi iniŃierea următorului proiect.
A. De ce reuşesc sau eşuează proiectele?
Managementul proiectelor este o activitate complexă, care necesită respectarea anumitor
algoritmi specifici. Succesul unui proiect depinde de măsura în care organizaŃia iniŃiatoare reuşeşte
să evite (sau să reducă la minim) efectele acŃiunii unor factori interni şi externi:
 Factori interni
• evaluarea eronată a bazei de resurse disponibile pentru derularea proiectului;
• planificarea defectuoasă a activităŃilor din cadrul proiectului (sau a activităŃilor de
realizare a cererii de finanŃare ceea ce are un impact negativ asupra posibilităŃilor de planificare şi de
realizare a activităŃilor din cadrul proiectului);
• problemele legate de aprovizionare;
• schimbările în structura resurselor (fonduri, personal calificat, materiale, echipamente,
informaŃii, know-how);
• viabilitatea organizatorică.
 Factori externi:
• factorii naturali;
• influenŃele economice externe (de exemplu, modificarea nefavorabilă a cursului de
schimb a monedei utilizate în cadrul proiectului);
• reacŃia oamenilor afectaŃi de proiect;
• lipsa de voinŃă politică în implementarea unor măsuri de politică economică sau
socială necesare pentru derularea în bune condiŃii a proiectului;
• nepotrivirea culturală dintre obiectivele şi activităŃile proiectului şi mediul în care se
desfăşoară proiectul, care apare ca urmare a necunoaşterii specificului local; astfel de neconcordanŃe
duc la respingerea proiectului de către beneficiarii cărora le este adresat proiectul;
• contextul internaŃional.
B. Instrumente utilizate în managementul proiectelor
Alături de instrumentele utilizate în mod curent pentru colectarea, sistematizarea şt analiza
informaŃiilor privind organizaŃia solicitantă şi mediul economico-social in care aceasta funcŃionează
(bilanŃ, cont de profit şi pierderi, alte evidenŃe financiar-contabile ale organizaŃiei, studii de piaŃă etc.,
managementul proiectelor utilizează o serie de instrumente şi tehnici specifice (de exemplu, metoda
cadrului logic, diagramele de tip Gantt grafice calendaristice, CPM metoda drumului critic sau PERT
-tehnica de evaluare şi revizuire a programului, analiza cost-beneficiu sau analizele SWOT).
Managementul proiectelor s-a dezvoltat inclusiv ca urmare a creşterii accesului la tehnologiile
informaŃionale modeme, astfel încât, în prezent, au devenit instrumente curente tehnologiile care
facilitează lucrul în echipe miiltidisciplinare (groupware), utilizarea unor sisteme informaŃionale
dedicate managementului proiectelor (care utilizează lucrul în cadrul unor birouri virtuale,
programe pentru planificarea, realizarea şi evaluarea proiectelor, evaluarea riscurilor aferente unui
proiect etc.). Un instrument la fel de util, chiar dacă de o natură diferita, îl reprezintă asociaŃiile
profesionale pentru managementul proiectului care facilitează accesul la informaŃii de ultimă oră
relevante pentru organizaŃiile care utilizează - sau intenŃionează să-şi dezvolte - o organizare bazata pe
proiecte.
3. Identificarea, analiza şi elaborarea proiectelor
Această fază presupune realizarea următoarelor activităŃi:
• stabilirea obiectivelor globale;
• analiza situaŃiei existente;
• identificarea problemelor/nevoilor;
• prioritizarea problemelor;
4
• decizia privind ncesitatea proiectului;
• definirea ideii de proiect;
• consultarea deŃinătorilor de interese (stakeholdcrilor).
Analiza nevoilor şi stabilirea obiectivelor
De obicei selecŃia proiectelor se realizează pe baza criteriilor financiare formulate sub forma
unor obiective. În selecŃia proiectelor cu finanŃare externă. situaŃia este diferită întrucât, pe de o parte,
obiectivele sunt stabilite de către organisme externe (guvernamentale, Uniunea Europeană etc). iar de
altă parte, obiectivele nu sunt întotdeauna cuantificabile în termeni financiari, bugetul este mai
curând o constrângere decât un obiectiv (problema este de a realiza cât mai multe cu un anumit
buget decât de a realiza obiectivele specifice cu cel mai mic buget posibil).
Managementul proiectelor constă în a realiza un echilibru între trei categorii de factori:
timp (termene de execuŃie), bani/alte resurse (buget) şi calitate (specificaŃii convenite sau impuse
de legislaŃie). Cea mai importantă provocare pentru managementul unui proiect constă, in general,
în realizarea specificaŃiilor proiectului şi respectarea termenelor de execuŃie în condiŃiile
minimizării bugetului utilizat. Pentru proiectele cu finanŃare externă, însă, situaŃia este diferită.
Obiectivele sunt stabilite de către echipa de proiect în conformitate cu anumite direcŃii considerate
prioritare de către organismele finanŃatoare, iar bugetul nu este variabil (în mod sigur nu poate
creşte), in timp ce timpul este o constrângere - însă nu la fel de importantă ca în proiectele
tradiŃionale.
De aceea stabilirea obiectivelor şi specificaŃiilor proiectului devine extrem de importantă şi
necesită mai multă atenŃie întrucât acestea sunt singurele elemente flexibile ale sistemului. Dacă
obiectivele nu sunt bine stabilite, valoarea pe care o va produce proiectul va fi afectată negativ.
Există mai multe tipuri de obiective care pot fi stabilite în cadrul proiectelor: cantitative
şi calitative; pe termen lung şi pe termen scurt. Orice proiect va integra o combinaŃie de tipuri de
obiective care trebuie măsurate separat.
• Obiectivele pe termen lung definesc dezvoltările globale la care ar trebui să contribuie
programul.
• Obiectivele pe termen scurt definesc impactul pozitiv al programului pentru
beneficiarii dintr-un anumit sector şi/sau regiune.
• Rezultatele sunt beneficiile directe ale proiectului sub forma unei schimbări a unor
parametrii fizici, potenŃial instituŃional, comportamente sau grupuri Ńintă.
• Ieşirile sunt produsele şi/sau serviciile produse de proiect pentru grupurile Ńintă.
• Cantitatea (pentru un obiectiv cantitativ) este definită ca fiind valoarea-Ńintă care
trebuie obŃinută într-un anumit termen (de exemplu, cât de mult).
• Calitatea (pentru un obiectiv calitativ) este definită ca fiind descrierea caracteristicilor
(de exemplu, cât de bine).
Identificarea proiectelor potenŃiale
In procesul de identificare a proiectelor potenŃiale este indicat chiar să considerăm diferitele
modalităŃi de realizare a aceluiaşi obiectiv ca proiecte diferite. Idei de proiecte pot veni din diverse
surse cum sunt:
• finanŃatorii proiectului;
• organele administraŃiei centrale sau locale;
• experŃii străini;
• analiza nevoilor unui anumit sector - realizarea analizei însăşi poate uneori constitui
obiectul unui proiect.
Analiza proiectelor
După ce proiectele potenŃiale au fost identificate ele trebuie analizate pentru a decide care vor
fi dezvoltate în continuare. În acest sens trebuie realizate următoarele activităŃi:
 Prioritizarea propunerilor de proiect. Aceasta trebuie făcută în funcŃie de:
• compatibilitatea proiectului cu obiectivele pe termen lung la nivel naŃional/regional
şi cu criteriile de eligibilitate pentru finanŃare;
• nivelul de eficienŃă al proiectului;

5
• gradul de adaptare al dimensiunii bugetului proiectului la resursele disponibile de la
organismele finanŃatoare.
 Cercetarea proiectelor/situaŃiilor similare. Este util să se studieze dacă au mai fost tăcute
proiecte similare în alte sectoare, regiuni sau Ńări. De asemenea, ar trebui studiat ce statistici sunt
disponibile privind problemele pe care proiectul încearcă să le rezolve. Acest lucru serveşte la
stabilirea dimensiunii grupurilor Ńintă, la estimarea resurselor necesare şi la specificarea cât mai
clară a problemelor pe care le abordează proiectul.
 Consultarea deŃinătorilor de interese. După încheierea cercetării important să contactăm
principalii deŃinători de interese: donatori, beneficiari, unităŃi de implementare, instituŃii ale
administraŃiei publice, agenŃi economici etc. pentru a stabili care este opinia lor privind cele mai
importante probleme în domeniul abordat de proiect şi care sunt cele mai eficace soluŃii.
In acest moment, înainte de a începe proiectarea detaliată trebuie să ne asigurăm că ceea
ce am realizat până acum este cu adevărat un proiect sau este doar un plan pentu realizarea unei
noi instituŃii sau organizaŃii.
Un proiect este necesar pentru: a testa ceva nou (o idee, un mecanism, un serviciu); a
promova ceva nou; a rezolva o problemă specifică (de exemplu, a pregăti un număr de
oameni, a privatiza/restructura o companie, a construi o autostradă). O instituŃie este necesară
pentru: a oferi servicii în mod curent (de exemplu, întreŃinerea unei autostrăzi); a realiza o
activitate continua (de exemplu, o afacere, elaborarea de p o l i t i c i într-un anumit domeniu).
Este necesar să ne punem următoarele întrebări:
• Proiectul are o dată definită de început şi sfârşit?
• Proiectul are un buget definit care este suficient?
• Echipa care realizează proiectul este temporară sau permanentă?
Pentru a completa baza informaŃională necesară pentru redactarea met propuneri de
finanŃare mai sunt necesare două acŃiuni: realizarea mi studiu de fezabilitate şi analiza riscurilor.
 Studiul de fezabilitate
Studiul de fezabilitate este necesar atunci când trebuie clarificate o serie de aspecte
importante şi trebuie luate în considerare mai multe abordări alternative. Scopul studiului de
fezabilitate este de a verifica ipotezele de bază, de a evalua riscurile şi ipotezele majore, de a
explora abordările posibile şi de a preciza care dintre acestea este cea mai adecvată pentru
proiectul respectiv. Cu alte cuvinte, studiul de fezabilitate recomandă decidenŃilor care este cea
mai bună cale pentru atingerea obiectivelor şi rezolvarea eficace a nevoilor sectorului/ regiunii/
grupului Ńintă, care sunt activităŃile necesare, aranjamentele privind implementarea şi bugetul
proiectului.
A. Structura unui studiu de fezabilitate (propusă de departamentul industriei
din cadrul Băncii Mondiale)
A. Introducere
B. Prezentarea sectorului industrial în care este cuprins proiectul:
- prezentarea sectorului industrial şi a legăturilor cu celelalte sectoare economice;
- prezentarea subsectorului;
- problemele, dificultăŃile;
- propunerile de îmbunătăŃire.
C PiaŃa, preŃul, distribuŃia:
- piaŃa;
- istoricul evoluŃiei ofertei şi cererii;
- previzionarea cererii şi ofertei;
- prezentarea pieŃei pentru proiectul propus;
- distribuŃia şi marketingul (comercializarea);
- stabilirea preŃului.
D. Prezentarea organizaŃiei şi a iniŃiatorului (instituŃiei finan
Ńatoare):
- istoricul;
- proprietarii;
6
- organigrama;
- managementul.
E. Prezentarea proiectului:
- obiectivele;
- scopul;
- descrierea tehnică:
- facilităŃile de producŃie;
- materialele utilitare şi infrastructura;
- aspectele ecologice;
- personalul şi instruirea;
- materiile prime principale;
- conducerea (administrarea) şi execuŃia proiectului;
- calendarul proiectului.
F Costul investiŃiei şi planul de finanŃare:
- costul investiŃiei;
- necesarul de capital circulant;
- planul de finanŃare;
- sistemul de achiziŃii;
- alocarea împrumutului şi eşalonarea acestuia.
G. Analiza financiară:
- veniturile;
- cheltuielile de exploatare;
- proiecŃiile financiare;
- analiza pragului de rentabilitate;
- cerinŃele privind contabilitatea şi controlul financiar.
B. Formulele de calcul, interpretare (Recomandate de Banca Mondială)
I - Indicatori de lichiditate:
1) Rata lichidităŃii genera/e (Current Ratio)

RL = Active curente
Pasive curente
RTA = Active curente – stocuri
Pasive curente

Regula empirică: RL=2:l


2) Testul acid (Rata lichidităŃii imediate - Quick Ratio):
Regula empirică: RTA 1. Totuşi, raportul 1:1 este limitativ într-un mediu afectat de
inflaŃie.
II - Indicatori de solvabilitate:
3) Rata datoriilor (Debt Ratio):

RD = Total datorii
Total active

Interpretare : RD<I
4) Rata de solvabilitate (Long Term Debt to Equity)
Împrumut pe termen lung
RS = X X 100
Capital total

Interpretare: Când se exprimă sub formă de coeficient, indică ponderea datoriei pe


termen lung în capitalul total.

7
5) Rata de acoperire a activelor fixe (Fixcd Chargc Coverage): indică de câte ori
valoarea activelor fixe nete acoperă suma împrumuturilor Ia termen.
RAA =
Active fixe nete
Împrumuturi pe termen
6) Rata lungde acoperire a serviciului datoriei (RAD Debt Service
Coverage). Este singurul indicator care (ratează solvabilitatea proiectelor
Indică de câte ori încasările din operaŃiunile organizaŃiei, înainte de plata
dobânzilor, acoperă serviciul datoriei (ratele anuale ale împrumuturilor +
plata dobânzilor aferente),
RAD poale fi calculată :
a) înainte de impozitare;
b)după impozitare.
Venit din funcŃionare înainte de plata impozitelor şi dobânzilor
a) RAD =
Dobânzi + Rata de rambursare a împrumuturilor pe termen lung
Profit din funcŃionare înainte de impozitare + Amortizare + Dobânzi
b) RAD =
Dobânzi + Rata de rambursare a împrumuturilor pe termen lung

8
O tendinŃă descrescătoare a RAD poate indica: o conducere ineficientă sau previziuni prea
optimiste.
III-Indicatori de gestiune
7) Viteza vânzărilor (Vv - Average Collection Period)
exprimată în zile Sume debitoare
VV =
Vânzări medii zilnice
Interpretare: Dacă Vv>2 luni, activitatea de plată a datoriilor de către
organizaŃie este critică, deci s-ar putea ca aceasta sâ fie nevoită să apeleze la împrumuturi
suplimentare.
8) Viteza de rotaŃie a stocurilor (Rs Inventory Tumover) exprimă viteza cu
care o organizaŃie îşi roteşte stocurile necesare, pentru a susŃine un nivel al vânzărilor
Există 2 formule de calcul:

a) RS = Vânzări
Stocuri

Valoarea mărfurilor vândute


b) RS =
Stocul la sfârşitul anului

9) Durata medie de stocare (Sz) indică numărul mediu de zile de stocare

SZ = Stocuri unde :
Vânzări medii
Valoarea mărfurilor vândute anual
Vânzări medii zilnice =
360
10) Viteza de rotaŃie a activelor totale (RA-Total Asscts Tumover)
Vânzări
RA = Total active

11) Controlul cheltuielilor administrative (CCA)

RCA = Total cheltuieli administrative, de vânzare şi generale


Valoarea vînzărilor

Interpretare: Cheltuielile administrative, de vânzare şi generale. pot fî considerate ca


fixe sau semifixe. Pentru un spor de vânzări de 10%, cheltuielile administrative pot să
crească, de regulă, doar cu 4%.
IV-Indicatori de rentabilitate
12) Marja de profit (Rentabilitatea vânzărilor): RP Profit
Margin on Sales
MP = Profit net X 100
Vînzări
13) Rentabilitatea capitalului social sau capitalului total
fReturn on Equity/Net Worth) RCS. Este unul dintre cei mai importan|i
indicatori folosiŃi de proprietarii unei firme la luarea deciziei de a investi.
Profit net
RCX = * 100
Capital social (sau capital total)
14) Rentabilitatea activelor totale (RAT Return on Total Assets)

9
RAT = Profit înainte de impozitare şi plata
X dobânzilor
100
Total active

Datele necesare pentru calculul indicatorilor financiari prezentaŃi mai sus se


preiau d in BilanŃul contabil, Bugetul de venituri şi cheltuieli şi din Fluxul de numerar ale
firmei.
C. Structura detaliată a studiului de fezabilitate (recomandată de ONUDI -
OrganizaŃia NaŃiunilor Unite pentru Dezvoltare Industrială)
A. INTRODUCERE
1) EvoluŃia proiectului:
- descrierea ideii proiectului;
- enumerarea parametrilor principali pentru a servi drept principii de orientare în
pregătirea studiului: produsul, capacitatea de producŃie a unităŃii şi localizarea, orientarea
proiectului către piaŃă sau materii prime, programele de punere în aplicare etc;
- schiŃarea politicilor economice, industriale, financiare, zonale sau altele
înrudite;
- reliefarea diferitelor niveluri teritoriale, cum ar fi: internaŃional,
regional, naŃional, local;
- evidenŃierea ariei acoperite de proiect: economică în general, sectorială
sau subsectorială;
2) IniŃiatorul proiectului:
- numele şi adresa;
- posibilităŃile financiare;
- rolul în cadrul proiectului;
- alte informaŃii semnificative.
3) Istoria proiectului:
- dezvoltarea cronologică a proiectului (date privind evenimentele esenŃiale);
- studii şi investigaŃii deja realizate;
- concluziile acestor studii şi investigaŃiile, inclusiv deciziile adoptate.
4) Studiul de fezabilitate:
- autorul, titlul;
- participanŃii.
5) Costul studiilor pregătitoare şi investigaŃii legate de acestea:
Studii preinvestiŃionale:
- studiile de oportunitate;
- studiile de prefezabilitate;
- studiul de fezabilitate;
- studii parŃiale;
- taxele pentru experŃi, consultanŃi şi tehnologie. InvestigaŃii
pregătitoare:
- analizele de teren;
- analizele cantitative (cuantificarea materialelor de construcŃie);
- alte investiŃii şi teste. Diverse.
B. CAPACITATEA PIEłEI ŞI A PRODUCĂTORULUI:
1. Studiul cererii şi al ofertei:
- date şi variante de metode de proiectare;
- lista şi descrierea datelor necesare pentru studiul cererii şi al ofertei;
- lista şi descrierea variantelor de metode posibile pentru evaluarea şi
determinarea cererii actuale şi viitoare;
- selectarea unei metode pentru evaluarea datelor şi motivarea argumentelor
selectării;

10
- detalierea metodelor pentru evaluarea datelor şi determinarea cererii pentru a fi
luate în considerare în proiect;
- determinarea dimensiunii pieŃei şi cererii de produse;
- estimarea şi rezultatele actuale finale privind:
• dimensiunea şi structura cererii totale efective (globale şi pe
segmente);
• proiectarea cererii (globale şi pe segmente) pe durata de viaŃă a proiectului;
• estimarea gradului de penetrare a pieŃei pentru diferite
produse.
2. Previzionarea vânzării şi marketingului produselor principale şi secundare:
- date şi variante;
- descrierea dalelor necesare pentru completarea rezultatelor studiilor cererii şi
ofertei;
- descrierea diferitelor vânzări posibile şi programelor de marketing;
- selectarea programelor de vânzări şi strategiilor de marketing;
- prezentarea argumentelor pentru selectarea programelor de vânzare;
- detalierea programelor de vânzare;
- prezentarea programelor (descriptiv, folosind tabele, grafice şi hărŃi pentru a arăta
dezvoltarea pe durata vieŃii proiectului);
- prezentarea argumentelor pentru alegerea strategiei de marketing;
- detalierea strategiei de marketing;
- prezentarea strategiei de marketing;
- preŃul produsului;
- acŃiuni promoŃionale pe perioadele anteproducŃiei;
- structuri pentru distribuŃie şi vânzare;
- comisioanele sau reducerile de preŃ la vânzări;
- facilităŃile şi serviciile post-vânzare;
- estimarea veniturilor din vânzări;
- estimarea veniturilor anuale din vânzări determinate pe baza programelor de
vânzări şi strategiilor de marketing;
- estimarea costurilor de vânzare şi distribuŃie;
- estimarea costurilor de vânzare;
- estimarea costurilor de distribuŃie.
3. Programul de producŃie:
- date şi variante;
- descrierea datelor necesare pentru conceperea unui program de producŃie;
- descrierea variantelor pentru programele de producŃie;
- pregătirea programelor de producŃie, Ńinând cont, printre altele, de:

■ vânzările anticipate;
■ cerinŃele minime de depozitare;
■ pierderile previzionate;
■ parametrii de capacitate a organizaŃiei;
■ cerinŃele post-vânzare;
■ rezervele datorate cerinŃelor operaŃionale;
- selectarea programului de producŃie;
- prezentarea programelor pentru selectare;
- descrierea detaliată a programului de producŃie;
- prezentarea pentru fiecare produs a specificaŃiilor de calitate, cantităŃilor
anuale de realizat, graficul de producŃie (lansare, etape intermediare, capacitate totală);
- evidenŃierea deşeurilor şi noxelor care se tratează sau nu:
• caracteristicile emisiilor poluante;
• cantităŃile de emisii poluante;
11
• mijloacele de tratare;
• estimarea costurilor tratării emisiilor;
• tratarea;
• depozitarea sau deversarea deşeurilor;
• despăgubirea pentru eventualele daune provocate de emisiile poluante.
4. Capacitatea producătorului:
- date şi variante;
- descrierea datelor pentru stabilirea capacităŃii organizaŃiei;
- enumerarea variantelor de capacităŃi posibile;
- determinarea capacităŃii fezabile realizabile a organizaŃiei;
- selectarea şi descrierea detaliată a capacităŃii fezabile;
- argumentarea selectării;
- descrierea capacităŃii nominale maxime;
- selectarea capacităŃii normal fezabile se va baza pe;
■ parametrii programului de producŃie;
■ parametrii dimensiunii economice minime a echipamentului;
- capacitatea unităŃii se va determina pentru întreaga organizaŃie
şi pentru principalele componente (de produse semifabricate).
C RESURSELE MATERIALE
1. Caracteristicile resurselor materiale:
- resursele materiale se vor clasifica în:
■ materii prime (neprelucrate sau scmiprelucrate);
■ materiale prelucrate industrial;
■ subansamble (produse finite);
■ materiale auxiliare;
■ materiale consumabile;
- date şi variante;
- descrierea datelor pentru selectarea materialelor indigene şi din import;
- enumerarea tuturor resurselor materiale necesare şi prezentarea diferitelor
variante;
- selectarea şi descrierea resurselor materiale;
- selectarea şi descrierea detaliată a resurselor materiale alese;
- argumentarea selectării;
- descrierea resurselor materiale arătând:
• proprietăŃile de calitate;
• cantităŃile disponibile;
• surse le-furnizorii;
• costurile unitare.
2. Programul de aprovizionare
- Date fundamentale şi variante:
■ descrierea datelor fundamentale pentru pregătirea programului de
aprovizionare;
■ pregătirea programului de aprovizionare în variante.
- La pregătirea programului de aprovizionare se va Ńine cont de:
■ programul de producŃie;
 disponibilitatea aprovizionărilor;
■ caracteristicile aprovizionărilor;
■ tehnologia şi echipamentul;
■ pierderile de materii prime datorate transportului şi depozitării;
■ pierderile datorate debitărilor prelucrărilor tehnologice;
■ înlocuirilor datorate diferitelor cauze;
■ condiŃii locale.
- Selectarea programului de aprovizionare:
12
 selectarea şi descrierea detaliată a programului de apro
vizionare;
■ argumentarea selectării;.
- Descrierea programului de aprovizionare, exprimând pentru
fiecare articol:
■ programul cantitativ de aprovizionare;
■ sursele de aprovizionare;
• graficele de livrare;
■ măsurile de dezvoltare şi capacităŃile;
• estimarea costurilor.
- Estimarea costurilor anuale pentru resursele materiale:
• materii prime;
■ materiale prelucrate industrial;
■ materiale semifabricate;
• materiale auxiliare;
■ materiale consumabile.
D. LOCALIZARE Ş1 AMPLASAREA
Localizarea
- Date şi variante:
■ descrierea datelor fundamentale şi exigenŃele pentru loca
lizarea unităŃii operaŃionale;
• enumerarea localizărilor posibile, descrierea şi marcarea pe
planuri la scară edificatoare.
- Selectarea localizării:
■ selectarea şi descrierea detaliată a localizării optime;
■ argumentarea selectării;

■ descrierea localizării:
■ Ńara;
■ localizarea geografică;
• zona (judeŃul);
• localitatea.
- Pentru alegerea unei localizări trebuie luate în considerare
următoarele aspecte:
■ politicile publice;
■ orientarea către materiile prime sau piaŃa de desfacere;
■ condiŃiile locale, infrastructura şi mediul socio-economic
2. Amplasarea
- Date şi variante:
■ descrierea datelor fundamentale şi cerinŃelor de amplasare
pentru indicarea şi exploatarea unităŃii;
■ enumerarea variantelor posibile de amplasare, descriere şi
marcare, pe planuri la scară corespunzătoare.
- Selectarea amplasării:
■ selectarea şi descrierea detaliată a amplasării optime;
■ argumentarea selectării.
- Descrierea seleclării:
• amplasarea (localitatea, strada, numărul etc.);
■ condiŃiile geomorfologice şi geotehnice;
■ prezentarea hărŃii la scară corespunzătoare a:
- orientărilor;
- limitelor;
- vecinilor;

13
- drumurilor şi altor legături;
- legăturilor utilitare;
- obstacolelor existente;
- condiŃiilor solului.
■ regulile actuale de circulaŃie, servituti.
- Pentru selectarea amplasării unităŃii, între alle aspecte, trebuie
să fie luate în considerare următoarele:
■ costul terenului;
■ condiŃiile locale: infrastructura şi mediul soc io-economic;
■ politicile publice în raport cu interesele particulare;
• pregătirea terenului.
- Estimarea costurilor:
■ Costuri de investiŃie:
- terenul;
- taxele;
- cheltuielile legale;
- plăŃile către vecini;
- dreptul de circulaŃie;
■ Costurile de producŃie» plăŃile anuale pentru:
- drept de circulaŃie;
- servituti;
- închirieri.
3- CondiŃii locale
• enumerarea şi descrierea condiŃiilor locale;
- climatul;
- amplasamentul şi terenul;
- facilităŃile de transport;
- alimentarea cu apă;
- alimentarea cu energie;
- asigurarea canalizării;
- asigurarea cu forŃă de muncă;
- reglementările fiscale;
- facilităŃile de conslruire şi întreŃinere;
- condiŃiile de locuire.
InfluenŃele asupra mediului:
- Descrierea influenŃelor posibile asupra mediului, datorate construirii şi funcŃionării
unităŃii asupra:
■ populaŃiei (crearea de noi locuri de muncă etc.);
■ infrastructurii (dezvoltarea reŃelei de drumuri, utilităŃi publice etc.);
■ sistemului ecologic.
E. ASPECTE TEHNICE ALE PROIECTULUI
1. Planul general al proiectului
- date şi variante;
- prezentarea datelor necesare pentru pregătirea planului general al proiectului, cum ar
fi:
• programul de producŃie;
■ programul de aprovizionare;
■ tehnologia;
■ echipamentul;
■ lucrările de construcŃii;
■ condiŃiile locale.
- pregătirea şi descrierea variantelor de plan general;
- selectarea planului general:

14
■ selectarea şi descrierea detaliată a planului general optim,
prezentarea argumentelor pentru selectare, prezentarea pla
nului general optim prin desene corespunzătoare.
2. Scopul proiectului
- Date şi variante:
■ prezentarea datelor necesare pentru definirea scopului proiec
tului;
■ pregătirea şi descrierea variantelor.
• Selectarea scopului proiectului:
■ selectarea şi descrierea detaliată a scopului optim al proiectului;
■ argumentarea selectării;
■ folosirea desenelor de plan general pentru ilustrarea scopului proiectului şi
componentelor lui;
■ enumerarea componentelor proiectului care vor servi drept pentru tehnologii
viitoare şi pentru estimările de costuri.
3. Tehnologia
- Date şi variante: " prezentarea datelor necesare pentru tehnologiile ce vor fi
utilizate
■ descrierea variantelor tehnologice;
■ selectarea tehnologiei.
- Selectarea şi descrierea detaliată a tehnologiei optime, luând în considerare:
■ natura tehnologiilor necesare;
■ sursele;
■ mijloacele de achiziŃionare: acordarea de licenŃă de tehnologie;
cumpărarea de tehnologie, societăŃi mixte ce implică participarea furnizorilor de
tehnologie;
■ cost.
- Argumentarea selectării:
■ descrierea tehnologiei selectate, menŃionând: tipul, sursa, specificul.
- Estimarea costurilor:
■ costul de investiŃie;
■ plăŃile globale;
■ costul de producŃie (exploatare).
4. Echipamentul
Echipamentul se va clasifica în echipament pentru: producŃie, auxiliară, pentru
servicii, piese de schimb şi unelte.
- Date şi variante:
■ prezentarea datelor privind echipamentul;
■ enumerarea echipamentului necesar şi variantelor.
- Selectarea echipamentului:
■ selectarea şi descrierea detaliată a echipamentului optim
■ argumentarea selectării
• descrierea echipamentului selectat: cantitate, tip, specificaŃii, capacitate,
sursă.
- Estimarea costurilor:
■ investiŃie;
• producŃie;
■ auxiliar;
• servicii;
■ stocuri de piese de schimb, unelte.
5. Lucrările de construcŃii
- Date şi variante:
■ enumerarea lucrărilor de construcŃii şi a variantelor;

15
■ pianul general;
■ disponibilitatea şi calitatea materialelor de construcŃie, manoperă, realizare;
• cerinŃele tehnice pentru punerea în aplicare;
• condiŃiile locale;
■ costurile.
- Selectarea lucrărilor de construcŃii:
• selectarea şi descrierea detaliată a lucrărilor optime de construcŃii;
• argumentarea selectării;
• descrierea lucrărilor de construcŃii selectate: cantitate, tip, specificaŃii.
- Estimarea costurilor:
■ estimarea costurilor pentru lucrări de construcŃii;
■ costurile de investiŃii:
- pregătire teren;
- clădiri şi lucrări speciale;
- lucrări exterioare;
■ costuri de întreŃinere:
- menŃinere incintă;
• clădiri şi lucrări speciale;
- lucrări exterioare.
F. ORGANIZAREA PRODUCATORULUI Şl COSTURILE INDIRECTE
1. Costurile pe centre de costuri
- Date. variante.
- Prezentarea datelor pentru constituirea centrelor de costuri, cum ar fi:
■ diagrame tehnologice;
 programe de producŃie şi capacitate;
■ tipuri de centre de costuri (producŃie, servicii, administraŃie)
■ pregătirea variantelor. Selectarea
centrelor de costuri:
■ selectarea şi descrierea detaliată a compoziŃiei centrelor de
costuri;
■ argumentarea selectării;
■ prezentarea costurilor selectate pe centre de costuri.
2. Costurile indirecte
- Date şi variante.
- Prezentarea datelor:
■ enumerarea elementelor de cost şi evidenŃierea diferenŃelor între costurile
de producŃie şi cele de administrare, amortizare etc;
■ enumerarea variantelor.
- Selectarea costurilor pe elemente şi gruparea în costuri
indirecte:
■ selectarea şi descrierea detaliată a compoziŃiei;
• argumentarea selectării.
- Selectarea personalului de conducere:
■ selectarea şi descrierea detaliată a listelor de personal de
conducere;
• argumentarea selectării;
• descrierea detaliată a variantelor selectate:
- prezentarea structurii de organizare;
- pregătirea detaliată a listei de personal de conducere.
- Estimarea costurilor:
■ estimarea costurilor anuale pentru personalul de conducere.
G. FORłA DE MUNCA
1. ForŃa de muncă

16
- Date şi variante:
• descrierea datelor necesare pentru determinarea resurselor
de forŃă de muncă;
■ pregătirea variantelor de liste, luând în considerare:
- organigrama;
- strategiile şi obiectivele manageriale pentru funcŃionarea unităŃii;
- cerinŃele de calificare şi nivelul de instruire a forŃei de muncă;
- disponibilul de forŃă de muncă.
- Selectarea forŃei de muncă:
■ selectarea şi descrierea detaliată a listei de personal; argumentarea
selectării;
■ descrierea detaliată a variantelor de selectare:
- prezentarea structurii de organizare;
- pregătirea detaliată a listei de forŃă de muncă (manning table) pe baza clasificării
acesteia în: productivă şi neproductivă.
- Estimarea costurilor:
■ estimarea costurilor anuale ale forŃei de muncă pe clasele:
- costuri pentru forŃa de muncă productivă;
- costuri pentru forŃa de muncă neproductivă,
2. Personalul de conducere
- Date şi variante:
■ descrierea datelor necesare pentrti determinarea necesarului de personal de
conducere;
■ pregătirea variantelor de liste de personal de conducere, luând în considerare:
- organigrama;
- strategiile şi obiectivele manageriale pentru administrarea şi exploatarea unităŃii,
marketingul produselor etc.;
- cerinŃele de calificare şi nivelul de instruire a personalului de conducere;
- disponibilul de personal de conducere.
H. GRAFICUL DE REALIZARE A PROIECTULUI
1 Date şi activităŃi
- Date şi variante:
■ prezentarea datelor fundamentale pentru aplicarea proiectului;
■ elaborarea graficului de realizare a proiectului şi graficul de timp pe variante,
luând în considerare:
- stabilirea conducerii pentru aplicarea proiectului;
- reglementarea aprovizionării-furnizării tehnologiei;
- ingineria detaliată a echipamentului, evaluarea ofertelor pentru licitaŃie, acordarea
contractelor;
- planificarea detaliată a lucrărilor, ofertelor de licitare, a preŃurilor de licitaŃii;
- reglementarea finanŃării.
- Perioada de constituire:
■ cumpărarea terenului;
■ supravegherea, coordonarea, testarea şi acceptarea echip meniului şi
lucrărilor de construcŃii.
- Constituirea administraŃiei, recrutarea şi instruirea forŃei
muncă şi personalului de conducere:
• reglementări pentru aprovizionare;
• stabilirea contactelor cu autorităŃile publice pentru aprobi
contracte etc;
• cheltuieli preliminare.
 Proiectele PHARE
1. Rezumat
17
Descrie pe scurt (1-2 pagini) principalele elemente ale studiulm
- poziŃia viitorului program în cadrul Programului Multia-orientativ pentru
sectorul respectiv;
- obiectivele studiului de fezabilitate;
- principalele activităŃi realizate de către consultanŃi;
- principalele concluzii şi recomandări.
2. Abordarea consultanŃilor
2.1 Contextul studiului de fezabilitate
Precizează nevoile pe baza cărora a fost identificat programjl principalele ipoteze.
2.2. Principalele activităŃi realizate
Descrie abordarea consultanŃilor privind Termenii de ReferinŃ principalele activităŃi
derulate. Prezintă pe scurt principalele conc privind fiecare activitate. MenŃionează
rezultatele programelor PHA1 domenii similare în alte Ńări sau ale programelor similare
finanŃate către alŃi donatori.
3. Istoricul sectorului
3.1. Mediul economic, social, politic al sectorului Descrie pe scurt mediul general în care
va avea loc progr Abordează domeniile majore ale proceselor de reformă prezentând mai
importante realizări, întârzieri sau eşecuri şi modul în care acestea influenŃa programul.
3.2. Prevederile Programului Multianual Orientativ pentru sectorul respectiv
3.3. Strategiile şi politicile sectoriale
Descrie strategiile şi politicile din sectorul respectiv create în ultimii um şi măsurile care
urmează să fie luate în perioada următoare. pază complementaritatea dintre acŃiunile
finanŃate de către tfple naŃionale şi program.
3.4. Evaluarea instituŃională
Prezintă o evaluare a instituŃiilor naŃionale care operează în sectorul k- din punctul de
vedere al capacităŃii lor de a implementa politicile sau de a sprijini programul. Dacă se
consideră că sunt necesare iuŃii acest lucru este menŃionat aici.
4. Principalele concluzii
Prezintă pe larg concluziile fiecărei activităŃi derulate de către lianŃi în relaŃie cu
ipotezele şi abordările posibile specificate în " de ReferinŃă.
5. Abordarea recomandabilă privind programul
5.1. Aspecte cheie (ipoteze, riscuri, precondiŃii)
Sunt evaluate şi verificate principalele ipoteze. Se propune o anumită ■dare privind programul
şi sunt precizate principalele riscuri care pot esenŃa programul. Se analizează sustenabilitatea
pe termen lung a aŃelor programului.
5.2. Descrierea programului şi a aranjamentelor pentru implementare
Descrie obiectivele, bugetul şi abordarea privind programul. Descrie mecanismele,
procedurile şi explică detaliat rolul principalilor actori implicaŃi în program.
Anexe
ConŃin detalii privind programul, structura managerială, justificarea bugetului, explicarea
detaliată a mecanismelor de implementare.
Analiza riscurilor
Ipotezele şi riscurile se referă la factori externi proiectului care au impact semnificativ
asupra rezultatelor acestuia, cum ar fi: - capacitatea echipei de proiect de a conduce
proiectul;
- sprijinul din partea deŃinătorilor de interese în cadrul proiectului;
- fezabilitatea activităŃilor propuse în intervalele de timp alocate;
efectul pozitiv greu predictibil al campaniilor de promovare a programului etc.

18
Cursul 2: Programarea, monitorizarea, evaluarea şi

finanŃarea proiectelor
1. Programarea activităŃilor proiectelor
Aspecte introductive
Programarea activităŃilor unui proiect constă în reprezentarea grafică a acestora
în succesiunea lor, cu evidenŃiarea intercon-diŃionărilor, consumurilor de resurse, a
drumului critic şi, eventual, a rezervelor de timp.
• Drumul critic este perioada cea mai scurtă de timp in care poate
fi realizat un proiect.
• Rezervele de timp indică intervalele de timp în care pot fi întârziate sau
reprogramate anumite activităŃi fără a afecta durata totală de implementare a
proiectului.
După stabilirea succesiunii activităŃilor se procedează la alocarea resurselor
pentru fiecare activitate, nivelarea consumului de resurse în cadrul proiectului şi stabilirea
de costuri pe această bază pentru fiecare activitate.
Pentru programarea activităŃilor unui proiect pot fi utilizate metode clasice cum
este graficul Cana sau metode moderne cum sunt graficele re\ea cu activităŃile
determinate în varianta deterministă (CPM) sau probabilistă (PERT).
A. Graficele Gantt
Diagramele sau graficele Gantt - numite astfel după numele autorului lor sunt
reprezentări ale activităŃilor proiectului prin "bare" de-a lungul axei timpului. Lungimea
fiecărei bare este proporŃională cu durata activităŃii reprezentate. Diagramele Gantt se mai
numesc şi diagrame cu bare sau grafice calendaristice.
Deşi diagramele Gantt au fost utilizate cu mult timp înaintea apariŃiei metodelor de
modelare a proiectelor cu ajutorul grafurilor, calităŃile lor complementare fac să fie
utilizate împreună cu acestea.
Sunt însă, şi situaŃii în care diagramele Gantt se folosesc în mod independent.
B. Modelul CPM
Deoarece un proiect este, în esenŃă, un set de activităŃi, cu momente de începere şi de
finalizare, între care există relaŃii de interdepedenŃă bine precizate, mulŃimea activit ăŃilor
proiectului poate reprezentată de un graf.
Graful este o mulŃime de arce şi noduri, astfel încât reprezentarea unui proiect se
poate face în două moduri, în funcŃie de convenŃia de reprezentare:
''activitate = arc";
"activitate = nod".
Metoda CPM (Criticale Path Method « Metoda "drumului critic") porneşte
tocmai de la o astfel de convenŃie de reprezentare. "Drumul este submulŃimea de arce
şi noduri ale grafului (numite, şi ele, ”critice”) care unesc momentele iniŃial şi final ale
proiectului, astfel încât lungimea drumului critic (suma duratelor activităŃilor critice)
reprezintă durata minimă de realizare a întregului proiect.
In continuare vom prezenta un exemplu de aplicare a Metodei CPM pe baza
convenŃiei de reprezentare "activitate = arc" In tabelul nr. 1.1. este prezentat un model
de proiect evident simplificat, precum şi etapele de calcul in aplicarea metodei CPM.

19
Tabelul nr. 1.1 – ActivităŃile proiectului şi duratele asociate

Nr. ActivităŃile Codul (i,j) Activitatea Durata activităŃii


crt. proiectului imediat Dij [săptămâni]
Denumirea precedentă

1 A….. - 20
2 B…… - 15
3 C….. A 5
4 D….. A 30
5 E….. C 18
6 F…… A, B 25
7 G….. D, E, F 10

Etapele de calcul:
 Reprezentarea proiectului printr-un graf orientat (cu respectarea
convenfiUor de reprezentare).
 Determinarea drumului critic al grafului, format din nodurile şi
arcele critice corespunzătoare activităŃilor critice (pe baza
relaŃiilor de calcul de definiŃie).
 Calcularea duratei minime de realizare a proiectului
 Trasarea diagramei Gantt.
 Stabilirea priorităŃilor managerului de proiect, în ceea ce priveşte
controlul activităŃilor
 Identificarea posibilităŃilor de reducere a duratei proiectului, în
cadrul aceluiaşi buget
Pentru verificarea calculelor: durata minimă de realizare a proiectului
(lungimea drumului critic) este de 60 de săptămâni.

Am evitat prezentarea formulelor şi calculelor pentru câ aceasta ar consuma relativ mult


spaŃiu în economia lucrării, dar şi pentru motivul că există suficient de multe materiale pe
această temă. Pe de altă parte, există programe, aplicaŃii informatice de organizaŃie
(Microsoft, Primavera) care rezolvă aplicaŃiile practice de mari dimensiuni.
C. Modelul PERT
Metoda PERT (Programme Evaluation and Review Technique} Evaluarea
programelor şi tehnica revizuirii lor) se referă atăt la programe, cât şi la proiecte. Metoda se
deosebeşte de CPM prin faptul că proiectele modelate sunt de natură probabilistă şi, ca
urmare, nu au durate certe. In aceste condiŃii, pentru fiecare activitate (i, j) se pot estima, de
către experŃi, trei durate:
- durata optimistă (cea mai scurtă) - fie ea aij;
- durata pesimistă (cea mai lungă) fie ea bij;
- durata cea mai probabilă - fie ea mij .
Se calculează, pentru fiecare activitate, durata medie:

__
(aij + 4mij + bij)
6 20
dij =

şi dispersia (abaterea medie pătratică):

σ2 ij = bij – aij2 2

Se determină drumul critic la fel ca în CPM, locul duratei determinate dij fiind, însă, luat
de durata medie dij.
ÎN plus, este necesar şi posibil să se estimeze probabilitatea de realizare a proiectului la
termenul impus (TP> Cunoscând valoarea drumului ) şi dispersia întregului proiect (σ, calculată ca
sumă a dispersiilor activităŃilor critice) se determină parametrul z:

Z= Tp -Te
√‾ σ
În tabelul nr. 1.2. putem găsi corespondenŃa căutată P {Tc < TP) = φ(Z) De exemplu,
pentru z = 0 vom găsi < φ (0) = 0,5.
Tabelul nr. 1.2. - Valorile funcŃiei φ (z)

/ φ (C) Concluzii
- 3.0 0.0013 InsuficienŃa de resurse

-2.5 0.0062

-2.0 0.0228
- 1.5 0.0668

- 1.0 0.1587

• 0.5 0.3085 Programare corectă a


resurselor
0.0 0.5000

0.5 0.6915

1.0 0.8413 Exces de resurse

1.5 -0.9332

| 2.0 0.9772

2.5 0.9938

3.0 0.9987

21
Optimizarea programării
Deoarece, de multe ori, rezultatele calculelor ne arată că este dificil să se respecte
termenul-limită de finalizare a proiectului, sunt necesare soluŃii de optimizare cost-durată,
adică de reducere a duratei de realizare a întregului proiect, cu costuri minime.
Scurtarea duratelor activităŃilor (şi proiectului) pe baza unor costuri suplimentare, de
accelerare a lucrărilor este un procedeu ce trebuie, însă, aplicat numai după ce s-au epuizat
toate celelalte procedee de realocare a resurselor disponibile. fără costuri suplimentare.
Modelele CPM şi PERT permit astfel de optimizări.
Metoda de optimizare se bazează pe două principii:
• durata proiectului este limitată de drumul critic;
• se acordă prioritate activităŃilor a căror scurtare costă mai puŃin
În consecinŃă, se scurtează activităŃile critice, una câte una, succesiv
începând cu cele a căror scurtare costă cel mai puŃin, între limitele permise.
În continuare vom prezenta un exemplu de optimizare cost durată. Vom
considera exemplul de la graficul CPM completat cu informaŃii despre duratele şi
costurile de scurtare aferente.
Tabelul nr. 1.3. - Duratele si costurile asociate activităŃilor proiectului
ActivităŃile proiectului Durata activităŃii Costul activităŃii [EURO]
[săptămâni]
Denumirea Codul Normală Redusă (cij) Normal UrgenŃă
(i,j) (di,j) (d’I,j) (c’ij)
A….. 20 18 12000 18000
B….. 15 14 8000 10000
C….. 5 5 4000 4000
D….. 30 20 20000 40000
E….. 18 15 10000 13000
F…… 25 20 15000 20000
G…… 10 8 5000 10000

Se pot determina:
• costul minim pentru o reducere impusă a duratei proiectului (de
la 60 la 53 săptămâni);
• durata minimă pentru un buget dat (101 000 EURO) plus
închiriere.

1.5. Monitorizarea proiectelor

Procesele de monitorizare sunt strâns legate de noŃiunea de ciclu de viaŃă a proiectului.


Monitorizarea este urmărirea (continuă sau periodică, după un prestabilit) a modului de
implementare a proiectului. Se monitorizează (urmăresc) nu numai modul de realizare a
activităŃilor şi de obŃinerea rezultatelor - respectiv de atingere a obiectivelor, conform
indicatorilor, ci şi interacŃiunea dintre proiect şi mediu, adică:
• evoluŃia factorilor externi care influenŃează proiectul;
• impactul proiectului asupra mediului.

1.6. Evaluarea rezultatelor proiectelor

1. Evaluarea rezultatelor/impactului proiectelor


Ca şi monitorizarea, procesele de evaluare a rezultatelor şi impactului proiectelor sunt strâns
legate de noŃiunea de ciclu de viaŃă a proiectului.
Documentul asociat este raportul de evaluare.
22
Decizia majoră a etapei este alegerea acelor elemente care se pot folosi în următorul
exerciŃiu de programare.
Odată cu creşterea explozivă a numărului şi amplorii programelor proiectelor, precum şi
cu importanŃa acestora, evaluarea capătă şi ea un rol mai mare. Notabil este că apare chiar
profesiunea de evaluator, expert în evaluarea proiectelor/programelor, cunoscător al
metodelor şi procedurilor
specifice evaluării. Tot mai mulŃi evaluatori îmbogăŃesc permanent literatura
managementului proiectelor cu noi procedee, tehnici, metode şi metodologii privind
evaluarea.
Evaluarea constă în aprecierea (de regulă independentă de organizaŃia care face
implementarea) impactului pe care proiectul îl are asupra mediului'. Pe lângă studierea
impactului, evaluatorul culege informaŃii de la toate părŃile implicate în proiect sau afectate
de acesta. Raportul de evaluare conŃine fapte, concluzii, recomandări, lecŃii învăŃate.
1
"Mediul" nu se reduce numai la mediul fizic, ci Ńi la mediul ecologic, economic. demografic,
legal etc.
Evaluarea nu se suprapune monitorizării nici în timp, nici ca obiect de activitate.
Cu toate acestea, de multe ori, monitorizarea, şi evaluarea sunt tratate împreună sau
chiar practicate împreună. Unele organizaŃii internaŃionale consideră chiar monitorizarea o
formă de evaluare este drept, cea mai simplă lucru nu tocmai corect. Din punct de vedere
managerial, deosebirea este fundamentală: fn timp ce monitorizarea este o funcŃie a
managementului proiectului, evaluarea este exterioară managementului proiectului.
Perspectivele asupra evaluării sunt diferite în funcŃie de părŃile interesate în acest
proces:
• organizaŃia finanŃatoare a proiectului;
• organizaŃia beneficiară a proiectului;
• organizaŃia iniŃiatoare a evaluării (care poate fi şi una dintre cele de mai sus);
• organizaŃia evaluatoare.
Din punct de vedere al metodelor de evaluare, se aplică, în mod curent, mixuri de
metode calitative şi cantitative.
2. Auditul
Extern managementului de proiect, ca şi evaluarea, auditul este diferit de aceasta
din urmă prin obiective: evaluarea urmăreşte impactul pe când auditul este preocupat
exclusiv de respectarea, în cadrul proiectului, a unui set de proceduri prestabilite.
3. Evaluarea efectelor economico-financiare ale proiectelor
Un proiect are, pe durata implementării sale, eficienŃă nulă (sau unitară, depinzând
de modul de calcul al indicatorului) deoarece intrările financiare acoperă cheltuielile.
Proiectul este, insă. eficient prin ceea ce creează, prin rezultatele/impactul creat. De aceea,
indicatorii de eficienŃă economică a proiectelor, respectând principiile evaluării eficienŃei
economice, trebuie să Ńină cont de efectul proiectului (rezultate, impact).
Un caz interesant este analiza eficienŃei economice a unui proiect al cărui scop este
crerca unei organizaŃii (un proiect de investiŃie, de exemplu). EficienŃa acestui t i p de
proiect se apreciază cu ajutorul următorilor indicatori: valoarea prezentă netă (Net Prcscnt
Value, NPV);rata internă de rentabilitate (Interna! Rate of Return, IRR); indicele
profitabilităŃii proiectului (Profitability Index, PI). ToŃi aceşti indicatori, fără excepŃie, se
calculează pe baza fluxurilor financiare de ieşire din sistem din perioada implementării
(valoarea investiŃiei) şi fluxurilor financiare de intrare în sistem din perioada următoare
implementării indiferenŃa dintre valoarea vânzărilor şi a cheltuielilor asociate acestor
vânzări adică rezultatele proiectului) evident actualizate. Devine, astfel, uşor de înŃeles de ce
pot exista proiecte eficiente sau nu, în organizaŃii eficiente sau nu.
1.7. Surse de finanŃare nerambursabilă pentru proiecte şi coordonatele
fundamentale ale proceselor de obŃinere a finanŃării2
23
2
www finantarc.ro

 De ce acordă finanŃări nerambursabile diverse instituŃii?


FinanŃările nerambursabile sunt destinate sprijinirii desfăşurării unor
activităŃi - importante pentru anumite segmente ale societăŃii sau pentru dezvoltarea de
ansamblu a organismului economic şi social - din domenii pentru care, din cauza situaŃiei
conjuncturale, nu există resurse financiare suficiente accesibile in mod curent (de exemplu,
reabilitarea infrastructurii în regiuni sărace, recalificare profesională, sprijinirea dezvoltării
sectorului ONG în calitate de partener al autorităŃilor publice) sau din domenii în care există
în mod tradiŃional o nevoie de resurse financiare mai mare decât disponibilităŃile (de
exemplu, activităŃile cu caracter social). Cele mai multe finanŃări de acest tip sunt acordate
României de alte state sau instituŃii internaŃionale.
Sistemul finanŃărilor nerambursabile publice externe este una din
componentele mecanismelor mai ample de colaborare dintre diverse state, având caracterul
unui ajutor acordat pentru sprijinirea rezolvării unor situaŃii excepŃionale în care statul
beneficiar al acestui ajutor nu are expertiză sau resursele umane şi materiale necesare pentru
a încerca o rezolvare eficientă pe cont propriu. Din acest motiv, resursele financiare
propriu-zise sunt însoŃite de o întreagă metodologie specifică care trebuie respectată în
procesul de acordare a finanŃărilor şi prin care se urmăreşte implementarea unor elemente
de filosofie socială care şi-au dovedit validitatea în situaŃii similare întâlnite în alte state.
InstituŃiile care gestionează programele de finanŃare pentru România
InstituŃii care gestionează fonduri accesibile în România sunt:
• DelegaŃia Comisiei Europene în România;
• Comisia Europeană (unele programele);
• Ministerele;
• AgenŃia NaŃională de Dezvoltare Regională;
• AgenŃia SAPARD;
• FundaŃia pentru Dezvoltarea SocietăŃii Civile ctc.
 Modul de funcŃionare a sistemului finanŃărilor nerambursabile
Pentru a putea înŃelege cum demarează şi se derulează un program de finanŃare
nerambursabilă vă prezentăm etapele de «viaŃă" ale acestuia.

a) într-o primă etapă, finanŃatorul stabileşte - inclusiv


colaborare cu autorităŃi ale statului care va beneficia de respectivele finanŃări
în cazul unor programe majore de finanŃare, de exemplu cele ale Uniunii
Europene sau cele ale Băncii Mondiale) - domeniul sau domeniile vizate
şi obiectivele pe care intenŃionează să le realizeze, activităŃile şi
beneficiarii potenŃiali pe care este dispus să-i finanŃeze din resursele
sale. În această etapă este elaborată metodologia care va permite selecŃia
prin licitaŃie publică de proiecte şi finanŃarea efectivă a activităŃilor care asigură
îndeplinirea în condiŃii cât mai bune a obiectivelor finanŃatorului.

b) Etapa a doua este reprezentată de licitaŃia de proiecte. FinanŃatorul lansează în


mod public programul de finanŃare respectiv, oferind
tuturor celor interesaŃi un pachet informativ care conŃine un ghid al
programului (explicând mai detaliat ce intenŃionează să realizeze programul
şi ce condiŃii trebuie să îndeplinească cei care vor să încerce să obŃină
resurse financiare din această sursă, data limită până la care pot fi depuse
proiecte în vederea participării Ia licitaŃie, limitele minime şi maxime ale
sumelor care pot fi solicitate printr-un singur proiect, intervalul de timp
pentru care se asigură finanŃarea pentru proiectele câştigătoare - de exemplu
durata activităŃii trebuie să nu depăşească 6, 12, sau 18 luni sau/şi activităŃile
24
pot fi finanŃate numai până la o anumită dată calendaristică) şi o cerere de
finanŃare (de regulă sub forma unui formular standardizat); în cazul
anumitor programe de finanŃare, pachetul informativ include şi alte documente (modelul de
plan de afaceri acceptat de finanŃator, nivelurile acceptate pentru cheltuielile de tipul
diurnelor etc.). SolicitanŃii depun proiectele de activităŃi pentru care solicită finanŃări
nerambursabile realizate în conformitate cu condiŃiile prezentate în ghidul programului.
c) După expirarea perioadei de timp în care pot fi depuse proiectele, acestea
sunt evaluate de către comisia de evaluare constituită în etapa întâi, fiecărui proiect fiindu-i
acordat un anumit punctaj în funcŃie de criteriile utilizate de comisie (criterii prezentate
solicitanŃilor, de regulă in cadrul pachetului informativ). Proiectele sunt apoi ierarhizate
descrescător în funcŃie de punctajul obŃinut, f i i n d declarate câştigătoare care au obŃinut
punctajele cele mai mari şi care solicită, în total o sumă mai mică sau egală cu bugetul total
oferit de finanŃator programul de finanŃare respectiv.
d) Cea de-a patra etapă este reprezentată de perioada de implementare a proiectelor
pentru care a fost obŃinută finanŃarea nerambursabilă.
e) Ultima etapă este cea de evaluare.
 Eligibilitatea unui proiect
Eligibilitatea este calitatea unui proiect de a îndeplini criteriile specifice stabilite de
finanŃator privind organizaŃiile care pot depune cereri de finanŃare nerambursabilă
(eligibilitatea solicitanŃilor şi a partenerilor) şi activităŃile pentru care se poate solicita
finanŃare (eligilitatea activităŃilor proiectului şi a cheltuielilor),
 Grupurile Ń i n t ă
Privitor la grupul Ńintă facem următoarele precizări:
• acesta trebuie să fie precis definit;
• grupurile Ńintă pot fi inclusiv descrise prin enumerare în funcŃie de anumite
criterii relevante (zona geografică cărora îi aparŃin, domeniul de activitate, situaŃia
economică etc);
• dimensiunea lui să fie corelată cu dimensiunea proiectului.
Grupul-Ńintă va fi determinat cu maximă precizie. Ne referim aici în toate criteriile
care pot stabili clar o zonă de activitate măsurabilă:
• amplasarea geografică;
• evaluarea numerică;
• specificarea structurii (grupe de vârstă, categorii sociale, nivel de pregătire,
ocupaŃie şi orice alte informaŃii relevante pentru caracterizarea unui grup social)
atunci când este vorba de grupe de persoane;
• specificarea caracteristicilor comune, atunci când este vorbi despre elemente ale
sistemului instituŃional (de exempu, sud vizate într-un proiect clasele l-IV cu
structură în care predomină copii din familii dezorganizate).
 Beneficiarii
Beneficiarii reprezintă persoanele sau categoria de persoane care vor avea de
câştigat de pe urma proiectului, în viziunea iniŃiatorilor acestuia. Uneori beneficiarii şi
grupul Ńintă sunt aceeaşi, alteori nu.
 Factorii externi
Factorii externi reprezintă situaŃii, întâmplări, condiŃii sau decizii care au impact
asupra proiectului, dar care sunt mult sau complet în afara controlului managementului
proiectului.
 RelevanŃa proiectului pentru grupurile Ńintă
Pentru aceasta se face o raportare la necesităŃile şi constrângerile grupurilor Ńintă şi
ale zonei.
 Ce este un grant?
Grantul reprezintă o sumă de bani acordată drept finanŃare nerambursabilă pentru
îndeplinirea unui scop anume.
25
 Ce doresc finanŃatorii?
FinanŃatorii urmăresc atingerea unor obiective generale (economice, sociale, culturale)
prin sprijinirea financiară a activităŃilor unor organizaŃii (firme, ONG, instituŃii publice etc.)
sau persoane. Obiectivele şi metodele acceptate de finanŃator pentru îndeplinirea acestora
trebuie foarte bine cunoscute de către solicitantul de finanŃare.
 Am nevoie de parteneri?
Foarte adesea, finanŃatorii doresc să sprijine într-o măsură mai mare activităŃile
realizate în cadrul unor parteneriate, organizate pe criterii de eficienŃă economică şi socială
pornind de la complementaritatea care există sau poate fi dezvoltată între activitatea
diverşilor actori sociali. Ca un indiciu în acest sens, putem observa printre criteriile de
evaluare a proiectelor din cadrul multor programe de finanŃare existenŃa unui punctaj acordat
special pentru realizarea şi modul de funcŃionare a eventualului parteneriat organizat în
cadrul proiectului, chiar dacă nu se solicită în mod obligatoriu acest lucru.
În anumite cazuri, organizarea unui parteneriat este solicitată în mod expres celor
care doresc să acceadă la finanŃarea nerambursabilâ oferită. în toate situaŃiile însă, calitatea
parteneriatului - şi nu doar simpla existenŃă a unei organizaŃii partenere - este determinantă
în obŃinerea unor punctaje maxime. Partenerii externi organizaŃiei care se vor implica în
proiect trebuie specificaŃi clar, inclusiv cu precizarea zonelor de activitate, a gradului de
implicare şi a modului de colaborare cu organizaŃia care realizează proiectul. Un proiect
este, de fapt, un sistem complex pe care numai cu dificultate o organizaŃie îl poate pune
singură în mişcare astfel încât să-şi atingă scopul.
În situaŃia în care există alŃi finanŃatori, aceştia constituie nu numai o garanŃie a
posibilităŃilor de funcŃionare şi extindere a proiectului, dar chiar a viabilităŃii sale, deoarece
interesează mai multe categorii de persoane. FinanŃatorii care sunt solicitaŃi să cofinanŃeze
un proiect sunt selectaŃi în aşa fel încât politicile lor să coincidă, pe cât posibil, cu cele ale
finanŃatorului principal.
 Cum se poate construi un parteneriat viabil?
Pentru a construi o relaŃie de parteneriat viabilă ar trebui să avem în vedere
următoarele aspecte:
a) Alegerea activităŃilor care răspund cel mai bine obiectivelor programului de
finanŃare aşa cum sunt ele prezentate în cadrul ghidului programului.
b) Acordarea intervalului de timp suficient analizei activităŃii/ activităŃilor pentru care
se doreşte organizarea parteneriatului, pentru a putea identifica punctele tari şi punctele
slabe, avantajele şi dezavantajele pe care le înregistrează organizaŃia solicitantă în
desfăşurarea acestor activităŃi, Ńinând cont de contextul economic şi social de ansamblu în
care funcŃionează ea. Partenerul/partenerii trebuie să compenseze punctele slabe şi
dezavantajele solicitantului, astfel încât să se răspundă şi unor necesităŃi manifestate în
mediul social în care va funcŃiona activitatea (crearea de noi locuri de munca, atragerea unor
categorii sociale defavorizate, difuzarea mai largă a informaŃiilor despre proiect etc, după
caz).
c) Selectarea cu atenŃie a organizaŃiilor care pot îndeplini aceste condiŃii şi care
răspund criteriilor de eligibilitate din ghidul programului (ghidul solicitantului etc.) alegând,
în măsura posibilului, parteneri cu, care au mai existat colaborări anterioare reuşite - care va
trebui să fie prezentate pe scurt în proiect - şi cu care se consideră că se poate colabora şi în
activităŃile pentru care s-a solicitat finanŃare. Partenerii participanŃi în proiect trebuie să
participe inclusiv la realizarea proiectului care va participa la licitaŃie.
 Ce paşi trebuie întreprinşi în vederea participării la licitaŃii?
După ce managementul organizaŃiei a hotărât să apeleze la o finanŃare de acest gen
trebuie să parcurgeŃi următoarele etape:
a) Alegerea programelor de finanŃare cele mai potrivite pentru specificul
activităŃilor dorite.

26
b) Procurarea pachetului informativ al programului de finanŃare. Descrierea
detaliată a programului trebuie studiată cu atenŃie, astfel încât să se poată stabili cu
certitudine că programul poate fi de folos şi că organizaŃia îndeplineşte toate condiŃiile de
eligibilitate pentru a putea participa la licitaŃie,
c) Completarea documentaŃiei solicitată de finanŃator şi colectarea documentelor
necesare ca anexe obligatorii în cadrul proiectului O atenŃie specială trebuie acordată
informaŃiilor din anexele suplimentare -nesolicitate expres de finanŃator - care pot fi
utilizate ca argumente în favoarea proiectului dumneavoastră (studii, date statistice, scheme,
strategii guvernamentale în domeniile vizate de proiect etc). Este recomandat să se încheie
această etapă cu cel puŃin câteva zile înainte de data limită de depunere a proiectelor,
pentru a dispune de timpul necesar pentru verificarea finală.
d) Depunerea proiectului la adresa anunŃată de finanŃator, înainte de data limită.
În general, această dată limită se referă la ziua şi ora la care proiectul este primit şi
înregistrat în evidenŃele finanŃatorului ca participant la licitaŃie şi nu la data expedierii lui de
la sediul solicitantului către finanŃator - data poştei. Această situaŃie trebuie avută în vedere
de la început în planificarea realizării proiectului, Ńinând cont de faptul că serviciile de
curierat (Poşta Română sau firmele private) au nevoie de cel puŃin 24 de ore pentru
transportul coletelor între localităŃi aflate în judeŃe
e) Analizarea rezultatului licitaŃiei comunicat de finanŃator fiecărui solicitant în
parte. Pentru proiectele câştigătoare urmează implementarea propriu-zisă a proiectului
prin semnarea contractului de finanŃare între finanŃator şi solicitantul care a depus proiectul
câştigător. Pentru proiectele necăştigătoare este momentul analizei punctajului de proiect,
etapă esenŃială în cazul în care intenŃionează depunerea unui alt
proiect. între anumite limite, aceste concluzii sunt utile şi atunci iniŃia este interesată ulterior
de un alt program de finanŃare, chiar oferit de alt finanŃator.
Aici mai pot fi adăugate câteva recomandări utile pentru managerii instituŃiilor
publice:
I. AcordaŃi timpul necesar pentru realizarea proiectului de finanŃare. De regulă, în faza de
început a proiectului este posibilă apariŃia unor situaŃii de subapreciere a efortului necesar,
inclusiv ca urmare a capacităŃii de identificare clară şi completă a tuturor informaŃiilor şi
documentelor necesare şi utile pentru proiect - în plus, licitaŃiile de proiecte sunt realizate,
uneori, relativ târziu (termenele limită sunt „strânse"), iar realizarea informaŃiilor necesare
poate solicita un volum de muncă suficient de mare pentru a justifica acordarea unui interval
important de timp pentru realizarea proiectului.
II. PorniŃi de la o idee de activitate identificată în prealabil ca fiind pentru
dumneavoastră (achiziŃia unui echipament mai performant, dezvoltarea unor activităŃi existente,
iniŃierea de noi activităŃi etc.) şi care fi adaptată pentru cerinŃele specifice ale finanŃatorului,
în loc de a imagina o activitate pornind de la cerinŃele ghidului de finanŃare - astfel, veti
economisi din timpul şi efortul uman necesar pentru documentarea activităŃii vizate care,
fiind bine cunoscută de dumneavoastră, poate fi reprezentată şi argumentată complet şi
convingător.
III. StabiliŃi o persoană care să aibă în responsabilitate realizarea proiectelor de finanŃare
şi un grup de colaboratori - în particular o persoană pentru legătura cu partenerul/partenerii din
cadrul proiectului (de regulă, la nevoie de mai multe persoane pentru a aduna în timp util
toate informaŃiile necesare).
IV. AcumulaŃi din timp toate informaŃiile semnificative care pot argumenta avantajele
proiectului realizat de dumneavoastră.
V. ClarificaŃi în detaliu care sunt informaŃiile solicitate în cadrul cererii de finanŃare,
inclusiv prin realizarea unor contacte şi discuŃii cu persoanele special desemnate în acest
scop de către finanŃator.
 Ce conŃine pachetul informativ?
Pachetul informativ conŃine, în general:
27
a) Ghidul programului (ghidul solicitantului);
b) Formularul cererii de finanŃare;
c) Formularele documentelor anexe, care pot fi diferite în funcŃie de finanŃator şi de
programul de finanŃare: modelul de buget al proiectului (uneori inclus în corpul cererii de
finanŃare), matricea logică a proiectului, modelul de plan de afaceri acceptat de finanŃator,
modelul de CV accept pentru membrii echipei proiectului, nivelurile maxime acceptabile ale
cheltuielilor cu diurne, modelul contractului care urmează să fie încheia: intre finanŃator şi
organizaŃiile câştigătoare ale licitaŃiei de proiecte, anunŃul de lansare a programului de finanŃare
etc.
 Ce se întâmplă după câştigarea unui grant?
După ce proiectul depus de organizaŃia solicitantă este aprobat spre finanŃare, vor avea
loc următoarele acŃiuni:
a) Desemnează contractul de finanŃare, în urma unei întâlniri informare detaliată
a beneficiarilor (câştigătorii licitaŃiei de proiecte) organizate de către finanŃator.
b) Se acordă prima tranşă din suma totală alocată ca finanŃare nerambursabilă
(după eventualele modificări ale bugetului) şi se începe activitatea proiectului.
c) Beneficiarul realizează rapoarte periodice, care sunt remise spre analiză şi
aprobare finanŃatorului.
d) În urma aprobării rapoartelor periodice sunt acordate celeilalte tranşe din
suma totală.
e) FinanŃatorul poate efectua verificări la locul de desfăşurare proiectului;
informaŃiile obŃinute astfel vor fi utilizate în evaluarea proiectului.
După finalizarea proiectului, se realizează evaluarea finală această activitate
participă atât beneficiarul, cât şi finanŃatorul.
 Îi ce condiŃii se pot primi banii după câştigarea unui proiect?
Trebuie Ńinut cont de anumite aspecte:
a) suma obŃinută poate să difere de suma solicitată iniŃial, în cazul în care finanŃatorul a
solicitat modificarea bugetului;
b) finanŃarea va fi obŃinută numai după semnarea contractului de finanŃare între
finanŃator şi beneficiar (câştigător al licitaŃiei);
c) de obicei, finanŃarea se acordă în mai multe tranşe, a căror valoare este stabilită în
contractul de finanŃare. Prima tranşă este obŃinută imediat după semnarea acestui
contract (deşi uneori pot apărea situaŃii când proiectul începe conform planificării
aprobate în proiect, dar finanŃatorul să acorde prima tranşă); fiecare tranşă
suplimentară se acordă după aprobarea de către finanŃator a unor rapoarte periodice
realizate de către beneficiar.
d) nerespectarea prevederilor contractului de finanŃare poate duce la întreruperea
plăŃilor efectuate de finanŃator, contribuŃia acestuia poate fi diminuată sau
finanŃatorul poate solicita plata parŃială sau în totalitate a sumelor deja plătite.
 Ce conŃine un contract de finanŃare?
Un contract de finanŃare detaliază relaŃiile dintre finanŃator şi beneficiar (solicitantul
al cărui proiect a fost declarat câştigător).
 Ce relaŃii trebuie să se dezvolte cu finanŃatorul?
În principiu, relaŃiile trebuie să fie de colaborare caracterizate prin:
• transparenŃă;
• schimb permanent de informaŃii cu finanŃatorul;
• respectarea regulilor stabilite de finanŃator.
 Cum se alege un program de finanŃare?
Trebuie parcurse mai multe etape:
a) Stabilirea listei de idei generale de proiect legate de activitatea organizaŃiei pentru care
se solicită finanŃarea. Se poate începe discutarea ideilor cu oamenii politici, funcŃionarii şi
alte personalităŃi-cheie. Ele vor fi în mod particular dispuse să susŃină un eventual proiect
28
dacă obiectivele lui au o legătură cu interesele acestor persoane şi dacă proiectul pare bine
conceput şi susceptibil de reuşită. Chiar dacă există destule resurse financiare pentru a
conduce proiectul spre realizare, un sprijin local esie | binevenit; uneori se poate dovedi
chiar vital. În practică este nevoie de| bunăvoinŃa şi influenŃa altor persoane dacă lucrurile
merg rău sau dacă se | doreşte să se lanseze un alt proiect în aceeaşi zonă.
b) Consultarea surselor de informaŃii privitoare la programele de finanŃări
nerambursabile aflate in desfăşurare sau in pregătire pentru \ lansare.
c) Analizarea obiectivele şi priorităŃile diferitelor programe de finanŃare, a
criteriilor de eligibilitate şi a celor privind evaluarem proiectelor. Trebuie evitată
interpretarea nejustificat de favorabilă în ceea ce priveşte aceste criterii pentru că analiza
comisiei de evaluare - singur»! care contează, în cele din urmă - este neutră.
d) Analizarea tipurilor de proiecte finanŃate anterior in cadrul programelor de
finanŃare ( a t e n Ń i e : de multe ori, finanŃatorul modifica unele caracteristici ale licitaŃiei
curente de proiecte faŃă de licitaŃiile anterioare organizate în cadrul aceluiaşi program de
finanŃare).
e) Analizarea condiŃiilor financiare: suma minimă şi maximă care poate fi
solicitată, nivelul şi structura contribuŃiei cofinanŃării care trebuie asigurată de
solicitant.
f) Identificarea termenului limită de depunere a proiectelor finanŃare.
Pentru o eficienŃă maximă a procesului de căutare de finanŃări ce recomandă
dezvoltarea unui dialog cu finanŃatorii înainte de a începe realizarea propriu-zisă a
proiectului de finanŃare. De asemenea, se pot utiliza adrese unde pot fi solicitate informaŃii
suplimentare (de obicei prin intermediul email-ului sau fax-ului) pentru a clarifica
nelămuririle ce apar pe parcursul procesului de realizare a proiectului de finanŃare.
Se pot avea în vedere mai mulŃi finanŃatori pentru acelaşi proiect modificând parŃial
proiectul pentru a răspunde solicitărilor specifice fiecăruia dintre ei. În plus, unii finanŃatori
doresc să finanŃeze proiecte în colaborare cu alŃi finanŃatori.
Este foarte important să se aibă în vedere data limita de depunere. Realizarea unui
proiect de calitate presupune o coordonare complexă - în plus. de foarte multe ori apar
diverse situaŃii care pot prelungi foarte mult finalizarea proiectului; calitatea depinde esenŃial
de calitatea persoanelor şi resurselor utilizate, iar identificarea şi atragerea în proiect a
persoanelor cele mai potrivite pentru atingerea obiectivelor vizate poate necesita un timp
destul de marc.
În alegerea programului de finanŃare trebuie să se Ńină cont de
planificarea internă a dezvoltării organizaŃiei, adică de activităŃile pentru care se va licită
finanŃare, Ńinând cont de faptul că procesul de evaluare a proiectelor de finanŃare durează, de
regulă, cel puŃin o lună (pentru unele programe de finanŃare acest interval de timp putând fi
chiar de mai multe luni. În cazul câştigării licitaŃiei de proiecte, formalităŃile legate de
semnarea contractelor specifice necesare pentru începerea efectivă a finanŃării pot dura o
perioadă de cel puŃin încă o lună.
 Ce cuprinde un proiect de finanŃare?
Cea mai importantă sarcină este realizarea cererii de finanŃare. Conceptul
care stă la baza acestei abordări este acela că prin fragmentarea procesului in etape mici se
simplifică rezolvarea sarcinii.
Ordinea în care este citită o propunere tipică nu este aceeaşi cu cea care
trebuie elaborata
Ordinea în care, de obicei, se cere prezentarea proiectului poate conduce
adesea pe o pistă falsă. Ordinea uzuală a părŃilor unei propuneri este construită pentru a
creşte acurateŃea şi înŃelegerea sa atunci când este evaluată şi este ineficientă dacă este
aplicată în procesul de scriere a propunerii.
Ordinea tipică a propunerii atunci când este citită:
• scrisoarea de intenŃie (separată de dosar);
29
• pagina de titlu;
• rezumatul;
• introducerea;
• problema vizată şi scopul stabilit;
• justificarea problemei;
• obiectivele;
• activităŃile;
• evaluarea, durabilitatea / finanŃări ulterioare;
• bugetul
• anexele.
Ordinea în care sunt abordate elementele propunerii atunci când aceasta este
elaborată:
"Elemente principale":
• problema vizată şi scopul stabilit;
• obiectivele;
• activităŃile;
• evaluarea;
• bugetul.
"Elemente suplimentare ":
• justificarea problemei;
• durabilitatea / finanŃări ulterioare;
• introducerea;
• pagina de titlu;
• rezumatul;
• anexele2.
In cazul finanŃărilor nerambursabile acordate prin programe ale Uniunii Europene, un
proiect de finanŃare are, de regulă, următoarele componente:
• cererea de finanŃare;
• bugetul proiectului (uneori inclus în formularul cererii de finanŃare);
• matricea logică a proiectului (uneori);
• CV-urile persoanelor care vor lucra în activităŃile din proiect;
• documentele doveditoare ale statutului juridic al solicitantului şi partenerilor;
• anexele facultative (date statistice, grafice, studii, elemente ale unor strategii aflate
în derulare sau în proiect, rezultate ale altor activităŃi relevante pentru proiect - în
general, informaŃii care pot fi utilizate ca argumente pentru proiect).
 Cum se construieşte schema unui proiect?
Schema proiectului oferă atât o imagine clară a componentelor proiectului, cât şi
baza pentru constituirea unui sistem de monitorizare.
Obiectivele proiectului sunt descrise într-o coloană care prezintă resursele consumate
de proiect pentru a fi transformate în rezultate, resurse care contribuie la realizarea scopului
proiectului şi, în cele din urmă, la realizarea misiunii proiectului. Această coloană, numită
rezumat, este legată de a doua coloană, care defineşte principalele ipoteze pe care se bazează
conexiunile dintre resurse, rezultate, scopuri şi misiune. A treia coloană identifică indicatorii
calitativi care măsoară gradul de realizare a obiectivelor proiectului la diferite nivele. în
contextul rezumatului, principalele elemente ale proiectului sunt definite ca misiuni, scopuri,
rezultate şi resurse.
Trebuie menŃionate, însă, şi câteva dintre limitele utilizării schemei proiectului. Ea
nu poate înlocui procesele riguroase de formulare şi apreciere a proiectului. Proiectele sunt
întreprinderi dinamice, iar schema proiectului descrie situaŃia la un moment dat. Acest
pericol poate fi evitat, desigur, prin actualizarea schemei ori de câte ori situaŃia se schimbă
suficient de mult.
 Cum se construieşte un proiect?
30
In cazul unora dintre finanŃatori, înainte de realizarea propriu-zisă a proiectului
de finanŃare, este necesară trimiterea unei scrisori de intenŃie, constând într-o prezentare
generală a proiectului care trebuie să indice cu claritate relevanŃa problemei vizate şi a
soluŃiei propuse, perioada de desfăşurare şi costul estimativ.
Această scrisoare are rolul de evita situaŃiile în care solicitanŃii consumă resurse
importante pentru realizarea unor proiecte de finanŃare care însă, au de la început şanse
reduse de a fi aprobate (lipsa de interes a finanŃatorului pentru problema vizată prin proiect,
credibilitate sau experienŃa insuficientă a solicitantului etc).
2. In funcŃie de experienŃa anterioară a solicitantului, activitatea de stabilire şi ob|inere a anexelor
poate fi desfitşuratâ în paralel cu activitatea de redactare a diferitelor componente ale proiectului.
Un răspuns pozitiv înseamnă, practic, că proiectul are şanse importante de succes,
dacă este realizat în condiŃii bune.
Pentru construirea proiectului se porneşte de la informaŃiile cuprinse în pachetul
informativ. Activitatea trebuie concentrată în două direcŃii:
a) Completarea formularelor obligatorii (cerere de finanŃare, buget, matrice
logică, plan de afaceri etc).
b) Colectarea InformaŃiilor cuprinse in anexă care. totuşi, sunt importante
(statut juridic al solicitantului şi alte documente cu caracter juridic, CV-uri ale echipei
proiectului, informaŃii care pot fi utilizate în argumentarea proiectului).
Ordinea in care sunt organizate informaŃiile într-o cerere de finanŃare este ordinea optimă
pentru evaluarea sa. Completarea cererii. însă, trebuie realizată in altă ordine, foarte utila în
acest sens fiind matricea logică a proiectului (dacă aceasta exista).
O ordine de elaborare a elementelor proiectului de finanŃare ar putea fi următoarea:
a) Definirea problemei care trebuie rezolvată. în acest scop trebuie identificate
problemele majore existente, dintre care trebuie selectată o singură problemă care va fi
vizată de proiect.
b) Stabilirea scopului proiectului: de regulă, reprezintă rezolvarea problemei sau
stadiul la care se doreşte să se ajungă în urma derulării proiectului. Scopul trebuie să fie unic
şi să aibă o formulare concisă.
c) Stabilirea obiectivelor proiectului: reprezintă etape care trebuie realizate pentru
atingerea scopului. Obiectivele reprezintă ceea ec se doreşte să se obŃină, nu ceea ce se face
pentru a obŃine ceea ce se doreşte. Astfel, dacă există numai un singur mod de îndeplinire a
unui obiectiv stabilit, este probabil să fi stabilit, de fapt, o activitate.
d) Stabilirea activităŃilor, în această etapă trebuie să se determine ce anume trebuie
făcut pentru atingerea fiecărui obiectiv (stabilirea acŃiunilor), sarcinile care trebuie
îndeplinite în cadrul fiecărei acŃiuni (informaŃii esenŃiale în evaluarea necesarului de resurse
şi planificarea în timp), personalul necesar. Resursele utilizate în aceste activităŃi se vor
regăsi în buget. Având în vedere necesitatea argumentării avantajelor şi prezentării riscurilor
acestor activităŃi, demonstrând că s-au studiat şi alte soluŃii posibile - eventual aplicate în alte
situaŃii similare - atunci când s-au ales soluŃiile propuse în proiect.
e) Stabilirea planului de evaluare. Evaluarea este necesară pentru a putea stabili în
fiecare moment în ce condiŃii de calitate organizaŃia face ceea ce şi-a propus. Evaluarea se
concentrează asupra a 4 aspecte majore: resurse investite în proiect, activităŃi desfăşurate,
rezultate obfinute. beneficii realizate. Pentru a putea fi realizată, ea necesită, de regulă, infor-
maŃii sistematice, ceea ce face necesară organizarea unei monitorizări. Costurile
monitorizării şi evaluării trebuie incluse în bugetul.
f) Realizarea bugetului. Categoriile principale de cheltuieli se referă la resursele
umane, echipamente şi bunuri, transport, cheltuieli administrative, alte costuri şi servicii,
costuri aferente clădirilor şi terenurilor (uneori), pentru situaŃii neprevăzute (uneori), fiecare
categorie de cheltuieli să fie detaliată în buget Cheltuielile trebuie, de regulă, grupate în
funcŃie de sursa din care vor fi acoperite: con tri bu Ńia solicitantului sau partenerilor, respectiv
cofinanŃarea nerambursabilă.
31
ObservaŃie: realizarea bugetului durează destul de mult timp, aşa încât e necesară o
determinare corespunzătoare a activităŃii de realizare a proiectului.
Uneori finanŃatorul nu oferă întreaga sumă solicitată prin bugetul lui, pentru că nu
înŃelege argumentele privind necesitatea anumitor sau pentru că el consideră suma nejustificat
de mare
g) Justificarea proiectului: argumentarea importanŃei şi urgenŃa problemei vizate în
proiect, avantajele pe care soluŃia de rezolvare propusă de proiect le are faŃă de alte alternative,
capacitatea solicitantului şi partenerilor de a desfăşura proiectul.
h) Durabilitatea proiectului - modul în care vor fi finanŃate activităŃile din proiect
după încheierea finanŃării nerambursabile. FinanŃării sunt interesaŃi, cel mai adesea, ca
proiectele pe care le finanŃează să trăiască cât mai mult timp, ei vor să facă investiŃii pe
termen lung. Continuarea proiectului poale fi finanŃată dintr-un alt grant al aceluiaşi
finanŃator sau acordat de al t finanŃator, d i n veniturile aduse de activităŃile proiectului sau din
alte surse de finanŃare. Dacă se intenŃionează să se solicite pentru continuarea proiectului o
altă tranşă de finanŃare, finanŃatorul trebuie informat de la început.
i) Stabilirea titlului proiectului: trebuie să atragă atenŃia, să evidenŃieze rezultatele şi
avantajele proiectului, să fie formulat clar şi evitându-se acronimele şi termenii tehnici sau
de jargon.
j) Realizarea rezumatului proiectului: trebuie să cuprindă prezentarea problemei
vizate, prezentarea solicitantului şi a credibilităŃii prezentarea succintă a obiectivelor, a
activităŃilor şi a metodologiei sale de evaluare, costul total al proiectului, a contribuŃiei
solicitantului şi a cofinanŃării solicitate, durabilitatea proiectului. Rezumatul este ultima
componentă redactată.

32
Cursul 3 : Tipuri de proiecte: PHARE, SAPARD şi ISPA

Tipuri de proiecte elaborate în procesul de pre-aderare la UE şi programele internaŃionale


în care acestea se lansează

Decalajul dintre nivelul mediu de dezvoltare a Ńărilor Europei Centrale şi de Est


candidate la aderare şi Ńările membre ale UE este mare. Analizat la nivelul regiunilor, decalajul
este mai accentuat şi constituie o barieră pentru funcŃionarea armonioasă a întregului sistem
european. ExistenŃa unor zone de sărăcie în apropierea UE perturbă armonia şi echilibrul pe cale
de a se realiza în cadrul ComunităŃii şi încetineşte procesul de creare a unei zone de echilibru pe
întregul continent.
În cadrul pregătirilor pentru aderare, Ńările candidate trebuie să facă eforturi
importante pentru restructurarea sectorului productiv, dezvoltarea resurselor umane, reducerea
şomajului, îmbunătăŃirea calităŃii produselor, serviciilor şi a infrastructurii, micşorarea decalajelor
regionale.
Toate aceste schimbări fundamentale sunt susŃinute de către UE care acordă suport
financiar Ńărilor candidate prin instrumentele structurale de pre-aderare care au un rol foarte
important în acest proces.
Aceste ajutoare de pre-aderare au fost prezentate de către Comisia Europeană în
cadrul documentului intitulat Agenda 2000. Conform acestui document, integrarea Ńărilor
candidate în cadrul politicilor structurale cuprinde mai multe etape:
■ Până în anul 2000 a continuat cooperarea financiară şi tehnică cu Ńările Europei
Centrale şi de Est, începută în 1989 prin intermediul
programului PHARE, ale cărui obiective au fost reorientate în funcŃie de
perspectivele de aderare.
Intre 1990 - 2000, România a beneficiat de peste 1,5 miliarde EURO prin
programul PHARE.
■ Din anul 2000, pentru fiecare aderare, ajutorul structural de pre-aderare
propus de către Comisia Europeană susŃine diversele realizări
ale Ńărilor candidate, familiarizând, în acelaşi timp, autorităŃile responsabile şi actorii economici şi
sociali cu modalităŃile de punere în practică a
intervenŃiilor comunitare. Acest ajutor este furnizat prin intermediul a trei instrumente financiare:
- Programul PHARE revizuit, care este orientat, după anul 2000, în
principal, spre investiŃii vizând dezvoltarea regională integrată; începând din anul 2000 România
beneficiază de peste 260 milioane EURO anual prin programul PHARE, fiind a 2-a tara
candidata, după Polonia, din punctul de vedere al mărimii fondurilor alocate;
- Programul Special de pre-Aderare pt Agicultura si Dezvoltare Rurala (SAPARD);
- Instrumentul Structural de pre-Aderare (ISPA) acordat pentru infrastructura de
mediu si transport.
Dupa aderare va urma punerea in aplicare a fondurilor structurale a fondului de
coeziune.
1.PROGRAMUL POLAND HUNGARY AID FOR RECONSTRUCTION OF
ECONOMY (PHARE)

33
PHARE (Poland Hungary Aid for Reconstruction of Economy) este primul
instrument nerambursabil conceput de catre UE pt a sprijini Europa Centrala si de Est in evolutia
catre o societate democrata si o economie de piata.
PHARE este un program de asistenta tehnica si financiara,elaborat in 1989 pentru
primele două Ńări care au renuntat la communism si la economia centralizata, respectiv Polonia si
Ungaria. Pe masura ce alte state din Europa Centrala si de Est au trecut la un regim
democratic,acestea au fost incluse, de asemenea, in program, astfel incat PHARE a ajuns sa
numere 13 state partenere.
Axat, in primul rand, pe asistenta tehnica a reformelor, acestea s-au extins si asupra
altor domenii, mergand de la securitatea nucleara pana la dezvoltarea infrastructurilor. Prin
fexiblitatea sa de functionare, PHARE a jucat si continua sa joace un rol cheie pt aceste tari care
se confrunta cu aceeasi mostenire a centralizarii politico-economice,dar care isi deruleaza tranzitia
in conditii si ritmuri diferite.
In martie 1997, Comisia Europeana a adoptat noile orientari ale programului
PHARE. Bazat pana la aceea data pe cererile formulate de catre tarile respective, actiunea
PHARE a fost reorientata spre satisfacerea exigentelor lor in vederea adeziunii.
Au fost simplificate procedurile, proiectele au devenit mai importante, cooperarea
dintre statele candidate si Comisie a devenit mult mai stransa in timp ce gestiunea proiectelor a
fost descentralizata catre aceste state care trebuiau sa fie in masura sa aplice principiile
comunitare de gestiune.
Incepand din anul 2000, PHARE este,alaturi de programele ISPA si SAPARD, unul
din cele 3 instrumente de pre-aderare. Odata cu lansarea celorlalte doua instrumente de pre-
aderare.programul PHARE a fost regandit spre sustinerea tarilor candidate in eforturile lor de
adoptare a acquis-ului comunitar.
Programul PHARE a fost orientat către consolidarea instituŃională, susŃinerea
investiŃiilor, dezvoltarea regională şi socială, restructurarea industrială şi dezvoltarea IMM-urilor,
având ca spoc întărirea instituŃiilor democratice, a administraŃiei publice şi a oraganizaŃiilor care
au responsabilitatea implementării efective şi eficiente a legislaŃiei comunitare.
A PriorităŃile programului PHARE
Sprijinul acordat prin Programul PHARE vizează :
a. Dezvoltarea instituŃională
Întărirea capacităŃii instituŃionale şi administrative a Ńărilor candidate este o cerinŃă
cheie pentru a deveni membre ale UE. Sprijinul pentru dezvoltarea instituŃională reprezintă
aproximativ 30% din bugetul PHARE în Ńările candidate.
Dezvoltarea instituŃională nu este legată numai de apropierea legislaŃiei Ńării
candidate de cea a UE. Se referă, de asemenea, la modul în care legislaŃia este pusă în practică şi
respectată. Aceasta implică pregătirea şi echiparea unui număr mare de funcŃionari publici, oficiali
şi experŃi, de la judecători şi inspectori financiari pînă la inspectori de protecŃie a mediului şi
statisticieni.
Un instrument de imporanŃă crucială al dezvoltării instituŃionale este înfrăŃirea
instituŃională, care implică detaşarea unor funcŃionari publici ai UE în Ńările candidate. Aceştia
sunt cunoscuŃi sub denumirea de Consilieri de pre-aderare. În multe domenii cheie, oficialii
statelor membre sunt singura sursă de expertiză necesară. În altce cazuri, pentru a îndeplini
obiectivele înfrăŃirii instituŃionale trebuie combinate o varietate de resurse, incluzând expertiza pe
termen scurt, formarea profesională şi furnizarea de servicii. Proiectele de înfrăŃire instituŃionlă
sunt realizate de către administraŃiile publice sau de către organisme mandatate de către acestea şi
nu fac obiectul procedurilor de licitaŃie comercială.
Dezvoltarea instituŃională se pune în practica nu numai prin înfrăŃire instituŃională, ci
şi prin intermediul :
• Contractelor de servicii obŃinute pe piaŃa de consultanŃă
• Furnizării de expertiză în domeniu acquisu+lui prin TAIEX

34
• Reformei administraŃiei publice şi a organismelor de reglementare prin programul
SIGMA
b. Sprijin pentru investiŃii
Adoptarea acquis-lui comunitar se referă la faptul că Ńările candidate trebuie să-şi
adapteze infrastructura şi agenŃii economici pentru a ajunge nivelul standardelor UE, ceea ce
necesită o investiŃie considerabilă. Sprijinul investiŃional reprezintă aproximativ 70% din bugetul
PHARE la Ńările candidate.
Sprijinul investiŃional se concretizează pe patru domenii – cheie :
• InvestiŃii mari. Întruccât UE nu poate furniza prin programul PHARE, decât o
mică parte din necesarul finanŃării pentru investiŃii de mare anvergura, asistenŃa se concentrează
pe rolul catalizator pe care îl poate juca programul în modernizarea cofinanŃări împreună cu Ńările
partenere şi instituŃiile finanaciare internaŃionale (Banca Europeană pentru ReconstrucŃie şi
Dezvoltare, Banca Europeană de InvestiŃii, Banca Mondială) ;
• InvestiŃii în norme UE. În al doilea rând, spirjinul este orientat către aplicarea
normelor comunitare în domeniu cum ar fi. ConcurenŃa, energia (inclusiv siguranŃa în domeniul
energiei nucleare), legislaŃia socială şi cea a unci, normele veterinare şi fitosanitare, legislaŃia
produselor industriale, protecŃia consumatorilor, comerŃul, justiŃia şi afacerile interne.
• Dezvoltatrea regională. În al treilea rând, Ńările candidate primesc sprijin
pentru implementarea politicilor care le vor permite să beneficieze de fondurile structurale ale UE.
• Sprijinirea întreprinderilor mici şi mijlocii. AcŃionând prin refinanŃare cu
instituŃiile financiare internaŃionale, bănci şi alte resurse comerciale, noile facilităŃi pentru IMM-
uri furnizează acestora capital, împrumuturi şi garanŃii
B. Bugetul programului
AsistenŃa acordată prin PHARE ia, în general forma finanŃărilor nerambursabile
şi nu a împrumuturilor. Ajutorul financiar este acordat fie în mod independetn de către
Comunitate, fie prin con-finanaŃare din partea statelor membre, a Băncii Europene de investiŃii, a
unor Ńări terŃe sau a unor organisme din Ńările beneficiare.
Alocările indicative multi-anuale sunt stabilite de către Comisia Europeană, pe
baza, în principal, a populaŃiei şi a PIB-ului pe cap de locuitor, dar şi prin luare în considerare a
performanŃelor, nevoilor capacităŃii de absorbŃie şi a progresului înregistrat în implementare
Parteneriatului de Aderare.
Începând cu anul 2000, bugetu anual al programului PHARE se situează la
aproximativ 1,5 miliarde de Euro.
C. Mod de abordare
Programul PHARE este elaborat în întregime prin luarea în considerare a
cerinŃelor procesului de aderare la Uniunea Europeană. În practică aceasta înseamnă că, spre
deosebire de perioada 1989-1997, când PHARE era axat pe sprijinirea procesului de tranzacŃie a
economiilor din Europa Centrală şi de Est şi funcŃiona pe principiul întâmpinării solicitărilor
Ńărilor candidate (“demant – driven”), în prezent programul trebuie sa se concentreze exclusiv pe
priorităŃile aderării (« accession – driven ») aşa cum au fost acestea definite de către Consiliul UE
în Partenerietele pentru Aderare.
Anul 1997 a adus reforme importante,menite sa eficientizeze si sa focalizeze
functionarea programului PHARE. Schimbarile au inclus:
- pasi importanti in vederea descentralizarii gestiunii programului PHARE in tarile
beneficiare;
- transferarea responsabilitatiilor si a unei parti a personalului Comisiei de la sediul
din Bruxelles la Delegatiile din tarile beneficiare (asa-numita “deconcentrare”);
- canalizarea tuturor fondurilor PHARE printr-un singur organism (Fondul
National) din tarile beneficiare;directorul Fondului National (Responsabilul National cu
Autorizarea) poarta intreaga raspundere in fata Comisiei pt utilizarea fondurilor;

35
- acordarea unei atentii marite administratiei publice, de exemplu, prin introducerea
componentei de ‘twinning’, care este un instrument novator pe termen lung,menit sa sprijine
reforma administratiei publice.
In anul 2000 a fost introdus un nou instrument “twinning light”, in scopul abordarii
tututor aspectelor institutionale care deriva din acquis-ul comunitar, in mod limitat si specific:
- imbunatatirea monotorizarii si a evaluarii programului (in special prin crearea
Comitetelor Mixte de Monotorizare)
Ele au stabilit structurile si procedurile din tarile beneficiare care vor constitui baza
dezvoltarii ulterioare necesare gestionarii rationale si mai eficiente a asistentei pt pre-aderare si a
Fondurilor structurale dupa aderare.
D.Programarea
Daca initial programarea se făcea pe o bază anuală, in prezent reformele se bazeaza
pe un sistem de programare multanuală. Instrumentul principal de programare este Parteneriatul pt
Aderare,care este intocmit pt fiecare tara in parte si precizeaza prioritatile si obiective
internationale precum si resursele financiare necesare atingerii acestor obiective. Parteneriatul pt
Aderare al fiecarei tari este completat cu propriul Program National de Adoptare a Acquis-ului (in
Romania- National de Aderare- PNAR).
Parteneriatele pt Aderare reprezinta baza pentru elaborarea programelor nationale
PHARE,incluzand programe de cooperare transfrontaliera si alte forme de asistenta de pre-aderare
disponibila dupa anul 2000.
PHARE poate include proiecte multi-tara in cazul in care exista o justificare pt o
astfel de abordare,in scopul obtinerii unor economii de scara,al promovarii cooperarii regionale
sau al implementarii anumitor acorduri de cooperare,ca de exemplu, in domeniul justitiei si al
afacerilor interne.
E.Evolutii recente si perspective
Prin programul PHARE sunt sprijinite acum si investitiile in coeziunea economica si
sociala, in baza Planului National de Dezvoltare elaborat de catre tarile candidate la solicitarea
Comisiei Europene. Aceste noi activitati au ca scop pregatirea tarilor candidate in vederea
viitoarei lor participari la Fondurile Structurale, conform “Obiectivului 1” (activitati din sectorul
productiv , resurse umane, si infrastuctura necesara initierii si derularii afacerilor). Tipul de
proiecte in domeniu care pot beneficia de asistenta financiara prin PHARE este similar celor co-
finante prin FEDER si FSE din statele membre. Exista 3 categorii principale de
proiecte:devoltarea resurselor umane (care corespunde Fondului Social European), dezvoltarea
IMM-urilor si infrastuctura de afaceri.
Recent a fost introdusa o versiune simplificata de programare multi-anuala PHARE
bazata pe Planurile Nationale de Dezvoltare ale tarilor beneficiare. Intrucat acestea reprezinta o
conditie esentiala pt participarea viitoare a acestor tari la Fondurile Structurale, o atentie deosebita
se acorda imbunatatirii continue a acestor programe (Interreg).
Unul dintre obiectivele majore ale Comisiei Europene este acela de a ajuta tarile
candidate sa se pregateasca in vederea asumarii deplinei responsabilitati in gestionarea
asistentei comunitare. In acest scop a fost elaborat un Sistem Extins de Implementare
Descentralizata (EDIS).
1.Investitii in implementarea acquis-ului in domenii
precum:concurenta,energie,transport,comert,mediu inconjurator etc.
2. Constructie institutionala prin legislatie,infratire institutionala etc.
3. Coeziune economica si sociala prioritati indicate de catre Guvernul Romaniei (Planul
National de Dezvoltare)
- invatamant tehnic si professional ;
-dezvoltarea resurselor umane ;
-infrastructura regionala si locala.

36
2. PROGRAMUL SPECIAL DE PRE-ADERARE PT AGRICULTURA SI
DEZVOLATARE RURALA (SAPARD)
SAPARD (Special pre-Accession Programme for Agriculture and Rural
Development ) este programul menit sa sprijine eforturile facute de catre tarile Europei Centrale si
de Est in perioada de pre-aderare, prin care ele isi pregatesc participarea la politica agricola
comuna si la piata unica.
El urmareste trei obiective majore:
- de a contribui la aplicarea acquis-ului comunitar;
- de a rezolva problemele prioritare si specifice in domeniul agriculturii si
dezvoltarii rurale;
- de a imbunatati standardele de calitate ale produselor agricole a procesului de
productie si marketingului acestora, scopul final fiind sa apropie aceste standarde de cele
practicate in UE.
Acest fond va pregati aplicarea diverselor elemente ale Fondului European de
Orientare si Garantarea Agricola.

A. Baza legala
a) Reglementarea Consiliului 1266/2 1.06.1999 privind coordonarea asistentei acordate
tarilor candidate in perioada de pre-aderare, publicata in legea nr 161/26.06.1999;
b) Reglementarea Consiliului 1268/21.06.1999 privind asistenta acordata de catre
Comunitatea Europeana masurilor de pre-aderare pt dezvoltarea agriculturii si a
mediului rural in tarile candidate din Europe Centrala si de Est in perioada de pre-
aderare,publicata in J.O. 161/26.06.1999

B. Noutatea adusa de catre programul SAPARD


Pt prima data in istoria UE, asistenta externa va fi gestionata pe baza complet
descentralizata ceea ce implica un enorm efort legislativ si administrativ de ambele parti. Comisia
a avut in vedere urmatoarele aspecte cand a luat aceasta hotarare:

a) prin descentralizarea gestiunii, SAPARD ofera viitoarele state membre posibilitatea


de a castiga experienta in ceea in ceea ce priveste aplicarea mecanismelor de
administrare a programelor de dezvoltare rurala;
b) pe un front mai larg ,investitiile facute vor genera cunostinte care vor fi usor
transferabile altor activitati ale fondurilor structurale si in alte domenii de politica
comunitara;
c) in plus,delegarea responsabilitatiilor a facut posibila gestionarea numarului mare de
proiecte de dimensiune redusa prevazute prin programul SAPARD.

C.Proiectele finantate prin programul SAPARD


Prin intermediul programului SAPARD sunt finantate proiecte in urmatoarele domenii:
a) imbunatatirea competivitatii produselor agricole si comercializarea produselor
agricole si piscicole:
- imbunatatirea procesului de prelucrare si comercializare a produselor agricole si
piscicole;
- imbunatatirea calitatii si a standardelor privind securitatea produselor de origine
vegetala si animala.
b) imbunatatirea infrastructurii pt dezvoltarea rurala si agricola:
- manangementul resurselor de apa;
- dezvoltarea si imbunatatirea infrastructurii rurale;
- renovarea satelor si conservarea traditiilor din mediul rural;
- stabilirea si inregistrarea superioara a datelor terenurilor;
- sprijin in reorganizarea terenurilor agricole .
37
c) dezvoltarea economica a zonelor rurale:
- investitii in proprietatile agricole (fermele agricole);
- sprijin pt marketingul proceselor si produselor agricole, precum si pt marketingul
productiei piscicole;
- imbunatatirea structurilor de calitate,veterinare si cresterea controlului sanatatii;
- promovarea unor metode de productie agricola prin urmarirea protectiei mediului
inconjurator;
- diversificarea activitatilor economice in mediul rural;
- promovarea reimpaduririlor, protectia zonelor impadurite,investitiei in holdinguri
forestiere;
acoradarea importantei cuvenite managementului in agricultura si rolul fermelor
agricole in dezvolatarea rurala;
- infiintarea unor grupuri de producatori agricoli.
d) dezvoltarea resurselor umane:
-imbunatatirea pregatirii profesionale;
-asistenta tehnica financiara,inclusiv studii care sa contribuie la pregatirea si
monotorizarea programului, precum si la campania de publicitate si informare.
Se acorda prioritate proiectelor care au in vedere:
-imbunatatirea pregatirii profesionale;
-mentinerea actualelor locuri de munca si crearea altora noi;
-protectia mediului inconjurator.

D.Conditii pt implementarea programului SAPARD


Trei conditii trebuie indeplinite inainte ca o tara candidata sa poata incepe implementarea
programului SAPARD.
1. Aprobarea de către Comitetul STAR al Uniunii Europene a pentru Agricultură şi
Dezvoltare Rurală pe şapte ani. Acest punct cuprinde:
• o descriere cuantificată a situaŃiei curente prezentând disparităŃile,
neajunsurile şi potenŃialul de dezvoltare, principalele rezultate ale operaŃiunilor anterioare în
respectivul domeniu, resursele financiare desfăşurate şi orice alte rezultate disponibile ale
evaluărilor
• 0 descriere a strategiei propuse, obiectivele ei cuantificate, priorităŃile alese,
aria de cuprindere geografică;
• o evaluare preliminară (ex-ante) a impactului economic, social şi ambiental
scontat, inclusiv efectele asupra ocupării forŃei de muncă;
• un tabel financiar general însumând resursele financiare naŃionale, comunitare
şi, atunci când este cazul, particulare, alocate pentru fiecare din priorităŃile alese;
• pentru fiecare an acoperit prin perioada de programare, un profil financiar
orientativ pentru fiecare sursă de finanŃare a programării;
• dacă este cazul, informaŃii despre studii, activităŃi de instruire sau asistenŃă
tehnică necesare pentru pregătirea, implementarea sau adaptarea măgurilor în cauză;
• autorităŃile şi instituŃiile competente desemnate să ducă la îndeplinire
programul;
• definirea beneficiarilor financiari, adică a întreprinderilor publice sau
particulare care răspund de administrarea operaŃiunilor;
• o descriere a măsurilor prevăzute pentru implementarea planurilor şi, în
particular, a schemelor de sprijin, inclusiv informaŃiile necesare pentru aplicarea regulilor
concurenŃei;
• prevederi care asigură implementarea corectă a programului, inclusiv
monitorizarea şi evaluarea, fixarea unor indicatori cuantificaŃi de evaluare, precum şi
aranjamentele referitoare Ia controale şi penalităŃi,
38
• rezultatul consultărilor şi al măsurilor pentru implicarea autorităŃilor şi a
organismelor competente, precum şi a partenerilor economici, sociali şi pe probleme de mediu
relevanŃi.
2. Acreditarea AgenŃiei SAPARD în fiecare stat candidat, acreditare
verificată de către Comisia Europeană înainte ca fondurile să fie transferate
respectivei Ńări. Fondul NaŃional este responsabil în fiecare Ńară de
acreditarea AgenŃiei SAPARD.
Această agenŃie are două roluri:
- să implementeze măsurile incluse în program;
- să facă plăŃi către beneficiari
Deşi responsabilităŃile practice ale proiectelor revin Ńărilor candidate.
implementarea programului SAPARD poate fi controlată ex-post şi auditată de către Comisia
Europeană.
3.Incheierea unui Acord Financiar Multianual si respectiv a unui Acord Financiar
Anual cu fiecare tara candidată. Acordul Financiar Multianual stabileste regulile
comunitare,inclusiv de coordonare si control al alocarii fondurilor. Acordul Financiar Anual
stabileste angajamentul financiar al Uniunii pentru fiecare an.
E.Stadiul implementarii programului SAPARD in Romania
Programul National pt Agricultura si Dezvoltare Rurala,propus de catre Guvernul Romaniei
a fost aprobat de catre comitetul STAR al Uniunii Europene la data de 12 dec 2000.
Guvernul adoptat la data de 14 sept.2000,Ordonanta nr 142/2000 care reglementeaza
infiintarea Agentiei SAPARD ca o unitate in subordinea Ministerului Agriculturii si Alimentatiei.
Agentia SAPARD este operationala la nivel central si regional (vezi tabelul nr 2.1.).
Agentia a fost acreditata de catre guvernul Romaniei la data de 29 dec 2001 si de catre Comisia
Europeana la 31 iulie 2002.
Tabelul nr 2.1. – Birourile regionale SAPARD

Birourile Judete arondate Sediu adresa


Regionale
Biroul Regional 1 Bacau, Botosani, Iasi, Str.Stefan Cel Mare
Nord-Est Neamt, Suceava, Vaslui Iasi 47-49 Iasi, jud Iasi

Biroul Regional 2 Braila, Buzau, Str.revolutiei din 22


Sud-Est Constanta, Galati, Constanta dec,nr 17,
Tulcea, Vrancea Constanta,jud
Constanta
Biroul Regional 3 Arges, Calarasi, Str. Mircea cel
Sud-Muntenia Dambovita, Giurgiu, Batran, nr.12,
Ialomita, Prahova, Targoviste Targoviste, jud.
Teleorman Dambovita
Biroul Regional 4 Dolj, Gorj, Mehedinti, Str.Unirii nr.12
Sud-Vest Oltenia Olt, Valcea Craiova Craiova, jud.Dolj
Biroul Regional 5 Arad, Caras-Severin, Piata Libertatii nr.1,
Vest-Romania Hunedoara, Timisoara Timisoara Timisoara, Jud.Timis
Biroul Regional 6 Bihor,Bistrita- Str.1 dec
Nord-Vest Nasaud,Cluj,Maramures, Satu-Mare 1918,nr.13,Satu-
Salaj,Satu-Mare mare,

39
Biroul Regional 7 Alba, Brasov, Piata Iuliu Maniu nr.13,
Centru Covasna, Harghita, Alba-Iulia Alba-Iulia, Jud Alba
Mures, Sibiu
Biroul Regional 8 Bucuresti, Ilfov Bucuresti Str.Piata Rosetti nr.4,
Bucuresti-Ilfov sector 1 Bucuresti

Acordul Financiar Multianual a fost semnat la data de 2 feb 2000 iar acordul financiar
anual,pt anul 2000 , la data de 27 feb februarie 2001.
Pt a pregati programul SAPARD, a fost lansat, sub programul PHARE un program
pilot,beneficiind de o finantare din partea Uniunii de 2,5 milioane de euro. Un nr.de 59 de
proiecte au fost selectate si evaluate in nov 2000 si au fost finalizate pana in ian 2002.
F.Beneficiarii programelor
Beneficiarii acestor programe pot fi:
-producatorii agricoli privati
-asociatiile producatorilor agricoli
-intreprinderile mici si mijlocii
-autoritatiile locale
-ONG-urile

Criteriile generale de eligibilitate pt beneficiarii privati:


-proiectele trebuie sa fie plasate in zonele rurale si numai in cazul in care se refera la
modernizarea sau extinderea unor capacitate deja existente pot fi plasate in zonele urbane;
-proiectele trebuie sa contribuie la imbunatatirea situatiei in zonele in care sunt
localizate
-trebuie demonstrata fiabilitatea economica si financiara a proiectului prin intermediul
unui studiu de fezabilitate si a unui plan de afaceri . Ultimul va fi cerut numai in situatia in care
bugetul total eligibil pt proiectul respectiv va depasi 50.000 de euro
-solicitantul sau angajatii acestuia, resonsabili cu proiectu trebuie sa-si dovedească cu
documente experienta profesionala relevanta pt respectivul proiect;
-proiectele trebuie sa corespunda standardelor UE si romanesti privind mediul
inconjurator;
- beneficiarii nu trebuie să fi înregistrat pierderi financiare sad să aibă datorii elitre
bugetul de stat sau cel al asigurărilor sociale.
G. FinanŃarea proiectelor
• CondiŃii de finanŃare
Toate proiectele vor fi co-finanŃate cu fonduri de la Uniunea Europeană şi bugetul
naŃional al României. Astfel, sumei de 150 milioane EURO din partea Uniunii Europene i se va
adăuga contribuŃia Guvernului României în valoare de 50 milioane EURO (25% din finanŃarea
publică eligibilă).
Regulile de co-finanŃare sunt diferite pentru beneficiarii privaŃi şi respectiv cei
publici:
Beneficiarii privaŃi trebuie să finanŃeze, cu fonduri proprii, 50% din valoarea
proiectului;
Beneficiarii publici (de exemplu comunităŃi locale) pot beneficia de o finanŃare de 100%
a proiectului lor, cu condiŃia ca acesta să nu genereze venituri. Dacă proiectul este generator de
venituri, se aplică regula co-finanŃării în proporŃie de 50%.
Măsurile de asistenŃă tehnică pot fi finanŃate integral de fondul Uniunii Europene.
• Solicitarea finanŃării

40
În funcŃie de regiunea de dezvoltare unde este localizat proiectul, condiŃiile de
finanŃare trebuie depuse direct, personal de către unul din responsabilii de proiect la una dintre
adresele Birourilor Regionale de documentare a Programului SAPARD.
CondiŃii de depunere a cererilor de finanŃare:
 solicitanŃii trebuie să completeze cererile de finanŃare în limba română
şi să le depună în trei exemplare: un original şi două copii;
 cererea de finanŃare va fi depusă pe suport de hârtie şi pe dischetă,
înregistrată numai electronic. Cererile completate de mână sau scrise la maşină nu vor fi
acceptate;
 cererea de finanŃare va fi depusă pe suport de hârtie şi pe dischetă
înregistrată numai. Cererile completate de mână sau scrise la maşină nu sunt acceptate;
 de asemenea, fiecare exemplar din Cererea de finanŃare (exemplarul
original şi cele două copii), însoŃit de anexele tehnice şi administrative solicitate va fi legat într-un
singur dosar, astfel încât să nu permită detaşarea prin înlocuirea documentelor. Dosarul va fi
paginat şi opisat, numerotarea copiilor facându-se în partea dreaptă sus a fiecărui document, în
ordine de la a la n, unde n este numărul total al paginilor din dosarul complet.
Cererea de finantare reprezinta solicitarea scrisa pe care potentialul beneficiar o
inainteaza pt obtinerea finantarii nerambursabile, din competenta acesteia fac parte
inegranta,proiectul si documentele justificate necesare analizei proiectului.
Formularul cererii de finantare impreuna cu instructiunile de completare se
distribuie si prin intermediul Agentiei SAPARD,sediul central si sediile Birourilor Regionale de
Inregistrare a Programului SAPARD (BRIPS),cât şi prin intermediul urmatoarelor institutii:
-Consiliile judetene;
-Agentia nationala de Consultanta Agricola şi Oficiile Judetene de Consultanta Agricola
-Ministerul Agriculturii, Padurilor, Apelor si Mediului prin Directiile Generale judetene pt
agricultura si Industrie Alimentara;
-Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului si Birourile SAPARD-MLPTL.
-Ministerul Administratie publice si Interne
-Agentiile de dezvoltare regionala.
Cererile de finantare se vor depune in sesiuni lunare ,intre prima si ultima zi a lunii
respective, inclusiv,depunerile desfasurandu-se continuu pana cand cererile vor fi utilizate integral
.
Documentele justificative vor fi anexate in ordinea opisului de la sfarsitul Cererii de
finantare,indicandu-se numerele de pagina la care se afla fiecare document. Daca cererea de
finantare este declarata neconforma la depunere,in cazul in care se ataseaza documente noi,se va
dezlega dosarul si se va adauga documentul lipsa.
Paginile vor fi renumerotate manual in partea dreapta sus a fiecarui document ,opisul se va
reface si dosarul va fi legal din nou;
- exemplarul original va avea inscrisa pe coperta, in partea superioara
dreapta,mentiunea ‘ORIGINAL”. Fiecare pag va purta stampila Consiliului local solicitant si
semnatura responsabilului legal de proiect.
Pt acele documente originale care,conform legii, raman in posesia solicitantului,solicitantul
va stampila copiile acestora cu mentiunea “Conform cu originalul” si responsabilul legal al
solicitantului le va semna şi cele două exemplare copiile vor avea menŃiunea «Copia nr. 1 sau 2 »,
vor fi semnate şi ştampilate. Fiecare foaie completata va avea mentiunea “Conform cu originalul”;
- fiecare exemplar al cererii de finantare,trebuie introdus in cate un plic care trebuie sa aiba
inscrie numarul de referinta al sesiunii cererii de proiecte,numele complet al solicitantului,adresa
completa a acestuia si denumirea proiectului. Pe fiecare plic se va inscrie cuvantul “original” sau
“copie” dupa cum este cazul. Toate aceste mentiuni se vor inscrie pe plic citet,cu litere majuscule
si diacritice;
-solicitantul trebuie sa isi completeze cererea de finantare avand la baza explicatiile oferite
in instructiunile ce insotesc cererea de finantare
41
-solicitantul se va asigura ca ramane in posesia unui exemplar complet al cererii de finantare
in afara celor trei exemplare pe care le depune.
H.Termen limita
Perioada de depunere a cererilor de finantare este de aproximativ 30 de zile calendaristice,de
la data de incepere a sesiunii de proiecte la termenul limită de depunere a cererilor de finantare.
Apelurile de propuneri de proiecte se lanseaza lunar, in prima zi a fiecarei luni, iar termenul
limita de depunere va fi ultima zi din aceeasi luna. Apelurile de propuneri vor fi lansate atata timp
cat sunt fonduri disponibile pt masura respectiva.
1.Bugetul programului
Bugetul total pt fiecare an al perioadei de sapte ani de derulare a programului; (2000-2006)
se ridica la 520 milioane euro. Aceste sume vor fi alocate in functie de criteriile obiectivelor
indeplinite de catre statele candidate:
-populatia din agricultura
-suprafata agricola
-nivelul de prosperitate PIB/locuitor raportat la paritatea puterii de cumparare
-specificul teritorial existent in fiecare stat candidat.
Cateva adrese si site-uri de INTERNET commentate si care contin si informatii despre
SAPARD sunt prezentate in continuare:
-site-ul agentiei nationale SAPARD:http://www.sapard.ro
-site-ul delegatiei comisiei europene in Romania:www.infoeuropa.ro
-site-ul directiei generale agricultura din cadrul comisiei europene:
http://www.europa.eu.int/comm/agriculture/external/enlarge/ index en.htm
-informatii generale:http://www.europa.eu.int/comm./enlargement
-descriere:http://europa.eu.int/scadplus/leg/en/lvb/IO4000.htm
-rapoarte privind sectorul
agricol:http://europa.eu.int./comm./agriculture/public/reports/ceeccomp/index en.htm
3.INSTRUMENTUL PT POLITICI STRUCTURALE DE PRE-ADERARE (ISPA)
A. Baza legală
 Reglementarea Consiliului 1266/21.06.1999 privind coordonarea asistenŃei acordate
Ńărilor candidate în perioada de pre-aderare, publicată 161/26.06.1999;
 Reglementarea Consiliului 1267/21.06.1999 privind stabilirea unui
Instrument pentru Politicile Structurale de pre-Adcrare (ISPA), publicată
în J.O. 161/26.06.1999.
B. Obiectivele programului ISPA
- Să sprijine Ńările beneficiare în vederea alinierii standardelor tor de mediu la
cele ale Uniunii Europene.
- Să extindă şi să conecteze reŃelele de transport proprii cu cele transeuropene.
- Să familiarizeze Ńările beneficiare cu politicile şi procedurile aplicate de
Fondurile Structurale şi de Coeziune ale Uniunii Europene.
C. Sectoarele care beneficiază de asistenŃă
- ProtecŃia mediului înconjurător: Alinierea standardelor de
mediu ale Ńărilor candidate la cele ale UE
łările candidate vor trebui să aloce investiŃii substanŃiale pentru a putea fi capabile
să implementeze legislaŃia UE şi să atingă standardele comunitare în domeniul mediului.
Programul ISPA se va concentra pe investiŃiile legate de directivele de mediu a
căror implementare solicită costuri importante. Aceste domenii sunt următoarele:
- rezerva de apă potabilă;
- tratarea apelor reziduale;
• administrarea deşeurilor solide şi a celor periculoase şi
- poluarea aerului.

42
Implementarea acestor directive este strâns legată de îmbunătăŃirea sănătăŃii şi
calităŃii vieŃii populaŃiei şi are un impact pozitiv în procesul de coeziune economică şi socială al
Ńărilor candidate.
Dezvoltarea infrastructurii de transport - extinderea reŃelelor transeuropene spre est,
către Ńările candidate. Măsurile referitoare la infrastructura pentru transporturi promovează:
■ mobilitate durabilă;
■ dezvoltarea principalelor legături cu UE şi între Ńările candi
date;
■ interconectarea şi interoperabilitatea reŃelelor naŃionale.

Construirea si reabilitarea infrastucturii in tarile candidate si legarea la retelele de


transport ale Uniunii reprezinta un element cheie al strategiilor de dezvoltare economica a acestor
tari. De aceea se incurajeaza finantarea:
-proiectelor care sprijina forme durabile ale circulatiei persoanelor si a bunurilor, in
special proiectele de interes pt UE (infiintate la summiturile de la Helsinki si Creta)
-proiectelor care permit tarilor candidate sa indeplinească obiectivele parteneriatelor de
aderare. Acestea vor include extinderea retelelor de transport transeuropene in vederea asigurarii
unor legaturi bune intre UE si statele candidate,realizarii unor interconexiuni a retelelor europene
si a unor legaturi cu retelele de transport transeuropene.
Pentru realizarea acestor obiective vor fi necesare investitii majore.ISPA va
contribui la finantarea reabilitarii si dezvoltarii cailor ferate,porturilor si aeroporturilor,tinand
cont de cerintele impuse pt un transport durabil si intermodal.
Asistenta tehnica – sprijin pt pregatirea proiectelor ce trebuie sa fie finantate .
Bugetul ISPA poate fi folosit si pt finantarea de studii pregatitoare si asistenta
tehnica. In acest sens, trebuie sa existe o legatura clara intre aceste masuri si investitiile finantate
de catre ISPA. Asistenta tehnica are o valoare importanta pt asigurarea unui nivel ridicat al
calitatii propuse,in ceea ce priveste pregatirea, manangementul si impactul acestora.
D.Proiecte ISPA
ISPA va finanta proiecte ce au fost indentificate in prealabil. Ministerele de resort
din tarile candidate trebuie să întocmaească strategii pentru sectoarele de trasnport şi de mediu.
Cererile de finanŃare să fie în concordanŃă cu aceste strategii adopatate de Ńările candidate.
Aceste masuri trebuie sa fie de o calitate deosebita si la scara larga,pentru a avea un
impact semnificativ in domeniul protectiei mediului sau îmbunătăŃirii retelelor de transport.

E.Beneficiari
Beneficiarii programului ISPA pot fi autoritatile locale si centrale (ministerele
resort,consiliile judetene,primariile),regiile autonome si companiile nationale care sunt capabile
sa dezvolte o infrastructura de amploare cum ar fi Administratia Nationala a Drumurilor si
Compania de Cai Ferate (Societatea Nationala a Cailor Ferate).
F. Modul de funcŃionare al programului ISPA
Pentru a obŃine fonduri ISPA trebuie parcurse următoarele etape:
a. Beneficiarii depun cererile de finanŃate pentru evaluare la ministerele de resort
(Ministerul Transporturilor, ConstrucŃiilor şi Turismului
şi Ministerul Agriculturii, Pădurilor, Apelor şi Mediului).
b. Proiectele eligibile vor fi trimise prin Ministerul Integrării Europene (unitate de
coordonare centrală a Guvernului României care reprezintă principalul punct de legătură cu Comisia
Europeană) Comisiei Europene - Directoratul General Regional, Unitatea ISPA.
c. Cererile de finanŃare sunt examinate de către serviciile Comisiei
Europene si, atunci când este necesar, sunt discutate cu Ńara care a solicitat
finanŃare. Comisia depune proiectele acceptabile Comitetului de Management al programului.

43
d. După primirea opiniei favorabile din partea Comitetului de Management2, Comisia
Europeană adoptă proiectele şi trimite Memorandumul de FinanŃare Ńării beneficiare pentru
semnătură.
G. CerinŃe de finanŃare
Proiectele depuse pentru aprobare în cadrul programului ISPA trebuie să aibă un
buget minim de 5 milioane EURO, din care 75% (în mod excepŃional 85%) poate fi finanŃat din
fonduri ISPA. Restul fondurilor trebuie să provină de la beneficiar: din bugetele centrale sau
locale, din împrumuturi, donaŃii etc.
În vederea aprobării de către Comitetul de Management, asigurarea unei co-finanŃări de
minim 25% din partea beneficiarului este o condiŃie obligatorie pentru orice proiect ISPA. Din
acest motiv, în paralele cu pregătirea proiectelor, s-au făcut paşi importanŃi pentru a implica InstituŃii
Financiare InternaŃionale (IFI) în proiectele ISPA pentru România. Până în momentul de faŃă, două
IFI au răspuns pozitiv:
- Banca Europeană pentru ReconstrucŃie şi Dezvoltare (BERD). Conducerea BERD a
aprobat Facilitatea de Creditare pentru Mediul Urbanistic, în valoare de 80 milioane EURO pentru
România, menită să ofere municipalităŃilor selectate co-fmanŃări pentru granturile ISPA în sistem
neguvernamental. Consiliul BERD a aprobat împrumuturi pentru ConstanŃa, Arad şi Iaşi sunt în
pregătire cele pentru Braşov, Oradea şi Târgu-Mureş.
- Banca Europeană pentru InvestiŃii (BEI) co-finanŃează majoritatea proiectelor de
transport şi a creat, de asemenea, o Facilitate de împrumut Orizontală pentru a co-finanŃa proiecte
de mediu.
Primul acord de împrumut pentru co-finanŃarea proiectelor de mediu cu Guvernul
României pentru următoarele oraşe: Cluj Napoca, Craiova, Brăila, Paşcani, Focşani.
În noiembrie 2002, a început procedura pentru negocierea acordului de împrumut cu Banca
Europeană de InvestiŃii pentru noi proiecte în Satu Mare, Buzău şi Piatra NeamŃ.
H.Tipuri de contracte
Exista 3 tipuri de contracte in cadrul programului ISPA:
- contractile de servicii corespund functiilor esentiale de super vizare si management
pe durata implementarii proiectelor Memorandurile de finantare contin o clauza conditionala, care
impune necesitatea demonstrarii in fata Comisiei a faptului ca au fost create capacitatile de
management al proiectului si ca managerii de proiect au fost numiti in conformitate cu termenii de
referinta acceptabili de catre comisie.
- Contractele de de furnizare de bunuri se practica in sectorul transporturilor, de ex
pt echipamente de semnalizare.
- Contractele de lucrari sunt, probabil cel mai frecvent intalnite in cadrul
programului ISPA. Organizarea si derularea licitatiilor trebuie sa respecte procedurile din Ghidul
Practic, iar lucrarile se deruleaza in conformiate cu contractile elaborate de catre Federatia
Internationala a inginerilor consultanti. Regulile FIDIC reprezinta un cadru contractual acceptat
utilizat de o lunga perioada de vreme. Tarile candidate au dobandit experienta in ultimii cativa
ani. Dupa aderare tarile candidate vor fi libere sa aplice regulile FIDIC. Aceste reguli sunt
utilizate si de institutiile financiare internationale co-finantatoare. Prin urmare se justifica
mentinerea regulilor FIDIC pt proiectele ISPA.
Pentru majoritatea constructiilor din sectorul transporturilor se poate folosi noua
“Carte Rosie”. Pt proiecte de mediu , Agentia de implementare care poate alege tipul de
Proiectare-Constructie din noua “Carte Galbena” care lasa stadiul final al proiectarii pe seama
antreprenorului consiliat, de catre inginer . O utilizare mai restransa pt etapa actuala poate avea
procedura “livrarii la cheie” din noua “Carte Argintie”, aplicabila in cazul proiecelor de
parteneriat public-privat. Totusi alegerea finala a contractului depinde de criteriile specifice
proiectului ,incluzand riscurile asociate si este raspunderea Autoritatii Contractante.
Autoritati Contractante pot fi nu numai oficiile de plati si contractare sau ministerele
stabilite anterior,ci se pot constitui si la nivel comunal. BERD colaboreaza indeaproape cu

44
municipalitatile de multi ani,iar unele dintre acestea si-au demonstrat capacitatea de implementare
a proiectelor.
1.Bugetul programului
ISPA se deruleaza in 10 tari candidate din Europa Centrala si de Est incepand cu
ianuarie 2000 pana in 2006. Bugetul programului este de 7 mld EURO.
Romania va primi intre 20-26% din bugetul total de 1.040 milioane de EURO pe
an,disponibil programului ISPA pe perioada 2000-2006(intre 208 si 279 milioane EURO pe an).
Romania este,deci, a doau tara dupa Polonia in ceea ce priveste dimensiunea resurselor alocate.
Este de asteptat sa se ajunga la o valoare medie (239 milioane EURO) impartita aproximativ egal
intre proiectele de infrastructura de transport si cele de mediu.
3 .Pregatirea pt ISPA
Procesul de pregatire pt ISPA in Romania ca si in celalalte tari candidate are doua
etape:
a) Stabilirea cadrului institutional si a capacitatii administrative pt implementarea
efectiva a programului;
-Autoritatea de implementare – Ministerul Transporturilor, Constructiilor si
Turimului si Ministerul Agriculturii, Padurilor, Apelor si Mediului sunt autoritatile de
Implementare pt programul ISPA . In fiecare minister exista unitati speciale de coordonare a
programului ISPA.
-Agentia de Implementare – pt ambele sectoare,transport si mediu au fost constituite
agentiile de implementare ale programului,avand ca responsabilitati lansarea apelurilor pt licitatie,
semnarea contractelor si monotorizarea proiectelor. Comisia europeana exercita in momentul de
fata rolul de control preventiv. Pt proiectele in derular exista 3 agentii de implementare:una pt
mediu – OPCP (oficiul de plati si contractare PHARE) si doua pt transport – AND (Administratia
Nationala a Drumurilor) si CFR (Campania Nationala de Cale Ferata). In ceea ce priveste sectorul
mediului, agentia de implementare (OPCP) conlucreaza cu beneficiarul final.
b) Crearea unor strategii si a unor propuneri de proiecte gata pt evaluare, in
vederea finantarii incepand cu anul 2000.
Autoritatile romane au fost solicitate sa pregateasca strategii pt programul ISPA care
sa indentifice zonele prioritare de interventie in domeniul transportului si al mediului si care sa
serveasca drept reper important în procesul de selectare a proiectelor. Aceste strategii sunt
adoptate de catre Comisia Europeana.
In conformitate cu aceste strategii autoritatile romane au rolul de a asigura
portofoliul de proiecte care sa acopere ISPA in Romania (2000-2006) pt ambele domenii,transport
si mediu.
Aceste strategii sunt actualizate periodic pt a reflecta cele mai noi prioritati ale
sectoarelor cu Planul National de Dezvoltare inclus in strategia Guvernului. ISPA poate finanta
pregatirea proiectelor, prin urmare Comisia Europeana a invitat Guvernul Romaniei sa depună
cereri pentru înfiinŃare mai multor proiecte.
K. SituaŃia actuală
a. Lista proiectelor ISPA aprobate pentru finanŃare în România.
Până în prezent România a primit opinie favorabilă şi a semnat Memorandumuri de
FinanŃare pentru un număr total de 33 de proiecte cele două sectoare, transport şi mediu. Astfel,
România a angajat fondurile prevăzute pentru anii 2000 şi 2001, echilibrat distribuite mediu şi
transport. Valoarea totală a proiectelor aprobate până la 31.12.2002 se ridică la (3.068 EURO, din care
ISPA Grant reprezintă 1.171.264.018 EURO.
Stadiul implementării proiectelor ISPA care au fost te de Comitetul de Management
b. Implementarea proiectelor ISPA a început la jumătatea anului 2000, în prezent există 28
contracte semnate.

45
CURSUL 4 / ALTE TIPURI DE PROIECTE ÎN DOMENII DISTINCTE
LANSATE ÎN PROGRAME INTERNAłIONALE

Multidimensionalitatea şi complexitatea programului de reformă din România a


determinat lansarea unor programe internaŃionale în cadrul cărora se dezvoltă o competiŃie
deschisă de proiecte pentru domenii distincte de activitate prin care urmează să fie proiectate şi
implementate schimbările necesare în procesul de aderare a Ńării noastre la Uniunea
Europeană.
1. EducaŃie şi formare profesională
Acest domeniu reprezintă o preocupare majoră a Comisiei şi de aceea este sprijinit financiar
nu doar prin programele gestionate de către DirecŃia Generală EducaŃie şi Cultură, ci şi prin
intermediul altor secŃiuni ale unor programe şi linii de finanŃare pe care le vom prezenta în
continuare.
Programul Leonardo da Vinci
Programul Leonardo da Vinci1 se concentrează pe formarea profesională şi urmăreşte
îmbunătăŃirea nivelului de calificare si experienŃă profesională a cetăŃenilor UE.
A. Prezentare generală
Programul Comunitar "Leonardo da Vinci" (LDV) a fost iniŃiat şi adoptat de Uniunea
Europeană în 1994 şi urmăreşte creşterea calităŃii inovator şi a dimensiunii europene a
sistemelor şi practicilor de formare profesională, prin proiecte de cooperare transnaŃională.
IniŃierea şi cofinanŃarea programului aparŃin Comisiei Europene.

1
Sursele de informare referitoare la Leonardo da Vinci sunt:
Site-ul oficial al programului LDV poare fi accesai la următoarea adresa:
http//europa.eu.int/educaŃion/leonadro/leonadro2_en.html
Formularele de candidaturi şi ghidurile specifice pot fi accesate la adresele:
http://europa.eu.int/comm/education/leonardo/leonardo2/forms_en.html
http://eurapa.eu.int/comm/education/leonardo/lonardo2/forms_fr.html
InformaŃii utile: Centrul National Leonardo da Vinci - România: e-mail: Pagina web:
www.leonardo.ro

46
Programul LDV se adresează tuturor organismelor şi instituŃiilor de stat sau private care
intervin sau sunt interesate în acŃiunile de formare profesională (FP) cu personalitate
juridică. Persoanele fizice (tineri elevi, absolvenŃi, formatori, persoane defavorizate pe piaŃa
muncii etc.) vor participa într-un proiect LDV numai prin intermediul unei instituŃii, sau a
organism cu personalitate juridică care are calitatea de promotor în proiectul respectiv.
B. Obiectivele Programului Leonardo da Vinci
Obiectivele se realizează prin următoarele tipuri de măsuri:
• MobilităŃi transnaŃionale. Obiectivul este susŃinerea proiectelor
de mobilităŃi pentru persoane, în special tineri, aflate în FP
pentru formatori şi cuprinde următoarele tipuri de proiecte (acŃiuni):
- proiecte de plasament cu durata de la 3 săptămâni până la 12 luni;
- proiecte de schimburi cu durata de Ia 1 săptămână până la 6 săptămâni;
- vizite de studii.
• Proiecte pilot. Obiectivele sunt susŃinerea proiectelor pilot transnaŃionale
si difuzarea inovaŃiei şi calităŃii în domeniul FP, precum şi acŃiuni
pentru utilizarea tehnicilor informaticii în FP. Tipurile de proiecte în cadrul
Programului Leonardo - Formare profesională sunt2
- proiecte pilot pentru dezvoltarea şi difuzarea inovaŃiei şi calităŃii în FP;
- proiecte pilot pentru acŃiuni tematice, care pot aborda noi metode, noi forme de
certificare sau acredilarc a aptitudinilor şi competenŃelor dobândite în cadrul unei
experienŃe profesionale, sau acŃiuni de susŃinere a iniŃiativelor statelor membre ale UE
privind competenŃele necesare persoanelor dezavantajate pe piaŃa muncii.
Ambele tipuri de proiecte se pot întinde pe o perioadă de până la 3 ani.
• CompetenŃe lingvistice. Obiectivul este susŃinerea proiectelor pentru promovarea
competenŃelor lingvistice şi culturale în FP, iar derularea acestora se poate întinde
pe o perioadă de până la 3 ani.
• ReŃelele de cooperare transnaŃionale. În cadrul măsurii "ReŃele TransnaŃionale",
există acŃiuni specifice ReŃelelor Comunitare de FP, cu durata de până la 3 ani,
care vizează reŃele transnaŃionale de expertiză şi diseminare la nivel european şi
au ca scop susŃinerea acestora (universităŃi, camere de comerŃ locale. întreprinderi
etc).
• Mijloace de referinŃă. Proiectele destinate acestor acŃiuni cu durata de până la 3 ani
au ca scop susŃinerea acestora vizând elaborarea, actualizarea şi difuzarea
ansamblului de analize, studii, anchete şi sinteze ale experienŃelor pozitive dintr-
un anumit domeniu.
* AcŃiuni complementare. Obiectivul este sprijinul pentru acŃiuni complementare cu
alte acŃiuni comunitare, mai ales cu programele în domeniul educaŃiei şi tineretului, care nu
sunt acoperite integral de un singur program şi au o durată de până la 3 ani.
C. ContribuŃia CE
ContribuŃia CE la finanŃarea proiectelor poate reprezenta 50-100% din cheltuieli, în funcŃie
de tipul proiectului sau acŃiunii. Restul cheltuielilor sunt suportate de promotori şi/sau
partenerii lor.

Programul SOCRATES
Programul SOCRATES3 asigură sprijin pentru inovare şi pentru dezvoltarea
cooperării transnaŃionale între şcoli, universităŃi şi organizaŃii specializate în formarea

2
Sursele de informaŃii referitoare la SOCRATES sunt:
47
adulŃilor. În plus, programul asigură finanŃare în vederea desfăşurării de vizite şi
schimburi educaŃionale.Totodată, Socrates sprijină, în mod deosebit, activităŃile
orientate către dezvoltare competenŃelor lingvistice, precum şi activităŃi circumscrise
învăŃământului deschis la distanŃă.
A. InformaŃii generale
Programul Socrates a fost lansat la începutul lunii martie 1995. El a venit atât în
continuarea, cât şi ca o extensie a unor programe comunitare precedente, inclusiv a
programelor Erasmus (dedicat învăŃământului superior), Lingua (dedicat dezvoltării
competenŃelor linvistice), reŃelei Eurydice (schimb de informaŃii), precum şi a programului
Arion (vizite de studii).
În genere, scopul programului Socrates este acela de a contribui Ia creşterea calităŃii
şi a relevanŃei în procesele educaŃionale, atât pentru copii şi tineri, cât şi pentru adulŃi, prin
dezvoltarea cooperării la nivel european şi creşterea accesului la o gamă cât mai largă de
oportunităŃi de învăŃare şi dezvoltare profesională disponibile la nivelul UE.
Faza I a programului Socrates a avut un număr de obiective specifice, ce au
urmărit:
• consolidarea conceptului de cetăŃenie europeană;
• promovarea cunoaşterii limbilor vorbite la nivelul UE;
• promovarea cooperării între instituŃiile cu profil educaŃional la nivelul UE;
• încurajarea mobilităŃii profesorilor şi studenŃilor în cadrul UE spre a dezvolta atât
dimensiunea de predare, cât şi pe cea de învăŃare a procesului educativ-formativ;
• încurajarea contactelor directe între elevii din statele membre ale UE promovând,
astfel, o dimensiune europeneană a procesului educativ;
• dezvoltarea unui spaŃiu de cooperare european în domeniul educaŃiei;
• încurajarea învăŃământului deschis la distanŃă;
• impulsionarea schimbului de informaŃii şi a schimbului de experienŃă în
domeniul educaŃiei la nivel european.
Faza I a programului Socrates a avut, de asemenea, în componenŃa cinci domenii
majore de acŃiune, fiecare dintre ele legate de liniile de finanŃare respective;
a) ÎnvăŃământ superior (Erasmus).
b) ÎnvăŃământ preuniversitar (Comenius).
c) ÎnvăŃarea limbilor (Lingua).
d) ÎnvăŃământ deschis şi la distanŃă.
e) EducaŃia şi formarea adulŃilor
f) Schimb de informaŃii şi de experienŃă în ceea ce priveşte sistemele politice
educaŃionale.
În cadrul fazei I a programului Socrates, a existat posibilitatea de a solicita sprijin
financiar pentru următoarele tipuri de activităŃi:
• proiecte transnaŃionale;
• reŃele, parteneriate şi asociaŃii;
• schimburi de studenŃi şi specialişti, precum şi iniŃiative de mobilitate;

- Pagina de web a Comisiei Europene pentru Programul Socrales:


http://europa.eu.int/comm/educotion/socrates.html
- DirecŃia Generala de EducaŃie şi Cultură, pagina de web referitoare la
ReflecŃiile strategice legate de educaŃie, instruire si tineret:
http://europa. eu.int/comm/education/infos.html
- Centrul de documentare al ETUCO pentru probleme UE:
http://www.etuc.org/etuco/en/eu_information/library//default.cfm

48
• cursuri internaŃionale pentru experŃi în educaŃie şi formare profesională;
• vizite de studiu sau consacrate pregătirii în comun a unor proiecte;
• pregătirea de studii, analize, ghiduri metodologice şi activităŃi de culegere de date
şi informaŃii.
Decizia finală privind lansarea fazei a ll-a a programului Socratcs a fost luată pe 24
ianuarie 2000, Această fază reprezintă atât continuarea, cât şi dezvoltarea activităŃilor
realizate în cadrul fazei L
B. Faza a Il-a a programului Socrates (2000 - 2006)
Respectând responsabilitatea suverană a statelor membre în ceea ce priveşte conŃinutul
şi organizarea sistemului de educaŃie şi instruire la nivel naŃional, faza a l l - a programului
Socrates urmăreşte: „să contribuie la promovarea unei Europe a cunoaşterii prin
intermediul dezvoltării unei dimensiuni europene a procesului d e educaŃie şi formare
profesională, prin promovarea educaŃiei continue, având la bază atât procesele
formale, cât şi pe cele informale din domeniu. Programul va sprijini, astfel, dezvoltarea
cunoştinŃelor, a aptitudinilor şi competenŃelor ce sunt necesare în vederea promovării unei
atitudini cetăŃeneşti şi pe piaŃa muncii cât mai active cu putinŃă".
Obiectivele principale ale fazei a II-a a programului Socrates pot fi definite
astfel:
• întărirea dimensiunii europene a educaŃiei la toate nivelurile;
• îmbunătăŃirea nivelului de cunoaştere a limbilor europene;
• promovarea cooperării şi mobilităŃii în loate domeniile educaŃionale;
• încurajarea inovării în educaŃie.
În momentul de faŃă, Socrates include opt domenii de activitate, numite „AcŃiuni”, în
jargonul programului, în comparaŃie cu prima fază când nu erau prevăzute decât şase
asemenea domenii şi anume:
• ÎnvăŃământ preuniversitar (Comenius) care include:
- parteneriate şcolare;
- instruire de bază şi instruire la locul de muncă pentru personalul din învăŃământul
preuniversitar;
- reŃele de parteneriate şcolare şi pregătire a personalului didactic.
• ÎnvăŃământ superior (Erasmus) care include:
- cooperare interuniversitară la nivel european;
- mobilitatea studenŃilor şi profesorilor universitari;
- reŃele tematice.
• Formarea profesională a adulŃilor şi modalităŃi alternative de educaŃie
(Grundtvig);
• Dezvoltarea competenŃelor lingvistice (Lingua);
• EducaŃie şi multimedia (Minerva);
• Observare şi inovare;
• AcŃiuni comune cu a l t e programe;
• Măsuri şi acŃiuni suport.
Aceste acŃiuni vor fi implementate în scopul acordării de sprijin următoarelor activităŃi cu
caracter transnaŃional:
• sprijin pentru mobilitatea transnaŃională a persoanelor, în domeniul educaŃiei la nivel
european;
• sprijin pentru utilizarea tehnologiilor informaŃiei şi comunicaŃiilor (TIC) în educaŃie;
• sprijin pentru dezvoltarea cooperării transnaŃionale şi a reŃelelor ce facilitează
schimbul de experienŃă şi bună practică;
• sprijin pentru promovarea dezvoltării competenŃelor lingvistice şi a dialogului
inter-cultural;

49
• sprijin pentru proiecte pilot cu caracter inovator, bazate pe parteneriate transnaŃionale,
menite să dezvolte inovarea şi să promoveze ridicarea nivelului calitativ al actului
educaŃional;
• perfecŃionarea continuă a materialelor de referinŃă la nivel comunitar, prin:
- continua observare şi analiză a politicilor naŃionale în domeniul educaŃiei;
- observarea şi diseminarea bunelor practici şi a inovării;
- un schimb curpinzător de informaŃii.
Fondul Social European şi IniŃiativele Comunitare
Fondul Social European, IniŃiativele Comunitare şi, în special, programul EQUAL,
pun un accent deosebit pe promovarea şi perfecŃionarea formării profesionale.
A. Fondurile structurale
Fondurile structurale reprezintă principalul instrument la îndemâna Uniunii
Europene, prin care aceasta, în parteneriat cu statele membre, sprijină zonele
defavorizate spre a reduce astfel decalajele ce se manifestă atât între state, cât şi în
interiorul acestora între diferitele zone. Scopul lor principal este acela de a accelera
dezvoltarea economică şi a spori coeziunea socială, obiectiv ce reprezintă una dintre
priorităŃile politice ale Uniunii în ansamblul său.
Fondurile ce intră în această categoric sunt:
- Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDER) a cărui destinaŃie este, în
principal, aceea legată de sprijinirea investiŃiilor în sectorul productiv, a celor de
infrastructură, precum şi a iniŃiativelor menite să sprijine dezvoltarea locală şi pe
aceea a întreprinderilor mici şi mijlocii;
- Fondul Social European (FSE) a cărui destinaŃie este aceea de a contribui la
implementarea politicilor ce urmăresc calificarea şi instruirea resursei umane,
precum şi a politicilor pe piaŃa muncii cu caracter activ ce urmăresc reducerea
şomajului;
- Fondul European de Garantare şi Dezvoltare Agricolă (FEOGA) a cărui
destinaŃie este, în principal, aceea de a sprijini activităŃile menite să contribuie la
dezvoltarea agricolă;
- Instrumentul financiar pentru dezvoltare în domeniul pescuitului (IFOP) ce
asigură sprijin pentru dezvoltarea pescuitului şi a acvaculturii, precum şi pentru
transformarea şi comercializarea produselor acestor ramuri.
Împreună, aceste fonduri contribuie la realizarea celor trei obiective prioritare
definite în planul ComunităŃii pentru perioada 2000-2006, şi anume:
• Obiectivul 1: promovarea dezvoltării structurate şi a modernizării
în acele regiuni rămase în urmă din acest punct de vedere. Această măsură este
concepută pentru acele regiuni în care PIB (Produsul intern brut) calculat pe baza
unor parametrii specifici, reprezintă mai puŃin de 50% din valoarea medie a
acestui agregat macroeconomic la nivelul comunităŃii în ansamblul său.
• Obiectivul 2: încurajarea revigorării economice şi sociale în
zone ce trec prin perioade de dificultăŃi structurale majore. Această
măsură este concepută pentru acele zone identificate ca atare pe baza unor parametri
bine stabiliŃi şi în care se desfăşoară schimbări de profunzime la nivelul structurilor
economice şi sociale tradiŃionale. Ele includ atât zone urbane, cât şi zone rurale sau
zone de pescuit ce trec prin perioade de accentuat declin economic,
• Obiectivul 3: impulsionarea modernizării în domeniile educaŃieif
profesionale şi al politicilor şi sistemelor de ocupare. Această măsură au în
vedere acele regiuni şi zone ce nu sunt acoperite de obiectivele 1 şi 2, fiind, însă, de
asemenea, concepută spre a asigura cadrul de a politicilor ce urmăresc
interconectarea în acŃiune a resursei din diferitele Ńări membre.

50
Pentru perioada 2000-2006 fondurile structurale au Ia dispoziŃie 15 miliarde euro.
Această valoare reprezintă cca.1/3 din bugetul ComunităŃii. Efortul financiar, deşi modest în
raport cu resursele alocate la nivel naŃional de către statele membre, acoperă aproape 50% din
populaŃia ei şi exprimă amploarea sarcinii asumate de către Comunitate pentru realizarea
coeziunii economice şi sociale. Criteriile generale de alocare sunt diferite în raport cu zona
obiectiv:
• pentru zonele - obiectiv 1 şi 2; populaŃia eligibilă, bunăstarea
naŃională şi regională, gravitatea problemelor structurale şi şomajul;
• pentru zonele - obiectiv 3: populaŃia eligibilă, situaŃia locurilor de muncă,
gravitatea problemelor de excluziune socială, nivelul educaŃiei şi pregătirea
profesională, precum şi rata participării femeilor la piaŃa muncii.
În sinteză, participarea celor patru fonduri structurale la realizarea celor trei obiective
este prezentată în tabelul nr. 2.2,:
Tabelul nr. 2.2. - Repartizarea fondurilor structurale pe obiective
MĂSURI VIZATE OBIECTIVUL 1 OBIECTIVUL 1 OBIECTIVUL 3
FEDER FEDER FSE
FSE FSE
FEOGA
IFOP

Către sfârşitul anului 1999, fiecare staT membru, în conlucrare cu Comisia Europeană,
a fost solicitat să pregătească un document cadru (cunoscut şi sub numele de Document
Cadru de Sprijin Comunitar sau Documentul Programatic Unic). Acest document pune
la dispoziŃie orientările generale şi pe cele specifice legate de intervenŃiile posibile în cadrul
fiecărui obiectiv în parte, măsurile prevăzute pentru implementare, planurile de finanŃare şi
metodele de administrare şi monitorizare.
În plus faŃă de Documentul Cadru, fiecare stat membru a fost solicitat să pregătească, în
colaborare cu Comisia, un al doilea document denumit "Document de referinŃă cadru
privind dezvoltarea resurselor umane şi ridicarea gradului de ocupare a forŃei de
muncă". Acest document trasează strategiile de intervenŃie pentru fiecare Ńară în parte, în
concordanŃă cu liniile directoare conŃinute în Planurile NaŃionale de AcŃiune pentru Ocupare
(PNAO) ale fiecărei Ńări în parte. UE a dorit în acest fel ca, măsurile conŃinute în fiecare
dintre Planurile de AcŃiune pentru Ocupare să fie finanŃate cu precădere din FSE astfel încât,
intervenŃiile în ceea ce priveşte măsurile din cadrul obiectivului 3 mai sus menŃionat şi care
pot fi finanŃate doar prin FSE, să fie neapărat legate de prevederile cuprinse în cadrul
Planurilor NaŃionale de AcŃiune pentru Ocupare.
B. Fondul Social European
Dat fiind accentul care este pus pe ocuparea şi formarea profesională în cadrul
activităŃilor ce pot fi finanŃate de către Fondul Social European, este necesar să cunoaştem
sarcinile concrete pe care Reglementările Comunitare le trasează pentru perioada 2000-2006
pentru acest fond. Aceste sarcini trebuie realizate în cadrul PNAO al fiecărei Ńări in parte,
astfel:
a) Dezvoltarea şi promovarea de politici active pentru piaŃa muncii, orientate către
prevenirea şi combaterea şomajului, prevenirea şi combaterea şomajului de lungă
durată atât în rândurile bărbaŃilor, cât şi în rândurile femeilor, facilitarea
reintegrării şomerilor de lungă durată şi sprijinirea integrării pe piaŃa muncii a
tinerilor şi a acelor persoane ce se întorc pe piaŃa muncii după o perioadă
îndelungată de absenŃă.
b) Promovarea şanselor egale pe piaŃa muncii, pentru orice persoană, cu un accent
deosebit pe promovarea şanselor egale pentru acele categorii de persoane ce sunt
predispuse la excludere socială.

51
Promovarea şi îmbunătăŃirea pregătirii vizează:
• pregătirea în domenii profesionale distincte,
• educaŃia,
• consilierea,
ca părŃi integrante ale unei politici orientate către educaŃia continuă, menită să:
• faciliteze şi să îmbunătăŃească accesul şi integrarea pe piaŃa muncii;
• îmbunătăŃească şi să menŃină capacitatea de ocupare;
• promoveze mobilităŃi ocupaŃionale.
c) Promovarea conceptului unei forŃe de muncă înalt calificate,
flexibile şi bine pregătite, precum şi pe acela al inovării şi adaptabilităŃii de organizarea
muncii, dezvoltării spiritului antreprenori al şi încurajării de noi locuri de muncă
concomitent cu dezvoltarea şi întărirea potenŃialului de cercetare şi inovare ştiinŃifică şi
tehnologică al resursei umane.
d) Măsuri specifice menite să îmbunătăŃească accesul femeilor şi
riparea acestora pe piaŃa muncii, inclusiv prin realizarea unei cariere
tionale, accesul la noi locuri de muncă şi posibilitatea de a iniŃia şi, precum şi prin reducerea
discriminării şi segregării verticale şi itak de pe piaŃa muncii având la bază apartenenŃa la un
gen sau altul
Acelaşi set de reglementări subliniază şi alte trei orientări ce sunt oferite de către FSE şi
care implică toate cele cinci domenii deja menŃionate:
• Prima dintre aceste direcŃii se referă la promovarea iniŃiativelor
în domeniul ocupării, incluzând acordurile la nivel local cu privire la ocupare.
• Cea de a doua direcŃie se referă la realizarea de programe şi proiecte menite să
exploateze oportunităŃile de ocupare oferite de către societatea informaŃională.
• Cea de a treia vizează egalitatea dintre bărbaŃi şi femei în
termenii implementării a ceea ce este cunoscut sub numele de politica şanselor
egale.
C. IniŃiativele comunitare
IniŃiativele comunitare constituie un alt instrument important de implementare a politicilor
europene. Acestea sunt caracterizate printr-o serie de particularităŃi, ce le diferenŃiază de
alte modalităŃi de intervenŃie:
a) Permit atingerea unor obiective specifice, cu un grad ridicat de punctualitate,
b) Trebuie să fie în măsură să genereze proiecte cu caracter de noutate. Cu alte
cuvinte, proiectele nu trebuie să fie doar pozitive şi folositoare prin ele însele, ci trebuie să fie
şi în măsură să genereze valoare adăugată dincolo de cadrul şi de procedurile curente de
lucru.
c) Trebuie să fie transnaŃionale. Proiectele trebuie să implice, atât în faza de
pregătire, cât şi în cea de implementare (desigur cu posibilitatea unor nivele diferite de
implicare de la caz la caz şi de la etapă la etapă) parteneri din diferite Ńări aparŃinând Uniunii
Europene şi, în anumite cazuri, chiar şi din terŃe Ńări.
d) Sunt finanŃate cu sume mult mai mici decât fondurile structurale deoarece rolul
lor nu este acela de a aduce vreo contribuŃie directă la realizarea obiectivelor legate de
dezvoltarea economică şi creşterea ocupării în spaŃiul Uniunii Europene. In schimb, rolul lor
are în vedere promovarea acelor iniŃiative care, datorita conŃinutului lor preponderant novator,
pot acŃiona ca un stimulent atât pentru statele membre aleUE, cât şi pentru Comunitate ca
organizaŃie integraŃionistă spre a identifica
politici care, la rândul lor pot aduce ulterior o contribuŃie majoră la atingerea obiectivelor
Uniunii in ansamblul său.
Între 1994-1999 iniŃiativele comunitare au avut în vedere: reconversia industriei
militare (Programul Konver); promovarea ocupării în rândurile femeilor (Programul Now);

52
asistarea lucrătorilor în procesul de adaptare la schimbările din structura ramurilor industriale
(programul Adapt).
Pentru perioada 2000-2006 numărul programelor de iniŃiativă comunitară a fost
redus la patru, acestea fiind:
• Interreg III: promovează cooperarea transfrontalieră şi inter-regio-nală între statele
vecine, nu numai cu cele aflate in interiorul frontierelor Uniunii Europene (de
exemplu între ElveŃia şi Italia), dar şi între Ńări separate prin întinderi maritime atât
în interiorul Uniunii (de exemplu între Spania şi Italia), cât şi între Europa şi Africa
(de exemplu intre FranŃa şi Tunisia) (finanŃare FEDER).
• Urban II: scopul său este de a da un nou impuls activităŃilor economice şi de a
contribui la revigorarea socială a zonelor urbane defavorizate spre a promova,
astfel, conceptul de dezvoltare urbană durabilă (finanŃare FEDER).
• Leader +: vizează dezvoltarea rurală prin intermediul unor programe integrate şi
al cooperării dintre diferite grupuri locale de acŃiune (finanŃare FEOGA).
• Equal: promovează cooperarea transnaŃională în vederea încurajării de noi metode
şi practici de luptă împotriva discriminării şi inegalităŃii atât în relaŃie cu piaŃa
muncii, cât şi cu privire la a socială şi profesională a persoanelor ce solicită azil
public (finanŃare FSE).

Programul EQUAL4
Rostul programului EQUAL este acela de a experimenta noi principii de abordare
şi combatere a diferitelor forme de inegalitate şi discriminare ce îi afectează atât pe cei ce
lucrează, cât şi pe aceia care caută un loc de muncă, prin intermediul unor proiecte
pregătite în cadrul iniŃiativelor de cooperare trasnaŃională şi implementate în contexte
specifice. Equal vizează, de asemenea, şi nevoile solicitanŃilor dea zil în ceea ce priveşte piaŃa
muncii.
EQUAL participă, într-o mare măsură, la implementarea strategiei de ocupare a forŃei de
muncă la nivelul ComunităŃii, având Ia bază liniile şi concentrându-se asupra următoarelor
obiective:
• creşterea capacităŃii de ocupare a forŃei de muncă;
• dezvoltarea spiritului antreprenorial;
• adaptabilitatea;
• asigurarea de şanse egale pentru bărbaŃi şi femei.
EQUAL continuă a l t e două programe de iniŃiativă comunitară anterioare. Primul
dintre acestea, ADAPT, urmărea să impulsioneze adaptarea lucrătorilor Ia schimbările din
mediul industrial, în special prin intermediul formării profesionale. Cea de a doua inŃiativă
comunitară, EMPLOYMENT, promova utilizarea resurselor umane spre a stimula astfel
ocuparea prin intermediul a patru programe distincte:
• NOW dedicat femeilor;
• HORIZON dedicat persoanelor cu handicap;
• YOUTHSTART pentru tinerii sub 21 de ani;
• INTEGRA pentru grupuri dezavantajate pe piaŃa muncii.
Aceste programe au generat dc-a lungul anilor mii de proiecte în întreaga Europă,
implementate atât de către autorităŃile publice, cât şi de întreprinderi, furnizori de formare
profesională, şcoli, universităŃi, ramuri industriale şi organizaŃii bazate pe voluntariat, în
multe din cazuri lucrând în parteneriat.
EQUAL urmăreşte să valorifice la un nivel superior rezultatele obŃinute în cadrul
programelor ADAPT şi EMPLOYMENT, plasarea acestora într-un cadru strategic mai larg
4
Sursa de documentare: http //europa eu.int/camm/employment_soclal/equal/endec.cfm

53
şi mai bine. EQUAL va acŃiona astfel încât să încurajeze cooperarea dintre principalii
actori sociali (incluzând autorităŃi naŃionale şi locale, ONG-uri, partenerii sociali şi sectorul
de afaceri şi, cu deosebire, IMM-urile) aşa încât aceştia să lucreze împreună şi să îşi
concentreze atât experienŃa cât şi capacităŃile tehnice în domeniu.
EQUAL este implementat Ia nivel naŃional prin intermediul sociali care formează aşa-
numite Parteneriate pentru Dezvoltare – PD.
Un astfel de PD poate fi înfiinŃat:
• fie ca un PD sectorial care se concentrează pe un anumit sector economic, pe un
grup Ńintă sau pe o tematică de interes;
• fie ca un PD geografic care se concentrează pe o anumită zonă sau pe un bazin
economic.
Lucrând într-un cadru ce este stabilit la nivelul fiecărui stat membru al UE, fiecare
PD îşi va construi propria sa strategie în cadrul căreia va încerca să experimenteze modalităŃi
novatoare de tratare a problemelor discriminării şi inegalităŃii. Fiecare PD va avea cel puŃin un
partener de alt stat ne-membru eligibil pentru asistenŃă financiară în cadrul unor programe ca
PHARE TACIS fiind, în acelaşi timp şi în mod obligatoriu, membru al unei reŃele de PD-uri
implicate în rezolvarea aceleaşi teme sau problematici. Rezultatele activităŃii PD-urilor vor fi
apoi evaluate pentru a putea fi ulterior utilizate în realizarea liniilor directoare ce vor sta la
baza politicilor şi practicilor ce vor fi încorporate în strategia europeană în domeniul ocupării.
EQUAL se bazează pe un set de şase abordări constructive:
1) abordarea tematică;
2) abordarea partenerială;
3) delegarea de autoritate;
4) cooperarea transnaŃională;
5) abordarea inovativă;
6) diseminarea şi identificarea de priorităŃi.
Fiecare stat membru a realizat ulterior o ierarhizare a priorităŃilor şi a construit
Programe de IniŃiative Comunitare (PIC) definind modalităŃi concrete de implementare a
programului EQUAL la nivel naŃional prin conlucrarea cu diferitele PD-uri. Statele membre
trebuie să se asigure totodată că propunerile înaintate sunt menite să îmbunătăŃească soarta
celor ce sunt afectaŃi de discriminare (fie ea bazată pe sex, rasă, etnie, origine, religie sau
credinŃă, handicap, vârstă sau orientare sexuală) şi inegalitate.
Pe baza acestor PIC-uri naŃionale, odată negociate şi aprobate de Comisie, sunt
lansate o serie de selecŃii de oferte de către statele membre. Fiecare proiect trebuie să
prevadă o serie de iniŃiative coordonate, punctate astfel încât să elimine discriminarea şi
inegalitatea existente pe un anumit segment al pieŃei muncii fie el definit geografic ori
economic, implementarea urmând a se face de către un PD ce va trebui să implice propuneri
provenind din cel puŃin două medii diferite (de exemplu, autorităŃi publice, servicii publice de
ocupare, sectorul de afaceri, organizaŃiile partenerilor sociali, centre de formare, şcoli,
universităŃi şi ONG-uri).
Fiecare propunere de proiect trebuie să fie alcătuită din elemente constitutive
principale:
a) Primul element presupune realizarea unui parteneriat real mai
degrabă decât a unuia formal. FinanŃarea pentru această fază trebuie să acopere
costurile întâlnirilor dintre parteneri, incluzând cel puŃin o întâlnire cu partenerul
dintr-o altă Ńară şi va face posibilă definirea unui plan detaliat de lcuru cu stabilirea
atât a rolului fiecărui partener, cât şi a părŃii ce va răspunde de gestiunea
financiară a proiectului.
b) Proiectele ce demonstrează în prima etapă că sunt cu adevărat reprezentative (cel
puŃin în ceea ce priveşte luarea în considerare a punctelor de vedere ale celorlalŃi
parteneri) şi au un grad ridicat de transparenŃă financiară vor fi aprobate şi vor
trece Ia realizarea celui de al doilea element constitutiv. Acesta va avea în vedere
54
transpunerea în practică a obiectivului principal al PD-ului în cauză, ce va acoperi o
perioadă iniŃială de 2-3 ani cu o posibilă extindere, dacă aceasta se justifică prin
rezultatele lui.
c) Cel de al treilea element ce poate fi desfăşurat în paralel cu cel doilea sau poate
să îi succeadă acestuia implică realizarea de contacte şi construirea de reŃele
tematice între proiecte. Cu sprijinul Comisiei şi al autorităŃilor naŃionale
responsabile pentru programul respectivul, PD-urile vor realiza schimburi de
experienŃe, vor disemina elementele şi pune în practică şi rezultatele obŃinute.
Aceste elemente vor intra în sarcina politicilor promovate atât de către statele
membre, cât şi de către zone in ansamblul său.
Programul de AcŃiune Comunitar pentru Tineret (YOUTH5)
ActivităŃile de sprijinire din cadrul acestui program inlcud, în special,
posibilităŃi de formare profesională pentru acei indivizi sau pentru acele organizaŃii
implicate în activităŃi cu specific de tineret.
Obiectivele programului sunt:
• Obiective generale
Programul comunitar YOUTH (TINERET) trasează cadrul legal pentru spijinirea
activităŃilor neconvenŃionale educative pentru tineri şi promovează mobilitatea, iniŃiativa,
cooperarea interculturală în domeniul educaŃiei şi solidarităŃii tinerilor din Europa.
Programul YOUTH se adresează tinerilor cu vârste cuprinse între 15 şi 25 ani şi îşi
propune să le ofere o experienŃă concretă a ceea ce înseamnă statutul de cetăŃean european,
încurajându-i astfel să fie mai activi. Programul urmăreşte, de asemenea, să contribuie la
realizarea unei "Europe a Cunoaşterii" şi să creeze o platformă europeană pentru
elaborarea în cooperare a unei politici pentru tineri, bazată pe educaŃie neconvenŃională.
► Obiectivele specifice:
- să faciliteze integrarea tineretului într-o societate în sensul larg al cuvântului şi să
încurajeze spiritul de iniŃiativă;
- să sprijine tinerii în acumularea cunoştinŃelor, aptitudinilor şi competenŃelor, precum
şi în recunoaşterea valorii unor astfel de experienŃe;
- să permită tinerilor să-şi exprime liber sentimentul de solidaritate şi să spijine lupta
împotriva rasismului şi xenofobiei;
- să promoveze o mai bună înŃelegere a diversităŃii culturale europene şi a valorilor
comune;
- să elimine toate formele de discriminare şi să promoveze egalitatea la toate nivelurile
societăŃii;
- să introducă în proiecte un element european care să aducă un impact
pozitiv asupra lucrului tinerilor la nivel local;
- să ofere tinerilor cu posibilităŃi şi oportunităŃi (dintr-un spaŃiu cultural, geografic sau
socio-cconomic mai puŃin privilegiat) acces Ia mobilitate şi activităŃi educative
informale, care au loc în cadrul programului Youth.
► AcŃiunile programului au în vedere:
a) Tineri pentru Europa/Schimburi de tineri - oferă grupurilor de tineri cu vârste
între 15-25 ani) din diferite Ńări, oportunitatea întâlnirii.Această acŃiune are o valoare
pedagogică, promovând educaŃia informală unor teme comune şi a diversităŃii culturale.
b) Serviciul European de Voluntariat - permite tinerilor (între 15 – 25 ani) să
desfăşoare activităŃi de voluntariat într-o altă Ńară pentru o perioadă, de obicei între 6-12
luni. ActivităŃile de voluntariat pot fi de exemplu, în domeniul mediului, artei şi culturii,
noilor tehnologii, agementului şi sportului.

5
Sursa de documentare: http//europa.eu.int/comm./education/youthprogram.html
55
c) IniŃiative pentru Tineret - îşi propune să sprijine ideile şi iventivitatea tinerilor
(între 15/ 18 - 25 ani) oferindu-le oportunitatea de a fi în mod direct şi activ implicaŃi in
planificarea şi realizarea de proiecte în comunitatea locală
d) AcŃiuni Comune – asigură sprijin pentru iniŃiativele care implementează cele trei
programe: Socrates, Leonardo. TINERET şi altele, cum ar fi Cultura 2000.
e) Măsuri de Sprijin - menite să sprijine actorii implicaŃi în activităŃi pentru tineret,
sau interesaŃi de problemele tinerilor, să pregătească şi să sprijine proiecte şi iniŃiative în
cadrul programului TINERET şi să îmbunătăŃească calitatea acestora prin diseminarea
informaŃiilor referitoare la acŃiuni pozitive sau instruirea coordonatorilor de proiect.
Comisia Europeană lansează anual apeluri6 pentru proiecte de complementare, cu
priorităŃi în domeniul reŃelelor, parteneriatelor, şi informării.
► Beneficiarii programului sunt:
• grupuri de tineri care coresc să participe înstr-un schimb de tineret sau să
pornească o iniŃiativă în cadrul comunitŃii lor locale;
• tineri care ar doris ă se implice în serviciul de voluntariat;
• foştii voluntari care doresc să-şi îmbunătăŃească experienŃa ;
• organizaŃiile de / pentru tineret;
• liderii de organizaŃii;
• lucrătorii în domeniul tineretului;
• persoanele implicate în domeniul educaŃiei informale şi de tineret ;
• alte organizaŃii, asociaŃii saustructuri non-guvernamentale.
► Pot solicita finanŃare entităŃi sau persoane fizice înregistrate în:
• statele membre UE ;
• Ńările candidate asociate programului;
• Ńările SEE/AELS (Islanda, Liechstenstein, Norvegia)
Sprijinul financiar7 se bazează pe principiul co-finanŃării, atât programul TINERET, cât şi
organizaŃii /participanŃi contribuind la acoperirea costurilor.
Planul de acŃiune pentru învăŃarea electronică (eLearning)8
Această linie de finanŃare urmăreşte dezvoltarea unei mai bune înŃelegeri a
problemelor şi oportunităŃilor asociate metodelor de învăŃare electronică (eLearning),
conŃinutului şi resurselor necesare pentru acestea. Totodată este urmărit şi impactul
acestora în ceea ce priveşte educaŃia şi instruirea, pedagogică specifică, precum şi noile
tendinŃe tehnologice dins ector ca şi posibilităŃile în plan european pentru crearea de valoare
adăugată specifică.
Informare şi măsuri de formare profesională pentru organizaŃiile lucrătorilor B3-
40029
Această linie de finanŃare cu caracter anual, sprijină măsurile de informare şi formare
profesională pentru organizaŃiile lucrătorilor inclusiv pentru sprijinirea participării
reprezentanŃilor partenerilor sociali din Ńările candidate la aderare.
Cooperare SUSA-UE în domeniile învăŃământului superior şi a formării
profesionale10

6
Aceste apeluri sunt publicate in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, iar mai multe formaŃii se găsesc
la adresa: http://europa.eu.int/comm/youth
7
InformaŃii referitoare la regulamentul financiar şi detalii despre fiecare tip de activitate sunt disponibile la
DirecŃia pentru Cooperare Europeană în Domeniul Tineretului – EUROTIN din cadrul AgenŃiei NaŃionale
pentru Sprijinirea IniŃiativelor Tinerilor (ANSIT)
8
Sursa de documentare: http://europa.eu.int/comm/education/elearning/index.html
9
Sursa de documentare: http://europa.eu.int/comm/dgs/employment_social/tender_en.html
10
Sursa de documentare: http://europa.eu.int/comm/education/ec-usa/usa.html
56
Proiectele de cooperare transatlantică sprijină activităŃi ce se referă la schimburi de
studenŃi, dezvoltarea de noi curricule, burse de cercetare, programme intensive de scurtă
durată, schimburi de profesori şi alte iniŃiative cu caracter inovativ, inclusiv programele ce
includ utilizarea noilor tehnologii suu cele care prmovează învăŃarea la distanŃă.
Cooperarea dintre ComunităŃile Economice europene şi Canada în domeniul
învăŃământului superior şi al formării profesionale11
În cadrul acestui program sunt sprijinite acele iniŃiative şi activităŃi legate de
dezvoltarea şi diseminarea de curricule internaŃionale cu caracter de noutate, mobilitatea
studenŃilor şi dezvoltarea cadrului instituŃional al acesteia, schimburi structurate şi stagii
pentru profesori, formatori, manageri li alŃi specialişti din domeniul educaŃional şi al
formării profesionale. În acelaşi timp, sunt sprijinite dezvoltarea în comun şi diseminarea
tehnologiilor informaŃiei şi în special al celor bazate pe utilizarea internetului.
Programul ALFA12
Acest program sprijină cooperarea academică între UE şi America Latină şi include,
printre altele, încurajarea cooperării între universităŃii, şcoli, sindicale şi/sau instituŃii şi
organizaŃii specializate pentru realizarea de programme de educaŃie continuă.
Ocuparea forŃei de muncă şi facilitarea ocupării
Desigur că, responsabilitatea principală în ceea ce priveşte problematica ocupăării
revine DirecŃiei Generale de Ocupare şi Afaceri Sociale,dar anumite responsabilităŃi, în
special legate de formarea profesională a forŃei de muncă, revin şi DirecŃiei Generale de
EducaŃie şi Cultură.

A. Programul de seminarii şi proiecte în sprijinul Strategiei Europene în Domeniul


Ocupării B5-502013
Acest program sprijină seminarii şi proiecte ce tratează în mod direct aspecte prioritare
ale Strategiei europene în domeniul Ocupării cum ar fi: acŃiuni menite să faciliteze şi să
încurajeze creşterea ocupării pentru grupurile defavorizate, promovarea educaŃiei continue şi
a dezvoltării calificării profesionale, promovarea mobilităŃii transnaŃioanle, creşterea
implicării partenerilor sociale şi a societăŃii civile, dezvoltarea de instrumente de evaluare a
rezultatelor obŃinute în politica de ocupare în domeniul ocupării şi îmbunătăŃirea capacităŃii
de asigurare a concordanŃei dintre cererea şi oferta de muncă la nivelul serviciilor publice de
ocupare.
B. Programul de sprijinire a iniŃiativelor locale în vederea creşterii ocupării B5-
50314
Acest program are rolul de a oferi sprijin în vederea realizării de proiecte şi
seminarii transnaŃionale al căror obiectiv principal îl constituie tocmai întărirea capacităŃii
principalilor actori instituŃionali de la nivel local, regional şi naŃional de a acŃiona în vederea
realizării de iniŃiative în sprijinul creşterii ocupării, de a dezvolta instrumente de
monitorizare a rezultatelor acŃiunilor în acest domeniu, precum şi de a realiza campanii de
informare în problematica ocupării forŃei de muncă ori de a realiza acŃiuni de cooperare între
diverse regiuni.
C. Programul B3-4011 EURES (Serviciile de Ocupare Europene)15
Această linie de finanŃare sprijină activităŃile reŃelei EURES, al cărei scop este acela de
a asigura consultanŃă şi informaŃii referitoare la ocuparea forŃei de muncă în statele
memebre. Aceasta implică, în principal, sprijinirea unor acŃiuni ca: schimbul de locuri de
muncă vacante şi cereri de locuri de muncă în statele membre.
RelaŃiile industriale
11
Sursa de documentare: http://europa.eu.int/comm/education/canada/canada.htm
12
Sursa de documentare: http//europa.eu.int/comm.europa.int/projects/alfa/index_en.htm
13
Sursa de documentare: http//europa.eu.int/comm./dgs/employment_social/tender_en.htm
14
Sursa de documentare: http//europa.eu.int/comm./dgs/employment_social/tender_en.htm
15
Sursa de documentare: http//europa.eu.int/comm.//employment_social/eures/en/index.htm
57
La nivelul Comisiei Europene există un anumit număr de linii de finanŃare cu caracter anual,
ce sunt dedicate sprijinirii dezvoltării relaŃiilor industriale şi reprezentării lucrătorilor.
A. Programul B3-4000dedicat relaŃiilor industriale şi dialogului social16
Această linie de finanŃare sprijină măsurile în vederea promovării dialogului social
la nivel de ramură şi intre-sectrorial, precum şi activităŃile în domeniul relaŃiilor industriale,
în special cele orientate în vederea dezvoltării capacităŃilor în domeniu şi schimbului de
informaŃii la nivel european. Programul sprijină totodată măsurile în vederea dezvoltăii şi
diseminării bunelor practici şi întăririi cooperării, concomitent cu sprijinirea unor activităŃi
de tipul studiilor şi al proiectelor ce se ocupă cu promovarea participării lucrătorilor.
B. Programul B3-4002 de sprijinire a informării şi instruirii pentru
organizaŃiile lucrătorilor17
Această linie de finanŃare sprijină activităŃile şi măsurile cu caracter de informare şi
instruire pentru organizaŃiile lucrătorilor, aşa cum acestea reies din implementarea acŃiunilor
comunitare referitoare la dimensiunea socială a pieŃei interne, inclusiv prin participarea de
reprezentanŃi ai partenerilor sociali din Ńările candidate.
C. Programul B3-4003de sprijinire a informării, consultării şi participării
reprezentanŃilor întreprinderilor18
Această linie bugetară sprijină măsurile în vederea întăririi cooperării
internaŃionale între lucrători şi reprezentanŃii angajatorilor în probleme de informare,
consultare şi pariticpare la adoptarea deciziilor în acele întreprinderi ce ăşi desfăşoară
activitatea în cel puŃion două state membre.
Problematica socială şi de mediu
Comisia sprijină, de asemenea, proiectele ce tratează aspecte legate de
problematica socială şi de mediu, inclusiv egalitatea între sexe, combaterea discriminării de
roice fel şi a excluderii sociale, probleme de protecŃie a mediului şi de asigurare a sănătăŃii şi
securităŃii la lcoul de muncă.
A. Programul Comunitar de Promovare a EgalităŃii între Sexe (2001-2005)19
Acest program are scopul de a promova egalitatea între sexe, în special prin
furnizarea de asistenŃă şi sprijin în vederea implementării strategiei cadru a ComunităŃii în
ceea ce priveşte egalitatea între sexe. Programul coordonează sprijinul şi finanaŃarea
implementării unor activităŃi transnaŃionale cu caracter orizontal ce se încadrează în câmpul
de acŃiune al strategiei. În acelaşi timp, programul urmăreşte realizarea complementăii-tîăŃii
cuz alte programe şi finanŃări nerambursabile ale UE.
B. Programul B3-4012 de sprijinre a măsurilor în vederea realizării
egalităŃii între sexe20
Această linie bugetară intenŃionează să sprijine şi să finanŃeze implementarea
acŃiunilor dinc adrul strategiei comunitare pentru realizarea egalităŃii între sexe prin
sprijinirea schimbului de informaŃii, a bunelor practici şi dezvoltăii l anivel european.
C. Programul B3-4015 de sprijinire a măsurilor pregătitoare în vederea
combaterii şi prevenirii excluderii sociale21
Această linie bugetară urmăreşte să acopere din punct de vedere financiar măsurile
pregătitoare în vederea realizării unui program multi-anual al cărui scop îl reprezintă, pe de
o parte încurajarea informării, a schimbului şi cooperării, iar, pe de altă parte, îmbunătăŃirea
practicilor şi a abordării invative în vederea excluderii sociale.

16
Sursa de documentare: http//europa.eu.int/comm.//employment/news/2002/jan/vp2002_001_en.pdf
17
Sursa de documentare: http//europa.eu.int/comm.//employment/news/2002/jan/vp2002_001_en.pdf
18
Sursa de documentare: http//europa.eu.int/comm.//employment/news/2002/jan/vp2002_001_en.pdf
19
Sursa de documentare: http//europa.eu.int/comm.//employment_social/equ_opp/fund_en.html
21
Sursa de documentare: http//europa.eu.int/comm.//employment_social/soc-prot/social/index_en.htm
58
D. Programul B4-4010, dedicat sprijinirii acŃiunilor în domeniul protecŃiei
sănătăŃii, igienei şi securităŃii la lcoul de muncă22
Această linie de finanŃare din bugetul anual al Comisiei este destinată sprijinirii
financiare a acŃiunilor de informare cu caracter general în problematica mediului
înconjurător şi dezvoltării durabile.
E. Programul B3-4010, dedicat sprijinirii acŃiunilor în domeniul protecŃiei
sănătăŃii, igienei şi securităŃii la locul de muncă23
Acest program este destinat sprijinirii acŃiunilor în vederea garantării aplicării
coordonatelor politicii europene referitoare la sănătatea şi securitatea în muncă, ptrecum şi
asigurării participării atât a reprezentanŃilor salariaŃilor, cât şia reprezentanŃilor patronatului l
aformarea, planificarea şi implementarea politicilor europene în materie
Societatea informaŃiei
Problematica SocietăŃii InformaŃionale face obiectul unei multitudini de programe ce
se ocupă de aspecte ce pornesc de la inovarea tehnologică şi până la învăŃarea on-line. În
cele ce urmează oferim o selecŃie a celor mai importante iniŃiative în domeniu.
A. Programul TEN-Telecom24
Acest program promovează dezvoltarea serviciilor şi aplicaŃiilor transeuropene de
teelcomunicaŃii în domeniul de interes comun, furnizând în acest sens sprijin în pregătirea
planurilor de afaceri sau chiar demararea unor investiŃii în domeniu.
B. Programul PROMISE – promovarea SocietăŃii InformaŃiei în Europa25
PROMISE urmăreşte să stimuleze apariŃia şi dezvoltarea SocietăŃii InformaŃiei în
Europa prin ridicarea gradului de informare a publicului larg şi prin facilitarea înŃelegerii
impactului apariŃiei acesteia asupra economiei şi societăŃii europene în ansamblul său.
Programul urmăreşte să sprijine acŃiuni în vederea maximiyării beneficiilor în plan
economic şi social şi al întăririi rolului şi creşterii vizibilităŃii Europei ca actor global în
dezvoltarea SocietăŃii InformaŃiei
C. Planul de acŃiune pentru învăŃarea electronică (eLearhing)26
Această linie de finanŃare urmăreşte să dezvolte o mai bună înŃelegere a problemelor
şi oportunităŃilor asociate metodelor, conŃinutului şi resurselor necesare în vederea realizării
procesului de învăŃare cu ajutorul mijloacelor electronice (eLearning). Totodată ea asigură
sprijin pentru acŃiunile legate de impactul eLearning-ului asupra educaŃiei şi formării
profesionale, precum şi asupra dezvoltării pedagogice şi tehnologice în domeniu ca şi
posibilităŃilor la nivel european de exploatare a acestora şi creare de valoare adugată în
domeniu.
D. Programul eContent27
Acest programeste orientat către sprijinirea producŃiei, diseminării şi utilizării de
materiale europene pe suport digital, precum şi al încurajării diversităŃii lingvistice şi
culturale în cadrul reŃelelor informaŃionale electronice globale, şi în special, pe Internet.
Diversitatea lingvistică şi culturală
Comisia sprijină o mare diversitate de iniŃiere legate de cultura europeană, precum şi
de învăŃarea şi protecŃia limbilor şi culturilor europene minoritare.
A. Programul Cultural 2000 (2000-2004)28
Cultura 2000 are drept scop dialogul cultural, cunoaşterea istoriei şi culturii,
încurajarea diseminării transnaŃionale a valorilor culturale, a diversităŃii culturale, creaŃia

22
Sursa de documentare: http//europa.eu.int/comm.//environment/funding/intro_en.htm
23
Sursa de documentare: http//europa.eu.int/comm.//employment_social/h&s/callprop/index_en.htm
24
Sursa de documentare: http://www.ten-telecom.org/
25
Sursa de documentare: http://europa.eu.int/ISPO/i_promise.html
26
Sursa de documentare: http://europa.eu.int/comm/education/elearning/index.html
27
Sursa de documentare: http://www.cordis.lu/econtent/home.html
28
Sursa de documentare: http://europa.eu.int/comm/culture/eac/index_en.html
59
artisitică, precum şi promovarea moştenirii culturale comune. Acest program promovează,
de asemenea, cultura ca o modalitate de realizare a integrării sociale şi stimulare a
dezvoltării economice şi sociale.
B. Programul B3-1000 privind adoptarea unor măsuri în vederea protejării şi
salvării degradării limbilor şi culturilor regionale şi minoritare.29
Această linie bugetară este dedicată sprijinirii acŃiunilor în vederea promovării şi
salvării degradării limbilor şi culturilor minoritare şi regionale din cadrul statelor membre.
Ea este, de asemenea, direcŃionată către sprijinirea activităŃilor de schimb cultural dintre
grupurile minoritate către sprijinirea activităŃilor de schimb cultural dintre grupurile
minoritare din Centrul şi Estul Europei şi cele din UE. Totodată această linie bugetară
urmăreşte să sprijine şi acele limbi minoritare ce nu aparŃin unei regiuni anume, cum ar fi
Yiddish sau limba rromales (Ńigănească).
C. Programul B3-1003 de sprijinire a măsurilor pregătitoare pentru
promovarea diversităŃii lingvistice a Uniunii în Societatea InformaŃiei30
Această linie bugetară are drept scop promovarea diversităŃii lingvistice a Uniunii în
noua Societate a InformaŃiei, în scopul unei mai mari conştientizări a serviciilor în limbi
diferite şi al promovării diversităŃii lingvistice, inclusiv prin promovarea utilizării limbilor
mai puŃin cunoscute în contextul SocietăŃii InformaŃionale. Aceste componente sunt
gestionate ca parte a programului eContent.
Cooperarea şi dezvoltarea.
Uniunea Europeană sprijină o gamă largă de activitaŃi de cooperare internaŃională din
afara spaŃiului UE. Sprijinul pentru astfel de iniŃiative31 este oferit, în principal,
organizaŃiilor non-guvernamentale (ONG-uri) pentru realizare de activităŃi de cooperare
internaŃională în sprijinul dezvoltării, inclusiv în domeniile educaŃiei şi formării
profesionale.
A. Cooperarea dintre Uniunea Europeană şi SUA în domeniul învăŃământului
superior şi al formării profesionale32
Cooperarea transatlantică include, în special, acŃiuni în domeniul schimburilor de
studenŃi şi cadre didactice, dezvoltarea de curricule de curs cu caracter novator, burse de
cercetare, cursuri intensive de specializare, stagii pentru profesori, precum şi o serie de
iniŃiative în domeniul dezvoltării de noi tehnologii sau metode de învăŃare la distanŃă şi alte
astfel de iniŃiative ce sunt eligibile pentru obŃinerea de sprijin financiar în cadrul acestui
program.
B. Cooperarea între UE şi Canada în domeniile învăŃământului superior şi al
formării profesionale33
ActivităŃile sprijinite în cadrul acestui program includ dezvoltarea şi diseminarea de
curricule de curs cu caracter de noutate, încurajarea mobilităŃii studenŃilor şi dezvoltarea
cadrului instituŃional pentru aceasta, stagii pentru profesori, formatori, manageri şi alŃi
specialişti în domeniu, precum şi dezvoltarea în comun de tehnologii bazate pe folosirea
tehnologiilor informaŃiei şi cu deosebire a Internet-ului.
C. Programul ALFA34

29
Sursa de documentare: http://europa.eu.int/comm/education/langmin.html
30
Sursa de documentare: http://www.cordis.lu/econtent
31
Mai multe informaŃii privind modul de sprijinire a unor astfel de iniŃiative pot fi găsite la: -
http://europa.eu.int/comm/europeald/general/index_en.htm;
http://europa.eu.int/comm/external_relations/index.htm;
32
Sursa de documentare: http://europa.eu.int/comm/education/ec-usa/usa.html
33
Sursa de documentare: http://europa.eu.int/comm/education/canada/canada.html
34
Sursa de documentare: http://europa.eu.int/comm/europeaid/projects/alfa/index_en.htm
60
Acest program sprijină cooperarea academică între UE şi America Latină încurajând
cooperarea între universităŃi, şcoli, sindicate şi/sau instituŃii specializate pentru realizarea de
proiecte şi cursuri în domeniul educaŃiei continue.
D. Programul European B7-320 pentru lucrători de construcŃii şi dezvoltare în
Afirca de Sud35
Acest program oferă finanŃare nerambursabilă pentru lucrări ce implică comunităŃile
locale şi sindicatele în activităŃi capabile să genereze de locuri de muncă pentru comunităŃile
respective sau în activităŃi cu caracter educativ ori de ocrotire a sănătăŃii.
E. Programul B7-410 MEDA36
Acest program sprijină reforma economică şi a structurilor sociale în statele
nemembre din zona Mării Mediterane.
F. Formarea profesională şi promovarea transferului de informaŃii în
problematica dezvoltării (Programul B7-610)37
Această linie bugetară sprijină campaniile de conştientizare a opiniei publice din
Ńările UE în legătură cu problematica specifică Ńărilor în curs de dezvoltare, realizate în şcoli
sau prin intermediul organizaŃiilor de tineret, precum şi scurte programe de instruire la
sediul Comisiei europene pentru funcŃionari sau cetăŃeni ai unor Ńări din lumea a treia.
DemocraŃia şi drepturile omului
Uniunea Europeană a fost şi este permanent preocupată de promovarea democraŃiei
şia drepturilor omului atât în Ńările memebre, cât şi în şările cu care întreŃine relaŃii. În cadrul
IniŃiativei europene pentru DemocraŃie şi Drepturile Omului operează un număr de linii
separate de finanŃare ce sprijină diversele iniŃiative în domeniu.38 Una dintre caracteristicile
ultimilor ani a fost sprijinul pentru procesele de democratizare din Ńările Europei Centrale şi
de Est, precum şi din Ńările ce au făcut parte din fost Uniune Sovietică. Acest sprijin a fost la
început acordat prin intermediul unor programe ca PHARE sau TACIS, respectiv
componenetele acestora pentru democraŃie (PHARE & TACIS DEMOCRACY).
În anul 1999 Uniunea Europeană a adoptat două reglementări privind instaurarea şi
consolidarea democraŃiei şi a statului de drept, precum şi privind respectarea drepturilor şia
libertăŃilor fundamentale care împreună au asigurat baza pentru o nouă IniŃiativă Europeană
pentru DemocraŃie şi Drepturile Omului (IEDDO). Această subsumează acum o serie de
problematici şi direcŃii de acŃiune care în trecut erau de resortul programelor PHARE şi
TACIS pentru democraŃie:
a) Promovarea şi apărarea drepturilor omului şia libertăŃilor fundamentale
proclamate în DeclaraŃia Universală a Drepturilor Omului;
b) Sprijinirea proceselor de democratizare;
c) Sprijinirea măsurilor de promovare a drepturilor omului şi democratizare prin
prevenirea conflictelor şi tratarea consecinŃelor acestora în cooperare cu
organismele competente.
► Mod de operare. Programul IEDDO curpinde cinci linii bugetare:
• B7-701 – Promovarea şi protecŃia drepturilor omului;
• B7-702 – Sprijin pentru procesele de democratizare;
• B7-703 – Prevenirea conflictelor şi tratarea focarelor de conflict;
• B7-704N – Tribunalele penale internaŃionale;
• B7-709N – Alegeri libere şi corecte.

35
Sursa de documentare: http://europa.eu.int/comm/development/index_en.ht
36
Sursa de documentare: http://europa.eu.int/comm/europeid/projects/meda/index_en.htm
37
Sursa de documentare: http://europa.eu.int/comm/development/index_en.htm
38
Mai multe informaŃii referitoare la iniŃiative prin care acŃiunile comune în vederea sprijinirii democratizării
şi respectării drepturlor omului care pot fi finanŃate se găsesc la adresele:
http://europa.eu/comm/external_relations/human_rights/introindex/htm şi
http://europa.eu.int/comm/dgs/europeaid/index.htm
61
PărŃi din aceste programe cu caracter global sunt aplicabile Ńărilor din Centrul şi
Estul Europei, inclusiv republicilor din fosta Jugoslavie, noilor state independente din fosta
Uniune Sovietică, precum şi Mongoliei. De menŃionat că nu toate iniŃiativele sunt egal
aplicabile tuturor acestor Ńări.
Spre a implementa strategia sa globală, IEDDO are la dispoziŃia sa trei tipuri de
măsuri, şi anume:
• proiecte identificate prin intermediul selecŃiilor de oferte, cu o contribuŃie a UE
ce nu poate fi mai mică de 300.000 de Euro.
• proiecte orientale, respectiv poriecte de mari dimensiuni cu parteneri din rândul
organizaŃiilor guvernamentale internaŃionale ori cu autorităŃi naŃionale;
• micro-proiecte, cu bugete mai mici de 50.000 Euro, administrate direct de către
Comisia Europeană prin delegaŃiile acesteia din Ńările în cauză.
Vizite şi schimburi
O bună parte dintre iniŃiativele pe care le-am menŃionat pe scurt mai sus oferă
sprijin financiar pentru realizarea de vizite, schimburi de experienŃă şi întâlniri între indivizi
din diferite Ńări europene. Pentru sindicate şi pentru membrii acestora astfel de oportunităŃi
prezintă interes atât în sine, ca modalitate de contact inter-umană la nivelul mişcării
sindicale, cât şi ca modalitate prin care poate fi realizată o cercetare de piaŃă şi pot fi stabilite
contacte în vederea unor viitoare parteneriate.
Lista de mai jos, conŃinând principalele linii de asistenŃă financiară este doar
orientativă, ea reprezentând doar o selecŃie a celor mai importante iniŃiative existente la data
realizării prezentei lucrării:
• Programul B-4000 pentru sprijinirea relaŃiilor industriale şi a dialogului
social39;
• Programul B-4003 pentru sprijinirea informaŃiei, consultării fi participării
reprezentanŃilor de la nivel de întreprindere40;
• Programul Leonardo da Vinci;
• Programul Socrates;
• Programul Youth (Tineret).
Fondul Europa - Program de micro -proiecte
► Obiective:
• sensibilizarea opiniei publice din Ńările candidate asupra integrării
europene şi asupra procesului de extindere a Uniunii Europene;
• aportul direct la o integrare mai rapidă a României în Uniunea Europeană;
• creşterea vizibilităŃii Uniunii Europene în România.
► SolicitanŃi eligibili:
• organizaŃii neguvernamentale non-profit;
• instituŃiii publice.
► ActivităŃi eligibile:
a) Crearea de noi centre sau reŃele de informare europeană locale/ naŃionale
destinate diseminării de informaŃie europeană, cu participarea autorităŃilor locale
şi/sau a ONG-urilor în judeŃele unde astfel de Centre nu există.
b) ÎmbunătăŃirea expertizei sectoriale în domeniul problemelor legate de integrarea
în Uniunea Europeană prin adaptarea informaŃiei la nevoile specifice ale grupului
Ńintă definit (de exemplu, întreprinzători, organizaŃii agricole, mediul academic,
asociaŃii profesionale etc).

39
Sursa de documentare: http://europa.eu.int/comm./employment_social/news/2002/jan/vp2002_001_en.pdj
40
Sursa de documentare:http://europa.eu.int/comm./employment_social/news/2002/jan/vp2002_003_en.pdj
62
c) îmbunătăŃirea nivelului de înŃelegere a opiniei publice asupra aderării României la
Uniunea Europeană. O atenŃie specială trebuie acordă campaniilor de informare publică,
orientate către grupuri mai puŃin informate cu privire la tematica legată de Uniunea
Europeană şi de integrare, grupuri localizate în afara Bucureştiului, cum ar fi populaŃia
rurală, pensionarii etc.
ActivităŃile proiectelor trebuie să corespundă obiectivelor Strategice de informare şi
comunicare a DelegaŃiei Comisiei Europene în România.
► CondiŃii de finanŃare
Limite de buget: 5.000-50.000 EURO/proiect (contribuŃie nerambursabilă UE):
• ContribuŃia UE poate reprezenta maxim 90% din valoarea totală a proiectului;
• ContribuŃia din partea aplicantului trebuie să reprezinte minimi 10% din
valoarea totală a proiectului (NUMERAR).
Durata maximă a proiectului: 12 luni
GRASP - Programul pentru Reforma AdministraŃiei Publice Locale prin
Parteneriate Durabile
Programul pentru Reforma AdministraŃiei Publice Locale prin Parteneriate Durabile
(GRASP) este un program finanŃat de AgenŃia Statelor Unite pentru Dezvoltare
InternaŃională (USAID) cu scopul de a întări activitatea administraŃiei publice locale şi a
societăŃii civile, de a promova parteneri parteneriatele între sectorul public şi cel privat
în vederea formulării unei mai bune oferte de servicii, precum şi de a creşte sprijinul
administrativ, financiar şi politic acordat de autorităŃile publice centrale celor locale.
Implementat de Development Aiternalives Inc. (DAI), cu sprijinul lui Academy for
EducaŃional Development (AED), GRASP este un program cu o durată de 5 ani având sediul
în Bucureşti şi patru birouri regionale.
GRASP este un program ce se concentreză asupra elaborării unei agende
comunitare care să abordeze priorităŃi ale guvernării locale pe mai multe niveluri. Prin
intermediu lui se încearcă dezvoltarea capacităŃii de rezolvare a problemelor comunităŃii la
nivel local prin colaborarea cu autorităŃile locale şi organizaŃiile societăŃii civile din
România. În paralel GRASP va identifica inovaŃiile apărute în administraŃia locală,
publicând succesele la nivel naŃional si asigurând legătura dintre oameni, dar şi comunităŃi
care promovează reforma politicilor în România. Pornind de la abordările caracteristice
economiei de piaŃă, GRASP va încuraja crearea la nivel local pentru servicii de asistenŃă
tehnică oferite de furnizorii români. Vor fi promovate, de asemenea, la nivel naŃional,
reformele legislative necesare în funcŃionarea unei guvernări locale mai eficiente şi a unei
societăŃi civile durabile.
A. InformaŃii generale privind finanŃările pentru Idei Novatoare
► Obiective. Programul de FinanŃare pentru Idei Novatoare a fost pentru a sprijini
elaborarea, multiplicarea şi reproducerea la scară naŃională a modelelor de bună
practică testate sau implementate la nivel de pilot prin iniŃiative locale. Aceste finanŃări
sunt să sprijine implementarea unor idei a căror eficienŃă a fost demonstrată. Societatea
civilă şi sectorul privat din România vor putea deveni, promotorii diseminării practicilor
locale inovatoare prin care se îmbunătăŃeşte eficienŃa, eficacitatea şi responsabilizarea
autorităŃilor locale.
► FinanŃările pentru Idei Novatoare vor fi acordate pentru următoarele tipuri de activităŃi,
realizate în parteneriat cu administraŃia publică locală:
• Multiplicarea şi reproducerea la scară naŃională a iniŃiativelor inovatoare.
Proiectele vor sprijini inovaŃiile care aduc o îmbunătăŃire concretă în activitatea
autorităŃilor locale, în capacitatea şi/sau serviciile furnizate de acestea şi care
elaborează o strategie clară şi un plan de acŃiune pentru multiplicarea şi/sau
reproducerea la scară naŃională.

63
• IniŃiativele cu impact larg pentru îmbunătăŃirea activităŃii autorităŃilor
locale. Vor fi finanŃate proiecte naŃionale care se concentrează asupra
problemelor importante ale administraŃiei, cum ar fi reforma administraŃiei
publice, dezvoltarea instituŃională a administraŃiei locale, eficienŃa serviciilor
sociale, combaterea traficului de fiinŃe umane, înfiinŃarea/îmbunătăŃirea de
servicii publice ctc.
► Procesul de finanŃare pentru Idei Novatoare
FinanŃările pentru Idei Novatoare sunt disponibile pentru proiecte cu durată de până la 2 ani,
în valoare de 10.000 - 100.000 USD.
Procedura de înaintare a cererilor de finanŃare presupune mai multe etape:
a) Finalizarea şi înaintarea proiectelor propuse
Criterii de eligibilitate
Pot depune cereri de finanŃare organizaŃiile neguvernamentale (asociaŃiile şi
fundaŃiile) şi firmele private înregistrate conform legislaŃiei româneşti în vigoare.
Pentru a îndeplini cerinŃele minime de eligibilitate pentru acest tip de finanŃări GRASP,
solicitanŃii trebuie să contribuie cu cel puŃin 20% din costurile totale ale proiectului.
CerinŃe minime pentru înaintarea cererii de finanŃare:
• cererile de finanŃare trebuie trimise numai prin poştă sau depuse personal;
• cererile de finanŃare trebuie trimise atât în format electronic (pe dischetă sau
CD), cât şi pe hârtie;
• cererile de finanŃare trebuie să includă originalul (cu anexe) şi 5 copii (fără
anexe);
• cererile de finanŃare trebuie să conŃină:
- formularul de cerere de finanŃare completat;
- planul de activităŃi al proiectului (Anexa I);
- bugetul total şi notele de buget (Anexa 2);
- CV-uri şi formularele cu datele personale ale tuturor membrilor proiectului (Anexa
3);
- traducerea în limba engleză a sumarului şi a descrierii proiectului (Anexa 4);
- chestionarul de management financiar completat, precum şi documentele-anexă
necesare (Anexa 5);
- declaraŃia de răspundere a solicitantului.
Cererile pot fi depuse în orice moment şi trebuie completate în întregime cât mai clar.
SolicitanŃii pot să furnizeze şi alte materiale (ataşate proiectului ca atare), cum ar fi: scrisori de
recomandare din partea altor finanŃatori, articole din ziare referitoare la activitatea
organizaŃiei, broşuri, pliante, alte materiale promoŃionale. Se va acorda un interes deosebit
documentelor care prezintă parteneriate şi relaŃii de colaborare ale organizaŃiei cu autorităŃile
publice locale. Aceste documente nu trebuie să depăşească 5 pagini, iar ele nu vor fi
retumate solicitanŃilor.
Termene limită
Cererile de finanŃare pentru componenta "Idei Novatoare" pot fi trimise la sediul GRASP
(Str. Grigore Mora nr. 11, Bucureşti - sector 1, Bl 20.80.600; fax: 021 20.80.617). Ele vor fi
evaluate la Bucureşti de o comisie specială care se întruneşte trimestrial.
b)Evaluarea cererilor de finanŃare
Comisia de evaluare a cererilor de finanŃare pentru Idei Novatoare include doi
membri ai echipei GRASP, doi reprezentanŃi ai unor agenŃii care implementează programe
USAID şi un reprezentant USAID. Cererile care îndeplinesc condiŃiile de depunere vor fi
evaluate de către comisie. Verificarea condiŃiilor menŃionate anterior va avea loc la GRASP şi
va fi făcută de reprezentanŃii departamentelor de Granturi de dezvoltare InstituŃională OSC.
Comisia de evaluare GRASP va aprecia propunerile conform următoarelor criterii:

64
• ExperienŃa anterioară în implementarea proiectelor similare în cooperare
cu autorităŃile locale (pondere: 20%).
• Justificarea şi structura proiectului (pondere: 30%). Proiectul este novator,
creator şi realist? Sunt prezentate convingător: a) modul în care se poate
multiplica şi reproduce la scară naŃională un model de bună practică sau b) interes
la nivel naŃional şi impact larg al ideii care stă la baza proiectului?
• Impactul potenŃial asupra administraŃiei publice locale şi Implicarea
acesteia în proiect (pondere: 30%). Proiectul are potenŃialul de a îmbunătăŃi
funcŃionarea administraŃiei locale, capacitatea şi/sau serviciile furnizate de
aceasta? Există dovezi cu privire la interesul şi implicarea administraŃiei locale?
Trebuie spus că este puŃin probabil ca un solicitant să primească şi o finanŃare. Este
posibil ca, în procesul de selecŃie, să se acorde prioritatesolicitanŃilor care nu au mai
beneficiat de acest tip de finanŃare. PIata se va face în tranşe lunare sau avansuri şi în nici un
caz nu avansa mai mult de 90% din bugetul total aprobat înainte de aprobarea tuturor
rapoartelor financiare şi de activităŃile finale proiectului. Programul de finanŃări pentru Idei
Novatoare este autorizat conform Legii AsistenŃei Străine, iar finanŃările vor fi administrate
conform precederilor standard ale USAID.
ActivităŃile care nu vor fi finanŃate au în vedere:
• activităŃi sportive sau culturale care nu sunt asociate cu un proiect orientat către
atingerea obiectivelor programului de finanŃări pentru Idei Novatoare;
• activităŃi de promovare a partidelor politice;
• proiecte de reconstrucŃie sau reabilitare a unor clădiri, neînsoŃite de planuri de
utilizare şi întreŃinere largă, în beneficiul comunităŃii.
• distribuirea de ajutoare umanitare;
• evenimente religioase sau activităŃi care promovează o anumită religie;
• activităŃi în beneficiul unui grup restrâns de membri ai comunităŃii nu al
comunităŃii in întregul ei;
• organizarea de ateliere de lucru, seminarii şi conferinŃe, excepŃia celor direct
asociate unor activităŃi mai largi ce decurg din obiectivele programului de
finanŃări pentru Idei Novatoare
PPF - Project Preparation Facility (Facilitat Pregătirii Proiectelor)41
Începând cu exerciŃiul de programare 2000, un mecanism denumit Facilitate Specială
de Pregătire a Proiectelor (PPF) a fost introdus pentru a oferi sprijin instituŃiilor şi
organizaŃiilor care beneficiază de asistenŃă acordată de UE prin programele de preaderare
(PHARE, ISPA şi SAPARD). AsistenŃa PPF se aplică unei game largi de activităŃi care vor
fi descrise în detaliu în continuare. PPF a fost lansat pentru a oferi instituŃiilor asistenŃă
tehnică externă specifică în cazul în care aceasta nu este disponibilă în cadrul instituŃiei
solicitante.
Se consideră că multe dintre instituŃiile româneşti care solicită asistenŃă UE sunt încă
lipsite de capacitate profesională suficientă pentru a redacta documentaŃia necesară unei
elaborări şi implementări cu succes a proiectelor identificate. În consecinŃă, pot fi puse la
dispoziŃia instituŃiilor servicii specializate de asistenŃă tehnică pentru elaborarea sau
completarea acestei documentaŃii. Oricum, iniŃiativa ar trebui să vină din partea instituŃiei
care este interesată în folosirea asistenŃei PPF prin completarea, în oficial, a unui formular
standard de solicitare care este numit Terms Reference (ToR) - Termeni de ReferinŃă.
Resursele financiare sunt disponibile prin programele anuale asistenŃă PHARE. In
cadrul programelor PHARE 2000 şi 2001 a fost alocată o sumă de 3,5 milioane EURO anual
pentru a oferi instituŃiilor asistenŃa tehnică prin mecanismul PPF. PHARE 2000 a avut un

41
Scarlat C., Galoiu H. Manual de instruire avansată în Managementul Proiectelor, Bucureşti 2002
65
buget de 3,5 milioane EURO disponibil pentru derularea unor activităŃi identificate prin
PPF.
În mod clar, după un start ezitant, instituŃiile româneşti au reuşit să crească
mecanismul PPF pe o scară mai largă.
Implementarea proiectelor complexe şi extinse necesită date detaliate şi precise şi
documentaŃie de fond pentru atingerea obiectivelor proiectului într-un mod adecvat. Pentru
asigurarea unei implementări de succes a unor proiecte complexe finanŃate de către UE, în
cadrul exerciŃiului de programare, sunt solicitate deseori studii detaliate de fezabilitate, de
proiectare de sisteme, studii privind analiza impactului şi alte documente relevante.
ExperienŃele anterioare privind calitatea documentelor de programare PHARE şi a
Termenilor de ReferinŃă a proiectului au justificat includerea unui mecanism de asistenŃă
care oferă sprijin instituŃiilor în redactarea de documente mature ce îndeplinesc un nivel
minim de standard calitativ.
PPF oferă, la cererea explicită a InstituŃiei aplicante, asistenŃa tehnică externă
ministerelor şi agenŃiilor guvernamentale cure beneficiază de programe de asistenŃi
UE.
În principiu, mecanismul de asistenŃă PPF poate fi folosit de către ministere şi
instituŃii guvernamentale pentru următoarele activităŃi:
• Fişa de proiect standard (standard summary project fiche).
InstituŃiilor care sunt, în principiu, incluse în ciclul anual de programare PHARE
le sunt solicitate redactarea unei aşa-zise fişe de proiect standard. În cazul în care
instituŃia nu are expertiza necesară elaborării unei fişe de proiect aceasta poate
apela Io asistenŃa tehnică de tip PPF.
• Studii de fezabilitate. PPF poate finanŃa nu numai studii complete
dar poate fi aplicată pentru a completa studii sau teste pentru a se asigura că
recomandările lor sunt coerente şi fezabile. Cele mai evidente în acest domeniu
sunt analizele cost-beneficiu pentru soluŃiile recomandate şi pentru testarea
diverselor presupuneri făcute într-un studiu de f'ezabilitate.
• Design detaliat al proiectelor de investiŃii Pregătirea tehnică
detaliată a unui proiect după realizarea unui studiu de fezabilitate poate fi
redactată prin PPF. Aceasta poate implica elaborarea de descrieri detaliate şi
specificaŃii tehnice, "input-unle" necesare, planificarea lucrărilor şi redactarea
schiŃelor tehnice.
• Evaluarea impactului asupra mediului ("environmental impact
....ent - EIA). Atunci când este relevant, proiectele PHARE trebuie să răspundă
cerinŃelor privind impactul asupra mediului, (şi legislaŃia noastră prevede
acorduri de mediu). Pentru anumite proiecte mari este necesară evaluarea
impactului asupra mediului astfel încât acestea să nu aibă nici un impact negativ.
Acolo unde o autoritate de programare are îndoieli asupra impactului ambiental al
unui proiect, PPF poate finanŃa un proces de "screening" şi dacă este necesar, o
evaluare mai elaborată şi detaliată privind impactul asupra mediului.
• Pregătirea proiectelor ile construcŃie instituŃională (institutiese building) şi a
programelor de formare.
• Pregătirea specificaŃiilor tehnice, "procurement plsns" şi a dosarelor de
licitaŃie (tendr dossiers). Pentru proiectele simple, planurile detaliate
(procurement plans) nu sunt necesare şi pregătirea documentaŃiei de licitaŃie
implică doar ataşarea documentaŃiei tehnice detaliate la dosar standard de
licitaŃie. În proiectele mai complexe asistenŃa tehnică externă este necesară.
Aceasta ar putea fi necesară nu numai în contractele complexe de
lucrări/echipamente, dar şi pentru pregătirea de propuneri pentru cereri de ofertă
pentru o schemă de finanŃare.

66
• Pregătirea termenilor de referinŃă ai proiectelor. Identificare problemelor şi o
definiŃie clară a mecanismelor de rezolvare a probleme "input-urilor", activităŃilor
şi "ouiput-urilor" este necesară dacă se doreşte implementarea proiectului. O
descriere detaliată este necesară înainte de începerea execuŃiei unui anumit
proiect. Termenii şi condiŃiile sunt incluse într-un set compact de specificaŃii
numit termeni de referinŃă (terms of reference).
• Pregătirea strategiilor sectoriale. AsistenŃa externă prin PPF poate fi aplicată
oricând o strategie sectorială este solicitată, în special când aceasta este
îndreptată către previziuni multi-anuale şi planifica activităŃilor. Trebuie subliniat
aici că PPF nu poate fi folosit pentru finanŃarea achiziŃiei de echipamente,
reabilitarea clădirilor, organizare de conferinŃe şi/sau vizite de studiu şi
cheltuieli curente şi întreŃinere a instituŃiilor beneficiare.
• Pregătirea de scheme de finanŃare. InvestiŃiile în sectorul productiv adesea
implică oferirea de credite şi/sau de subvenŃii pentrua promova producŃia nouă.
Asemenea scheme sunt adesea pregătite necorespunzâtor şi, în consecinŃă, suferă
întârzieri la implementare. PPF poate oferi asistenŃă în pregătirea acestor scheme.
► Planificarea pentru PPF. Există o restricŃie temporală clară legata de PPF pentru
a face instrumentul cât mai eficace posibil.
Datorită faptului că, de exemplu, ciclul de programare PHARE 2003 este în curs de
derulare, o instituŃie care este interesată în PPF pentru propunerea unei fişe de proiect solide,
trebuie să acŃioneze rapid. Aplicantul trebuie să calculeze numărul de zife calendaristice
necesare experŃilor din cadrul asistenŃei tehnice de lip PPF pentru a realiza serviciile solicitate
şi elabora documentaŃia de fond relevantă pentru a fi inclusă în fişa de proiect
Într-un mod similar, dacă o instituŃie doreşte să solicite asistenŃă externă .... în
redactarea de termeni de referinŃă sau dosare complexe de pentru proiectele finanŃate prin
PHARE 2002. trebuie să acŃioneze având în vedere durata semnificativă a procesului de
licitaŃie şi termenele limită pentru contractare din Memorandumul de FinanŃare.
Pentru ca asistenŃa tehnică să-şi poată începe activitatea, o serie proceduri de trebuie
parcurse mai întâi. Ca şi în cazul definirii unui proiect instituŃiile beneficiare trebuie să
definească termenii de referinŃă în vederea contractării asistenŃei tehnice finanŃate prin PPF.
InstituŃia solicitantă este responsabilă pentru solicitarea asistenŃei prin PPF
Costurile legate de solicitarea PPF vor fi calculate de către experŃii PPF. În cazul în
care bugetul este de mai puŃin de 200.000 EURO, PPF poate fi contractat printru-un
"Framework Contractor" (FC). Solicitările PPF care depăşesc 200.000 EURO vor trebui să
parcurgă procedurile de licitaŃie deschisă care poate dura până la 6 luni înainte de începerea
activităŃilor. În cazul în care o instituŃie nu este sigură dacă custurile asistenŃei tehnice sunt
sub limita de 200.000 EURO, solicitantul este sfătuit să contacteze o echip MIE. ExperienŃa
anilor precedenŃi arată că majoritatea solicitărilor se încadrează în suma de 200.000 EURO
Twinning - Light
A. Definirea conceptului de Twinning - Light
Pe lângă cele doua instrumente "clasice" de dezvoltare instituŃională scurt şi lung
(programe TAIEX si programe Twinning) un al doilea instrument. Twinning - Light (TL), a
fost prevăzut în exerciŃiul de programare PHARE 2001. Twinning Light poate fi utilizat
pentru a sprijini instituŃiile să implementeze o parte specifică a acquis-ului comunitar.
TL constă in furnizarea de către un stat membru UE a unui pachet de servicii, care, în
general, implica una sau mai multe misiuni în termen scurt (de 1-2 săptămâni) prin
selectarea unor funcŃionari şi/sau, mai rar, experŃi detaşaŃi pe perioade mai mari de
timp, de regulă 6 luni).
Unde este cazul, "Pachetul" poate include şi alte servicii, cum ar fi:
• informare cu privire la legislaŃia în domeniu şi furnizarea documentaŃiei necesare;
• workshop-uri, seminarii şi vizite;

67
• interpretarea şi traducerea în legătură cu serviciile prezentate mai sus.
Limita maximă a fondurilor pentru proiectele de Twinning - Lighta fost stabilită la
150.000 EURO, iar durata acestora la maximum 6 luni. În cazuri excepŃionale, aceasta poate
fi extinsă la 8 luni.
B. Definirea Proiectului
Cadrul general pentru un proiect de Twinning - Light este stabilit prin Partencriatul
pentru Aderare.
Scopul proiectelor de TL este implementarea şi consolidarea unui element specific din
acquis. Formula se poate aplica numai în cazul subiectelor foarte bine delimitate, cu
obiective clar stabilite, în caer previziunile sunt sigure şi în care desfăşurarea unei înfrăŃiri
instituŃionale incluzând un Consultant de Pre-Aderare pentru cel puŃin un an, nu este necesară
şi nici recomandabilă. Twinning - Light poate oferi o expertiză clar definită a statului membru
pentru a susŃine eforturile proprii ale statului candidat în realizarea procesului de reformă.
Beneficiarul unui proiect de Twinning - Light trebuie să completeze o fişă standard de proiect
cuprinzând date despre:
rezultatele pe care se aşteaptă să le obŃină;
strategia proprie pentru obŃinerea acestor rezultate şi modalităŃile de aplicare;
asistenŃa solicitată statelor membre şi sumele din fondurile PHARE pe care doreşte să le
folosească în acest scop.
Fişa de proiect va fi supusă spre aprobare DelegaŃiei Comisiei Europene din statul candidat la
UE. Dacă DelegaŃia consideră proiectul justificat, acesta va fi înaintat împreună cu evaluările
către DirecŃia Generală de Extindere corespunzătoare statului respectiv.
C. Programarea proiectelor Twinning - Light42
Metodologia Twinning - Light pentru implementarea proiectelor de înfrăŃire
instituŃională constă în asumarea unor obligaŃii fundamentale:
• Beneficiarul se angajează să iniŃieze şi să conducă procesul de
reformă. Aceasta se realizează în mod explicit prin transferarea asupra statului
candidat a sarcinilor de a stabili rezultatul global şi reperele şi de a aloca resurse
umane şi financiare bine determinate.
• CunoştinŃele de specialitate ce se adresează nevoilor de dezvoltare instituŃională
identificate sunt localizate în cadrul administraŃiilor publice (sau instituŃiilor
împuternicite, unde este necesar) din cadrul statului membru. ExperienŃa relevă
faptul că sectorul privat nu poate să asigure succesul proiectelor în astfel de
circumstanŃe.
• Proiectele vizează rezultate concrete, operaŃionale (garantate). Din acest motiv
trebuie evitată folosirea unei terminologii ca "îmbunătăŃire". Definirea ideală a
unui rezultat final aşteptat poate fi, spre exemplu, "Reducerea timpului de
aşteptare la Punctul Vamal X de la aprox. 2 ore la 20 minute" sau "Proceduri
pentru măsurarea calităŃii aerului în conformitate cu standardele UE".
Ca regulă generală, proiectele de Twinning Light trebuie să fie incluse în exerciŃiul
anual naŃional de programare PHARE, dar ele pot fi erijate şi în perioada dintre două
exerciŃii. În acest scop, programele PHARE naŃionale trebuie să prevadă în buget o valoare
nespecificată, ........... proiectelor de Twinning - Light care pot apărea în cadrul procesului de
programare. Alocările respective pentru proiecte de Twinning - Light planificate şi
ncplanificate se vor stabili în cadrul exerciŃiului de programare. În cazul României,
Autoritatea de Implementare pentru programele tip Twinning-Light este Ministerul
Integrării Europene.

42
Idem 44
68
Pentru proiectele de Twinning - Light identificate între exerciŃiile de programare,
coordonatorul din Bruxelles este cel care adoptă decizia luată pe baza propunerii înaintate de
către DelegaŃie.
D. Pregătirea Termenilor de ReferinŃă
Termenii de referinŃă se stabilesc pe baza informaŃiilor furnizate de proiectul, la fel
ca în cazul ofertelor comerciale. Ei trebuie să acopere cadru formal, procesul de reformă în
curs de desfăşurare, obiectivele termen lung şi scurt, precum şi rezultatele asistenŃei solicitate
astfel încât să permită statelor membre interesate să pregătească repede o ofertă. (Modelul
este la fel cu cel utilizat pentru Contractele Cadru). Termenii de referinŃă vor constitui o
anexă la contractul pentru proiect.
E.. Rezultatele urmărite
Aceleaşi reguli pentru proiectele standard Twinning se aplică şi pentru proiectele de
Twinning - Light: ele trebuie să urmărească un rezultat concret, operaŃional (garantat).
Totuşi, complexitatea şi scopul rezultatului Ńintă vor fi mai modeste, comparate cu abilitatea
beneficiarului de a concepe, conduce şi a implementa el însuşi reforma necesară, utilizării de
resurse din partea statului membru.
F. Angajarea beneficiarului
Pentru proiectele de Tvvinning - Light, instituŃia beneficiară este singura şi pe deplin
răspunzătoare pentru rezultatul global (rezultat garantat şi pentru majoritatea resurselor necesare
pentru obŃinerea acestuia. În acest sens, beneficiarul trebuie să aibă o strategie clară pentru
derularea procesului de reformă, condus şi finanŃat prin eforturi şi resurse proprii.
Această strategie va include:
• descrierea instituŃiei beneficiare;
• situaŃia statului candidat;
• metodologia propusă pentru introducerea reformei pe care intenŃionează să o pună
în aplicare;
• identificarea unui Coordonator de Proiect (acest punct este obligatoriu). Acolo unde
este cazul, va fi nominalizat personalul responsabil pentru componentele
individuale.
G. AsistenŃa solicitată din partea statului membru
Descrierea asistenŃei solicitate din partea unui stat membru trebuie să fie foarte
detaliată şi precisă, identificând:
• tipul resurselor (consultanŃă, instruire, workshop, comentarii pe baza textelor);
• profilul experŃilor;
• numărul de unităŃi (experŃi - zile);
• programul de lucru (în cazul proiectelor Twinning - Light care apar între
exerciŃiile de programare şi pot fi implementate într-o perioadă scurtă de timp
trebuie furnizate pe cât posibil de precise);
• bugetul total disponibil;
• limbajul de lucru.
H. Selectarea proiectelor de către statele membre
► Circularea proiectelor. Proiectele vor fi transmise de către DelegaŃie către
Punctele NaŃionale de Contact din statele membre, solicitându-se oferte scrise şi detaliate din
partea administraŃiilor publice. Termenul limită pentru prezentarea ofertelor este de o lună, cu
excepŃia situaŃiilor speciale care justifică prelungirea acestuia.
► Criteriile minime pentru propunerile din partea statelor membre. Deoarece
termenii de referinŃă descriu atât acŃiunile care urmează a fi realizate, cât şi contribuŃia din
partea statului membru, acesta din urmă va formula o propunere pentru furnizarea serviciilor
solicitate, încadrîndu-se în bugetul disponibil. Propunerea trebuie să conŃină:

69
• numele coordonatorului de proiect desemnat, responsabil cu coordonarea resurselor
furnizate de către statul membru (acesta poate fi unul din experŃii desemnaŃi să lucreze în
statul candidat);
• CV-urile oficialilor propuşi (care să îndeplinească cerinŃele definite în termenii de
referinŃă);
• bugetul pentru remunerare (unităŃi şi rate) şi costurile rambursabile (sumele maxim
admise în conformitate cu regulile de Twinning, şi prezentarea documentelor justificative).
Păstrând specificul conceptului de TL, fiecare ofertă va sosi din partea unui singur
stat membru, deşi poate include şi experŃi din alte state,care vor lucra sub conducerea
coordonatorului de proiect din statul membru. ........... nu suni acceptate. Numai ofertele care
acoperă întreaga gamă de servicii solicitate suni luate în considerare.
Propunerea statului membru selectat va constitui o anexă la contractul pentru proiect.
► Procedura de selecŃie a ofertelor. DelegaŃia va înainta propunerea instituŃiei beneficiare şi
Oficiului de PlaŃi şi Contractare PHARE. OPCP va înfiinŃa un Comitet de SelecŃie şi se va
asigura că toate condiŃiile sunt îndeplinite, dar nu se va implica în procesul efectiv de
selecŃie. Beneficiarul şi DelegaŃia CE vor avea reprezentanŃi în Comitetul de selecŃie.
DelegaŃia având rolul de observator. InstituŃia beneficiară va fi responsabilă pentru
selectarea statului membru pe baza ofertelor scrise.
Dacă vor fi solicitate informaŃii suplimentare (aşa cum se prevede în procedura programului
PHARE), cu condiŃia să li se ofere aceleaşi şanse tuturor statelor ....
Minuta întâlnirii Comitetului de SelecŃie va fi transmisă DelegaŃiei spre probare. În
cazul în care nu a fost primită nici o ofertă sau singura care este considerată indecvată.
DelegaŃia, cu acordul echipei pe Ńară în .... şi al beneficiarului, poate anula procedura. Fişa de
proiect poate fi executată sau transformată într-o ofertă comercială pentru asistenŃă.
DelegaŃia va aduce la cunoştinŃa statelor membre decizia finală al instituŃiei
beneficiare în termen de o lună de la transmiterea ofertelor.
I. Contractarea şi implementarea
► Structura contractului. Contractul va fi redactat în patru exemplare: unul pentru
statul membru, unul pentru beneficiar, unul pentru OPCP şi unul pentru DelegaŃie.
Contractul va cuprinde:
• Contractul general.
• Anexa A: CondiŃii Generale (anexele A şi B ale ConvenŃiei de Twinning
revizuite).
• Anexa B: Termenii de ReferinŃă.
• Anexa C: Propunerea statului membru.
► Costuri eligibile pentru finanŃare. Pentru proiectele de Twi ning - Light se aplică
aceleaşi reguli financiare ca pentru proiectele stăm de Twinning, cu următoarele excepŃii:
(a) experŃii detaşaŃi pe termen mediu (pentru o perioadă de o lună sau mai mult) vor
avea acelaşi tratament ca experŃii pe termen scurt (onorarii şi cheltuieli), dar li se
va oferi un bilet lunar APEX tur- retur ce va trebui prezentat ca document de
transport;
(b) cheltuielile personale nu sunt incluse.
► Autoritatea de contractare, semnatarii contractului.
• OPCP este autoritatea de contractare în fiecare în stat candidat.
• PărŃile contractante vor fi administraŃiile statelor membre sau
organismele împuternicite în acest sens, aşa cum sunt definite în Anexa 4
a Contractelor Cadru încheiate între Comisie şi fiecare stat membru.
Coordonatorul de proiect va semna în numele statului membru.
Toate tipurile de proiecte prezentate în acest subcapitol sunt instrumente extrem de
utile pe care organizaŃiile internaŃionale le pun dispoziŃia tuturor statelor şi instituŃiilor
publice ca suport în vederea susŃinerii eforturilor lor de adaptare la standardele Uniunii

70
Europene şi accelerare a procesului de transformare a lor pentru a răspunde cerinŃelor
obligatorii pentru un stat membru al unei comunităŃi dezvoltate.

Curusl 7 - Ghid de elaborare a unui proiect PHARE

InformaŃii de bază

A. Număr
Fiecărui proiect ii este atribuit un număr de identificare de cil institu|ia unde a fost depus şi
care ii finanŃează.
B. Titlu
Titlul proiectului este citit primul in cadrul unui proiect. trebui să găsiŃi ceva care sa-1
facă pe finanŃator sâ meargă mai departe. includeŃi în titlu ceva care să-i trezească curiozitatea.
Se recomandă ca titlul proiectului să satisfacă următoarele cerinŃe
- să fie descriptiv;
- să scoată in evidenŃă rezultatele proiectului şi nu metodei folosite;
- să descrie avantajele pe care le vor câştiga beneficiarii sam societatea de pe urma
proiectului;
- să fie clar, concis, şi uşor de reŃinut
Titlul poate varia ca dimensiune şi este foarte important să rest
regulile stricte ale finanŃatorului în privinŃa numărului de litere folositr Se spune că "c bine să se
folosească 10 sau 13 cuvinte în titlul proiectulaj dumneavoastră".
Se recomandă ca în titlu să nu se folosească acronime atunci căi finanŃatorul nu menŃionează
explicit;
£sie important ca in titlu să nu se folosească elemente de jargon.]
C- Sector: Sfera de activitate din sectorul public, sectorul privat etc D. LocaŃie: Locul unde va
fi aplicat acest proiect (Ńara, localitatea).

Obiective

A. Obiectiv general
Un obiectiv este un rezultat scontat ce trebuie obŃinut în efortul de atingere a scopului
proiectului ş i . implicit, a rezolvării problemei

Pe măsură ce organizaŃia/instituŃia atinge obiectivele proiectului, discrepanŃa| dintre stadiul actual şi


scop se îngustează. Obiectivele sunt paşi ce trebuie făcuŃi pentru a ne apropia de scop. Vorbim
despre obiective la plural pentru că este greu de presupus că poate fi vorba despre unul. Ele se vor
stabili gradat, în concordanŃă cu intervalele de timp avute în vedere pentru realizarea proiectului,
fiind specifice unei anumite perioade. în vederea formulării corecte a obiectivelor se va răspunde
cu precizie Ia următoarele întrebări:

1 www. fmantore.ro

71
* Care sunt zonele cheie pe care dorim să le schimbăm prin acest proiect?
* Care este segmentul de populaŃie care va fi implicat in schimbare? (atenŃie, aici trebuie să avem
în vedere nu numai grupul-Ńintă -care, de altfel, va fi stabilit cu precizie - ci şi categoriile de
populaŃie cu care acesta interactionează major!);
* Care este direcŃia schimbării pe care o dorim? (creştere sau îmbunătăŃire, descreştere sau
reducere);
* Care este gradul sau proporŃia schimbării?
* Care este termenul (sau intervalul de timp) prevăzut pentru atingerea gradului de
schimbare?
iJn plus de atenŃie se recomandă atunci când se enunŃă obiectivele pentru a nu se confunda cu
activităŃile. Acestea din urmă descriu cum se îndeplinesc obiectivele. Obiectivele reprezintă "un
sfârşit", în timp ce metodele reprezintă "un drum". Cea mai bună regulă de deosebire a lor este
următoarea: dacă există ti" singur mod de a îndeplini obiectivul enunŃat, probabil că, de fapt, s-a
enunŃat o acŃiune.
O altă metodă de a verifica dacă ceea ce se enunŃă este un obiectiv sau nu, este folosirea
iniŃialelor unor cuvinte care reprezintă caracteristicile pe care trebuie să le întrunească obiectivele,
iniŃiale care, unn lângă alta, compun cuvântul englezesc SMART (isteŃ):
S - specific - este obiectivul clar: cine, ce, când, unde, cum, grup-Ńintă?
M - măsurabil - sunt măsurabile rezultatele?
A - abordabil - este un obiectiv care poate fi, în general, atins?
R - realist - are organizaŃia resursele necesare pentru atingerea Iui în timpul dat?
T - încadrare în timp - există un termen limită?
Scopul şi obiectivele unui proiect sunt diferite de scopul şi obiectivele organizaŃiei, deşi în mod
normal există o legătură între ele.

B, Scopul proiectului
Scopul unui proiect reprezintă, de regulă, rezolvarea prol sau stadiul în care dorini să ajungă
problema în urma dei proiectului.
Recomandări:
- enunŃul trebuie sa fie scurt şi concis;
- nu trebuie să apară necesitatea de a folosi conjuncŃia "şi" a despărŃi 2 propoziŃii; dacă se
întâmplă acest lucru, s-ar putea vorba despre 2 scopuri;
- de asemenea, folosirea cuvântului "prin" atrage dupij explicaŃii cu privire Ia modul în care va fi
atins scopul proiectului; cazul a se face acest lucru în această secŃiune.
C. Parreneriatul de Aderare şi priorităŃile din Planul V de Aderare al României
Parteneriatul pentru Aderare este documentul convenit UE şi fiecare Ńară candidată în parte,
actualizat periodic, care c priorităŃile pe termen scurt pentru îndeplinirea criteriilor de a la Uniune.
Rolul său este de a orienta şi sprijini eforturile Ńi candidate în perioada de pre-aderare, priorităŃile pe
care le cuŃj constituind liniile directoare ale programelor naŃionale de ade Comunitate. Implementarea
Parteneriatului este monitorizată în Acordului european de asociere.
Prezentăm succint în continuare priorităŃile şi obiectivele s în comun de către autorităŃile
comunitare şi cele române în vederea avansări semnificative a României către îndeplinirea criteriilor de
la UE:
/. Criteriile politice
democraŃia şj staŃu] de drept
• adoptarea şi aplicarea unui pachet cuprinzător de masa reformă în domeniul administraŃiei
publice, cu accent pe fc unui corp profesionist şi independent de funcŃionari publ
• întărirea capacităŃii de formulare de politici la nivelul instît guvernamentale;
• restrângerea utilizării ordonanŃelor şi ordonanŃelor de urg< instrumente de legiferare;

72
• asigurarea unui volum adecvat de resurse pentru administraŃiile locale, corelat cu
responsabilităŃile atribuite;
• intensificarea luptei împotriva corupŃiei, în special pnn clarificarea competenŃelor şt o mai bună
coordonare între organismele implicate;
• garantarea independenŃei justiŃiei şi îmbunătăŃirea funcŃionării aparatului judiciar prin
introducerea de criterii obiective de recrutare şi promovare şi asigurarea unui nivel adecvat de
pregătire profesională;
• îmbunătăŃirea punerii în aplicare a hotărârilor civile;
• dezvoltarea unui sistem de probaŃiune eficient şi limitarea utilizării arestării preventive;
• continuarea reformei PoliŃiei prin adoptarea Legii privind organizarea PoliŃiei şi a Statutului
PoliŃistului, finalizarea demilitarizării PoliŃiei şi transferarea ofiŃerilor de poliŃie în jurisdicŃia
tribunalelor civile;
• revizuirea secŃiunilor din Codul Penal privind ultrajul verbal şi ofensa adusă autorităŃilor în
vederea asigurării deplinei libertăŃi de expresie.
Drepturile omului ii proiecŃia minorităŃilor
• finalizarea reformei radicale a sistemului de îngrijire a copilului în conformitate cu Strategia
guvernamentală în domeniul protecŃiei copilului aflat in dificultate, inclusiv asigurarea unor
resurse bugetare adecvate;
• menŃinerea moratoriului asupra adopŃiilor internaŃionale până când noua legislaŃie compatibilă
cu interesul superior al copilului şi obligaŃiile internaŃionale ale României este adoptată iar
capacitatea administrativă pentru aplicarea noii legislaŃii va fi asigurată;
• asigurarea unui sprijin financiar şi administrativ adecvat pentru implementarea Strategiei
guvernamentale pentru îmbunătăŃirea situaŃiei romilor;
• crearea şi funcŃionarea adecvată a unui sistem eficient de anchetare a plângerilor împotriva
comportamentului necorespunzător al PoliŃiei;
• asigurarea unui sprijin financiar şi administrativ adecvat pentru implementarea Strategiei
naŃionale pentru îmbunătăŃirea situaŃiei persoanelor cu handicap;
• înfiinŃarea şi funcŃionarea corespunzătoare a instituŃiilor de prevenire şi combatere a tuturor
formelor de discriminare.

II.Criffriile economice

73
• realizarea stabilităŃii macroeconomice, în special prin tarea reformelor structurale:
• promovarea competitivităŃii prin restructurarea şi orii piaŃă a întreprinderilor, inclusiv
continuarea procesului (izare, stimularea investiŃiilor autohtone şi străine, sii procedurilor
legale şi administrative, implementarea proceduri de faliment şi stabilizarea şi sporirea transpai
Iilor de privatizare şi de funcŃionare a afacerilor;
• implementarea unui plan de restructurare a sectorului în conformitate cu cerinŃele
comunitare şi aplicarea de viabilizarc a întreprinderilor siderurgice;
• implementarea unui plan de restructurare a TAROM i reducerii pierderilor financiare;
• accelerarea procesului de creare a unei pieŃe funciare ft prin dezvoltarea unei politici de
concentrare a terenurilor finalizarea emiterii titlurilor de proprietate şi ct drepturilor de
proprietate;
• dezvoltarea unei politici cadru pentru creditul rural şi n financiară rurală, cu sprijinul
financiar al organismelor internaŃionale şi al Uli;
• crearea unui cadru legal şi economic prietenos pentru cu accent în special pe continuarea
simplificăm procedi înregistrare şi autorizare.
///. Capacitatea de asumare a obligaŃiilor de stat membru
Libera circulaŃie a mărfurilor
• continuarea implementării directivelor „Noii abordări" pe legislaŃiei cadru şi întărirea
capacităŃii administrative (organismele de evaluare a conformităŃii); alinierea Ic româneşti din
domeniile produselor farmaceutice, chimice, tice, al textilelor, încălŃămintei, metrologiei
legale şi al culelor cu motor ta legislaŃia comunitară şi continuarea al legislaŃiei pentru
celelalte domenii tehnice tradiŃionale; conŃi adoptării standardelor europene; crearea unui
sistem de veghere a pieŃei şi pregătirea administraŃiei şi a agenŃilor mici în privinŃa
principiilor siguranŃei alimentare;
• asigurarea unei implementări adecvate a legislaŃiei din do achiziŃiilor publice;

[fitidîif de elaborare a vroiecletvr cu finanŃarr eŃtena 171

• continuarea examinării analitice în domeniul legislaŃiei non-armo-


nizate în vederea asigurării conformităŃii cu Articolele 28-30 ale
Tratatului CEE şi finalizarea aranjamentelor administrative pentru
monitorizarea viitoare a acestui domeniu.
Libera circulaŃie a persoanelor
• continuarea alinierii în domeniul recunoaşterii reciproce a calificărilor profesionale şi
a diplomelor, crearea structurilor administrative necesare, organizarea de programe
educaŃionale şi de formare profesională;
• pregătirea măsurilor legislative şi administrative în vederea realizării coordonării
sistemelor de securitate socială.
Libera circulaŃie a serviciilor
• continuarea alinierii legislaŃiei din domeniul pieŃelor valorilor
mobiliare;
• întărirea supravegherii serviciilor financiare. Libera circulaŃie a capitalurilor • asigurarea
conformităŃii cu recomandările "Financial Action Task
Dreptul societăŃilor comerciale
• întărirea capacităŃii administrative a organismelor de aplicare a drepturilor de proprietate
intelectuală şi industrială şi creşterea eforturilor de combatere a pirateriei şi a contrafacerii;
îmbunătăŃirea cooperării dintre poliŃie, autoritatea vamală şi sistemul judiciar, întărirea
capacităŃii administrative la frontieră şi asigurarea aplicării legislaŃiei specifice; intensificarea
pregătirii profesionale a personalului din instituŃiile implicate;
• completarea procesului de aliniere a legislaŃiei prin adoptarea, cu precădere, a legislaŃiei
secundare din domeniul dreptului societăŃilor comerciale.
ConcurenŃa

74
• completarea cadrului legislativ. întărirea capacităŃii administrative
a autorităŃilor din domeniul concurenŃei, alinierea schemelor de
ajutor incompatibile, completarea inventarului ajutoarelor de stat
şi elaborarea rapoartelor anuale, conştientizarea tuturor factorilor
implicaŃi, intensificarea acŃiunilor de pregătire profesională ale
personalului din domeniul judiciar.

Agricultura
• organizarea şi realizarea Recensământului agricol general;
• prcgălirea structurilor administrative necesare elaborării, mentării, coordonării,
monitorizării, controlului şi evi programelor de dezvoltare rurală finanŃate de Uniunea
Eurc
• întărirea structurilor administrative în vederea îmbuni capacităŃii de formulare a policilor
şi de analiză economic
• pregătirea in vederea aplicării mecanismelor de coordonare] cifice Politicii agricole
comune, în special a sistemului ii de administrare şi control, inclusiv a sistemului de
identifit înregistrare a animalelor şi a sistemului de identificare a pi de pământ;
• continuarea constituirii registrului viticol şi a unui sistem irol în sectorul viti-
vinicol;
• continuarea aliniem legislaŃiei din domeniul veterinar şi fiios modernizarea inspecŃiei, în
special la viitoarele frontiere
EttGSUttl
• Încheierea creării unui sistem instituŃional adecvai pentru ii
şi controlul la nivel central şi regional, finalizarea «
registrului piscicol in concordanŃă cu cerinŃele Uniunii Iii
realizarea unui sistem statistic corespunzător.
Politica în domeniul transporturilor
• întărirea capacităŃii administrative în domeniul iranspt rutiere, continuarea armonizării
legislative fin special elii practicilor discriminatorii în ceea ce priveşte taxarea) şi îr
implementării unui plan de acŃiune pentru reutilarea venii de tracŃiune româneşti cu
echipamente de limitare a vit înregistrare;
• asigurarea implementării la timp a acquis-ului din d< siguranŃei maritime şi
întărirea administraŃiei în domenii
• restructurarea şi modernizarea flotei fluviale româneşti in creşterii competitivităŃii şi
pregătirii ci pentru îndeplinirea Ńelor tehnice din Uniunea Europeană;
• transpunerea şi implementarea acquis-ului revizuit din d< transporturilor feroviare.
ImposUirea
• asigurarea alinierii legislative, acordându-se o atenŃie
exceptărilor de la plata TVA-ului, condiŃiilor de rambursare!

acordare a cotei zero precum şi nivelului accizelor, structurii acestora şi exceptărilor de la


plată a acestora;
• asigurarea compatibilităŃii legislaŃiei existente şi viitoare cu principiile Codului de conduită
pentru impo?itarea afacerilor;
• întărirea capacităŃii administrative şi a procedurilor de control, cu accent deosebit pe
colectarea taxelor, constituirea Registrului contribuabilului şi rambursarea TVA-ului,
elaborarea Strategiei administraŃiei fiscale, elaborarea Codului de etică şt a măsurilor lui de
aplicare, evaluarea cerinŃelor de personal din sistemul de impozitare, elaborarea şi
implementarea unui sistem de formare profesională;
• dezvoltarea unui sistem IT care să permită schimbul electronic de date cu UE şi statele
membre.
Siitisiica
75
• realizarea recensământului populaŃiei;
• continuarea îmbunătăŃirii calităŃii statisticilor prin asigurarea resurselor umane necesare,
inclusiv la nivel regional.
Politica socială si ocuparea forŃei de muncă
• definirea şi implementarea unei politici naŃionale de ocupare, în acord cu "European
Employmcnt Guidelincs". care să includă pregătirea pentru participarea la activităŃi de tip
FSE;
• dezvoltarea capacităŃii AgenŃiei NaŃionale de Ocupare a ForŃei de Muncă in vederea
implementării măsurilor active şi a programelor de ocupare precum şi îmbunătăŃirea
cooperării dintre serviciile locale in domeniul ocupării şi asistenŃei sociale;
• finalizarea reformei sistemului de asistenŃă socială, inclusiv a descentralizării financiare a
instituŃiilor implicate;
• continuarea armonizării legislaŃiei şi asigurarea implementării ci adecvate în domeniile
legislaŃiei muncii, egalităŃii de şanse între bărbaŃi şi femei şi al sănătăŃii şi securităŃii în
muncă, in special prin adoptarea noului Cod al muncii. întărirea structurilor administrative şi
de aplicare a legislaŃiei, inclusiv a inspectoratelor muncii. Adoptarea legislaŃiei secundare
pentru combaterea discriminării şi stabilirea calendarului de implementare a acesteia;
• transpunerea şi implementarea legislaŃiei in domeniul sănătăŃii publice, dezvoltarea unui
sistem naŃional de supraveghere epide-miologică şi control al bolilor transmisibile precum şi
a unui sistem de monitorizare şi informare in domeniul sănătăŃii publice;

• adoptarea legislaŃiei necesare întăririi capacităŃii panel sociali fn special în vederea derulării
dialogului bipartit: \
• întărirea capacităŃii de coordonare a reformei in domeniul publice prin îmbunătăŃirea planificării
strategice a resurselofj şi financiare, simultan cu asigurarea accesului egal la medicală;
• pregătirea unei strategii naŃionale în vederea viitoarei p l.i Strategia europeană asupra
incluziunii sociale.
Knergia
• elaborarea şi implementarea unei strategii în domeniul care să acorde o atenŃie deosebită
îmbunătăŃirii eficienŃd getice şi utilizării surselor de energic regenerabile;
• avansarea procesului de aliniere a sectorului energetic cu piaŃa internă prin crearea unui
operator independent in si transmiterii energiei electrice, eliminarea distorsiunilor încă tente ale
preŃurilor, continuarea deschiderii progresive a asigurarea unor mecanisme eficiente de
reglementare;
• instituirea unei discipline stricte şi transparente între toŃi de pe pinja energetică a României. în
vederea introducerii program de recuperare o costurilor şi reducerii arierate
• elaborarea şi începerea implementării unui program de aii prevederile comunitare referitoare la
stocurile de petrol;
• implementarea recomandărilor incluse în raportul Co asupra „SiguranŃei nucleare în contextul
extinderii UE";
• continuarea asigurării unui nivel înalt de siguranŃă nuci Centrala Nuelearoelectrica Cernavodă;
• concentrarea eforturilor în vederea întăririi resurselor şi ca autorităŃii naŃionale de reglementare in
domeniul energiei n

• revizuirea politicii şi a legislaŃiei în vederea îmbunătăŃirii ae. întrcprinderilor - mai ales a celor
mici şi mijlocii - la finai investiŃiilor;
• implementarea unei strategii de creştere a competitivităŃii, _ pe principiile economiei de piaŃă,
care să includă şi prograi de restructurare sectorială.
TelecomunicaŃii si tehnologia informatici
• transpunerea acquis-ului in domeniul telecomunicaŃiilor şi
serviciilor poştale;

76
• pregătirea liberalizării
totale a pieŃei telecomunicaŃiilor prin
crearea unei autorităŃi naŃionale de reglementare.
Cu hurii s\ politica in domeniul nuili.nl/ualului
• alinierea legislaŃiei şi întărirea capacităŃii autorităŃii independente
de reglementare în domeniu.
Politica regională si coordonarea Instrumentelor structurate
• actualizarea şi îmbunătăŃirea Planului naŃional de dezvoltare. în contextul
dezvoltării unei politici naŃionale de coeziune economică si socială;
• crearea unui sistem adecvat de monitorizare şi evaluare, în special pentru
evaluarea cx-ante şi cx-post şi pentru colectarea informaŃiilor statistice
relevante;
• întărirea capacităŃii instituŃionale şi administrative a organismelor responsabile
cu programarea şi gestionarea fondurilor destinate coeziunii economice şi
sociale. în concordanŃă cu abordarea specifică fondurilor structurale; definirea
autorităŃilor de coordonare şi plăŃi; stabilirea clară a diviziunii responsabilităŃilor
la nivel naŃional şi regional şi îmbunătăŃirea capacităŃii administrative în ceea
ce priveşte recrutarea, formarea şi profilcle profesionale; îmbunătăŃirea
cooperării interministeriale;
• pregătirea pentru îndeplinirea condiŃiilor de bază ale managementului şi
controlului financiar, aşa cum rezultă din reglementările referitoare la fondurile
structurale.
PrWCŃia mediului înconjurător
• finalizarea transpunerii şi începerea aplicării acquis-ului în sectoarele legislaŃiei
orizontale (evaluarea impactului de mediu), managementului deşeurilor,
calităŃii apei. controlul poluării industriale şi al managementului riscului;
• elaborarea planurilor de implementare a directivelor specifice, inclusiv a
planurilor financiare, acordându-se o atenŃie deosebită managementului
deşeurilor, calităŃii apei, controlului poluării industriale şi managementului
riscului;
• întărirea capacităŃii administrative la nivel naŃional prin îmbunătăŃirea
potenŃialului de formulare a politicilor şi de analiză economică; o atenŃie
specială va fi acordată. Ia nivel local, întăririi capacităŃii inspectoratelor pentru
protecŃia mediului;

77
• integrarea cerinŃelor de proiecŃie a mediului în definirea:
menlarca altor politici sectoriale, în vederea promo\
dezvoltări durabile.
ProtecŃia si sănătatea consumatorilor
• continuarea alinierii legislaŃiei, întărirea autorităŃilor
veghere a pieŃei şi asigurarea implementării eficace a si
termen de cinci ani a AutorităŃii NaŃionale pentru ProtecŃii]
maiorilor.
Cooperarea în domeniul justiŃiei si afacerilor interne
• îmbunătăŃirea managementului frontierei prin elaborarea tegii privind managementul
integral al frontierei, prin ii tarea Legii privind frontiera de stat şi a Legii privind orj şi
funcŃionarea poliŃiei de frontieră, prin renunŃarea la recruŃilor în poliŃia de frontieră şi prin
îmbunătăŃirea leŃ practicilor utilizate în vederea combaterii fenomenului de ilegală şi
traficului cu fiinŃe umane, în special femei şi
• dezvoltarea şi prezentarea unui plan de acŃiune Schenj
• continuarea alinierii progresive a legislaŃiei şi a practic domeniul vizelor;
• elaborarea şi începerea implementării unei strategii integri luptă împotriva corupŃiei şi a
crimei organizate şi îmbunăiM coordonării între organismele responsabile cu aplicarea lep
• dezvoltarea şi implementarea unei strategii naŃionale de cornfeJ a consumului de droguri şi
crearea unui punct de naŃional coi pentru relaŃia cu Centrul European de Monitorizare a Drog^
şi DependenŃei de Droguri;
• continuarea alinierii la prevederile relevante ale acquis-uîa, domeniul spălării banilor,
ratificarea şi implementarea Conw Consiliului Europei (1981) şi întărirea capacităŃii administ a
Oficiului NaŃional pentru Prevenirea şi Combaterea S\ Banilor;
• asigurarea măsurilor necesare pentru alinierea legislaŃiei Ia vcnŃîa privind protecŃia intereselor
financiare ale ComunităŃi

• continuarea eforturilor de implementare a politicii de etică vai implementarea măsurilor de


reducere a timpului de aştept

frontieră, a măsurilor de combatere a trecerii peste frontieră a mărfurilor piratate şi


falsificate precum şi a măsurilor de luptă împotriva criminalităŃii economice şi a crimei
organizate;
• consolidarea capacităŃii administrative şi operaŃionale prin întărirea cooperării dintre servicii,
evaluarea cerinŃelor de resurse umane şi dezvoltarea unui sistem centralizat de pregătire
profesională;
• accelerarea implementării strategiei IT a administraŃiei vamale.
Controlul financiar
• elaborarea documentului de poliiică privind controlul financiar intern, urmată de elaborarea
legislaŃiei şi a procedurilor care să acopere într-o manieră integrată responsabilitatea
managerială {de gestiune şi control financiar), controlul cx-ante şi auditul intern;
• cuantificarea necesarului organizaŃional, uman şi investiŃional pentru instituirea controlului
financiar intern şi a auditului intern, conform prevederilor documentului de politică,
elaborarea şi implementarea planurilor de construcŃie instituŃională şi dezvoltare a ics\nsc^oi
vm-iaiie Vri dwrjenM ccrcAioValwt fiTfiVFicwrc mto %\ aV auditului intern;
• întărirea capacităŃii instituŃionale a CurŃii de Conturi în vederea introducerii procedurilor
moderne de audit, în conformitate cu standardele internaŃionale;
• întărirea luptei împotriva fraudei, mai ales în ceea ce priveşte protecŃia intereselor financiare
ale ComunităŃii;
• nominalizarea unui centru de contact pentru protecŃia intereselor financiare ale UE şi
demararea cooperării efective cu OL-AF prin punctul său de contact;
78
• intensificarea eforturilor în vederea asigurării utilizării corecte, a controlului, monitorizării şi
evaluării fondurilor UE de pre-aderarc. indicator cheie pentru capacitatea României de
implementare a acquis-ului din domeniul controlului finaciar.
Un ultim aspect esenŃial ce trebuie menŃionat şi care subliniază odată importanŃa deosebită a
Parteneriatului pentru Aderare este faptul asistenŃa nerambursabilă acordată de UE prin cele trei
instrumente unciare de pre-aderare (PHARE, ISPA, SAPARD) este condiŃionată mod expres, printre
altele, de progresele în îndeplinirea priorităŃilor rifice în Parteneriat.

4.1.3. Descriere proiect

A. Istoric şi justificare
în cadrul fiecărui proiect trebuie să convingeŃi finanŃatorul următoarele aspecte:
/.problema abordară în cadrul proiectului este una reală, amânarea rezolvării ei are
repercusiuni asupra unui semnificativ de cetăŃeni; trtfbuie să explicaŃi într-un mod cât
convingător ce ar urma să se întâmple dacă problema resp nu ar fi rezolvată;
2. atingerea scopului şi, implicit, rezolvarea problemei, va aduce serie de avantaje comunităŃii,
societăŃii sau anumitor gru sociale, avantaje pe care trebuie să le menŃionaŃi;
3. organizaŃia dumneavoastră este în măsură să abordeze probi respectiva şi sâ ducă
proiectul la bun sfârşit; explicaŃi cât clar argumentele care susŃin această afirmaŃie.
B. ActivităŃi conexe
FaceŃi un rezumat al activităŃilor şi al proiectelor PHARE anterioai in domeniul pe care îl
abordaŃi, prezentând legăturile cu proiectul ac
IdentificaŃi şi rezumaŃi activităŃile conexe existente care s îndeplinite de alte părŃi (guvernul,
sectorul privat).
C. Rezultate
Rezultatele proiectului sunt descrise pe larg în matricea logică f reprezintă consecinŃa logică,
efectul rezultat în urma îndeplinirii obiectivefc| şi desfăşurării activităŃilor din cadrul proiectului.
D. ActivităŃi
SecŃiunea din proiect referitoare la activităŃi cuprinde descrierea^ detaliată a ceea ce
organizaŃia/instituŃia urmează să întreprindă pentra atingerea obiectivelor. Activitatea este un mijloc
de a atinge un obiectiv Trebuie reŃinut faptul că, pentru atingerea unui obiectiv, este necesara punerea
în practică a mai multor metode. Dacă pentru obiectiv nu aj poate defini decât o modalitate pentru a
putea fi atins, înseamnă cf obiectivul respectiv este. de fapt, o activitate.

Acest capitol trebuie să cuprindă:


• enunŃarea fiecărei activităŃi în parte;
• specificarea responsabilului activităŃii respective;
• specificarea resurselor de care este nevoie (personal, echipament, timp);
• descrierea secvenŃelor în timp şi modul cum se interferează activităŃile.
Pentru a enunŃa activităŃile prin care se atinge un obiectiv, trebuie se răspundă la următoarele
întrebări:
• ce anume ar trebui făcut pentru atingerea obiectivelor (răspunsul ia această întrebare îl
constituie acŃiunile ce trebuie întreprinse);
• ce sarcini trebuie îndeplinite în cadrul fiecărei acŃiuni (răspunsul vă va ajuta să evaluaŃi
resursele de care aveŃi nevoie şi planificarea în timp);
• ce resurse sunt necesare pentru îndeplinirea fiecărei sarcini;
• care sunt datele de începere şi terminare a sarcinilor (răspunsul la această întrebare vă va
ajuta să determinaŃi secvenŃele în timp);
• cum se vor selecta participanŃii (răspunsul vă va ajuta să vă daŃi seama dacă veŃi avea
oamenii necesari pentru ducerea activităŃilor la bun sfârşit).
79
Recomandări:
• resursele specificate la secŃiunea "activităŃi" trebuie să corespundă cu resursele cerute în
buget;
• fiecare resursă menŃionată (personal, echipament s.a.) va trebui "tradusă" în bani şi
regăsită în buget;
• explicarea motivelor care au stat la baza alegeriipropuse;
• explicaŃi care este riscul punerii în practică a metodelor respective; arătaŃi de ce metodele
pe care le-aŃi ales implică o probabilitate mare de atingere a obiectivelor.

4.1.4. Cadrul instituŃional

in această etapă este descris clar cadrul instituŃional în care se • a desfăşura proiectul şi se identifică
toate constrângerile acestuia. în ^ntinuare se va arăta dacă rezultatele proiectului vor conduce la o
cnimbare a cadrului instituŃional descris. Se vor preciza instituŃia beneficiară şî se va sublinia scopul
proiectului.

4.1.5. Bugetul detaliat

în sens mai larg, bugelul de proiect poate II privit ca o planfl a proiectului din punct de vedere
financiar.
Pregătirea unui buget detaliat şi realist permite o imagtnm clară a resurselor necesare
realizării obiectivelor proiectului. Afl bugetul atribuie valoare financiară activităŃilor proiectului, pi
generată a proiectului "mergând mână în mâna" cu cea a buge asemenea, reprezintă şi un important
instrument de control al r financiare ale proiectului, orice abatere trebuind să fie luată în con~
Etape în realizarea bugetului:
• planificarea activităŃilor proiectului;
• estimarea cheltuielilor în detaliu, pentru fiecare activitate ? activitate;
• estimarea potenŃialelor surse de venituri;
• reducerea diferenŃelor dintre cheltuieli şi venituri;
• fluxul de numerar (bani pentru efectuarea plaŃilor - sume, aade);
• aprobarea bugetului;
• stabilirea unor proceduri de supraveghere permanentă a comparativ cu bugetul, după
începerea proiectului;
• revizuirea şi actualizarea periodică a bugetului. Recom privind întocmirea bugetului;
• întocmirea unui buget corect va dura destul de mult, deci în din timp;
• consultaŃi, la întocmirea bugetului, toate persoanele impli acesta - veŃi avea mai multe şanse
să fie realist, şi. în plus^ asiguraŃi că el va fi înŃeles şi acceptat în mod flexibil şi nu ca o
măsură birocratică de control;
• bugetul trebuie să corespundă cu contractul de finanŃare.
Se poate întâmpla ca finanŃatorul să nu ofere suma totală
care o considerăm necesară atunci când scriem proiectul. Ac situaŃie poate apărea din 2 motive: fie nu
am explicat acŃiunea şi co ei asociat destul de clar, fie că nu am calculat corect fondurile neCt De
menŃionat ar fi estimarea contribuŃiilor personale; este să ataşăm o prospectare a pieŃei ce oferă
produse sau servicii simi pentru a putea susŃine estimările de preŃ făcute.

80
Tipuri de buget:
a. buget pe categorii de cheltuieli - grupează veniturile şi
cheltuielile pe categorii;
b. buget pe categorii de cheltuieli si pe activităŃi - grupează
cheltuielile pe categorii şi pe activităŃi, în cadrul acelui proiect.
Este tipul de buget cu care se operează alunei când se elaborează
bugetul proiectului. Utilizându-1, ne putem asigura de faptul că
nu scăpăm din vedere nici o activitate şi nici o cheltuială;
c. buget pe surse - grupează cheltuielile pe categorii şi pe surse
de finanŃare care participă cu fonduri. Acest tip de buget
reprezintă, de obicei, forma sub care bugetul i se prezintă
finanŃatorului căruia i se solicită fonduri, având în vedere faptul
că orice finanŃator doreşte să ştie cine mai susŃine din punct de
vedere financiar proiectul respectiv şi în ce măsură. Dacă se
doreşte o detaliere privind modul în care s-a ajuns să se prevadă
sumele aferente fiecărui tip de cheltuială, se poate ataşa şi bugetul
de tip b) (pe activităŃi).
Cum construim bugetul unei activităŃi?
Pentru a realiza un buget cât mai "realist" trebuie să se acorde itenŃie următoarelor aspecte:
1) Includerea tuturor cheltuielilor absolut necesare. Bugetul trebuie să fie fczabil - trebuie să
asigure desfăşurarea activităŃii, nu doar pe hârtie - deci trebuie stabilite şi estimate cât mai precis
posibil toate categoriile de cheltuieli necesare pentru realizarea obiectivelor activităŃilor respective. in
condiŃiile de calitate necesare în proiect. Orice omisiune esenŃială duce, fa faza de implementare
efectivă, fie la solicitarea de fonduri suplimentare peste cele aprobate, de multe ori echivalentă cu
anularea proiectului, fie la solicitări de modificare a bugetului, acceptate de finanŃatori în mod
excepŃional şi doar între anumite limite.
2)Dimensionarea echilibrata şi riguroasă a cheltuielilor necesare. Rezervele pentru situaŃii
neprevăzute, atunci când pot fi incluse în buget, iu limite maxime acceptate de finanŃator. In afară de
cheltuielile strict necesare, finanŃatorii nu sunt dispuşi să finanŃeze decât cheltuieli derivate sau legate de
funcŃionarea programului de finanŃare în ansamblu - cheltuieli de publicitate ale fiecărui proiect, cheltuieli
de evaluare periodică a stadiuluiimplcmcnlăni fiecărui proiect câştigător ctc., iar finanŃatorul a solicite
modificarea bugetului atunci când consideră nejus* anumite cheltuieli (un posibil efect secundar al
acestor modificai diminuarea contribuŃiei proprii a solicitantului până la un nivdl proiectul devine
nceligibil) sau decide să acorde o sumă mai mic* cea solicitată iniŃial prin proiect.
3)F.vitarea solicitării sumei maxime pe care o oferă fînai unui proiect Pentru ca organizaŃia să
obŃină sume mai mari sub fi finanŃări nerambursabile, se recomandă depunerea mai multor proi<
cadrul aceluiaşi program de finanŃare, sau în cadrul altor programe finanŃatorii nu acordă
sumr^rvnini arjivitJiiyji'a'.Kun'-finn^Jai-^u-, din sumele obŃinute de la alt finanŃator sau din
sursele solicitantul 4)Asigurarea co-finanŃărli (contribuŃia proprie}, dovedii documente că există
bunuri materiale şi personal (aşa-numita eoni în natură), precum si de resursele financiare care
reprezintă, ca totală in bugetul proiectului, cel puŃin procentul minim solie finanŃator. Se
încearcă asigurarea unui nivel al acestei co-finanŃ mare decât procentul minim solicitat; o
contribuŃie proprie mai mani indica finanŃatorului interesul şi seriozitatea cu care solicitantul
activităŃile din proiect (solicitantul este dispus să rişte o parte mai din propriile resurse în proiect)
şi asigură o marjă de siguranŃă in când bugetul trebuie modificat la solicitarea finanŃatorului.
S)Este posibil ca proiectul să înceapă înainte ca suma ofei finanŃator (de regulă, această
sumă se acordă în mai multe trai sosească. ContribuŃia proprie a solicitantului trebuie să poată i
cheltuielile de funcŃionare ale proiectului în această perioadă.
6)Se recomandă luarea în considerare a faptului că întregul pt de evaluare a proiectelor
participante la licitaŃie, încheiere a cotim de finanŃare şi începere efectivă a finanŃării prin acordarea
si solicitate durează câteva luni. Acest interval poate influenŃa unele cat de cheltuieli; estimarea
81
eventualelor venituri aduse de proiect trebuie Ńină cont de modificarea conjuncturii economice care
poate interveni această perioadă.
7) FinanŃatorul aminteşte, uneori, în cadrul prezentării proiectam posibilitatea solicitanŃilor de
a achiziŃiona pentru proiect echipament din Ńara de origine a finanŃatorului Este recomandai să st-
apclc/e h această soluŃie atunci când există oferte competitive.

Statut ii tkfomt a fwkctttor tu firunfarr oQtrnd

82
Pentru realizarea bugetului se recomanda folosirea formalului armator:
Sprijin linanciiit din partea PIl AK t
■Componente Suport Supott Total Co-firuw|arr intimii II TOTAL
imculili-Tnil financiar din naŃionali Financiare
PHARE
Internationale
partea
inUitupci
Componenta 1

Componenta 2

Componenta n

Total
1
4.1.6. Angajamente de implementare

A. OrganizaŃia care va implementa proiectul


Detalii privind adresa exactă a instituŃiei care va implementa proiectul, inclusiv
denumirea completa a acesteia, telefonul şi faxul.
B. înfrăŃire
Se recomandă specificarea condiŃiilor de implementare, instituŃia beneficiară şi persoana
de contact.

C. Contracte
Un contract de finanŃare detaliază relaŃiile dintre finanŃator şi beneficiar (solicitantul al
cărui proiect a fost declarat câştigător).
Prezentăm în continuare modelul unui contract de finanŃare cu menŃiunea că fiecare
finanŃator utilizează un model propriu, care poate să difere ca formă, structură sau conŃinut de
aceste exemple; în esenŃă, însă, se regăsesc aproximativ aceleaşi categorii de informaŃii:
CONTRACT DE FINANłARE NERAMBURSABILĂ
[...........} (Număr identificare contract)
[........................................... ] (numele intreg şi adresa AutorităŃii
Contractante) ('Autoritatea Contractantă'). pe de o parte, şi

[ ..................... -...] (numele întreg al Beneficiarului) [.


(acronim) cu sediul în [ .........................][adresa sediului - pentru compj
şi asociaŃii; a sediului central - pentru instituŃii publice şi unive rsi cod fiscal sau numărul de
înregistrare oficială echivalent unde este n ('Beneficiarul'),
de cealaltă parte,
Au convenit următoarele:
CondiŃii Speciale
Articolul I- Subiect
1(1) Subiectul Contractului îl reprezintă finanŃarea neramburs

Proiectului intitulat [ .......] (titlul Proiectului) ("Proiectul").


1(2) Beneficiarului îi va fi acordată finanŃarea nerambursabi termenii şi condiŃiile stabilite în
acest Contract care este constituit prezentele condiŃii speciale ('CondiŃii Speciale') şi anexele lor, pe
Beneficiarul declară că le cunoaşte şi le acceptă.
83
1(3) Beneficiarul acceptă finanŃarea ne rambursabilă şi se angaj să desfăşoare Proiectul pe
propria-i răspundere.
Articolul 2 - Durata de execuŃie
2(1) Implementarea Proiectului va începe în:
(se selectează o opŃiune)
€ziua următoare celei în care semnează ultima din cele două p
€prima zi a lunii care urmează după data la care este plătit avan de către Autoritatea
Contractantă
€[........... ] (o dată ulterioară).
2(2) Durata de execuŃie a Proiectului, aşa cum se menŃionează *
Anexa I, este de [...... ] [număr de luni].
Articolul 3 - FinanŃarea Proiectului
3(1) Costul total al Proiectului, care este eligibil pentru finanŃare
către Autoritatea Contractantă este estimat la ......... [ .... ], după cum se
menŃionează în Anexa III.
3(2) Autoritatea Contractantă se angajează să furnizeze o sumă dej maxim ... {...], echivalentă cu
[,..]% din costul total eligibil estimat ai Proiectului, specificat în paragraful 1; suma finală va fi
stabilită în concordanŃă cu Articolul 17 din Anexa II.

Articolul 4 - Raportarea tehnică $i financiară si aranjamentele de plată


4(1) Se vor realiza obligatoriu rapoarte tehnice şi financiare pentru a fundamenta cererile de
plată, în conformitate cu Articolele 2 şi 15(1) din Anexa II.
4(2) PlăŃile vor fi tăcute în concordanŃă cu Articolul 15 din Anexa ÎI; dintre opŃiunile la care
se face referire în Articolul 15(1), se va aplica cele de mai jos:
OpŃiunea I
_- Avans: ... [....]
PiaŃa finală previzională ... [....]
(conform prevederilor Anexei II)
OpŃiunea 2
Avans (80% din partea de buget previzional pentru primele 12 luni de implementare,
finanŃată de Autoritatea Contractantă, excluzând rezervele): ... [....]
PlăŃi anuale intermediare ... [....]
Plata finală previzională: ... [....]
(conform prevederilor Anexei II)
OpŃiunea 3
Plata finală (una singură) previzionată: ... [....]
(conform prevederilor Anexei II)
Articolul 5 - Adrese
Orice comunicare în legătură cu prezentul Contract trebuie să fie făcută în scris, indicându-
se numărul şi titlul Proiectului şi folosind următoarele adrese:
Pentru Autoritatea Contractantă:
[ .............................. ] (adresa departamentului de management a
AutorităŃii Contractante şi/sau a unităŃii de management a proiectului responsabilă pentru
gestionarea programului)
Pentru Beneficiar:
[ ........................... J
84
O copie a rapoartelor menŃionate la Articolul 4(1) trebuie sil trimisa Ui DelegaŃia Comisiei
Europene responsabilă cu supravegBH Proiectului, Ia următoarea adresă:
[^<*r ...................... iiiitfiittilMMtMIMtttll

Articolul 6 - Anexe
6(1) Următoarele documente sunt anexate la aceste CondiŃii Sf şi sunt parte integrantă a
Contractului:
Anexa I: Descrierea proiectului
Anexa II: CondiŃii Generale aplicabile Contractelor de finanŃ ncrambursabilă din partea
ComunităŃii Europene, încheiate în cai programelor descentralizate de ajutor extern
Anexa III: Bugetul Proiectului
Anexa IV: Proceduri pentru contractare
Anexa V: Cererea standard pentru plata şi formularul de identifn financiară
Anexa VI: Manualul de Identitate Vizuală
6(2) în cazul unui conflict între prevederile Anexelor şi cele CondiŃiile Speciale, prevederile
Condicilor Speciale prevalează. în ci unui conflict între prevederile Anexei II şi cele ale celorlalte an<
prevederile Anexei II prevalează.
Articolul 7 - Alte condiŃii specifice ct se aplică în cădi Proiectului
7(1) Cele de mai jos vor completa CondiŃiile Generale:
7(l)(l) Firma de audit care vd efectua operaŃiunca'opcraŃiunile de
audit Ia care se face referire în Articolul 16(5) din Anexa II este [ ........... J
(nume, adresă, telefon şi fax).
7(2) Următoarea derogare de Ia CondiŃiile Generale se va aplica obligatoriu:
7(2)(l) în completarea Articolului 6 din CondiŃii Generale, Benefi-curul trebuie să depună eforturile
necesare în vederea asigurării publicităŃii activităŃii desfăşurate în cadrul acestui contract şi să evidenŃieze
participarea Uniunii Europene în program. Beneficiarul trebuie să urmeze liniile directoare referitoare la
identitate (Anexa VI), care se aplică tuturor produselor informaŃionale şi publicitare care vor fi utilizate în
cursul implementării proiectului. Liniile directoare sunt specificate într-o broşură şi/sau CD-ROM produse
atât în limba engleza cât şi în română. Această broşura CD-ROM constituie parte integrantă a contractului
şi o copie esie furnizata in calitate de Anexa VI a acestui contract. Copii suplimentare pot fi obŃinute de la
OfiŃerul pentru InformaŃii al DelegaŃiei Comisiei Luropcne în România. în cazuri specifice, sau dacă sunt
necesare clarificări suplimentare. Beneficiarul trebuie. în primă instanŃă, sâ ia legătura cu OfiŃerul pentru
InformaŃii al DelegaŃiei CE în România. Standardele de identitate conŃinute în această broşuri/CD-ROM
pot fi utilizate exclusiv în legătură cu implementarea acestui contract. Beneficiarul trebuie să contacteze
DelegaŃiei CE in România pentru aspecte referitoare la care este dorita orientare, inclusiv pentru
compilarea listei de invitaŃi, utilizarea listelor de corespondenŃă şi materiale promoŃionalc.
încheiat la [ ............................J in patru exemplare originale in limba
engleză, trei originale fiind pentru Autoritatea Contractantă şi un original pentru Beneficiar.
Pentru Beneficiar Pentru Autoritatea Contractantă

[numele şi funcŃia persoanei(lor) [numele persoanci(lor) oficiale


autorizată să semneze] autorizată(c) să semneze]
(semnătura] [semnătura]
Jdata] [data]
Aprobat pentru finanŃare de către Comunitatea Europeană

(numele pcrsoanci(lor) oficiale autorizată(e) să semneze]


85
[semnătura]
fdata]

4.1.7. Programul de implementare

Implementarea proiectului înseamnă organizarea şi desfăşurarea efectivă a activităŃilor


prevăzute in proiect. Din acest punct de vedere. B procedează ca în cazul organizării oricărei alic
activităŃi, Ńinând eoni de sene de observaŃii specifice:

1. PosibilităŃile de modificare a pianului de activitate sunt reduse şi trebuie argumentate în faŃa


finanŃatorului, uneori fiind necesar un acord expres al acestuia înainte de a le efectaa - activităŃile trebuie
planificate cât mai bine încă din faza elaborării proiectului participant la licitaŃie;
2. Bugetul poate fi modificat numai intre anumite limite destul de reduse, orice modificare majoră
neaprobată în prealabil de finanŃator ducând la încheierea contractului de finanŃare;
3. Se recomandă respectarea echipei proiectului care a fost prezentata in cadrul cererii de
finanŃare şi anexele sale - modificările justificate trebuie argumentate;
4. Pentru achiziŃii de bunuri de valori ridicate finanŃatorul poate solicita organizarea unor
licitaŃii, rcspectându-se anumite condiŃii prestabilite;
5. FinanŃatorul solicită, de regulă, organizarea în mod separat fll evidenŃei financiar-contabile a
proiectului (cont bancar separat, conturi analitice distincte etc);
6. Există reguli stricte privind organizaŃia care poate efectua cheltuieli utilizând resursele
financiare nerambursabile primite (deseori. solicitantul coordonator al proiectului este singura organizaŃie
care are dreptul să dispună utilizarea fondurilor din contul bancar al proiectului, acoperind inclusiv
eventualele cheltuieli realizate de partenerii săi în cadrul | proiectului) şi documentele justificative acceptate
pentru decontarea cheltuielilor efectuate (facturi, chitanŃe fiscale, bonuri fiscale, ordine de) plata etc)- »n
unele cazuri (de exemplu, unele programe ale Băocn Mondiale) beneficiarul nu primeşte direct suma
câştigată prin proiect, o altă organizaŃie separată plătind în numele beneficiarilor toate cheltuielile acestora
realizate în cadrul proiectului.

4.1.8. Şanse egale

ParticipanŃii la un program/ proiect vor fi selectaŃi în concordai. cu regulamantele relevante


elaborate pentru atingerea obiectiveli prevăzute.
IndicaŃi cum va fi asigurată participarea în cadrul proiectului U mod egal atât pentru femei, cât şi
pentru bărbaŃi, şi, totodată, arătaŃi va fi măsurată contribuŃia femeilor in cadrul proiectului

4.1.9. CondiŃionalitate şi secvenŃionalitate

LegislaŃia identificată în descrierea proiectului şi alte acte normaŃi' trebuie să fie adoptate înainte
de începerea proiectului.

86
Cursul nr. 8 : Ghidul de elaborare a unui proiect SAPARD
Măsura 1.1.
InstrucŃiuni generale
Cererile de finanŃare vor fi examinate şi evaluate de către AgenŃia SAPARD cu asistenŃă
din partea organismelor delegate pe bază de acorduri. Toate informaŃiile cerute trebuie furnizate,
inclusiv documentele justificative.
ExplicaŃiile date mai jos vor permite solicitanŃilor să ofere toate detaliile necesare pentru
orice tip de informaŃie solicitată in Cererea de finanŃare.
Cererea de finanŃare este împărŃită în secŃiuni care grupează pe categorii datele solicitate.
InformaŃiile pe care trebuie să le furnizeze solicitantul se completează in
spaŃiile/câmpurile albe ale cererii de finanŃare.
Câmpurile marcate cu E reprezintă criterii de eligibilitate, cu codul EG sunt identificate
criteriile de eligibilitate generale, iar cu ES suni identificate criteriile de eligibilitate specifice.
Câmpurile marcate cu S reprezintă criterii de selecŃii conform fişei tehnice a măsurii din
PNDR, iar pentru Măsura 2.1, SG reprezintă criteriile de selecŃie generale, iar SS criteriile de
selecŃie specifice.
Câmpurile fără marcatori reprezintă câmpuri ale cererii de finanŃare care se vor completa,
sau nu, conform instrucŃiunilor corespunzătoare.
SecŃiunea A - PREZENTARE GENERALĂ
87
A.l Măsura
Se bifează o singură căsuŃă, aceea corespunzătoare măsurii în care se încadrează cererea
de finanŃare.
A.2. Denumirea solicitantului
Se completează obligatoriu întreaga denumire a organizaŃiei. Numele organizaŃiei solicitante
trebuie să corespundă cu cel menŃionat documentul solicitat ca anexă.
A.3 Titlul proiectului
Se completează obligatoriu cu titlul proiectului, în care se va preciza tipul investiŃiei şi
localizarea acesteia (localitate, judeŃ).
Pentru Măsura 1.1, se precizează tipul de investiŃie (investiŃie ni sau modernizare), natura sa
(fabrica, atelier, maşina...), sectorul producŃie/submăsura (fructe şi legume/carne/peşte etc.) şi
localii acesteia. Exemplu: înfiinŃarea unui abator de păsări la Bucium (judetul Iaşi).
Pentru Măsura 2.1, trebuie să se precizeze tipul de investi (execuŃie de lucrări noi sau
modernizare) şi localizarea.
A4. Descriera generală a proiectului
Se va completa obligatoriu cu o scurtă descriere a proiectului (maxim 10 rânduri), în funcŃie
de specificul acestuia. Se descriu operaŃiunile care fac obiectul proiectului, resursele implicate,
rezultatele finale generate prin proiect şi beneficiarii finali.
O descriere detaliată va fi furnizată în documentele justificative anexate.
A5. Amplasare proiect
Tabelul se completează cu obiectivele investiŃiei şi locul în care sunt amplasate acestea.
Dacă proiectul vizează un singur obiectiv, se completează o singură linie în tabel. în
definirea obiectivului investiŃiei se precizează explicit şi tipul acesteia.
CăsuŃele corespunzătoare localizării proiectului trebuie să fie completate cu numele întreg
şi corect (cu caractere româneşti) ale unităŃilor administrative, unde va fi localizat proiectul.
Tipurile de unităŃi administrativ-teritoriale care nu corespund proiectului vor fi tăiate cu o linie
orizontală. (Ex. Comuna/Oraş- dacă localizarea proiectului este într-o "comună", se taie cu o linie
orizontală "oraş").
Pentru Măsura 1.1 în spaŃiul urban sunt eligibile numai modernizările capacităŃilor existente.
In spaŃiul rural sunt eligibile atât investiŃii noi, cât şi modernizări ale capacităŃilor existente, cu
excepŃia sectoarelor cereale şi zahăr, unde se acceptă numai modernizări atât în spaŃiul rural, cât
şi urban. Exemplu: O întreprindere prelucrătoare de lapte cu capacităŃile de prelucrare în mediul
urban poate solicita modernizarea capacităŃilor de prelucrare existente în spaŃiul urban.
Trebuie anexate documentele care dovedesc dreptul de proprietate asupra terenului, in
conformitate cu legislaŃia în vigoare, pentru minim 10 ani de la data licitaŃiei de proiecte.
Amplasarea proiectului trebuie să corespundă cu cea precizată în studiul de fezabilitate.
AtenŃie: Amplasarea proiectului reprezintă criteriu de eligibilitate.
A6. Valoarea totală a proiectului
Valorile solicitate în acest tabel sunt calculate automat din datele introduse în bugetul
indicativ (SecŃiunea F).
În prima coloană a tabelului se afişează valoarea totală a proiectului, în a doua
coloană se afişează valoarea eligibilă, din punct de vedere al programului SAPARD, iar în a
treia coloană se afişează valoarea neeligibilă din punctul de vedere al SAPARD, adică
diferenŃa dintre primele două coloane. Solicitantul trebuie să verifice aceste sume cu cele din
deviz.
În prima linie a tabelului toate valorile vor fi exprimate în EURO, în a doua linie a
tabelului, toate valorile vor fi exprimate în LEI.
Pentru Măsura 1.1 valoarea minimă eligibilă a proiectului este de 30.000 Euro şi
valoarea maximă eligibilă a proiectului de 2.000.000 Euro.
FinanŃarea nerambursabilă SAPARD reprezintă maximum 50% sau 30% funcŃie de
submăsura din valoarea eligibilă .

88
Pentru Măsura 2.1 valoarea minimă eligibilă a proiectului este de 100.000 Euro, iar
valoarea maximă eligibilă a proiectului de 1.000.000 Euro.
În cazul acestei măsuri, finanŃarea nerambursabilă SAPARD este de 100%.
AtenŃie.Valoarea eligibilă a proiectului reprezintă o condiŃie de eligibilitate.
SecŃiunea B - INFORMAłII PRIVIND SOLICITANTUL
Bl Descrierea solicitantului
Bl.l Statutul juridic
Pe linia de tabel, corespunzătoare statutului solicitantului descris prin cod şi forma de
organizare respectivă, se va bifa căsuŃa corespunzătoare tipului statutului solicitantului-privat
(beneficiar eligibil pentru Măsura 1.1) sau public (beneficiar eligibil pentru măsura 2.1).
Statutul juridic declarat în această subsecŃiune de către solicitant trebuie să corespundă
celui menŃionat în documentul anexat şi solicitantul trebuie să fie persoană juridică românească.
B1.2 InformaŃii privind organizaŃia
Pentru Măsura 1.1 se completează informaŃiile referitoare la decizia de înfiinŃare, numărul
de înmatriculare şi codul fiscal.
Data de înfiinŃare trebuie să corespundă cu cea menŃionata în documentul anexat
corespunzător.
Numărul de înmatriculare trebuie să corespundă cu cel menŃionat în documentul care
certifică înregistrarea societăŃii la Oficiul Registrului ComerŃului. Certificatul trebuie emis,
completat, semnat şi ştampilat de către Oficiul Registrului ComerŃului. Se anexează documentul
justificativ.
Codul fiscal trebuie să corespundă cu cel menŃionat în documentul care certifică
înregistrarea societăŃii la administraŃia financiară. Documentul anexat trebuie completat, semnat
şi ştampilat de către admini financiară.
Certificatul de înregistrare trebuie să corespundă cu cel menŃionat în documentul oficial
eliberat de Camera de ComerŃ şi Industrie.
Pentru Măsura 2.1 nu se completează coloana referitoare la numărul de înmatriculare.
Codul fiscal trebuie să corespundă cu cel menŃionat în documentul care certifică
înregistrarea consiliului local la administraŃia financiară Trebuie anexat documentul emis,
completat, semnat şi ştampilat de administraŃia financiară.
B1.3 Adresa, sediului social al organizaŃiei
Se completează adresa sediului social care trebuie să corespundă cu cea menŃionată in
documentele justificative .
B1.4 Domenii de activitate
Se completează numai pentru Măsura 1.1. In tabel se menŃionează principalele domenii de
activitate ale organizaŃiei, care au legătură cu specificul proiectului, domenii care trebuie să
concorde cu cele menŃionate în planul de afaceri (SecŃiunea A, punctul 6). Pentru fiecare linie, pe
prima coloană se scrie codul CAEN (Clasificarea NaŃională a AgenŃilor Economici) şi cea de-a
doua coloană se completează cu domeniul de activitate corespunzător. Domeniile de activitate
trebuie să corespundă cu cele anexate în documentul corespunzător.

Bl.5 Numele celor două persoane responsabile de proiect


Se completează tabelul cu numele complete a două persoane. responsabilul legal şi
responsabilul tehnic de proiect, funcŃiile lor în cadrul organizaŃiei, precum şi specimenul de
semnătură al fiecăruia. Trebuie, de asemenea, ataşat documentul care include CV-urile
responsabililor de proiect.
Pentru Măsura l.l trebuie ataşate şi cazierele juridice, care trebuie să fie eliberate cu cel
mult o lună înainte de depunerea cererii de finanŃare.
Pentru Măsura 2.1, CV-ul reprezentantului tehnic trebuie să oglindească faptul că acesta
deŃine abilităŃile profesionale cerute de sarcinile sale.
B2 InformaŃii referitoare la persoana responsabilă de proiect

89
B2.1-B2.2 Toate informaŃiile menŃionate la această subsecŃiune trebuie să corespundă
informaŃiilor legate de persoana care este reprezentantul legal al organizaŃiei (trebuie să fie
aceeaşi persoană care va semna contractul de finanŃare).
B.3 InformaŃii referitoare la contul bancar /trezorerie
B3.1-B3.5 Se completează datele referitoare la bancă (pentru măsura 1.1) sau trezorerie
(pentru Măsura 2.1), unde este deschis contul solicitantului, contul bancar va fi in lei.
Tabelul B.3.6 se completează cu numele întreg a cel puŃin două persoane, maxim patru,
cu drept de semnătură în bancă, funcŃiile deŃinute de acestea in cadrul organizaŃiei, tipul de
semnătură (prima sau a doua), precum şi specimenul de semnătură.
Trebuie ca referinŃele să corespundă cu cele ale solicitantului. Documentele justificative
vor fi anexate in copie la cererea de finanŃare.
SecŃiunea C - INFORMAłII REFERITOARE LA ALTE PROGRAME DE
FINANłARE NERAMBURSABILÂ PRIMITE DE SOLICITANT
În cazul în care un proiect SAPARD, datorită naturii sale ar putea fi în întregime sau
parŃial potenŃial eligibil pentru asistenŃă în cadrul unuia dintre programele de finanŃare
nerambursabilă (ISPA, PHARE, Banca Europeana de InvestiŃii, precum şi alte programe
financiare internaŃionale) trebuie să fie evitat orice risc ca această cheltuială să fie suportată o
dată.
Este necesar ca beneficiarul să-şi ia un angajament în scris în momentul depunerii
cererii de finanŃare. Dacă ulterior se descoperă că a încălcat acest angajament, fondurile
SAPARD care i-au fost eventual plătite vor fi recuperate integral, la care se vor adăuga
penalizări. Aceste aspecte sunt menŃionate şi în Contractul de finanŃare.
În acelaşi timp, regula de bază a finanŃării prin programul SAPARD trebuie totdeauna
respectată: contribuŃia publică totala (contribuŃia ComunităŃii + contribuŃia tuturor
organismelor publice din România) să fie de maximum 50% (sau 30% funcŃie de submăsura)
din valoarea cheltuielilor eligibile ale proiectului finanŃat.
C1-C7 Solicitantul trebuie să furnizeze informaŃiile cerute cu privire la orice finanŃare
nerambursabilă obŃinută sau solicitată.
În acelaşi timp, solicitantul trebuie să dea o declaraŃie pe propria răspundere,
angajându-se că nu beneficiază şi nu va beneficia de finaŃare nerambursabilă din partea unui
alt program de finanŃare nerambursabilă pentru proiectul depus pentru Programul SAPARD, în
cazul în care proiectul va fi finanŃat prin Programul SAPARD.
SecŃiunea D - SUBMĂSURA
Se bifează o singură căsuŃă corespunzătoare submăsurii. Pentru submăsura selectată
se bifează căsuŃele corespunzătoare categoriilor de investiŃii.
LISTA STATELOR MEMBRE ALE UNIUNII EUROPENEI
1. BELGIA
2. DANEMARCA
3. GERMANIA
4. GRECIA
5. SPANIA
6. FRANłA
7. IRLANDA
8. ITALIA
9. LUXEMBURG
10. OLANDA
11. AUSTRIA
12. PORTUGALIA
13. FINLANDA
14. SUEDIA
15. MAREA BRITANIE

90
LISTA STATELOR CENTRAL ŞI EST EUROPENE CANDIDATE (la care se
face referire la articolul 14, punctul 2.7, SecŃiunea A, a Acordului Multianual de FinanŃare)
1 REPUBLICA MOLDOVA
2 REBUBLICA CEHIA
3 REPUBLICA ESTONIA
4 REPUBLICA UNGARIA
5 REPUBPICA LETONIA
6 REPUBLICA LITUANIA
7 REPUBLICA POLONIA
8 ROMÂNIA
9 REPUBLICA SLOVACIA
10 REPUBLICA SLOVENIA
SecŃiunea E - DESCRIEREA PROIECTULUI
El Obiectivele proiectului
A1.2 Obiectivele măsurii
Se vor bifa obligatoriu unul sau mai multe obiective în funcŃie de specificul proiectului.
Aceste obiective nu reprezintă criterii de eligibilitate, dar vor servi la monitorizarea proiectului şi
a programului SAPARD. Obiectivele proiectului trebuie să corespundă celor din fişa măsurii,
căsuŃele corespunzătoare trebuind bifate. Modul în care proiectul contribuie la atingerea
obiectivelor măsurii trebuie detaliate în studiul de fezabilitate şi/ sau planul de afaceri.
E2 Criterii de eligibilitate (E)
AtenŃie: Toate punctele din cadrul acestei secŃiuni reprezintă criterii de eligibilitate.
E2.1 Criterii de eligibilitate generale (EG)
EGI Tipul investiŃiei solicitate.
Se pot bifa căsuŃele corespunzătoare tipului de investiŃie solicitată. Pentru proiectele
amplasate în zona urbană, sunt permise numai investiŃii pentru modernizarea capacităŃii
existente.
Proiectul trebuie să corespundă modernizării capacităŃii existente a solicitantului şi/sau
unei investiŃii noi. CondiŃiile referitoare la tipul investiŃiei solicitate în funcŃie de localizarea
acesteia sunt precizate la punctele 2.1.3 "Sectoare sau tipuri de investiŃii", şi "Acoperirea
Geografică", şi condiŃiile referitoare la tipul investiŃiei solicitate în funcŃie de submăsura şi
numărul de granturi care pot fi acordate unui beneficiar sunt precizate la punctul 2.1.3 "Numărul
de granturi care pot fi acordate unui beneficiar.
În cadrul unei submăsuri, un proiect poate avea in vedere mai multe tipuri de investiŃii.
Exemplu: Solicitantul doreşte să înfiinŃeze o unitate nouă de prelucrare a laptelui în
mediul rural. În acest caz va bifa căsuŃa corespunzătoare ''investiŃie nouă" şi poate alege şi
completa datele pentru submăsura lapte şi produse lactate bifând căsuŃele corespunzătoare pentru
categoriile de investiŃii:
• InvestiŃii noi pentru procesarea, depozitarea şi marketingul laptelui şi produselor
lactate, precum şi investiŃii pentru modernizarea şi retehnologizarea capacităŃilor existente;
• Tratarea, reciclarea şi eliminarea reziduurilor şi a deşeurilor dăunătoare;
• Valorificarea subproduselor rezultate în urma procesării laptelui
EG2 ÎmbunătăŃirea sectorului de baza
ExplicaŃi pe scurt care din următoarele aspecte se regăsesc în structura proiectului şi sunt
prezentate detaliat in studiul de fezabilitate şi/sau planul de afaceri:
- lărgirea pieŃei de desfacere pentru furnizorii de materii prime;
- garantarea achiziŃiei materiilor prime in condiŃii de rentabilitate pentru producători (se
va atesta atât prin politica de achiziŃii prevăzută, cât şi prin evaluarea situaŃiei pe piaŃa curentă de
achiziŃii prin planul de afaceri);
- implementarea unui sistem de prefinanŃare a materiilor prime / culturilor în condiŃii
contractuale;
- îmbunătăŃirea logisticii de colectare şi distribuŃie;
91
- garantarea calităŃii materiei prime prin impunerea unui sistem de control al calităŃii la
furnizori;
- creşterea ofertei pe o piaŃă de produse deficitară;
- alte aspecte relevante care contribuie la îmbunătăŃirea sectorului de bază.
EG3 Surse de materii prime
Materiile prime care vor fi procesate in cadrul proiectului trebuie să fie incluse in Anexa 1
a Tratatului ComunităŃii Europene şi provin. excluzând produsele piscicole, din statele
ComunităŃii Europene sau din Ńările candidate menŃionate în Acordul Multianual de FinanŃare.
Acest aspect trebuie menŃionat în studiul de fezabilitate (partea A, punctul 1.6) şi/sau în planul
de afaceri.
EG4 Viabilitate economică şi financiară
Se bifează căsuŃa corespunzătoare.
Dacă implementarea proiectului necesită avize specifice şi suplimentare sau autorizaŃii
(altele decât cele cerute prin studiul de fezabilitate sau cerute şi anexate separat), trebuie anexată
o copie a acestor documente. Pentru proiectele mai mici de 50.000 de curo, pentru care nu se
cere planul de afaceri, solicitantul trebuie să completeze secŃiunea G -Indicatori financiari din
Anexa 11 a Ghidului Solicitantului.
EG5 Conformitatea cu standardele comunitare în ceea ce priveşte mediul, igiena şi
bunăstarea animală
Proiectele trebuie să respecte normele privitoare la mediu, la igienă şi bunăstarea
animalelor în conformitate cu standardele UE şi întreprinderea solicitantă trebuie să corespundă
standardelor naŃionale. Toate certificatele anexate trebuie completate, semnate şi ştampilate de
administraŃiile în drept cu cel mult trei luni înainte de depunerea cererii de finanŃare (data de
înregistrare demonstrând acest lucru).
EG 6 Conformitatea cu normele comunitare în ce priveşte construirea de noi clădiri
sau renovarea celor existente sau a unor părŃi ale acestora, cât si echipamentele necesare
Proiectul privind construcŃia de noi clădiri sau modernizarea celor existente precum şi
echipamentele necesare trebuie să corespundă cu normele UE. AchiziŃiile de servicii, bunuri şi
lucrări trebuie să provină din statele membre ale UE şi din statele candidate din Centrul şi Estul
Europei.
EG.7 Co-finanŃarea privată
Se bifează căsuŃa corespunzătoare. Dacă există alte contribuŃii financiare naŃionale
publice acestea vor fi luate în calcul in cadrul contribuŃiei publice de 50% sau 30% din
contribuŃia publică, conform Acordului Multianual de FinanŃare.
EG8 CompetenŃe profesioanle
Se vor bifa căsuŃele corespunzătoare. Solicitantul sau personalul său (persoanele
responsabile pentru proiect) trebuie să dovedească experienŃa profesională în legătură cu
proiectul prin copie a diplomei de studiu sau un document din care să rezulte o experienŃă
profesională în domeniu de minim 3 ani (copie după cartea de muncă) sau angajament scris că va
urma un curs de pregătire profesionala înainte de prima plată a ajutorului (se ataşează unul sau
mai multe din aceste documente).
EG9 Accesul proiectului la infrastructura de bază
Se bifează existenŃa categoriilor de infrastructuri necesare precum implementarea
proiectului. Primele 4 tipuri de infrastructură sunt obligatorii. Dacă solicitantul bifează şi căsuŃa
corespunzătoare "altele", el trebuie să menŃioneze infrastructura implicată (maxim 3 rânduri)
care trebuie precizate în studiul de fezabilitate.
EG10 Controlul calităŃii produselor
Se bifează căsuŃa corespunzătoare. Ca explicaŃie suplimantară se precizează la care
document din cele precizate la punctul 6.16 din XXXXdocumentelor anexate face referire
proiectul.
EG 11 Pierderi financiare şi datorii fiscale şi sociale

92
Solicitantul trebuie să nu aibă datorii fiscale sau sociale. În acelasi timp, pentru
eventualele împrumuturi, solicitantul trebuie să demonstreze că respectă calendarul de
rambursare. Pentru aceasta, certificatele şi documentele ataşate trebuie completate, semnate şi
ştampilate. Documtele trebuie eliberate cu cel mult 3 luni înaintea de depunerea cererii de finanŃare. O
listă a impozitelor şi taxelor bugetare şi fiscale la care solicitantul trebuie să înregistreze datorii
pentru a fi eligibil este prezentată în Anexa XXX
Graficul de rambursare a eventualelor credite în derulare ale solicitantului trebuie să fie
respectat. Solicitantul trebuie să depună în acest sens o confirmare vizată de banca unde a fost
contractat împrumutul.
E2.2 Criterii de eligibilitate specifice
InformaŃii asupra producŃiei aşteptate după investiŃie
Pentru tipul de investiŃie ales de către solicitant trebuie completate rezultatele aşteptate, în
conformitate cu investiŃiile eligibile şi cu perspectivele în studiul de fezabilitate şi/ sau în planul de
afaceri.
AtenŃie: criteriu de eligibilitate.
ProducŃiile precizate trebuie să se încadreze în limitele precizate in caseta ES CapacităŃi
prevăzute.
E3 Criterii de selecŃie
Evaluarea criteriilor de selecŃie va fi făcută în conformitate cu Grila de Evaluare
menŃionată la punctul 6 din Anexa 5.
Proiectele vor fi ordonate în conformitate cu scorul total obŃinut ( din 100). Dacă sumele
totale referitoare la ContribuŃia şi la confinanŃarea din bugetul naŃional, corespunzătoare
proiectelor eligibile depuse in cadrul LicitaŃiei de Proiecte M1.1-n/a-D sunt mai mari decât cele
la care se face referire la punctul 1.3, proiectele vor fi selectate în funcŃie de ierarhizarea acestora
în ordinea descrescătoare.
S1 Dacă proiectul are ca obiectiv direct protecŃia mediului
Dacă proiectul presupune o investiŃie în acest domeniu, suplimentar faŃă de cele precizate
în acordul de mediu, căsuŃa "da" trebuie completată şi de asemenea, trebuie oferite informaŃii
specifice (maxim cinci rânduri), în concordanŃă cu studiul de fezabilitate şi/sau cu studiul de
impact asupra mediului.
S2 Asigurarea necesarului de materii prime
Dacă solicitantul anexează documente care să justifice aprovizionarea din producŃie
proprie şi precontracte cu producătorii primari, acoperind cel puŃin 50% din cantitatea de materii
prime pentru cel puŃin 1 an după finalizarea proiectului se bifează căsuŃa "Da". De asemenea, în
planul de afaceri trebuie explicate natura şi durata contractelor şi a precontractelor, cantitatea
contractată.
S3 Dacă proiectul are ca investiŃie directă modernizarea laboratorului de control
existent sau înfiinŃarea unuia nou (demonstrate economic în studiul de fezabilitate şi/sau în
planul de afaceri), căsuŃa corespunzătoare trebuie completată.
Se va bifa câmpul "Da" în cel puŃin unul din următoarele cazuri:
- proiectul propune în mod explicit implementarea sau îmbunătăŃirea sistemului de control
al calităŃii;
- proiectul vizează în mod direct dotarea cu aparatură de laborator pentru controlul
calităŃii;
- proiectul vizează infrastructura specifică funcŃionării laboratoarelor şi activităŃilor de
control al calităŃii (clădiri, instalaŃii, utilităŃi).
S4 Valorificarea superioară a sub-produselor
Valorificarea superioară a sub-produselor se referă la introducerea sub-produselor
rezultate din prima procesare într-o etapă de procesare suplimentară utilizând tehnologii, utilaje şi
echipamente adecvate în scopul obŃinerii de noi produse care prin comercializare duc la creşterea
veniturilor întreprinzătorilor.

93
Dacă prin proiect se propune o investiŃie pentru valorificarea superioară a produselor
(prevăzute în Anexa 9 la Ghidul Solicitantului-Linia sub-praduselor aferente submăsurilor din
Măsura 1.1), se va completa câmpul "Da". Obiectivele proiectului sunt menŃionate în studiul
bilitatc şi/sau planul de afaceri.
S5 Realizarea de produse tradiŃionale
Produsul tradiŃional este românesc şi foloseşte materii prime de bază indigene şi ale
cărui însuşiri calitative şi proces tehnologic sunt specifice unei anumite zone geografice.
Dacă proiectul arr ca obiectiv direct fabricarea produselor tradiŃionale (dacă proiectul
presupune o investiŃie în acest domeniu), căsuŃa "Da". trebuie completată şi, de asemenea, trebuie
oferite informaŃii privind categoriile de produse tradiŃionale, în concordanŃă cu planul de afacere.
Ca document justificativ, solicitantul trebuie să ataşeze o scrisoare eliberată de Oficiul de
InvenŃii şi Mărci, care să menŃioneze că cel puŃin un produs din cele preconizate a fi realizate în
urma proiectului, este un produs tradiŃional sau produs indicaŃie geografică conform Legii
84/19XX privind mărcile şi indicaŃiile geografice. În cazul unei investiŃii doar solicitantul trebuie
să prezinte dovada documentaŃiei la Oficiul de InvenŃii şi Mărci pentru atestarea caracterului
tradiŃional a cel puŃin unuia dintre produse.
S6 Amplasarea proiectului în zone cu potenŃial productiv
S7 Obiectivul proiectului
Pentru mediul rural se pot bifa ambele câmpuri. Pentru acordarea punctajului la
criteriile de selecŃie, încadrarea în una din categorii se va face în funcŃie de valoarea investiŃiei
majoritare. În acest caz, în Devizul General de Fezabilitate se vor separa cheltuielile eligibile pentru
investiŃia nouă şi cheltuieli eligibile pentru modernizare.
AtenŃie la definiŃiile pentru Modernizare şi InvestiŃie nouă din Ghidul Solicitantului, punctul
1.1-DefiniŃii.
E4 Alte informaŃii
E4.1 Impactul asupra mediului
Vor fi furnizate explicaŃii chiar dacă nu există impact asupra mediului (dacă este cazul, în
conformitate cu studiul privind impactul asupra mediului).
Dacă există un impact negativ asupra mediului, trebuie furnizată o scurtă prezentare a
naturii impactului şi mijloacele de eliminare/limitare a acestuia (maxim cinci rânduri). AnexaŃi
dacă este cazul studiul de impact.
E4.2 Numărul personalului organizaŃiei
Pentru societăŃi, acesta va fi numărul de angajaŃi prezenŃi la data depunerii cererii de
finanŃare. Pentru cooperative va fi precizat numărul de angajaŃi şi numărul membrilor.
E4.3 Natura proiectului
OrganizaŃia trebuie să fie 100% privată. În cazul în care solicitantul este societate pe
acŃiuni, trebuie anexată Hotărârea Consiliului de AdministraŃie care să certifice natura
proprietăŃii. Hotărârea trebuie completată, semnată şi ştampilată de organizaŃia emitentă.
Documentul trebuie emis cu cel mult trei luni înainte de depunerea cererii de finanŃare.
E4.4 Resursele umane implicate în proiect
Se vor menŃiona resursele umane care vor fi implicate în proiect pe principalele categorii:
management, tehnic, economic, administraŃie, etc obligatoriu de completat).
E4.5 Programarea proiectului
Etapele de execuŃie ale proiectului se vor prezenta detaliat în studiul de fezabilitate şi/sau
planul de afaceri.
Durata de execuŃie a proiectului se va completa astfel încât să se încadreze în termenul
limită de valabilitate a ajutorului financiar nerambursabil prevăzut în Acordul Anual de FinanŃare
aferent licitaŃiilor respective.
AtenŃie: orice proiect şi cheltuielile aferente pot începe numai după semnarea
Contractului de finanŃare de către toate părŃile. Singura excepŃie o reprezintă cheltuielile legate
de realizarea studiului de fezabilitate şi a studiilor conexe (studii tehnice, economice, plan de
afaceri, avize, autorizaŃii, acorduri, taxe legale aferente acestora), care pot fi efectuate între data
94
emiterii Deciziei Comisiei Europene de oferire a managementului fondurilor SAPARD pentru
România şi data semnării contractului de finanŃare de către părŃi.
F. BUGET INDICATIV
Tabelul "Bugetul indicativ al proiectului corespunde cheltuielilor ce se vor efectua în
cadrul proiectului, trebuie completat pentru toata perioada de execuŃie a proiectului, inclusiv
perioada de rodaje, încercări, etc, până la recepŃia investiŃiei. Totalul cheltuielilor estimate
trebuie să fie exprimate în Euro în coloanele prevăzute în acest scop. ExplicaŃii suplimentare
asupra tipului de investiŃii şi cheltuieli eligibile sunt date în Anexa 2 a Ghidului Solicitantului.
S ol i ci t ant ul poale să menŃioneze o cheltuială eligibilă parŃial sau integral în categoria
cheltuielilor neeligibile pentru a evita depăşirea valorii maxime eligibile a proiectului. Valoarea
cheltuielilor din coloana "Cheltui neeligibile" va fi suportată integral de solicitant.
Toate cheltuielile vor fi exprimate în Euro şi se vor baza pe studiul de fezabilitate
(întocmit în Lei şi în Euro), Cursul Euro-Leu se trece în bugetul indicativ, folosind cursul Băncii
Central Europene www.ecb.in/indcx.htmh din data întocmirii studiului de fezabilitate.
Costurile reprezentând impozite, taxe (TVA, taxe vamale, etc), care sunt deductibile,
returnabile sau compensate prin orice mijloace, sau nu fac parte din sistemul general de
impozitare în România sau care afecteaza în mod disproporŃional orice componentă a
Programului sunt neeligile şi vor fi vor fi prevăzute la punctul 5.2.
Utilajele, instalaŃiile şi echipamentele vor fi noi (nu se acceptă achiziŃii la second-hand) şi
vor corespunde normelor UE. Nu se acceptă plata în natură.
Leasing-ul de utilaje, instalaŃii şi echipamente, prevăzute la punctul 3.2 vor fi eligibile în
cazul în care vor rămâne în proprietatea beneficiarului după încheierea contractului de leasing.
Vor fi eligibile numai tranşele de leasing care se plătesc pe perioada de execuŃie a proiectului.
Tabelul nr. 4.2.1. - Precizări privind categoriile de cheltuieli cuprinse în buget

Categorie de cheltuieli Precizări


3.1.9 Cheltuiala este eligibilă doar dacă, prin studiul de fezabilitate, se
face dovada necesităŃii respectivei investiŃii pentru atingerea
obiectivului proiectului
3.2.7 Cheltuiala este eligibilă doar dacă, prin studiul de fezabilitate, se
face dovada necesităŃii respectivei investiŃii pentru atingerea
obiectivului proiectului
3.3.2 Mijloace de transport specializate, identificate ca necesare în
baza studiului de fezabilitate. Nu sunt eligibile mijloacele pentru
transportul de personae şi transportul general de mărfuri
4 Valoarea cheltuielilor eligibile prevăzute la Capitolul 4 plus
cheltuielile eligibile prevăzute la Capitolul 5 5 trebuie să prezinte
maximum 12% din valoarea eligibilă a proiectul (S1+S2+S3)
5 Sunt cheltuielile estimate de proiectant, pentru echipamente,
reŃele şi accesorii, lucrări cu destinaŃie temporară, în scopul
specific al organizării şantierului şi desfăşurării lucrărilor.
5.4 Pentru probele tehnologice, în devizul general, se va înscrie
numai valoarea rezultată din diferenŃa dintre cheltuielile
realizate pe perioada probelor şi veniturile rezultate din
valorificarea produselor.

Notă: Acest buget indicativ reprezintă versiunea adaptată la condiŃiile specifice ale
Programului SAPARD a Devizului General din Hotărârea de Guvern nr. 376 /1994 privind
metodologia de elaborare a devizului general pentru obiectivele de investiŃii publicată în
Monitorul Oficial nr. 203 /1.05.1994. Devizul general din Studiul de Fezabilitate va fi adaptat în
conformitate cu specificul investiŃiei.

95
G. Plan financiar
Valoarea eligibilă totală a proiectului (suma din coloana 1) trebuie să corespundă cu cea
menŃionată in tabelul privind Bugetul proiectului, împărŃită pe sursele de finanŃare. Trebuie
ataşat documentul care să dovedească sursele de co-finanŃare ale proiectului.
Toate costurile vor fi exprimate în EURO. Toate costurile vor fi nete, fără impozite, taxe
(TVA, taxe vamale) care sunt deductibile, returnabile sau compensate prin orice mijloace, sau nu
fac parte din sistemul general de impozitare în România sau care afectează în mod
disproporŃionat orice componentă a Programului.
H. LISTA DOCUMENTELOR ANEXATE
CerinŃele de finanŃare trebuie însoŃite de documentele justificative.
1. DECLARAłII ALE SOLICITANTULUI
11. Angajamentul solicitantului
Se completează în spaŃiile albe corespunzătoare cu datele solicitate. Angajamentul trebuie
semnat şi ştampilat.
12 DeclaraŃia pe propria răspundere referitoare la conformitatea cu clauza de
origine europeană
13 DeclaraŃia pe propria răspundere referitoare la finanŃarea din alte programe de
finanŃare nerambursubilă pentru proiectul propus
OPISUL DOCUMENTELOR ANEXATE
Se vor preciza denumirile complete ale documentelor anexate indicându-se paginile
corespunzătoare.

Anexa 4 la Ghidul solicitantului

ROMÂNIA
CONTRACT CADRU
Nr................................................................................ / .......................................................................
PENTRU
ACORDAREA AJUTORULUI FINANCIAR NERAMBURSABIL ÎN CONDIłIILE PROGRAMULUI
SPECIAL DE PREADERARE PENTRU AGRICULTURĂ ŞI DEZVOLTARE RURALĂ – SAPARD ÎN
ROMÂNIA
ÎNTRE
AGENłIA SAPARD din România, cu sediul în str Negustori, nr. 1 B, sector 3, Bucureşti
reprezentata legal de .........................................................................................................
în funcŃia de ............................................., în calitate de Autoritate Contractantă, pe de o
parte
şi
PERSOANA JURIDICĂ
Nume:................................................................................................................................
Statutul Legal ....................................................................................................................
Data înfiinŃării organizaŃiei : ....... / ....... / .......
Nr. de înregistrare ................................../..............................la ................................tribunal
Cod fiscal ...........................................................................................................................
Adresa:
Str. ..................................................................................................................................................
Nr. .....................bl. .......................etaj ............................. apartament .............................
96
cod poştal: .........................................................
Localitatea: ............................................. JudeŃ / sector .....................................................
Tel. ..........................................................Fax: ....................................................................
E-Mail: .....................................................................................................................................
reprezentată prin <Numele reprezentantului legat>
in funcŃia de .........................................................................................................................
Buletin de Identitate. Seria ............, Nr. .............., CNP......................................................
în calitate de Beneficiar, pe de altă parte
au convenit următoarele:
Articolul 1 Obiectul contractului
1(1) Obiectul acestui Contract îl reprezintă acordarea finanŃării nerambursabile de către
Autoritatea Contractantă, pentru punerea în aplicare a Proiectului nr...........................intitulat:
<titlul>
l (2) Beneficiarului i se va acorda finanŃarea nerambursabilă în termenii şi condiŃiile
stabilite în acest Contract, care este constituit din Contractul cadru şi anexele acestuia, pe care
Beneficiarul declară că le cunoaşte şi le acceptă.
Cererea de finanŃare depusă de beneficiar devine anexa Anexa V la prezentul Contract în
urma verificărilor modificărilor şi completărilor efectuate pe parcursul procedurii de evaluare –
selectare.
Bugetul din cererea de finanŃare va fi bugetul final al proiectului, rezultat în urma
verificării cererii de finanŃare.
1 (3) Beneficiarul acceptă finanŃarea nerambursabilă şi se angajează să desfăşoare
Proiectul pe propria răspundere.
Articolul 2 - Durata de execuŃie
2 (1) Executarea prezentului contract va începe la data semnării acestuia de către
ambele părŃi conform Prevederilor generale specificate în Anexa 1, care face parte integrantă din
prezentul contract.
2 (2) Durata de de execuŃie a proiectului aşa cum se menŃionează în Cererea de
finanŃare, este de <.... luni> Termenul limită de execuŃie până la care proiectul selectat în cadrul
cererii de proiecte M1.1 n/a- D trebuie finalizat este 30 septembrie 2004. Această dată reprezintă
data limită până la care beneficiarul poate depune ultima cerere de plată.
Durata de valabilitate a contractului cuprinde perioada de execuŃie a proiectului, la
care se adaugă 5 ani de la data ultimei plăŃi efectuate de Autoritatea Contractantă.
Contractul va intra în vigoare la data semnării acestuia de către ambele părŃi.
Articolul 3 Valoarea Contractului
3 (1) Valoarea totală eligibilă a Proiectului care face obiectul finanŃării nerambursabile de
către Autoritatea Contractantă este estimată la <suma> ..............lei .........................
(cifre şi litere)
3 (2) AgenŃia SAPARD se angajează si acorde o finanŃare nerambursabilă de maxim
<suma> ................................................................................ (cifre şi litere), echivalentă cu
................................. % din valoarea totală eligibilă a Proiectului specificat în paragraful 3 (1);
suma finală va fi stabilită în conformitate cu articol 16 din Anexa 1 la prezentul contract.
Articolul 4 - Modalitatea de plată.
4 (1) Beneficiarul va întocmi rapoarte tehnice şi financiare pentru a fundamenta
cererile de plată în conformitate cu articolul 1 din Anexa 1;
4 (2) Plata se va efectua pe baza cererilor de plată autorizate de AgenŃia SAPARD
depuse de beneficiari şi însoŃite de documente justificative. Autorizarea cererilor de plată se face
în urma verificărilor documentelor justificative prezentate de beneficiar conform cerinŃelor
AgenŃiei SAPARD prezentate în InstrucŃiuni de plată, Anexa III la prezentul contract.
4 (3) Beneficiarul poate opta pentru plata finanŃării nerambursabile în
maximum cinci tranşe.
Articolul 5 - DispoziŃii de plată
97
5 (1) Plata se va efectua pe baza declaraŃiilor de cheltuieli făcute de beneficiar în
conformitate cu articolul 2 din Anexa I.
5 (2) PlăŃile se vor efectua în Lei în următorul cont:
- cont numărul:
[ ................ ]
- deŃinător:
[ ................ ]
- adresa Băncii sau Trezoreriei de Stat:
[ ................ ]
5 (3) Pentru rambursarea fiecărei tranşe de plată termenul limită de efectuare a acesteia
este de 90 de zile calendaristice de la data înregistrării cererii de plată.
Articolul 6 Anexe
6 (1) Următoarele documente sunt anexate la prezentul Contract şi sunt parte integrantă
a acestuia:
Anexa I: Prevederi Generale
Anexa II: Panouri cu informaŃii privind participarea U.E
Anexa III: InstrucŃiuni de plată
Anexa IV: InstrucŃiuni de achiziŃii pentru beneficiarii privaŃi
Anexa V: Cererea de finanŃare (copie după formularul Cererii de finanŃare
modificată şi după bugetul final al proieciului, rezultat in urma verificării cererii de finanŃare ).
6 (2) În cazul apariŃiei unui conflict între prevederile Anexelor şi ale Contractului
cadru, primează prevederile Contractului cadru.
Articolul 7
7 (1) Prezentul contract obligă părŃile să respecte întocmai şi cu bună credinŃă fiecare
dispoziŃie a acestuia în conformitate cu principiul obligativităŃii contractului intre părŃile
contractante în temeiul articolului 969 din Codul civil şi dispoziŃiilor Acordului multianual de
finanŃare al Programului SAPARD.
7 (2) Prezentul contract constitue titlul executoriu.
Încheiat în două exemplare originale în limba română, un original fiind pentru Autoritatea
Contractantă şi un original pentru beneficiar.

Tabelul nr. 4.2.2. – Coordonare contracte


Pentru Beneficiar Pentru Autoritatea Contractantă
(Reprezentant legal) Director General
Nume şi prenume Nume şi prenume
Semnătura Semnătura
Data Data
Vizat Control Financiar Preventiv
Delegat
Director economic Nume şi prenume
Nume şi prenume Semnătura
Semnătura
Vizat Control Financiar Preventiv
Propriu
Nume şi prenume
Semnătura
Vizat Oficiul Juridic
Nume şi prenume
Semnătura

ANEXA I La Contractul de FinanŃare


98
PREVEDERI GENERALE
Articolul 1 - ObligaŃii generale
1 (l) Beneficiarul trebuie să asigure executarea Proiectului în conformitate cu
descrierea acestuia cuprinsă în Cererea de finanŃare aprobată.
AchiziŃiile realizate de organismele private, trebuie să fie originare din Uniunea
Europeană, sau Ńările beneficiare ale programului SAPARD (Republica Bulgaria, Republica
Cehia, Republica Estonia, Republica Ungaria, Republica Letonia, Republica Lituania, Republica
Polonia, România, Republica Slovacia şi Republica Slovenia) şi vor consta din
(i) Servicii, lucrări, utilaje şi alte bunuri;
(ii) Bunuri şi echipamente procurate de un contractor pentru contracte de lucrări sau
servicii, dacă bunurile şi echipamentele sunt destinate să devină proprietatea proiectului pe toată
durata executării prezentului contract.
Regulile privind achiziŃiile realizate de către organismele prin XXX sunt emise de către
Autoritatea Contractantă iar beneficiarul finanŃării nerambursabile este obligat să le respecte
conform Anexei IV - InstrucŃiuni privind achiziŃiile pentru beneficiarii privaŃi.
Nu sunt eligibile costurile oricăror servicii, bunuri şi lucrări care depăşesc echivalentul în
Lei a 10.000 EURO, pentru care beneficiarul a obŃinut oferte de la cel puŃin trei furnizori,
inclusiv pentru studiul de fezabilitate şi planul de afaceri, originalele acestora fiind incluse în
declaraŃia de cheltuieli.
Beneficiarul va fi singurul răspunzător în fata autorităŃii contractante pentru implementarea
proiectului. Subcontractarea vreunei părŃi din proiect este strict interzisă.
1 (2) Beneficiarul trebuie să implementeze proiectul cu maximum de profesionalism,
eficienŃă şi vigilenŃă în conformitate cu cele mai bune practici în domeniul vizat şi în
concordanŃă cu acest contract.
1 (3) Beneficiarul se obligă să respecte regulile de achiziŃii pentru beneficiarii privaŃi,
conform Anexei IV a prezentului contract.

Articolul 2 - ObligaŃii privind informarea şi raportarea financiară şi tehnică


2(1) Benefiaciarul este obligat să întocmească şi să ataşeze la fiecare cerere de plată
rapoarte de execuŃie, respectând InstrucŃiunile Plată (Anexa III la prezentul contract).
2 (2) Beneficiarul are obligaŃia sa furnizeze orice alte informaŃii de natură tehnică sau
financiară solicitate de Autoritatea Contractantă.
Articolul 3 – ObligaŃii
3 (I) Beneficiarul se obligă să respecte, pe toata durata contractului, criteriile de
eligibilitate şi de selecŃie înscrise în cererea de finanŃare,
De asemenea, pe o perioadă de 5 ani de la ultima plată efectuată de AgenŃia SAPARD,
Beneficiarul se obligă să nu modifice substanŃial proiectul conform Art. 14 (2) al prezentului
contract.
3 (2) Beneficiarul îşi va asuma integral răspunderea pentru prejudiciile cauzate terŃilor din
culpă, pe parcursul derulării proiectului. Autoritatea Contractantă va fi degrevată de orice
responsabilitate pentru prejudiciile cauzate terŃilor din culpa beneficiarului.
3 (3) Beneficiarul este obligat să depună la BRIPS-ul AutorităŃii Contractante, în maxim 3
luni de la semnarea contractului, Dosarul de achiziŃii şi DeclaraŃia de eşalonare a plăŃilor conform
Anexei III la Contract.
Articolul 4 - Conflict de interese
Beneficiarul va adopta o asemenea conduită care va evita conflictul de interese şi va
informa imediat Autoritatea Contractantă despre orice situaŃie care dă naştere sau este posibil să
dea naştere unui astfel de conflict.
Articolul 5 – ConfidenŃialitate
Autoritatea Contractantă şi Beneficiarul se angajează să păstreze confidenŃialitatea
rapoartelor şi a oricărui document, informaŃie sau alt material de care se ia la cunoştinŃă în
prezentul contract. InformaŃiile pot fi furnizate doar autorităŃilor competente.
99
Articolul 6 – Publicitate
6 (1) Autoritatea Contractantă cere ca, prin orice notă sau publicare făcută de Beneficiar
privind Proiectul, inclusiv conferinŃe sau seminarii, trebuie să specifice că Proiectul a primit
fonduri de la Uniunea Europeană . Beneficiarul trebuie să facă referiri la Proiect şi la contribuŃia
financiară a Uniunii Europene în informaŃia oferită, în rapoartele interne şi anuale şi în orice
relaŃie cu mass-media.
6 (2) Orice demers publicitar efectuat de Beneficiar în orice formă şi în orice mediu,
trebuie să specifice că proiectul a fost realizat cu sprijinul Programului SAPARD şi să fie însoŃit
de următorul text: "Acest proiect a fost realizat cu contribuŃia financiară a Uniunii Europene".
Textul va fi afişat pe obiectivele de investiŃii la loc vizibil şi va fi menŃinut pe perida execuŃie a
lucrărilor şi cel puŃin 5 ani după finalizarea proiectului, pe toată durata executării contractului,
beneficiarul are obligaŃia să instaleze un panou cu informaŃii privind participarea U.E.
Articolul 7 - Dreptul de proprietate / utilizare a rezultatelor şi echipamentelor
7 (1) Drepturile de proprietate industrială şi intelectuală rezultate din aplicarea
proiectului, sunt drepturi exclusive ale Beneficiarului.
7 (2) Prin derogare de la prevederile primului paragraf, Beneficiarul poate acorda
dreptul AutorităŃii Contractante de a utiliza în mod liber aşa cum crede de cuviinŃă, toate
documentele care derivă din Proiect, in orice formă a lor.
Articolul 8 - Evaluarea Proiectului
8(1) Dacă Autoritatea Contractantă sau Comisia Europeană efectuează evaluări pe durata
executării prezentului contract, Benefiaciarul trebuie să îşi asume obligaŃia furnizării AutorităŃii
Contractante, Comisiei Europene şi/sau agenŃilor lor autorizaŃi a oricărui document sau informaŃie
în măsura să ajute ca evaluarea să fie încheiată cu succes, şi să admită drepturile de acces descrise
în Articolul 15 (2).
8 (2) Rezultatul oricărei evaluări va fi pus la dispoziŃia părŃilor contractante.
Articolul 9 - Amendament la Contract
9 (1) Orice modificare la contract se va face cu acordul ambelor părŃi.
9 (2) Orice amendament al Contractului sau al anexelor sale trebuie făcut în scris printr-un
act adiŃional şi încheiat în aceleaşi condiŃii ca şi Contractul original inclusiv modificarea
termenelor de rambursare.
9 (3) Scopul actului adiŃional trebuie să fie în concordanŃă cu natura proiectului care
face obiectul contractului iniŃial.
9 (4) Modificările contractului pot fi efectuate numai în cadrul perioadei de execuŃie a
proiectului, stabilită prin contract, şi nu pot fi modificate retroactiv.
9 (5) Valoarea maximă eligibilă aprobată şi prevăzută în contract nu poate face obiectul
modificării prin act adiŃional.
9 (6) Pentru schimbarea adresei sediului social, contului bancar sau a responsabilului legal
sau tehnic Beneficiarul notifică Autoritatea Contractantă. Pentru schimbarea contului bancar şi /sau
a băncii notificarea va fi însoŃită de acordul scris al băncii creditoare, dacă Beneficiarul a solicitat
credit bancar pentru cofinanŃarea proiectului. Pentru oricare din aceste cazuri, notificarea va fi
însoŃită de documente justificative eliberate de autorităŃile competente, care vor fi ulterior
aprobate de Autoritatea Contractantă şi vor deveni parte integrantă din contract.
Articolul 10 – Cesiunea
Contractul în integralitatea sa, precum şi toate drepturile şi obligaŃiile decurgând din acesta,
nu pot face obiectul cesiunii. În caz de imposibilitate, neimputabilă beneficiarului, de a executa
prevederile contractuale, activitatea va fi preluată de succesorii săi în drepturi, cu înştiinŃarea
prealabilă a AutorităŃii Contractante.
Articolul II - Încetarea contractului înainte de termen
11 (1) In cazuri excepŃionale şi temeinic dovedite, inclusiv cazurile de forŃă majoră,
Autoritatea Contractantă poate decide să rezilieze Contractul printr-o notificare scrisă, fără a fi
cerută plata finanŃării nerambursabile.

100
11 (2) Autoritatea Contractantă poate înceta executarea Contractului, fără să facă
înştiinŃare şi fără să plătească finanŃarea nerambursabilă, în cazul încălcării de către beneficiar a
prezentului contract.
În această eventualitate Autoritatea Contractantă îşi rezervă dreptul de a cere înapoierea
completă a sumelor deja plătite în cadrul Contractului.
Anterior rezilierii Contractului, Autoritatea Contractantă poate suspenda plăŃile ca o
măsură de precauŃie, fără o avertizare prealabilă după cum este specificat în acest articol.
11(3) In cazul în care beneficiarul nu se prezintă în termen de 90 de zile de la semnarea
contractului pentru depunerea declaraŃiei de eşalonare a plaŃilor, cu toate documentele specificate
în Anexa III- InstrucŃiuni de plată, contractul este desfiinŃat de drept.
Articolul 12 - Perioada de execuŃie a Contractului
12 (I) Beneficiarul trebuie să informeze Autoritatea Contractantă fără întârziere despre
orice circumstanŃă probabilă să împiedice sau să întârzie executarea contractului. Beneficiarul
poate cere, cu cel puŃin 30 de zile înainte de sfârşitul perioadei de execuŃie, prelungirea duratei
de execuŃie a contractului. Toate dovezile de susŃinere, necesare pentru aprobare, trebuie să
însoŃească cererea. Durata de execuŃie a contactului se prelungeşte corespunzător.
12 (2) Contractul trebuie să ia sfârşit in termenul limită menŃionat în Articolul 2
al prezentului Contract Cadru. Autoritatea Contractanta va informa beneficiarul despre
orice amânare a datei finale.
Articolul 13 - Legea aplicabilă.
13 (1) Acest contract va fi guvernat de legea română.
13 (2) În eventualitatea unei dispute între Autoritatea Contractanta şi Beneficiar, survenită
din executarea acestui Contract, se va impune soluŃionarea disputei pe cale amiabilă. In situaŃia
în care nu se ajunge la o înŃelegere pe cale amiabilă, disputa va fi soluŃionată de instanŃele
judecătoreşti competente, potrivit legii.
PREVEDERILE FINANCIARE
Articolul 14 Eligibilitatea cheltuielilor
14(1) Următoarele cheltuieli nu sunt eligibile pentru finanŃarea Uniunii Europene în
cadrul Programului, conform Acordului Multianual de FinanŃare:
(a) cumpărarea, închirierea sau luarea în leasing a terenurilor şi clădirilor
existente, indiferent dacă leasingul are ca rezultat trecerea în proprietate a celui care ia
în leasing;
(b) impozite, taxe vamale şi taxe de import care:
i) sunt recuperabile, rambursabile sau compensate prin orice mijloace ;
ii) nu fac parte din sistemul fiscal general din România;
iii) poartă disproporŃionalităŃi in orice parte a Programului;
(c) costuri de exploatare, inclusiv costuri de întreŃinere şi chirie
(d) leasing, exceptând cazul în care leasingul are ca rezultat trecerea în proprietate a celui
care ia în leasing;
(e) costurile oricăror servicii, bunuri şi lucrări care valorează mai mult de echivalentul în
lei a 10.000 euro, pentru care beneficiarul nu a obŃinut oferte de la cel puŃin trei furnizori,
originalele acestora fiind incluse în declaraŃia de cheltuieli la care se face referire in Articolul (8),
(b) din SecŃiunea A a Acordului multianual de finanŃare;
(f) comisioane bancare, costurile garanŃiilor şi cheltuieli similare ;
(g) costuri de schimb valutar, taxe şi pierderi ocazionate de schimburile valutare
asociate contului euro SAPARD;
(h) cheltuieli efectuate de către administraŃia publică, incluzând AgenŃia SAPARD şi în
special, cheltuieli de regie, chirii şi salarii ale personalului angajat în activităŃi de management,
implementare, monitorizare şi control;
(j) acea parte de costuri, precum onorariile plătite arhitecŃilor, inginerilor sau
consultanŃilor, taxe legale, studii de fezabilitate, achiziŃii de patente şi licenŃe, costuri ce privesc

101
pregătirea şi/sau implementarea unui proiect, direct legate de măsură, care depăşesc 12% din
costul total eligibil al proiectului;
(k) cheltuiala legată de produsele sau serviciile care nu respectă prevederile menŃionate în
paragrafele 2.6 şi 2.7 din Articolul 14 din secŃiunea A a Acordului multianual de finanŃare;
(l) cheltuiala privind proiectele care au generat taxe de utilizator sau participant înainte de
încheierea proiectului fără ca sumele respective să fi fost deduse din costurile eligibile;
(m) costuri promoŃionale, altele decât în interes comun;
(n) plata în natură;
(o) cheltuieli pentru cumpărarea de echipament second-hand;
la care se va adăuga:
• InvestiŃiile care sprijină vânzarea cu amănuntul,
• InvestiŃiile pentru construirea şi modernizarea locuinŃelor;
• Cheltuielile privind promovarea produselor prin expoziŃii, reclame şi publicitate;
• AchiziŃionarea de mijloace de transport cu excepŃia celor specializate;
14 (2) Proiectul rămâne eligibil pentru co-finanŃarea Uniunii Europene numai dacă nu
suferă o modificare substanŃială, pe perioada de valabilitate a contractului. Modificările
substanŃiale la un proiect sunt acelea care:
- afectează natura şi condiŃiile de implementare sau oferă unei firme sau organism public
un avantaj necuvenit;
- rezultă de asemeni dintr-o schimbare a naturii proprietăŃii unui articol din infrastructură,
sau o încetare sau schimbare în localizare a investiŃiei.
Sprijinul acordat va fi recuperat dacă obiectivele finanŃate nu sunt folosite conform
scopului destinat sau în cazul în care acestea au fost vândute sau închiriate într-o perioadă de
5 ani după finalizarea proiectului (data ultimei plăŃi).
Beneficiarul trebuie să notifice Autoritatea Contractantă la apariŃia oricărei modificări
de mai sus.
Articolul 15 - Contabilitate şi controale tehnice şi financiare
15 (1) Beneficiarul trebuie să Ńmă înregistrări contabile sistematic şi precise referitoare
la executarea contractului. Sistemul contabil utilizat va urma procedurile dictate de uzanŃele
profesionale. Pentru fiecare proiect trebuie Ńinută o evidenŃiere separată, cu toate veniturile şi
cheltuielile pe perioada de valabilitate a contractului.
15 (2) Beneficiarul trebuie să accepte inspecŃiile pe bază de documente sau la faŃa locului,
efectuate de Autoritatea Contractantă, Comisia Europeană şi Curtea de Conturi a ComunităŃii
Europene asupra modului de utilizare a finanŃării nerambursabile, în conformitate cu Acordul
Multianual de FinanŃare dintre România şi UE, ratificat prin Legea Nr.3 din 2001, pe perioada de
valabilitate a contractului. In acest scop, Beneficiarul se angajează să acorde personalului
AutorităŃii Contractante, Comisiei Europene sau al CurŃii de Conturi, sau altor persoane mandatate
de aceste instituŃii dreptul de acces la locurile şi spaŃiile unde se implementează proiectul,
inclusiv acces la sistemele informatice, precum şi la toate documentele şi fişierele informatice
privind gestiunea tehnică şi financiară a Proiectului. Documentele trebuie să fie uşor accesibile şi
arhivate astfel încât să permită verificarea lor. Beneficiarul este obligat să informeze Autoritatea
Contractantă de locul unde sunt arhivate documentele.
Articolul 16 - Suma finală a finanŃării Comunitare
16 (1) Valoarea totală eligibilă care urmează a fi plătită de Autoritatea Contractantă nu
va depăşi suma finanŃării nerambursabile prevăzută la Articolul 3 (2) din Contractul Cadru .
16 (2) În cazul în care la sfârşitul proiectului, costurile eligile sunt mai mici decât costul
total estimat menŃionat la Articolul 3 (l) din Contractului Cadru, contribuŃia
financiara acordata de Autoritatea Contractanta se va limita la valoarea
corespunzătoare cheltuielilor efectiv realizate de către Beneficiar.
Articolul 17 - NeregularităŃi, sume necuvenite şi restituirea finanŃării
17 (I) Prin "Neregularitate" în accepŃiunea prezentului contract, se înŃelege orice încălcare a
prevederilor contractului sau a Acordului Multianual de FinanŃare, ratificat prin legea 316/2001.
102
17 (2) Orice plată excedentară efectuată de către Autoritatea contractantă, constituie plată
necuvenită iar Beneficiarul are obligaŃia de a restitui sumele necuvenite în termen de 5 zile
calendaristice de la data confirmării de primire a notificării, din partea AutorităŃii Contractante.
Începând cu a 6 a zi calendaristică se vor calcula penalităŃi, in procentul stabilit conform
dispoziŃiilor legale in vigoare, la data respectivă, pentru fiecare zi de întârziere.
În cazul în care situaŃia prevăzută in aliniatul precedent a fost înregistrată înainte de
efectuarea ultimei plăŃi Autoritatea contractantă poate decide diminuarea sumei rambursate
începând cu tranşa următoare până la ştergerea integrală a debitului la care se adaugă valoarea
penalităŃilor.
În cazul în care plata excedentară este depistată după efectuarea primei tranşe de plată sau
în cazul în care debitul nu a fost recuperat in totalitate, Autoritatea Contractanta va aplica
prevederile O.G nr. 11/1996 cu privire la executarea silită a creanŃelor bugetare.
17 (3) In cazul încălcării de către beneficiar a prezentului contract Autoritatea
Contractantă va înceta executarea contractului. În acest caz Autoritatea Contractantă va solicita
înapoierea sumelor deja plătite în cadrul contractului şi va aplica beneficiarului penalităŃi în
procentul stabilit conform dispoziŃiilor legale în vigoare. Mai mult Autoritatea contractantată
poate aplica posibile sancŃiuni în situaŃia neconformării cu obligaŃiile de mai sus în conformitate
cu prevederile MAFA sec. A Art.5 l.d.
17 (4) În cazul înregistrării unei neregularităŃi rezultate din culpa beneficiarului, acesta
are obligaŃia să restituie integral valoarea finanŃării primite din partea Autoritatea Contractantă în
termen de 15 zile de la data confirmarii de primire a notificării.
În cazul în care beneficiarul nu se conformează acestei obligaŃii, Autoritatea contactantă
va stabili penalităŃi în procentul stabilit conform dispoziŃiilor legale în vigoare, la data respectivă
pentru fiecare zi de întărziere.
Dacă în termen de 30 de zile din momentul notificării, Beneficiarul nu restituie integral
sumele solicitate, inclusiv penalităŃile, Autoritatea Contractantă va sesiza instanŃa competentă în
vederea declanşării executării silite în conformitate cu OG nr. 11/1996.
17 (5) Comisioanele bancare ocazionate de rambursarea sumelor alocate AutorităŃii
Contractante cad în sarcina exclusivă a Beneficiarului.
Articolul 18 - ForŃă majoră.
18 (1) Prin forŃă majoră se înŃelege acel eveniment imprevizibil, insurmontabil şi
imposibil de înlăturat independent de voinŃa părŃilor contractante intervenit după data semnării
contractului, care împiedică executarea contractului şi care exonerează de răspundere partea care o
invocă.
Pot constitui cauze de forŃă majoră calamităŃile naturale cum ar fi cutremure, inundaŃii,
alunecări de teren, război, revoluŃie, embargou, etc.
18 (2) Partea contractantă care invocă ForŃă Majoră are obligaŃia de a notifica celeilalte
părŃi, în termen de 5 zile de la data apariŃiei respectivului caz de forŃă majoră, să transmită acte
doveditoare în termen de cel mult 15 zile de la data producerii acesteia şi este obligata să
comunice data încetării cazului de forŃa majoră, în termen de 5 zile, şi de a lua orice măsuri care
îi stau la dispoziŃie în vederea limitării consecinŃelor.
18 (3) Dacă părŃile nu procedează la anunŃare, în condiŃiile şi la termenele prevăzute, a
începerii şi încetării cazului de forŃă majoră, partea care o invocă va suporta toate daunele
provocate celeilalte părŃi prin lipsa de notificare.
18 (4) Fiecare caz de forŃă majoră trebuie dovedit şi va constitui obiectul verificărilor ce
vor fi efectuate cu această ocazie de către Autortitatea Contractantă.
18 (5) Îndeplinirea contractului va fi suspendată pe perioada de acŃiune a ForŃei Majore,
fără a prejudicia drepturile ce se cuvin părŃilor până la apariŃia acesteia.
18 (6) In cazul în care forŃă majoră şi/sau efectele acesteia obliga la suspendarea executării
prezentului Contract pe o perioadă mai mare de 6 luni, părŃile se vor întâlni intr-un termen de cel
mult 10 zile de la expirarea perioadei, pentru a conveni fie asupra modului de executare a
Contractului, fie asupra desfiinŃării acestuia.
103
ANEXA II la Contractul de FinanŃare

PANOURI CU INFORMAłII PRIVIND PARTICIPAREA UE


Textul PANOULUI va fi afişat pe obiectivele de investiŃii la un loc vizibil şi va fi menŃinut
în timpul lucrărilor şi cel puŃin 5 ani după finalizarea executării proiectului.
Elementele de informare afişate pe panou vor fi următoarele:'
• Logo-ul „Uniunii Europene "împreună cu textul "Uniunea Europeană" şi "proiect
finanŃat prin Programul SAPARD"
• Logo-ul "AutorităŃii contractante" beneficiar public sau privat
• Valoarea proiectului şi termenul final de execuŃie
• Textul va fi scris în Arial
Pentru a face cunoscută implicarea Uniunii Europene, în finanŃarea de investiŃii noi sau
modernizarea celor existente, vor fi afişate plăcuŃe inscripŃionate care pot fi amplasate în
apropierea clădirii sau a utilajului. ConcepŃia grafică a acestora (incluzând textul şi formatul)
trebuie să se armonizeze cu stilul arhitectural şi aspectul general al clădirii. InscripŃia va conŃine
Logo-ul Uniunii Europene, Logo-ul AutorităŃii Contractante care implementează proiectul şi un
text care să reflecte contribuŃia Uniunii Europene, cum ar fi "clădirea în care se află această şcoală a
fost consolidată cu spijinul Uniunii Europene" precum şi anul în care a fost realizată lucrarea.
Dimensiunea panoului va corespunde cu dimensiunile investiŃiei, respectiv 2,5m x 0,8 m
pentru spaŃii de până la 100 persoane şi 4,0 m x 1,2 m pentru spaŃii mai mari sau exterioare.
Exemplu:

UNIUNEA
EUROPEANĂ
PROGRAM
FINANłAT PRIN
PROGRAMUL SAPARD

OBIECTIV: Fabrică de prelucrare lapte


VALOARE EURO
PROGRAMUL: SAPARD
TERMEN septembrie 2001

ANEXA III La Contractul de FinanŃare


MĂSURA 1.1 INSTRUCłIUNI DE PLATĂ
1) În maximum 3 luni de la semnarea contractului de finanŃare Beneficiarul trebuie să
depună la Biroul Pre-Autorizare PlăŃi din cadrul BRIPS
- Dosarul de achiziŃii
- DeclaraŃia de eşalonare a plăŃilor,

Dosarul de achiziŃii, (bunuri, lucrări, servicii) se depune în doua exemplare şi cuprinde


următoarele documente:
Tabelul nr. 4.2.3. - Structura dosarului de achiziŃii
Dosarul de achiziŃii AchiziŃii de:
Bunuri Bunuri + Lucrări | Servicii
Proiectul tehnic de execuŃie . *

104
Minim 3 oferte (pentru contractele mai * * •
mici de 10000 Euro este suficientă o sin-gură
ofertă.)

Contractul semnat de beneficiar şi * * *


câştigătorul licitaŃiei
Procesul de adjudecare a ofertei câştigătoare - • -
(semnat de membrii comisiei de adjudecare
formată din reprezentantul tehnic, reprezen-
tantul legal al proiectului SAPARD şi
specialişti tehnici)
GaranŃia de bună execuŃie - » -
Graficul de execuŃie - • -
Decizia de numire a şefului de şantier - • -

Bugetul proiectului (în lei) * * *


* - document care trebuie inclus în Dosarul de achiziŃii

Verificarea conformităŃii dosarului de achiziŃii se va face la depunerea acestuia la BRIPS,


în prezenŃa beneficiarului care va semna de luare la cunoştinŃă pe Fişa de verificare a
conformităŃii dosarului de achiziŃii.
La întocmirea DeclaraŃiei de eşalonare a plăŃilor Beneficiarul poate opta pentru unul
din cele cinci module de eşalonare valorică şi în timp (tranşe), a finanŃării nerambursabile ce o
va primi de la AgenŃia SAPARD. Formularul acestei declaraŃii este ataşat la instrucŃiunile da plată
şi se completează cu
- Numele beneficiarului
- Codul contractului de finanŃare
- Data depunerii DeclaraŃiei de eşalonare a plăŃilor
- Valoarea totală eligibilă a contractului
- Procentul ajutorului financiar nerabursabil din valoarea total eligibilă a contractului
- Valoarea totală a ajutorului financiar nerambursabil
- Numărul de tranşe ales
Pentru fiecare tranşă se va depune la BRIPS câte un dosar de cerere de plata cu
documentele justificative atestând cheltuielile eligibile efectuate la valoarea totală a cheltuielilor
eligibile pe tranşă, expertul din cadrul BRIPS aplică procentul finanŃării nerambursabile şi va
stabili valoarea ajutorului nerambursabil pe tranşă. Beneficiarul alege numai un singur modul de
tranşe de plată din cele cinci şi completează, pentru fiecare tranşă următoarele:
- Luna in care Beneficiarul va depune, la BRIPS. cererea de plata
- Valoarea solicitată de beneficiar pentru tranşă*
Cererea de plată aferentă ultimei tranşe se va depune după finalizarea proiectului dar nu mai
târziu de 30 septembrie 2003.
Suma tranşelor trebuie să fie egală cu valoarea ajutorului financiar nerambursabil.
II) La data previzionată în DeclaraŃia de eşalonare a plăŃilor Beneficiarul va depune
Dosarul cererii de plată la Biroul Pre-Autorizare PlăŃi din cadrul BRIPS în 2 exemplare.
Fiecare pagină din ambele exemplare ale dosarului cererii de plata va conŃine specificaŃia
PROGRAM SAPARD, va fi numerotată şi va fi semnată de reprezentantul tehnic/legal al
proiectului.
Dosarul cererii de plată va avea la fiecare exemplar ataşat un Opis de documente după
următorul model:
Tabelul nr. 4.2.4. - Opisul documentelor

105
Nr.crt. Documente Nr. pag.
Cerere de plată
Documente justificative*
1
2
3
4
* Documentele justificative vor fi menŃionate în ordinea în care apar în formularul Cererii
de Plată ( form. Pl.1).

Valoarea primei tranşe trebuie să fie mai mare sau egală cu 30% din valoarea totală a ajutorului
financiar nerambursabil.

Dosarul Cererii de plată este format din:


1.Cererea de plata
1.1 DeclaraŃia de eşalonare a plăŃilor P 0.3
2. Raportul de execuŃie P 1. 2
2.1. Sumarul certificatelor de origine a bunurilor P 1.2.1
2.1.1. Copiile certificatelor de origine a bunurilor (pentru bunuri din import)
2.1.2. Copii după DeclaraŃiile vamale (pentru bunurile din import) ataşate la facturi
2.2. DeclaraŃia de cheltuieli P1.2.2
2.2.1. AutorizaŃia de construire (la prima plată)
2.2.2. Procesul verbal de predare a amplasamentul împreună cu bornele topografice şi
planul de amplasament al investiŃiei (la prima plată)
2.2.3. Copiile facturilor şi documentelor de confirmare a plăŃii
2.2.3.1. SituaŃia de lucrări cu devizul aferent tranşei
2.2.3.2.Copii după Buletinele de analiză a materialelor incorporate sau certificatelor de
calitate a materialelor folosite (unde este cazul);
2.2.3.3. Procesul verbal de lucrări ascunse (unde este cazul)
2.2.3.4.Procesul verbal pe faze determinante (unde este cazul);
2.2.3.5.Procesul verbal de recepŃie a chiziŃiei până la momentul tranşei aferente cererii de
plată
2.2.4. Procesele - verbale de recepŃie la terminarea lucrărilor (la ultima cerere de plată);
2.2.5. AutorizaŃia de funcŃionare (la ultima cerere de plată)
3. Certificat de atestare a pregătirii profesionale (la prima cerere plată, dacă este cazul);
4. DeclaraŃia pe proprie răspundere a Beneficiarului că nu beneficiază de alt ajutor financiar
public nerambursabil pentru acelaşi proiect.
Formularele: DeclaraŃia de eşalonare a plăŃii P0.3, Cererea de plată Pl.l, Raportul de
execuŃie P1.2, Sumarul certificatelor de origine a bunurilor Pl.2.1 şi DeclaraŃia de cheltuieli
Pl.2.2 sunt ataşate la aceste instrucŃiuni de plată- Anexa III, iar beneficiarul sau reprezentantul
legal al proiectului poate solicita informaŃii legate de modul de completare al acestor formulare
la Biroul Pre-Autorizare PlăŃi din cadrul Biroului Regional al AgenŃiei SAPARD.
III) Beneficiarul trebuie să respecte următoarele:
a) termenul de depunere a dosarului cererii de plată conform DeclaraŃiei de eşalonare
a plăŃii.
b) termenul de revenire (10 zile lucrătoare) cu dosarul cererii de plată complet, dacă
în urma verificării de conformitate s-au găsit documente lipsă.
c) termenul de transmitere a informaŃilor suplimentare, (15 zile lucrătoare) dacă în
urma verificării de conŃinut al dosarului cererii de plată s-au depistat erori.
În caz contrar se va trece la procedura de reziliere a contractului de finanŃare.

106
Verificarea completitudinii dosarului cererii de plată se va efectua în prezenŃa
beneficiarului, care va semna de luare la cunoştinŃă pe Fişa de verificare a conformităŃii.
Dacă dosarul cererii de plată este complet, rămâne la BRIPS, iar beneficiarul va primi o
copie a Fişei de verificare a conformităŃii.
În cazul în care se constată neconformitatea dosarului cererii de plată, Beneficiarului i se
va restitui dosarul cererii de plată, împreună cu o copie a Fişei de verificare a conformităŃii.
Beneficiarul va reveni la BRIPS în termenul prevăzut cu dosarul cererii de plată completat
în vederea unei noi verificări de conformitate.
Dosarul cererii de plată se va verifica în continuare în vederea stabilirii eligibilităŃii
cheltuielilor efectuate de Beneficiar.
În cazul în care în urma verificării conŃinutului documentelor din dosarul cererii de plată se
constată că cel puŃin unul din elementele verificate nu corespunde cu cele declarate de beneficiar
(ex. Raportul de execuŃie. Sumarul certificatelor de origine a bunurilor, DeclaraŃia de cheltuieli),
acesta va fi notificat de către BRIPS cu o Scrisoare de InformaŃii Suplimentare, trimisă cu
confirmare de primire.
Dacă beneficiarul nu a trimis informaŃiile solicitate în termenul văzut, se va trece la
procedura de reziliere a contractului de finanŃare.
IV) Dosarul cererii de plată va fi verificat din punct de vedere tehnic şi financiar şi la
locul de implementare al investiŃiei. Aceste controale se vor face în prezenŃa reprezentantului
legal/ tehnic al proiectului şi vizează verificarea stadiului de realizare fizică a investiŃiei şi
corectitudinea datelor cuprinse în documentele din dosarul cererii de plată.
ObligaŃiile beneficiarului la verificarea pe teren
-să fie prezent la locul de implementare a investiŃiei pentru verificarea pe teren, conform
notificării primite de la DGAIA-DGDR
- să prezinte toate documentele în original în vederea confruntării lor cu copiile din
dosarul cererii de plată
- să prezinte spre verificare:
- ultimul BilanŃ contabil
- ultima BalanŃă de verificare a conturilor sintetice şi analitice
În evidenŃa contabilă proprie, Beneficiarul va introduce contul sintetic 131-SubvenŃii
pentru investiŃii, individualizat în BilanŃul contabil in Pasiv, la Capitaluri proprii, care va
conŃine date privind toate finanŃările nerambursabile obŃinute din fonduri publice.
Se vor deschide două conturi analitice la contul 131:
Contul analitic 131.1 - individualizează finanŃările nerambursabile din fonduri publice
obŃinute de beneficiar pentru proiectul verificat (altele decât cele obŃinute prin Programul
SAPARD)
Contul analitic 131.2 - individualizează finanŃările nerambursabile din fonduri publice
obŃinute de beneficiar pentru proiectul verificat, prin Programul SAPARD. Această evidenŃă
contabilă va fi prezentată de beneficiar expertului verificator DGAIA-DGDR.
În cazul în care la verificarea pe teren se constată că o parte a cheltuielilor efectuate de
beneficiar nu sunt eligibile, se va completa formularul Cheltuieli eligibile efectuate (numai cu
valorile cheltuielilor eligibile). Beneficiarul sau reprezentantul legal al proiectului va semna de
luare la cunoştinŃă pe acest formular .
În urma acestor controale cererea de plată va fi admisă la plată.

FORMULARUL P0.3 M1.1


DECLARAłIA DE EŞALONARE A PLĂłILOR
Valoarea totală eligibilă a contractului: ...........................................................................
Procentul ajutorului financiar nerambursabil: ..............................................................
Valoarea totală a ajutorului financiar nerambursabil: ...................................................
Beneficiar:
107
Cod contract de finanŃare:
Data:
Modul 5 tranşe de plată:
I plata: Data (luna) ........................Valoare ........................
II plata: Data (luna) ........................Valoare ........................
III plata: Data (luna) ........................Valoare ........................
IVplata: Data (luna) ........................Valoare ........................
V plata: Data (luna) ........................Valoare ........................

Modul 4 tranşe de plată


I plata: Data (luna) ........................Valoare ........................
II plata: Data (luna) ........................Valoare ........................
III plata: Data (luna) ........................Valoare ........................
IV plata: Data (luna) ........................Valoare ........................

Modul 3 tranşe de plată


I plata: Data (luna) ........................Valoare ........................
II plata: Data (luna) ........................Valoare ........................
III plata: Data (luna) ........................Valoare ........................

Modul 2 tranşe de plată


I plata: Data (luna) ........................Valoare ........................
II plata: Data (luna) ........................Valoare ........................

Modul 1 tranşă de plată:


plata: Data (luna)............................Valoare.....................
Semnătura: ................. (responsabil tehnic /legal de proiect)
Ştampilă beneficiar

FORMULARUL Pl.l-M1.1
CERERE DE PLATĂ*
I. Se va completa numai de expert

Compartimentul Autorizare PlăŃi din cadrul BRIPS:..............................................


Cod cerere de plata: | P | ...................................................................
Data înregistrării: /__/__/__
Întocmit de: Expert nume/prenume: .......................................................................
Verificat de: ..................................................................................................................
Semnătura expert: .....................................................................(nume Şef BRIPS)
Compartiment : ............................................................................Ştampila BRIPS:
Semnătura:

II. Se va completa numai de beneficiar


Nume beneficiar:
Adresa sediu central:
Banca beneficiarului:
Cont bancar
Locul de realizare al proiectului:
Codul contractului de finanŃare:
108
Modulul I Modulul II Modulul III Modulul IV Modulul V
(1 tranşă) (2 tranşe) (3 tranşe) (4 tranşe) (5 tranşe)
Prima tranşă □ Prima tranşă □ Prima tranşă □ Prima tranşă □ Prima tranşă
A doua tranşă □ A doua tranşă □ A doua tranşă □ A doua tranşă □
A treia tranşă □ A treia tranşă □ A treia tranşă □
A patra tranşă □ A patra tranşă □
A cincea tranşă □
Solicit suma de . (Lei) reprezentând ...............% din cheltuielile efectuate (pct. 3, P1.2)
Ataşez următoarele documente la cererea de plată:
1 DeclaraŃia de eşalonare a plăŃilor P 0.3
2. Raportul de execuŃie P1.2
2.1. Sumarul certificatelor de origine a bunurilor P 1.2.1
2.1.1.Copiile certificatelor de origine a bunurilor (pentru bunuri din import)
2.1.2.Copii după DeclaraŃiile vamale (pentru bunurile din import) ataşate la facturi
2.2. DeclaraŃia de cheltuieli P1.2.2
2.2.1.AutorizaŃia de construire (la prima plată)
2.2.2 Procesul verbal de predare a amplasamentul împreună cu bornele topografice şi
planul de amplasament al investiŃiei (la prima plată)
2.2.3 Copiile facturilor şi documentelor de confirmare a
plăŃii
2.2.3.1 SituaŃia de lucrări cu devizul aferent tranşei
2.2.3.2 Copii după Buletinele de analiză a materialelor incorporate sau
certificatelor de calitate a materialelor folosite (unde este cazul);
2.2.3.3. Procesul verbal de lucrări ascunse (unde este cazul)
2.2.3.4 Procesul verbal pe faze determinante (unde este cazul);
2.2.3.5 Procesul verbal de recepŃie a chiziŃiei până la momentul tranşei aferente
cererii de plată
2.2.4. Procesele - verbale de recepŃie la terminarea lucrărilor (la ultima cerere de
plată);
2.2.5. AutorizaŃia de funcŃionare (la ultima cerere de plată)
3 Certificat de atestare a pregătirii profesionale (la prima cerere plată, dacă este cazul);
4 DeclaraŃia pe proprie răspundere a Beneficiarului că nu beneficiază de alt ajutor financiar
public nerambursabil pentru acelaşi proiect.

Semnătura .................................................. Data .......................................


(reprezentant legal/tehnic)
Ştampilă beneficiar

ANTET BENEFICIAR FORMULARUL P1.2-M1.1

RAPORTUL DE EXECUłIE
DATA..../200...
1. Codul contractului de finanŃare:
2. Descrierea generală a stadiului fizic de realizare al investiŃiei (procentual, din totalul
investiŃiei):
...............................................................................................................................................
..............................................................................................................................................
..............................................................................................................................................
(se ataşează formularul P1.2.1 Sumarul certificatelor de origine a bunurilor)
3- Cheltuieli efectuate: ...................................................................................................Lei
109
(se ataşază formularul Pl.2.2 DeclaraŃia de cheltuieli)
4. Descrierea acŃiunilor de publicitate întreprinse:
...............................................................................................................................................
...............................................................................................................................................
...............................................................................................................................................
5 Pentru ultima Cerere de plată:
a) toate bunurile achiziŃionate de la începutul derulării investiŃiei sunt montate şi puse în
funcŃiune;
b) investiŃia realizată este înregistrată în evidenŃa contabilă a societăŃii/ asociaŃiei
c) investiŃia realizată este conformă cu Proiect tehnic de execuŃie
d) investiŃia respectă cerinŃele legislaŃiei în vigoare;
e)personalul tehnic are cunoştinŃele de specialitate necesare asigurării funcŃionării
investiŃiei realizate.

Ştampilă beneficiar

Întocmit de
Responsabil tehnic / legal al proiectului

ANTET BENEFICIAR
FORMULARUL P1.2.1 –M1.1

SUMARUL CERTIFICATELOR DE ORIGINE A BUNURILOR

Denumirea łara de origine Eliberat de Număr Data


achiziŃiei
1 2 3 4 5

Întocmit de
Responsabil tehnic / legal al proiectului
(nume, semnătura) Ştampilă beneficiar

ANTET BENEFICIAR

FORMULARUL P1.2.2 – M1.1


DECLARAłIA DE CHELTUIELI

TIPURI Numărul Data Obiectul Furnizorul Valoare Tip Si nr. Data


DE facturii facturii facturii (fără taxe document plăŃii
CHELTUIELI recuperabile) de plata

110
Întocmit de
Responsabil tehnic / legal al proiectului
(nume, semnătura) Ştampila beneficiar

ANEXA IV la Contractul de FinanŃare

INSTRUCłIUNI DE ACHIZIłII PENTRU BENEFICIARII PRIVAłI AI


PROGRAMULUI SAPARD

Costurile oricăror servicii, bunuri şi lucrări, care valorează mai mult de echivalentul în lei
a 10.000 Euro sunt eligibile dacă beneficiarii privaŃi au obŃinut oferte de la cel puŃin 3 furnizori.
Costurile oricăror servicii, bunuri şi lucrări, care valorează mai puŃin de echivalentul în lei
a 10.000 Euro sunt eligibile dacă beneficiarii privaŃi au obŃinut oferta de la un singur furnizor.
Beneficiarii privaŃi depun ofertele originale la BRIPS, acestea constituindu-se ca
documente justificative la cererea de plată.

A. GLOSAR DE TERMENI
- Autoritate Contractantă (AC): Persoana juridică privată beneficiară a unui contract
finanŃat prin programul SAPARD.
- Contract de achiziŃie: un contract încheiat între un furnizor de servicii, bunuri şi lucrări
şi AC.
- Ofertant: orice persoana fizică sau juridică sau grup care în nume propriu depun o ofertă
în vederea adjudecării unui contract de achiziŃii.
- Contractant: ofertantul selecŃionat la sfârşitul procedurii de adjudecare a unui contract.

B. ELIGIBILITATEA CONTRACTELOR
Prevederile care guvernează persoanele fizice sau juridice care pot participa cu oferte
pentru adjudecarea de contracte de achiziŃii sunt denumite criterii de eligibilitate. Este obligatorie
respectarea regulii privind naŃionalitatea persoanelor fizice şi juridice şi a originii achiziŃiilor.

Regulă privind naŃionalitatea şi originea


a) Contractele de achiziŃii sunt deschise în termeni egali pentru toate persoanele fizice şi
juridice din Statele Membre UE şi Ńările candidate la care se face referire în Anexa Acordului
Multianual de FinanŃare încheiat între Comisia ComunităŃii Europene şi România, SecŃiunea A,
Articolul 14, Paragraful 2.7.
Regula naŃionalităŃii se aplică consultanŃilor propuşi de furnizorii de servicii, care iau
parte cu oferte sau contracte de servicii cofinanŃate de Comunitatea Europeană.
Pentru dovedirea conformităŃii cu regula naŃionalităŃii, se cere ofertanŃilor să declare Ńara lor
de origine prin prezentarea de documente legale care intră sub incidenŃa legilor Ńării respective. Dacă
Autoritatea contractantă suspectează că un candidat/ ofertant are numai un birou înregistrat într-o
Ńară sau stat eligibil şi că naŃionalitatea candidatului/ ofertantului este neeligibilă, atunci
candidatul/ ofertantul respectiv trebuie să demonstreze că are legături efective şi continue cu
economia Ńării respective. Astfel se evită acordarea de contracte unor firme a căror naŃionalitate este
neeligibilă, dar care au în Ńara eligibilă numai o „căsuŃă poştală".
b) Toate bunurile cumpărate în cadrul contractelor trebuie să fie originare din Statele
Membre UE sau din Ńările candidate la care se face referire în Anexa Acordului Multianual de
FinanŃare încheiat între Comisia ComunităŃii Europene şi România, SecŃiunea A, Articolul 14,
111
Paragraful 2.7. Aceiaşi regulă se aplică pentru echipamentele şi achiziŃiile realizate de
contractanŃi pentru contractele de servicii şi lucrări dacă acestea sunt destinate să rămână în
proprietatea AutorităŃii Contractante după finalizarea contractului.
În oferta sa, ofertantul trebuie să menŃioneze originea achiziŃiilor. Furnizorii trebuie să
prezinte autorităŃii contractante certificatul de origine când aduc bunurile în Ńara beneficiară, când
recepŃionează provizoriu bunul sau când depun cererea de plată la BRIPS.
Certificatele de origine trebuie eliberate de autorităŃile competente ale furnizorilor din Ńara
respectivă şi să fie conforme cu acordurile internaŃionale la care Ńara respectivă este semnatară.
Autoritatea contractantului trebuie să verifice certificatul de origine. Unde există serioase
dubii, este de datoria departamentelor AgenŃiei SAPARD sau ale Comisiei Europene de a decide
asupra acestui aspect.

C. ADJUDECAREA CONTRACTELOR DE ACHIZIłII ÎN SITUAłIA ÎN CARE


COSTUL ORICĂROR SERVICII, BUNURI ŞI LUCRĂRI DEPĂŞEŞTE
ECHIVALENTUL ÎN LEI A 10 000 EURO (MINIM 3 OFERTE)

Perioada de valabilitate a ofertelor


OfertanŃii sunt legaŃi prin ofertele lor pe perioada specificată în ofertele respective.
Această perioadă trebuie să fie suficientă pentru a permite AutorităŃii Contractante să examineze
ofertele, să aprobe propunerea de adjudecare, să aleagă ofertantul câştigător şi să semneze
contractul.
Primirea şi înregistrarea ofertelor
La primirea ofertelor, Autoritatea Contractantă trebuie să le înregis treze şi să emită recipisa
de primire pentru cele depuse direct sau prin curier.
Alegerea ofertantului câştigător
Autoritatea contractantă va selecta oferta care permite cel mai bine realizarea obiectivelor
proiectului propus prin studiul de fezabilitate şi planul de afaceri.
După alegerea ofertantului câştigător, Autoritatea contractantă întocmeşte Raportul de
adjudecare a contractului.
Semnarea contractului de achiziŃii
Autoritatea contractantă emite spre semnare, contractorului, contractul de achiziŃie.
Dacă ofertantul câştigător nu semnează contractul în termenii stabiliŃi, acesta pierde
contractul. Autoritatea contractantă poate relua procesul de achiziŃie, fie cu ofertantul imediat
următor, fie să solicite din nou trei oferte.
D. MODIFICAREA CONTRACTELOR
Contractele de achiziŃii pot necesita modificări pe durata derulării lor dacă anumite
circumstanŃe de implementare modifică condiŃiile iniŃiale din momentul semnării contractului.
Modificările la contract se realizează pe baza unui act adiŃional la contractul iniŃial semnat de
ambele părŃi. Schimbările de adresă şi de cont bancar vor fi notificate în scris de Contractant
către Autoritatea contractantă.
În termen de maxim 3 luni de la semnarea contractului de acordare a ajutorului
nerambursabil cu AgenŃia SAPARD, beneficiarul privat (Autoritatea Contractantă în inŃelesul
prezentelor InstrucŃiuni) trebuie să depună la BRIPS: proiectul tehnic de execuŃie, cele 3 oferte
(minim) în original, raportul de adjudecare a ofertei câştigătoare, contractul de achiziŃie semnat şi
graficul de eşalonare a plăŃilor.
Anexa V la Ghidul solicitantului
MĂSURA 1.1.
ÎMBUNĂTĂłIREA PRELUCRĂRII ŞI MARKETINGULUI PRODUSELOR
AGRICOLE ŞI PISCICOLE
1. MOTIVAłIE

112
Măsurile programului SAPARD, urmăresc în primul rând facilitarea implementării Aquis-
ului Comunitar, vizând diminuarea unor neajunsuri care caracterizează agricultura din România,
înainte de aderarea ei la U.E.
În mod particular, sprijinul pentru această măsură este destinat să îmbunătăŃească
performanŃele producŃiei agroalimentare din punct de vedere al standardelor de calitate şi al
diversificării gamei sortimentale a produselor prelucrate, în scopul de a înlătura unele
disfuncŃionalităŃi ce se manifestă pe pieŃele specifice ale acestora, şi anume:
• PieŃele agricole actuale nu funcŃionează coerent;
• ExistenŃa pe piaŃă, a unei importante producŃii agricole, comercializate fără o prelucrare
prealabilă şi/sau insuficientă / ineficientă care nu permite sub această formă, creşterea valorii
adăugate a ramurii şi să contribuie la îmbunătăŃirea veniturilor agricultorilor;
• CondiŃii improprii de preluare, sortare, depozitare, prelucrare, condiŃionare şi marketing
a produselor agricole, inclusiv ouăle, care determină, de cele mai multe ori, procente mari de
pierderi de productie (mărfuri perisabile, fără posibilitate de depozitare a produselor şi absenŃa
pieŃelor de desfacere), excepŃie făcând vânzarea directă a produselor din exploataŃia agricolă;
• Amplasarea a numai 15% din ramurile industriei agro-alimentare în zonele rurale, nu
favorizează prelucrarea locală a produselor agricole, aceasta generând costuri ridicate de
transport şi pierderi importante de produse;
• Degradarea continuă a aparatului productiv şi un mare grad de uzură a unităŃilor
existente care nu deŃin echipamente performante de prelucrare şi nici capacităŃi performante, la
nivelul standardelor europene, capabile să asigure calitatea producŃiei şi controlul ei;
• Lipsa unor echipamente în dotarea unităŃilor de industrie alimentară, privind evacuarea
apelor uzate şi a produşilor reziduali ce nu permit protecŃia suficientă a mediului înconjurător,
dotarea insuficientă a laboratoare uzinale şi aparatură de măsură şi control pentru determinarea
calităŃii produselor;
• Slaba diversificare a produselor agro-alimentare, sub aspectul standardelor de calitate
impuse de U.E., cu toate că cerinŃele consumatorilor reclamă o îmbunătăŃire a gamei sortimentale
a produselor prelucrate.
Considerăm ca fiind prioritară îmbunătăŃirea procesării şi marketingul in următoarele
sectoare: lapte şi produse lactate; carne; legume, fructe şi cartofi; vinificaŃie peşte şi produse
piscicole. Pentru România având în vedere suprafeŃele şi producŃiile de cereale, seminŃe
oleaginoase şi sfeclă de zahăr realizate şi deficienŃele existente în domeniul procesării primare
considerăm ca fiind importante în primul rând, investiŃiile privind modernizarea capacităŃilor de
procesare şi depozitare existente în aceste sectoare.
2. OBIECTIVE
Obiective generale
Obiectivul general al măsurii este îmbunătăŃirea eficienŃei procesării şi marketing-ului
produselor agricole si piscicole, rezultând produse de înaltă calitate care să contribuie la
implementarea acquis-ului comunitar, la creşterea competitivităŃii şi valorii adăugate a produselor
şi, în acelaşi timp, să contribuie la crearea de noi locuri de muncă.
Privatizarea continuă şi descreşterea capacităŃilor excedentare din sectorul public vor însoŃi
această măsură. Măsura va contribui la:
• menŃinerea locurilor de muncă existente;
• crearea de noi locuri de muncă;
• creşterea veniturilor în sector.
Implementarea măsurilor prevăzute se va face cu respectarea prevederilor art. 3 din
Reglementarea CE nr. 2759/1999.
Obiective specifice
• îmbunătăŃirea competitivităŃi produselor agricole procesate;
• Orientarea producŃiei în acord cu tendinŃele previzibile de piaŃă şi încurajarea
dezvoltării de noi pieŃe pentru produsele agricole;

113
• îmbunătăŃirea sau raŃionalizarea reŃelelor de colectare şi comercializare en-gross precum
şi a proceselor de prelucrare a produselor agricole şi piscicole;
• îmbunătăŃirea prezentării şi condiŃionării produselor agricole şi piscicole pe piaŃă (din
p.d.v calitativ şi comercial);
• încurajarea unei mai bune utilizări a subproduselor şi/sau eliminarea produselor secundare
sau a deşeurilor;
• Creşterea eficienŃei prin utilizarea de tehnologii moderne;
• Favorizarea de investiŃii inovatoare;
• îmbunătăŃirea calităŃii produselor prelucrate şi a controlului calităŃii produselor
alimentare cu respectarea cerinŃelor minime ale securităŃii alimentare cerute de U.E;
• îmbunătăŃirea şi controlul condiŃiilor sanitare;
• Promovarea unor metode de producŃie prietenoase mediului;
• ApariŃia şi consolidarea unor agenŃi economici privaŃi competitivi;
• Creşterea oportunităŃilor de noi locuri de muncă în mediu rural şi menŃinerea celor
existente;
• Crearea de "pieŃe verzi" care au ca scop apariŃia unor noi segmente de consumatori,
orientaŃi pe produse agricole ecologice;

Obiective operaŃionale
• Sprijin pentru investiŃii vizând îmbunătăŃirea procesării şi marketingului produselor agricole
şi piscicole, pe sectoare şi pe obiective specifice;
• InvestiŃii stimulatoare vizând protecŃia şi păstrarea mediului înconjurător, precum şi igiena
şi bunăstarea animalelor («investiŃii verzi»).

3.CORELAREA CU ALTE MĂSURI


Ajutoarele acordate în cadrul acestei măsuri sunt complementare acŃiunilor prevăzute în
cadrul măsurilor «InvestiŃii în exploataŃiile agricole", "îmbunătăŃirea structurilor în vederea realizării
controlului de calitate, veterinar şi fîtosanitar, pentru calitatea produselor alimentare şi pentru
protecŃia consumatorilor», «Metode agricole de producŃie menite să protejeze mediul şi să menŃină
peisajul rural», «înfiinŃarea grupurilor de producători», "Managementul resurselor de apă pentru
agricultură" şi "AsistenŃă tehnică" vor avea un efect pozitiv atât asupra producŃiei, canalelor de
comercializare şi mediului înconjurător.
4.CÂMPUL DE ACłIUNE AL MĂSURII
•Măsura vizează proiecte de investiŃii pentru:
- îmbunătăŃirea si optimizarea fluxurilor de producŃie, prelucrare şi marketing a
produselor agricole şi piscicole,
- crearea sau modernizarea reŃelelor locale de colectare, a capacităŃilor de recepŃionare,
depozitare, condiŃionare, sortare şi ambalare a produselor agricole şi piscicole.
• InvestiŃii care vor contribui la grăbirea ameliorării standardelor naŃionale prin adaptarea
progresivă a acestora la nivelul standardelor europene în sectoarele: lapte şi produse lactate; carne
(taurine, suine, ovine, păsări) şi ouă; legume, fructe şi cartofi; prelucrarea strugurilor - soiuri nobile
pentru vin; peşte şi acva- cultura şi produse de oystercultura (stridii şi midii); cereale, seminŃe
oleaginoase; zahăr. Aceste sectoare, au fost alese pe baza potenŃialului productiv ridicat şi a lipsei
capacităŃilor de prelucrare şi depozitare în spaŃiul rural.
• Pentru toate sectoarele vizate mai sus, tipurile de investiŃii care pot fi finanŃate se referă
la:
Lapte şi produse lactate
- InvestiŃii noi pentru clădiri, instalaŃii, maşini şi echipamente şi modernizarea şi
retehnologizarea unităŃilor existente, pentru înfiinŃarea de centre de colectare,
recepŃionare, răcire şi stocare a laptelui ca materie primă, precum şi achiziŃionarea
pentru întreprindere de mijloace de transport noi, specializate, autoizoterme,

114
autofrigorifice, vehicule pentru produse în stare lichidă sau în stare pulbere, identificate
în baza studiului de fezabilitate.
- InvestiŃii în prelucrarea, depozitarea şi marketingul laptelui şi produselor lactate precum
şi modernizarea şi retehnologizarea capacităŃilor existente;
- InvestiŃii pentru tratarea, reciclarea şi eliminarea produşilor reziduali şi deşeurilor
nocive;
- InvestiŃii pentru creşterea valorii adăugate a subproduselor rezultate în procesul de
prelucrare a laptelui (zer, zara) în cadrul unităŃilor de procesare şi marketing;
- InvestiŃii pentru îmbunătăŃirea sistemului de monitorizare şi control a lanŃului de recepŃie,
colectare, prelucrare şi marketing a produselor sub aspect cantitativ şt calitativ;
- InvestiŃii pentru îmbunătăŃirea controlului intern a calităŃii materiei prime, semifabricatelor,
produselor şi subproduselor obŃinute în cadrul unităŃilor de procesare şi marketing (construirea şi
modernizarea spaŃiilor pentru laboratoare de analize şi achiziŃionarea echipamentului de
laborator)
Came, produse din carne şi ouă
- InvestiŃii noi pentru construcŃii şi modernizarea şi retehnologizarea unităŃilor existente
pentru abatorizarea şi procesarea cărnii de taurine, suine, ovine, caprine şi păsări, inclusiv clădiri,
maşini, instalaŃii şi echipamente, referitoare la abatorizare, procesare, ambalare, depozitare şi
marketing a cărnii şi produselor din came şi a oualor, precum şi achiziŃionarea de mijloace noi de
transport intern, şi de mijloace noi de transport, specializate (autoizoterme, autofrigorifice şi
transport al animalelor) necesare în baza identificării lor în studiul de fezabilitate;
- InvestiŃii pentru tratarea, reciclarea şi eliminarea produşilor reziduali şi deşeurilor nocive;
- InvestiŃii pentru creşterea valorii adăugate a subproduselor rezultate în procesul de
abatorizare şi procesare a cărnii (organe, slănină, sânge, Ńesuturi conjuctive etc.); în cadrul
unităŃilor de procesare şi marketing
- InvestiŃii pentru îmbunătăŃirea sistemului de monitorizare şi control a lanŃului de recepŃie,
abatorizare, prelucrare, depozitare şi marketing a produselor sub aspect cantitativ şi calitativ;
- InvestiŃii pentru îmbunătăŃirea controlului intern a calităŃii materiei prime, semifabricatelor,
produselor şi subproduselor obŃinute în cadrul unităŃilor de procesare şi marketing (construirea şi
modernizarea spaŃiilor pentru laboratoare de analize şi achiziŃionarea echipamentului de
laborator)
Legume, fructe şi cartofi
- InvestiŃii noi pentru clădiri, maşini şi echipamente, şi/sau modernizarea unităŃilor existente
pentru depozitare, sortare, condiŃionare, refrigerare, congelare, procesare, ambalare şi marketing;
- InvestiŃii pentru îmbunătăŃirea calităŃii şi igienei produselor;
- InvestiŃii pentru protecŃia mediului (staŃii pentru epurarea apelor reziduale);
- InvestiŃii pentru creşterea valorii adăugate a subproduselor rezultate în urma procesării
fructelor, legumelor şi cartofilor din cadrul unităŃilor de procesare şi marketing;
- InvestiŃii pentru îmbunătăŃirea sistemului de monitorizare şi control a lanŃului de
recepŃie, depozitare, prelucrare şi marketing a produselor sub aspect cantitativ şi calitativ;
- InvestiŃii pentru îmbunătăŃirea controlului intem a calităŃii materiei prime,
semifabricatelor, produselor şi subproduselor obŃinute în cadrul unităŃilor de procesare şi
marketing (construirea şi modernizarea spaŃiilor pentru laboratoare de analize şi achiziŃionarea
echipamentului de laborator).
Vin
- InvestiŃii noi şi/sau modernizarea şi retehnologizarea clădirili maşinilor şi
echipamentelor de vinificaŃie inclusiv recepŃia, depozitarea, procesarea, imbutelierea şi
marketingul vinului;
- InvestiŃii pentru îmbunătăŃirea calităŃii şi igienei produselor;
- InvestiŃii pentru tratarea, reciclarea şi eliminarea produşilor reziduali şi a deşeurilor
nocive;

115
- InvestiŃii pentru îmbunătăŃirea sistemului de monitorizare şi control a lanŃului de
recepŃie, depozitare, prelucrare şi marketing a produselor sub aspect cantitativ şi calitativ;
- InvestiŃii pentru îmbunătăŃirea controlului intern a calităŃii materiei prime,
semifabricatelor, produselor şi subproduselor obŃinute în cadrul unităŃilor de procesare şi
marketing (construirea şi modernizarea spaŃiilor pentru laboratoare de analize şi achiziŃionarea
echipamentului de laborator).
- InvestiŃii pentru implementarea sistemului de management al calităŃii conform cu
cerinŃele ISO 9000.
Peste şi produse piscicole
- InvestiŃii noi, şi/sau modernizarea şi retehnologizarea capacităŃilor existente referitoare la
clădiri, maşini şi echipamente pentru depozitarea (inclusiv depozite frigorifice en-gross),
procesarea, ambalarea şi marketingul peştelui şi produselor piscicole (inclusiv echipamente
pentru refrigerarea, congelarea şi producerea de gheaŃă);
- InvestiŃii pentru îmbunătăŃirea igienei şi calităŃii conform standardelor UE;
- AchiziŃionarea de mijloace noi, specializate de transport, necesare ca rezultat al
identificării lor în studiul de fezabilitate (autofrigorifice);
- InvestiŃii pentru tratarea, reciclarea şi eliminarea produşilor reziduali şi deşeurilor nocive,
- InvestiŃii pentru creşterea valorii adăugate a subproduselor rezultate în procesul de
prelucrare a peştelui şi produselor piscicole (oase, capete, solzi) în cadrul unităŃilor de procesare şi
marketing.
- InvestiŃii pentru îmbunătăŃirea sistemului de monitorizare şi control al lanŃului de
recepŃie, prelucrare şi marketing a produselor sub aspect cantitativ şi calitativ;
- îmbunătăŃirea controlului intern al calităŃii materiei prime, semifabricatelor, produselor şi
subproduselor obŃinute în cadrul unităŃilor de procesare şi marketing (construirea şi modernizarea
spaŃiilor pentru laboratoare de analize şi achiziŃionarea echipamentelor de laborator).
Cereale
- ConstrucŃia (în cadrul unităŃilor de procesare şi marketing) şi/sau modernizarea clădirilor,
maşinilor şi echipamentelor şi retehnologizarea celor existente pentru depozitarea şi procesarea
primară a cerealelor (uscare, calibrare, curăŃire, condiŃionare, măcinare);
- InvestiŃii pentru echipamente de protecŃia mediului (emisii de praf organic şi mineral,
impurităŃi minerale şi organice);
- InvestiŃii pentru creşterea valorii adăugate a subproduselor rezultate în procesul de
depozitare şi prelucrare (tărăŃe, germeni, deşeuri organice) în cadrul unităŃilor de prelucrare şi
marketing;
- InvestiŃii pentru îmbunătăŃirea sistemului de monitorizare şi control al lanŃului de
recepŃie, depozitare, prelucrare şi marketing a produselor sub aspect cantitativ şi calitativ;
- InvestiŃii pentru îmbunătăŃirea controlului intern al calităŃii materiei prime,
semifabricatelor, produselor şi subproduselor obŃinute în cadrul unităŃilor de procesare şi
marketing (construirea şi modernizarea s paŃ iilor pentru laboratoare de analize şi achiziŃionarea
echipamentelor de laborator).
SeminŃe oleaginoase
- ConstrucŃia (în cadrul unităŃilor de procesare şi marketing) şi / sau modernizarea
clădirilor şi echipamentului capacităŃilor existente cu noi tehnologii pentru depozitarea şi
procesarea seminŃelor oleaginoase (uscare, calibrare, curăŃire, condiŃionare, conservare prin frig,
extracŃie, rafinare), inclusiv seminŃe de floarea soarelui.
- InvestiŃii pentru tratarea, reciclarea şi eliminarea produşilor reziduali şi deşeurilor nocive,
- InvestiŃii pentru creşterea valorii adăugate a subproduselor rezultate în procesul de
depozitare şi prelucrare (şroturi oleoproteaginoase) în cadrul unităŃilor de prelucrare şi marketing;
- InvestiŃii pentru îmbunătăŃirea sistemului de monitorizare şi control al lanŃului de
recepŃie, depozitare, prelucrare şi marketing a produselor sub aspect cantitativ şi calitativ;
- InvestiŃii pentru îmbunătăŃirea controlului intern al calităŃii materiei prime,
semifabricatelor, produselor şi subproduselor obŃinute în cadrul unităŃilor de procesare şi
116
marketing (constrirea şi modernizarea spaŃiilor pentru laboratoare de analize şi achiziŃionarea
echipamentului de laborator).
Zahăr
- ConstrucŃia (în cadrul unităŃilor de procesare şi marketing) şi / sau modernizarea
clădirilor, achiziŃionarea şi retehnologizarea echipamentelor şi instalaŃiilor pentru depozitarea şi
procesarea sfeclei de zahăr;
- InvestiŃii pentru îmbunătăŃirea tehnologiilor de depozitare, marcare şi ambalare a
zahărului;
- InvestiŃii pentru îmbunătăŃirea igienei şi calităŃii conform standardelor UE;
- InvestiŃii pentru creşterea valorii adăugate a subproduselor rezultate în procesul de
prelucrare a sfeclei de zahăr (melasă, borhot ) în cadrul unităŃilor de procesare şi marketing.
- InvestiŃii pentru tratarea, reciclarea şi eliminarea produşilor reziduali şi deşeurilor nocive;
- InvestiŃii pentru îmbunătăŃirea sistemului de monitorizare şi control a lanŃului de
recepŃie, prelucrare şi marketing a produselor sub aspect cantitativ şi calitativ;
- InvestiŃii pentru îmbunătăŃirea controlului intern a calităŃii materiei prime,
semifabricatelor, produselor şi subproduselor obŃinute în cadrul unităŃilor de procesare şi
marketing (construirea şi modernizarea spaŃiilor pentru laboratoare de analize şi achiziŃionarea
echipamentelor de laborator).

5. CRITERII DE ELIGIBILITATE
Generale
• Proiectul va fi amplasat în spaŃiul rural şi numai pentru modernizarea capacităŃilor
existente poate fi amplasat în mediul urban.
• InvestiŃiile trebuie să contribuie la îmbunătăŃirea situaŃiei sectorului de bază a
producŃiei agricole la care se face referinŃă.
• Sunt eligibile în cadrul acestei măsuri prelucrarea şi marketingul produselor agricole şi
piscicole dacă sunt incluse în Anexa 1 a Tratatului UE. Produsele agricole, excluzând produsele
piscicole, trebuie să provină din Comunitate sau Ńările candidate prezentate la punctul 8 SecŃiunea
F din MAFA.
• Trebuie să se demonstreze viabilitatea economico-financiară a proiectului printr-un
studiu de fezabilitate şi plan de afaceri. Planul de afaceri este cerut în cazul proiectelor cu o
valoare eligibilă totală mai mare de 50.000 EURO. Viabilitatea economică este definită ca fiind
utilizarea din plin a unităŃii de procesare sau a unei părŃi din aceasta prin raportarea de
performanŃe financiare efective şi abilitatea de a opera fără a recurge la sprijin public în activitatea
sa operaŃională. Beneficiarul trebuie să demonstreze că îşi poate plăti obligaŃiile şi datoriile în mod
regulat, fără să supună la nici un risc desfăşurarea normală a activităŃii sale economice şi că
generează un venit semnificativ. În mod special este necesară existenŃa pieŃelor de desfacere
pentru produsele respective, (atestată prin studii de piaŃă incluse în planul de afaceri). Proiectul
trebuie să corespundă cu normele U.E. de mediu, igiena şi bunăstare şi întreprinderea beneficiară
trebuie să corespundă standardelor naŃionale.
• Proiectele privind construcŃia de noi clădiri sau modernizarea celor existente sau a unor
părŃi din acestea precum şi echipamentele necesare trebuie să corespundă normelor U.E.;
• Co-finanŃarea privată trebuie să acopere cel puŃin 50% din cheltuielile eligibile cu
excepŃia zahărului, cerealelor şi seminŃelor oleaginoase (70%). Dacă există alte contribuŃii
financiare naŃionale acestea vor fi luate în calcul în cadrul contribuŃiei publice de 50% sau 30%
conform cu Acordul Multianual de FinanŃare.
• Beneficiarul sau staful acestuia (persoanele responsabile de proiect), trebuie să
dovedească o pregătire profesională în domeniul procesării şi marketingului produselor agricole şi
piscicole dovedită prin copie a diplomei de studii sau un document din care să rezulte o
experienŃă profesională în domeniu de minim 3 ani (copie după cartea de muncă) sau declaraŃie
117
pe propria răspundere, că responsabilul de proiect sau un angajat va urma un curs de pregătire
profesională înainte ca prima tranşă din ajutor să fie plătită (unul sau mai multe din aceste
documente).
• Proiectul trebuie să aibă acces la infrastructura de bază (drumuri principale, alimentare
cu apă, electricitate, comunicaŃii).
• Beneficiarul trebuie să asigure controlul calităŃii produselor prin serviciile proprii sau
terŃe de control a calităŃii.
• Beneficiarul nu trebuie să aibă pierderi financiare sau datorii restante faŃă de bugetul de
stat sau faŃă de bugetul asigurărilor sociale, (altele decât împrumuturile bancare pentru care este
respectat graficul de rambursare), conform ultimelor declaraŃii fiscale sau altor declaraŃii emise de
către administraŃiile financiare.
Specifice
La stabilirea capacităŃilor s-a luat în calcul:
a) structura capacităŃilor existente (anexa 1)
b)capacităŃile propuse pentru închidere (anexa 2)
c) numărul de abatoare existente care corespund normelor U.E. (anexa 3)
Pentru toate sectoarele menŃionate mai jos, capacităŃile sunt exprimate luând în
considerare materia primă.

Lapte şi produse lactate


• Proiectul să prezinte următoarele dimensiuni:
- pentru centre noi sau modernizate de colectare, recepŃionare, răcire şi stocare a laptelui:
minim 2.000 hl/an;
- pentru capacităŃi noi de procesare: minim 12.500 hl/an;
- pentru modernizarea capacităŃilor de procesare existente: minim 50.000 hl/an;
• Materiile prime procesate trebuie să îndeplinească condiŃiile de calitate prevăzute în
standardele naŃionale.
• Proiectele care vizează modernizarea instalaŃiilor de procesare a untului şi laptelui praf
smântânit sunt eligibile, fără creşterea capacităŃilor de procesare existente la nivel naŃional.
Carne, produse din carne şi oua
• Proiectul să aibă următoarea reprezentativitate dimensională:
- abatoare mixte noi (bovine, porcine, ovine) cu o producŃie de: minim 1.500 t/an;
- abatoare noi de păsări cu o producŃie de: minim 1250 t/an;
- abatoare mixte (bovine, porcine, ovine) modernizate cu o producŃie de: min 5000 t/an;
- abatoare păsări modernizate cu o producŃie de: minim 3000 t/an;
- capacităŃi noi de procesare a cărnii cu o producŃie de: minim 250 to/an;
- modernizări capacităŃi existente de procesare a cărnii: minim 1250 to/an;
- sortare şi depozitare ouă: minim 300.000 bucăŃi (6 milioane bucăŃi/ an).
Legume, fructe şi cartofi
• Pentru legume şi fructe proiectul să aibă următoarea reprezentativitate dimensională:
- depozite noi materii prime: minim 200 t;
- depozite modernizate: minim 400 t;
- capacităŃi noi de procesare: minim 100 t/an;
- capacităŃi de procesare modernizate: minim 500 t/an;
- capacităŃi noi legume, fructe deshidratate: minim 250 t/an;
- capacităŃi modernizate legume, fructe deshidratate: minim 500 t/ an;
- capacităŃi modernizate pentru sucuri şi nectaruri naturale din legume şi fructe: minim 12
500 t/an.
• Pentru cartofi, proiectul să aibă următoarea reprezentativitate dimensională:
- capacităŃi noi de depozitare: minim 1.000 t;
- capacităŃi de depozitare modernizate: minim 2.000 t;
118
- capacităŃi de prelucrare modernizate: minim 500 t/an;
- capacităŃi noi de procesare minim: 500 t/an;
• Materiile prime procesate trebuie să îndeplinească condiŃiile de calitate prevăzute în
standardele naŃionale.
Vin
• Proiectul să aibă următoarea re prezentaŃi vitate dimensională:
- depozite noi de vin: minim 5.000 hl.
- depozite modernizare: 10.000 hl.
- capacităŃi noi de procesare: minim 500 t struguri/campanie de recoltare
- capacităŃi de procesare modernizate: minim 1500 t struguri/ campanie de recoltare
Peste si produse piscicole
• Proiectul să aibă următoarea reprezentativitate dimensională:
- capacităŃi noi de colectare, sortare, condiŃionare depozitare şi procesare: minim 200
t/an;
- capacităŃi modernizate de colectare, sortare, condiŃionare, depozitare şi procesare:
minim 100 t/an.
Cereale
• Proiectul să prezinte următoarea reprezentativitate dimensională:
- capacităŃi de depozitare modernizate: minim 2.000 t;
- capacităŃi de procesare primară , modernizate:
- măcinare minim : 5.000 t/an;
- decojire minim : 5.000 t/an;
SeminŃe oleaginoase
• Proiectul să prezinte următoarea reprezentativitate dimensională:
- capacităŃi de procesare modernizate (floarea soarelui, în soia, rapiŃă, ricin): minim 15.000
t/an pentru extracŃie şi minim 12.500 t/an pentru rafinare;
- capacităŃi noi de procesare fără creşterea capacităŃii totale: minim 25.000 t/an pentru
extracŃie şi rafinare.
Zahăr
• Proiectul să prezinte următoarea reprezentativitate dimensională:
- capacităŃi modernizate de procesare sfeclă de zahăr; minim 2.000 t/zi sau 150.000
t/campanie de recoltare;
InvestiŃiile eligibile sunt*:
Cheltuielile eligibile sunt după cum urmează:
a) Construirea de noi clădiri şi instalaŃii şi modernizarea celor existente
b) Utilaje şi echipamente noi, soft-uri pentru computer, inclusiv costurile de instalare şi
* Toate investiŃiile specificate la paragraful 4 "Câmpul de acŃiune al măsurii
montaj bazate pe contracte cu terŃe părŃi,.
c) Aceea parte a costurilor reprezentând plata arhitecŃilor, inginerilor şi consultanŃilor,
taxe legale, studiilor de fezabilitate, achiziŃionarea de patent şi licenŃe, pentru pregătirea şi/sau
implementarea proiectului, direct legate de măsura, care nu depăşesc 12% din costul total eligibil
al proiectului;
d) AchiziŃii de mijloace de transport noi, specializate, necesare ca rezultat al identificării
lor în studiul de fezabilitate,
Cheltuielile eligibile sunt specificate mai sus şi în Ordinul de implementare a măsurii şi
reflectate în manualul de procedura, în formularul de cerere, lista de verificare a criteriilor de
selecŃie, lista de verificare a controlului şi contracte.
Cheltuielile vor fi considerate eligibile pentru ajutor, dacă îndeplinesc cerinŃele Art. 4,
SecŃiunea 8 din MAFA dintre Comisia ComunităŃii Europene, reprezentând Comunitatea
Europeană şi România, semnat pe 2 Februarie 2001 (publicat în MONITORUL Oficial nr. 362/5
iulie 2001)

119
Numai cheltuielile plătite de către AgenŃie de la data acreditării AgenŃiei sau data (tele)
specificate în această privinŃă, vor fi eligibile pentru sprijinul Comunitar.
Pentru ca proiectul să fie eligibil pentru sprijinul Comunitar, toate serviciile, maşinile şi
achiziŃiile trebuie să fie originare din Comunitatea Europeană sau din Ńările menŃionate în Art. 14
(2.7) SecŃiunea A din MAFA; în aceste condiŃii, beneficiarul final trebuie să fie capabil să
confirme provenienŃa inputurilor prin contracte de lucrări sau servicii, utilizând orice mijloace de
evidenŃă admisibile.
6. CRITERII DE SELECłIE
Proiectele vor fi selecŃionate în funcŃie de următoarele criterii:
Tabelul nr. 4.2.5. - Criterii de selecŃie

Criteriul Punctaj
1. InvestiŃie care contribuie la îmbunătăŃirea protecŃiei mediului 15
3. Aprovizionare proprie sau relaŃii contractuale cu producătorii pentru 15
puŃin 50% din aprovizionarea cu materie primă pentru cel puŃin 1 an după
finalizarea proiectului.
3. îmbunătăŃirea controlului calităŃii produselor (laboratoare proprii) 20
obiective noi sau modernizate
4. Valorificarea superioară a subproduselor 10
5. Realizarea de produse tradiŃionale 10
6 Amplasarea in zone cu potenŃial productiv conform Anexei 4 :
Rural: Max. 15
PotenŃial ridicat; 15
PotenŃial mediu 10
PotenŃial scăzut 5
Urban 5
7. Obiectivul proiectului: Max. 15
Modernizări de capacitate 15
InvestiŃii noi 10
TOTAL 100

8. BENEFICIARI
Beneficiarii finali vor fi:
• AsociaŃii şi grupuri de producători (cu personalitate juridică);
• SocietăŃi comerciale cu capital 100% privat.
• În sectorul vinificaŃie sunt sprijiniŃi: asociaŃiile, grupurile de producători şi societăŃiile
comerciale private care procesează numai soiuri nobile de struguri.

8. LEGISLAłIA NAłIONALA ÎN VIGOARE


• În anexa nr. 5 se prezintă lista actelor normative şi regulamentelor în vigoare cu incidenŃă
asupra diferitelor sectoare de producŃie acoperite prin prezenta măsură şi stadiul armonizării
legislaŃiei cu normele U.E.
• Normele minime naŃionale privind condiŃiile de mediu (Legea nr.137/1995), igiena şi
bunăstarea animalelor trebuie să fie în conformitate cu Aquis-ul Comunitar în timpul perioadei
de pre-aderare.
• În anexa nr.6 se prezintă lista legislaŃiei parŃial sau integral armonizată cu legislaŃia U.E.

9. DISPOZIłII FINANCIARE
• Proiectele din cadrul acestei măsuri sunt considerate a fi generatoare de profit.

120
• Ajutorul public acordat în cadrul acestei măsuri nu va depăşi 50% din totalul
cheltuielilor eligibile.
• În cadrul acestei măsuri vor putea fi finanŃate proiecte a căror valoare totală eligibilă este
cuprinsă între 30.000-2.000.000 EURO de cel mult două ori în limita sumei eligibile.
• Planul financiar şi sursele de finanŃare totale sunt prezentate în Capitolul V. Alocările
financiare (pag. 343).
Gradul de intervenŃie pentru proiecte de interes privat:
• Pentru sectoarele lapte şi produse lactate, carne, legume, fructe şi cartofi, vinificaŃie,
peşte:
- 50% contribuŃie privată
- 50% contribuŃie publică din cheltuielile eligibile, din care:
- 75% contribuŃie U.E.
- 25% buget naŃional

Tabelul nr. 4.2.6. - Bugetul indicativ pe submăsura

SUBMĂSURA % din măsura


Carne 23
Lapte şi produse lactate 25
Cereale 13
SeminŃe oleaginoase 3
Vin 9
Fructe şi legume 17
Peste şi produse piscicole 6
Zahăr 4
TOTAL 100

• Pentru sectoarele cereale, seminŃe oleaginoase şi zahăr;


- 70% contribuŃie privată
- 30% contribuŃie publică din cheltuielile eligibile, din care:
- 75% contribuŃie U.E.
- 25% buget naŃional
ActivităŃile eligibile ale proiectului se vor realiza după semnarea contractului, cu
excepŃia studiului de fezabilitate şi tehnic, în limita procentajului aprobat în cadrul măsurii.
Plata spijinului financiar se va face pe baza de documente justificative care să probeze
realizarea activităŃilor şi eligibilitatea acestora. Luând in considerare opŃiunile beneficiarilor,
plata poate fi făcută într-o singură tranşă la sfârşitul proiectului sau în maximum cinci tranşe.

10. ACOPERIRE GEOGRAFICĂ


• În spaŃiul rural al României (nivel NUTS 5)
• În spaŃiul urban pentru modernizarea capacităŃilor existente.
• Măsura va fi implementată cu prioritate în zonele geografice care au potenŃial
productiv ridicat, conform Anexei 4.

11. INDICATORI DE REALIZARE, REZULTAT ŞI DE IMPACT


Indicatori de realizare
Indicatori generali:
• Numărul total de proiecte estimate pe sectoare de activitate şi tipuri de investiŃii:
1900, din care:
Tabelul nr. 4.2.7. - Proiecte estimate pe sectoare

121
Sectoare Total nr. Din care
proiecte Proiecte de procesare Proiecte de depozitare
Lapte şi produse lactate 480 300 180
Came şi produse din carne 490 300 190
Legume, fructe şi cartofi 360 200 160
VinificaŃie 190 100 90
Peşte şi produse piscicole 130 60 70
Cereale 170 100 70
SeminŃe oleaginoase 30 20 10
Zahăr 50 30 20

ProducŃiile realizate şi procesate, capacităŃile de prelucrare şi depozitare existente,


precum şi investiŃiile prin programul SAPARD în sectorul agroalimentar, îmbunătăŃite prin
măsura 1.1, sunt prezentate în anexele 7 şi 8.

Indicatori de rezultat
Creşterea competitivităŃii:
• Gradul de utilizare a capacităŃii liniilor de prelucrare şi marketing beneficiare >80%;
• Reducerea costurilor de prelucrare şi marketing / unitatea de produs de bază cu 20%
(numai pentru capacităŃile existente);
• Procentul produselor comercializate provenite din cele obŃinute pe liniile beneficiare de
prelucrare şi marketing care au eticheta de calitate (număr de produse şi %), >20%;
SituaŃia în sectorul de producŃie agricol primar:
• Ponderea ofertei de materii prime pentru beneficiarii pentru liniile de prelucrare, sau
comercializare care depinde de contracte multianuale, > 30%.
ÎmbunătăŃirea sănătăŃii şi bunăstării:
• Ponderea investiŃiilor beneficiare, referitoare la sănătate şi bunăstare, > 20%, din care:
- menite să îmbunătăŃească calitatea produselor pentru consumul uman, din punct de
vedere al igienei şi sub aspect nutritiv, > 30%
- menite să îmbunătăŃească securitatea la locul de muncă, > 20%;
• TendinŃa privind frecvenŃa accidentelor la locul de muncă raportate, să descrească;
ProtecŃia mediului:
• Ponderea tuturor investiŃiilor beneficiare, cu scop de protecŃie a mediului (emisii,
utilizarea resurselor etc), din cadrul liniilor de prelucrare şi marketing beneficiare, să depăşească
20%;
Indicatori de impact
Creşterea valorii adăugate:
• Valoarea adăugată a produselor obŃinute pe liniile de prelucrare şi marketing beneficiare,
să crească cu 10%
Crearea de locuri de muncă şi impact social
• Număr de locuri de muncă echivalente norma întreagă (ENI), menŃinute în condiŃii mai
bune, 13.300-70% şi create, 5.700-30%, (minim lOENI/proiect), preconizate: 19.000.
Indicatorii de rezultat şi impact vor face obiectul unor îmbunătăŃiri ulterioare în colaborare
cu departamentele Comisiei.
12. PROMOVAREA PROGRAMULUI
Beneficiarii candidaŃi vor fi informaŃi despre existenŃa/condiŃiile eligibilităŃii prezentei
măsuri prin:
• AnunŃ public prin mass-media
• Distribuirea de broşuri de informare,
• Seminarii,
• Întâlniri cu potenŃialii beneficiari.
122
13. DOCUMENTE JUSTIFICATIVE
PotenŃialul beneficiar va trebui să anexeze la cererea de finanŃare următoarele documente:
• studiu de fezabilitate întocmit conform Ordinului nr. 1013/873/ 2001 al ministrului
finanŃelor publice şi al ministrului lucrărilor publice, Transportului şi LocuinŃei, privind
aprobarea structurii conŃinutului şi modului de utilizare a DocumentaŃiei standard pentru
elaborarea şi prezentarea ofertei pentru achiziŃia publică de servicii;
• copie după titlul de proprietate al terenului, contractul de arendare, contractul de
concesiune sau alt document care să certifice dreptul de utilizare al terenului sau actul de
proprietate pentru celelalte bunuri imobiliare conform legislaŃiei în vigoare;
• certificatul de urbanism;
• acord de mediu, însoŃit după caz de studiu de impact conform Legii nr.137/2000 privind
protecŃia mediului şi Ord. 125/1996 al Ministrului Apelor Pădurilor şi ProiecŃiei Mediului pentru
aprobarea Procedurii de reglementare a activităŃilor economice şi sociale cu impact asupra
mediului înconjurător şi Ord. Nr. 278/96 de aprobare a Regulamentului de atestare pentru
elaborarea studiilor de impact asupra mediului;
• certificatul de înmatriculare de la Oficiul Registrului ComerŃului şi codul fiscal
(copie);
• planul de afaceri (planul de afaceri este necesar în cazul proiectelor cu valoare totală
eligibilă mai mare de 50.000 EURO);
• ultimele trei bilanŃuri anuale, şi ultima raportare contabilă semestrială. În cazul in care
beneficiarul nu a avut activitate anterioară depunerii proiectului va depune un act doveditor în acest
sens eliberat de AdministraŃia Financiară;
• avizul DirecŃiei Generale de FinanŃe Publice care să ateste că beneficiarul proiectului nu
are datorii către bugetul de stat sau bugetul asigurărilor sociale, altele decât împrumuturile
bancare pentru care este respectat graficul de rambursare, pierderi sau taxe fiscale neptătite;
• declaraŃie pe propria răspundere din care să rezulte că aplicantul nu beneficiază de
finanŃare prin alte programe pentru proiectul care face obiectul spijinului SAPARD;
• cazier judiciar al responsabilului de proiect;
• existenŃa contribuŃiei financiare proprii a beneficiarului trebuie dovedită printr-un
document emis de bancă şi/sau alte instituŃii financiare autorizate care să ateste existenŃa
cofinanŃării şi modul de asigurare al acesteia;
• beneficiarii finali (persoanele responsabile de proiect) trebuie să dovedească o pregătire
profesională în domeniul procesării şi marketingului produselor agricole si piscicole dovedită prin
copie a diplomei de studii sau un document din care să rezulte o experienŃă profesională în domeniu
de minim 3 ani (copie după cartea de muncă) sau declaraŃie pe propria răspundere, ca
responsabilul de proiect sau un angajat va urma un curs de pregătire profesională înainte ca prima
tranşă din ajutor să fie plătită.
• avizul sanitar veterinar eliberat de instituŃiile abilitate care să ateste că întreprinderea este
în conformitate cu legislaŃia naŃională şi investiŃia eligibilă să fie în concordanŃă cu legislaŃia U.E.;
• contract pentru efectuare a analizelor de laborator în situaŃia în care nu există laborator
propriu;
• scrisoare de intenŃie sau precontracte pentru desfacerea unei părŃi de 70% din volumul
producŃiei şi precontracte pentru achiziŃionarea unei cantităŃi de cel puŃin 50% de materii prime
de la producătorii primari sau din propria aprovizionare.
Viabilitatea economică a proiectului este definită ca fiind utilizarea din plin a unităŃii de
procesare sau a unei părŃi din aceasta prin raportarea de performanŃe financiare eficiente şi
abilitatea de a opera fără a recurge la sprijin public în activitatea sa operaŃionala. Beneficiarul
trebuie să demonstreze că îşi poate plăti obligaŃiile şi datoriile în mod regulat, fără să supună la
nici un risc desfăşurarea normală a activităŃii sale economice şi că generează un venit net
semnificativ (cel puŃin 5% profil).

14. CONDIłII DE FINANłARE


123
- Beneficiarii trebuie să întocmescă balanŃe lunare detaliate pe conturile de investiŃii în
curs, bilanŃul contabil la jumătatea anului şi bilanŃul contabil la sfârşitul anului;
- Un beneficiar poate primi un ajutor de două ori în perioada 2000 şi 2006, în limita
sumei maxime eligibile în cadrul măsurii;
- Beneficiarii pot solicita sprijin pentru un nou proiect după completa finalizare a proiectului
anterior;
- Beneficiarul va colabora şi va prezenta orice informaŃie solicitată de oficialii M.A.A,
AgenŃia SAPARD, Comisia U.E sau alte structuri autorizate să controleze şi să auditeze
implementarea proiectului;
- Sprijinul acordat va fi recuperat dacă obiectivele sprijinite nu sunt folosite conform
scopului destinat sau în cazul în care acestea au fost vândute sau închiriate într-o perioadă de 5
ani după finalizarea proiectului (data ultimei tranşe).
- In cazul în care costul unui serviciu sau unui bun depăşeşte valoarea unitară totală de
10.000 EURO, beneficiarul trebuie să prezinte oferte de la cel puŃin trei furnizori.

15. AUTORITATEA DE IMPLEMENTARE


AgenŃia SAPARD reprezintă Autoritatea de Implementare în România.
Serviciile Tehnice Delegate sunt serviciile centrale şi descentralizate ale Ministerului
Agriculturii, AlimentaŃiei şi Pădurilor.
ConŃinutul-cadru al studiului de fezabilitate
Studiul de fezabilitate reprezintă documentaŃia care cuprinde caracteristicile principale şi
indicatorii tehnico-economici ai investiŃiei, prin care asigură utilizarea raŃională şi eficientă a
cheltuielilor de capital şi a cheltuielilor materiale, pentru satisfacerea cerinŃelor economice şi
sociale în domeniul respectiv.
A. PărŃile scrise
1. Date generale
1.1 Denumirea investiŃiei
1.2 Elaborarea
1.3 Ordonatorul principal de credite
1.4 Autoritatea contractantă
1.5 Amplasamentul (judeŃul, localitatea, strada, numărul)
1.6 Tema, cu fundamentarea necesităŃii şi oportunităŃii avute învedere la aprobarea
studiului de preferabilitate (Memoriu tehnic)
1.7 Descrierea funcŃională şi tehnologică, inclusiv memorii tehnice pe specialităŃi

2. Date tehnice ale lucrării


2.1 SuprafaŃa şi valoarea juridică ale terenului care urmează să fie ocupat (definitive
şi/sau temporar) de lucrare
2.2 Caracteristicile geofizice ale terenului din amplasament (zona seismică de calcul
şi perioada de colŃ, natura terenului de fundare şi presiunea convenŃională, nivelul maxim al
apelor freatice)
2.3 Caracteristicile principale ale construcŃiilor
2.3.1 Pentru clădiri: deschideri, travei, aria construită, aria desfăşurată, numărul de
niveluri şi înălŃimea acestora, volumul construit
2.3.2 Pentru reŃele: lungimi, lăŃimi, diametre, materiale, condiŃia de pozare ctc.
2.4 Structura constructivă. Pentru clădiri şi reŃele se va face o descriere a soluŃiilor
tehnice avute în vedere, cu recomandări privind tehnologia de realizare şi condiŃiile de
exploatare ale fiecărui obiect,
2.5 Principalele utilaje de dotare a construcŃiilor (cazane de aburi sau apă fierbinte,
hidrofoare, ascensoare etc.)
2.6 InstalaŃii aferente construcŃiilor

124
Se vor descrie soluŃiile adoptate pentru instalaŃiile de iluminat, forŃa, curenŃi slabi, apă.
canalizare etc.
2.7 UtilităŃi
Se vor descrie modul de asigurare a acestora şi soluŃiile tehnice adoptate

3. Date privind forŃa de muncă ocupată după realizarea investiŃiei


3.1 Total personal, din care:
- personal de execuŃie
3.2 Locuri de muncă nou-create

4. Devizul general estimativ al investiŃiei


Valoarea totală a investiŃiei, cu detalierea pe structura devizului general, conform
prevederilor legale.

5. Principalii indicatori tehnico-economici ai investiŃiei


5.1 Valoarea totală (în preŃuri-lună, anul), din care:
- construcŃii-montaj
5.2 Eşalonarea (INV/C+M)
- Anul I
- Anul II
5.3 Durata de realizare (luni)
5.4 CapacităŃi (în unităŃi fizice)
Principalii indicatori se vor completa, după caz, cu date privind:
- condiŃiile financiare de realizare a obiectului (analiza cash-flow, inclusiv cu rata de
actualizare, rata internă de rentabilitate, analiza raportului cost-profit, rata impozitului pe profit,
perioada de scutire de impozit pe profit, influenŃa variaŃiei în timp a preturilor, rata dobânzii la
credite bancare, rata de schimb valutar, etc);
- maşini şi utilaje necesare în procesul tehnologic (lista cuprinzând principalele utilaje,
echipamente şi dotări, cu indicarea capacităŃii tehnice a acestora);
- producŃia şi desfacerea (lista cuprinzând produsele, capacitatea teoretică anuală, pe
produse, durata proiectată pentru funcŃionarea capacităŃii, pentru fiecare produs, preŃul unitar
pentru fiecare produs, preŃul de vânzare al produselor similare fabricate în Ńară sau procurate din
import);
- materiile prime, materialele, combustibilii şi energia consumate pentru fiecare produs şi
preŃurile de procurare a acestora;
- manopera (cu detalierea pe structura de personal);
- cheltuieli generale ale unităŃii (taxe, comisioane, impozite, instruire personal, chirii şi/sau
amortismente, cheltuieli de administraŃie şi marketing, etc).
6. FinanŃarea investiŃiei
Din valoarea totală a investiŃiei:
................. mii lei/euro din surse proprii, ....................mii lei/euro din credite bancare,
.................mii lei/euro din fondurile bugetului de stat sau ale bugetului local.
..................mii lei/euro din fondurile speciale constituite prin lege în afara acestor bugete,
..................mii lei/euro din credite externe garantate sau contractate direct de stat etc.

7. Avize şi acorduri
Avizele si acordurile emise de organele în drept, potrivit legislaŃiei în vigoare, privind:
- avizul ordonatorului principal de credite privind necesitatea şi oportunitatea realizării
investiŃiei;
- certificatul de urbanism, cu încadrarea amplasamentului în planul urbanistic, avizat şi
aprobat potrivit legii;
125
- avizele privind asigurarea utilităŃilor (energie termică şi electrică, gaz metan, apă,
canal, telecomunicaŃii etc.);
- avizele pentru consumul de combustibil;
- acordurile şi avizele pentru protecŃia mediului şi a apelor;
- alte avize de specialitate, stabilite potrivit dispoziŃiilor legale.
B. PărŃile desenate
1. Planul de amplasare în zona (1:25.000-1:5.000)
2. Plan general (1:5.000-1:500)
3. Planuri de arhitectură - planurile nivelurilor, faŃade, vederi, secŃiuni pentru principalele
obiecte de construcŃii.

Ml.l.l
PLANUL DE AFACERI

PARTEA I - DESCRIEREA SOLICITANTULUI


A. DATE GENERALE PRIVITOARE LA SOLICITANT
A.l. Numele solicitantului:
A.2. Nr. înmatriculare la Oficiul Registrului ComerŃului:
A.3. Cod fiscal şi autoritatea fiscală tutelară:
A.4. Obiectul de activitate. Se va menŃiona doar obiectul de activitate efectiv, generator
de venituri, şi nu cel din actul constitutiv al solicitantului.
A.5. Forma juridică a solicitantului şi un scurt istoric al solicitantului de la data
înfiinŃării, cu menŃionarea evenimentelor majore din activitatea acesteia:
A.6. Structura capitalului social şi evoluŃia acestuia de la înfiinŃare (conform ultimei
cereri de înscriere de menŃiuni la Oficiul Registrului ComerŃului): valoarea capitalului social
subscris şi vărsat şi structura acŃionariatului, cu menŃionarea numelor, datelor de identificare ale
asociaŃilor, acŃionarilor şi procentul de capital social deŃinut de aceştia. Numai pentru societăŃile
publice pe acŃiuni se vor menŃiona doar acŃionarii semnificativi (minim 5% din capitalul social).
A.7. Administratorii societăŃii. Numele şi datele de identificare (buletin de identitate,
domiciliul, curriculum vitae anexate, extras de cazier judiciar).
A.8. ParticipaŃii la alte societăŃi. MenŃionaŃi toate societăŃile comerciale şi obiectul lor de
activitate (efectiv, şi nu declarat) la care solicitantul deŃine mai mult de 5% din capitalul social.
MenŃionaŃi, de asemenea, şi dacă unul dintre acŃionarii/ asociaŃii solicitantului deŃine funcŃie de
administrator la una dintre societăŃile la care solicitantul deŃine participaŃii semnificative.
A-9. InformaŃii referitoare la locul desfăşurării activităŃii solicitantului:
- Adresa sediului social. Adresa sediului la care solicitantul îşi desfăşoară activitatea
administrativă, dacă acesta diferă la dala depunerii cererii de finanŃare de cea a sediului social
înregistrat
- Adresa şi specificul activităŃii fiecărei sucursale, filiale şi/sau punct de lucru, dacă este
cazul;
- Amplasamentul unităŃilor de producŃie actuale, dispunerea şi funcŃionalitatea acestora în
cadrul activităŃii curente a solicitantului
A-10. Drepturi de proprietate (terenuri, clădiri, echipamente şi utilaje speciale,
brevete şi mărci) sau de folosinŃă
A.11. Litigii (în desfăşurare)
B.POLITICA RESURSELOR UMANE
B.l. Prezentarea organigramei solicitantului
B.2. Conducerea societăŃii
Enumerarea personalului cheie (care asigură conducerea diferitelor departamente/ direcŃii
din cadrul organizaŃiei, conform organigramei) cu anexarea la planul de afaceri a CV-urilor

126
acestor persoane. Dacă este cazul, o scurtă prezentare a realizărilor notabile ale fiecărui angajat
cheie în cadrul entităŃii.
B.3. Personalul executiv
Număr total de salariaŃi:
- cu contract de muncă:
din care cu vechime in organizaŃie mai mare de 2 ani.
din care: cu funcŃie de conducere şi cu funcŃie de execuŃie:
- colaboratori
PrecizaŃi nivelurile orientative de salarizare pe fiecare categorie de personal cu atribuŃii de
execuŃie.
B.4. Politica de personal
DescrieŃi metodele de motivare a persoanelor angajate din cadrul unităŃii (incluzând
condiŃiile salariale, condiŃiile de muncă, transport, cazare, masă, pregătire profesională).
CaracterizaŃi în ansamblu calitatea profesională a personalului executiv, precum şi atitudinea
acestora faŃă de firmă/ asociaŃie, de obiectivele şi sarcinile trasate.
B5. Dacă prezintă relevanŃă, caracterizaŃi (pe scurt, prin evidenŃierea factorilor care
influenŃează dinamica forŃei de muncă, de ex. existenŃa în zonă a unui obiectiv industrial care
urmează să fie lichidat sau înfiinŃarea unor obiective industriale noi care vor absorbi din forŃa de
muncă din zonă) tendinŃele privind piaŃa forŃei de muncă din zona unde vă desfăşuraŃi
activitatea, precum şi specificul calificărilor forŃei de muncă.
C. DESCRIEREA ACTIVITĂłII CURENTE
C1. Istoricul activităŃii:
C.2. Principalele mijloace fixe care compun patrimoniul actual al solicitantului:
terenuri, clădiri, utilaje, echipamente, mijloace de transport, etc, aşa cum sunt evidenŃiate în
categoria « imobilizări corporale » în sistemul contabil românesc şi care sunt relevante în
desfăşurarea activităŃii curente. RelevaŃi gradul actual de uzură, fizică şi morală, a respectivelor
mijloace fixe, prin comparaŃie cu tendinŃele actuale ale sectorului.
C3. Politica de produs. Procesul tehnologic. EvidenŃiaŃi următoarele aspecte;
- gama sortimentală actuală de bunuri şi/ sau servicii furnizate şi evoluŃia gamei
sortimentale pe durata de existenŃă a societăŃii, dacă este cazul
- licenŃe de producŃie, comercializare, export, dacă este cazul
- aspectele relevante ale activităŃii de cercetare-dezvoltare pentru lărgirea gamei
sortimentale, dacă este cazul
- caracteristicile calitative şi de proces tehnologic care reflectă tradiŃia zonei de
reprezentativitate pentru produs(e), dacă sunt procesate produse tradiŃionale în sensul definiŃiei din
Ghidul solicitantului, dacă este cazul
- modalităŃi de ambalare, etichetare, marcare, depozitare, păstrare, transport
(condiŃionare).
C4. Politica de aprovizionare. Furnizori de materii prime.
- materiile prime principale şi secundare utilizate in activitatea curentă
- furnizorii de materii prime principale. Principalii furnizori vor fi menŃionaŃi, cu
procentajul corespunzător din volumul valoric al achiziŃiilor
- descrierea reŃelei de aprovizionare, a logisticii folosite şi a modului de operare
- termenele de plată şi termenele de livrare pentru materiile prime utilizate de solicitant în
relaŃia cu furnizorii.
- ConcluzionaŃi principatele riscuri şi dificultăŃi în privinŃa aprovizionării cu materii
prime, inclusiv caracteristicile de sezonalitate.
C.5. Politica de preŃ
- nivelurile de preŃuri în care se încadrează produsele solicitantului, comparativ cu cele ale
competitorilor;
- segmentele de piaŃă cărora li se adresează produsele solicitantului; profilul consumatorilor
de produse ale solicitantului;
127
- ConcluzionaŃi principalele riscuri şi limitări în privinŃa stabilirii preŃurilor propriilor
produse, inclusiv caracteristicile de sezonalitate. Permite conjunctura pieŃei desfăşurarea unei
activităŃi profitabile?
C.6. Politica de desfacere. Canale de distribuŃie
- piaŃa de desfacere a produselor solicitantului, (defalcaŃi pe destinaŃii - intern/extern, pe
zone geografice, pe oraşe, pe clienŃi, după cum credeŃi că statistica prezintă relevanŃa, cu
evidenŃierea procentelor aproximative din vânzări)
- descrierea canalelor de distribuŃie (lanŃ de distribuŃie, logistică, mod de operare). Dacă
distribuŃia se desfăşoară prin intermediari, aceştia vor fi menŃionaŃi, cu evidenŃierea modului de
operare în relaŃiile cu aceştia.
- termenele de plată şi termenele de livrare a produselor. Au clienŃii (distribuitori,
comercianŃi cu amănuntul sau consumatori industriali, după caz) putere de negociere semnificativă
în impunerea preŃurilor şi a termenelor de plată şi livrare? ExplicaŃi.
- strategia de promovare a produselor
- ConcluzionaŃi principalele riscuri şi dificultăŃi în privinŃa desfacerii produselor,
inclusiv caracteristicile de sezonalitate
C.7. PerformanŃa financiară a firmei
În baza documentelor de sinteza la sfârşit de an (bilanŃ şi cont de profit şi pierdere)
completaŃi tabelul următor pentru ultimii trei ani sau pentru ultimii ani de activitate dacă
organizaŃia este mai nouă de trei ani.
Expresia « în preŃuri curente » se referă la valorile indicatorilor din bilanŃ şi contul de profit
şi pierdere corespunzătoare perioadei. Expresia «în preŃuri constante» se referă la valorile
indicatorilor din bilanŃ şi contul de profit şi pierdere in preŃuri constante 1999 ajustate cu rata
anuală a inflaŃiei, conform modelului de calcul prezentat mai jos.
În cazul în care există diferenŃe mari între valorile de la an la an ale indicatorilor (mai
mult decât rata inflaŃiei anuale - pentru comparaŃie, cifrele din ultimul an sunt ajustate cu rata
inflaŃiei anuale), aceste diferenŃe se vor explica succint.
Tabelul nr. 4.2.8. - EvoluŃia indicatorilor în perioada analizată
(Mii Lei)

Indicator 2001 2001 1999


PreŃuri PreŃuri PreŃuri PreŃuri PreŃuri PreŃuri
curente constante curente constante curente constante
Cifra de afaceri, din
care:
ProducŃia vândută
Rezultatul din
exploatare
Profit net (pierdere)
Active totale
Active circulante -
total
Datorii pe termen
scurt
Capital social
Total datorii, din care
Datorii cu personalul
şi asigurările sociale
(Anexa 3 la bilanŃ)
Datorii la bugetul de
stat

128
Credite bancare pe
termen lung şi mediu
(Anexa 3 la bilanŃ)

Indicele preŃurilor de consum (rata inflaŃiei):

Dec 2001 - Dec 2000 Dec 2000 - Dec 1999

30,3% 40,7%
Sursa : Comisia NaŃională de Statistică
Exemplu de calcul:
Valoare (an 2000) se compară cu Valoare (an 1999), pentru acelaşi indicator astfel:
Valoare 2000 vs. Valoare 1999 x (1+0,407)
Valoare (an 2001) se compară cu Valoare (an 1999). pentru acelaşi indicator astfel:
Valoare 2001 vs. Valoare 1999 x (1+0,303) x (1+0,407)
PARTEA A II-A - ANALIZA DE PIAłĂ
D. ANALIZA DE PIAłÂ PENTRU OBIECTIVUL PROPUS
(Se vor face referiri numai la piaŃa Ńintă : locală, zonală, naŃională, externă. în funcŃie de
anvergura afacerii şi specificul proiectului)
D.l. Caracteristici generale ale pieŃei produselor care fac obiectul proiectului
- aspecte legate de dimensiunea pieŃei potenŃiale pentru produsele solicitantului, relevate
de statistici (dimensiune, ritm de creştere, direcŃii de dezvoltare)
- Dacă este o masă mare de consumatori se vor evidenŃia caracteristicile acesteia
(localizare, potenŃial, cutume comerciale, riscuri asociate pentru solicitant în relaŃiile comerciale
cu consumatorii), iar pentru consumatorii industriali aceştia vor fi menŃionaŃi şi caracterizaŃi
succint individual
- relevarea caracteristicilor de sezonalitate
- principalele orientări de ordin calitativ ale cererii. De menŃionat care sunt principalii
factori care determina (re)orientările calitative şi cantitative ale cererii;
- factorii care determină evoluŃia preŃurilor pentru produsele solicitantului. CaracterizaŃi în
ansamblu gradul de elasticitate al cererii (elastică, puŃin elastică, inelastică, etc).
D.2. Cadrul legislativ (influenŃa actuală, tendinŃe previzibile)
- EnumeraŃi principalele acte legislative care guvernează piaŃa produselor proprii.
- influenŃa (limitările şi oportunităŃile) care converg din actul legislativ.
- estimări cu privire la evoluŃia cadrului legislativ, în perspectiva armonizării legislaŃiei cu
cea a Uniunii Europene, dacă această evoluŃie ar putea avea un impact semnificativ asupra
activităŃii solicitantului.
D.3. TendinŃe în domeniul consumului. Profilul consumatorului
- estimarea evoluŃiei preferinŃelor consumatorilor, luând în considerare şi evoluŃia pieŃei
pentru produsele substitut;
- evidenŃierea caracteristicilor consumatorului pentru produsele solicitantului; vârsta, sex,
statut social, nivel de educaŃie, putere de cumpărare etc, în cazul consumatorilor individuali, şi
obiect de activitate, localizare, regim juridic, utilitate, în cazul consumatorilor industriali.
D.4. SituaŃia actuală şi tendinŃe în domeniul tehnologiilor. Impactul asupra mediului
- caracterizare din punct de vedere al eficienŃei, moderniităŃii şi gradului de protejare a
mediului, a tehnologiilor utilizate de către competitori
- tendinŃe pe plan naŃional şi mondial în domeniul tehnologiilor specifice, dacă informaŃia
e considerată relevantă în contextul proiectului
D. 5. PiaŃa de aprovizionare
- furnizorii de materii prime, materiale, combustibili şi/ sau servicii pentru categoriile care
prezintă relevanŃă în procesul de producŃie. Dacă este o masă mare de mici furnizori se vor
129
evidenŃia caracteristicile acestea (localizare, potenŃial, cutume comerciale, riscuri asociate pentru
cumpărare în relaŃiile comerciale cu furnizorii), iar pentru furnizorii semnificativi aceştia vor fi
menŃionaŃi individual
- calitatea materiilor prime în raport cu cerinŃele procesului tehanologic
- Au furnizorii putere de negociere semnificativă în impunea preŃurilor şi a termenelor de
plată şi livrare ? ExplicaŃi.
D.6. Analiza competiŃiei
- caracterizarea competiŃiei (ex. piaŃa puternic concurenŃială, piaŃa monopolistică,
piaŃa dominată de un număr redus de competitori mari, etc);
- bariere de intrare şi ieşire;
- principalii competitori şi, dacă există informaŃii, cotele de piaŃa
- evidenŃierea principalelor avantaje/ dezavantaje competitive, de exemplu în privinŃa
dimensiunii solicitantului, accesului la sursele de aprovizionare, accesului la canalele de
distribuŃie şi termenele de livrare, preŃuri şi termene de plată, promovare, servicii post-vănzare,
calitate a produselor, a situaŃiei financiare şi ale abilităŃilor manageriale (sugestie: analiza poate fi
făcută prin tabelarea tipurilor de informaŃii, acordarea de scoruri pentru fiecare competitor pe
fiecare criteriu, într-o plajă pre-stabilită, ex. de la 1 la 5, evaluarea rezultatelor (scorare şi
ierarhizare). Solicitantul va trebui să îşi evalueze propriul scor şi în consecinŃă, poziŃia
concurenŃială.
- - concluzii cu privire la competitivitatea solicitantului şi strategia de piaŃă ce trebuie
urmată: diversificare, specializare pe anumite categorii de produse, identificarea de noi nişe de
piaŃă, reorientarea către alte segmente de piaŃă, reorientarea activităŃii, etc.
PARTEA A III-A - DESCRIEREA PROIECTULUI
E. PREZENTAREA PROIECTULUI
E.1.Obiectivele proiectului.
Se vor enunŃa obiectivele directe şi indirecte ale proiectului, aşa cum sunt evidenŃiate în
cererea de finanŃare, Obiectivele directe sunt acele obiective vizate prin investiŃiile principale în
cadrul proiectului. Obiectivele indirecte sunt cele vizate in mod implicit, pentru atingerea cărora
nu se presupun investiŃii semnificative în raport cu investiŃiile principale.
E.2. Descrierea tehnică a proiectului:
- produse planificate a se realiza prin proiect: tipuri, parametri fizico-chimici, mod de
ambalare, marcare, condiŃionare
- licenŃe de producŃie, unde este cazul
- descrierea rezumativa a fluxului tehnologic*
- descrierea rezumativă a reŃetelor utilizate*
- de evidenŃiat în mod distinct măsurile de protecŃia mediului, pe două categorii distincte:
- măsurile obligatorii precizate in Acordul de mediu şi/sau (dacă este cazul) Studiul de
impact
- măsurile suplimentare din iniŃiativa solicitantului. ExistenŃa acestora se va lua în
considerare pentru evaluarea criteriului de selecŃie nr. 1 din Fişa tehnică a măsurii 1.1.
E.3. Managementul proiectului
- prezentarea persoanelor implicate în administrarea proiectului.
Se vor anexa CV-uri, dacă acestea diferă de cele prezentate conform secŃiunii B.2 CV-
urile responsabilului legal şi responsabilului tehnic vor fi anexate direct la Cererea de finanŃare.
E.4. Materii prime şi sursele de achiziŃii
- descrierea materiilor prime principale şi auxiliare necesare în procesul de producŃie,
parametri calitativi minimali, zona de provenienŃă (a se Ńine cont de criteriul de eligibilitate a
proiectului), mod de livrare, frecvenŃa de aprovizionare conform fluxului tehnologic. Pentru
materiile prime şi materialele deficitare se va prezenta distinct modul în care acestea vor fi
procurate.
E.5. Desfacere si canale de distribuŃie
- prezentarea pieŃei Ńintă pentru produsele rezultate in urma investiŃiei;
130
* Nu este necesară tratarea pe larg întrucât se găsesc în studiul de fezabilitate

- descrierea canalului de distribuŃie selectat (ex. distribuitor(i) engrosişti, comisionari,


consumatori industriali, vânzări direct în reŃeaua de desfacere cu amănuntul, vânzări franco-
furnizor (la poarta fabricii) şi tipuri de relaŃii comerciale preconizate a fi utilizate;
- logistica utilizată (mijloace şi căi de transport, regimul de proprietate al mijloacelor de
transport şi furnizori de servicii specifice)
E.6. Personal şi instruire
- numărul de personal implicat în implementarea proiectului, pe categorii de specializări,
cu evidenŃierea separată a personalului nou angajat pentru implementarea proiectului; grafic de
angajări
- referiri la experienŃa anterioară a personalului existent în operaŃiuni similare
- modul de selectare şi instruire a personalului nou angajat
E. 7. Graficul estimat al proiectului
- Graficul de execuŃie a proiectului din studiul de fezabilitate se va completa cu eşalonarea
operaŃiunile comerciale pentru punerea în exploatare a proiectului (ex. încheierea contractelor de
distribuŃie, promovare produse, etc), dacă este cazul
E.8. Impactul proiectului asupra dezvoltării zonei şi mediului de afaceri
- Se vor evidenŃia efectele în planul creşterii numărului de locuri de muncă, creşterea
veniturilor la bugetul local (se poate cuantifica valoarea taxelor locale plătibile într-o anumită
perioadă de timp), impactul asupra mediului, asigurarea de contracte de achiziŃii materii prime,
pre-finanŃarea culturilor, etc.
F BUGETUL PROIECTULUI SI PLANUL DE FINANTARE
F.1.Necesarul de investiŃii
- Se reiau informaŃiile din studiul de fezabilitate - devizul proiectului, respectiv lista
cheltuielilor de capital ce urmează a fi angaja în cadrul proiectului, inclusiv cheltuielile legate
de modernizări
F.2. Previziunea necesarului de numerar şi surse de finanŃare
Este un model de planificare bazată pe fluxul de numerar, deci se vor înregistra plăŃile
efective planificate, şi nu cheltuielile aşa cum vor fi angajate.
Previziunea urmăreşte să pună în evidenŃă necesarul de fonduri pentru execuŃia tehnică a
proiectului, precum şi necesarul de fond de rulment necesar în faza iniŃială de exploatare a
proiectului.
Exprimarea în lei se face la preŃuri constante.
Transformarea se face utilizând rata de schimb a Băncii Centrale Europene de la data
întocmirii studiului de fezabilitate.
Linia 15 se va estima în funcŃie de procedurile de plată ale AgenŃiei SAPARD şi de modulul
de plăŃi pentru care beneficiarul optează.
Linia 16 este diferenŃă între liniile 5 şi 15 şi va reprezenta valoarea co-finanŃării pe care
solicitantul va trebui să o asigure în mod obligatoriu pentru a fi eligibil.
Totalul pe linie pentru linia 15 nu va trebui să depăşească 50%, respectiv 30%, din
totalul pe linie pentru linia 5, procentul fiind în funcŃie de alocaŃia maximă pe sub-măsuri.
Dacă co-finanŃarea se va realiza prin fonduri împrumutate, plăŃile aferente dobânzilor, în
cazul în care se vor realiza în perioada considerată, se vor înregistra categoria « plăŃi neeligibile ».
Co-flnanŃarea. Beneficiarul va justifica acoperirea necesarului de fonduri într-un tabel
recapitulativ .
G. PROIECłII FINANCIARE SI INDICATORI FINANCIARI
G.l. Prognoza vânzărilor (şi evoluŃia utilizării capacităŃilor de producŃie)
Este cea mai importantă parte a proiecŃiei financiare. Se va face proiecŃia angajamentelor de
vânzări (produse facturate) şi nu a încasărilor în numerar. Se face prin considerarea prognozei
utilizării capacităŃilor de producŃie existente precum şi a celor ce fac obiectul proiectului din studiul
131
de fezabilitate corelate. Se va argumenta, cu referiri la (Pre)contractele de vânzare/cumpărare,
anexate la cererea de finanŃare.
Se va realiza o proiecŃie a vânzărilor în unităŃi fizice, urmată de suma în unităŃi valorice în
preŃuri constante la data depunerii cererii de finanŃare.
G.2. Prognoza cheltuielilor de exploatare (inclusiv, cheltuielile cu personalul, cu
utilităŃile, cu materia primă, cu amortizarea)
Toate cheltuielile se vor înregistra pe baza angajamentelor de plată şi nu a plăŃilor
efective),
Utilizând acelaşi format de tabel, se vor prezenta distinct şi detaliat pe sub-categorii,
următoarele categorii de cheltuieli:
Cheltuieli materiale - total, va include, cheltuieli cu materiile prime, materiale, combustibili,
energie electrică şi apa;
Cheltuieli cu amortizarea. Se vor lua valorile de intrare în inventar, cu respectarea
normelor contabile de amortizare a mijloacelor fixe.
Cheltuieli cu personalul nou angajat. Se vor prezenta detaliat categoriile de personal şi
nivelul corespunzător de salarizare (incluzând toate tipurile de cheltuieli cu personalul).
Cheltuieli cu lucrări şi servicii executate de terŃi.
AtenŃie!: Se vor face două tipuri de proiecŃii pentru acelaşi orizont de timp, la nivel de
firmă, una pentru cheltuielile solicitantului fără proiectul nou, respectiv una cu luarea în calcul a
influentelor proiectului nou la nivelul cheltuielilor firmei.
G.3. Analiza pragului de rentabilitate
Se vor relua rezultatele calculelor din studiul de fezabilitate cu indicarea gradului de
utilizare a capacităŃii nou proiectate la care se atinge pragul de rentabilitate.
G.4. ProiecŃia contului de profit si pierdere
InformaŃiile de la secŃiunile G.l si G.2 vor fi agregate în următorul model de proiecŃie a
veniturilor şi cheltuielilor aferente proiectului (Q = trimestru de la punerea în funcŃiune a
investiŃiei, Y = an de la punerea în funcŃiune a investiŃiei).
AtenŃie !: Întrucât toate proiecŃiile financiare vor fi în preŃuri constante la momentul
întocmirii studiului de fezabilitate, referirea la valori în Euro se face prin simpla împărŃire a valorii
corespunzătoare în Lei şi rata de schimb Lei/ Euro a Băncii Centrale Europene din momentul
întocmirii studiului de fezabilitate.
G-5. Indicatori financiari
Neîncadrarea oricăruia din următorii indicatori în limitele prevăzute mai jos va însemna
nerespectarea sub-criteriului de eligibilitate 5 respectarea nivelurilor indicatorilor financiari
prevăzuŃi la secŃiunea G.5
1. Rezultatul din exploatare cu proiect (linia 14P) să fie pozitivă pentru orice an de
previziune începând cu al doilea an de la punerea funcŃiune a investiŃiei.
2. Profitul net incremental să fie pozitiv pentru orice an de previziune începând cu al
doilea an de la punerea în funcŃiune a investiŃiei
3. Durata de recuperare a investiŃiei <10 ani. Se calculează ca fiind numărul de ani (şi
luni) în care valoarea totală a investiŃiei este recuperată din profitul net incremental. Se consideră
ca premisă de lucru faptul că nivelurile indicatorilor din contul de profit şi pierdere previzionaŃi se
stabilizează începând cu al cincilea an de la punerea în funcŃiune a obiectivului. Astfel, se va
deduce din valoarea totală a investiŃiei suma profiturilor nete incrementale pe primii cinci ani
(orizontul de previziune iar valoarea rămasă se va împărŃi la profitul net din al cincilea an. Produsul
astfel rezultat se va aduna cu cinci şi se va obŃine durata de recuperare a investiŃiei.
4. Rentabilitatea capitalului Investit - RCI (profit net incremental/ total valoare a
proiectului) > 15% in oricare an de utilizare a capacităŃii noi proiectate (în cadrul proiectului)
peste pragul de rentabilitate.
5. Gradul de acoperire a cheltuielilor financiare. Raportul rezultat incremental din
exploatare/ Cheltuieli financiare incrementale obŃinute din diferenŃa valorilor liniilor 20P-
20) să fie supraunitar.
132
H. CONCLUZII
MĂSURA 2.1
INSTRUCłIUNI GENERALE
Cererile de finanŃare vor fi examinate şi evaluate de către AgenŃia SAPARD cu
asistenŃa din partea organismelor delegate pe bază de acorduri. Toate informaŃiile cerute trebuie
furnizate, inclusiv documentele justificative,.
ExplicaŃiile date mai jos vor permite solicitanŃilor să ofere toate detaliile necesare
pentru orice tip de informaŃie cerută în Cererea de finanŃare.
Cererea de finanŃare este împărŃită în secŃiuni care grupează pe categorii datele
solicitate.
InformaŃiile pe care trebuie să le furnizeze solicitantul se completează în spaŃiile /
câmpurile albe ale cererii de finanŃare.
Câmpurile marcate cu (E] reprezintă criterii de eligibilitate, cu codul EG sunt
identificate criteriile de eligibilitate generale, iar cu ES sunt identificate criteriile de
eligibilitate specifice.
Câmpurile marcate cu [S] reprezintă criterii de selecŃie conform fişei tehnice a măsurii
din PNADR, iar pentru Măsura 2.1. SG reprezintă criteriile de selecŃie generale iar SS
criteriile de sclecŃie specifice.
Câmpurile fără marcatori reprezintă câmpuri ale cererii de finanŃare care se vor
completa sau nu conform instrucŃiunilor corespunzătoare.
SecŃiunea A - PREZENTARE GENERALĂ
A.l Măsura
Se bifează o singură căsuŃă, aceea corespunzătoare măsurii in care se încadrează
cererea de finanŃare.
A.2 Denumirea solicitantului
Se completează obligatoriu cu întreaga denumire a organizaŃiei. Numele organizaŃiei
solicitante trebuie să corespundă cu cel menŃionat în documentul solicitat ca anexă.
A3. Titlul proiectului
Se completează obligatoriu cu titlul proiectului, în care se va preciza tipul investiŃiei şi
localizarea acesteia (localitate, judeŃ).
Pentru Măsura1.1, se precizează tipul de investiŃie (investiŃie nouă sau modernizare),
natura sa (fabrica, atelier, maşina), sectorul de producŃie / submăsura (fructe şi legume/carne/peşte
etc.) şi localizarea acesteia. Exemplu: înfiinŃarea unui abator de păsări la Bucium (JudeŃul Iaşi).
Pentru Măsura 2.1, trebuie să se precizeze tipul de investiŃie (execuŃie de lucrări noi sau
modernizare) şi localizarea.
A4. Descrierea generală a proiectului
Se va completa obligatoriu cu o scurtă descriere a proiectului (maxim 10 rânduri), în
funcŃie de specificul acestuia. Se descriu operaŃiunile care fac obiectul proiectului, resursele
implicate, rezultatele finale generate prin proiect şi beneficiarii finali. O descriere detaliată va fi
funizată în documentele justificative anexate.
A5. Amplasare proiect
Tabelul se completează cu obiectivele investiŃiei şi locul în care sunt amplasate acestea.
Dacă proiectul vizează un singur obiectiv, se completează o singură linie în tabel. In definirea
obiectivului investiŃiei se precizează explicit şi tipul acesteia.
CăsuŃele corespunzătoare localizării proiectului trebuie să fie completate cu numele
întreg şi corect (cu caractere româneşti) ale unităŃii administrative unde va fi localizat
proiectul. Tipurile de unităŃi administrativ-teritoriale care nu corespund proiectului vor fi
tăiate cu o linie orizontală. (Ex. Comuna / Oraş - dacă localizarea proiectului este intr-o
'Comună', se taie cu o linie orizontală 'Oraş’)
Pentru Măsura 1.1, în spaŃiul urban sunt eligibile numai modernizările capacităŃilor
existente. În spaŃiul rural sunt eligibile atât investiŃii noi cât şi modernizări ale capacităŃitor
133
existente, cu excepŃia sectoarelor cereale şi zahăr unde se acceptă numai modernizări atât în
spaŃiul rurali cât şi urban. Ex.: O întreprindere prelucrătoare de lapte cu capacităŃile de prelucrare
în mediul urban poate solicita modernizarea capacităŃilor de prelucrare existente în spaŃiul urban.
Trebuie anexate documentele care dovedesc dreptul de proprietate asupra terenului, în
conformitate cu legislaŃia în vigoare, pentru minim 10 ani de la data LicitaŃiei de proiecte.
Amplasarea proiectului trebuie să corespundă cu cea precizată în studiul de fezabilitate.

AtenŃie: Amplasarea proiectului reprezintă criteriu de eligibilitate.


A6. Valoarea totală a proiectului
Valorile solicitate în acest tabel sunt calculate automat din datele introduse în Bugetul
indicativ (SecŃiunea F).
In prima coloana a tabelului se afişează valoarea totală a proiectului, în a doua coloană se
afişează valoarea eligibilă, din punct de vedere al programului SAPARD, iar în a treia coloană se
afişează valoarea neeligibilă din punct de vedere SAPARD, adică diferenŃa dintre primele două
coloane. Solicitantul trebuie să verifice aceste sume cu cele din Deviz.
În prima linie a tabelului toate valorile vor fi exprimate în EURO, iar în a doua linie a
tabelului, toate valorile vor fi exprimate în LEI.
Pentru Măsura 1.1 valoarea minimă eligibilă a proiectului este de 30.000 Euro şi valoarea
maximă eligibilă a proiectului de 2.000.000 Euro.
FinanŃarea nerambursabilă SAPARD reprezintă maximum 50% sau 30% funcŃie de
submăsura din valoarea eligibilă.
Pentru Măsura 2.1 valoarea minimă eligibilă a proiectului este de 100.000 Euro iar
valoarea maximă eligibilă a proiectului de 1.000.000 Euro.
În cazul acestei măsuri, finanŃarea nerambursabilă SAPARD este de 100%.

Atenfie: Valoarea eligibilă a proiectului reprezintă o condiŃie de eligibilitate.


SecŃiunea B - INFORMAłII PRIVIND SOLICITANTUL
B1 Descrierea solicitantului
Bl.l Statutul juridic
Pe linia din tabel, corespunzătoare statutului solicitantului descris prin cod şi forma de
organizare respectivă, se va bifa căsuŃa corespunzătoare tipului statutului solicitantului - privat
(beneficiar eligibil pentru Măsura 1.1) sau public (beneficiar eligibil pentru Măsura 2.1).
Statutul juridic declarat in această subsecŃiune de către solicitant trebuie să corespundă
celui menŃionat în documentul anexat şi solicitantul trebuie să fie persoană juridică românească.

B1.2 InformaŃii privind organizaŃia


Pentru Măsura 1.1 se completează datele referitoare la data de înfiinŃare, numărul de
înmatriculare şi codul fiscal.
Data de înfiinŃare trebuie să corespundă cu cea menŃionată în documentul anexat
corespunzător.
Numărul de înmatriculare trebuie să corespundă cu cel menŃionat în documentul care
certifică înregistrarea societăŃii la Oficiul Registrului ComerŃului. Certificatul trebuie emis,
completat, semnat şi ştampilat de către Oficiul Registrului ComerŃului. Se anexează documentul
justificativ.
Codul fiscal trebuie să corespundă cu cel menŃionat în documentul care certifică
înregistrarea Consiliului Comunal Local la administraŃia financiară. Trebuie anexat documentul
emis, completat, semnat şi ştampilat de către administraŃia financiară.
Pentru Măsura 2.1 nu se completează coloana referitoare la numărul de înmatriculare.
Codul fiscal trebuie să corespundă cu cel menŃionat în documentul care certifică
înregistrarea Consiliului Comunal Local la administraŃia financiară. Trebuie anexat documentul
emis, completat, semnat şi ştampilat de către administraŃia financiară.

134
Bl.3 Adresa sediului social al organizaŃiei
Se completează adresa sediului social care trebuie să corespundă cu cea menŃionată în
documentele justificative.

B1.4 Domenii de activitate


Se completează numai pentru Măsura 1.1.
În tabel se menŃionează principalele domenii de activitate ale organizaŃiei, care au legătură
cu specificul proiectului, domenii care trebuie să concorde cu cele menŃionate în Planul de afaceri,
(secŃiunea A, punctul 6). Pentru fiecare linie, pe prima coloană se scrie codul CAEN (Clasificarea
NaŃională a AgenŃilor Economici) şi cea de-a doua coloană se completează cu domeniul de
activitate corespunzător. Domeniile de activitate trebuie să corespundă cu cele menŃionate în
documentul anexat.
B1.5 Numele celor două persoane responsabile de proiect
Se completează tabelul cu numele complete a două persoane, responsabilul legal şi
responsabilul tehnic de proiect, funcŃiile lor în cadrul organizaŃiei precum şi specimenul de semnătură
al fiecăruia. Trebuie, de asemenea, ataşat documentul care include CV-urile responsabililor de
proiect.
Pentru Măsura 1.1, trebuie ataşate şi cazierele judiciare, care trebuie să fie eliberate cu cel
mult o lună înainte de depunerea cererii de finanŃare.
Pentru Măsura 2.1, CV-ul reprezentantului tehnic trebuie să oglindească faptul că acesta
deŃine abilităŃile profesionale cerute de sarcinile sale.

B2 InformaŃii referitoare te persoana de proiect


B2.1-B2.2 Toate informaŃiile menŃionate în această subsecŃiune trebuie să corespundă
informaŃiilor legate de persoana care este reprezentantul legal al organizaŃiei (trebuie să fie aceeaşi
persoană care va sernna contractul de finanŃare). O copie a actului de identitate trebuie ataşată
cererii de finanŃare.
B3 InformaŃii referitoare la contul bancar / trezorerie
B3.1-B3.5 Se completează datele referitoare la banca (pentru Măsura l.l sau trezoreria
(pentru Măsura 2.1) unde este deschis contul solicitantului. Contul bancar va fi in ROL.
Tabelul B.3.6 se completează cu numele complet al cel puŃin două persoane, maxim patru,
cu drept de semnătură în bancă, funcŃia deŃinută de acestea în cadrul organizaŃiei, tipul de
semnătură (prima sau a doua), precum şi specimenul de semnătură.
Trebuie ca referinŃele să corespundă cu cele ale solicitantului. Documentele justificative
vor fi anexate în copie la cererea de finanŃare.
SecŃiunea C - INFORMAłII REFERITOARE LA ALTE PROGRAME DE
FINANłARE NERAMBURSABILĂ PRIMITE DE SOLICITANT

În cazul în care un proiect SAPARD, datorită naturii sale ar putea fi în întregime sau
parŃial potenŃial eligibil pentru asistenŃa în cadrul unuia dintre programele de finanŃare
nerambursabilă (ISPA, PHARE, Banca Europeană de InvestiŃii, precum şi alte programe
financiare internaŃionale) trebuie să fie evitat orice risc ca această cheltuială să fie suportată
mai mult decât o dată.
Este necesar ca beneficiarul să-şi ia un angajament în scris în momentul depunerii cererii
de finanŃare. Dacă ulterior se descoperă că a încălcat acest angajament, fondurile SAPARD care i-au
fost eventual plătite vor fi recuperate integral, la care se vor adăuga penalizări. Aceste aspecte sunt
menŃionate şi în Contractul de finanŃare.
În acelaşi timp, regula de bază a finanŃării prin programul SAPARD trebuie întotdeauna
respectată: contribuŃia publică totală (contribuŃia ComunităŃii + contribuŃia tuturor organismelor
publice din România) să fie de maximum 50% (sau 30% funcŃie de submăsură) din valoarea
cheltuielilor eligibile ale proiectului finanŃat.

135
C1 - C7 Solicitantul trebuie să furnizeze informaŃiile cerute cu privire la orice finanŃare
nerambursabilă obŃinută sau solicitată începând cu 01.01.2002. În acest caz, pentru proiectele
corespunzătoare Măsurii 2.1. în completarea informaŃiilor cerute în cadrul cererii de finanŃare,
solicitantul trebuie să înainteze un scurt raport separat (maxim 20 de rânduri) cu principalele
rezultate ale evaluării proiectului (proiectelor) implicate.
În acelaşi timp, solicitantul trebuie să dea o declaraŃie pe propria răspundere, angajându-se
că nu beneficiază şi nu va beneficia de finanŃare nerambursabilă din partea unui alt program de
finanŃare nerambursabilă pentru proiectul depus pentru Programul SAPARD, în cazul în care
proiectul va fi finanŃat prin Programul SAPARD.
Pentru Măsura 2.1, solicitantul se va angaja că nu va depăşi contribuŃia publică naŃională
acordată prin Programul SAPARD.
SecŃiunea D - SUBMĂSURA
Se bifează o singură căsuŃa corespunzătoare submăsurii. Pentru submăsura selectată se
bifează căsuŃele corespunzătoare categoriilor de investiŃii.
Tipul de InvestiŃie: proiectul trebuie să corespundă numai uneia din cele 3 submăsuri
indicate la punctul 4 din Fişa tehnică.
Un proiect poate avea în vedere mai multe tipuri de investiŃii. Dacă un proiect
tratează modernizarea şi execuŃia de lucrări noi pentru mai multe submăsuri, solicitantul trebuie
să prezinte câte un proiect pentru fiecare submăsură, individualizând cheltuielile pentru fiecare
proiect.
SecŃiunea E - DESCRIEREA PROIECTULUI
E1 Obiectivele proiectului
Se bifează căsuŃele corespunzătoare obiectivelor proiectului care corespund obiectivelor
măsurii, din Fişa Tehnică a Măsurii.
Modul în care obiectivele proiectului contribuie la atingerea obiectivelor măsurii trebuie
detaliate în studiul de fezabilitate.
E2 Criterii de eligibilitate (E)
AtenŃie: Toate criteriile de eligibilitate sunt obligatoriu de îndeplinit.
E2.1 Criterii de eligibilitate generale (EG)
EGI Utilitatea tehnică si funcŃională
Se va bifa căsuŃa corespunzătoare. AtaşaŃi Studiul de Fezabilitate şi Memoriul Justificativ.
EG2 Utilizarea materialelor agrementate
BifaŃi căsuŃa corespunzătoare.
EG3 Încadrarea în Planul de Urbanism General şi Planul de Amenajare Teritorială
BifaŃi căsuŃa corespunzătoare. AtaşaŃi Hotărârea Consiliului local al comunei pentru
implementarea proiectului SAPARD, care confirmă că proiectul se încadrează în Planul de
Urbanism general al comunei şi Planul de Amenajare Teritorială JudeŃean.
EG4 Regimul juridic al terenului
BifaŃi căsuŃa corespunzătoare. AtaşaŃi inventarul primăriei întocmit conform legislaŃiei în
vigoare privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia (în cazul în care terenul este
proprietatea primăriei) şi/sau act de proprietate publică a terenului însoŃit de acordul privind
realizarea investiŃiei pe terenul respectiv (în cazul în care terenul nu este proprietatea primăriei).
EG5 Proiectul tehnic
BifaŃi căsuŃa corespunzătoare.
EG6 Hotărârea Consiliului Local al comunei beneficiare privind necesitatea
investiŃiei:
BifaŃi căsuŃa corespunzătoare.
EG7 Hotărârea Consiliului Local de a suporta cheltuielile de întreŃinere
BifaŃi căsuŃa corespunzătoare.
LISTA STATELOR MEMBRE ALE UNIUNII EUROPENE
1. BELGIA
2. DANEMARCA
136
3. GERMANIA
4. GRECIA
5. SPANIA
6. FRANłA
7. IRLANDA
8. ITALIA
9. LUXEMBURG
10. OLANDA
11. AUSTRIA
12. PORTUGALIA
13. FINLANDA
14. SUEDIA
15. MAREA BRITANIE

LISTA STATELOR CENTRAL ŞI EST EUROPENE CANDIDATE (la care se face


referire la Articolul 14, punctul 2.7, SecŃiunea A, a Acordului Multianual de FinanŃare)
1. REPUBLICA BULGARIA
2. REPUBLICA CEHIA
3. REPUBLICA ESTONIA
4. REPUBLICA UNGARIA
5. REPUBLICA LETONIA
E2.2 Criterii de eligibilitate specifice
Caracteristicile de execuŃie
Pentru submăsura Drumuri în zonele rurale bifaŃi căsuŃele corespunzătoare „DA„ dacă
proiectul propus respectă aceste cerinŃe obligatorii.
Proiectele vor prezenta acord de mediu şi studiul de impact dacă acesta este solicitat prin
acordul de mediu.
Peniru submăsura Alimentare cu apă în sistem centralizat în zonele rurale, bifaŃi căsuŃele
corespunzătoare «DA» dacă proiectul propus respectă aceste cerinŃe obligatorii, şi indicaŃi numărul
de locuitori beneficiari ai proiectului.
Pentru submăsura Canalizare in sistem centralizat în zonele rurale. bifaŃi căsuŃele
corespunzătoare «DA» dacă proiectul propus respectă aceste cerinŃe obligatorii, şi indicaŃi numărul
de locuitori beneficiari ai proiectului.
Proiectele vor prezenta acord de mediu şi studiul de impact dacă acesta este solicitat prin
acordul de mediu.
Este necesară asigurarea că toate căsuŃele referitoare la submăsura în care se
încadrează proiectul sunt bifate.
E3 Criterii de selecŃie
E3.1 Criterii de selecŃie generale
SG1 Proiectul este amplasat în zona defavorizată
BifaŃi căsuŃa corespunzătoare, dacă este cazul, în conformitate cu lista zonelor
defavorizate (Anexa 6 din Ghidul Solicitantului).
SG2 Proiectul are o valoare totală mai mare de 250.000 EURO.
BifaŃi căsuŃa corespunzătoare.
SG3 Amplasarea proiectului în zonele prioritare în care se aplica măsurile 1.1,3.1,3.4, 3.5
şi care deservesc obiectivele culturale sau turistice
BifaŃi căsuŃa corespunzătoare dacă este cazul, în conformitate cu lista zonelor prioritare
menŃionate în anexa 6 a Ghidului Solicitantului, specificând conform cărei măsuri sau submăsuri a
fost stabilită prioritatea. AtaşaŃi DeclaraŃia ce specifică obiectivul cultural sau turistic.
SG4 ExistenŃa donaŃiei financiare private
BifaŃi căsuŃa corespunzătoare.
SG5 Numărul localităŃilor ce beneficiară de proiect (localităŃile sunt sate)
137
BifaŃi numai căsuŃele corespunzătoare.

SG6 Proiectul tehnic este deja întocmit


BifaŃi numai căsuŃele corespunzătoare.
E3.2 Criterii de selecŃie specifice
Caracterizarea infrastructurii
BifaŃi câte o căsuŃă pentru fiecare întrebare din cadrul submăsurii. Dacă aŃi bifat cu DA o
căsuŃă care cere un document justificativ, adăugaŃi documentul.
E4. Alte informaŃii
E4.1 Datorii fiscale
Se va bifa căsuŃa corespunzătoare. Solicitantul trebuie să nu aibă datorii fiscale. În
privinŃa documentului 6.18 solicitantul trebuie să depună certificatele fiscale eliberate de DirecŃia
JudeŃeană a FinanŃelor Publice, Casa JudeŃeană de Pensii, Casa de Asigurări de Sănătate
JudeŃeană, AgenŃia JudeŃeană de Ocupare a ForŃei de Muncă. Documentele enumerate trebuie
eliberate cu cel mult trei luni înainte de depunerea cererii de finanŃare.
E4.2 Calendarul proiectului
Etapele de execuŃie ale proiectului se vor prezenta detaliat în studiul de fezabilitate şi/sau
planul de afaceri.
Durata totală de execuŃie a proiectului se va completa astfel încât să se încadreze în
termenul limită de valabilitate a ajutorului financiar nerambursabil prevăzut în Acordul Anual de
FinanŃare aferent licitaŃiilor respective.
AtenŃie: orice proiect şi cheltuielile aferente pot începe numai după semnarea
Contractului de finanŃare de către toate părŃile. Singura excepŃie o reprezintă cheltuielile legate
de realizarea studiului de fezabilitate şi a studiilor conexe (studii tehnice, economice, plan de
afaceri, avize, autorizaŃii, acorduri, taxe legale aferente acestora), care pot fi efectuate între data
emiterii Deciziei Comisiei Europene de conferire a managementului fondurilor SAPARD pentru
România şi data semnării contractului finanŃare de către părŃi.
F. BUGET INDICATIV
Submăsura 'Drumuri în zonele rurale'
Tabelul Bugetului indicativ al proiectului corespunzător cheltuielilor ce se vor desfăşura în
cadrul proiectului trebuie completat pentru toată perioada de execuŃie a proiectului, inclusiv
perioada de rodaje, încercări etc, până la recepŃia investitei. Totalul cheltuielilor estimate trebuie
să fie exprimat în Euro în coloanele prevăzute în acest scop. ExplicaŃii suplimentare asupra
tipului de investiŃii şi cheltuieli eligibile sunt date în Anexa 2 a Ghidului Solicitantului.
Planificarea cheltuielilor trebuie să se încadreze în anul financiar respectiv astfel încât să
poată face ultima plată prin AgenŃia SAPARD.
Solicitantul poate să menŃioneze o cheltuială eligibilă parŃial sau integral în categoria
cheltuielilor neeligibile pentru a evita depăşirea valorii maxime eligibile a proiectului. Valoarea
cheltuielilor din coloana 'Cheltuieli neeligibile va fi suportată integral de solicitant.
Toate costurile vor fi exprimate în Euro şi se vor baza pe studiul de fezabilitate (întocmit
în Lei şi în Euro). Cursul Euro-Leu se trece în bugetul indicativ, folosind cursul de schimb al
Băncii Centrale Europene http://www.ecb.int/index.html utilizat în studiul de fezabilitate.
Costurile reprezentând impozite, taxe (TVA, taxe vamale, etc) care sunt deductibile,
returnabile sau compensate prin orice mijloace, sau nu fac parte din sistemul general de
impozitare în România sau care afectează în mod disproporŃionat orice componentă a
Programului sunt neeligibile şi se vor completa la punctul 5.2.2, în afară de TVA, care se va
completa cumulat în linia 'TVA (Taxa pe valoarea adăugată)'.
Utilajele, instalaŃiile şi echipamentele vor fi noi (nu se acceptă achiziŃii la second-hand) şi
vor corespunde normelor UE. Nu se acceptă plata in natură.
Leasingul de utilaje, instalaŃii şi echipamente, prevăzute la punctul 3.2 vor fi eligibile în
cazul în care vor rămâne în proprietatea beneficiarului la sfârşitul contractului de leasing. Vor fi
eligibile numai tranşele de leasing care se plătesc pe perioada de execuŃie a proiectului.
138
După verificarea tuturor capitolelor de cheltuieli se vor completa următoarele linii:
- Total valoare eligibilă care este solicitată pentru finanŃare prin Programul SAPARD şi
care reprezintă suma cheltuielilor eligibile solicitate pentru finanŃare
- Total valoare eligibilă nesolicitată pentru finanŃare prin Programul SAPARD şi care
reprezintă suma cheltuielilor pentru categorii de cheltuieli eligibile care nu sunt solicitate prin
Programul SAPARD, şi care vor avea acelaşi statut ca şi cheltuielile neeligible. Această sumă va fi
suportată de beneficiar
- Total valoare neeligibilă a proiectului, care reprezintă suma cheltuielilor pentru categorii
de cheltuieli neeligibile.

Precizări privind categoriile de cheltuieli cuprinse în buget:


Tabelul nr. 4.2.8. - Categorii de cheltuieli
Categorie de cheltuieli Precizări

3.1 Cheltuielile eligibile de la capitolul 3 plus cheltuielile


eligibile de la capitolul 5 să nu depăşească 12% din costul total
eligibil al proiectului.
5.1 Sunt cheltuieli de proiectant pentru echipamente, reŃele,
accesorii şi lucrări cu destinaŃie temporară, in scopul specific
al organizării şantierului şi desfăşurării lucrărilor.

Notă: Acest buget indicativ reprezintă versiunea adaptată la condiŃiile specifice ale
Programului SAPARD a devizului general din Hotărârea de Guvern nr. 376 / 1994 privind
metodologia de elaborare a devizului general pentru obiectivele de investiŃii publicată în
Monitorul Oficial nr. 203 / 8.05.1994. Devizul general din Studiul de Fezabilitate va fi adaptat în
conformitate cu specificul investiŃiei.
G. PLANUL FINANCIAR
Valoarea eligibilă totală a proiectului trebuie să corespundă cu cea menŃionată în tabelul
privind Bugetul proiectului şi se împarte pe sursele de finanŃare.
Proiectele publice de infrastructură care nu sunt de natură să genereze venituri nete
substanŃiale, sunt acele proiecte la care valoarea netă curentă a fluxului de venituri viitoare,
minus costurile de exploatare, au ca rezultat o valoare mai mică decât 25% din costul total al
investiŃiei respective. Costurile de exploatare sunt costuri survenite pentru funcŃionarea investiŃiei,
inclusiv costurile de întreŃinere, dar exclusiv amortizările sau costurile de capital. Pentru aceste
proiecte, contribuŃia publică este de 100% din costul eligibil.
Ca urmare, beneficiarilor publici ai acestor proiecte nu li se cere în mod obligatoriu o
contribuŃie proprie.
ContribuŃia proprie poate fi asigurată din orice sursă de finanŃare, fie publică (bugetul
local), fie privată (donaŃii, sponsorizări etc.) şi acoperă parŃial cheltuielile neeligibile.
H. LISTA DOCUMENTELOR ANEXATE
Documentele se vor ataşa în ordinea indicată în tabel. Toate documentele menŃionate în
secŃiunea H a formularului trebuie ataşate, obligatoriu pentru unele, dacă este necesar pentru
altele.
Alte documente ne-obligatorii (de exemplu Proiectul Tehnic) se anexează dacă există,
atrăgând mărirea punctajului.
La cele 3 exemplare ale cererilor de finanŃare, se vor anexa documente justificative, în
original sau copie, după cum se precizează în tabelul din Ghidul Solicitantului, punctul 2.2.1.
'Documente justificative'.
La cele 3 exemplare ale cererilor de finanŃare, se vor anexa documente justificative, în
original sau copie, după cum se precizează în tabelul de mai jos:

139
Tabelul nr. 4.2.11. - SituaŃia documentelor anexate

Lista Exemplarul Exemplarul Exemplarul


documentelor ORIGINAL COPIE 1 COPIE 2
6.1 Original Copie Copie
6.2 Original Copie Copie
6.3 Copie Copie Copie
6.4 Copie Copie Copie
6.5 Original Copie Copie
6.6 Copie Copie Copie
6.7 Original Copie Copie
6.8 Original Copie Copie
6.9 Copie Copie Copie
6.10 Copie Copie Copie
6.11 Original Copie Copie
6.12 Original Copie Copie
6.13 Copie Copie Copie
6.14 Copie Copie Copie
6.15 Copie Copie Copie
6.16 Copie Copie Copie
6.17 Original Copie Copie
6.18 Original Copie Copie
6.19 Copie Copie Copie
6.20 Original Copie Copie
6.21 Copie Copie Copie

I. DECLARAłII ALE SOLICITANTULUI


I1. Angajamentul solicitantului
Se completează in spaŃiile albe corespunzătoare cu datele solicitate. Anagajamentul trebuie
semnat şi ştampilat.
I. DECLARAłII ALE SOLICITANTULUI
I2 DeclaraŃie pe propria răspundere referitoare la conformitatea cu clauza de
origine europeană
Se completează in spaŃiile albe corespunzătoare cu datele solicitate
DeclaraŃia trebuie semnată şi ştampilată.
I. DECLARAłII ALE SOLICITANTULUI
I3 DeclaraŃie pe propria răspundere privind existenŃa obiectivelor culturale şi
turistice (model)
I4 DeclaraŃie pe propria răspundere referitoare la finanŃarea din alte programe de
finanŃare nerambursabilă pentru proiectul propus
Se completează în spaŃiile albe corespunzătoare cu datele solicitate. DeclaraŃia trebuie
semnată şi ştampilată.
I - Venituri şi cheltuieli
Se va completa numai pentru submăsurile: „Alimentarea cu apă în sistem centralizat în
zonele rurale» şi „Canalizări în sistem centralizat în zonele rurale".

I.Tabel de calcul al veniturilor nete


140
Se vor completa valorile corespunzătoare cheltuielilor şi veniturilor, estimate pentru fiecare
an, conform modelului prezentat. Fluxul de numerar (venituri nete), diferenŃa dintre Cheltuieli
Totale şi Venituri Totale vor fi automat calculate pentru fiecare an şi vor fi prezentate în căsuŃa
corespunzătoare.
II.Tabel de calcul al valorii actualizate a veniturilor nete
Se va completa rata de actualizare r în căsuŃa corespunzătoare. În coloana Factor de
actualizare, vor fi afişate valorile corespunzătoare ratei de actualizare introduse.
DiferenŃa dintre încasările şi plăŃile efectuate pe parcursul anului şi reprezintă fluxul
de numerar pe anul k (FNK):
FNk= Vk-Ov în care:
V„ = încasările totale înregistrate în anul n
Vk - Volum total apă livrată anual * cost m3 de apă
Chk = PlăŃile corespondente pentru cheltuielile operaŃionale şi de întreŃinere efectuate în
anul n
Cht = Cheltuieli pentru funcŃionarea investiŃiei (utilităŃi si materiale + Cheltuieli de
întreŃinere (exclusiv cheltuielile cu amortizarea şi cheltuielile de capital)
De = durata de exploatare
k = anul în care se fac cheltuielile sau se obŃin veniturile, k =1,1

Valoarea fluxului de numerar pentru fiecare an de prognoză trebuie să fie > 0


Valoarea Actualizată a Veniturilor Nete (VAVN), permite să se facă comparaŃia între
volumul total al încasărilor pe o perioadă de 10 ani şi plăŃile totale (plus investiŃia proprie
dacă este cazul) pe aceeaşi perioadă
Se calculează ca diferenŃă între veniturile totale actualizate şi cheltuielile totale
actualizate conform următoarei formulei:
VAVNA = VAVNK
unde VAVNk= FN k * Rk este valoarea actualizată a veniturilor nete pe anul k.
AtenŃie:
În cazul în care VAVNA/ I < 0,25 atunci proiectul va fi finanŃat în proporŃie de 100%
În cazul în care VAVNA/I > 0,25, proiectul va fi finanŃat în proporŃie de maxim 50%,
valoarea actualizată netă urmând a se calcula cu următoarea formulă:
VAVNB=VAVNK
unde IP - (contribuŃia proprie)
Factorul de actualizare (r) va fi în valori reale (fără inflaŃie), valoarea utilizată curent fiind
cuprinsă între 8-15%. Rata de act uali z ar e corespunzătoare factorului de actualizare „r" va fi
calculată pentru fiecare an k cu formula:
Rk = 1/(1 +r)k
2 - Indicatori
Pentru sub-măsura corespunzătoare proiectului, se vor completa cantităŃile
corespunzătoare.
OPISUL DOCUMENTELOR ANEXATE
Se vor preciza denumirile complete ale documentelor anexate, indicându-se paginile
corespunzătoare. Pentru documentele care au perioada de valabilitate, ca avize, autorizaŃii,
etc, se vor preciza şi perioadele de valabilitate ale acestora în coloana corespunzătoare.

Anexa 4 la Ghidul solicitantului - Contractul cadru

CONTRACT CADRU
Nr. ............ ................................................... /.................................
141
PENTRU
ACORDAREA AJUTORULUI FINANCIAR NERAMBURSABIL ÎN CONDIłIILE
PROGRAMULUI SPECIAL DE PREADERARE PENTRU AGRICULTURA SI
DEZVOLTARE RURALA SAPARD - ROMÂNIA

AGENłIA SAPARD - România, cu sediul în str Negustori, nr. 1 B. sector 2 Bucureşti,


Tel. 40-21-311.09.33 / Fax 40 -21315.67.79; email: sapard@sapard.ro, reprezentată de
.................. în funcŃia de Director General, al AgenŃiei Sapard, in calitate de Auroritate
Contractanta, pe de o parte
şi
Persoana Juridică
Nume: ...........................................................................................................................................................
Cod fiscal ...............................................................................................................................
Adresa:..........................................................................................................................................
Str. ........................................................................................................................................
Nr............... bl........... etaj.......... apartament .......... cod postal ............................................
Localitatea ..................................................................
(comuna).................................................JudeŃ...............................................................
Tel................................... Fax: ....................................E-mail .................................................
reprezentată prin <Numele reprezentantului Iegal>
în funcŃia de.................. , ................................. ...................................................................
în calitate de Beneficiar,
pe de alta parte

au convenit următoarele:

Articolul 1 Obiectul contractului

1(1) Obiectul acestui Contract îl reprezintă acordarea finanŃării nerambursabile de către


Autoritatea Contractantă, pentru punerea în aplicare a Proiectului
nr...........................intitulat:..................................................................................
l (2) Beneficiarului i se va acorda finanŃarea nerambursabilă în termenii şi condiŃiile
stabilite în acest Contract, care este constituit din Contractul cadru şi anexe acestuia, pe
care Beneficiarul declară că le cunoaşte şi le acceptă.
Cererea de finanŃare depusă de beneficiar devine anexa Anexa V la prezentul Contract
în urma verificărilor modificărilor şi completărilor efectuate pe parcursul procedurii de
evaluare , selectare.
1 (3) Beneficiarul acceptă finanŃarea nerambursabilă şi se angajează să desfăşoare
Proiectul pe propria răspundere.
Articolul 2 - Durata de execuŃie
2 (1) Executarea prezentului contract va începe la data semnării acestuia de către
ambele părŃi conform Prevederilor generale specificate în Anexa 1, care face parte integrantă din
prezentul contract.
2 (2) Durata de de execuŃie a proiectului aşa cum se menŃionează în Cererea de
finanŃare, este de .... luni Termenul limită de execuŃie până la care proiectul selectat în cadrul
cererii de proiecte M1.1 n/a- D trebuie finalizat este 30 septembrie 2003. Această dată reprezintă
data limită până la care beneficiarul poate depune ultima cerere de plată.
Durata de valabilitate a contractului cuprinde perioada de execuŃie a proiectului, la
care se adaugă 5 ani de la data ultimei plăŃi efectuate de Autoritatea Contractantă.
Contractul va intra în vigoare la data semnării acestuia de către ambele părŃi.
Articolul 3 Valoarea Contractului

142
3 (1) Valoarea totală eligibilă a Proiectului care face obiectul finanŃării nerambursabile de
către Autoritatea Contractantă este de maxim (suma) ..............lei .............................
(în litere şi cifre)
3 (2) AgenŃia SAPARD se angajează si acorde o finanŃare nerambursabilă de maxim
<suma> ........................lei....................................................... (cifre şi litere), echivalentă cu
................................. % din costul total eligibil al Proiectului specificat în paragraful 3 (1); suma
finală va fi stabilită în conformitate cu articol 16 din Anexa 1 la prezentul contract.
Articolul 4 - Modalitatea de plată.
4 (1) Beneficiarul va întocmi rapoarte tehnice şi financiare pentru a fundamenta
cererile de plată în conformitate cu articolul 2 din Anexa I la prezentul contract
4 (2) Plata se va efectua pe baza cererilor de plată autorizate de AgenŃia SAPARD
depuse de beneficiari şi însoŃite de documente justificative. Autorizarea cererilor de plată se face
în urma verificărilor documentelor justificative prezentate de beneficiar conform cerinŃelor
AutoritaŃii Contractante, respectiv InstrucŃiuni de plată, Anexa III la prezentul contract.
4 (3) Beneficiarul poate opta pentru plata finanŃării nerambursabile în maximum cinci
tranşe.
Articolul 5 - DispoziŃii de plată
5 (1) Plata se va efectua pe baza declaraŃiilor de cheltuieli făcute de beneficiar în
conformitate cu articolul 2 din Anexa I.
5 (2) PlăŃile se vor efectua în Lei în următorul cont:
- cont numărul:
[ ................ ]
- deŃinător:
[ ................ ]
- Trezoreriei de Stat:
[ ................ ]
5 (3) Pentru rambursarea fiecărei tranşe de plată termenul limită de efectuare a
acesteia este de 90 de zile calendaristice de la data înregistrării cererii de plată.
Articolul 6 Anexe
6 (1) Următoarele documente sunt anexate la prezentul Contract şi sunt parte
integrantă a acestuia:
Anexa I: Prevederi Generale
Anexa II: Panouri cu informaŃii privind participarea U.E
Anexa III: InstrucŃiuni de plată
Anexa IV: manual de instrucŃiuni privind achiziŃiile publice pentru lucrări, bunuri
şi servicii
Anexa V: Cererea de finanŃare (copie după formularul Cererii de finanŃare
modificată şi după bugetul final al proieciului, rezultat in urma verificării cererii de finanŃare ).
6 (2) În cazul apariŃiei unui conflict între prevederile Anexelor şi ale CondiŃiilor
Speciale, primează prevederile Contractului cadru.
Articolul 7
7 (1) Prezentul contract obligă părŃile să respecte întocmai şi cu bună credinŃă fiecare
dispoziŃie a acestuia în conformitate cu principiul obligativităŃii contractului intre părŃile
contractante în temeiul articolului 969 din Codul civil şi dispoziŃiilor Acordului multianual de
finanŃare al Programului SAPARD.
7 (2) Prezentul contract constituie titlul executoriu.
Încheiat în două exemplare originale în limba română, un original fiind pentru Autoritatea
Contractantă şi un original pentru Beneficiar.
Acest contract intră în vigoare la data ultimei semnături.

Tabelul nr. 4.2.12. – Date de identificare beneficiar şi autoritatea contractantă

143
Pentru Beneficiar Pentru Autoritatea Contractantă
(Reprezentant legal) Director General
Nume şi prenume Nume şi prenume
FuncŃia Semnătura
Semnătura Data
Data Locul
Locul
Director economic
Nume şi prenume Vizat Control Financiar Preventiv
Delegat
Semnătura Nume şi prenume
Semnătura
Vizat Control Financiar Preventiv
Propriu
Nume şi prenume
Semnătura
Vizat Oficiul Juridic
Nume şi prenume
Semnătura

ANEXA I La Contractul de FinanŃare


PREVEDERI GENERALE
Articolul 1 - ObligaŃii generale

1(l) Beneficiarul trebuie să asigure executarea Proiectului în conformitate cu descrierea


acestuia cuprinsă în Cererea de finanŃare aprobată.
AchiziŃionarea realizată de organismele publice, obiectul achiziŃiei publice trebuie să fie
originare din Uniunea Europeană, sau Ńara/Ńările beneficiare ale programului SAPARD (Republica
Bulgaria, Republica Cehia, Republica Estonia, Republica Ungaria, Republica Letonia, Republica
Lituania, Republica Polonia, România, Republica Slovacia şi Republica Slovenia) şi vor consta
în
(i) Servicii, lucrări, utilaje şi alte bunuri;
(ii) Bunuri şi echipamente procurate de un contractor pentru contracte de lucrări sau
servicii, dacă bunurile şi echipamentele sunt destinate să devină proprietatea proiectului pe toată
durata executării prezentului contract.
Beneficiarul va fi singurul răspunzător în fata autorităŃii contractante pentru implementarea
proiectului. Subcontractarea vreunei părŃi din proiect este strict interzisă.
1 (2) Beneficiarul trebuie să implementeze proiectul cu maximum de profesionalism,
eficienŃă şi vigilenŃă în conformitate cu cele mai bune practici în domeniul vizat şi în
concordanŃă cu acest contract.
1 (3) Beneficiarul se obligă să respecte regulile de achiziŃii pentru beneficiarii privaŃi,
conform Anexei IV a prezentului contract.
Articolul 2 - ObligaŃii privind informarea şi raportarea financiară şi tehnică
2(1) Benefiaciarul este obligat să întocmească şi să ataşeze la fiecare cerere de plată
rapoarte de execuŃie conform Anexei III la prezentul contract.
2(2) Beneficiarul are obligaŃia sa furnizeze orice alte informaŃii de natură tehnică sau
financiară solicitate de Autoritatea Contractantă.
Articolul 3 – ObligaŃii
3 (I) Beneficiarul se obligă să respecte, pe toata durata contractului, criteriile de
eligibilitate şi de selecŃie înscrise în cererea de finanŃare.

144
De asemenea, pe o perioadă de 5 ani de la ultima plată efectuată de AgenŃia SAPARD,
Beneficiarul se obligă să nu modifice substanŃial proiectul conform Art. 14 (2) al prezentului
contract.
3 (2) Beneficiarul îşi va asuma integral răspunderea pentru prejudiciile cauzate terŃilor din
culpă, pe parcursul derulării proiectului. Autoritatea Contractantă va fi degrevată de orice
responsabilitate pentru prejudiciile cauzate terŃilor din culpa beneficiarului.
3 (3) În maxim 8 luni de la semnarea contractului cu AgenŃia Sapard, beneficiarul public
al programului Sapard va depune la BRIPS-ul de regiune al AutorităŃii Contractante, Fişa de
avizare/neavizare a procedurilor de de achiziŃii publice şi declaraŃia de eşalonare a plăŃilor.
Articolul 4 - Conflict de interese
Beneficiarul va adopta o asemenea conduită care va evita conflictul de interese şi va
informa imediat Autoritatea Contractantă despre orice situaŃie care dă naştere sau este posibil să
dea naştere unui astfel de conflict.
Articolul 5 – ConfidenŃialitate
Autoritatea Contractantă şi Beneficiarul se angajează să păstreze confidenŃialitatea
rapoartelor la care se face referire în prezentul contract şi a oricărui document, informaŃie sau alt
material de care se ia la cunoştinŃă în prezentul contract, informaŃiile pot fi furnizate doar
autorităŃilor competente.
Articolul 6 – Publicitate
6(1) Autoritatea Contractantă cere ca, prin orice notă sau publicare făcută de Beneficiar
privind Proiectul, inclusiv conferinŃe sau seminarii, trebuie să specifice că Proiectul a primit
fonduri de la Uniunea Europeană . Beneficiarul trebuie să facă referiri la Proiect şi la contribuŃia
financiară a Uniunii Europene în informaŃia oferită, în rapoartele interne şi anuale şi în orice
relaŃie cu mass-media.
6 (2) Orice demers publicitar efectuat de Beneficiar în orice formă şi în orice mediu,
trebuie să specifice că proiectul a fost realizat cu sprijinul Programului SAPARD şi să fie însoŃit
de următorul text: "Acest proiect a fost realizat cu contribuŃia financiară a Uniunii Europene".
Textul va fi afişat pe obiectivele de investiŃii la loc vizibil şi va fi menŃinut pe perida execuŃie a
lucrărilor şi cel puŃin 5 ani după finalizarea acestuia.
Pe toată durata executării contractului, Beneficiarul are obligaŃia să instaleze un panou cu
informaŃii privind participarea U.E., conform modelului din Anexa II la prezentul contract.
Articolul 7 - Dreptul de proprietate / utilizare a rezultatelor şi echipamentelor
7 (1) Drepturile de proprietate industrială şi intelectuală rezultate din aplicarea
proiectului, sunt drepturi exclusive ale Beneficiarului.
7 (2) Prin derogare de la prevederile primului paragraf, Beneficiarul poate acorda dreptul
AutorităŃii Contractante de a utiliza în mod liber aşa cum crede de cuviinŃă, toate documentele
care derivă din Proiect, in orice formă a lor.
Articolul 8 - Evaluarea Proiectului
8 (1) Dacă Autoritatea Contractantă sau Comisia Europeană efectuează evaluări pe durata
executării prezentului contract, Benefiaciarul trebuie să îşi asume obligaŃia furnizării AutorităŃii
Contractante, Comisiei Europene şi/sau agenŃilor lor autorizaŃi a oricărui document sau informaŃie
în măsura să ajute ca evaluarea să fie încheiată cu succes, şi să admită drepturile de acces descrise
în Articolul 15 (2) din prezentul contract.
8 (2) Rezultatul oricărei evaluări va fi pus la dispoziŃia părŃilor contractante.
Articolul 9 - Amendament la Contract
9 (1) Orice modificare la contract se va face cu acordul ambelor părŃi.
9 (2) Orice amendament al Contractului sau al anexelor sale trebuie făcut în scris printr-un
act adiŃional şi încheiat în aceleaşi condiŃii ca şi Contractul original inclusiv modificarea
termenelor de rambursare.
9 (3) Scopul actului adiŃional trebuie să fie în concordanŃă cu natura proiectului care
face obiectul contractului iniŃial.

145
9 (4) Modificările contractului pot fi efectuate numai în cursul perioadei de execuŃie a
proiectului, stabilită prin contract, şi nu pot fi modificate retroactiv.
9 (5) Valoarea maximă eligibilă aprobată şi prevăzută în contract nu poate face obiectul
modificării prin act adiŃional.
9 (6) Beneficiarul va notifica AutorităŃii Contractante orice schimbare a adresei sediului
social, contului bancar sau a responsabilului legal sau tehnic. Pentru oricare din aceste cazuri,
notificarea va fi însoŃită de documente justificative eliberate de autorităŃile competente, care vor fi
ulterior aprobate de Autoritatea Contractantă şi vor deveni parte integrantă din contract.
Articolul 10 – Cesiunea
Contractul în integralitatea sa, precum şi toate drepturile şi obligaŃiile decurgând din acesta,
nu pot face obiectul cesiunii. În caz de imposibilitate, neimputabilă beneficiarului, de a executa
prevederile contractuale, activitatea va fi preluată de succesorii săi în drepturi, cu înştiinŃarea
prealabilă a AutorităŃii Contractante.
Articolul 11 - Încetarea contractului înainte de termen
11 (1) În cazuri excepŃionale şi temeinic dovedite, inclusiv cazurile de forŃă majoră,
Autoritatea Contractantă poate decide să rezilieze Contractul printr-o notificare scrisă, fără a fi
cerută beneficiarului plata finanŃării nerambursabile.
11 (2) Autoritatea Contractantă poate înceta executarea Contractului, în cazul încălcării de
către beneficiar a prezentului contract.
În această eventualitate Autoritatea Contractantă îşi rezervă dreptul de a cere înapoierea
completă a sumelor deja plătite în cadrul Contractului.
Anterior rezilierii Contractului, Autoritatea Contractantă poate suspenda plăŃile ca o
măsură de precauŃie, fără o avertizare prealabilă după cum este specificat în acest articol.
11(3) In cazul în care beneficiarul nu se prezintă în termen de 8 luni de la semnarea
contractului cu avizul favorabil al procedurii de achiziŃii publice şi declaraŃia de eşalonare a plaŃilor,
(documente ce trebuie prezentate la BRIPS pentru acordarea primei tranşe de plată) contractul este
desfiinŃat de drept.
Articolul 12 – Modificarea duratei de execuŃie a Contractului
12 (1) Beneficiarul trebuie să informeze Autoritatea Contractantă fără întârziere despre
orice circumstanŃă probabilă să împiedice sau să întârzie executarea contractului. Beneficiarul
poate cere, cu cel puŃin 30 de zile înainte de sfârşitul perioadei de execuŃie, prelungirea duratei
de execuŃie a contractului. Toate dovezile de susŃinere, necesare pentru aprobare, trebuie să
însoŃească cererea.
Durata de execuŃie a contactului se prelungeşte corespunzător.
12 (2) Contractul trebuie să ia sfârşit in termenul limită menŃionat în Articolul 2 al
prezentului Contract Cadru. Autoritatea Contractanta va informa beneficiarul despre orice
amânare a datei finale.
Articolul 13 - Legea aplicabilă.
13 (1) Acest contract va fi guvernat de legea română.

13 (2) În eventualitatea unei dispute între Autoritatea Contractanta şi Beneficiar, survenite


din executarea acestui Contract, se va încerca soluŃionarea disputei pe cale amiabilă. În situaŃia în
care nu se poate ajunge la o înŃelegere pe cale amiabilă, disputa va fi soluŃionată de instanŃele
judecătoreşti competente, potrivit legii.

PREVEDERILE FINANCIARE

Articolul 14 Eligibilitatea cheltuielilor

14(1) Conform Acordului Multianual de FinanŃare următoarele cheltuieli nu sunt


eligibile pentru cofinanŃarea de către Uniunea Europeană în cadrul Programului:

146
a) cumpărarea, închirierea sau luarea în leasing a terenurilor şi clădirilor existente,
indiferent dacă leasingul are ca rezultat trecerea în proprietate a celui care ia în leasing;
b) impozite, taxe vamale şi taxe de import care:
i) sunt recuperabile, rambursabile sau compensate prin orice mijloace ;
ii) nu fac parte din sistemul fiscal general din România;
iii) comportă disproporŃionalităŃi in orice parte a Programului;
c) costuri operaŃionale, inclusiv costuri de întreŃinere şi chirie
(d) leasing, exceptând cazul în care leasingul are ca rezultat trecerea în proprietate a celui
care ia în leasing;
(e) costurile oricăror servicii, bunuri şi lucrări care valorează mai mult de echivalentul în
lei a 10.000 euro, pentru care beneficiarul nu a obŃinut oferte de la cel puŃin trei
furnizori, originalele acestora fiind incluse în declaraŃia de cheltuieli la care se face
referire in Articolul (8), (b) din SecŃiunea A a Acordului multianual de finanŃare;
(f) comisioane bancare, costurile garanŃiilor şi cheltuieli similare ;
g) costuri de schimb valutar, taxe şi pierderi ocazionate de schimburile valutare asociate
contului euro SAPARD;
h) cheltuieli efectuate de către administraŃia publică, incluzând AgenŃia SAPARD şi în
special, cheltuieli de regie, chirii şi salarii ale personalului angajat în activităŃi de management,
implementare, monitorizare şi control;
i) acea parte de costuri, precum onorariile plătite arhitecŃilor, inginerilor sau consultanŃilor,
taxe legale, studii de fezabilitate, achiziŃii de patente şi licenŃe, costuri ce privesc pregătirea şi/sau
implementarea unui proiect, direct legate de măsură, care depăşesc 12% din costul total eligibil al
proiectului;
j) cheltuiala legată de produsele sau serviciile care nu respectă prevederile menŃionate în
paragrafele 2.6 şi 2.7 din Articolul 14 din secŃiunea A din acordul multianual de finanŃare;
k) cheltuiala privind proiectele care au generat taxe de utilizator sau participant înainte de
încheierea proiectului fără ca sumele respective să fi fost deduse din costurile eligibile;
l) costuri promoŃionale, altele decât în interes comun. La care se adaugă:
- plata în natură;
- cheltuieli pentru cumpărarea de echipament second-hand;
- cheltuieli, neimplicate in infrastructura, ale unui beneficiar, dacă mai mult de 25% din
capital este deŃinut de un organism sau organisme publice.
Conform Fişei tehnice a Măsurii 2.1, nu este eligibilă:
- achiziŃionarea de mijloace de transport.
- Conform PNADR, nu sunt eligibile
- branşarea individuală a gospodăriilor/exploatărilor agricole, atât obiective economice cât
şi turistice, la obiectivul de investiŃie.
- construirea de locuinŃe.
Se verifică dacă există în Hotărârea consiliului Local decizia de închidere a cheltuielilor
neeligibile în bugetul local pentru perioada realizării investiŃiei.
14(2) Proiectul rămâne eligibil pentru cofinanŃarea Uniunii Europene numai dacă nu suferă
o modificare substanŃială, pe perioada de valabilitate a contractului. Modificările substanŃiale la un
proiect sunt acelea care:
i. îi afectează natura şi condiŃiile de implementare sau oferă unei firme sau organism
public un avantaj necuvenit
ii. rezultă de asemenea dintr-o schimbare a naturii proprietăŃii unui articol din
infrastructură
Beneficiarul trebuie să notifice Autoritatea Contractantă la apariŃia oricărei modificări de
mai sus.
Dacă obiectivele finanŃate nu sunt folosite conform scopului destinat va fi recuperat de către
Autoritatea Contractantă, de la beneficiar.
Articolul 15 - Contabilitate şi controale tehnice şi financiare
147
15 (1) Beneficiarul trebuie să Ńină înregistrări contabile sistematice şi precise referitoare la
executarea contractului. Sistemul contabil utilizat va urma procedurile dictate de uzanŃele
profesionale. Pentru fiecare proiect trebuie Ńinută o evidenŃiere separată, cu toate veniturile şi
cheltuielile pe perioada de valabilitate a contractului.
15 (2) Beneficiarul trebuie să accepte inspecŃiile, pe bază de documente sau la faŃa locului
efectuate de Autoritatea Contractantă. Comisia Europeană şi Curtea de Conturi a ComunităŃii
Europene asupra modului de utilizare a finanŃării nerambursabile, în conformitate cu Acordul
Multianual de FinanŃare dintre România şi UE, ratificat prin Legea Nr. 316/ 2001, pe perioada de
valabilitate a contractului. În acest scop, Beneficiarul se angajează să acorde personalului
AutorităŃii Contraciante, Comisiei Europene sau al CurŃii de Conturi, sau altor persoane mandatate
de aceste instituŃii dreptul de acces la locurile şi spaŃiile unde se implementează proiectul,
inclusiv acces la sistemele informatice, precum şi la toate documentele şi fişierele informatice
privind gestiunea tehnică şi financiară a Proiectului. Documentele trebuie să fie uşor accesibile şi
arhivate astfel încât să permită verificarea lor. Beneficiarul este obligat să informeze Autoritatea
Contractantă de locul unde sunt arhivate documentele.
Articolul 16 - Suma finală a finanŃării Comunitare
16 (1) Valoarea totală eligibilă, care urmează a fi plătită de Autoritatea Contractantă nu va
depăşi suma finanŃării nerambursabile; prevăzută la Articolul 3 (2) din Contractul Cadru .
16 (2) În cazul în care la sfârşitul proiectului, costurile eligile sunt mat mici decât costul
total estimat menŃionat la Articolul 3 (1) al Contractului Cadru, co nt ri b u Ń ia financiară acordată
de Autoritatea Contractantă se va limita la suma rezultată din aplicarea procentul prevăzut în
articolul 3(2) al Contractului Cadru, la costurile reale.
Articolul 17 - NeregularităŃi, sume necuvenite şi restituirea finanŃării
17 (1) Prin "Neregularitate" în accepŃiunea prezentului contract, se înŃelege orice încălcare a
prevederilor contractului şi a Acordului Multianual de FinanŃare ratificat prin legea 316/2001.
17 (2) Orice plată excedentară efectuată de către Autoritatea Contractantă, constituie plată
necuvenită iar Beneficiarul are obligaŃia de a restitui sumele necuvenite în termen de 5 zile
calendaristice de la data confirmării de primire a notificarii de către Autoritatea Contractantă.
începând cu a 6-a zi calendaristică se vor calcula penalităŃi, în procentul stabilit conform
dispoziŃiilor legale în vigoare, la data respectivă, pentru fiecare zi de întârziere.
În cazul în care situaŃia prevăzută în aliniatul precedent a fost depistată înainte de efectuarea
ultimei plaŃi Autoritatea Contractantă poate să decidă diminuarea sumei rambursate începând cu
tranşa următoare până la stingerea integrală a debitului la care se adaugă valoarea penalităŃilor.
În cazul în care plata excedentară este depistată după efectuarea ultimei tranşe de plată
sau în cazul în care debitul nu a fost recuperat în totalitate, Autoritatea Contractantă va aplica
prevederile legislaŃiei naŃionale în vigoare cu privire la executarea silită a creanŃelor bugetare.
17 (3) În cazul încălcării de către Beneficiar a prezentului contract, Autoritatea
Contractanta va inceta executarea contractului. În acest caz Autoritatea Contractantă va solicita
înapoierea sumelor deja plătite în cadrul contractului şi va aplica Beneficiarului penalităŃi în
procentul stabilit conform dispoziŃiilor legale in vigoare. De asemenea, Autoritatea Con-
tractantată poate aplica posibile sancŃiuni în situaŃia neconformării cu obligaŃiile de mai sus, în
conformitate cu prevederile Acordului Multianual de FinanŃare, secŃiunea A, art.5 ( 1 ) lit.d.
17 (4) În cazul înregistrării unei neregularităŃi rezultate din culpa Beneficiarului, acesta
are obligaŃia să restituie integral valoarea finanŃării primite din partea Autoritatea Contractantă în
termen de 15 zile de la data confirmarii de primire a notificării.
În cazul în care beneficiarul nu se conformează acestei obligaŃii, Autoritatea Contractantă
va stabili pentru fiecare zi de întârziere penalităŃi în procentul prevăzut conform dispoziŃiilor în
vigoare, la data respecivă.
Dacă termenul de 30 zile din momentul notificării, Beneficiarul nu restituie integrai
sumele solicitate, inclusiv penalităŃile, Autoritatea Contractantă va sesiza instanŃa competentă in
vederea declanşării executării silite, în conformitate cu OG nr. 11/1996.

148
17 (5) Comisioanele bancare ocazionate de rambursarea sumelor datorate AutorităŃii
Contractante cad în sarcina exclusivă a Beneficiarului.
Articolul 18 - ForŃă majoră
18 (1) Prin forŃă majoră se înŃelege acel eveniment imprevizibil, insurmontabil şi
imposibil de înlăturat independent de voinŃa părtilor contractante, intervenit după data semnării
contractului, care împiedică executarea contractului şi care exonerează de răspundere partea care
o invocă.
Pot constitui cauze de forŃă majoră calamităŃile naturale cum ar fi: cutremure, inundaŃii,
alunecări de teren, război, revoluŃie, embargou.
18 (2) Partea contractantă care invocă ForŃă Majoră are obligaŃia de notifica celeilalte
părŃi, in termen de 5 zile de la data apariŃei respectivului caz de forŃă majoră, şi să-i transmită
acte doveditoare în termen de cel mult 15 zile de la aceeaşi data, de asemenea este obligată să-i
cominice de îndată, data încetării cazului de forŃă majoră, în termen de 5 zile.
18 (3) Dacă părŃile nu procedează la anunŃare, in condiŃiile şi în termenele prevăzute mai
sus, a începerii şi respectiv încetării cazului de forŃă majoră, partea care o invocă va suporta toate
daunele provocate celeilalte părŃi prin lipsă de notificare.
18 (4) Fiecare caz de forŃă majoră trebuie dovedit şi va constitui obiectul verificărilor ce
vor fi efectuate cu aceasta ocazie de către Autoritatea Contractantă.
18 (5) Îndeplinirea contractului va fi suspendata pe perioada de acŃiune a ForŃei Majore,
fără a prejudicia drepturile ce se cuvin părŃilor până la apariŃia acesteia.
18 (6) În cazul în care forŃa majoră şi/sau efectele acesteia obligă la suspendarea
executării prezentului contract pe o perioadă mai mare de 6 luni, părŃile se vor întâlni într-un
termen de cel mult 10 zile de la expirarea perioadei, pentru a conveni asupra modului de
executare a contractului.

Anexa 2 la Contractul de FinanŃare

PANOU CU INFORMAłII PRIVIND PARTICIPAREA U.E.


Panourile de publicitate privind cofinanŃarea proiectelor cu participarea Uniunii
Europene vor fi amplasate în apropierea investiŃiilor şi la loc vizibil.
Dacă se vor folosi pentru porŃiuni de drum lung, panourile vor fi amplasate pe ambele
părŃi ale drumului şi vor avea inscripŃionate acelasi text. Contractorul va identifica cele mai
potrivite amplasamente (în concordanŃă de vizibilitate şi reglementari de circulaŃie existente în
România).
Dimendiunea panoului va fi de 2,5m x 0,8m pentru spaŃii de până la 100 persoane şi 4.0 x
l,2m pentru spaŃii mai mari sau exterioare. Panoul va fi afişat pe perioada de valabilitate a
contractului care este de...... luni (execuŃia proiectului) + 5 ani. Elementele de informare afişate
pe panou vor fi următoarele:
• Sigla "Uniunii Europene" împreună cu textul "Uniunea Europeană" şi "Proiect finanŃat
prin SAPARD"
• Sigla "AutorităŃii contractante" şi sigla contractorului
• Valoarea proiectului
• Termenul de punere in funcŃiune
• Textul va fi scris în Aria!
Pentru a face cunoscută implicarea Uniunii Europene în finanŃarea lucrărilor
corespunzătoare măsurii 2.1 respectiv execuŃie sau modernizarea de drumuri comunale,
alimentării cu apă sau canalizare, plăcuŃele inscripŃionate pot fi amplasate in apropierea acestora.
ConcepŃia grafică, incluzând textul şi formatul trebuie să se armonizeze cu aspectul general al
lucrării. InscripŃia va conŃine sigla Uniunii Europene, sigla AutorităŃii: contractante, care
implementează proiectul şi un text care să reflecte contribuŃia Uniunii Europene, cum ar fi:

149
"acest drum a fost consolidat cu sprijinul Uniunii Europene" precum şi anul în care a fost
realizată lucrarea.

Exemplu:

UNIUNEA
EUROPEANĂ
PROGRAM
FINANłAT PRIN
PROGRAMUL SAPARD

OBIECTIV: Drum comunal


VALOARE ................................... Lei
BENEFICIAR:
TERMEN DE septembrie 2003
PUNERE ÎN
FUNCłIUNE

Anexa 3 la Contractul de FinanŃare


INSTRUCłIUNI DE PLATĂ
1) În maximum 3 luni de la semnarea contractului de finanŃare Beneficiarul trebuie să
depună la Biroul Pre-Autorizare PlăŃi din cadrul BRIPS :
- Fişa de avizare a procedurii de achiziŃii publice-formularul G3-ACP 081 (pentru
achiziŃii de bunuri/servicii) cu specificaŃia "AVIZAT" din partea Serviciului de achiziŃii
publice din AgenŃia SAPARD.
Sau
- Fişa de avizare a procedurii de achiziŃii publice-formularul G3-ACP 08 (pentru
achiziŃii de lucrări) cu specificaŃia "AVIZAT" din partea Serviciului de achiziŃii publice
din AgenŃia SAPARD.
- DeclaraŃia de eşalonare a plăŃilor,
La întocmirea DeclaraŃiei de eşalonare a plăŃilor Beneficiarul poate opta pentru unul din
cele cinci module de eşalonare valorică şi în timp (tranşe), a finanŃării nerambursabile ce o va
primi de la AgenŃia SAPARD. Formularul acestei declaraŃii este ataşat la instrucŃiunile da plată şi
se completează cu
- Numele beneficiarului
- Codul contractului de finanŃare
- Data depunerii DeclaraŃiei de eşalonare a plăŃilor
- Valoarea totală eligibilă a contractului
- Procentul ajutorului financiar nerabursabil din valoarea totală eligibilă a contractului
- Valoarea totală a ajutorului financiar nerambursabil
- Numărul de tranşe ales
Pentru fiecare tranşă se va depune la BRIPS câte un dosar de cerere de plata cu
documentele justificative atestând cheltuielile eligibile efectuate la valoarea totală a cheltuielilor
eligibile pe tranşă, expertul din cadrul BRIPS aplică procentul finanŃării nerambursabile şi va
stabili valoarea ajutorului nerambursabil pe tranşă. Beneficiarul alege numai un singur modul de
tranşe de plată din cele cinci şi completează, pentru fiecare tranşă următoarele:
- Luna in care Beneficiarul va depune, la BRIPS. cererea de plata
- Valoarea solicitată de beneficiar pentru tranşă
Atentie: valoarea primei tranşe trebuie să fie mai mare sau egală cu 30 % din valoarea
totală a ajutorului financiar nerambursabil.
Cererea de plată aferentă ultimei tranşe se va depune după finalizarea proiectului dar nu mai
târziu de 30 septembrie 2003.
150
Suma tranşelor trebuie să fie egală cu valoarea totală a ajutorului financiar
nerambursabil.

II) La data previzionată în DeclaraŃia de eşalonare a plăŃilor Beneficiarul va depune


Dosarul cererii de plată la Biroul Pre-Autorizare PlăŃi din cadrul BRIPS în 2 exemplare.
Fiecare pagină din ambele exemplare ale dosarului cererii de plata va conŃine specificaŃia
PROGRAM SAPARD, va fi numerotată şi va fi semnată de reprezentantul tehnic/legal al
proiectului.
Dosarul cererii de plată va avea la fiecare exemplar ataşat un Opis de documente după
următorul model:
Tabelul nr. 4.2.4. - Opisul documentelor
Nr.crt. Documente Nr. pag.
Cerere de plată
Documente justificative*
1
2
3
4
* Documentele justificative vor fi menŃionate în ordinea în care apar în formularul
Cererii de Plată ( formularul Pl.1).
Dosarul Cererii de plată este format din:
1. Cererea de plata
1.1 DeclaraŃia de eşalonare a plăŃilor P 0.3
2. Raportul de execuŃie P 1. 2
2.1. Sumarul certificatelor de origine a bunurilor P 1.2.1
2.1.1. Copiile certificatelor de origine a bunurilor (pentru bunuri din import)
2.1.2. Copii după DeclaraŃiile vamale (pentru bunurile din import) ataşate la facturi
2.2. DeclaraŃia de cheltuieli P1.2.2
2.2.1. AutorizaŃia de construire (la prima plată)
2.2.2. Procesul verbal de predare a amplasamentul împreună cu bornele topografice şi
planul de amplasament al investiŃiei (la prima plată)
2.2.3. Copiile facturilor şi documentelor de confirmare a plăŃii
2.2.3.1. SituaŃia de lucrări cu devizul aferent tranşei
2.2.3.2.Copii după Buletinele de analiză a materialelor incorporate sau certificatelor de
calitate a materialelor folosite (unde este cazul);
2.2.3.3. Procesul verbal de lucrări ascunse (unde este cazul)
2.2.3.4.Procesul verbal pe faze determinante (unde este cazul);
2.2.3.5.Procesul verbal de recepŃie a chiziŃiei până la momentul tranşei aferente cererii de
plată
2.2.4. Procesele - verbale de recepŃie la terminarea lucrărilor (la ultima cerere de plată);
2.2.5. AutorizaŃia de funcŃionare (la ultima cerere de plată)
3. Certificat de atestare a pregătirii profesionale (la prima cerere plată, dacă este cazul);
4. DeclaraŃia pe proprie răspundere a Beneficiarului că nu beneficiază de alt ajutor financiar
public nerambursabil pentru acelaşi proiect.
Formularele: DeclaraŃia de eşalonare a plăŃii, Cererea de plată, Raportul de execuŃie,
Sumarul certificatelor de origine a bunurilor şi DeclaraŃia de cheltuieli sunt ataşate la aceste
instrucŃiuni de plată, iar beneficiarul sau reprezentantul legal al proiectului poate solicita
informaŃii legate de modul de completare al acestor formulare la Biroul Pre-Autorizare PlăŃi din
cadrul Biroului Regional al AgenŃiei SAPARD.
III) Beneficiarul trebuie să respecte următoarele:

151
a) termenul de depunere a dosarului cererii de plată conform DeclaraŃiei de eşalonare a
plăŃii.
b) termenul de revenire (10 zile lucrătoare) cu dosarul cererii de plată complet, dacă în
urma verificării de conformitate s-au găsit documente lipsă.
c) termenul de transmitere a informaŃilor suplimentare, (15 zile lucrătoare) dacă în urma
verificării de conŃinut al dosarului cererii de plată s-au depistat erori.
În caz contrar se va trece la procedura de reziliere a contractului de finanŃare.
Verificarea completitudinii dosarului cererii de plată se va efectua în prezenŃa
beneficiarului, care va semna de luare la cunoştinŃă pe Fişa de verificare a conformităŃii.
Dacă dosarul cererii de plată este complet, rămâne la BRIPS, iar beneficiarul va primi o
copie a Fişei de verificare a conformităŃii.
În cazul în care se constată neconformitatea dosarului cererii de plată, Beneficiarului i se
va restitui dosarul cererii de plată, împreună cu o copie a Fişei de verificare a conformităŃii.
Beneficiarul va reveni la BRIPS în termenul prevăzut cu dosarul cererii de plată completat
în vederea unei noi verificări de conformitate.
Dosarul cererii de plată se va verifica în continuare în vederea stabilirii eligibilităŃii
cheltuielilor efectuate de Beneficiar.
În cazul în care în urma verificării conŃinutului documentelor din dosarul cererii de plată se
constată că cel puŃin unul din elementele verificate nu corespunde cu cele declarate de beneficiar
(ex. Raportul de execuŃie. Sumarul certificatelor de origine a bunurilor, DeclaraŃia de cheltuieli),
acesta va fi notificat de către BRIPS cu o Scrisoare de InformaŃii Suplimentare, trimisă cu
confirmare de primire.
Dacă beneficiarul nu a trimis informaŃiile solicitate în termenul văzut, se va trece la
procedura de reziliere a contractului de finanŃare.
IV) Dosarul cererii de plată va fi verificat din punct de vedere tehnic şi financiar şi la
locul de implementare al investiŃiei. Aceste controale se vor face în prezenŃa reprezentantului
legal/ tehnic al proiectului şi vizează verificarea stadiului de realizare fizică a investiŃiei şi
corectitudinea datelor cuprinse în documentele din dosarul cererii de plată.
ObligaŃiile beneficiarului la verificarea pe teren
-să fie prezent la locul de implementare a investiŃiei pentru verificarea pe teren, conform
notificării primite de la DGAIA-DGDR
- să prezinte toate documentele în original în vederea confruntării lor cu copiile din
dosarul cererii de plată
- să prezinte spre verificare:
- ultimul BilanŃ contabil
- ultima BalanŃă de verificare a conturilor sintetice şi analitice
În evidenŃa contabilă proprie, Beneficiarul va introduce contul sintetic 337.73-SubvenŃii
pentru investiŃii, individualizat în BilanŃul contabil in Pasiv, la Capitaluri proprii, care va
conŃine date privind toate finanŃările nerambursabile obŃinute din fonduri publice.
Se vor deschide două conturi analitice la contul 337.73:
Contul analitic 337.73.2 - individualizează finanŃările nerambursabile din fonduri publice
obŃinute de beneficiar pentru proiectul verificat (altele decât cele obŃinute prin Programul
SAPARD)
Contul analitic 337.73.1 - individualizează finanŃările nerambursabile din fonduri publice
obŃinute de beneficiar pentru proiectul verificat, prin Programul SAPARD.
Această evidenŃă contabilă va fi prezentată de beneficiar expertului verificator din cadrul
Biroului sapard – MLPTL.
În cazul în care la verificarea pe teren se constată că o parte a cheltuielilor efectuate de
beneficiar nu sunt eligibile, se va completa formularul Cheltuieli eligibile efectuate (numai cu
valorile cheltuielilor eligibile). Beneficiarul sau reprezentantul legal al proiectului va semna de
luare la cunoştinŃă pe acest formular .
În urma acestor controale cererea de plată va fi admisă la plată.
152
FORMULARUL P0.3 M2.1

DECLARAłIA DE EŞALONARE A PLĂłILOR

Valoarea totală eligibilă a contractului: ...........................................................................


Procentul ajutorului financiar nerambursabil: ................................................................
Valoarea totală a ajutorului financiar nerambursabil: ..................................................
Beneficiar:
Cod contract de finanŃare:
Data:

Modul 5 tranşe de plată:


I plata: Data (luna) ........................Valoare ........................
II plata: Data (luna) ........................Valoare ........................
IVplata: Data (luna) ........................Valoare ........................
V plata: Data (luna) ........................Valoare ........................
VIplata: Data (luna) ........................Valoare ........................

Modul 4 tranşe de plată


I plata: Data (luna) ........................Valoare ........................
II plata: Data (luna) ........................Valoare ........................
III plata: Data (luna) ........................Valoare ........................
IV plata: Data (luna) ........................Valoare ........................

Modul 3 tranşe de plată


I plata: Data (luna) ........................Valoare ........................
II plata: Data (luna) ........................Valoare ........................
III plata Data (luna) ........................Valoare ........................

Modul 2 tranşe de plată


I plata: Data (luna) ........................Valoare ........................
II plata: Data (luna) ........................Valoare ........................

Modul 1 tranşă de plată:


I plata: Data (luna)............................Valoare.....................

Semnătura: ................. (responsabil tehnic /legal de proiect)

Ştampilă beneficiar

ANTET BENEFICIAR FORMULARUL P1.2-M2.1

RAPORTUL DE EXECUłIE
DATA..../200...
1. Codul contractului de finanŃare:
153
2. Descrierea generală a stadiului fizic de realizare al investiŃiei (procentual, din totalul
investiŃiei):
...............................................................................................................................................
..............................................................................................................................................
..............................................................................................................................................
(se ataşează formularul P1.2.1 sumarul certificatelor de origine a bunurilor)
i)- Cheltuieli efectuate: ...................................................................................................Lei
(se ataşază formularul Pl.2.2 DeclaraŃia de cheltuieli)
ii) Descrierea acŃiunilor de publicitate întreprinse:
...............................................................................................................................................
...............................................................................................................................................
...............................................................................................................................................
iii) Pentru ultima Cerere de plată:
a) toate bunurile achiziŃionate de la începutul derulării investiŃiei sunt montate şi puse în
funcŃiune;
b) investiŃia realizată este înregistrată în evidenŃa contabilă a societăŃii/ asociaŃiei
c) investiŃia realizată este conformă cu Proiect tehnic de execuŃie
d) investiŃia respectă cerinŃele legislaŃiei în vigoare;
e)personalul tehnic are cunoştinŃele de specialitate necesare asigurării funcŃionării
investiŃiei realizate.

MĂSURA 2.1

DEZVOLTAREA ŞI ÎMBUNĂTĂłIREA INFRASTRUCTURII RURALE


1. MOTIVAłIE
Infrastructura rurală este foarte redusă şi prezintă disparităŃi foarte mari. În majoritatea
spaŃiului rural se remarcă următoarele:
- drumuri locale nemodernizate sau lipsa drumurilor locale, stare de lucruri ce are un
impact negativ asupra accesului direct la reŃeaua rutieră sau la cea de cale ferată precum şi cele
care îmbunătăŃesc circulaŃia în zonele rurale şi/sau deservesc accesul la exploataŃiile agricole;
- reŃeaua de alimentare cu apa în sistem centralizat este insuficientă
- reŃelele de canalizare şi staŃiile de epurare a apelor reziduale sunt inexistente
- în majoritatea comunelor lipseşte canalizarea, iar staŃii de epurare nu există, apele uzate
fiind de regula deversate în apele curgătoare care traversează satele sau sunt împrăştiate pe câmp.
Programul SAPARD, prin măsura de infrastructura rurală este complementar Programului
pentru Normalizarea VieŃii la Sate care este implementat de Guvernul României prin Hotărârea
de Guvern nr. 577/ 1997 privind pietruirea drumurilor şi prin Hotărârea Guvernului nr. 687/1997
privind contractarea şi garantarea de către Guvern a unui credit exten pentru realizarea unor
programe guvernamentale (alimentarea apă a satelor şi asigurarea de locuinŃe sociale).
Prin programul aprobat prin HG.577/1997 au fost finanŃate proiecte de îmbunătăŃire a
infrastructurii rurale în perioada 1997-2000, în majoritate cu fonduri de la bugetul de stat şi
reprezintă sprijinul acordat de către statul român pentru dotarea satelor şi comunelor cu lucrări de
infrastruă rutieră şi edilitară. Programul a cuprins proiecte de interes major pentru activităŃile
locale în limita a 30% din lucrările inventariate ca fiind necesare.
Programul finanŃat prin HG.687/1997 a fost creat în scopul sprijinirii şi urgentării realizării
programului aplicat prin HG.577/1997. Acesta prevede garantarea de către Guvernul României a
unui credit extern de 340 mii USD, din care 280 mii USD sunt destinaŃi realizării subprogramului de
alimentare cu apă a satelor.
De asemenea, Programul SAPARD este în strânsă complementaritate la nivel naŃional cu
Programele PHARE şi Programul ISPA, care vizează proiecte de alimentare cu apă, canalizare,

154
epurare şi gropi ecologice, exclusiv pentru mediul urban (oraşe cu o populaŃie mai mare de
300.000 de locuitori) Programul se desfăşoară pe o perioadă de 7 ani între 2000-2006.
Un alt Program ce va veni în sprijinul dezvoltării infrastructurii rurale este cel al Băncii
Mondiale începând cu anul 2001.
Acest program prevede sprijin financiar pentru proiectele de alimentare cu apă a
localităŃilor din mediul rural.
Prin Programul SAPARD se vor finanŃa modernizări şi construcŃii de drumuri de interes
local, conform Legii 82/1998, privind aprobarea OrdonanŃei Guvernului 43/1997, privind
regimul juridic al drumurilor de interes local care va fi cuprins în:

Drumurile comunale care asigură legătura dintre:


• ReşedinŃa de comună şi satele componente
• Oraşe şi satele care îi aparŃin ;
• Sate
Drumurile vicinale - drumuri care deservesc mai multe proprietăŃi, fiind situate la limitele
acestora (cu excepŃia drumurilor de exploataŃie agricolă);
Străzi - drumuri publice în interiorul localităŃilor indiferent de denumire (stradă, bulevard,
cale, chei, splai, şosea, fundătura, uliŃă etc.)
Toate aceste programe vor fi în strânsă complementaritate, urmărindu-se ca prin derularea
lor să se realizeze la nivel naŃional o dezvoltare integrată.
2. OBIECTIVE
Obiective generale
• îmbunătăŃirea situaŃiei actuale a infrastructurii din cadrul spaŃiului rural, îmbunătăŃirea
condiŃiilor de viaŃă şi a standardelor de muncă şi menŃinerea populaŃiei în spaŃiul rural.
Obiective specifice
• Ameliorarea accesului la reŃeaua de drumuri comunale, judeŃene, naŃionale, căi ferate,
precum şi la exploataŃiile agricole, obiective turistice de importanŃă naŃională sau alte obiective
economice;
• Sprijinirea activităŃilor economice comerciale şi turistice prin dezvoltarea unei
infrastructuri minimale;
• Ameliorarea în conformitate cu standardele în vigoare a condiŃiilor igienico-sanitare ale
locuitorilor şi a activităŃilor productive desfăşurate;
• Ameliorarea calităŃii mediului şi diminuarea surselor de poluare
Obiective operaŃionale
• Construirea şi modernizarea drumurilor de interes local şi a podurilor;
• Construirea şi modernizarea sistemelor de aprovizionare cu apă potabilă;
• Construirea sistemelor de canalizare a apei şi a investiŃiilor referitoare la staŃiile de
epurare a apei;
3. CORELAREA CU ALTE MĂSURI
Această măsura permite dezvoltarea unor măsuri şi acŃiuni integrate şi durabile, care creează
premise reale pentru realizarea celorlalte direcŃii ale Programului SAPARD (diversificarea
activităŃilor economice, prelucrarea şi comercializarea produselor agricole, investiŃii în
exploataŃiile agricole), deoarece de cele mai multe ori existenŃa unei infrastructuri minimale este
o precondiŃie a reuşitei proiectelor prevăzute în cadrul celorlalte măsuri.
4. CÂMPUL DE ACłIUNE AL MĂSURII
Pentru a atinge obiectivele propuse, vor fi susŃinute următoarele submăsuri în cadrul unor
anumite tipuri de proiecte:
Drumuri în zone rurale.
În cadrul acestei submăsuri se vor dezvolta următoarele tipuri de proiecte:
• Construirea de drumuri de interes local noi şi modernizarea drumurilor de interes local
existente, cu prioritate pentru cele care facilitează accesul la drumurile judeŃene şi naŃionale şi la

155
reŃeaua de căi ferate, inclusiv alte lucrări necesare care fac parte integrantă din construcŃia drumului
în conformitate cu Legea nr. 82/1998.
La aceste tipuri de proiecte se adaugă construirea de reŃele exterioare pentru conectarea la
utilităŃi a investiŃiei (energie electrică, telecomunicaŃii).
Alimentarea cu apă în sistem centralizat în zonele rurale
În cadrul acestei submăsuri se vor dezvolta următoarele tipuri de proiecte:
• Construirea unor lucrări noi de alimentare cu apă, extinderea sau modernizarea lucrărilor
existente pentru: captare, aducŃiune, staŃie de tratare, rezervor de înmagazinare, staŃiilor de
pompare, reŃea de distribuŃie.
La aceste tipuri de proiecte se adaugă construirea de reŃele exterioare pentru conectarea la
utilităŃi a investiŃiei (energie electrică, drum de acces, telecomunicaŃii, apă, canal).
Canalizări în sistem centralizat în zonele rurale
În cadrul acestei submăsuri se vor dezvolta următoarele tipuri de proiecte:
Construirea unor lucrări noi de canalizare extinderea şi/sau modernizarea lucrărilor
existente pentru: reŃea de canale colectoare a apelor uzate menajere, staŃia de epurare, staŃia de
pompare, canale de evacuare a apelor epurate (procesate în staŃiile de epurare).
La aceste tipuri de proiecte se adaugă construirea de reŃele exterioare pentru conectarea la
utilităŃi a investiŃiei (energie electrică, drum de acces, telecomunicaŃii, apă, canal).
5. CRITERII DE ELIGIBILITATE
Generale
• Trebuie să se demonstreze utilitatea tehnică şi funcŃională a proiectelor prin memoriu
justificativ şi studiu de fezabilitate;
• La realizarea lucrărilor se vor utiliza numai materiale agrementate conform reglementărilor
naŃionale în vigoare, precum şi legislaŃiei şi standardelor naŃionale armonizate cu legislaŃia U.E.;
aceste materiale trebuie să fie în concordanŃă cu prevederile HG nr. 766/1997 şi a Legii 10/1995
privind obligativitatea utilizării de materiale agrementate la execuŃia lucrărilor.
• Proiectul trebuie să se încadreze în priorităŃile propuse prin PUG - Planul de Urbanism
General şi Planurile de Amenajare a Teritoriului;
• Regimul juridic al terenului pe care se execută lucrarea trebuie să fie inclus în
proprietate publică;
• Beneficiarul proiectului se angajează să elaboreze studiul tehnic în cel mult 6 luni de la
aprobarea proiectului;
• Hotărârea Consiliului comunei beneficiare privind necesitatea investiŃiei;
• Hotărârea Consiliului Local de a suporta cheltuielile de întreŃinere.
Specifice
Pentru submăsura drumuri în zonele rurale
• Proiectele realizate în cadrul acestei submăsuri să nu permită construirea drumurilor de
pământ;
• Proiectele trebuie să-şi demonstreze compatibilitatea cu reglementările naŃionale privind
mediul, precum şi cu legislaŃia europeană în domeniul mediului, prin prezentarea Acordului de
Mediu, precum şi a Studiului de Impact pentru investiŃia propusă, folosind standarde şi proceduri
similare cu cele stipulate în legislaŃia europeana cu privire la Evaluarea de Impact asupra
Mediului (EIM) Directiva 85/337/EC, amendată de Directiva 97/11/CE.
• Proiectele propuse trebuie să respecte prevederile legii 82/1997 pentru aprobarea O.G.
nr. 43/1997, privind regimul juridic al drumurilor şi Normele Tehnice privind proiectarea,
construirea, reabilitarea, modernizarea. întreŃinerea, repararea, administrarea şi exploatarea
drumurilor publice elaborate şi aprobate prin Ordin de Ministerul Transporturilor
• Proiectele trebuie sa includă amenajarea prin îmbrăcămintea adecvate, a intrărilor
drumurilor de exploatare din pământ.
• Proiectele trebuie să propună drumuri publice cu un profil transversal şi o structură a
sistemului rutier, corespunzător categoriei funcŃionale şi clasei tehnice respective:

156
• Proiectele care propun drumuri pietruite trebuie să prevadă după aplicarea stratului de
piatră, operaŃiunile de impermeabilizare, să fie realizate în conformitate cu legislaŃia naŃională;
• Proiectele trebuie să prevadă ca realizarea colectării apelor provenite din
precipitaŃii se va face prin rigole, şanŃuri şi podeŃe de descărcare;
Pentru submăsura alimentare cu apă în sistem centralizat în zonele rurale:
• Prezentarea studiilor hidrologice sau hidrogeologice care să confirme existenŃa sursei
de apă în cantitatea suficientă pentru investiŃii noi şi investiŃii de extindere, iar pentru
modernizare, existenŃa sursei de apă se justifică prin memoriul justificativ şi studiul de
fezabilitate;
• Proiectele trebuie să-şi demonstreze compatibilitatea cu reglementările naŃionale
privind mediul, precum şi cu legislaŃia eurppeană în domeniul mediului, prin prezentarea
Acordului de mediu precum şi a Studiului de Impact pentru investiŃia propusă, folosind standarde
şi proceduri similare cu cele stipulate in legislaŃia europeană cu privire la Evaluarea de Impact
asupra Mediului (EIM), Directiva 8S/337/EC, amendată de Directiva 97/11/CE.
• Înmagazinarea apei potabile se va face numai în rezervoare închise;
• Pomparea în reŃeaua publică a apei din fântânile existente în vatra satului să nu fie
permisă, fără a fi trecută prin staŃia de tratare;
• Să se folosească numai aducŃiuni închise;
• Pentru toate tipurile de captare (subterană, izvoare, de suprafaŃă) să fie instituite în mod
obligatoriu zonele de protecŃie sanitară în conformitate cu HG. 101/1997
• PopulaŃia deservită să fie de minim 500 locuitori.
Pentru submăsura canalizare în sistem centralizat în zonele rurale:
• Sunt permise numai proiectele care rezolvă evacuarea substanŃelor reŃinute în reŃeaua de
canalizare şi/sau evacuarea nămolului rezultat din staŃiile de tratare a apei;
• Proiectele trebuie să-şi demonstreze compatibilitatea cu reglementările naŃionale privind
mediul, precum şi cu legislaŃia europeană în domeniul mediului, prin prezentarea Acordului de
Mediu, precum şi a Studiului de Impact pentru investiŃia propusă, folosind standarde şi proceduri
similare cu cele stipulate în legislaŃia europeană cu privire la Evaluarea de Impact asupra
Mediului (EIM),
- Directiva 85/337/EC, amendată de Directiva 97/11/CE.
• PopulaŃia deservită: minim 500 locuitori
InvestiŃiile eligibile sunt:
- Toate investiŃiile prevăzute la paragraful 4 "Câmpul de acŃiune al măsurii";
- AchiziŃii de mijloace informatice şi software pentru monitorizarea proceselor de
exploatare şi controlul calităŃii acestora;
- Acea parte de costuri cum ar fi plata arhitecŃilor, inginerilor şi consultanŃilor, taxe legale,
studii de fezabilitate, achiziŃii de patente şi licenŃe, costuri ce privesc pregătirea şi implementarea
unui proiect, direct legale de măsură, care să nu depăşească 12% din costul total eligibil al
proiectului.
InstalaŃiile şi echipamentele trebuie să fie noi şi trebuie să fie originare din Comunitatea
Europeană sau din łările Candidate, (conform punctului 8(14) din secŃiunea F - Acordul Multi
Anual de FinanŃare) şi în conformitate cu normele europene inclusiv normele referitoare la
tratarea, reciclarea şi eliminarea produşilor reziduali şi deşeurilor toxice.
InvestiŃiile eligibile sunt specificate mai sus, precum şi in OrdonanŃa pentru implementarea
măsurii. Cheltuielile vor fi considerate eligibile pentru sprijin, dacă ele întrunesc cerinŃele stipulate
în Art. 4 SecŃiunea B al Acordului Multianual de FinanŃare încheiat între Uniunea Europeană şi
România, semnat pe 2 februarie 2001 (publicat în Monitorul Oficial nr. 362/5 iulie 2001).
Numai cheltuielile plătite de AgenŃie de la data Deciziei Comisiei de a conferi dreptul de
management financiar acelei AgenŃii sau de la data (datele) speeificată(e) vor fi eligibile pentru
sprijin comunitar.
Pentru ca proiectul să fie eligibil pentru sprijinul Comunitar, toate serviciile, maşinile şi
achiziŃiile trebuie să fie originare din Uniunea Europeană sau din łările menŃionate în Art. 14
157
(2.7) SecŃiunea A din AMF; în aceste condiŃii, beneficiarul final trebuie să fie capabil să confirme
provenienŃa inputurilor prin contracte de lucrări sau servicii, utilizând orice mijloace de evidenŃă
admisibile.
Nu sunt eligibile:
• Ansamblul cheltuielilor menŃionate în art.4, "Eligibilitatea cheltuielilor" paragraful 2 din
secŃiunea B "Managementul, Monitorizarea şi Evaluarea Programului" din anexa Acordului
Multianual de FinanŃare, la care se adaugă:
• AchiziŃionarea de mijloace de transport.
6. CRITERII DE SELECłIE
Proiectele vor fi selecŃionate în funcŃie de următoarele criterii:
Generale
Tabelul nr. 4.2.13. - Criterii generale

Criterii de evaluare a proiectului Punctaj


Proiecte amplasate în zone defavorizate ( anexa 3 ) 10
Proiecte având o valoare totală mai mare de 250.000 10
EURO
Proiectele sunt amplasate Max. 15
-în zonele prioritare în care se aplică una din măsurile 10
1.1, 3.1, 3.4 şi 3.5;
- în zonele prioritare în care se aplică una din măsurile 15
1.1, 3.1, 3.4 şi 3.5 şi care deservesc în zona rurală
obiective culturale şi turistice conform Legii nr.
5/2000 privind aprobarea PATN SecŃiunea III, zone
protejate amplasate de-a lungul traseului
ExistenŃa unei donaŃii private pentru acoperirea Max. 10
parŃială a cheltuielilor neeligibile :
- 5 % - 10 % din valoarea eligibilă a proiectului ; 5
- Mai mult de 10 % din valoarea eligibilă a 10
proiectului;
Numărul de localităŃi care beneficiază de proiect : Max 15
- 2 localităŃi 5
- 3 localităŃi 10
- 4 sau mai multe 15
Proiecte care au proiectul tehnic întocmit şi pot 10
începe imediat după semnarea contractului
TOTAL ( maxim) 70

Specifice
Pentru submăsura drumuri în zone rurale
Tabelul nr. 4.2.14. - Criterii de evaluare

Criterii de evaluare a proiectului Punctaj


Proiecte care asigură legătura cu drumurile judeŃene, 10
cu cele naŃionale şi cu reŃeaua de căi ferate sau cu cele
executate în cadrul altor proiecte ca ISPA, Banca
Mondială, etc.
Proiecte pentru drumurile existente realizate în 15
proporŃie de minim 80% din pământ sau proiectele
pentru drumuri noi.

158
Drumurile care facilitează accesul sau deservesc 5
obiective turistice naŃionale Legea 5/12.04.2000
privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului
naŃional - SecŃiunea a III-a -zone protejate amplasate
de-a lungul traseului;
TOTAL SUBMÂSURÂ 30
Pentru submăsura alimentare cu apă in sistem centralizat în zone rurale

Tabelul nr. 4.2.15. - Criterii de evaluare


Criterii de evaluare a proiectului Punctaj
Proiecte în zone în care sursele de apă tradiŃionale Max. 15
(fântâni, puŃuri) sunt:
- Insuficiente sau suficiente dar poluate; 10
- Poluate şi insuficiente 15
Proiecte care deservesc o populaŃie mai mare de 2500 15
locuitori
TOTAL SUBMÂSURÂ 30
Pentru submăsura canalizare în zone rurale

Tabelul nr. 4.2.16. - Criterii de evaluare

Criterii de evaluare a proiectului Punctaj


Proiecte care cuprind reŃea de canalizare: Max. 15
• Mixtă (pluvială şi menajeră) 10
• ReŃele separate (pluviale şi menajere); 15
Proiecte care deservesc o populaŃie mai mare de 2500 15
locuitori
TOTAL SUBMÂSURÂ 30

7. BENEFICIARI
• Consiliile locale comunale
• AsociaŃii cu statut juridic între consiliile locale comunale.
Beneficiarii publici se vor angaja să realizeze lucrările în conformitate cu prevederile
AMF.
8.LEGISLAłIA NAłIONALĂ ÎN VIGOARE
O lista exhaustivă a actelor normative în vigoare, referitoare la măsura şi submăsurile în
cauză, este prezentată în anexele 1 şi 2.

9.DISPOZIłII FINANCIARE
Proiectele publice sunt proiecte de infrastructură care nu generează venituri nete
viitoare substanŃiale, în consecinŃă aportul dat fiind de 100% din costul eligibil total.
Proiectele de infrastructură care nu sunt de natură să genereze venituri nete
substanŃiale sunt acele proiecte la care valoarea netă curentă a fluxului de venituri viitoare,
minus costurile de exploatare, au ca rezultat o valoare mai mică decât 25% din costul total al
investiŃiei respective.
Costurile de exploatare sunt costuri survenite pentru funcŃionarea investiŃiei, inclusiv
costurile de întreŃinere, dar exclusiv amortizările sau costurile de capital.
Pentru aceste proiecte, contribuŃia publică este de 100% din costul total eligibil.
În cadrul acestei măsuri vor putea fi finanŃate proiecte a căror vailoare totală eligibilă este
cuprinsă între 100.000 EURO şi 1.000.000 EURO.
159
Un beneficiar poate primi ajutor pentru diferite proiecte, pe întreaga perioadă de derulare a
Programului SAPARD, de maxim 2 ori în limita sumei maxime eligibile a măsurii.
Planul financiar şi sursele de finanŃare totale alocate acestei măsuri sunt prezentate în
Capitolul V AlocaŃii Financiare (pag. 357):

Bugetul indicativ pe submăsuri/ Milioane EURO (PreŃuri constante 2000)


Acest ajutor este compus în general din sume publice după urmează:
Tabelul nr. 4.2.17. - Coordonatele submăsurii

SUBMASURA % din măsura


Drumuri în zonele rurale 50
Alimentare cu apă in sistem centralizat în zone 35
Canalizare în zonele rurale 15
TOTAL 100

- minim 25% contribuŃie naŃională (bugetul naŃional sau local);


- Până la 75% contribuŃie comunitară
Rata de 100% poate fi aplicată pentru proiectele publice care nu generează venituri
nete substanŃiale.

ActivităŃile eligibile ale proiectului vor avea loc după semnarea contractului cu excepŃia
studiilor de fezabilitate şi a studiilor tehnice, în limita procentului aprobat in măsură.
Plata sprijinului financiar va fi făcută pe bază de documente justificative care să probeze
că plăŃile pentru cheltuielile eligibile au fost efectuate de către beneficiar. Luându-se în
considerare opŃiunile beneficiarilor, plata poate fi făcută într-o singură tranşă la sfârşitul
proiectului sau în maximul 5 (cinci) tranşe.

10. ACOPERIRE GEOGRAFICĂ


Proiectul va fi amplasat în spaŃiul rural definit conform Legii.

11. PROMOVAREA PROGRAMULUI


Beneficiarii candidaŃi vor fi informaŃi despre condiŃiile eligibilităŃii prezentei măsuri prin:
• AnunŃ public, prin mijloacele mass media;
• Distribuirea de broşuri de informare;
• Seminarii;
• întâlniri cu beneficiarii candidaŃi

12. INDICATORI DE REALIZARE, REZULTAT ŞI IMPACT


Indicatori de realizare
Indicatori generali:
Număr de proiecte: 700
Număr de locuitori: 342.000
Număr de comune: 900
Drumuri în zonele rurale:
Număr de proiecte: 300
Număr de locuitori: 147.000
Număr de km: 1.500
Număr de comune: 380
Apă potabilă
Număr de proiecte: 300
Număr de locuitori: 145.000

160
Număr de comune: 370
Număr de km de conducte: 3.100
Număr de staŃii de pompare: 500
Număr de rezervoare: 500
Canalizare în zonele rurale:
Număr de proiecte: 100
Număr de locuitor : 50.000
Număr de comune: 130
Număr de km de conducte:1.300
Număr de staŃii de pompare: 300
Număr de staŃii de epurare : 100
Indicatori de rezultat
• Procentul de exploataŃii/gospodării/afaceri care au acces la infrastructură beneficiind de
asistenŃă (%): creşte cu 50%
• Creşterea frecvenŃei turistice în zonele rurale (nr. de turişti şi durata sejururilor)
ProiecŃia mediului
• Reziduuri/canalizare colectate/ape uzate tratate datorită acŃiunilor care au beneficiat de
asistenŃă (creşterea procentului volumului apei tratate şi creşterea numărului de ferme/gospodării
deservite)
Indicatori de impact
MenŃinerea populaŃiei în zonele rurale
• EvoluŃia numărului de locuitori
Locurile de muncă şi impactul social
• Numărul de locuri de muncă create: pe perioada execuŃiei proiectului: 14.000;
• locuri de muncă permanente: 1.400.
Indicatorii menŃionaŃi mai sus vor face obiectul unor îmbunătăŃiri ulterioare în colaborare
cu serviciile Comisiei UE.
13. DOCUMENTE JUSTIFICATIVE
PotenŃialul beneficiar va trebui să anexeze la cererea de finanaŃare următoarele
documente:
• Studiul de fezabilitate întocmit conform Ordinului nr. 1013/873/2001 al ministrului
finanŃelor publice şi al ministrului lucrărilor publice, transporturilor şi locuinŃei privind
aprobarea Normelor Metodologice privind aprobarea structurii conŃinutului şi modului de utilizare
a documentaŃiei standard pentru elaborarea şi prezentarea ofertei pentru achiziŃia publică de
servicii;
• Hotărârea Consiliului Local al comunei beneficiare referitoare la necesitatea investiŃiei.
• ExistenŃa unei Decizii a Consiliului Local care să ateste că lucrările sunt prevăzute în
bugetul local pentru perioada realizării investiŃiei. Respectiva Decizie a Consiliului Local va
trebui să menŃioneze, de asemenea, care sunt costurile neeligibile care vor fi suportate de către
Primărie;
• Certificatul de urbanism conŃinând lista avizelor necesare pentru demararea investiŃiei;
• Acord de mediu, însoŃit după caz de studiu de impact conform Legii 137/1995
referitoare Ia protecŃia mediului şi în conformitate cu Ord. 125/1996 al Ministrului Apelor
Pădurilor şi ProtecŃiei Mediului pentru aprobarea Procedurii de reglementare a activităŃilor
economice şi sociale cu impact asupra mediului şi Ordinului nr. 278/1996 privind aprobarea
Regulamentului de licenŃa pentru elaboarea studiilor de impact asupra mediului;
• Certificate fiscale eliberate de autorităŃile competente, din care să rezulte că solicitantul
nu are datorii fiscale sau sociale, altele decât împrumuturile bancare pentru care este respectat
graficul de rambursare, pierderi sau taxe fiscale neplătite;
• DeclaraŃie pe propria răspundere, din care să rezulte că aplicantul nu beneficiază pentru
acelaşi proiect şi de o altă finanŃare naŃională sau comunitară;

161
• Avizul sanitar eliberat de instituŃiile abilitate care să ateste că proiectul este în
conformitate cu legislaŃia naŃională, numai pentru proiectele de apă şi canalizare.
• Hotărârea Consiliului Local pentru suportarea cheltuielilor de întreŃinere;
• Hotărârea Consiliului Local pentru elaborarea studiului tehnic sau de însuşire a unui
proiect tehnic deja întocmit.
14. CONDIłII DE FINANłARE
• beneficiarii trebuie să menŃioneze clar în documentele contabile toate operaŃiunile
privitoare la respectiva investiŃie;
• un beneficiar poate primi un ajutor de două ori în perioada 2000-2006, în limita sumei
maxime eligibile în cadrul măsurii;
• beneficiarii pot solicita sprijin pentru un nou proiect după finalizarea completă a
proiectului anterior;
• beneficiarul va colabora şi va prezenta orice informaŃie solicitată de oficialii M.A.A.P,
AgenŃia SAPARD, Comisia U.E. sau alte structuri autorizate să controleze şi să auditeze
implementarea proiectului;
Sprijinul acordat va fi recuperat dacă obiectivele sprijinite nu sunt folosite conform
scopului destinat sau în cazul în care acestestea au fost vândute sau închiriate pe o perioada de 5
ani după finalizarea proiectului (data ultimei tranşe),

15. AUTORITATEA DE IMPLEMENTARE


• AgenŃia SAPARD reprezintă în România autoritatea de implementare.
• Serviciile tehnice delegate sunt reprezentate de serviciile de specialitate din
MLPTL
Anexa 7 la Ghidul Solicitantului
ConŃinutul-cadru al studiului de fezabilitate
Studiul de fezabilitate reprezintă documentaŃia care cuprinde caracteristicile
principale şi indicatorii tehnico-economici ai investiŃiei prin care se asigură utilizarea
raŃională şi eficientă a cheltuielilor de capital şi a cheltuielilor materiale, pentru satisfacerea
cerinŃelor economice şi sociale în domeniul respectiv.
C PărŃile scrise
I. Date generale
1.1 Denumirea investiŃiei
1.2 Elaborator
1.3 Ordonatorul principal de credite
1.4 Autoritatea contractantă
1.5 Amplasamentul (judeŃul, localitatea, strada, numărul)
1.6 Tema, cu fundamentarea necesităŃii şi oportunităŃii avute vedere la
aprobarea studiului de prefezabilitate (Memoriu tehnic)
1.7 Descrierea funcŃională şi tehnologică, inclusiv memorii tehnice pe
specialităŃi

2. Date tehnice ale lucrării


2.1 SuprafaŃa şi valoarea juridică ale terenului care urmează să fie ocupat
(definitiv şi/sau temporar) de lucrare
2.2 Caracteristicile geofizice ale terenului din amplasament (zona seismică de calcul
şi perioada de colt, natura terenului de fundare şi presiunea convenŃională, nivelul maxim al
apei freatice)
2.3 Caracteristicile principale ale construcŃiilor
2.3.1 Pentru clădiri: deschideri, travei, aria construită, aria desfăşurată, numărul de
niveluri şi înălŃimea acestora, volumul construit
2.3.2 Pentru reŃele: lungimi, lăŃimi, diametre, materiale, condiŃii de pozare etc.

162
2.4 Structura constructivă. Pentru clădiri şi reŃele se va face o descriere a soluŃiilor tehnice
avute în vedere, cu recomandări privind tehnologia de realizare şi condiŃiile de exploatare ale
fiecărui obiect.
2.5 Principalele utilaje de dotare a construcŃiilor (cazane de abur sau apă fierbinte,
hidrofoare, ascensoare etc.)
2.6 InstalaŃii aferente construcŃiilor
Se vor descrie soluŃiile adoptate pentru instalaŃiile de iluminat, forŃa, curenŃi slabi, apă,
canalizare etc.
2.7 UtilităŃi
Se vor descrie modul de asigurare a acestora şi soluŃiile tehnice adoptate
3. Date privind forŃa de muncă ocupată după realizarea investiŃiei
3.1 Total personal, din care:
personal de execuŃie
3.2 Locuri de muncă nou-create
4. Devizul general estimativ al investiŃiei
Valoarea totală a investiŃiei, cu detalierea pe structura devizului general, conform
prevederilor legale.
5. Principalii indicatori tehnico-economici ai investiŃiei
5.1 Valoarea totală (în preŃuri-lună, anul), din care:
- construcŃii-montaj
5.2 Eşalonarea (INV/C+M)
- Anul I
- Anul II
...........
5.3 Durata de realizare (luni)
5.4 CapacităŃi (în unităŃi fizice)
Principalii indicatori se vor completa, după caz, cu date privind:
- condiŃiile financiare de realizare a obiectului (analiza cash-flow, inclusiv cu rata de
actualizare, rata internă de rentabilitate, analiza raportului cost-profit, rata impozitului pe profit,
perioada de scutire de impozit pe profit, influenŃa variaŃiei în timp a preŃurilor, rata dobânzii la
credite bancare, rata de schimb valutar etc);
- maşini şi utilaje necesare în procesul tehnologic (lista cuprinzând principalele utilaje,
echipamente şi dotări, cu indicarea capacităŃii tehnice a acestora);
- producŃia şi desfacerea (lista cuprinzând produsele, capacitatea teoretică anuală, pe
produse, durata proiectată pentru funcŃionarea capacităŃii, pentru fiecare produs, preŃul unitar
pentru fiecare produs, preŃul de vânzare al produselor similare fabricate în Ńară sau procurate din
import
- materiile prime, materialele, combustibilii şi energia consumate pentru fiecare produs şi
preŃurile de procurare a acestora;
- manopera (cu detalierea pe structura de personal);
- cheltuieli generale ale unităŃii (taxe, comisioane, impozite, instruire personal, chirii şi/sau
amortismente, cheltuieli de administraŃie şi marketing, etc.).
6. FinanŃarea investitei
Din valoarea totală a investiŃiei:
...................................................mii lei/eurodin surse proprii
....................................................mii lei/euro din credite bancare
....................................................mii lei/euro din fondurile bugetului de stat sau ale
bugetului local
.....................................................mii lei/euro din fondurile speciale constituite prin lege în
afara acestor bugete,
.....................................................mii lei/euro din credite externe garantate sau contractate
direct de stat etc.
163
7. Avize şi acorduri
Avizele şi acordurile emise de organele în drept, potrivit legislaŃiei în vigoare, privind:
- avizul ordonatorului principal de credite privind necesitatea şi oportunitatea realizării
investiŃiei;
- certificatul de urbanism, cu încadrarea amplasamentului în planul urbanistic, avizat şi
aprobat potrivit legii;
- avizele privind asigurarea utilităŃilor (energie termică şi electrică, gaz metan, apă,
canal, telecomunicaŃii etc);
- avizele pentru consumul de combustibil;
- acordurile şi avizele pentru protecŃia mediului şi a apelor,
- alte avize de specialitate, stabilite potrivit dispoziŃiilor legale.,
- D. PărŃile desenate
1. Planul de amplasare în zona (1:25.000-1:5.000)
2. Plan general (1:5.000-1:500)
i. Planuri de arhitectură - planurile nivelurilor, faŃade, vederi, secŃiuni pentru principalele
obiecte de construcŃii

164
Cursul 14 : AsistenŃa pentru implementarea politicilor de mediu în România
Fişa standard de proiect
1.1 InformaŃii de baza
a) Numărul proiectului: ROO107.15

Anexa: Repartizarea in timp şi pe componente a activităŃilor propuse în structura


proiectului

N Componenta Interval de timp (ani)


rc Feb Mart Apil. Mai Iunie Iulie Aug. Sept.
rt
Componenta resurse
umane
Recrutarea
1 Crearea echipelor de
recrutori care să urmărească
constant identificarea celor 01 01 - - - - - -
mai competitivi angajaŃi
(jurişti, specialişti în
administraŃia publică,
comunicare)
2 Elaborarea unui program de
recrutare a funcŃionarilor
publici în cadrul semin-
arului privind managemen-
tul resurselor umane în - 01-25 - - - - - -
administraŃia publică,
seminar la care au participat
8 funcŃionari din cadrul
DirecŃiei Generale EvidenŃa
FuncŃiilorŃ şi FuncŃionarilor
Publici (februarie 2002)
3 Crearea unei baze de date
pentru gestionarea
potenŃialilor candidaŃi la - - 01-15 - - - - -
posturile A.N.F.P.
SelecŃia
4 Formarea unor echipe de
specialişti pentru
evaluarea candidaŃilor în - - 01 - 01 - - -
cadrul procesului de
selecŃie
5 Analizarea calităŃilor şi
pregătirii profesionale a
candidaŃilor în scopul - - - - 01 08 - -
numirii pe posturi sau
funcŃii publice
6 Stabilirea unor cerinŃe
clare de participare la
concurs având în vedere - - - - - - - 09-23
şi cerinŃele cuprinse în
fişa postului respectiv
165
Motivarea
7 Participarea la seminarii,
instruiri periodice pentru
cunoaşterea rezultatelor - - - - - - 12 16
periodice
8 Stabilirea salariilor în
funcŃie de complexitatea
muncii şi de recompensare,
modalitatea de acordare a
acestora fiind reglementată - - - - - - - 07-14
prin O.U.G. nr. 245/2000
privind stabilirea sistemului
unitar de salarizare a
funcŃionarilor publici
9 IniŃierea programelor de
training (seminarii) şi
participarea la programele - - - - - - 02 10
de perfecŃionare ca premisă
a avansării pe post şi a
obŃinerii unor salarii mai
mari
10 Delegarea unor sarcini,
competenŃe şi responsabi-
lităŃi de către conducătorii - - - - - - - 12-28
departamentelor unor
subunităŃi
Evaluarea
11 Stabilirea criteriilor de
perormană (adaptabilitate,
asumarea responsabilităŃii, - - - 05-24 - - - -
capacitatea de a comunica,
de a lucra în echipă, etc.)
12 Raportarea criteriilor de
performanŃă ( adaptabilitate,
asumarea responsabilităŃii, - - - - 08 23 - -
capacitatea de a comunica,
de a lucra în echipă, etc.)
13 IniŃierea procedurilor de
elaborare a unui nou act
legislativ care să regle- - - - - 12 25 - -
menteze avansarea
funcŃionarului public în
raport cu rezultatele
obŃinute la evaluarea anuală
14 Realizarea unui document
de strategie privind avan-
sarea funcŃionarului public - - - - - - 02 15
în grade de salarizare în
urma seminarului privind
evaluarea postului din
martie 2002
Numirea
15 Emiterea actelor de numire
în termen de 23 de zile de
la data susŃinerii concursu-

166
lui, după expirarea terme-
nului legal de soluŃionare a - - 07-26 - - - - -
contestaŃiilor de către comi-
sia abilitată în acest scop
16 Depunerea jurământului de
credinŃă în faŃa preşedintelui
A.N.A.F. şi a doi martori –
conducătorul compar- - - - 02-15 - - - -
timentului în care este
numit funcŃionarul şi un alt
funcŃionar public din
A.N.A.F.
17 Cererea cadrului institu-
Ńional de pregătire şi - 01-29 - - - - - -
dezvoltare a aptitudinilor
18 Analiza necesităŃilor de
instruire, fiind identificate
următoarele domenii în care - - - - - 08 12 -
să fie elaborate programe de
perfecŃionare: implemen-
tarea noii legislaŃii, imple-
mentarea managementului
prin obiective, comunicare şi
relaŃionare
19 Elaborarea unui studiu
comparativ despre instituŃii - - - - - - 09-21 -
de training din Europa
COMPONENłA
TEHNICĂ
1 AchiziŃionarea a 47 de
calculatoare şi a progra-
melor aferente pentru 02-11 - - - - - - -
dezvoltarea bazei de date
prin care se asigură
gestiunea funcŃiilor si
funcŃionarilor publici
2 Realizarea unei reŃele
Internet prin achiziŃionarea
programelor pentru operare
pe calculatoare, punându-se
astfel la dispoziŃia AgenŃiei a - 04-20 - - - - - -
unei game largi de servicii
(serviciul Web pentru
difuzarea informaŃiei pub-
lice, transferul de fişiere,
servicii de comunicare on-
line şi off-line)
3 Realizarea unei reŃele
Intranet. În aceste condiŃii,
aria de utilizare şi
depozitarea suportului tip
hârtie se va restrânge - 24 16 - - - - -
semnificativ, având loc un
proces continuu de
simplificare a reŃelelor de
comunicaŃie, de dinamizare

167
şi gestionare mai judicioasă
a informaŃiilor
4 AchiziŃionarea unor produse
soft utilizate pentru - - 02 02 - - - -
gestiunea bazelor de date

b)Titlul proiectului: AsistenŃa pentru implementarea politicilor de mediu în România


c)Sector: Mediu (EN)
d)Componenta de twining: Ro/2003/IB/EN/Ol. Twinning pentru asistarea ulterioară a României
în transpunerea şi implementarea legislaŃiei cu privire la Gestiunea Deşeurilor, Buget: * 1.0 M,
Durata: 24 luni
LocaŃie: România

1.2 Obiectivele proiectului


A.Obiective generale
- definirea unui proiect de investiŃii solid în domeniul mediului;
- îmbunătăŃirea capacităŃilor de transpunere şi implementare a aquis-ului cu privire la mediu,
atât la nivel naŃional, cât şi la nivel local.

B.Scopul proiectului
- transpunerea şi implementarea ulterioară a aquis-ului în domeniul gestionării deşeurilor;
- începerea implementării Directivei Cadru pentru Apă, în bazinele pilot;
- definirea unui program de investiŃii realist;
- implementarea ulterioară a Directivei IPPC (Controlul poluării industriale şi managementului
riscului).

C.Parteneriatul de aderare şi priorităŃile din Planul NaŃional de Aderare


C1. Parteneriatul de aderare pe termen scurt
- întărirea administraŃiei mediului, atât la nivel naŃional, cât şi regional;
- dezvoltarea unui plan anual pentru finanŃarea investiŃiilor bazat pe estimarea costurilor şi pe
sursele reale ale finanŃelor publice şi private.
În conformitate cu prevederile Legii nr. 426/2001, va fi elaborat Planul NaŃional pentru
Gestionarea Deşeurilor şi se vor elabora procedurile specifice de autorizare a activităŃilor de
gestionare a deşeurilor.
Din punct de vedere al transpunerii şi implementării pe termen scurt se are în vedere:
- adoptarea proiectului de H.G. privind evidenŃa gestiunii deşeurilor şi Lista deşeurilor inclusiv a
deşeurilor periculoase având la bază codurile şi clasificarea acceptate la nivelul ComunităŃii
Europene:
- adoptarea proiectului de H.G. privind regimul de import, export şi tranzit al deşeurilor care
transpune parŃial prevederi ale Regulamentului 259/93 CEE privind controlul transportului
deşeurilor în, dinspre şi înspre Comunitatea Europeană;
- elaborarea Strategiei de armonizare pentru deşeuri;
- elaborarea H.G. privind Planul NaŃional de Gestionare a Deşeurilor;
- elaborarea procedurii specifice de autorizare a activităŃilor de gestionare a deşeurilor;
- pregătirea personalului pentru implementarea Directivei nr. 86/ 27S/CEE;
- stabilirea amplasamentului/amplasamentelor de recepŃie pentru depozitarea pe termen lung sau
pentru eliminarea PCB;
- inventarierea la nivel naŃional a echipamentelor şi materialelor care conŃin compuşi cu PCB.

C.2. Parteneriatul de aderare pe termen mediu


- dezvoltarea monitorizării şi întărirea competenŃelor AgenŃiilor de Mediu, in special, prin
descentralizare;
168
- elaborarea şi adoptarea unei H.G pentru transpunerea Directivei nr. 86/278/CEE privind
protecŃia mediului şi, în special, a solurilor când se utilizează nămoluri de epurare în agricultură;
- elaborarea şi adoptarea unei H.G. pentru transpunerea Directivei nr. 2000/53/CEE privind
vehiculele uzate;
- adoptarea unei H.G. pentru transpunerea directivelor UE privind deşeurile din industria
dioxidului de titan.

1.3. Descrierea proiectului


A. Istoric şi justificare
În domeniul mediului, cadrul instituŃional necesar pentru implementarea şi aplicarea
efectivă a directivelor o dată transpuse în legislaŃia naŃională este încă foarte puŃin dezvoltat. Mai
mult decât atât, aquis-ul comunitar în domeniul mediului conŃine mai multe componente legisla-
live, unele dintre ele cu consecinŃe financiare importante. Dată fiind situaŃia mediului în România,
acordul cu UE în ceea ce priveşte mediul este una dintre cele mai importante provocări cu care se
confruntata România în drumul ei spre aderare.
Prin urmare obiectivul proiectului este să repună în drepturi diferite niveluri ale
administraŃiei mediului (central, regional şi local) şi de a le face capabile să participe la
implementarea adecvată a aquis-ului UE în domeniul mediului.
Dată f i i n d capacitatea limitată de absorbŃie a Ministerului Agriculturii, Pădurilor, Apelor
şi Mediului, acest proiect se axează pe sectoarele cheie ale aquis-ului şi în special:
- continuarea procesului de transpunere şi implementare în domeniul gestionarii deşeurilor şi
apelor va garanta progresul ulterior în aceste doua sectoare importante, după terminarea
procesului de twinning aflat în derulare (sub-proiectul 1 şi 2);
- trasarea evaluării costurilor cu privire la mediu şi a planului de investiŃii, va asigura
utilizarea optimă a resurselor financiare reduse ale României, alocate pentru mediu (sub-
proiectul 3);
- asistenŃa pentru implementarea Directivei IPPC trebuie să reducă riscul unei noi poluări
industriale (sub-proiectul 4);
- în completare, va fi acordată asistenŃă pentru managementul acestui proiect complex
(sub-proicctul 5).

B. ActivităŃi conexe
In cadrul proiectului PHARE 1998 " Întărirea CapacităŃii InstituŃionale şi Administrative a
României pentru Conducerea Politicilor de Mediu în conformitate cu aquis-ul comunitar" (3
MEUR), au fost finanŃate următoarele activităŃi: twinning în domeniul gestiunii deşeurilor,
twinning în domeniul apelor şi asistenŃă tehnică la nivel central şi local, dezvoltarea şi
îmbunătăŃirea a patru Inspectorate de ProtecŃia Mediului (EPIs), pregătirea laboratorului ICIM
pentru acreditarea internaŃională. Sub-proiectele 1 şi 2 propuse sunt o continuare a twinning-urilor
mai sus menŃionate.
Programul DISAE (PHARE multi-country) a avut două componente importante pentru
România:
• ROM 101 AsistenŃa pentru România în managementul procesului de apropiere faŃă de
mediu Acesta a fost primul proiect, care a sprijinit ministerul în dezvoltarea managementului său
intern şi a capacităŃi acestuia în legătura cu procesul de apropiere faŃă de mediu;
• ROM-102: Dezvoltarea programului de implementare în România pentru apropierea de
legislaŃia UE în domeniul mediului.
În cadrul proiectului PHARE 2000, proiectul "Implementarea aquis-ului comunitar" (8
MEUR) a facilitat şi a sprijinit implementarea aquis-ului în domeniul mediului, legat în special de
prevenirea poluării industriale.
S-a urmărit:
- dezvoltarea unei strategii de mediu cu referire specială la mecanismul financiar, prin
intermediul unui twinning;
169
- asistenŃa pentru implementarea Directivei privind Evaluarea Mediului înconjurător;
- întărirea Inspectoratelor pentru ProtecŃia Mediului locale şi dezvoltarea celor regionale;
- un proiect pilot de investiŃii la nivel local la Inspectoratul pentru ProtecŃia Mediului Bucureşti
pentru monitorizarea calităŃii aerului.
C. Rezultate
Twinning pentru asistarea ulterioară a României in transpunerea şi implementarea legislaŃiei cu
privire la Gestionarea Deşeurilor (sub-proiectul 1):
- actualizarea sau elaborarea Planurilor NaŃionale pentru Gestionarea Deşeurilor şi a capitolului
Deşeuri din Strategia NaŃională de Mediu;
- elaborarea unui Plan Regional de Gestionare a Deşeurilor şi asistenŃa pentru elaborarea altora;
- transpunerea cerinŃelor transportului intern din reglementarea cu privire la transportul
deşeurilor;
- implementarea mai eficientă a directivei cu privire la depozitarea sau incinerarea deşeurilor.
Implementarea Directivei Cadru cu privire la Ape in bazinele-pitot (sub-proiectul 2):
- dezvoltarea metodologiilor pentru planurile de Gestiune a Bazinelor Hidrografice în
concordanŃă cu prevederile Directivei Cadru a Apelor;
- implementarea într-un bazin-pilot a metodologiilor pentru evaluarea costurilor pentru
monitorizarea calităŃii apelor pentru implementarea Directivei UE cu privire la Apă.
Evaluarea costurilor cu privite la mediu şi planul de investiŃii (sub-proiectul 3):
- elaborarea metodologiilor pentru evaluarea costurilor pentru implementarea aquis-ului comunitar
în domeniul mediului în toate sectoarele;
- identificarea proiectelor de investiŃii cerute şi elaborarea unei baze de date;
- dezvoltarea unui plan de investiŃii în măsură să îndeplinească gradual standardele UE.
AsistenŃa acordată pentru implementarea Directivei IPPC (Controlul poluării industriale şi
managementul riscului (sub-proiectul 4):
- elaborarea documentaŃiei conform cerinŃelor IPPC;
- clasificarea echipamentelor industriale în concordanŃă cu cerinŃele Directivei IPPC în 10
inspectorate selectate;
- trainingul personalului responsabil pentru implementarea Directivei.
AsistenŃa pentru implementarea proiectului (sub-proiectul 5):
- asistenŃa unui consultant pentru pregătirea, implementarea şi monitorizarea proiectului.
D. ActivităŃi
Pentru cele 5 sub-proiecte, în continuare, vor fi prezentate mai multe activităŃi.
D.1. Twinning pentru asistarea ulterioară a României în implementarea legislaŃiei cu
privire la Gestionarea Deşeurilor (sub-proiectul 1)
Acest sub-proiect va fi implementat prin intermediul unui twinning şi constituie o
continuare a activităŃilor dezvoltate în cadrul twininng-ului "gestiunea deşeurilor" finanŃat prin
PHARE 1998. Prin twininng-ul PHARE 1998 au fost soluŃionate câteva probleme legale, cum ar
fi: regimul deşeurilor cu grad mare de risc, depozitarea PCB/PCT (Biphenil policlorinat,
Triphenil policlorinat). Alte legi sunt în pregătire: ele se referă la depozitarea deşeurilor,
incinerarea deşeurilor, strângerea deşeurilor, uleiurile uzate, bateriile uzate, importul, exportul şi
tranzitul deşeurilor. Va fi dezvoltată, de asemenea, o strategie naŃionala de gestionare a
deşeurilor ca urmare a legii privind regimul deşeurilor.
Twininng-ul nou propus se va concentra asupra elaborării documentelor, strategiilor şi
legislaŃiei necesare pentru implementarea legislaŃiei în domeniul gestionării deşeurilor. Se va axa,
în principal, pe output-urile twininng-ului din 1998 şi va constitui o creştere concretă, esenŃială.
Buget şi durată
Acest twininng va avea durata de 24 luni şi un buget de 1Meuro.
Rezultate garantate/output-uri aşteptate
- elaborarea unui Plan regional de Gestiune a Deşeurilor;
- asistenŃă în elaborarea a 4 alte planuri regionale de gestiune a deşeurilor;

170
- actualizarea Planului NaŃional de Gestionare a Deşeurilor şi a Capitolului Deşeuri din Planul de
AcŃiune privind ProtecŃia Mediului;
- transpunerea cerinŃelor transportului intern ale reglementărilor privind transportul deşeurilor şi
aprobarea deciziei guvernamentale;
- elaborarea documentaŃiei, asistenŃa şi trainingul pentru implementarea Directivei cu privire la
îngroparea şi incinerarea deşeurilor.
Detalierea activităŃii care este urmărită prin twinning
- Elaborarea planurilor regionale de gestiune a deşeurilor
Cadrul legal cu privire la deşeuri (O.U.G. nr. 78/2000) stipulează că autorităŃile
competente (miniştrii, consiliile judeŃene şi locale, marile unităŃi industriale generatoare de
deşeuri) vor trebui să elaboreze planuri pentru gestionarea deşeurilor la nivel naŃional şi local.
Prin Legea privind ProtecŃia Mediului au fost create 8 inspectorate regionale de protecŃie
a mediului (REPls). Acestea sunt obligate să elaboreze planuri regionale de gestionare a
deşeurilor. Datele necesare pentru analiza situaŃiei existente şi pentru adoptarea deciziilor vor fi
obŃinute pe baza Planului NaŃional de Gestiune a Deşeurilor, dar şi pe baza planurilor regionale,
locale şi a celor elaborate de producători care vor fi stabilite în timp.
Planurile regionale de gestiune a deşeurilor vor acoperi următoarele puncte:
- identificarea tipurilor, cantităŃii şi originii deşeurilor care urmează a fi recuperate sau
depozitate;
- descrierea măsurilor specifice care urmează a fi luate pentru categorii speciale de deşeuri
(deşeurile cu grad mare de risc);
- identificarea zonelor şi instalaŃiilor de recuperare a deşeurilor sau de depozitare;
- definirea autorităŃilor naŃionale şi locale care urmează să dezvolte activităŃi de gestionare a
deşeurilor;
- estimarea costurilor pentru recuperare şi depozitare;
- identificarea măsurilor de creştere a gradului de colectare şi recuperare a deşeurilor;
- măsuri pentru implementarea unei gestionări integrate a deşeurilor.
Twinning-ul propus va ajuta Ministerul Agriculturii, Pădurilor,Apelor şi Mediului să
dezvolte un plan regional de gestiune a deşeurilor şi va asigura asistenŃa (de exemplu, prin
training, prezentare şi workshop) pentru elaborarea altor 7 planuri regionale.
AsistenŃa pentru actualizarea Planului NaŃional de Gestionare a Deşeurilor şi a
capitolului Deşeuri din Strategia NaŃională de Mediu
Un plan NaŃional de Gestionare a Deşeurilor a fost finalizat în 2003 cu asistenŃa bilaterală
germană. Totuşi, acest Plan NaŃional va fi în continuare actualizat, pentru a îngloba date din
planurile de gestionare a deşeurilor de la consiliile locale şi de la cei care generează aceste
deşeuri. Pe lângă acesta, vor trebui actualizate în paralel proiectele conexe referitoare la gestionarea
deşeurilor, care au fost identificate în capitolul referitor la gestionarea deşeurilor din Planul
NaŃional de AcŃiune în domeniul Mediului.
Planul NaŃional va fi actualizat în conformitate cu noua legislaŃie, Strategia de Mediu,
resursele bugetare şi noile responsabilităŃi ale administraŃiei locale.
AsistenŃa pentru transpunerea Reglementării Transportului Deşeurilor
(259/93)/Transportul intern
Proiectul de twinning PHARE 1998 se referea la importul, exportul şi tranzitul deşeurilor.
Conform Reglementării CE 259/93 trebuie, de asemenea, elaborat un sistem intern pentru
transportul deşeurilor, inclusiv procedurile de implementare ale acestuia.
Twinning-ul va oferi asistenŃă pentru transpunerea condiŃiilor transportului intern ale
Reglementării privind Transportul Deşeurilor şi în special:
- definirea condiŃiilor transportului deşeurilor;
- definirea condiŃiilor în privinŃa personalului care transportă deşeurile;
- elaborarea documentului pentru aplicarea şi realizarea transportului deşeurilor;
- elaborarea procedurilor de prevenire a accidentelor care implică deşeuri cu grad mare de risc.
AsistenŃa în implementarea Directivei 99/3I/CE privind depozitarea deşeurilor
171
Prin twinning va fi oferită asistenŃa privind:
- elaborarea şi îmbunătăŃirea normelor metodologice;
- asistarea Inspectoratelor de ProtecŃie a Mediului în autorizarea depozitelor de gunoi existente şi
viitoare;
- asigurarea de suport tehnic, juridic şi economic pentru aplicanŃi;
- evaluarea implicaŃiilor economice şi a posibilităŃii de recuperare a banilor;
- stabilirea metodelor de determinare a caracteristicilor deşeurilor;
- pregătirea responsabililor pentru aplicare.
AsistenŃa in implementarea Directivei 94/67/CEE cu privire la incinerarea deşeurilor
A fost acordată o atenŃie sporită incinerării deşeurilor clinice şi co-incincrării deşeurilor
cu grad ridicat de periculozitate. În acest sens, va fi oferită asistenŃa pentru a clarifica:
- reglementările şi aranjamentele administrative (în special pentru autorizaŃii, inspecŃii,
monitorizare şi gestiunea datelor);
- planificarea şi finanŃarea proviziilor (condiŃionate de existenŃa incineratoarelor);
- identificarea proiectelor pentru Planul NaŃional de AcŃiune;
- examinarea planului producătorului de gestiune a deşeurilor;
- pregătirea responsabililor pentru aplicare.
ActivităŃile PAA
Pentru a realiza aceste activităŃi, PAA va trebui să:
- colecteze toate dispoziŃiile disponibile;
- susŃină documentele în statele membre ale UE;
- elaboreze şi să îmbunătăŃească documentele, procedurile şi normele metodologice;
- pregătească programul de transpunere a cerinŃelor transportului intern din reglementarea cu
privire la transportul deşeurilor;
- ofere asistenŃă tehnică, juridică şi economică pentru aplicanŃi;
- identifice proiectele pentru Planul NaŃional de AcŃiune în domeniul Mediului pentru revizuirea
planurilor de gestiune a deşeurilor;
- evalueze implicaŃiile economice şi posibilităŃile de recuperare a banilor;
- asiste la crearea şi la activităŃile grupului de lucru interministerial, necesar în acest moment;
- coordoneze activităŃile experŃilor statelor membre UE şi să asigure fluxul informaŃional între
România şi experŃii statelor membre;
- identifice nevoile suplimentare de personal şi de pregătire a acestuia.
Profilul PAA
Consilierul pentru pre-aderare trebuie să fie un înalt funcŃionar public sau echivalentul
acestuia, cu o experienŃă bogată în gestionarea deşeurilor, având cunoştinŃe practice ale aquis-ului
comunitar în domeniul gestionării deşeurilor. Acesta trebuie să aibă experienŃă în administraŃia
publică, în adoptarea/implementarea actelor legale. Ideal ar fi ca acesta să aibă, de asemenea,
experienŃă operaŃională în elaborarea/proiectarea planurilor de gestionare a deşeurilor şi
coordonarea grupurilor de lucru interministeriale la nivel naŃional şi regional. Sunt cerute, de
asemenea, abilităŃi de comunicare şi capacitatea de a lucra în condiŃii de stres. Consilierul trebuie,
de asemenea, să aibă capabilitatea de a conduce o echipa de experŃi şi de a coordona activităŃi cu
scopuri multiple, de a face legătura între instituŃiile UE şi organizaŃiile sectoriale. Sunt cerute bune
cunoştinŃe de limba engleză.
Alte cerinŃe
Activitatea consilierului pentru pre-aderare trebuie să fie asistată pe termen scurt de experŃi, care
vor oferi consiliere pentru anumite probleme specifice, cum ar fi:
- definirea cerinŃelor mijloacelor de transport ale deşeurilor;
- definirea cerinŃelor pentru personalul de transport al deşeurilor;
- elaborarea documentelor pentru solicitarea şi efectuarea transportului deşeurilor;
- elaborarea procedurilor de prevenire a accidentelor care implică deşeuri cu grad mare de
periculozitate;

172
- elaborarea normelor metodologice pentru implementarea directivei referitoare la depozitarea şi
incinerarea deşeurilor;
- asistarea Inspectoratelor de ProiecŃia Mediului (EPIs) în autorizarea depozitelor de deşeuri noi
sau deja existente;
- oferirea de linii directoare pentru aplicanŃi în domeniul tehnic, economic şi juridic;
- evaluarea implicaŃiilor economice şi a posibilităŃilor de recuperare a banilor;
- elaborarea de metode pentru determinarea caracteristicilor deşeurilor.
Vor trebui, de asemenea, organizate în România workshop-uri sau sesiuni de pregătire a
personalului, după cum urmează:
- prezentarea planului regional de gestionare a deşeurilor - training pentru elaborarea acestui tip
de documente;
- workshop pentru prezentarea Planului NaŃional de Gestionare a Deşeurilor;
- pregătirea responsabililor pentru aplicarea Directivei pentru depozitarea şi incinerarea
deşeurilor ctc.
Angajamente
Partea română va asigura:
- resurse umane adecvate pentru pregătirea acordului de twinning şi pentru implementarea
proiectelor de twinning împreună cu partenerii de twinning;
- toate facilităŃile necesare pentru implementarea fără probleme a twinning-ului (birouri,
computer, imprimantă, telefon, acces la Internet etc);
- fonduri pentru acoperirea oricăror costuri de călătorie ale autorităŃilor române în contextul
asigurării de training sau seminarii.
D.2. Implementarea Directivei Cadru a Apelor în bazinele-pilot (sub-proiectul 2)
Pentru continuarea activităŃilor care au fost începute în timpul twinning-ui ui "gestionarea
apelor" finanŃat sub PHARE 1998 este necesară oferirea de asistenŃă tehnică. Se urmăreşte, în
principal, îndeplinirea următoarelor cerinŃe ale Directivei Cadru a Apelor şi abordării acesteia cu
privire la bazinele hidrografice;
- elaborarea unui Plan de Gestionare a Bazinului Râului pe bazinul râului Someş (bazin pilot);
- realizarea metodologiei evaluării costurilor în domeniul calităŃii apelor pentru bazinul râului
Argeş;
- investirea într-un echipament de monitorizare necesar pentru îndeplinirea cerinŃelor Directivei.
Aceste studii pilot vor servi ca bază pentru elaborarea unor studii similare pentru fiecare
dintre cele 11 bazine hidrografice din România, dintre care cele două bazine au fost alese ca fiind
cele mai reprezentative din România. Râul Someş are un bazin care se întinde pe mai multe
graniŃe, dar este un bazin foarte puŃin dezvoltat, în timp ce bazinul râului Argeş a suferit multe
modificări (multe lucrări care au modificat fluxul natural)
Dezvoltarea unul Plan de Gestionare a Bazinului Râului Someş
Acest bazin-pilot a fost selectat deoarece bazinul este reprezentativ pentru alte bazine
transfrontaliere. Având în vedere această componentă, va fi elaborat un Plan de Gestionare a
Bazinului Râului Someş în concordanŃă cu prevederile Directivei Cadru a Apelor.
Aceasta include:
- descrierea caracteristicilor din regiunea bazinului răului;
- identificarea şi evaluarea impactului activităŃilor umane asupra suprafeŃei răului şi a resurselor
de adâncime;
- identificarea şi trecerea pe hartă a ariilor protejate;
- analiza economică la nivelul bazinului râului;
- informarea şi consultarea publică;
- finalizarea metodologiei Planului de Gestionare şi distribuirea către acŃionari;
- evaluarea preliminară a metodologiei de dezvoltare a Planului de gestiune şi propuneri pentru
corectarea acestuia;
- evaluarea finală a metodologici corectate;
- organizarea unui workshop.
173
Elaborarea metodologiei de evaluare a costurilor pentru implementarea Directivei
Cadru a Apelor în domeniul monitorizării ca lit ăŃii apelor în bazinul râului Argeş (în jur
de 0,65 MEUR)
Acest bazin pilot a fost selectat deoarece râul Argeş furnizează apă potabilă pentru cele
mai importante şi populate zone, cu o industrie dezvoltată, iar practicarea agriculturii ameninŃă
să contamineze apele de adâncime ale bazinului. De aceea, evaluarea costurilor pentru
monitorizarea calităŃii apelor vor fi cele mai relevante. Având în vedere această componentă, va
fi elaborată o metodologie de evaluare a costurilor in domeniul calităŃii apei în raza bazinului
răului Argeş, conform Directivei Cadru a Apelor: revizuirea sistemului de monitorizare a apelor
pentru modernizare, stabilirea liniilor directoare, inclusiv a procedurilor standard de operare
pentru dezvoltarea monitorizării biologice, stabilirea hărŃii calităŃii apei de suprafaŃă, stabilirea
priorităŃilor de reabilitare şi reconstrucŃie ecologică asupra ecosistemelor acvatice afectate,
îmbunătăŃirea şi dezvoltarea competenŃelor în domeniul gestionării apelor la nivel local în
concordanŃă cu prevederile în vigoare.
Va fi acordată o atenŃie deosebită înŃelegerii statutului calităŃii apelor şi ecosistemelor
acvatice Aceasta va include:
- definirea criteriilor de monitorizare a calităŃii apelor (bazinul râului Argeş);
- definirea graniŃelor bazinului râului Argeş;
- prezentarea sistemului de monitorizare existent în cadrul zonei bazinului răului Argeş;
- modernizarea actualei reŃele de monitorizare;
- caracterizarea calităŃii apei râului Argeş;
- analiza economică preliminară pentru dezvoltarea metodologici de evaluare a costurilor în
bazinul râului Argeş;
- asistenŃa tehnică acordată autorităŃii locale a apelor pentru asimilarea şi aplicarea metodologiei
preliminare;
- finalizarea metodologiei şi distribuirea acesteia, împreună cu asistenŃa tehnică;
- organizarea unui workshop;
- stabilirea unui program de training.
Procurarea echipamentului de monitorizare pentru ambele bazine pilot
Elaborarea ambelor studii necesită definirea anumitor elemente/ parametrii incluşi în
Directiva Cadru a Apelor, datorită abordării recente a conceptului de monitorizare. Fără definirea
acestor elemente/parametrii, dezvoltarea în acest domeniu nu va putea fi realizată. În această idee,
este necesară extinderea şi îmbunătăŃirea echipamentului de monitorizare a apelor existent, prin
procurarea de noi echipamente.
Beneficiarul sub-proiectuiui 2 este compania NaŃională "Apele Române", ca instituŃie
responsabilă pentru implementarea prevederilor Directivei Cadru a Apelor, care va fi şi
deŃinătoarea echipamentelor. Apele Române va furniza co-finanŃarea, va suporta costurile de
operare şi va oferi asistenŃă pe durata implementării acestui proiect. Ministerul Agriculturii,
Pădurilor, Apelor şi Mediului va coordona şi superviza compania NaŃională Apele Romane,
companie care va fi direct implicată în implementarea acestui proiect.
D.3. Evaluarea costurilor cu privire la mediu şi planul de investiŃii (sub-proiectul 3)
În cadrul proiectului PHARE RO-0006.14 "Implementarea aquis-ului referitor la mediu",
este avută în vedere o componentă de twinning prin care se urmăreşte dezvoltarea unei strategii
de aproximare, axată pe mecanismul financiar. La finalizarea acesteia, va fi realizată o evaluare a
costurilor preliminare şi un plan de investiŃii, pe baza studiilor existente, studii realizate de către
DISAE, USAID, PEPA. Aceste studii au avut, însă, un scop restrâns (au fost limitate la anumite
arii sau sectoare). În consecinŃă, evaluarea costurilor preliminare care va fi realizată în acest
context va fi suficientă pentru proiectarea unui mecanism financiar adecvat (principalul obiectiv al
twinning-ului), dar nu suficient de detaliată pentru a constitui o strategie de investiŃii solidă.
Prin acest proiect se propune continuarea acestei activităŃi. Se urmăreşte realizarea în
detaliu a evaluării costurilor cu privire la mediu şi a planului de investiŃii, folosind o abordare pas
cu pas şi o situaŃie detaliata pentru fiecare regiune de dezvoltare.
174
Acest studiu cuprinzător va realiza:
- identificarea tuturor necesităŃilor de investiŃii datorate taxelor (apă reziduală urbană, IPPC,
Seveso, depozitare şi incinerare);
- propunerea unor metode de incinerare;
- propunerea unor metodologii realiste de evaluare a costurilor;
- furnizarea unei evaluări precise a costurilor pentru investiŃii;
- dezvoltarea unei baze de date a investiŃiei;
- clasificarea pe sectoare sau regiuni de dezvoltare pe judeŃe sau oraşe importante;
- definirea priorităŃilor pentru toate aceste investiŃii;
- elaborarea unui plan de investiŃii care cuprinde clasificarea investiŃiilor anuale, Ńinând cont de
sursele de finanŃare existente.
Studiul va analiza, de asemenea, situaŃia existentă în alte Ńări candidate, în scopul de a
beneficia de experienŃa acestora. Consilierul pentru pre-aderare va fi pe deplin implicat în
elaborarea termenilor de referinŃă si în supervizarea acestui studiu.
Acest sub-proiect va include o singură componenta:
- AsistenŃa tehnică pentru elaborarea evaluării costurilor cu privire la mediu şi a planului de
investiŃii (cost estimativ: 2,0 MEUR).
D.4. AsistenŃa pentru implementarea Directivei IPPC (sub-proiectul 4)
Se aşteaptă ca Directiva IPPC (Controlul Poluării Industriale şi Gestiunea Riscului) să fie
transpusă într-o decizie guvernamentală în viitorul apropiat. Acest sub-proiect va asigura
implementarea Directivei IPPC în 10 Inspectorate de ProtecŃia Mediului (din cele 42 existente). Va
fi introdusă inspecŃia şi controlul activităŃilor agenŃilor economici care au un impact major asupra
mediului, în concordanŃă cu procedurile IPPC (Clasificarea agenŃilor economici cu grad ridicat de
risc a fost stabilită prin Ordinul Ministrului nr. 541/2000, în concordanŃă cu anexa I a Directivei
IPPC).
Cele 10 inspectorate în care va fi implementat acest sub-proiect au fost selectate luându-se
în considerare problemele grave de mediu datorate activităŃilor economice desfăşurate pe teritoriul
acestora. Acestea sunt: Baia Mare, ConstanŃa, Craiova, Ploieşti, Timişoara, Cluj, Braşov, Iaşi şi
Bucureşti.
ActivităŃile urmărite sunt:
- AsistenŃa tehnică pentru clădirile instituŃionale (0,60 MEUR).
- Training cu reprezentanŃii Comisariatului General al Gărzii de Mediu din cadrul Ministerului
Agriculturii, Pădurilor, Apelor şi Mediului şi cu cele 10 Inspectorate în scopul prezentării
Directivei IPPC şi a modalităŃilor de implementare a aspectelor organizaŃionale, a aspectelor
referitoare la inspecŃie - instrumente economice şi financiare (taxe, tarife,penalităŃi, fonduri
pentru mediu etc). Cel puŃin 29 de persoane vor fi instruite pentru implementarea procedurilor
Directivei IPPC în activitatea de control (2 persoane din fiecare Inspectorat selectat şi 9 persoane
din Comisariatul General al Gărzii de Mediu al Ministerului Agriculturii, Pădurilor. Apelor şi
Mediului).
- Dezvoltarea normelor şi liniilor directoare pentru sectoarele industriale (clasificate conform
anexei I a Directivei IPPC) pentru utilizarea acestora în activităŃile de inspecŃie în cadrul
Inspectoratelor de ProtecŃia Mediului (spre exemplu, pentru siderurgie şi industrie chimică).
Rezultatul va fi elaborarea unui ghid care să cuprindă metodele de control.
- Implementarea a două instalaŃii cu activităŃi diferite în două Inspectorate diferite (Cluj şi
Craiova) şi care ar putea fi extinse-în alte 8 Inspectorate. Proiectul se va întinde pe o perioadă de
6 luni şi va fi finalizat printr-un raport şi un workshop cu reprezentanŃii tuturor inspectoratelor.
Normele metodologice vor fi înmânate participanŃilor care vor face observaŃii şi comentarii. Pe
baza acestora şi cu suportul consultantului va fi dezvoltată versiunea finală, care va fi promovată
printr-un ordin al ministrului. Se urmăreşte inscripŃionarea pe CD şi multiplicarea lui în 50 de
copii.
- Vor fi organizate workshop-uri pentru discutarea rezultatelor obŃinute în cadrul celorlalte 32 de
inspectorate.
175
- AchiziŃionarea de echipamente pentru fiecare dintre cele 10 inspectorate selecŃionate pentru
sprijinirea activiştilor de control integrat (1,46 MEUR).
- Cercetări automate pentru măsurarea concentraŃiei emisiilor (gaz de combustie etc). Analizele
vor ajuta fiecare Comisariat Teritorial ai Gărzii de Mediu ale celor 10 inspectorate selecŃionate
să dezvolte teste de măsurare a emisiilor.
- Echipamente pentru testare rapidă (Phmetre, oxygen-metre) şi echipamente de protecŃie pentru
Comisariatele Teritoriale ale Gărzii de Mediu ale celor 10 inspectorate.
- Echipamente portabile pentru investigări şi probe conform IPPC (2 pentru fiecare din cele 10
inspectorate).
Cele 10 inspectorate vor fi proprietarele echipamentelor şi vor suporta costurile de
operare. Ministerul Agriculturii. Pădurilor, Apelor şi Mediului va oferi co-finanŃare. Trebuie
precizat că nu există nici o suprapunere între acest proiect şi alte proiecte finanŃate prin credite
PHARE. Într-adevăr, prin PHARE 1999 şi PHARE 2001 - Programe pentru Cooperarea trans-
frontalieră - achiziŃionare de echipamente de monitorizare - sunt vizate:
- Inspectoratele din Călăraşi. Giurgiu, Teleorman (proiectul "înfrăŃirea sistemelor de
monitorizare a calităŃii aerului între oraşele de graniŃă ale României şi Bulgariei pe Dunărea De
Jos).
- Inspectoratul Giurgiu (proiectul "ProtecŃia Luncii Dunării" sub CBC RO/BG).
- Departamentul Apelor din Dobrogea - baza litorală din ConstanŃa (proiectul "Monitorizarea
integrată a coastei române a Mării Negre")
- Directoratul Pădurilor din Arad (proiectul "ProtecŃia şi promovarea poienelor râului Mureş" în
cadrul CBC RO/HU).
D.5. AsistenŃa pentru implementarea proiectului (sub-proiectul 5)
Luând in considerare pe de o parte slaba capacitate administrativă a Ministerului
Agriculturii, Pădurilor, Apelor şi Mediului, iar pe de altă parte importanŃa realizării progresului
în domeniul mediului pentru România, este necesară susŃinerea pentru implementarea acestui
proiect.
Prin intermediul acestui sub-proiect va fi ales un consultant şi va fi oferită asistenŃă în
pregătirea specificaŃiilor tehnice necesare acestui proiect (cu excepŃia componentei de twinning),
va asista Ministerul Agriculturii, Pădurilor, Apelor şi Mediului în implementarea proiectului şi va
asigura coordonarea necesară.
Consultantul poate, de asemenea, asista Ministerul Agriculturii. Pădurilor, Apelor şi
Mediului în identificarea zonelor în care este necesar a fi elaborate propuneri de proiecte şi la
elaborarea termenilor de referinŃă pentru facilitarea pregătirii Proiectului.
Consultantul va acŃiona în special în cadrul Ministerului Agriculturii, Pădurilor, Apelor şi
Mediului pe o perioadă de aproximativ 2 ani, în regim de part-time.
Ministerul va furniza consultantului birou, telefon, acces la fax şi la Internet şi va fi
implicat pe toata durata desfăşurării acestui sub-proiect. Pe lângă acesta, va fi realizat un transfer
de experienŃă în scopul pregătirii echipei româneşti care va prelua aceste sarcini de implementare
a proiectului.
1.4Cadrul instituŃional
Beneficiarii acestui proiect sunt Ministerul Agriculturii, Pădurilor, Apelor şi Mediului şi
instituŃiile sale subordonate (Inspectoratele de ProtecŃia Mediului şi Compania NaŃionala "Apele
Române").
Apele Române va fi beneficiarul echipamentului furnizat în cadrul sub-proiectului 2, iar
cele 10 inspectorate vor fi beneficiarele echipamentelor furnizate in cadrul sub-proiectului 4.
Proprietarii echipamentelor vor suporta costurile de operare şi mentenanŃă ale investiŃiilor avute
în vedere.
1.5.Elaborarea bugetului detaliat al proiectului
MEURO
Subproiecte Suport PHARE

176
Sub-proiectul 1 -Twinning pentru asistarea - 1.00 1.00 - - 1.00
ulterioara a României in transpunerea şi
implementarea legislaŃiei cu privire la Gestionarea
Deşeurilor
Sub-proiectul 2 -Implementarea Dircetivei 1.00 1.30 2.30 0.35 - 2.65
Cadru cu privire la Ape în bazinele pilot
Sub-proiectul 3 • Evaluarea costurilor cu pri- - 2.00 2.00 - - 2.00
vire la mediu şt planul de investiŃii
Sub-proiectul 4 • AsistenŃa acordată pentru 1.10 0.60 1.70 0.36 - 2.06
implementarea Directivei IPPC
Sub-proieciul 5 -AsistenŃa pentru - 0.50 0.50 - - 0.50
implementarea proiectului
TOTAL 2.10 5.40 7.50 0.71 - 8.21

* Compania NaŃionala "Apele Române" va oferi finanŃarea pentru sub-proiectul 2 (0.35 MEUR).
iar Ministerul Agriculturii, Pădurilor, Apelor şi Mediului va oferi co-finanŃare pentru sub-
proiectul 4 (0.36 MEUR).

2. Implementarea proiectului
A.Unitatea contractantă
Unitatea contractantă va fi Oficiul de PlăŃi şi Contractare PHARE din cadrul Ministerului
FinanŃelor Publice, care va fi responsabil pentru ofertare, contractare, evidenŃa contabilă şi
rapoarte financiare.
B.Unitatea de implementare
Unitatea de implementare va fi Ministerul Agriculturii, Pădurilor, Apelor şi Mediului, care
va fi responsabil pentru managementul operaŃional al proiectului: pregătirea termenelor de
referinŃă, a ofertelor, a criteriilor de evaluare, a criteriilor de ofertare, a contractelor şi a facturilor
de plată.
C.Twinning
Componenta de twinning va urmări regulile generale ale proiectelor de twinning. In
eventualitatea în care nu va apărea nici o propunere corespunzătoare de twinning, această
componentă a proiectului va fi, totuşi, implementată prin asistenŃa tehnică convenŃională.
Titlu: Twinning pentru asistarea ulterioară a României în transpunerea şi implementarea
legislaŃiei cu privire la Gestionarea Deşeurilor.
Durata: Consilierul pentru pre-aderare (PAA) va trebui să stea în România o perioadă de
24 luni consecutive.
Buget: 1MEUR (incluzând asistenŃa tehnică pe termen scurt, work-shop şi training).
Beneficiar şi persoană de contact: Ministerul Agriculturii, Pădurilor, Apelor şi Mediului,
Departamentul pentru Gestionarea Deşeurilor şi SubstanŃe Chimice Periculoase.
D.Aspecte standardizate
Nu există aspecte nestandardizate. Va fi cu stricteŃe urmărit "Ghidul practic pentru
procedurile contractuale PHARE, ISPA şi SAPARD).
E. Contracte
Valorile contractelor previzionale sunt următoarele:
Sub-praiectul 1:
Acord de twinning 1.00 MEUR
Sub-proiectul 2;
Contractul de asistenŃă tehnică 1.30 MEUR
Contractul de achiziŃie 1.35(1.0 MEUR PHARE)
Sub-proieciul 3:
Contactul de asistenŃă tehnică 2 MEUR
Sub-proiectul 4:
177
Contactul de asistenŃă tehnică 0.6 MEUR
Contractul de achiziŃie 1.46 MEUR (1.10 MEUR PHARE)

3. Calendarul de implementare
Acordul de twinning şi contractul de asistenŃă tehnică pentru sub-proiectele 3 şi 4 vor
avea o durată de 24 luni.

Începerea perioadei de ianuarie 2004


ofertare/depunere a propunerilor
Începerea activităŃilor proiectului aprilie 2004
Realizarea proiectului noiembrie 2007

4.Şanse egale
Se va asigura paniciparea egală la acest proiect atât a femeilor, cât şi a bărbaŃilor.
5.Mediul înconjurător
Proiectul nu va avea nici un impact negativ asupra mediului. Dimpotrivă, investiŃia va
urmări monitorizarea calităŃii mediului.
6.Criteriile de investiŃie
A. Efectul catalizator
Consolidarea Ministerului Agriculturii, Pădurilor, Apelor şi Mediului este o necesitate pentru
implementarea ulterioară a unei politici de mediu realiste şi poate fi suportată doar prin fonduri
PHARE.
B.Co-fînanŃare
Guvernul României va asigura co-finanŃarea acestui proiect de investiŃii (25% din costul
total al componentelor investiŃiei).
C.Completări
Nu există probabilitatea ca alŃi donatori să susŃină acŃiuni similare.
D.Pregătirea şi întinderea proiectului
Implementarea proiectului poate începe conform graficului de implementare (Anexa 2).
Proiectul necesită o alocare de fonduri PHARE de 2 MEUR.
E.Dezvoltarea durabilă
Inspectoratele de ProtecŃie a Mediului şi Compania "Apele Române" vor suporta costurile de
operaŃionalizare şi de mentenanŃă pentru acest proiect.
7. CondiŃionări şi continuitate
Sub-proiectul 1, implementat prin intermediul twinning-ului, presupune deplina implicare
şi participare a managementului de nivel superior al instituŃiei beneficiare. Pe lângă furnizarea
partenerilor de twinning, a unui personal adecvat şi alte resurse care să opereze efectiv,
managementul superior trebuie să fie pe deplin implicat în dezvoltarea şi implementarea politicilor
şi schimbărilor instituŃionale cerute de rezultatele proiectului.
Sub-proiectul 5 necesită, de asemenea, implicarea şi participarea deplină a managementului
superior al Ministerului Agriculturii, Pădurilor, Apelor şi Mediului, care va furniza resursele
necesare pentru operaŃionalizarea efectivă a proiectului şi va fi pe deplin implicat în activităŃile
acestuia.
Inspectoratele de ProtecŃie a Mediului şi Compania "Apele Române" vor suporta costurile
de operaŃionalizare şi mentenanŃă pentru monitorizare şi sistemul informaŃional.
Ministerul Agriculturii, Pădurilor, Apelor şi Mediului va suporta finanŃarea oricărui cost
suplimentar care ar putea apărea pentru a asigura terminarea la timp a proiectului.

ANEXE LA FIŞA PROIECTULUI:


1. Matricea logică a proiectului
178
2. Graficul detaliat de implementare
3. Calendarul de contractare şi rambursare

Anexa nr. 1 - MATRlCEA LOGICA A PROIECTULU


AsistenŃa pentru implementarea politicilor de Buget total :8.21
mediu în România Buget PHARE : 7.50
Indicatori de Surse de verificare Ipoteze
performanŃă
- Programul de inves- -Corespondentul - presupusele investitii
tiŃii în domeniul naŃional la nivel central vor fi influenŃate,
mediului (Ministerul Agriculturi măsurate şi
- Documentele şi Pădurilor, Apelor şi consemnate în cadrul
ghidurile legate de aquis- Mediului) scalei de timp a
ul comunitar în domeniul -Corespondentul proiectului.
mediului. naŃional la nivel local
(inspectorate, RDAS,
CNAR)
- consultanŃi
Indicatori de Surse de verificare Ipoteze
performanŃă
- Actualizarea Planului -LegislaŃia în vigoare în -rezultatele twinning-
NaŃional de Gestionare domeniu apelor ului PHARE 2000 în
a Deşeurilor -Planul NaŃional al domeniul strategiei
- Actualizarea Gestionări Deşeurilor. financiare realizate la
capitolului referitor la Planul NaŃional al timp
Gestionarea Deşeuri lor AcŃiunilor cu privire -publicarea actelor
din Planul NaŃional la Mediu, legislaŃia cu legale dezvoltate din
privind ProtecŃia privire la regimul acordul de twinning
Mediului deşeurilor, deciziile din 1998
- Este publicat un Plan Guvernului cu privire la -Deciziile Guvernului
Regional de ProtecŃie a incinerarea deşeurilor, cu privire la
Mediului şi sunt depozitarea acestora, incinerarea deşeurilor,
concepute programe de reziduurilor, bateriilor depozitarea acestora,
training pentru şi a uleiurilor reziduale reziduurilor bateriilor
elaborarea altor -Alte acte legale şi a uleiurilor
planuri regionale relevante reziduale, publicate la
-Sunt elaborate timp
regulamente cu privire - Planul NaŃional al
la transportul intern Gestionării Deşeurilor
-Implementarea la timp
Directivei cu privire la -Responsabilii pentru
depozitarea şi colectarea, transportul
incinerarea deşeurilor şi reciclarea deşeurilor
din anumite regiuni
încep să aplice aceste
scheme şi planuri
-Începerea - publicarea deciziei
implementării guvernamentale
Directivei Cadru cu pentru transpunerea
privire la Apele din IPPC (controlul
bazinele pilot poluării industriale şi
179
-publicarea unui plan managementului
detaliat de investiŃii riscului) în
inspectoratele locale
Rezultate Indicatori de Surse de verificare Ipoteze
performanŃă
-actualizarea sau -Planul NaŃional al - corespondentul - rezultatele PHARE
elaborarea Planurilor Gestionării Deşeurilor naŃional la nivelul 2002 obŃinute la timp
NaŃionale de Gestionare este actualizat central ( Ministerul (componenta de
al Deşeurilor şi al - este implementată Agriculturii, Pădurilor, twinning)
capitolului referitor la directiva cu privire la Apelor şi Mediului) - întârzieri în
deşeuri din Strategia incinerarea deşeurilor - corespondentul adoptarea legislaŃiei
NaŃională de Mediu
-elaborarea unui Plan
-s-a dezvoltat Planul naŃional la nivel local - lipsa resurselor
Regional de Gestionare de Gestionare al (Inspectoratele de financiare pentru
al Deşeurilor şi asistenŃă bazinului râului ProtecŃie Civilă, înlocuirea
în elaborarea acestora -s-a dezvoltat RDAs, CNAR) echipamentelor
-transpunerea cerinŃelor metodologia evaluării - consultanŃi
reglementării cu privire costurilor în domeniul
la Transportul Deşeurilor apelor, conform WFD
în domeniul -s-a elaborat
transportului intern metodologia privind
-o mai bună elaborarea costurilor
implementare a - au fost publicate acte
directivelor cu privire la
legale
depozitarea şi
- s-a intărit capacitatea
incinerarea deşeurilor
Comisariatului
-dezvoltarea
General al Gărzii de
metodologiilor pentru
Mediu
Planurile de gestiune a
-s-au îmbunătăŃit
Bazinelor Hidrografice
componentele locale
în conformitate cu
din domeniul mediului
Directiva Cadru a
în special în
Apelor.
activitatea de control
Implementarea
acesteia într-un bazin
pilot
-implementarea în
cadrul unui bazin pilot
a metodologiilor
pentru evaluarea
costurilor pentru
monitorizarea calităŃii
apelor, în scopul
implementării
directivelor UE cu
privire la apă
-elaborarea
metodologiilor pentru
evaluarea
implementării aqui-
ului UE cu privire la
mediu, în toate
sectoarele
180
- identificarea
cerinŃelor pentru
proiecte de investiŃii şi
înscrierea acestora
într-o bază de date
- dezvoltarea unui plan
de investiŃii în măsură
să atingă gradual
standardele UE
- elaborarea docu-
mentaŃiei potrivit
cerinŃelor IPPC
(controlul poluării
industriale, mana-
gementului riscului)
- clasificarea
instalaŃiilor industriale
în concordanŃă cu
directivele IPPC
controlul poluării
industriale, mana-
gementului riscului) în
10 inspectorate
- trainingul persoa-
nelor responsabile cu
implementarea
directivelor
- asistarea unui
consultant pentru
elaborarea, imple-
mentarea şi
monitorizarea
proiectului
- aquis-ul UE cu
privire la mediu, în
toate sectoarele
- identificarea
cerinŃelor pentru
proiecte de investiŃii şi
înscrierea acestora
într-o bază de date
- dezvoltarea unui plan
de investiŃii în măsură
să atingă gradual
standardele UE
- elaborarea docu-
mentaŃiei potrivit
cerinŃelor IPPC
(controlul poluării
industriale, mana-
gementului riscului)
- clasificarea insta-
181
laŃiilor industriale în
concordanŃă cu
directivele IPPC
(controlul poluării
industriale, mana-
gementului riscului),
în 10 inspectorate
- trainingul persoa-
nelor responsabile cu
implementarea
directivelor
- asistarea unui
consultant pentru
elaborarea, imple-
mentarea şi monito-
rizarea proiectului
ActivităŃi Mijloace Surse de verificare Ipoteze
Twinning pentru - Cursuri de training -Corespondentul - întârzieri în
asistarea ulterioară a - Alocarea resurselor naŃional la nivel începerea activităŃii
României în transpu- necesare activităŃii central (Ministerul - comunicare
nerea şi implemen- - Aplicarea de Agriculturii, improprie cu
tarea legislaŃiei in proceduri conform Pădurilor, Apelor şi personalul de la nivel
domeniul gestionarii practicii UE Mediului) local
deşeurilor (sub- - Numărului -Corespondentul - trainingul depinde de
proiectul I) personalului instruit naŃional la nivel local timpul disponibil al
-Continuarea trans- (Inspectoratele de personalului
punerii şi procesului ProtecŃie Civilă, - problemele în
de implementare în RDAs, CNAR) legătură cu suportul
domeniul gestionării -ConsultanŃi financiar la nivel local
apelor (sub-proiectul - comunicare
2) improprie cu
-Evaluarea costurilor instituŃiile la nivel
cu privire la mediu şi local
planul de investiŃii
(sub-proiectul 2)
-AsistenŃa pentru
implementarea
Directivei IPPC
(controlul poluării
industriale şi mana-
gementul riscului -
sub-proiectul 4)
-AsistenŃa pentru
implementarea
proiectului (sub-
proiectui 5)

182
Anexa nr. 2-GRAFICUL DETALIAT DE IMPLEMENTARE

REPARTIZAREA RESURSELOR FINANCIARE PE PERIOADA DE DERULARE A


PROIECTULUI (MEURO)
2004 2005 2006 2007 2008
T3 T4 T1 T2 T3 T4 T1 T2 T3 T4 T1 T2 T3 T4 T1 T2 T3 T4

l.Twinnin
g în
dome-niul
gestio- 0,1225
0,0875

0,0625
0,0625
0,0375
0,087
0,14

nării

0,1
0,1
0,1
0,1
X

X
X
X
1
deşeurilor
2. Imple-
mentarea
Directivei

0,0099
0,371
0,324
0,231
0,265
0,265
0,265
0,265
0,231
0,165
0,165

2,65
Cadru a
X

X
X
X
Apelor
3.
Evalua-
rea costu-
0,245
0,175

0,175
0,125
0,125
0,075
0,28

rilor de
0,2
0,2
0,2
0,2
X

X
X
X
2
mediu
4.
Asisten-Ńă
în imple-
mentarea
0,288
0,252
0,180
0,206
0,206
0,206
0,206
0,180
0,128
0,128
0,077

2,06
Directivei
X

X
X
X
IPPC
5.Asistent
ă pentru
0,043
0,07
0,06
0,04
0,05
0,05
0,05
0,05

0,03
0,03
0,18

implemen 0,50
X

X
X
X

-tare

183
184
ANEXA NR. 3 – CALENDARUL DE CONTRACTARE ŞI RAMBURSARE

ASISTENłĂ ÎN IMPLEMENTAREA POLITICILOR DE MEDIU ÎN ROMĂNIA


2004 2005 2006
CONTRACTE I A S O N D I F M A M I I A S O N D I F M A M I I A S O N D
l.Twinning în P P P S S S S S P P P P P C I I I I I I I I I I I I I I
domeniul gestio-
nării deşeurilor
2. Implementarea P P P P P O O O O O O C I I I I I I I I I I I I I
Directivei Cadru a
Apelor
3. Evaluarea
costurilor de
mediu
- Oferta P P P O O O C I I I I E
- Contractul de O O O O O O C I I I I I I
asistenŃă tehnică
4. AsistenŃă în im-
plementarea
Directivei IPPC
- Oferta P P P O O O C I I I I E
- Contractul de O O O O O O C I I I I I I
asistenŃă tehnică
- Costul de O O O O O O C I I I I I I
furnizare
5.Asistentă pentru P P O O O O C I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I
implementare

185
2007 2008
CONTRACTE I F M A M I I A S O N D I F M A M I I A S O N D
l.Twinning în I I I I I I I I I I E E
domeniul gestio-
nării deşeurilor
2. Implementarea I I I I I E
Directivei Cadru a
Apelor
3. Evaluarea cos-
turilor de mediu
- Oferta
- Contractul de I I I I I I I I I I I I I I I I I E
asistenŃă tehnică
4. AsistenŃă în im-
plementarea
Directivei IPPC
- Oferta
- Contractul de I I I I I I I I I I I I I I I I I I E
asistenŃă tehnică
- Costul de I I I I I I I I I I I I
furnizare
5.Asistentă pentru I I I I
implementare

P= PROIECTAREA OFERTEI
E=EVALUAREA OFERTEI
O= OFERTAREA
S= SELECTAREA PAA (CONSILIER DE PRE-ADERARE)
C= CONTRACTARE
I= IMPLEMENTARE LUCRĂRI

186
BIBLIOGRAFIE
1. ANDRONICEANU, A. NoutăŃi în managementul public. Editura Universitară,
Bucureşti. 2004
2. TEATHERSTONE, K. Developments in the European Union,
Macmillan, London, 1999.
3. SMITH, G Politlcs and policy in the European Community,
Oxford
University Press, Oxford, 1996.
4.PLUMB I, ANDRONICEANU A, Managementul serviciilor publice, Ed. ASE,
Bucureşti,
ABĂLUłĂ O. 2004
5.PROFIROIU, M, POPESCU, I. Politici Europene, Editura Economică, Bucureşti.
2003
6.RADU, V., CURTEANU, D. Managementul proiectelor de construcŃii. EdiŃia
aII-a,
Editura Economică, Bucureşti. 2003.
7.SCARLAT, C, GALOIU, H. Manual de instruire avansată în Managementul
Proiectelor, Bucureşti, 2002 - acest manual a fost
elaborat in cadrul proiectului PHARE RO -
0106.06.02.
8.STĂNCIULESCU,G, Sisteme comparate de administraŃie publică
europeană.
ANDRONICEANU, A. Editura Economică, Bucureşti, 2001.
9. * * * Project Management - Manual Gruppo Soges,
Program
Phare, Comisia Europeană MIE, Editura Filaret,
Bucureşti. 2000.
10. * * * Ghid informativ privind programul SAPARD -
Măsura 1.1 –
ÎmbunătăŃirea prelucrării şi markcting-ului
produselor agricole si piscicole, Editat de AgenŃia
SAPARD, Tipărit SC Grupul de Presă Evenimentul
Românesc Editura SA, Bucureşti, 2002.
11. * * * Ghid informativ privind programul SAPARD -
Măsura 2.1 –
Dezvoltarea si îmbunătăŃirea infrastructurii rurale.
Editat de AgenŃia SAPARD, Tipărit SC Grupul de
Presa Evenimentul Romanesc Editura SA. Bucureşti,
2002.
12. * * * Ghid metodologic pentru managementul
proiectelor
Europene in domeniul formării profesionale. EdiŃia
a Treia, realizat cu sprijinul financiar al Comisiei
Europene
13. * * * European Commission. EuropeAid Cooperition
Office,

187
General Affairs - Manual Project Cycle
Management,
March 2001
14. * * * http:/ europa.eu.int/
15. * * * http/leonalrdodavinci.fi/index-eng.html
16. * * * www.finantare.ro
17. * * * www.grasp.ro
18. * * * www.sapard.ro
19. * * * www.eute.org
20. * * * www.infoeuropa.ro
21. * * * www.leonardo.ro
22. * * * www.cordis.lu/econtent

188