Sunteți pe pagina 1din 6

METODA DEPLHI

ANUL 2018

Metoda Delphi:
Deplhi este o metodă sau tehnică de comunicare structurată, dezvoltată inițial ca o metodă
de previziune sistematică, interactivă, bazată pe consultarea unui grup de experți. Experții
răspund la întrebările din chestionare pe parcursul a două sau mai multe runde. După fiecare
rundă, un coordonator al anchetei (numit în engleză „facilitator” sau „change
agent”) furnizează un rezumat anonim al previziunilor realizate de experți în runda precedentă,
împreună cu motivele invocate de aceștia în aprecierile lor.
Astfel, experții sunt încurajați să-și revizuiască răspunsurile anterioare în lumina celor
formulate de ceilalți membri din grup. Se consideră că, de-a lungul acestui proces, spectrul de
dispersie a răspunsurilor tinde să se restrângă, iar grupul converge în direcția răspunsului
„corect”. În final, procesul este oprit după satisfacerea unui criteriu predefinit (un anumit număr
de runde, obținerea consensului, stabilitatea rezultatelor, etc.) și valorile medii sau mediane ale
punctajelor sunt folosite în determinarea rezultatelor.
Metoda Delphi se bazează pe principiul conform căruia previziunile (sau deciziile) provenite
dintr-un grup structurat de indivizi posedă mai multă acuratețe decât cele ale grupurilor
nestructurate. Tehnica poate fi adaptată și pentru reuniuni de tip „față-n față” (în prezența
întregului grup de experți) și este denumită atunci „mini-Delphi” (sau Estimate-Talk-Estimate,
ETE). Metoda Delphi a fost utilizată pe scară largă pentru previziuni în domeniul afacerilor și are
avantaje certe în raport cu cealaltă metodă importantă de abordare a previziunii
structurate, pieţele de predicţie.
Este o metodă de grup, utiizand exclusive specialişti,experiti , majoritatea în domeniul în
discuţie ,dar şi alţii, din domenii adiacente sau chiar diferite. Specialiştii rămân neschimbaţi până
la terminarea unei consultări Deplhi.
Principalele metode sunt:
1.Eliminarea deficientelor metodei comitetului prin mai multe runde de consultări pe bază de
chestionare, desfăşurate cu specialiştii neintruniti, şi fără a cunoaşte că fac parte din acelaşi grup
Delphi.
2.Utilizarea “feed-backului de opinie” prin consultarea inter-reciproca repetată, până când
răspunsurile se stabilizează.
Metoda Deplhi este folosită în principal în două direcţii: pentru a alege una respectiv câteva
ipoteze, propuneri , soluţii , variate de obiecte etc. (ordonate valorie ), dintr-un şir de preexistent,
obţinut printr-o altă metodă de creaţie de grup sau individuală şi pentru prognose pe termen mai
îndelungat.
Utilizarea metodei Deplhi implica parcurgerea a 3 etape principale:
-pregatirea şi lansarea anchetei
-efectuarea anchetei
-preluarea datelor obţinute şi valorificarea lor în procesul decizional.
Scurt istoric:
Metoda a fost elaborată în SUA, la începutul Războiului Rece, pentru previziuni referitoare la
impactul tehnologiei asupra domeniului militar. În 1944, generalul Henry H. Arnold⁠ a ordonat
redactarea unui raport către Forțele Aeriene ale Statelor Unite ale Americii despre noile
capacități tehnologice pe care armata le-ar fi putut utiliza în viitor.
Au fost testate diferite abordări, dar neajunsurile metodelor tradiționale de previziune
(abordarea teoretică, modelele cantitative, extrapolarea tendințelor) au devenit în scurt timp
evidente, în domeniile pentru care nu fuseseră încă stabilite legi științifice precise. Pentru a face
față acestor neajunsuri, metoda Delphi a fost dezvoltată de către Olaf Helmer, Norman Dalkey și
Nicholas Rescher, în cadrul proiectului RÂND, în deceniul 1950-1960 (1959). De atunci, ea a
fost folosită constant, împreună cu numeroase modificări și reformulări, cum ar fi procedura
Imen-Delphi.
Experților li s-a cerut să-și exprime opinia cu privire la probabilitatea, frecvența și intensitatea
unor posibile atacuri inamice. Alți experți au putut să formuleze reacții anonime. Acest proces a
fost repetat de mai multe ori, până când s-a obținut consensul

Avantaje şi dezavantaje ale metodei:


Focalizarea asupra problemei analizate este facilitată de o serie de caracteristici ale metodei:
-structurarea circuitului informaţional – filtrarea răspunsurilor de către facilitator şi eliminarea
celor nerelevante previne posibilele interacţiuni negative care ar putea apărea în cazul unor
discuţii directe şi contribuie la ameliorarea dinamicii grupului;
-feedback-ul constant – faptul că metoda permite şi chiar încurajează revizuirea părerilor
anterioare precum şi exprimarea de comentarii privind punctele de vedere ale celorlalţi
participanţi favorizează atât evitarea menţinerii cu orice preţ a poziţiilor, cât şi atitudinile
conformiste generate de prezenţa unui lider de opinie formal;
-anonimitatea – contribuie nu doar la prevenirea asumării de către participanţi a unei opinii
formulate de o persoană recunoscută ca autoritate în materie, ci şi la evitarea în mare măsură a
efectului de „bandwagon” (ralierea emoţională la opinia majoritară, cu scopul ocupării unui loc
în echipa câştigătoare) sau la admiterea erorilor de raţionament.
Un punct slab îl constituie faptul că, deşi diminuează riscurile unor capcane mentale, acestea
se pot manifesta la nivelul facilitatorului, care, pe fondul background-ului personal, poate fi
influenţat în selectarea răspunsurilor pe care le consideră că fiind cele mai potrivite.
Totodată, trebuie avut în vedere faptul că Delphi nu este potrivită pentru situaţii complexe, în
care prognoza trebuie să ţină cont de evoluţia simultană a mai multor factori, sens în care trebuie
recurs la alte metode de analiză, cum ar fi analiza de tip „cross impact”, care ia în considerare
faptul că producerea unui eveniment să se repercuteze asupra altor evenimente conexate cu
acesta.
Studiu de caz

1)PROBLEMA DECIZIONALĂ:

Deschiderea unei cofetarii/patiserii în oraşul Ploieşti.

2)SCOPUL:

Determinarea preferinţelor în materie de produse a consumatorilor potenţiali şi a


locaţiei în care se va desfăşura activitatea. Precum şi modul în care cofetărie poate
fi promovată.

Etapa 1: Pregătirea reuniunii şi lansarea anchetei

 Stabilirea orei : 10:00


 Dată la care are loc întâlnirea: 1 iunie 2018
 Locaţia întâlnirii: Firma de consultanţă financiară “Global Exert” Ploieşti.
 Resurse materiale şi dotări: laptop, video-proiector, tablă, flipchart.
 Dimensiunile şi membrii grupului: Managerul de proiect ; 2 consultanţi
financiari ; un agent imobiliar ; un cofetar ; un expert publicitate.

Etapa 2: Desfasurareaa reuniunii şi efectuarea anchetei


Liderul de grup: Managerul de proiect
Prezentarea problemei: Se doreşte să se deschidă o cofetărie/patiserie în oraşul
Ploieşti. Se doreşte aflarea zonei optime în care să fie amplasată cofetăria,
produsele cele mai căutate de către client, o estimare a bugetului pe care clienţii îl
au pentru a cumpăra produsele cofetăriei şi modul prin care cofetărie poate să se
promoveze cel mai eficient.
Liderul de grup are rolul de a înmâna şi explică chestionarul către participanţi.
Etapa 3: Chestionarul a fost analizat de către managerul de proiect şi pe baza
informaţiilor s-a ajuns la concluzia că locaţia optimă pentru amplasarea cofetăriei
este Bulevardul Eroilor întrucât este o zonă intens circulată, în care sunt prezente
instituţii de invatamat în care este prezent grupul ţinta.
Formă de promovare principală este pe internet, social-media ,dar şi prin
împărţitul de pliante în zone cheie.
Se decide crearea unei pagini de internet ce are ca rol atât promovarea cât şi
comenzile efectuate online.

CHESTIONAR

Acordaţi un punctaj de la 1 la 6 următoarelor elemente în care notele reprezintă:


1* 2 * 3 * 4 * 5 * 6
Nu sunt deloc Nu sunt de Oarecum nu sunt Oarecum sunt de Sunt de Sunt foarte de
de acord acord de acord acord acord accord

1)Locaţia ideală pentru producerea şi comercializarea produselor de cofetărie


ţinând cont de fluxul oamenilor,concurenţa,zona oraşului,preţul chiriei este :

-Bulevardul Republicii
-Bulevardul Eroilor
-Gara de Sud
-AFI Ploieşti
-Ploiesti Shoping City

2)Metoda principală de promovare în care trebuie investit este:


-Mediul Online
-Social-Media
-Radio
-Reclame TV
-Bannere/afişe
3)Grupul ţintă al produselor cofetăriei şi strategiei de marketing îl reprezintă:

-copiii (0-12ani)
-adolescentii (12-18 ani)
-adulti (18-40 ani )
-adulti (40-65 ani )
-pensionari (65+ ani )

4)Cat sunteţi de acord cu amenajarea unui sale de mese ,deşi acest lucru
presupune un cost suplimentar ?

5)Cat sunteţi de acord cu promovarea cofetăriei în cadrul unor evenimente


culturale,sociale etc. ?

6)Cat sunteţi de acord cu investirea unei pagini de internet şi comenzi online în


zona Ploieşti ?

7)Sunteţi de acord cu faptul că multe persoane o să comande produse online ?

8)Sunteţi de acord cu investiţia în ambalajul şi prezentarea produselor întrucât


acestea influenţează comportamentul clientului ?

9)Sunteţi de acord cu angajarea unui expert în design şi amenajare pentru sala de


mese ?

10) Sunteţi de acord cu comercializarea şi altor produse secundare precum


suc,cafea,apa,ceai ?

11)Sunteţi de acord cu investirea într-un aparat TV, sistem sonor pentru clienţii ce
o să stea în sala de mese ?

12)Sunteţi de acord cu investirea în promovare prin intermediul unei personalităţi


locale ?

13)Sunteţi de acord cu promovarea brandului prin intermedul unei mascote ?

S-ar putea să vă placă și