METODA PIRAMIDEI

Metodele moderne pot fi folosite atât pentru însuşirea unor cunoştinţe, cât
ţi pentru fixarea sau evaluarea lor.
Metode de evaluare bazate pe activitatea individuală se diversifică şi se
adaptează cerinţelor legate de modernizarea procesului instructiv educativ.
O metodă de învăţare – evaluare la care am să mă refer este metoda
piramidei sau metoda bulgărelui de zăpadă., este o îmbinare armonioasă între
activitatea individuală şi cea a grupurilor de elevi. Are rol de a încorpora
activitatea fiecărui elev într-un demers amplu menit să rezolve o problemă
complexă.
Această metodă presupune organizarea unei activităţi structurate în
următoarele etape:
1. individuală – elevii primesc o temă pe care o rezolvă individual
într-o perioadă scurtă de timp ( de obicei 5 minute). Se pot
formula întrebări referitoare la subiectul tratat;
2. perechi – se formează grupe de doi elevi , care îşi verifică
reciproc rezultatele şi încearcă să răspundă la întrebările care au
fost formulate în interiorul grupului;
3. grupuri de patru elevi - formate prin unirea perechilor două
câte două. Elevii îşi confruntă rezultatele , concep un nou
răspuns, într-o formulare la care îţi aduc toţi contribuţia
identificând concluziile cu caracter general în zonele de
controverse rezultate în urma întrebărilor fiecăruia;
4. întreaga clasă –un reprezentant al fiecărei grupe prezintă
concluziile sale. Acestea pot fi notate pe tablă pentru a putea
realiza comparaţia între răspunsurile grupurilor. Pe baza lor se
concep concluziile finale.

Această metodă are următoarele avantaje:

- activitatea individuală urmată de activitatea în echipe, le oferă
elevilor posibilitatea de a-şi formula opiniile personale şi de a le
verifica, îmbunătăţi sau transforma în raport de răspunsurile
altor membrii ai grupului;
- creşterea progresivă a dimensiunilor grupului implică o
confruntare repetată cu idei şi consideraţii noi;
- creşterea graduală a complexităţii itemilor, fiecare frază fiind
construită pe treptele anterioare, simplifică abordarea
problemei, o sintetizează şi o reduce la esenţă.
Evaluarea activităţii elevilor se poate face ţinându-se seama de aportul
fiecăruia la conceperea concluziilor finale.
 Pentru a uşura sarcina învăţătorului şi pentru a implica elevii în actul
evaluativ se poate distribui un chestionar de bilanţ al rolurilor în cadrul
echipelor.
Chestionarul cuprinde un set de enunţuri adaptate specificului sarcinii de
rezolvat. Folosind o scală de la 1 la 10 , elevii acordă puncte pentru propria
activitate, răspunzând în acest mod enunţurilor formulate.
La clasele I-II este mai greu de aplicat şi de aceea la aceste clase se pot
folosi discuţii bine dirijate, învăţătorul poate aprecia just contribuţia fiecărui
copil în grupurile din care face parte. Învăţătorul poate percepe şi progresele
unor elevi să analizeze contribuţia mai mică sau mai slabă calitativ a altora.
Învăţătorul trebuie să stimuleze elevii şi să nu sancţioneze fiecare acţiune a
acestora care nu s-a realizat la nivelul aşteptărilor sale.