UNIVERSITATEA TEHNICĂ DIN MOLDOVA

FACULTATEA URBANISM ȘI ARHITECTURĂ

DEPARTAMENTUL DE ARHITECTURĂ

LUCRAREA DE CURS
la fizica construcțiilor

Tema: ”Calculul termotehnic al unei construcţii de

închidere pentru perioada de iarnă ”

Elaborat: st.gr. ARH-142

Golovcenco Alla
Verificat: profesor universitar
Ivanov Liudmila
Chișinău 2017
 Date generale
Denumirea localitatii (oras) – Penza (Пенза);
Destinatia incaperii – social- culturala;
Temperatura aerului interior – ti = 18.6 oC;
Umiditatea relativa – ᵠi = 47%;
Caracteristica constructiei de inchidere – cu mai multe straturi.

Caracteristicile straturilor constructiei de inchidere

I strat:
denumirea materialului de constructie – placi din gips:
densitatea – ᵧ = 1000 kg/m3;
grosimea – ᵟ1 = 0.02 m.
Al II-lea strat:
denumirea materialului de constructie – beton cu umplutura de cheramzit:
densitatea – ᵧ = 1000 kg/m3;
grosimea – ᵟ2 = ? m.
Al III-lea strat:
denumirea materialului de constructie – mortar ciment - zgura :
densitatea – ᵧ = 1200 kg/m3;
grosimea – ᵟ3 = 0.015 m.

Calculul termotehnic al unei constructii de inchidere pe timp de iarna

 Pentru executarea calculului termotehnic reprezentam o portiune a sectiunii verticale a
peretelui exterior (fig.1).

q0 q0 q0

.1 .2 .3
0.02 ? 0.015

Fig.1. Sectiunea verticala a unei constructii de inchidere din 3 straturi.

 Alegem din NRC (СниП 2.01.01-82 “Строительная климатология и геофизика”)
caracteristicile climaterice al regiunii de constructie:

- temperatura medie a celor mai reci cinci zile, teV cu asigurarea 0.92
teV = -29 oC;
- temperatura medie a celei mai reci zile, teI cu asigurarea 0.92
teI = -33 oC;
- temperatura medie a celor mai reci cinci zile, teV cu asigurarea 0.98
teV = -32 oC;
- temperatura medie a celei mai reci zile, teI cu asigurarea 0.98
teI = -35 oC.

 Determinam, conform NRC (СниП II-3-79 “Строительная теплофизика”), regimul de

exploatare a constructiei de inchidere in dependenta de regimul de umiditate a incaperilor si
zonelor de umiditate:

- Conform anexei nr.1 pag.16, orasul Penza este situat in zona de umiditate III – uscata;
- Conform tab.1, pag.3, ᵠi = 47%; ti =18.6 oC regimul de umiditate in incapere – uscat;
- Conform anexei nr.2, pag.17, regimul de exploatare a constructiei – A.
 Determinam , conform NRC (СниП II-3-79 “Строительная теплофизика”), indicii
caracteristicilor termofizice ale materialelor straturilor componente, introducind datele in
tabelul 1:

Impermeabilitatea la
(in perioada de 24h)
Conductibilitatea

Permiabilitatea
Nr. Straturilor

Densitatea ᵧ,

mg/mhPa
Denumirea
W/m2oC
W/moC
kg/m3

aburi

materialului de
μ,
λ,

s,

constructie

1 Placi din gips 1000 0.29 4.62 0.11

Beton cu umplutura
2 1000 0.29 4.9 0.098
de zgura
Mortar
3 1200 0.47 6.16 0.14
ciment – zgura

 In conformitate cu tabelul 2, pag.5, СниП II.3.79 sau tab.5 NCM E 04.01-2006 determinam
diferenta de temperature:

Δtn = 4.5;

 In conformitate cu tab.4, pag.6, СниП II-3-79 determinam coeficientul de pierderi de caldura

de la suprafata interioara a constructiei de inchidere:
 αint = 8.7 m 2 C / W ;

 In conformitate cu tabelul 6, pag.6, СниП II-3-79, coeficientul de pierderi de caldura la

suprafata exterioara a constructiei de inchidere:

 e  23 m 2 C / W .

 Determinam rezistenta termica la schimbul de caldura R0e , m2oC/W, la suprafata exterioara a

peretelui dupa formula:

1 1
R0e    0.043 m 2 C / W ;
e 23

 Determinam rezistenta termica laschimbul de caldura R0i , m 2 C / W , la suprafata interioara a

peretelui constructiei de inchidere dupa formula:

1 1
R0 i    0.115 m 2 C / W ;
e 8.7

 Determinam rezistenta la transferul termic total R0tot , m 2 C / W , al unei constructii de inchidere

dupa formula:

1  2  3 0.02  2 0.015 
R0tot  R1  R2  R3     0.115     0.043  0.25888  2
1 2 3 0.29 0.29 0.47 0.47
m 2 C / W .

 Determinam rezistenta necesara R0nec , m 2 C / W , a constructiei de inchidere din mai multe

straturi dupa formula:

ti  t e 18.6  (29) 47.6

R0nec  n  1   1  1.21584 m 2 C / W .
t  i
n
4.5  8.7 39.15

Consideram initial, ca avem un perete cu inertie mare, adica D > 7. Atunci:

te  teV  29C.

 Conform СниП II-3-79 “Строительная теплофизика” conditia calculului este:

R0tot  R0nec ;

2
0.25888   1.21584   2  (1.21584  0.25888) * 0.29  0.95696 * 0.29  0.27752m.
0.29

 Determinam inertia termica D a constructiei de inchidere dupa formula:

0.02 0.27752 0.015

D  4.62   4.9   6.16  0.31862  4.68913  0.19659  5.20651;
0.29 0.48 0.47
 Deoarece 5.20651 < 7, temperatura exterioara de calcul te nu coincide inertiei peretelui
conform tab.5 NRC (СниП II-3-79 “Строительная теплофизика”). Pentru calcul sa ia teIII cu
asigurarea 0.92.

teI  teV  29  (33)  62

teIII     31 C .
2 2 2

ti  te 18.6  (31) 49.6

R0nec  n  1   1  1.26692 m 2 C / W .
t  i
n
4.5  8.7 39.15

2
0.25888   1.26692   2  (1.26692  0.25888)  0.29  1.00804  0.29  0.2923m.
0.29

In baza СниП 2.01.01-82 „Строительная климатология и геофизика” , conditia de

calcul pentru teIII cu asigurarea 0.92 este:
2.923 < D < 7;
 Determinam inertia termica D a constructiei de inchidere dupa formula:

0.02 0.2923 0.015

D  4.62   4.9   6.16  0.31826  4.9388  0.19659  5.4537, deci:
0.29 0.29 0.47
2.923 < 5.4537< 7,conditia calculului este respectata.

 Grosimea primita  2  0.2923m  0.3m. , coincide cu standardele betonului (300). Deci,

grosimea reala a peretelui va constitui 400 cm, deci:

 2prim  0.3m.

 Determinam rezistenta stratului nr.2 R2 , m 2 C / W , avind in vedere grosimea reala a peretelui:

 2prim 0.3
R prim
   1.03448 m 2 C / W .
2
2
0.29
 Determinam rezistenta totala primita:
R0totprim  R0  R2  0.25888  1.03448  1.29336 m 2 C / W .
 Determinam fluxul termic q0 , W / m 2 , al constructiei de inchidere dupa formula:
t i  t e 18.6  (31)
q0    38.34972 W / m 2 .
R0totprim 1.29336
 Determinam temperaturile  i ,1, 2 , e , C , intre hotarele straturilor dupa formulele:

 i  ti  q0  R0i  18.6  38.34972  0.115  14.18978 C;

 1  ti  q0  ( R0i  R1 )  18.6  38.34972  (0.115  0.06897)  11.5448 C;

 2  t i  q0  ( R0i  R1  R2prim )  18.6  38.34972  (0.115  0.06897  1.03448)  28.1272 C ;

 e  ti  q0  ( R0totprim  Roe )  18.6  38.34972  (1.29336  0.043)  29.3509 C.

 Construim graficul de repartizare a temperaturilor in sectiunea transversal (fig.2.).

t°C
+25
+20 t i =18.60
+15
. i =14.18
+10 . 1 =11.544
+5
0
-5
-10
-15
-20
-25 . 2=-28.12 . e=-29.35
-30 t e=-31.00
-35

.i .1 .2 .3 .e
0.02 0.3 0.015

Fig.2. Cimpul stationar de temperatura intr-o constructie din trei straturi.

 Aprecierea posibilitatii condensarii vaporilor de apa in coltul  c exterior al constructiei de

inchidere se efectueaza dupa formula:
 c   i  (0.18  0.0414R0totprim )(ti  t e )  14.18978  (0.18  0.0414 1.29336)(18.6  (31))  7.91761
C.
 Determinam elasticitatea vaporilor de apa ei , dupa formula:
 i  Ei 47  16.07 755.29
ei     7.5529 mm Hg.
100 100 100

Cunoscindu-se temperatura aerului interior ti  20 C ,elasticitatea maxima a vaporilor

de apa E i conform anexei 3 este egala cu 16.07 mm Hg.

In baza valorii ei  7.5529 mm Hg,conform anexei 3 gasim temperatura punctului de

roua  r  7.7 C.

Deci, conditia de evitare a condensului se obtine daca :

c > r ; 7.91761 C > 7.7 C.

 Conditia calculului este respectata, pe suprafata interioara a coltului va aparea
condensat. Pentru evitarea acestui fenomen este necesar de a mari grosimea stratului 2.
Conform tab.1 din “Indrumar la calculul termotehnic si proiectari ale constructiilor de
inchidere in cladiri” – Moscova, Stroizdat: 1985, grosimea maximala a peretilor din beton nu
trebuie sa fie mai mare de 0.3 m. In cazul calculului dat primim  2prim  0.2923m , grosimea
standard maximala admisa,

Calculul termotehnic al unei constructii de inchidere pe timp de iarna din 4 straturi

 Reprezentăm o porţiune a secţiunii verticale a peretelui exterior din patru straturi (fig.3.).

q0 q0 q0

.1 .2 .3 .4
0.02 0.3 ? 0.015

Fig.3. Sectiunea verticala a unei constructii de inchidere din patru straturi

La structuri de pereti in straturi pozitia stratului termoizolant depinde in mare masura de

regimul de incalzire a cladirii.

La peretele cu izolatie termica dispusa la exterior racirea peretelui se face mai greu,
avind in vedere protectia termica exterioara. Variatiile rapide ale temperaturii aerului exterior
nu actioneaza brusc asupra aerului incaperii, deoarece stratul de masa mare este mai cald.

 Determinam conform NRC (СниП II-3-79 “Строительная теплофизика”), caracteristicile

termofizice ale materialelor straturilor componente, introducind datele in tabelul 2:
 Impermeabilitatea la
(in perioada de 24h)
Conductibilitatea

Permiabilitatea
Nr. Straturilor

Densitatea ᵧ,

mg/mhPa
Denumirea

W/m2oC
W/moC
kg/m3

aburi
materialului de

μ,
λ,

s,
constructie

1 Placi din gips 1000 0.29 4.62 0.11

Beton cu umplutura
2 1000 0.29 4.9 0.098
de zgura

3 Spuma poliuretanica 40 0.04 0.4 0.05

Mortar
4 1200 0.47 6.16 0.14
ciment – zgura

 Determinam rezistenta la transferul termic total R0tot , m 2 C / W , al unei constructii de inchidere

dupa formula:

1  2  3  4 0.02 0.3  0.015

R0tot  R1  R2  R3  R4  0.155      0.043  0.115    3   0.043 
1 2 3 4 0.29 0.29 0.04 0.47

3
 1.25808  m 2 C / W .
0.04

 Determinam rezistenta necesara R0nec , m 2 C / W , a constructiei de inchidere din mai multe

straturi dupa formula:

ti  te 18.6  (31)
R0nec  n   1  1.26692 m 2 C / W .
t  i
n
4.5  8.7

Consideram initial, ca avem un perete cu inertie mare, adica D > 7. Atunci:

t e  t eV  31C.

 Conform СниП II-3-79 “Строительная теплофизика” conditia calculului este:

R0tot  R0nec ;

3
1.25808   1.26692   3  (1.26692  1.25808)  0.04  0.00035m.  0.01m.
0.04

 Determinam inertia termica D a constructiei de inchidere dupa formula:

 0.02 0.3 0.00035 0.015
D  4.62   4.9   0.4   6.16  5.4572,
0.29 0.29 0.04 0.47
In baza СниП 2.01.01-82 (Строительная климатология и геофизика) , conditia de
calcul pentru teIII cu asigurarea 0.92 este:
4< D < 7;

2.923 < 5.4572< 7,conditia calculului este respectata.

 Determinam inertia termica D a constructiei de inchidere dupa formula:

 Grosimea standarta a spumei poliuritanice este: 0.01; 0.02 ;0.03;…; 0.1m. Adoptam
 3prim  0.01m .
 Determinam rezistenta termica a stratului de polistiren celular R3 :
 3prim 0.01
R3    0.25 m 2 C / W .
3 0.04
 Determinam rezistenta la transferul termic total R0totprim , m 2 C / W , al constructii de inchidere
dupa formula:
R0totprim  R0tot  R3  1.25808  0.25  1.50808 m 2 C / W .

 Determinam fluxul termic q0 , W / m 2 , al constructiei de inchidere dupa formula:


t i  t e 18.6  (31)
q0  tot
  32.889 W / m 2 .
R0 prim 1.50808

 Determinam temperaturile  i , 1 , 2 , 3 , e , C , intre hotarele straturilor dupa formulele:

 i  t i  q0  R0i  18.6  32.889  0.115  14.8177 C;

 1  ti  q0  ( R0i  R1 )  18.6  32.889  (0.115  0.06897)  12.5494 C;

 2  t i  q0  ( R0i  R1  R2 )  18.6  32.889  (0.115  0.06897  1.034)  21.45 C;

 3  ti  q0  ( R0i  R1  R2  R3prim ) 

 18.6  32.889  (0.115  0.06897  1.034  0.25)  29.68 C ;

 e  ti  q0  ( R0totprim  Roe )  18  32.889  (1.50808  0.043)  29.71 C.

Constructia graficului de repartizare a temperaturilor in sectiunea transversal (fig.4.).

 25
20 t i =18.60
. i =14.81
15
10 . 1 =12.54
5
0
-5
-10
-15
-20 . 2 =-21.45
-25 . 3 =-29.68 . e =-29.71
-30 t e=-31.00
-35

. i .1 .2 .3 .4 . e
0.02 0.3 0.01 0.015

Fig.4. Cimpul stationar de temperaturi al unei constructii de inchidere din patru straturi.

 Aprecierea posibilitatii condensarii vaporilor de apa in coltul  c exterior al constructiei de

inchidere se efectueaza dupa formula:
 c   i  (0.18  0.0414R0totprim )(ti  t e )  14.8177  (0.18  0.0414 1.50808)(18,6  (31))  8.98 C.
 Determinam elasticitatea vaporilor de apa ei , dupa formula:
 i  Ei 47  16.07 755.29
ei     7.5529 mm Hg.
100 100 100

Cunoscindu-se temperatura aerului interior ti  18.6 C ,elasticitatea maxima a

vaporilor de apa E i conform anexei 3 este egala cu 16.07 mm Hg.

In baza valorii ei  7.5529 mm Hg,conform anexei 3 gasim temperatura punctului de

roua  r ≈7.7 C.

Deci, conditia de evitare a condensului se obtine daca :

c > r ; 8.98 C > 7.7 C ;

In conformitate cu dimensiunile adoptate  2  0.03m , pentru pereti din beton cu

umplutura de cheramzit cu aplicarea unui strat termoizolant din penopolisterol cu grosimea
minimala  3prim  0.01m , se respecta conditia de transfer termic prin pereti portanti.
 Normativele igienice admit diferenta de temperatura a aerului interior pe verticala pina
la 3°C şi pe orizontală pina la 2°C. Variaţiile de temperatură pe parcursul a 24 ore nu trebuie sa
depaseasca diferenta de 3°C la incalzirea centralizata si 6°C la cea locala. Astfel, diferenta de
temperatura a aerului intre cap si picioare nu trebuie sa depaseasca 2°C, temperatura pardoselei
trebuie cuprinsa intre 20 si 24°C, iar viteza maxima de miscare a aerului sa fie mai mare de 0.2
m/s. Temperatura peretilor unei incaperi nu trebuie sa oscileze mai mult de 4 – 5°C fata de
temperatura medie a aerului din incapere. Temperatura surselor de incalzire (sobe, calorifere
s.a.) nu trebuie sa depaseasca 80°C.

Regimul de umiditate in interiorul peretelui

Calculul se efecueaza in regim stationar, considerind transferal de masa numai prin difuzie.
Scopul calculelor este de a stabili existent pericolului de condensare a vaporilor de apa in
interiorul peretelui. Acest calcul trebuie efectuat la temperature medie a celei mai reci luni,
𝑡𝑒 .

Se utilizeaza metoda grafo-analitica care cuprinde urmatoarea consecutivitate de calcul:

 Se calculeaza rezistenta la permeabilitate la vaporii de apa a peretelui prin formula:

𝑛
𝛿𝑖 𝑚2 ∙ ℎ ∙ Pa
𝑅𝑉𝐴 = ∑ [ ];
𝜇𝑖 𝑚𝑔
1
in care:
𝛿𝑖 - grosimea stratului , m; 𝜇𝑖 -coeficientul de permeabilitate la vaporii de apa al materialului
stratului , n- numarul de straturi material ale ingradirii.
𝛿1 𝛿2 𝛿3 𝛿4 0.02 0.3 0.01 0.015 𝑚2 ∙ ℎ ∙ Pa
𝑅𝑉𝐴 = + + + = + + + = 3.5501 [ ];
𝜇1 𝜇2 𝜇3 𝜇4 0.11 0.098 0.05 0.14 𝑚𝑔
 Se calculeaza presiunile partiale ale vaporilor de apa in sectiunile characteristic ale
peretelui ( intre straturi ) cu formula:
𝑒𝑖 − 𝑒𝑒
𝑒(𝑥) = 𝑒𝑖 − ∙ 𝑅𝑉 ;
𝑅𝑉𝐴
 Determinam elasticitatea vaporilor la suprafata interioara:
  Ei 47  2142
ei  i   1006.74 mm Hg.
100 100
 Determinam elasticitatea vaporilor la suprafata exterioara:
  Ee 85  351
ee  e   298.35 mm Hg.
100 100

Unde :

𝐸𝑒 .-Elasticitatea maxima a vaporilor de apa din exterior

𝐸𝑒 . = 351

𝐸𝑖 .-Elasticitatea maxima a vaporilor de apa din interior

𝐸𝑖 . = 2142

𝑡𝑒 . = −6.6
 ᵠ = 85%;-umeditatea relativa a aerului din exterior
e

 Presiunea partial medie a vaporilor de apa in aerul interior 𝑒𝑖 = 1006.74 Pa si in aerul

exterior 𝑒𝑒 = 289.35 Pa.

𝑒𝑖 − 𝑒𝑒 𝛿1 1006.74 − 289.35 0.02

𝑒1 = 𝑒𝑖 − ∙ ( ) = 1006.74 − ∙( ) = 992.8048Pa
𝑅𝑉𝐴 𝜇1 3.5501 0.29
𝑒𝑖 −𝑒𝑒 𝛿 𝛿 1006.74−289.35 0.02 0.3
𝑒2 = 𝑒𝑖 − ∙ (𝜇1 + 𝜇2 ) = 1006.74 − ∙ (0.29 + 0.29) = 783.7673Pa
𝑅𝑉𝐴 1 2 3.5501

𝑒𝑖 − 𝑒𝑒 𝛿1 𝛿2 𝛿3 1006.74 − 289.35
𝑒3 = 𝑒𝑖 − ∙ ( + + ) = 1006.74 − ∙
𝑅𝑉𝐴 𝜇1 𝜇2 𝜇3 3.5501

0.02 0.3 0.01

∙( + + ) = 733.2498Pa
0.29 0.29 0.04
𝑒𝑖 − 𝑒𝑒 𝛿1 𝛿2 𝛿3 𝛿4 1006.74 − 289.35
𝑒4 = 𝑒𝑖 − ∙ ( + + + ) = 1006.74 − ∙
𝑅𝑉𝐴 𝜇1 𝜇2 𝜇3 𝜇4 3.5501

0.02 0.3 0.01 0.015

( + + + ) = 726.8017Pa
0.29 0.29 0.04 0.47

 Se determina cimpul de temperature pentru temperatura aerului exterior egala cu

temperatura medie a celei mai reci luni, 𝑡𝑒 = −6.6℃, cu formula:

𝑡𝑖 −𝑡𝑒 18.6−(−6.6)
𝜏𝑖 = 𝑡𝑖 − 𝑝𝑟𝑖𝑚 𝑅𝑖 = 18.6 − ∙ 0.115 = 16.67℃
𝑅0𝑡𝑜𝑡 1.50808

𝑡𝑖 −𝑡𝑒 18.6−(−6.6)
𝜏1 = 𝑡𝑖 − 𝑝𝑟𝑖𝑚 (𝑅𝑖 + 𝑅1 ) = 18.6 − ∙ (0.115 + 0.06897) = 15.52℃
𝑅0𝑡𝑜𝑡 1.50808

𝑡𝑖 −𝑡𝑒 18.6−(−6.6)
𝜏2 = 𝑡𝑖 − 𝑝𝑟𝑖𝑚 (𝑅𝑖 + 𝑅1 + 𝑅2 ) = 18.6 − ∙ (0.115 + 0.06897 + 1.034) =
𝑅0𝑡𝑜𝑡 1.50808

−4.50℃

𝑡𝑖 −𝑡𝑒 18.6−(−6.6)
𝜏2 = 𝑡𝑖 − 𝑝𝑟𝑖𝑚 (𝑅𝑖 + 𝑅1 + 𝑅2 + 𝑅3 ) = 18.6 − ∙ (0.115 + 0.06897 + 1.034 +
𝑅0𝑡𝑜𝑡 1.609

0.25) = −5.80℃

𝑡𝑖 −𝑡𝑒 18.6−(−6.6)
𝜏2 = 𝑡𝑖 − 𝑝𝑟𝑖𝑚 (𝑅𝑡𝑜𝑡 − 𝑅𝑒 ) = 18.6 − ∙ (1.50808 − 0.043) = −5.88℃
𝑅0𝑡𝑜𝑡 1.50808

Unde ,
𝜏𝑖 = 𝐸𝑖 = 1900.2
𝜏1 = 𝐸1 = 1762.33
𝜏2 = 𝐸2 = 843
𝜏3 = 𝐸3 = 923
𝜏4 = 𝐸4 = 928.75
2000
Ei-1900.2
E1-1762.33

1500

e1-992.80 E2-843
1000
e2-783.76 E3-923
E4-928.75
e3-733.24 e4-726.80

500

0
. i .1 . 2 .3 .4 . e

0.02 0.3 0.01 0.015

Permeabilitatea vaporilor
 Elaborarea pasaportului climateric pentru zona de constructie
 Constructia rozei vintului pentru luna ianuarie si iulie, orasul Penza (Пенза).

Alegem din NRC (СниП 2.01.01-82 “Строительная климатология и геофизика”) ,

anexa 4 date referitor la viteza si repetabilitatea vinturilor pentru luna iulie si le introducem in
tabel.

Rozeta vinturilor pentru luna iulie

Denumirea Directia dupa rumburi Media pe

vintului m/sec N NE E SE S SV V NV an

Viteza vintului
18 6 7 12 10 10 11 26 -
m/sec

Repetabilitatea
3.9 2.6 2.3 2.9 3 3.3 4.4 4.7 -
%

Constructia rozei vintului, in baza datelor, pentru luna iulie, prin metoda grafica, orasul
Penza, (fig.5.).

NV NE

26 18

6
11
V 7 E
10
10 12

SV SE

S
Fig.5. Rozeta vintului pentru luna iulie, orasul Penza.
 Alegem din NRC (СниП 2.01.01-82 “Строительная климатология и геофизика”) ,
anexa 4 date referitor la viteza si repetabilitatea vinturilor pentru luna ianuarie si le introducem
in tabel.

Rozeta vinturilor pentru luna ianuarie

Denumirea Directia dupa rumburi Media pe

vintului m/sec N NE E SE S SV V NV an

Viteza vintului
9 3 3 20 29 14 6 16 -
m/sec

Repetabilitatea
5.1 2.6 2.3 4.6 4.9 5.3 5.5 5.6 -
%

Constructia rozei vintului, in baza datelor, pentru luna ianuarie, prin metoda grafica,
orasul Penza

NV NE

16
9

6 3
V 3 E

14

20

SV SE
29

S
Fig.6. Rozeta vintului pentru luna ianuarie, orasul Penza.
 Constructia graficului amplitudinei temperaturii, orasul Penza (Пенза).

Alegem din NRC (СниП 2.01.01-82 “Строительная климатология и геофизика”) ,

anexa 2 date referitor la amplitudinea temperaturii medii/ maxime pentru fiecare luna si le
introducem in tabel.

Amplitudinea temperaturii medii/ maxime pentru fiecare luna

Luna I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII

Temperatura
6.6 7.3 7.8 8.9 11.2 11.4 10.9 10.8 9.9 6.6 5.6 18
medie, oC
Temperatura
21.7 22.3 23.4 18 18.8 19.9 18.4 19.9 18.6 17.7 21.3 24.3
maxima, oC

Constructia graficului amplitudinei temperaturii medii/ maxime pentru fiecare luna, in

baza datelor, orasul Penza.

Fig.7. Graficului amplitudinei temperaturii medii/ maxime pentru fiecare luna, orasul Penza.

 Constructia graficului elasticitatii aerului, orasul Penza (Пенза).

Alegem din NRC (СниП 2.01.01-82 “Строительная климатология и геофизика”),

anexa 3 date referitor la elasticitatea aerului pentru fiecare luna si le introducem in tabel.

Elasticitatea aerului pentru fiecare luna

Luna I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII

Elasticitatea
2.5 2.5 3.5 6.2 8.9 12.4 14.9 13.8 9.8 6.6 4.4 3.2
aerului, GPa
 Constructia graficului elasticitatii aerului pentru fiecare luna, in baza datelor, orasul
Penza.

Fig.8. Graficului elasticitatii aerului pentru fiecare luna, orasul Penza.

 Constructia graficului radiatiei solare, orasul Penza (Пенза).

Alegem din NRC (СниП 2.01.01-82 “Строительная климатология и геофизика”),

anexa 5 valorile radiațiilor solare directe si difuze pentru cea mai calda zi a anului (22 iulie),
care se distribuie de la bolta cereasca pe suprafața orizontala.

Valorile radiatiei solare directe si difuze, latitudine Nordica 54.

Orele 2-3 3-4 4-5 5-6 6-7 7-8 8-9 9-10 10-11 11-12
Radiatia
- - 49 133 223 364 488 519 663 712
directa
Radiatia
24 56 82 101 112 119 122 126
difuza

Constructia graficului radiatiei solare directe si difuze, in baza datelor, orasul Penza.

Fig.9. Graficului radiatiei solare directe si difuze, orasul Penza.