Sunteți pe pagina 1din 12

CREªTEREA

IEPURILOR
DE CASÃ
Ghid practic

Constantin Priguza
Vladimir Stamati
Dieteke Timmer
Mark Sekula

Strãºeni, 2000

Pagina 1 din 12 http://www.afaceri-ok.com


CUPRINS:

1. Introducere . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 3

2. Avantajele c eºterii iepurilor. . . . . . . . . . . . . . . . . . 3

3. Înt eþine ea iepurilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 4

4. H ana . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 6
Plantele cu efect pozitiv . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 6
Plantele cu efect negativ. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 7

5. Bolile . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 8
A. Maladii infecþioase . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 8
B. Maladii ne-infecþioase . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 9
Îngrijirea iepurilor bolnavi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 10

6. P incipiile esenþiale în creºterea iepurilor . . . . . . . . . . 10


Ce puteþi face pentru o înmulþire mai eficientã? . . . . . . . 11

2
Pagina 2 din 12 http://www.afaceri-ok.com
1 Introducere

Mulþi þãrani din Moldova cresc iepuri de casã, dar deseori se simte lipsa
informaþiei la acest subiect, ºi astfel, apar multe întrebãri despre aceastã
activitate ºi modalitatea de creºtere a iepurilor mai sãnãtoºi. În aceastã broºurã,
vom da rãspuns la unele întrebãri mai frecvent adresate referitor la creºterea
iepurilor. ªi anume:

· Care sînt avantajele ºi problemele principale în creºterea iepurilor?


· Care sînt încãperile cele mai potrivite pentru iepuri?
· Cu ce plante se poate de hrãnit iepurii ºi care dintre ele sînt
contraindicate pentru ei?
· Cum de protejat iepurii de casã de boli infecþioase?
· Care este metoda cea mai eficientã ºi sãnãtoasã de înmulþire a
iepurilor?

2 Avantajele creºterii iepurilor

Care sînt avantajele creºterii iepurilor?

· Carnea de iepure este gustoasã, dieticã ºi are puþinã grãsime.


· Blana poate fi folosita ca subprodus.
· Alimentaþia iepurilor nu este costisitoare - pot fi hrãniþi cu iarba care
se gãseºte pe cîmpuri sau fîneþe si care poate fi cositã, de exemplu,
nu mai des de douã ori pe sãptãmîna.
· Cuºca destinatã creºterii iepurilor nu ocupa mult loc.
· Ciclul rapid de înmulþire.
· Pe piaþã pot fi vînduþi atît iepurii vii, cît ºi carnea sau blana lor ca
produse auxiliare.
3
Pagina 3 din 12 http://www.afaceri-ok.com
În c eºte ea iepu ilo mai existã unele momente, la ca e e necesa de
aco dat o atenþie deosebitã pent u a avea succes în aceastã activitate.

Momentele acestea sînt urmãtoarele:


· Cuºca destinata creºterii iepurilor trebuie sa fie curatã ºi bine
construitã.
· Unele plante ºi legume obiºnuite pot cauza apariþia maladiilor ºi pot
provoca chiar moartea animalelor.
· Iepurii sunt sensibili la boli, care se rãspîndesc foarte rapid la întreaga
populaþie.
· Dacã endogamia (încruciºarea între descendenþii aceloraºi pãrinþi)
nu este fãcutã corect, pot rezulta defecte genetice, de exemplu, la
oase sau dinþi, precum ºi boli reproductive.

3 Întreþinerea iepurilor

Iepurii pot fi crescuþi cel mai bine în încãperi cu mai multe niveluri, numãrul
cãrora poate sã ajungã pîna la 3-4 etaje. Astfel faceþi economie de spaþiu.

Aceasta încãpere se construieºte uºor dacã acordaþi atenþie urmãtoarelor


aspecte:

· Încãperea destinatã întreþinerii iepurilor trebuie sã aibã podeaua


fãcutã din plasã de sîrmã sau din scînduri de lemn cu o distanþã de
1,5-2 cm între ele. O încãpere cu podea platã va fi mai murdarã,
întrucît va fi mai dificil de a face curãþenie si ea va trebui sa fie
curãþitã mai des.
· Acoperiºul cãsuþei (la fiecare etaj) trebuie sã fie înclinat. n acest caz
murdãria va fi curãþitã mai uºor din cãsuþã. Intre niveluri, distanþa
idealã pentru o curãþenie cît mai eficienta este de 15 cm.
· Încãperea pentru întreþinerea animalelor trebuie sã se afle într-un loc
luminos, dar sa nu fie expusã direct razelor de soare, vîntului sau
ploii. În cazul cînd aceasta se respectã, iepurii cresc mai sãnãtoºi ºi
sînt mai bine protejaþi de diferite boli.
4
Pagina 4 din 12 http://www.afaceri-ok.com
· Este impo tant sã aveþi o cãsuþa suplimenta ã ca e t ebuie pusã la o
anumitã distanþã de încãpe ile iniþiale. Ea va fi destinatã izolã ii iepu ilo
bolnavi sau iepurilor procuraþi.

Fig. 1. Cuºcã pentru întreþinerea iepuroaicelor înainte ºi dupã fãtare

Fig.2. Cuºcã pentru întreþinerea unui numãr mai mare de iepuri


(pînã la 10 iepuri adulþi)

Este foarte important sã curãþiþi cãsuþele cît mai des, cel puþin o datã
pe lunã. În caz contrar exista un risc sporit de îmbolnãvire. Cea mai
indicatã substanþã chimicã de curãþire a încãperilor animalelor este
soluþia de înãlbitor de 3%.
5
Pagina 5 din 12 http://www.afaceri-ok.com
Pent u a face cu ãþenie aveþi nevoie de u mãtoa ele:
¨ Scoateþi iepu ii ºi mînca ea din cãsuþã.
¨ Mãturaþi toatã murdãria ºi scoateþi gunoiul din cãsuþã.
¨ Spãlaþi cãsuþa cu soluþia de înãlbitor ºi lãsaþi-o sã se usuce. Când
încãperea este uscatã, puteþi sã daþi iepurii înapoi.

Temperatura idealã în încãperile de întreþinere


ale animalelor este de +18°C.

4 Hrana

Iepurii sînt animale erbivore, dar nu toate plantele constituie o hranã potrivitã
pentru ei. Unele din ele au un efect toxic ºi pot provoca îmbolnãvirea sau
chiar moartea. Sunt cazuri cînd aceste efecte toxice sînt întîrziate ºi apar
numai peste cîteva zile, sãptãmîni sãu chiar luni. Existã ºi plante foarte bune
pentru sãnãtatea iepurilor, care au un rol profilactic sau de tratament împotriva
maladiilor.

Mai jos vã propunem o clasificare a plantelor cu efect pozitiv pentru iepuri,


cît ºi cele toxice. In cazul cînd nu sînteþi sigur dacã o anumitã plantã este
bunã, nu o folosiþi ºi cereþi sfatul medicului veterinar în aceastã problemã.

Plantele cu efect pozitiv


Planta Efectele
Lucerna Este o plantã bogatã în proteinã ºi calciu. Poate fi crescutã
în grãdinã ºi o puteþi recolta de 4-5 ori la sezon.
Morcovul, E bogatã în vitamina A ºi va servi ca profilaxie împotriva
Sfecla roºie scabiei ºi nãpîrlirii
Pãtlagina Poate fi data iepurilor în cantitãþi nelimitate. Este bunã
pentru funcþia intestinelor ºi pentru membranele mucoase.
Vetrice Poate fi datã în cantitãþi nelimitate. Va ajuta în prevenirea
vermilor ºi altor probleme ale sistemului digestiv.
Podbalul Poate fi dat uscat, dar numai de doua ori pe sãptãmîna. Va
împiedica apariþia balonãrii.

6
Pagina 6 din 12 http://www.afaceri-ok.com
Suplimenta la aceste plante, se mai ecomandã de a h ãni iepu ii ºi cu ia bã
obiºnuitã (din pãdu i, de exemplu), deoa ece ºi ea a e unele calitãþi medicinale
pentru iepuri. Se mai recomandã sã daþi iepurilor ºi un amestec de plante,
astfel iepurii vor putea sã-si aleagã hrana dupã plac.

Mai puteþi hrãni iepurii ºi cu diferite cereale cum ar fi grîu, porumb ºi orz, de
obicei ca nutreþ combinat. Astfel de hranã este utilã în special în timp de
iarnã, cînd nu este masã verde. Mai puteþi face fîn din iarba cositã vara,
pentru a hrãni iepurii în timp de iarnã. ªi cioclejii pot fi folosiþi în hrana iepurilor,
cu atît mai mult cã acestea sînt în cantitãþi mari ca produse secundare în
Moldova.

Plantele cu efecte negative


Planta Efectele
• Ceapa Boli gastrointestinale.
• Sparanghelul
• Arpagicul
• Prazul
• Cartofii cruzi În majoritatea cazurilor
• Frunza de cartofi iepurii vor muri.
• Resturi de plantã de roºii
• Resturi de plantã de tutun
• Plantele conifere Gastrointeritã, voma,
• Apa în care a nimerit o plantã coniferã. diaree, moarte.
• Varza (verde, albã ºi roºie) Balonare, diaree
• Trifoiul roºu
• Conopida

Þineþi minte:
· Este important ca iepurii sa fie hrãniþi în fiecare zi la acelaºi timp.
· Daþi iepurilor o mîncare variatã ºi balansatã.
· Daþi hrana principalã seara. De obicei, iepurii mãnîncã mai liniºtit
în timpul serii, deoarece este mai rãcoare ºi este mai puþin zgomot.
· Iepurii permanent trebuie sã aibã apã potabilã care trebuie
schimbatã în fiecare zi.
7
Pagina 7 din 12 http://www.afaceri-ok.com
· Pent u a ºti cîtã h anã sã daþi la iepu i, t ebuie sã expe imentaþi. Dacã
ei nu te minã toatã mînca ea pe ca e le-aþi dat-o, data u mãtoa e
daþi-le mai puþin, în aºa fel ca la urmã veþi afla de ce cantitate ei au
nevoie.

5 Bolile

In Moldova cele mai frecvente boli la iepurilor sînt:

A. Maladiile infecþioase:

Hemoragie Septicã
Hemoragia septicã este o infecþie care ataca toate organele animalului
bolnav. Aceastã maladie se caracterizeazã prin: inflamaþii hemoragice la
nivelul mucoasei, creierului, splinei ºi ficatului. Animalele infectate se
nimicesc, iar cele sãnãtoase din zona afectatã se sacrificã, apoi dupã
expertiza sanitarã pot fi folosite în alimentaþia personalã.

Mixomatoza
Mixomatoza este o boalã infectocontagioasã provocatã de un virus. Ea
se caracterizeazã printr-o inflamaþie a capului ºi botului, în jurul nasului
ºi ochilor. Iepurii infectaþi de aceastã maladie sînt uciºi ºi îngropaþi la o
adîncime de 1,5 m. Curãþiþi cãsuþele ºi dezinfectaþi-le de 3 ori.

În scopul prevenirii acestor maladii infecþioase existã un vaccin combinat


contra mixomatozei ºi gemoragiei septice, care se administreazã de
medicul veterinar de 2 ori pe an (primãvara ºi toamna) la tot efectivul de
animale de la vîrsta de o lunã. În paralel este foarte important întreþinerea
animalelor în curãþenie.

Scabia, Dermatomicoza
Cauzele cele mai importante ale scabiei sunt lipsa curãþeniei în
încãperi sau dimensiunile prea mici ale acestora, la fel ºi numãrul
mare de animale într-o încãpere. De asemenea, dermatomicoza poate fi
cauzatã de lipsa vitaminei A, D sau E.
8
Pagina 8 din 12 http://www.afaceri-ok.com
Aveþi g ijã ca încãpe ea pent u animale sa fie suficient de ma e ºi folosiþi
pent u cu ãþi ea lo soluþia de înãlbito . Folosiþi h ana bogatã în vitamina
A, D ºi E; locurile afectate pot fi tratate cu ulei camforat sau cu o soluþie
de Butox cu vazelinã.

B. Maladiile nutriþionale

Maladii digestive
Balonarea, voma, gazele ºi diareea sunt cauzate de hrana nepotrivitã.
Faceþi tot posibilul ca iepurii sã nu fie hrãniþi cu plantele indicate la
capitolul “Plante cu efecte negative”.

Osteoperoza, Rahitul
Osteoperoza ºi Rahitul sînt maladii ale oaselor. Osteoperoza se
caracterizeazã printr-o descompunere a oaselor, mai ales cele fragile
pot fi fracturate foarte uºor. Rahitul se caracterizeazã prin oase
malformate ºi membre strîmbe.
Aceste maladii pot fi cauzate de insuficienþa vitaminei D, ceia ce
înseamnã cã iepurii nu primesc suficientã hranã ce conþine calciu,
luminã solarã, sãu ambele. Strãduiþi-vã sã-i hrãniþi cu plante ce au un
conþinut bogat de calciu, de exemplu, cu lucernã sau orz.

Hypercalcimie
Hypercalcimia este cauzatã de un exces de calciu în hrana iepurilor.
Caracteristica: forma iepurelui se schimbã ºi miºcarea devine greoaie.
Pentru a preveni aceastã maladie, încercaþi sã reduceþi nivelul de calciu
în dieta iepurilor. Daþi mai puþin plante bogate în calciu, aºa cã lucerna,
de exemplu.

Hypoavitaminoze
Maladia apare cînd iepurii duc lipsã de vitamina A ºi se caracterizeazã
printr-o cãdere a pãrului.
Daþi mai multã mâncare bogatã în vitamina A, de exemplu - sfeclã roºie
ºi morcov.

9
Pagina 9 din 12 http://www.afaceri-ok.com
Îngrijirea iepurilor bolnavi

Dacã unul dintre iepuri este bolnav sau credeþi cã este bolnav, trebuie sã –l
izolaþi pentru a-i proteja pe ceilalþi. Cãsuþa pentru asemenea iepuri trebuie sã
fie la o distanþã de cel puþin zece metri de celelalte încãperi. Dacã iepurii
bolnavi sunt prea aproape de cei sãnãtoºi, nu este exclus cã boala sã se
rãspîndeascã ºi sã-i molipseascã ºi pe cei sãnãtoºi. Iepurii bolnavi trebuie sã
fie hrãniþi ultimii, altfel boala poate fi transmisã la cei sãnãtoºi prin mîinile
Dvs. Dupã ce aþi hrãnit iepurii bolnavi, vã spãlaþi bine mîinile. Când iepurii
bolnavi sunt luaþi din cãsuþã, aruncaþi toatã mîncarea care a rãmas. Locul
trebuie sã fie curãþat de douã ori cu soluþie de înãlbitor de 3%. Altfel ºi
urmãtorii iepuri, puºi în aceeaºi încãpere, se pot îmbolnãvi.

Când cumpãraþi iepuri noi, îi puneþi în cãsuþa de izolare pentru o perioada de


30 de zile, ca sã fiþi siguri cã sînt sãnãtoºi ºi nu bolnavi ºi apoi administraþi
vaccinurile corespunzãtoare.

Dacã credeþi cã unul dîntre iepuri este bolnav, dar nu sunteþi sigur, adresaþi-
vã medicului veterinar. Consultaþia lui este mai ieftinã decît cumpãrarea
iepurilor noi.

Reþineþi:
Iepurii care primesc apa curatã , mîncare bunã ºi sunt întreþinuþi în
încãperi curate, vor fi sãnãtoºi. Ca sã fiþi siguri cã ei sunt sãnãtoºi ºi sã
descoperiþi bolile la timp, se recomandã sã-i examinaþi des, cel puþin o
datã la fiecare 2-3 sãptãmîni. Examinaþi foarte bine ochii, urechile,
nasul ºi organele genitale. Dacã observaþi cã ceva nu este în ordine,
izolaþi animalele ce vã trezesc îndoieli.

6 Principiile esenþiale în creºterea iepurilor

Ca specie, iepurele se înmulþeºte foarte repede ºi des ºi în naturã are o


perioada de înmulþire de aproape o lunã. Astfel, o femelã nu va avea o viaþã
lungã pentru cã fãtarea este obositoare pentru organismul sãu. La fiecare
fãtare are de la 4 la 12 iepuraºi.
10
Pagina 10 din 12 http://www.afaceri-ok.com
Masculul ajunge la matu itatea sexualã la vâ sta de 5-6 luni. Femela poate fi
fecundatã la aceeaºi vî stã. Femela poate fi fecundatã ia ãºi la un inte val de
24 ore dupã fãtare, dacã mascul este lãsat cu ea în cãsuþa. Aceasta nu este
prea bine pentru femelã, deoarece e posibil cã ea va avea probleme la viitoarea
fãtare. Problemele pot fi urmãtoarele:
· Femela nu va pregãti cuibul pentru iepuraºii noi –nãscuþi ºi ei
vor muri din cauza frigului.
· Femela nu va avea lapte sau va refuza sã alãpteze puii. Ei pot fi
hrãniþi cu biberonul, dar veþi pierde mult timp ºi majoritatea
iepuraºilor vor muri.
· Dacã femela nu este suficient de sãnãtoasã, se va îmbolnãvi din
cauza stresului alimentar.

Ce puteþi face pentru o înmulþire mai eficientã?

· Procesul de înmulþire se recomandã de efectuat doar atunci cînd


femela are o vîrstã nu mai micã de 7-8 luni.
· Se recomandã nu mai mult de 3 fãtãri pe an la o singura femelã.
· Intre 2 cicluri de înmulþire se recomandã o pauzã de 3-4 luni.
Aceasta îmbunãtãþeºte sãnãtatea femelei.
· Folosiþi numai animale sãnãtoase pentru înmulþire. In cazul cînd
o femelã este sãnãtoasã, dar care nu are grija de iepuraºii sãi, nu
o mai folosiþi ca reproducãtor. Aceastã lipsã de grijã se poate
transmite prin ereditare ºi urmaºilor sãi.
· Dacã folosiþi endogamia, ea este posibilã intre veriºori, între
bunici ºi nepoþi, sau între unchi/mãtuºe ºi nepoþi; între fraþi ºi
surori riscul de apariþie a defectelor va fi mai mare, de exemplu
a rahitului. Folosiþi doi sau trei masculi ºi selectaþi pentru fiecare
ciclu animale diferite. Faceþi o evidenþã de fiecare datã a
rezultatelor obþinute.
· Întotdeauna aduceþi femela la mascul pentru înmulþire. Dacã aduceþi
masculul la femelã, ea poate fi agresivã .
· Masculul ºi femela trebuie sã fie aproximativ de aceeaºi mãrime.
Daca el este mai mare, iepuraºii pot fi prea mari ºi vor muri din
cauza unei naºteri dificile.
11
Pagina 11 din 12 http://www.afaceri-ok.com
· Uneo i fecunda ea poate sã nu aibã loc. Cauza poate fi ste ilitatea
femelei sau lipsa de ho moni. In cazul lipsei de ho moni se ecomandã
ca in fiecare zi, timp de 2 sãptãmîni înainte de înmulþire, de a hrãni
femela cu iarbã tînãrã si verde sau de a-i da o picãturã de ulei de
grâu. Dacã acesta nu ajutã, înseamnã cã femela este sterilã ºi poate
fi sacrificatã.
· La 28-32 de zile dupã fecundare femela va fãta.
· La 15-20 de zile dupã naºtere, începeþi sã introduceþi plante în
dieta iepuraºilor, iar la 30 de zile introduceþi mâncarea iepurilor
maturi adãugãtor la laptele iepuroacei - mame.
· Dupã 8 sãptãmîni, iepuraºii pot fi înþãrcaþi , asigurîndu-vã cã ei
mãnîncã foarte bine.

Concluzii:

Sperãm cã acest manual va oferit o informaþie utilã ºi practicã, deºi


sunteþi un fermier specializat în acest domeniu sau pur ºi simplu doriþi
sã vã ocupaþi cu creºterea iepurilor. Pentru mai multã informaþie,
consultaþi “Creºterea Animalelor în Gospodãria Personalã” (Chiºinãu, 1990)
ºi alte publicaþii specializate sau consultaþi-vã cu medicul veterinar din regiunile
DVS. Dar nu uitaþi: calitatea ºi sãnãtatea iepurilor depind mult de faptul cum
îi îngrijiþi ºi ce atenþie le acordaþi.

Vã dorim succes.

12
Pagina 12 din 12 http://www.afaceri-ok.com