Proiectarea unei hale din lemn

Date initiale:
Elemente portante: arca cu tirant metalic.
Elemente de inchidere:................panou prefabricat.
Conditiile de exploatare : .............neincalzit
Deschiderea halei:..........................................32m
Inaltimea libera a constructiei:.....................H=8m
Traveea:........................................................B=6m
Lungimea constructiei:................................L=48m
Hala ind. este proectata pentru localitatea: Vladivostok

Calculul placii prefabricate de acoperis din placaj incleiat

Este adoptata placa cu 4 nervuri longitudinale si nervuri transversale amplasate la capetele

placii si in sectiunile care coincid cu imbinarea foilor de placaj. Dimensiunlie reale ale placii
sunt 5980x1480mm.
Placa tip , executata in atelier se adopta cu nervurile longitudinale cu sectiunea
46x189mm,iar nervurile transversale au sectiunea 46x120mm.

Sarcinile permanente pe unitate de lungime a placii, kN/m

tab 1.

Nr Sarcina provenita din: Valoarea Coeficientul Valoarea

normata de de calcul
siguranta
1 Greutatea invelitorii in 3 straturi de 0.157 1.3 0.205
ruberoid(0.09x1.75)
36
2 Greutatea captuselilor de placaj 0.17 1.1 0.19 7.6  4.737
1
3 Greutatea nervurilor longitudinale 0.17 1.1 0.19 3.2  0.313
4 Greutatea nervurilor transversale 0.034 1.1 0.038 1  0.029
5 Greutatea grilei din sipci 0.04 1.1 0.044 35
6 Greutatea materialului termoizolant 0.184 1.1 0.221
Masa permanenta totala 0.755 ---- g=0.888

Sarcinile din zapada, kN/m

Orasul Vladivostok se gaseste in zona I pe harta distribirilor eforturilor din zapada.Astfel
So=500 Pa, Coefcientul μ=1pentru unghiul α=arctg(6/18)=17.35o < 25o Panta acoperisului in
ZONA 3, W=0.38 -VINTU BLEA
procente este i=100. 1/3.2=31.3> 20%. Coeficientul k=1 conform p.5. /2/
Asadar valoarea sarcinii provenite din zapada pe 1 m2 pe proiectie orizontala va fi:

При строительстве здания ледового центра во Владивостоке использована

большепролетная клееная конструкция покрытия пролётом 34 м.
23.08.2010
При строительстве использованы большепролетные деревянные клееные
конструкции производства Майер-Мелнхоф Хольц.
 36
So  500 Pa k  1   1  f  1.4 b  150 cm 6
6

Sn  So    k  500 Pa
Si pe unitate de lungime a placii :
5 kN
Sn.l  Sn  b  10  0.75
m
Valoarea sarcinii de calcul pe unitate de lungime a placii :
kN
Sl  Sn.l   f  1.05
m
f
---coeficientul de siguranta pentru raportul:
gn  0.755 Sn.l  0.75
0.755
 1.007 mai mare decit 0.8
Sn.l

Valoarea sarcinii normate totale pe unitate de lungime a placii , plassate pe  21.3  sub
cosacoeris
 
   0.932
unghiul de 18.435 grade , cosα=0.9487, va fi:  180 

  18.435  cos ( )  0.949
180
2 kN
qn  0.755  cos (  )  1.75  ( cos (  ) )  2.291
m
2 kN
q  0.888 cos (  )  2.8 ( cos (  ) )  3.362
m
Schema de calcul a palcii este o bara simplu rezemata. La actiunea sarcinii uniform repartizate
pe unitate de lungime calculam:

lef  5.92 ---deschiderea de calcul a placii

momentul de incovoiere
2
q  lef
M   14.73 kN  m
8
forta taietoare
q  lef
Q   9.953 kN
2
Latimea redusa a placii (pentru a tine cont de distribuirea neuniforma a a tensiunilor pe latimea
captuselilor):
bef  0.9  b  135 cm

Aria elementelor sectiunii:

2
captuselii superioare: At.s  0.9  bef  121.5 cm

captuselii inferioare: 2
At.i  0.6  bef  81 cm

nervurilor logitudinale: 2
An  4  4.6  18.9  347.76 cm
 Caracteristicile goemetrice ale sectiunii transversale se determina reduse fata de
materialul captuselii superioare.
Raportul modulelor de elasticitate n=E/Ep.s , E, Ep.s - modulele de elasticitate ale
lemnului si respectis a placajului captuselii superioare.
4
10
n   1.111
3
9  10

2
Aef  At.s  At.i  n  An  588.9 cm

Sef  At.s   20.4 

0.9 
 An  n   0.6 
0.6 18.9  3 3
  At.i    6.332  10 cm
 2  2  2 

Distanta de la fibra inferioara inferioara a sectiunii pina la axa neutra:

Sef
yo   10.751 cm
Aef
Si de la cea superioara:
20.4  yo  9.649

Calculam momentul de inertie a placii fata de axa neutra:

2 2
 0.9   0.6 
Ief  At.s   20.4  yo    At.i   yo  2  
 2   
4 4
Ief  3.081  10 cm
3 2
1.11  4  4.6  18.9  18.9 
 n  An   yo  0.6  
12  2 

Modulele de rezistenta:
Ief 3
Wef.sup   2.866  10
yo

Ief 3
Wef.inf   3.193  10
20.4  yo

Verificam rezistenta placii in conformitate cu starea limita a capacitatii portante.

a) Tensiunile normale in captuseala inferioara. Calculul la rezistenta
3
M  10
   4.613 MPa < Rpt*mp=14*0.6=8.4 MPa
Wef.inf

unde: Rpt  14 MPa ---rezistenta de calcul a placajului la intindere;

mp  0.6 ---coeficient de reducere a rezistentei de calcul la intindere a

placajului.
 b) Tensiunile in captuseala superioara. Calculul la stabilitate. 43.2
 48
0.9
c  43.2 ---distanta in lumina intre nervurile longitudinale
t  0.9 ---grosimea captuselii superioare

Pentru raportul c/t=48 < 50,coeficientul de flambaj se determina dupa formula:

2
48
 p  1   0.539 ---coeficientul de flambaj.
5000

3
M  10
   9.533 MPa <Rpc=12 MPa
 p  Wef.sup

c) Rezistenta captuselii superioare.

Pn  1 kN  f.  1.2 c.  0.432 b  100 cm
Momentul incovoietor de calcul
Pn   f.  c.
M   0.065 kN  m
8
Modulul de rezistenta a captuselii
2
b  0.9 3
Wt.s   13.5 m
6
Tensiunile normale in captuseala
3
M 10
 .   4.8 MPa < Rpi*ms=6.5*1.2=7.8
Wt.s

d) Rezistenta rosturilor intre furniri in zonele de imbinare a placajului cu nervurile

longitudinale.
Momentul static al captuselii superioare in raport cu axa neutra a sectiunii reduse:

Sef.s  At.s   20.4  yo 

0.9  3
  1.118  10
 2 
Latimea sumara a rosturilor:
b n  4  4.6  18.4
Tensiunile tangentiale in rosturi:

6
3 Sef.s  10
  Q  10   0.196 MPa < Rpf=0.8 MPa; unde Rpf- rezistenta placajului la
8 forfecare.
Ief  10  b n
 Calculul arcei circulare

Sa se calculeze si sa se proiecteze arca circulara de acoperis a unei cladiri cu conditiile de

exploatare B1. Gradul de importanta al cladirii- 1. Locul de edificare Hincesti.
Deschiderea arcei l=32m, traveea Be=6.0m.Arca este confectionata din lemn de pin calitatea
a 2-a si otel laminat BCт3пс6-1.
Arca se reazama pe stilpi.

Calculu geometric . Pentru deschiderea l=36m, acceptam arca cu 3 articulatii.

Inaltimea arcei conform tab. 1

f  5 m l  32 m

f 1 1
 ..... ;
l 4 8
Raza de curbura:
 l2  4  f 2 
R 
   28.1 m
8f
Unghiul de deschidere al semiarcei:

 o  34.64 
180

 
sin  o  0.568  
cos  o  0.823  
tan  o  0.691
Lungimea arcei:  o  34.64

o m
S  2    R  2   33.978
360

Coordonatele sectiunilor de calcul si unghiurile de inclinare ale tangentelor in aceste sectiuni

fata de orizontala le vom calcula cu urmatoarele formule:

sin  i  ( l / 2  xi ) / R;
 i   o  i  ;
xi  l / 2  R sin  i ;
yi  R cos  i  c;
c  R  f  13.25  2  11.25.
Arca este divizata in 6 segmente, rezultatele caclului fiind aratate intr-un tabel.

o
   5.773
6
 g.n  0.755 kN
Calculul sarcinilor.Sarcinile din acoperis constitue: Sarcina normata:
sarcina de calcul: 2
g  0.888 m
'
Tinind cont de curbura acoperisului vom avea:

 S kN  S kN
gn.  0.755     0.802 g.  0.888     0.943
2 2
l m l m

Comform normelor sarcina din zapada trebuie considerata in doua variante de

calcul:
uniform distribuita: S1  So   1   f  k

distribuita triunghiular: S2  So   2   f  k unde:

kN gn.
S.o  0.5 k 1  f  1.6 pentru  1.603 mai mare decit 0.8;
2 S.o
m
l
 1   0.8  2  2 , pentru f/l=1/6.
8f
kN kN
S1  S.o   1   f  1  0.64 S2  S.o   2   f  1  1.6
2 2
m m l  32

Sarcina din greutatea proprie a arcei:

gn.  S.o   1 kN
gpr   1.1  0.14
1000 2
1 m
3l

Sarcinile metrice:

S1.  S1  6  3.84 kN /m
S2.  S2  6  9.6 kN /m

 
q.  g.  gpr  6  6.499 kN /m q.
 1.693
S1.
 Calculul eforturilor: Eforturile in arca, conform normelor , trebuie calculate pentru
urmatoarele grupari de sarcini:
a) sarcina permanenta si sarcina din zapada uniform distribuita pe intreaga deschidere;
b) sarcina permanenta si sarcina din zapada uniform distribuita pe jumatate de
deschidere;
c) sarcina permanenta si sarcina din zapada triunghiular distribuita pe jumatatte din
deschidere.

tab 2.

Pentru simplificarea calculului utilizam incarcarile unilaterale din zapada.

Din zapada uniform distribuita pe partea stinga a arcei.

l S1.  l
VA  3  S1.   46.08 kN ; VB   15.36 kN ; 6.023
8 8  1.07
5.63
2
S1.  l
HA   49.152 kN ; HB  HA  49.152 kN .
16  f
Din zapada uniform distribuita pe partea dreapta a arcei:

VA.  25.334 kN ; V B.  76.002 kN ; HA  49.152 kN ; HB  49.152 kN .

Eforturile din zapada uniform distribuita pe intreaga deschidere se obtin in urma sumarii
eforturilor din zapada din stinga si din dreapta.

Eforturile din sarcina permanenta se obtin prin inmultirea eforturilor din zapada pe intreaga
deschidere la raportul sarcinilor: q/S1=6.023/5.63=1.07
Eforturile din zapada distribuita triunghiular pe semi arca din stinga
cu ordonata in reazemul A,
S2.  9.6 kN /m
l l
V.A  5  S2.   64 kN ; V .B  S2.   12.8 kN ;
24 24
2
S2.  l
H.A   40.96 kN ; H.B  H.A  40.96 kN .
48  f
 Eforturile in arca
tab . 3

Eforturi din Incarcari Eforturi

Nr. Crt.
Sarcina Zapada uniform distribuita, Zapada triunghiular de S1.  l
permanenta S1, kN/m distribuita, S2,kN/m V B  kN ;  15.36
calcul
g,kN/m stinga dreapta pe ambele stinga dreapta 8
Momente incovoietoare M, kN m
1 -17,367 26,644 -36,902 -10,258 66,998 -30,630 49,631 -54,269
2 -20,621 46,734 -58,914 -12,180 99,420 -48,846 78,799 kN .;
HB  HA-79,536
 49.152
3 -16,207 56,754 -66,327 -9,573 100,723 -54,891 84,516 -82,534
4 -9,245 53,604 -59,065 -5,461 77,494 -48,702 68,249 -68,311
5 -3,589 35,083 -37,202 -2,120 39,761 -30,343 36,172 -40,791
Eforturi axiale N, kN
0 195,995 66,632 49,136 115,768 70,078 40,975 311,764
6 166,429 49,152 49,152 98,304 40,960 40,960 207,389 215,581
Eforturi de forfecare Q, kN
0 -9,105 9,973 -15,351 -5,378 29,373 -12,751 20,268 va  196.63
-24,456
6 -0,102 -15,360 15,300 -0,060 -12,800 12,800 15,300 -15,300
Reactiuni in reazeme, kN ha  401.679
Va 103,992 46,080 15,300 61,380 64,000 12,800 167,992
Ha 166,387 49,152 49,152 98,304 40,960 40,960 264,691

Rezultatele calcului eforturilor de calcul sunt date in tabelul 3. Din aceste date reiese
ca momentul maximal atit pozitiv cit si negativ actioneaza in sectiunea 3 si provine din
gruparile respective: sarcina permanenta plus sarcina din zapada distribuita triunghiular pe
semiarca
din stinga si sarcina permanenta plus sarcina din zapada uniform distribuita pe semiarca
din dreapta.
Determinam valoarea efortului axial in sectiunea 3 din sarcina permanenta:

x:=7,638
2
l q.  l sin( 3 )  0.2527
V .A.  q.   103.992 kN ; HA.   166.387 kN ; S  9.6
2 8f cos ( 3 )  0.9676 2.

 
N 3q  V.A.  q.  x3  sin ( 3 )  HA.  cos ( 3 )  173.345 kN ;

Efortul axial in sectiunea 3 din zapada din stinga din stinga distribuita triunghiular:
 x3 
2
N 3S2  V.A.  S2.  x3  S2.   sin ( 3 )  HA.  cos ( 3 )  172.153 kN ;
 l 

Efortul axial in sectiunea 3 din zapada uniform distribuita pe semiarca din dreapta:
N 3S1  V.A.  sin ( 3 )  HA.  cos ( 3 )  187.274 kN .
Eforturile axiale de calcul corespunzatoare momentelor :

M3  84.516 kN *m; M.3  82.534 kN  m vor fi respectiv:

36
N 3  N 3q  N 3S2  345.498 kN  0.9
40
N .3  N 3q  N 3S1  360.62 kN
0.9
 26.471
0.034

Dimensionarea talpii superioare

Adoptam inaltimea sectiunii H=80 cm pentru l/40=32/40=0.8m, alcatuita din 23 scinduri cu

grosimea dupa geluire δ=3.4cm.
Pentru Rc  15 MPa ; mg  1 si aria necesara a elementului ξ=0.9.
Calculam aria sectiunii:

2 2
m h  90  10 m
 6  M3 
 N3    10  3
 necesara a sectiunii:
Latimea
A 
0.9  0.9
 0.065
A mg  Rc
b.   0.072 Adoptam b..  9  10  2 cm
h
2
A.  h  b..  0.081 m

2
b..  h 3
W   0.012 m
6
lp  0.58  S  19.707 m

i  0.289 h  0.26 m

lp
   75.767 < 120,   70
i
3000
   0.523
2

N3 M3  84.516
3
  1   10  0.956
  mg  Rc
M3
Md   88.413 kN  m


 N3 Md 3
 ..      10  11.542 < mg  Rc  15 MPa
A. W
 
Verificam sectiunea de reazem la forfecare din Q  24.456 kN Rf  1.5 MPa

2
b..  h  Q  12 3
   10  0.453 < Rf  1.5 MPa
2 3
b..  h  8
Verificam stabilitatea formei plane de deformare. Momentul pozitiv M3=84.516 kN m solicita
marginea superioara a sectiunii la compresiune. Panourile de acoperis asigura prinderea
marginii superioare peste fiecare 1.50 m, deci

k 1 l.p  1.5
i  0.289  b..  0.026 m

l.p 3000
 .   57.67    0.902
i 2
.
2
140  b..  k
 M   0.84
l.p  h

2
N 3  10
3  M  10 3 
 d 

  0.649
< 1 => stabilitatea formei plane la ctiunea
  A.  Rc 
  M  W  Rc  momentului pozitiv este asigurata

La actiunea momentului negativ comprimata este margina inferioara, care nu are prinderi din
planul arcei.
Din tab 3 gasim M.3  82.534 kN  m N .3  360.62 kN
Calculam valoarea momentului Md :
lp.  0.5  S  16.989 m
i  0.26 m

lp.
 ..   65.316
i

3000
 .   0.703
2
 ..
3
N .3  10
  1   0.578
 . mg  A.  Rc

M.3
M.d   142.812 kN  m


i  0.289  b..  0.026

 lp 3000
 ...   75.767  ..   0.523
i 2
 ...
3
N .3  10
 0.568 < 1 => stabilitatea arcei in planul actiunii
 ..  A.  Rc momentului negativ este asigurata

Dimensionarea talpii inferioare .

Este alcatuita din 2 corniere din Otel C245 cu R y=240 MPa.
Hn  277.654 conform tabel.3

3
Hn  10 3 2
A..   1.361  10 m =13.61 cm
0.85  240

Utilizam corniere cu aripi inegale L 75x50x6 cu aria 7.25*2=14.5m 2 > 13.61cm2 ,

Prinderea cornierelor se face in nodurile din reazem , Raza de innertie i=2.38cm.
Flexibilitatea talpii in planul arcei in cazul suspendarii in 4 puncte intermediare:

i  2.38
l  100
 1   268.908 < λlim =400
5i

Calculul nodurilor
Determinam inaltimea necesara a profilului U din conditia de strivire a lemnului
sub unghiului αo=34.640 .

Din tabelul 3 /1/ Rst  15 MPa iar Rst90  3 MPa H  167.992 kN

V a  264.691 kN

  34.64   0.605
180

Rst
Rst    14.091 --efortul de strivire sub unghiul αo=34.64 0
MPa
 Rst  3
1 R  1   sin (  )
 st90 
H 3
hu   10  0.132 m
b..  Rst 
3
W n  20.5 cm
Utilizam profilul U 20 cu . h.u  0.2 m
Sarcina solicitata de profil:
Hn 3 kN
q   1.388  10
h.u m
 2
q  b..
M.   1.406 kN  m
8
3
M. 10
 1  < Ry = 240 MPa => rezistenta profilului este suficienta.
 68.567
6
Wn  10

Determinam lungimea suprafetei orizontale de reazem pe constructia inferioara. Unghiul de

strivire

sin  60.7    0.253


  90  29.3  60.7 
 180 
15
Rst    14.36 MPa
1    1   0.253
15 3
 4 
Va 3
lst   10  0.205 m
b..  Rst 

Lungimea suprafetei de reazem trebuie sa fie nu mai mica de 210 mm.

 Calculul stilpilor din lemn incleiat

Sa se priecteze stilpul incleiat din scinduri al unei constructii cu schelet. Inaltimea

libera a constructiei H= 3m. Profilul constructiei este solutionat dupa schema cadrului cu 2
articulatii si o deschidere.

Sarcina temporara provenita din zapada este S.  94.08 kN

Sarcinile normate din vint de presiune : W n.p  280 Pa

contrpresiune: 069353531  gladkii

Wn.cp  210 Pa
P  40 kN
h  5 m - inaltimea arcei
6
 f..  1.3 0.7  32   67.2
2
lc  6 m - traveea
67.2  1.4  94.08

Sarcinile orizontale concentrate de calcul din vint aplicate la capetele superioare ale stilpilor:
4
Wp  h   f..  lc  Wn.p  1.092  10 N
3
Wcp  h   f..  lc  Wn.cp  8.19  10 N

Valoarea sarcinii de calcul provenite din greutatea proprie a elementelor de inchidere a

peretelui se adopta in functie de tipul lor. In cazul nostru, panourile sunt din lemn si placaj,
greutatea unui metru patrat de asemenea panou este de 30...50 kg.
Sarcinile de calcul provenite din vint, distribhuite uniform pe lungimea stilpilor:
3
W.p  Wn.p  1.4  lc  2.352  10 N /m;
3
W.cp  Wn.cp  1.4  lc  1.764  10 N /m.
H  3.0
Reactia la nivelul grinzii cadrului:


3  H  Wp  Wcp   Wp  Wcp 3
x    2.901  10 N
16 2
x  2.901 kN
Eforturile maximale in baza stilpului din stinga:
momentul de incovoiere
2
H
 
M1  Wp  x  5  W.p 
2
 5.068  10
4
N m
Momentul provenit din sarcina elementelor de inchidere a peretelui este neglijat.
efortul taietor
4
Q1  Wp  x  W.p  H  1.508  10 N
forta de comprimare axiala
N 1  P  S.  134.08 kN
Eforturile maximale in in stilpul din dreapta:

2
W.cp  H

M2  Wcp  x  H   2
 4.121  10
4
N m

4
Q2  Wcp  x  W.cp  H  1.638  10 N m

N 2  N 1  134.08 kN

Aplicind relatia hs=(1/8....1/15)*H, determinam in prealabil inaltime sectiunii stilpului:

hs = (1/8...1/15)*3.0= 0.375...0.2 m.
Initial adoptam inaltimea medie hs= (0.375+0.2)/2=0.288m. 2.9
Pachetul poate fi incleiat din scinduri cu grosimea dupa geluire de 3.45 cm si ,  0.363
8
deci numarul necesar de scinduri este
hs  28.8 g  3.45

hs
n   8.348 bucati => adoptam 9 scinduri, determinam inaltimea reala a sectiunii:
g
0.363  0.193  0.556
hs  13  g  44.85 cm
0.556
 0.278
2
Avind in vedere respectarea conditiilor de reazem ale panourilor de perete, latimea
minimala prevazuta de snip este de 11 cm, noi o putem adopta 15 cm. b x h s= 16x44.85 cm.
Caracteristicile geometrice sunt urmatoarele:

b  16
2
As  b  hs  717.6 cm

2
b  hs 3
Wx   5.364  10
6
3
b  hs 5 4
Ix   1.203  10 cm
12
Flexibilitatea stilpului:
lf  2.2  H  6.6

lf
 s   50.919 <120
2
0.289  hs  10
1 ) Verificam rezistenta stilpului din stinga care este mai solicitat. Initiala calculam urmatoarele
elemente ale formulei de verificare:

2 3
 s  N1  10
 .  1   0.892
4
3000  As  10  Rst
5
M1  10
Md.   0.568 MN  m
.
3 1
N1  10 Md.  10
 s    12.457 MPa < Rc=15 MPa
4 6
As  10 Wx  10
2 ) Verificam stabiltatea formei plane a incovoierii.
flexibilitatea stilpului in afara cadrului
H
 .s   23.145 < 120 totusi pt siguranta reducem inaltimea lf utilizind o
2
0.289  hs  10 grinda la mijlocul stilpului.
 .s
l.f  0.5  H  1.5  s.   11.573
2
2
  s. 
 s  1  0.8    0.989
 100 
kf  2.32 ---pt partea superioara

2
H
2
H
MH.2   Wp  x    W.p 
   1.468  10 4
2 2
MH.2
d   0.29
M1
3
k   1.31
2d


140  b  10
3  2 k
 sM   6.135
2
l.f  hs  10
hs  44.85
s  sM
Unde si se multiplica cu KM si Kn
   l.f 
2 
 1
KN  1  0.75  0.06     1   1.211
  h  10 2   2
  s  
m  1

  h  10 2  l.f 
1  1.76   s   0.142  m
 l.f  h  10  
 2
KM  1 
  s    1.001
2
m 1

asadar avem:

 s  KN  1.198
 sM  KM  6.139
Ambele sunt mai mari decit 1 si deci calculul formei plane de incovoiere este inutil.

3 ) Verificam rezistenta sectiunii la forta taietoare.

Q1 4
Qs   1.689  10 N
.

2
b  hs 4 3
Ss   3.772  10 cm
8

5
Ix  1.203  10

bef.s  0.6  b  90 cm

6 6
Qs  10  Ss  10
 s   0.589 MPa < Rf=1.5 MPa.
 10
Ix  10  bef.s
4 ) Calculul prinderii stilpului de fundatie.
Valoarea maxima a efortului in buloanele de ancoraj poate fi atinsa in cazul sarcinii
verticale minimale, deci forta de compresiune provenita din sarcina permqanenta:

P
N  0.9   32.727 kN
1.1

calculam :

2 3
 s  N  10
 ..  1   0.974
4
3000  As  10  Rst

6
M1  10
M.d.   0.052 MN  m
 ..
Tensiunile marginale:
3 M.d.
10
de intindere:  t  N    9.247 MPa
4 6
As  10 Wx  10

3
N  10 M.d.
de comprimare:  c    10.159 MPa
4 6
As  10 Wx  10

Ordonatele epurilor tensiumilor de intindere si comprimare:

2
 t  hs  10
de intindere: ht   0.214 m
t  c

 c   hs  10
 2
de comprimare: hc     0.235 m
t  c

Utilizam pentru fixarea pe fundatie eclise cu grosimea a=14 cm.

Determinam efortul de intindere in in buloanele de ancoraj:

2  hc  a  h  10  2  a  0.14
a
e   ht   0.44 m;
t  e 
 s   0.146m ;
2 3
2

3
M.d. N  10 t
N an    0.107 MN
e e

Aria necesara totala a sectiunii buloanelor de ancoraj.

4
N an  10
Anec   10.89
145  0.8  0.85
 Adoptam doi tiranti cu diametrul d= 35mm, si aria totala neta:
An.  2  6.5  13 cm2 >Anec=12.77cm2

5 ) Calculul imbinarii ecliselor cu corpul stilpului

Reesind din faptul ca latimea ecliselor trebuie sa fie egala cu latimea sectiunii stilpului
si tinind cont de prescriptiile amplasarii buloanelor determinam numarul lor necesar:
3d+3.5d+3d=15 cm

15
d   1.579 cm
9.5

Utilizam deci buloane cu diametrul de 16 mm.

Calculam capacitatea portanta Tmin a bulonului pentru un plan de alunecare. Gasim:

Ta  0.8  13  1.6  16.64 kN

Tc  0.35  48.3  1.6  27.048 kN

2
Ti.max  2.5  1.6  6.4 kN
2 2
Ti  1.8  1.6  0.02  13  7.988 kN

Prin urmare Tmin = Ti max= 6.4, iar numarul necesar de buloane va fi:

N an
nb   16.777
0.0064

Utilizam 20 buloane.
le  20  0.016  5  1.6
Adoptam lungimea eclisei l.e  160 cm