See discussions, stats, and author profiles for this publication at: https://www.researchgate.

net/publication/310774840

Calculul elementelor de rezistenţă ale platformelor industriale

Technical Report · January 2016

DOI: 10.13140/RG.2.2.30154.36806

CITATIONS READS

0 62

1 author:

Doina-Cezara Albu
Technical University of Moldova
13 PUBLICATIONS   0 CITATIONS   

SEE PROFILE

All content following this page was uploaded by Doina-Cezara Albu on 24 November 2016.

The user has requested enhancement of the downloaded file.

 Universitatea Tehnică a Moldovei

Catedra Construcţii şi Mecanica Structurilor

Memoriul Explicativ
“Calculul elementelor de rezistenţă ale platformelor industriale”

A elaborat: Albu Doina-Cezara

st. gr. IMC-14054

A verificat: lect. conf. univ. Țibichi Viorica

Chişinău 2016
 Capitolul 1: Calculul elementelor orizontale ale platformelor
industriale
1.1 Exemplu de alcătuire a unei platforme industriale
Să se proiecteze o platformă industrială cu dimensiunile reţelei de grinzi 10,2×5,4 m şi platelaj
metalic, conform datelor iniţiale: încărcarea temporară normată uniform distribuită pe platformă
kN kN
q0n  22 2  0, 0022 2  0, 022MPa ; coeficientul de siguranţă al sarcinii temporare γƒ1=1,2;
m cm
grinzile sunt proiectate din oţel clasa C245 (conform anexei 1 Ry=240 MPa, pentru t=2….20 mm),
platelajul se sudează pe grinzi cu sîrmă de sudură marca CB-08.
1.2. Dimensionarea platelajului
Să se determine dimensiunile platelajului din tablă striată.
E 2, 06 105
n0=150; E1    2, 26 105 MPa,
1  2
1  0,3 2

determinăm raportul:
l 4  n0  72  E1  4 150  72  2, 26 105 
  1     1    98, 44
t 15  n04  q0n  15  1504  22 103 
unde: l - este deschiderea platelajului; t – grosimea platelajului .
Luând deschiderea platelajului l = 1,02 m=10 cm, calculăm t = l / 98,44=1020/99,44=10,36 mm
Alegem t = 12mm.
Evaluăm încărcarea suplimentară din greutatea proprie a platelajului
qnpl    t  g  7,85  0,012  9,81  0,924kN / m2
unde γ =7850 kg / m3 este masa specifică a oţelului; g = 9,81 m/s2 –acceleraţia căderii libere.
q n  q npl  q0  22  0,924  22,9kN / m2
Considerând lăţimea fâşiei de calcul b0 = 1cm, obţinem
qn  q npl  b0  22,9  0.01  0, 229kN / m
E1  b0  t 3 2, 26 105  0, 01103  0, 0123
E1 I    0,325kN  m2
12 12
f0 5 p l n 4
5 0, 229 1, 024
     0,828
t 384 E1  I  t 384 0,325  0, 012
3 f 02
 3  0,8282  2, 06
t2
unde f0 săgeata maximă a grinzii simplu rezemate.
Ecuaţia pentru determinarea coeficientului ά0 are forma
3f 2
 0 1   0   20 .
2

t
x = 1,707 deci α= 0,707
Pentru verificarea rezistenţei platelajului calculăm forţa critică şi împingerea laterală:
 2  E1  I 3,142  0,325
Fcr    3, 08kN
l2 1, 022
H   0  Fcr  0, 707  3, 08  2,18kN
Încărcarea lineară de calcul:
p  ( f 1  qon   f 2  q npl )  b0  (1, 2  22  1,05  0,924)  0,01  0, 273kN / m
Momentul de încovoiere în grinda simplu rezemată cu deschiderea l este:
p  l 2 0, 273 1, 022
M0    0, 0355kN  m
8 8

2
 Momentul maxim de calcul în platelaj:
M0 0, 0355
M   0, 0208kN  m
1   0 1  0, 707
Aria fîşiei de calcul:
A  b0  t  0,01 0,012  1, 2 104 m2
Modulul de rezistență a fîșiei:
b  t 2 0, 01 0.0122
W 0   2, 40 107 m3
6 6
Verificăm tensiunile în platelaj   n  1
H M 2,18 103 0.0208 103
     104,9MPa Ry c  230*1  230MPa
A W 1, 2 104 2, 40 107
Cordonul de sudură, care prin de platelajul de grinzi se calculează prin metalul depus din motivul
că:
 f Rwf  0,9 180MPa  162MPa  z Rwz  1,05 165  173MPa
R f  180MPa (din anexa 2 pentru sîrmă de sudat CB-08) ;
Rwz  160MPa (conform anexei 1 pentru oţel marca C235) ;
 f  0.9;  z  1.05 conform tabelei 1.1 pentru sudură manuala.
Grosimea cordonului de sudură se calculează cu relaţia
H 2,18 103
kf    1,35mm
 f Rwf lw wf  c 0,9 180  0.0111,1
Adoptam kf =5 mm
1.3 Dimensionarea grinzilor unei platforme industriale
Vom examina două variante de reţele de grinzi: cu grinzi principale şi de platelaj şi cu grinzi
principale, secundare şi de platelaj. Vom dimensiona grinzile de platelaj şi grinzile secundare.
1.3.1. Varianta 1. Dimensionarea grinzii de platelaj
Încărcarea liniară de calcul pe grinda platelajului
q   f 1q0n   f 2 q npl   f 2 qgrn . pl   a  1, 2  22  1,05  0,924  1,05  0,350  1,02  28, 29kN / m
unde q0n  22kN / m2 este incarcarea normata pe platforma
q npl  0,924kN / m2 incarcarea din greutatea proprie a platelajului
qgrn . pl  0,350kN / m2 incarcarea din greutatea grinzei de platelaj (in prealabil se ia 0.3…0.5)
kN / m2 )
Momentul de încovoiere maxim
q  l 2 28, 29  5, 42
M   103.12kNm
8 8
Luînd în prealabil o valoare medie a coeficientului c1=1,12 ,calculăm modulul de rezistenţă necesar
cu relaţia
 M 0,95 103,12 103
Wxn  n   331,32cm3
c1  Ry   c 1,12  240 1,1
Conform anexei 9 alegem profilul dublu T30, care are modulul de rezistenţă
Wx=472 cm3 şi m=36,5 kg/m.
Precizăm valoarea coeficientului c1 în funcţie de raportul:
Af bf  t 135 10, 2
   0,829
Aw  h  2  t  2  R   d (300  2 10, 2  2 12)  6,5
Unde h este înălţimea grinzii; t – grosimea tălpii; R – raza de racordare (conform anexei 9).
Conform anexei 4 determinăm c1 = 1,087

3
 Evaluăm încărcarea pe grinda platilajului:
q   f 1  q0n   f 2  q npl   a   f 2  m  g  1, 2  22  1,05  0,924  1,02  1,05  36,5  9.81103  28, 29kN / m
Momentul de încovoiere şi forţa tăietoare maximă vor fi
q  l 2 28, 29  5, 42 q  l 28, 29  5, 4
M max    103,13kNm Qmax    76,39kN
8 8 2 2
Tensiunile normale şi tangenţiale maxime în grindă rezultă
 n  M max 0,95 103,13 103
   190,94MP  Ry   c  240 1,1  284 MPa
c1 Wx 1, 087  472
 n  Qmax  S x 0,95  76,39  268 10
   42, 26MPa  Rs   c  140 1,1  154 MPa
t  I x 0, 65  7080
unde Rs =140 MPa; Sx = 268 cm3 este momentul static al semisecţiunii; tw=d= 8 mm – grosimea
inimii; Ix = 7080cm4 – momentul de inerţie al secţiunii grinzii (conform anexei 9).
Verificarea rigidităţii grinzii se face cu relaţia
f 5 qn  l 3 5 23, 74  5, 43 105 f 1
    0, 003    
l 384 E  I x 384 2, 06 10  7080 5
 l  250
unde
q n   q0n  q npl   a  qgrn . pl   22  0,924  1,02  36,5  9.81103  23,74kN / m
Consumul de oţel pe 1m2 în varianta 1 este
g gr . pl 36,5
g1    t   7850  0,012   129,98kg / m2  130kg / m2
a 1,02
unde   7850kg / m este densitatea oţelului.
3

1.3.2. Varianta 2. Dimensionarea grinzii de platelaj şi a grinzii secundare.

Dimensionarea grinzii de platelaj. Adoptăm grosimea platelajului t = 12mm.
În această variantă lungimea grinzilor de platelaj l = 2,55 m.
Distanţa dintre grinzile de platelaj fiind a = 1,08 m, încărcarea liniară de calcul pe grinda de
platelaj va fi q=28,29 kN/m.
Determinăm momentul de încovoiere maxim şi forţa tăietoare:
q  l 2 28, 29  2,552
M max    22,99kNm
8 8
Luînd în prealabil o valoare medie a coieficientului c1=1,12 ,calculăm modulul de rezistenţă
necesar:
  M max 0,95  22,99 103
Wxn  n   73,86cm3
c1  Ry   c 1,12  240 1,1
Conform anexei 9 alegem profilul dublu T18, care are: Wx  143cm3 şi masa g gr . pl  18, 4kg / m .
Calculul grinzii secundare:
F1   f 1  q0n   f 2  q npl   a  l1   f2 qgr . pl  l1  1, 2  22  1,05  0,924  1,08  2,55  1,05 18, 4  9,81103  2,55  75,86kN

6  F1 6  75,86
qecv   g gr .sec   0,5  56, 69kN / m
l 5, 4
Momentul maxim în grinda secundară:
q  l 2 56, 69  5, 42
M max  ecv   206,86kN  m
8 8
Modulul de rezistenţă necesar:
 n  M max 0,95  206,86 103
Wxn    663,94cm3
c1  R y   c 1,12  240 1,1
Conform anexei 9 alegem profilul T40 cu Wx =953 cm3 şi masa ggr.sec =57 kg/m.
Calculăm încărcarea pe grindă, momentul de încovoiere şi forţa tăietoare:

4
 6  75,86
qecv   57  9,81103  56, 75kN / m;
5, 4
56, 75  5, 42
M max   206,86kNm;
8
56, 75  5, 4
Qmax   153, 23kN .
2
Precizăm valoarea coeficientului c1 în funcție de raprtul:
Af bf  t 15 1,3
   0, 683
A  h  2  t  2  R   d  40  2 1,3  2 1,5   0,83
Adoptăm c1 = 1,102.
Verificăm tensiunile normale, tangenţiale şi rigiditatea:
 M 0,95  206,86 103
 max  n max   187,17 MPa  Ry   c  240 1,1  264 MPa;
c1 Wx 1,102  953
 n  Qmax  S x 0,95 153, 23  545 10
   50,14 MPa  Rs   c  140 1,1  154 MPa;
t  I x 0,83 19062
f 5 qn  l3 5 59, 44  5, 43 105 f  1
    0, 0031     250
l 384 E  I x 384 2, 06 10 19062
5
l
unde
qgrn .sec  57  9,81  559 N / m  0,56kN / m
6  F1n 5  63,59
qn   qgrn .sec   0,56  59, 44kN / m;
l 5, 4
F1n   q0n  q npl   a  l1  qgrn . pl  l1   22  0,924  1, 08  2,55  0,181  2,55  63,59kN ;
Grinda secundară este fixată , prin intermediul grinzilor de platelaj , la distanţa de 1m
lef .  1, 08m . Conform tab.1.3 stabilitatea generală barei este asigurată, dacă:
lef 108  lef 
  7, 2   
b 15  b lim
Valoarea limită a raportului:
 lef   b  b  b E
   0,35  0, 0032    0, 76  0, 02       16,88
 lim
b  t  t  h  R y

unde :
b 155
  11,9
t 13
Consumul de oţel pe 1m2 în varianta 2 este
g grn . pl g grn .sec 18, 4 57
g 2  g npl    5700  0, 012    108kg / m2
a b 1, 08 2,55
După consumul de oţel varianta 2 este mai eficientă:  g1  g 2  .
1.4 Proiectarea grinzilor compuse cu inima plină
1.4.1 Dimensionarea grinzii principale
Forțele F sunt egale cu 2 reacțiuni ale grinzilor platilajului:
F  q  l  56,69  5, 4  306kN
Pentru simplificarea calculelor, înlocuim cu o încărcare echivalentă uniform distribuită de
intensitate:
4  F 4  306
qecv.    120, 06kN / m
L 10, 2

5
 Eforturile maxime de calcul rezultă:
q  L2 120.06 10, 22
M    ecv  1, 02   1592,56kN  m
8 8
q L 120, 06 10, 2
Q    ecv  1, 02   624,53kN
2 2
unde α = 1,02 este un coieficient care ţine seama de greutatea proprie a grinzii principale.
Determinăm valorile eforturilor normate:
  ;
 
;
 
   ;
Modulul de rezistenţă necesar al grinzii principale:
  M 0,95  3092 103
Wx  n   11127cm3
Ry   c 240 1,1
Luînd preventiv tw  7  3h  10mm , calculăm înălţimea optimă a grinzii principale
Wx 11127
hopt  1,1  1,1  116cm
tw 1
Înălţimea minimă a grinzii rezultă :
Ry M n 240 3092
hmin  2    L  n0   max  2  0,11020  400    184, 6cm
E M max 2, 06 10 1592,56
5

Din anexa 9 tab. 5 alegem înălţimea grinzii din tablă cu lăţimea 1250 mm :
hw = 1250-10 =1240 mm.
Grosimea minimă a inimii va fi:
3 Qmax 3 624,53 10
tw      1cm
2 hw  Rs   c 2 124 140 1,1
unde rezistenţa de calcul la forfecare Rs = 140MPa, conform anexei 1 pentru oţel clasa C245.
Verificăm condiţia, conform căreia nu se cer rigidizări longitudinale:
 124  240
w     4, 23  5,5
 1  2, 06 10
5

Determinăm aria tălpilor

W h t 11127 124 1
Af  x  w w    69,1cm2
hw 6 124 6
Conform standartului (anexa 9) alegem tălpile cu seccţiunea 380x22 mm  Af  38  2  76cm2  .
Verificăm talpa grinzii la stabilitate locală conform relaţiei
bef 19  1 E 2, 06 105
  4, 75  0,5   0,5   15 .
tf 2 Ry 240
Secţiunea aleasă o verificăm la rezistenţă , calculînd în prealabil momentul de inerţie şi modulul de
rezistenţă:
tw  hw3 11243
Ix   2  Af  a 
2
 2  76  632  762173cm4
12 12
unde :
h t f 124 2
a w     63cm
2 2 2 2
2  I x 2  762173
Wx    11909cm3
h 128

6
 Tensiunile normale maxime în fibrele mărginite ale secţiunii grinzii rezultă
 M 0,95 1592,56 103
 max  n max   127 MPa  Ry   c  240 1,1  264MPa
Wx 11909
Variaţia secţiunii grinzilor cu inima plină
Variaţia secţiunii o realizăm prin micşorarea lăţimii tălpilor. Lăţimea tălpii modificate trebuie să
îndeplinească condiţiile: b'f  180, bf'  bf / 2. Adoptăm talpa modificată dintr-o platbandă cu lăţimea
b'f  200mm . Calculăm caracteristicile secţiunii modificate:
- momentul de inerţie
tw  hw3 11243
Ix 
'
 2  Af  a 
' 2
 2  20  2  632  476405cm4
12 12
- modulul de rezistenţă
2  I x' 2  476405
Wx'    7444cm3
h 128
- momentul static al semisecţiunii
 h tf   124 2 
S 'f  b'f  t f   w    20  2      2520cm3
 2 2  2 2
Talpa modificată se îmbină cu talpa iniţială prin sudură cap la cap cu sîrmă de sudură marca
CB  08, Rwy  0,85  Ry .
120, 06  z 2  120, 06 10, 2  z  2  7444  0.85 103  0
z1  4, 24m
z2  5,97m
Eforturile în punctele de variaţie a secţiunii:
q  z1   L  z1  120, 06  4, 24  10, 2  4, 24 
M'    1517kN  m ;
2 2
L   10, 2 
Q '  q    z1   120, 06    4, 24   103kN
2   2 
Tensiunile în inimă la nivelul cordonului de sudură:
M ' hw 1517 124 3
1  '    10  197, 42MPa
Wx h 7444 128
Q ' S 'f
103  2520 10
1    5, 46MPa
I  tw
'
x 476405 1
Verificarea tensiunii echivalente se face cu relaţia:
 ecv  12  3 12  197, 422  3  5, 462  197,64MPa  1,15Ry   c  1,15  240 1,1  304 MPa
Condiţia de rezistenţă a secţiunii modificate este îndeplinită.
Verificarea stabilităţii locale a inimii: verificăm necesitatea întăririi inimii cu rigidizări
transversale. Coieficientul de zvelteţe redus:
h R 124 240
w  w  y    4, 23  2,5
tw E 1 2, 06 105
Stabilitatea locală a inimii nu este asigurată și inima se va întării cu rigidizării transversal amplasate
la distanța:
L 10200
a   113,3mm
m1 9
( a  amax  2  hw  2 124  248cm )
Lățimea rigidizării se va lua:
h 1240
br  w  40   40  81mm
30 30
7
Adoptăm br=90 mm
Grosimea rigidizării se allege:
Ry 240
tr  2  br   2  90   6, 01mm
E 2, 06 105
Adoptăm tr = 8 mm.
Verificăm stabilitatea panoului de la reazem sub grinda platilajului în secțiunea grinzii z= 1,127 m.
Eforturile în secțiunea z vor fi:
q  z  ( L  z ) 120.06 1, 275  (10, 2  1, 275)
M z  ecv   683kN  m
2 2
L   10, 2 
Qz  qecv    z   120, 06    1, 275   459kN
2   2 
Tensiunile în inimă în secțiunea 1-1 sub grinda platilajului:
M z  hw 683 103 124
 '   88,9 MPa
Wx  h 7444 128
Qz 459 10
   37 MPa
hw  tw 124 1
F 306  20
 loc    157 MPa
l0  tw 20 1
unde :
l0  b  2  t f  15,5  2  2  20cm
Tensiunile tangențiale critice:
 0, 76  R  0, 76  140
 cr  10,3  1  2   2s  10,3  1  2 
  158MPa
   ef  1, 09  4,97
2

unde :
hw 124
   1, 09
a 113,3
 a  Ry  113,3  240
 ef       3,87
 tw  E  1  2, 06 10
5

Calculăm parametrul:
3
b'f  t f  20  2 
3

        0,8      1, 03
hef  tw  124  1 
a 113,3  157
Pentru   1 și loc   1, 77  0,178 .
hef 124  88,9
a
Conform anexei 8, pentru  0,914 , prin interpolare obținem c2 = 37,3.
hef
Tensiunile critice se vor calcula cu relația:
c R 37,3  240
 cr  2 2 y   500MPa
w 4, 232
a
Conform anexei 8, pentru  1 , prin interpolare obținem c1 = 18,1.
hef

8
 c1  Ry 18,1 240
 loc.cr  2
  290MPa
 a
3,87 2
unde :
a Ry 113,3 240
a      3,87
tw E 1 2, 06 105
Verificarea stabilității locale se face cu relația:
2 2
     
2 2
 88,9 157   39 
  loc            0, 757   c  1,1
  cr  loc.cr    cr   500 290   158 
Stabilitatea inimii în panoul de la reazem este asigurată.
Verificăm stabilitatea panoului din centru sub grinda platelajului în secțiunea grinzii z = 3,825 m.
În secțiunea z avem eforturile:
q  z  ( L  z ) 120.06  3,825  (10, 2  3,825)
M z  ecv   1464kN  m
2 2
L   10, 2 
Qz  qecv    z   120, 06    3,825   153kN
2   2 
Tensiunile în inimă în secțiunea 2-2 sub grinda platilajului:
M h 683 103 124
  z' w   88,9 MPa
Wx  h 7444 128
Qz 153 10
   12,3MPa
hw  tw 124 1
unde :
 loc  157 MPa
Tensiunile tangențiale critice nu se modifică:
 cr  158MPa
Calculăm parametrul:
3
b'f  t f  38  2 
3

        0,8      1,96
hef  tw  124  1 
a 113,3  157
Pentru   1 și loc   1,32  0,161 .
hef 124  119
a
Conform anexei 8, pentru  0,914 , prin interpolare obținem c2 = 37,3.
hef
Tensiunile critice se vor calcula cu relația:
c R 37,3  240
 cr  2 2 y   500MPa
w 4, 232
a
Conform anexei 8, pentru  1 , prin interpolare obținem c1 = 20,3.
hef
c1  Ry
20,3  240
 loc.cr  2
  326MPa
 a
3,872
Verificarea stabilității locale se face cu relația:
2 2
     
2 2
 119 157   12,3 
  loc            0, 72   c  1,1
  cr  loc.cr    cr   500 326   158 
Stabilitatea inimii în panoul de la reazem este asigurată.
1.4.2. Calculul imbinarii inima-talpi

9
 Pentru grinda compusa sa se calculeze imbinarea dintre inima si talpi. Cordoanele de sudura se
realizeaza prin sudura manuala pe ambele parti a ale inimii cu sirma de marca CB-0.8A; Rwf=180 (din
anexa 2 pentru sîrmă de sudat CB-08); Rwz  165MPa (conform anexei 1 pentru oţel marca C245);
 f  0,7;  z  1,0 conform tabelei 1.1 pentru sudură manuala.
Calculul cordonului de sudură se face prin metalul depus deoarece
 f  Rwf  0,7 180MPa  126MPa   z  Rwz  1165  165MPa
Grosimea cordonului k f se va determina cu relaţia
T 2 V 2 2, 432  15, 7 2 10
kf    6,3mm
nw   f  Rwf   wf   c 2  0, 7 180 11
unde :
Qz  S If 459  2520
T I
  2, 43kN / cm
I x 476405
F 306
V   15, 7kN / cm
l0 20
1.5. Calculul reazemului grinzii principale
Să se calculeze rezemarea grinzii principale. Reactiunea de reazem F=Qmax=624,53 kN.
Din conditia de rezistenta la strivire calculam aria necesara a rigidizarii de reazem :
  F 0,95  624,53 10
As  n   14,98cm2
Rp  Am 360 1.1
unde rezistenta la strivire Rp=360MPa.
Adoptam latimea rigidizarii de reazem egala cu latimea talpilor grinzilor modificate spre reazem:
bs= b If =200 mm.
Grosimea rigidizarii:
A 14,98
ts    0, 75cm ;
bs 20
Acceptam grosimea rigidizarii ts  12mm
Verificam stabilitatea montantului conventional
  F 0,95  624,53 10
 n   147,58MPa  Ry   c  240 1,1  264MPa
  Am 0,934  43
unde:
E 2.06 105
Am  bs  ts  0, 65  tw2   20 1, 2  0, 65 12   43cm2
Ry 240
ts  bs3
1, 2  203
Iz    800cm4
12 12
Iz 800
iz    4,3cm;
Am 43
124
z   29
4,3
Conform Anexei 5 z  29    0,934 .
Grosimea cordonului de sudură, care prinde rigidizarea de reazem de inima grinzii este:
1, 2   n  F 1, 2  0,95  624,53 10
kf    0, 2cm
nw     Rw   w min  lw   c 2  0, 7 180 1 124  1 1,1
Ținînd seama de tab. 1.2 adoptam k f  8mm.

10
 Determinăm dimensiunile rigidizării:
N 1249 10
hn    28,16cm
4  k f     Rw   w min   c 4  0,8 126 1,1
unde :
N  2  Qmax  2  624,53  1249kN
Adoptăm hn = 30 cm
Determinăm grosimea rigidizării:
N 1249 10
tn    1,39cm
lef  R p 25  360
unde :
lef  b  2  t p  20  2  2,5  25cm
Adoptăm tn = 20 mm
1.6. Îmbinarea grinzii de platilaj cu grinda principală
Îmbinarea etajată a grinilor de platilaj cu grinda principală se proiectează din condiția de rezistență
a inimii la forfecare:
1,5  Q 1,5 153 10
tw    0,37cm
n  Rs   c 40 140 1,1
Capitolul 2: Calculul stilpilor comprimati centric
2.1. Calculul stilpului cu inima plina
Să se determine sectiunea unui stilp realizat din otel clasa C245 (Ry=240MPa, t=2…..20mm).
Capetele stilpului le considerăm la capătul superior încastrată, iar la partea inferioară articulată, deci
vom avea 2 lungimi efective. Stilpul este solicitat axial de o forta concentrata No=2Qmax=1249 kN este
reactiunea in reazem a grinzii principale ,examinate in cap.I. Lungimea stilpului l=H-hgr.pr-hgr.sec-hgr.pl
=12 – 0,4 – 1,28=10,32 m unde H=12 m - cota superioara a platforme;
Calculam aria necesara a sectiunii stilpului, luind in prealabil  o  0.8
 N 0,95 1249 10
Acal  n o   61,8cm2
o  R y  c 0,8  240 1
Alcatim sectiunea din 3 table de otel in forma de dublu T .Luind inima de dimensiunile 380x8mm,
obtinem aria unei talpi:
Af 
 Acal  Aw   61,8  36  0,8  16,5cm2
2 2
Talpile le adoptam din tabla cu grosimea t f  18mm si latime b f  380mm cu aria
Af  38 1,8  68, 4cm2 .
Calculăm caracteristicile geometrice ale secțiunii:
A  36  0,8  2 1,8  38  166cm2
0,8  363  36 1,8 
Ix   2  38 1,8      51977cm
4

12  2 2 
2 1,8  383
Iy   65846cm4
3
I 51977
ix  x   17, 7cm
A 166
Iy 65846
iy    19,9cm
A 166
; de unde rezultă min  0,843
Verificam stabilitate generala a stilpului

11
 n  N 0,95 1249 10
   85MPa  Ry   c  240 1  240MPa
min  A 0,843 166
Verificarea stabilitatii locale a inimii si talpii. Coficientul de zveltete al stilpului
R 240
    y  52   1, 77
E 2.06 105
Conform tab.2.2 și 2.1
 uw  1,30  0,15    1,30  0,15 1,77  1,56
 uf  0,36  0,1   0,36  0,11,77  0,537
Verificarea stabilitatii locale
hef hw 36 E 2.06 105
   45   wf  1,56  45,8
tw tw 0,8 Ry 240
bef 17, 6 E 2.06 105
  9,8  uf  0,537  15.7
tf 1,8 Ry 240
Inima si talpile sectiunii propuse verifica conditiele de stabilitate.
Verificam necesitatea intrigidizarii cu diafragme transversale din conditia
hef 36 E 2.06 105
  45  2,3   2,3   67, 4
tw 0,8 Ry 240
Prin urmare rigidizari transfersale nu se cer.
2.3.2. Calculul bazei stilpului cu capatul frezat
Baza stîlpului se adoptă dintr-o placă pătrată cu latura:
N 1249 10
B   48cm
Rb,loc 5, 4
Adoptam B  500mm
Tensiunile de contact dintre placa de reazem si beton sunt
N 1249 3
qf  2  10  2,5MPa
B 0,52
Aria bazei va fi Ab  50  50  2500cm2 , iar aria stilpului - Ast  39,6  38  1504,8cm2
Aria cercului conventional va fi Ast  b 2 .Asfel
Ast
1504,8
b 
 21,9cm
 3.14
Ab 2500
a   28, 2cm
 3.14
b 21,9
Calculam raportul   0, 776 .
a 28, 2
Momentul in consola M  q f  At  c  2,5  436  8,01  8850kN  m
Unde At este aria trapezului cu dimensiunile b  38cm, B  500 si h  15,2 cm
b  B 38  50
At  h  15, 2  446cm2
2 2
Pozitia centrului de greutate s-a determinat cu relatia
(2  B  b)  h (2  50  38) 15, 2
c   7,95cm
3  ( B  b) 3  (50  38)
Grosimea necesara a placii
6 M 6  8850 10
t pl    7,3cm
b  Ry   c 38  240 1.1
Adoptam t pl  80mm.
12

View publication stats