Sunteți pe pagina 1din 317

DE

365

EXPERIMENTE

5TIINTIFICE

cu materiale

obi§nuite

De E. Richard Churchill, Louis V. Loesching §i M uriel M andell

SIMPLE

llustratii de Frances Zweifel

Pt. Mirun

Scan by waspul

Com pilation © 1997 Sterling Publishing Com pany Inc.

Titlul in original:

365 Simple Science Experim ents

© 2007 Editura Aquila’93 Romanian edition and translation

Toate drepturik pentru edip'a in lim ba rom ana sunt rezervate Editurii Aquila‘93.

Nicio parte a acestei lucrari nu poate fi reprodusa in m od electronic, mecanic, prin fotocopiere sau prin orice alt m od, fara acordul scris, dat in prealabil de Editura Aquila’93.

Descrierea CIP a Bibliotecii Najionale a Romaniei *

consultant ^tiin^ific: Velimirovici Cosm in - O radea: Aquila’93> 2007

ISBN: 978-973-714-180-4

365

de experim ente

sim ple / trad

N istor D ana,

I.

N istor Dana

(trad.)

II.

Velimirovici

Cosm in

087.5

Traducerea din lim ba germana: Dana Nistor Consultant jtiinfiik: Cosm in Velimirovici Corectori literari: loan Danubiu Anca Ferche

Director editorial: Diana Tautan

I n t r o d u c e r e

pagina

14

Sa strangem paielep«smai8

1. Cum se confectioneaza un pai din hartie 2. Cum functioneaza un pai? 3. Construiti o pipeta

4. Sa facem un pulverizator dintr-un pai 5. Sa facem un oboi dintr-un pai 6. Sa facem un trom bon acvatic 7. Indoiti un pai fara sa-1 atingeti 8. Balanta dintr-un pai

9. Gasirea centrului de greutate 10. Strapungeti un cartof f I. Roti din paie

§ tr e n g a r ii

c u

h a r ti e pagina 24

12, Modelari 13. Hartia ondulata 14. Pitterea hartiei 15. Ziarul dur 16. Scutul invizibil

17. D ece nu apare inundatia? IS. Trucul ^erveteiului de hartie 19. Podui cantilever 20. Fuiger! 21. Cum sa fermecati un $arpe de hartie 22. Papu^ile dansatoare 23. Magie cu hartie: panglica lui Moebius 24, Prin coala 25. Distractie in culori

26. Culoarea magica 27. Discul Benham

M a i

m u l t

d e c a t

lim o n a d a pagina

36

28. Cerneala invizibila 29. Solutie de curatat pe baza de lamaie 30. Stralucitor ca o moneda

31. Cuiul stra?nic 32. Lamaia - salvatoarea marului!

33, Faceti hartie de turnesol din varza rope

34. Acid sau baza 35. Lamaia - salvatoarea de vieti 36, Cum sa umflati un balon

37, Testerul de pietre 38. Aprindep lamaia 39. Aprindep un bee

40. GustuI electricitatii 4 1 . Cum sa confecponap un galvanometru 42. §ocap-i pe top!

43. Preparap-va propria limonada 44, Racheta de lamaie 45. Bebelup. de lamaie

46. Penicilina de lamaie 47, Coacep fructele mai repede

D

o z a

d 6

Ia.Ct3.tC p a g in a 47

48, Reteta a la Muffet 49. Pacep o jucarie din plastic 50. Testul oului fiert tare 51. Cum faced sa pluteasca un ou?

52. Trucul introducerii oului in sticla 53. Puterea oului 54. Graffiti pe ou 55. Ulei p apa

56. Sandvi^ul lichid. 57. Cat de grasa este o mancare

58. Un aparat cu grasime pentru masurarea

A v e n tu r i

c u

o

s

luminii 59. Lupa 60. Cat m arepe lupa?

f o a r a pagina 57

61. Cum sa taiap o sfoara fara sa o atingep 62. Apa se piimba pe ftmia intinsa

63. Cum sa facep un nod in forma de 8 64. Sare de mina 65. Cum sa faced zahar candel

66. Salvap un cub de gheafa 67. M onstrul marin 68. Incapafanatu)

69. Cum sa facep un nod-foarfeca 70 Sfoara ne-dreapta 71. In carusel

72. Sfoara vorbiloare 73. Cum sa faced un nod-bulina 74. David p Goliat 75. Competipa cozilor de m atura 76. Suflafi cartea! 77. Cum sa facep un nod de scota

78. E timpul sa ne leganam 79. Un ceas cu pendul, ca al bunicului 80. Cantarul cu sfoara

81. Cum sa folosip cantarul

C la b u c i

d e

s a p u n pagina 70

82. Sapunul preferat al lui Dracula 83. Naufragiu cu sapun 84. Puterea sapunului

85. Scobitorile mofturoase 86. Cum se polueaza iazul ratelor 87. Baioane de sapun facute manual 88. Retete de amestecuri pentru balona^e 89. Cum sa facet! un suflator de baioane 90. Alte modele de suflatoare de baioane 91. Super-baloane 92. Baioane in duet

93. Facet! un stativ de baioane 94. Curcubeu intr-un balon

95. Un Balon intr-un balon intr-un balon 96. Puneti balonul la treaba

97. Faceti balonul sa danseze!

A

I n c e p u t

le n t

-

fin a l

r a p id pagina s i

98. Urmariti cum lucreaza inertia 99. Uluitoarea piesa de table

100.

Uimitoarea piesa de la mijlocul turnului 101. Cum sa prindep o moneda de pe cot

102. Cum sa prindeti mai multe monede 103. Un mod ciudat de a rupe sfoara

104. Multa munca pentru a pune sapun intr-un pahar

105.

Cum sa confecponap o cutie de chibrituri 106. Cazul ciudat al monedei din sticla 107. incet, dar sigur 108. Cum sa bap un cui cu difkultate 109. Baterea unuis cui intr-un mod fi mai impresionant

C u m

sa

p a s tr a t i

e c h ilib r u l

pagina 89

110. Incredibilul ciocan in echilibru 111. Uluitoarea rigla in echilibru

112. Rigla rapida §i rigla lenta 113. Misterioasa furculita in echilibru

114. Dublarea magiei echilibrului

Cum sa faceti toate miscarile pagina 95

115. Broasca testoasa $i iepurele de camp 116. Concurs de cercuri 117. Echilibrarea cercuriior

118.

Uimitoarea moneda in echiiibru 119. Bolul invartit 120. Puterea degeteior

121.

Puterea scripetelui 122. Putere dubla 123. Misteriosul pahar care se mi§ca

Sunetul §tiintei pagina 103

124. Hartia zgomotoasa 125. Aparatul de tipat 126, Balonul amplificator 127. Lingurita-clopot 128. Clopote mari 129. Sunetul degeteior 130. Rigla de ascultat 131. Bolul care vibreaza 132. Poate fi acordata o furculita? 133. Cum sa acordati un pahar 134. Acordad §i mai multe pahare 135. Cum se pot vedea undele sonore

136. Plin ochi 137. Inelul de a^a care se desface singur 138. Dopul incapa^anat

139. Strecuratoarea plina cu apa 140. Incredibila sticla rasturnata 141. §oimul

vrabiile

142. Un cantar la care nu v-ad gandit niciodata 143. Marea evadare a apei 144. Incet, dar cu

putere 145. Cazul $ervetelelor intrate la apa 146. Misteriosul chibrit care se mi§ca 147. Un nasture bun nu poate fi dnut jos 148. Schimbui uieiuiui cu apa

Stiinta va poate incalzi p a g in a

121

149, Separarea razelor de soare 150. Cu capul in jos intr-o lingura 151. Cazul reflexiei care dispare 152. Lupa dintr-o picatura de apa 153. Robinetul de apa calda pleura mereu 154. Fantana artexiana subacvatica 155. Un m od ciudat de a taia un cub de gheata 156. Un alt mod de a tala un cub de gheata

157 .

Invartjtorul de aer caJd

Pe aripile vantului p a g in a 12 9

158.

Hartia care nu se mi§ca 159. Hartia care se mi§ca §i mai greu

160. Incapatanata minge de ping-pong 161. Enigmaticul inel de hartie 162, Marea cursa a monedei §i a hartiei 163, Marea cursa a monedei §i a hartiei - partea a doua 164. Moneda care zboara 165. Ce-i cu sticla asta? 166. Cineva ar putea muri de sete 167. Cocolo?uls de hartie care nu vrea sa intre in sticla 168. Cum sa goliti un pahar sufland pe el

169. Un experiment extraordinar sau un true?

A

Ingrijirea p l a n e t e i m o

* Chestiuni pamante$ti 170. Cum se produc cutremurele 171. Confectionati un seismograf

172. Putep mi^ca muntii 173. Tsunami va invinge! 174. $edinta foto: zambiti, va rog!

175. Potografia perfecta: urm ariti subiectul! 176. Conul cu aburi 177. Experiment cu fire fierbinp

178.

0 experienta dizolvanta 179. §ocul scoicii 180. Zapada

Nu! Bulgari de gheata!

181.

Topirea ghetarilor

C a la to r i

p r in

lu m e

pagina 152

182.

In jurul batului 183. Timpul in mainile mele 184. Reflectorul care masoara timpul

185. Bilete de sezon 186. Cum se confectioneaza o busola 187. Cum gasiti Steaua Polara 188. Puteti gasi Crucea Sudului? 189. Stelele cazatoare: adevar sau fictiune? 190. Marina de creat stele 191. Puzzle-ul paralaxei 192. Irnaginea mi^catoare

193. Urmarirea stelelor! 194. Experimental! cu diverse pahare 195. Focalizati!

Lectii mfrunzite p a g in a 162

196. Oxigen din frunze 197. Un experiment cu ffunze 198. Fototropism: in a^teptarea week-end-urilor 199. Cum sa uscad sticlele in interior

200. Respiratie cutanata sau transpiratie 201. tnca un experim ent cu frunze 202. Pentru pasari

203, §i acum? 204. Patul de apa 205. Radacina lui Phil O. D andrun

206. Cum obtinem lastari de ro§ii 207. Plantarea semintelor §i rasadurilor

Cuvinte murdare; pamant, nisip, humus §i noroi p a g in a 170

208. Descoperire cutremuratoare: e sedimentar! 209. §i mai multa m urdarie 210. Starea aerului 211. Fabrici de baloane 212. Capcana de nisip 213. Pastrand tiparul

214. Filtrul de apa din

pam ant 215. Aruncarea cu nisip

216. Jocuri murdare: experimente cu p&mant

Gravitatia si magnetismul: forte care se atrag pagina ISO

217. Masuraxea greutafii 218. La deal in sus 219. Jocul de-a rostogolirea 220. Tranzit rapid

221. Cobra dansatoare 222. Acul de pe corabia Santa Maria 223. Nu va impotmoli|i: controlap-va acul! 224. Un alt tip de busola 225, Poli negativi §i pozitivi 226. Experiment cu un magnet

227. Artistul monedelor 228. Hartie pentru desen

Fosilele nu sunt pentru joacapagina m

229. Care sera? 230. Efectu) de sera: un caz inchis-deschis! 231. incalzirea 232. Racirea 233. Vai,

ozonul! 234. Nu te da batut! 235. Un sistem solar 236. Cum funcponeaza boilerul • Combustibili din fosile 237. Test picant ♦ Ploile nocive 238. Reciclarea hartiei

Vremea pa gina 200

o Incalzirea ®Recordurile temperaturii pe Pamant 239. Ce ne incalze$te? * Despre Soare 240. Valu! de caldurii 241. De ce intarzie uneori primavara? 242. Negru, alb p stralucitor 243. Sa ninga! 244. Pamant contra apa 245. Apa contra pamant 246. Timp petrecut la soare 247. De ce este vara mai calda decat iarna? 248. De ce la Ecuator e mai cald decat la Polul Nord?

249. Cum sa confecponap un

term ometru cu umbra 250. Lungime contra inalpme

251. Casa se mi§ca! 252. Soarele rasare dimineata? 253. Pendulul lui Foucault

254. De ce vedem soarele dupa apus? 255. Lumea se mi^ca 256. Soarele din camera

257. De ce avem anodinpuri? 2 58. Desenap o elipsa 259. Efectu) de sera

Vanturi rotitoare

brize blande p a g in a 217

» Recordurile vantului pe Pamant • Atmosfera Pamantului 260. Aerul ia locul spatiului

261. Aerul are greutate 262. Mult aer cald 263. Curenpi de aer §i vantul

264.

Cat oxigen este in aer? 265. Care e cauza inversiunii de aer? 266. Este aerul vostru poluat?

267. Vartejuri de vant 268, Vanturi predominante ♦ Vanturi locale 269. Mase fronturi de aer

270. Presiunea aerului §i predictiile meteorologice 271. Trucui canistrei 272. Legea lui Ballot 273.

Tornada! • Mai multe despre tornade 274. Legea lui Bernoulli 275, Ochiul unui uragan

Apa, apapestetot p a g in a 231

* Recordurile precipitatiilor pe Pamant 276. Trecerea apei in aer 277. Cursa evaporarii nr. 1

278. Vant ?i apa 279. Cursa evaporarii nr, 2 280. Evaporarea raceme aerul 281. Faceti sa ploua! 282. Cum masurati dimensiunea unei picaturi de ploaie 283, Intoarcerea apei din aer 284. Norul din casa • De ce sunt norii albi ? 285. Care e cauza smogului? 286. Vremea din frigider 287. Analiza grindinei * Ozonul 288. Ce este fulgerul? • Fulgera vreodata de doua ori in acela§i loc? • Avertismente de furtuna

289. Care e cauza tunetului? 290. Cat de departe e furtuna?

291. Facep-va propriul curcubeu

Cum sa construiti o static meteo p a g in a 245

• Intocmirea rapoarteior 292. Termometrui cu pai 293. Transformarea temperaturii

294. Cum

-se cite^te barom etrul 295. Sticla-barometru 296. Balonui-barometru

297.

Mori^ca de vant 298. A nem om etrul 299. Scara Beaufort 300. Cat va este de frig?

301.

Cat va este de cald? 302. Higrometrul din cutie de lapte* Tabelul umidita^ii relative

303. Cat de inconfortabil va sim^U- * Indexul umiditapi temperaturii 304. Punctul de formare de roua 305. M asurarea ploii 306, Interpretarea norilor • Tabelul norilor • Scara pH-ului 307. Ploaia acida

Aer, H;0 p altele p a g in a 261

• Fi|i isteti - Fiti prevazatori * Amestecul atomic: eu $i molecula » O lume de atomi

308. Trecerea elementelor in tabel • Sistemul periodic al elementelor 309. Orbitele atomice

310.

Identificati m odelul!« Izo ce? 311. Tipare izomerice 312, Experiment cu un

creion

313.

Molecule in mi§care 314. Moleculele se raspandesc • Cbimi^ti de-a lungul istoriei

315. Schimbari de stare 316. Fabrica de apa 317, Care e solutia? 318. Actul I: Toate amestecate!

319. Actul II: Refacerea substantelor 320. Apa $i uleiul 321. Cromatografie: culoarea apei

322. jMaratonul viermilor 323. Cum sa construiti un hidrom etru

324. Experiment cu un hidrom etru 325. Vitamina C 326. Varful aisbergului 327. Aerul e real

328. Dopul care sare 329, Banana split 330. Forta aerului 331. Bunuri uscate

332. Atingerea moaie a clabucilor

Superman e aid, dar unde-i Clark? p a g in a 283

333. Hartie de turnesol cu fructe ♦ Ce inseamna schtmbarile de culoare? 334. Loterie cu turneso!

335. §i mai mult turnesol 336. Puterea pH-ului 337. In cautarea amidonului« Puterea plantelor

338. Marea evadare a oxigenului 339. Puterea fainii 340. Curatenie cu secara

341, Coloreaza-ma! 342, Cursa detergentilor 343. 0 m etoda de curatare

344. Sa mergem la curatatorie 345. Stingeti focul! 346. Oul saltaret

347. Oase ciudate 348. Cum sa faceti apa mai moale 349. Solutie de baie creata de designer

350.

Monede de argint stralucitoare 351. Oxidarea: cursa ruginii 352. De ce apare rugina?

353.

Cum lustruim cuprul 354. Risipitorul de gaz 355. Mana lui King Kong « Ce mai gaz! 356. Exercitiu exotermic 357. Valul rece endotermic 358. Pur ?i simplu fantastic 359. Un precipitat in cateva secunde 360. Un nou precipitat

Solutii sarate

succese duld p a g in a 302

361. Intrecerea cuburilor de zahar 362. Dulce §i incet 363. Vorbe dulci • Carbohidratii 364. Experiment cu un dinte 365. Racitorul de apa

Cuprins p a gina 307

INTRODUCERE

Experim ented §tiintifice nu sunt doar pentru oamenii de §tiinta §i studenfi. Ele pot fi distractive pentru toata lumea - inclusiv pentru tine. Partea $i mai frumoasa este ca toate experimented din aceasta carte contln o surpriza. Unele dintre ele te vor surprinde pentru ca functioneaza. Alteie te vor surprinde datorita rezultatuiui.

Ati putea ajunge la concluzia ca unele dintre aceste experimente sunt chiar scamatorii sau trucuri. Este adevarat. Unele dintre ele sunt,

dar este la fel de

adevarat ca multe dintre cele mai bune scamatorii §i trucuri functioneaza

f u

l

l

14

datorita faptului ca se bazeaza pe principii ^tiintifice. Aceasta carte va ajuta doar sa folositi §tiinta in moduri care pot

parea imposibile, dar care sunt mereu distractive $i recreative. Primele cinci capitole va arata cum cele mai obi^nuite materiale ~ paiele pentru baut, hartia, lamaile, ouale, uleiul de bucatarie, ata §1 sapunul - pot

fi folosite in moduri extraordinare. Din aceste proiecte remarcabile veti invata cum sa incercafi gustul electricitatii folosind o lamaie,

cum sa confeqponati un trombon cu apa

folosind un pai §i cum sa folositi o bucapca de unt pentru a va da seama care bee lumineaza mai

tare.

Cele §apte

capitole care

urmeaza includ

peste §aptezeci

de experimente usor de realizat, care va vor surprinde, ului, zapaci §i incanta, atat pe voi, cat §i pe prietenii vostri. Veti invata cum sa prindeti o moneda cu cotul, cum sa balansati

misterios o furculita, cum sa arnplificati sunetul cu ajutorul unui balon, cum sa acordati un pahar, cum sa descompuneti razele soarelui §1 cum sa goliti un pahar doar dintr-o suflare. $i cel mai bine e ca veti invata cum

functioneaza fiecare experiment intr-un mod foarte distractiv! Urmatoare sectiune va va arata cum - folosind obiecte uzuale cum ar fi sticle, borcane, ziare, magneti,

pamant pentru

flori, argila $i nisip

- puteti explora

fortele misterioase care actioneaza

asupra Pamantului.

Veti descoperi cum cutremurele, lumina, energia, eroziunea p alti lactori afecteaza suprafata planetei. Veti invata ca magnetismul §i electricitatea sunt forte inrudhe ale Pamantului. Faceti un ac cu ata sa se

j

>

m

ipe $erpuit ca o cobra

p

descoperiti cum

oamenii de paza din

domeniul afacerilor gasesc monedele

sau fisele false din automate - folosind forta m agnetic! Veti vedea p cum se

produc cutremurele p mareele.

Experimentele din urmatoarele patru capitole sunt legate de vreme. Din aceste proiecte captivante veti invata despre multe dintre misterele climatului p ale vremii. Veti afla de

ce la Polul Nord este mai frig decat la Ecuator, de ce apune soarele p care sunt

cauzele tunetului p ale fulgerului. Veti fi in stare sa va instalati propria voastra statie meteo, alaturand instrumentele necesare pentru a tine evidenta

15

temperaturilor, a presiunii aerului, a directiei §i vitezei vantului, a umiditatii a ploilor.

Ultimele trei capitole includ o multime de experimente activitati

senzationale, care va vor oferi §ansa de a pune in practica chimia. Cateva implica schimbari chimice adevarate, cum ar ft

separarea sarii din apa

propriei voastre hartii de turnesol

din fructe de padure, pentru testarea

acizilor §i bazelor. Alte experimente pot semana mai mult cu trucuri magice, dar ele toate implica molecule sau transformah chimice, Incercati sa umflati o manuka de cauciuc folosind

un gaz cunoscut, studiat de chimi^ti. Turnati apa intr-o sticla fara sa o umpled la propriu §i confectionati viermi de hartie care chiar se tarasc. Putep incepe cu orice experiment, din oricare capital, dar ve^i r*

confectionarea

carte daca luati capitolele pe rand faceti experimentele in ordine.

In cateva dintre proiecte va trebui

sa folositi o plita, apa fierbinte sau

un chibrit §i acestea sunt etichetate

cu cuvantul FIERBIN TE! Le puteti identifica foarte u§or §i trebuie sa cere^i ajutorul unui adult. De asemenea, va vom anun^a §i cand experimentele necesita constructii §i care sunt

masurile de siguranta. Toate materialele necesare pentru proiecte sunt ieftine §i u§or de gasit. Majoritatea le puteti gasi prin casa. Restul pot fi gasite in

super-market-uri, magazine de marunti^uri §i farmacii.

Unele materiale sunt folosite in cadrul multor experimente, a$a ca ar fi bine sa incepeti sa adunati obiecte cum ar fi: sticle $i borcane de diferite

marimi, cutii de cafea, cutii de pantofi, linguri de plastic, paie de sue, filtre de cafea, pipete, ziare, agrafe de birou,

cutii de lapte cartonate, fiacoane mari de plastic de la sucuri, o lupa, busole de jucarie, magneti in forma de bara $i de potcoava, foarfeca, creioane, hartie, raportor, pamant pentru flori, pietri§, argila $i nisip, Este bine sa va consultati cu un adult inainte de a folosi sau de a lua materialele necesare

pentru experimente. De asemenea, ar fi

bine sa va depozitati tot echipamentul

§tiintific intr-un dulap sau intr-o cutie

sp ecial! Pe langa ca vor fi depozitate in

siguranta, vor fi u§or de gasit

la indemana cand veti dori sa faceti

experimente. Toate experimentele au fost simplificate §i atent testate - ele functioneaza. Daca nu va iese vreun

mereu

>

experiment, recititi instructiunile $i incercati din nou. Daca urmariti pa§ii cu atenpe, experimental va functiona. Va promitem! Totu§i, sunt §i unele experimente pe termen lung, de exemplu cele care implica plante sau

seminte, care cer timp

rabdare.

Acum va fncepe distractia §i veti afla

multe din misterele §tiintei. Va dorim

multe ore de bucurie §i experimente

reunite! Distractie placuta!

17

SA STRANGEM PAIELE

Un pai obi^nuit pentru baut se poate transforma intr-un pulverizator, o pipeta, un oboi sau un trombon, o balanta $i muJte alteJe.

Despre paie Ce este un pai? In dic^ionar il gasim definit ca un lujer sau o tulpina de cereale uscate ?i

treierate, cum ar fi graul, secara, ovazul §i orzul. Primele paie de baut erau confecponate din tulpini de cereale, deci erau paie adevarate. Primul pai de hartie a fost patentat in 1888 de catre Marvin Chester Stone din Washington D.C. Era realizat manual din hartie de Manila §i invelit in parafina. Paiele pentru baut au fost confeclionate manual pana in 1905, cand compania lui Stone a inventat prim a ma§ina de facut paie. Astazi, paiele sunt confecponate din hartie sau plastic.

%

*

Vo Wit

/('fi!

5 cm x 25 cm. P rin d ^ i hgBtia de un.colt §ilncepe|i sa rulatipe diagonals un cilindru ingust, panalacapat. Apoi fixati capetele cuscotch.

18

Cum functioneaza un pai?

Credeti ca folositi paiul pentru a trage lichidul in gura? Nu este chiar a$a!

Ce aveti de facut: Trageti un pic de apa in pai. Apoi puneti repede degetul pe capatul de sus al paiului §i scoateti paiul din apa. Jineti paiul deasupra paharului. Indepartati degetul de pe orifkiul paiului.

Ce se intampld: Cat timp degetul vostru acopera capatul superior al paiului, apa ramane in pai. Cand indepartati degetul, C apa curge.

De ce: Degetul vostru de la capatul paiului diminueaz& presiunea aerului de deasupra paiului. Presiunea mai ridicata a aerului de sub pai retine apa in interior. Cand beti cu paiul, de fapt nu ridicati lichidul la suprafa|a, ci indepartati o parte din aerul din interiorul paiului. Acest lucru scade presiunea aerului din pai, comparativ cu presiunea din exterior. Presiunea mai mare din exterior impinge apa din pahar, prin pai, direct in gura. Pipeta, un tub tolosit de oamenii de

$tiinta p entru a

m a su ra $i a transfers lichid

dintr-un recipient in altul, functioneaza in acela§i fel.

Construiti opipeta ’

Puted transforma un pai obi$nuit intr-o pipeta. Trageti lichid in pai. Tineti lichidul in interior acoperind repede capatul paiului cu degetul. Apoi indoiti u$or degetul §i ridicati $i lasad degetul pe orificiul paiului, astfel incat lichidul sa ptcure.

/ \

E xperim ental cu paiul pana capatati indemanare. E u§or!

19

Sa facem un oboi dintr-unpai

Primele instruments de au fostprobabilfluiere din trestie, scobite, la care cantau ciobanii pe c a m p e r Puteti scoate sunete muzicale cu un pai.

Ce aveti defdcut: Strangep un capat al paiului intre degete pe o suprafa^a de 12 pana la 19 mm, astfel ca acesta sa devina plat Taiap triunghiuri mici din colturi, pentru a da paiului forma unei sageti. Puneti paiul in gura astfel incat buzele voastre sa nu atinga colpirile. Nu va tuguiap buzele, ci suflap cu putere. Taiap 3 gaurele mici, rotunde, de-a lungul paiului,

la 2,5 cm distanta una de cealalta. Acoperip

una dintre ele $i suflap. Apoi

A$a functioneaza pulverizatoarele pentru geamuri p cele de

un pai foarfeea un pahar cu apa

Ce aveti defdcut:

p a 0 treime de capatul

paiului facep o taietura orizontala. Indoiti paiul pe taietura §i introduce^ partea mai scurta intr-un pahar cu apa, lasand taietura la o inalpm e de cam 6 mm fa|a de suprafafii.

Suflap cu putere prin partea mai lunga a paiului.

A acoperip doua, apoi trei, sufland de fiecare data,

Ce se tntdmpld: Apa trece din pahar in pai $i iese prin taietura, pulverizata.

De ce: In timp ce suflap prin partea mai lunga a paiului, un curent de aer trece peste capatul secpunii mai m id, reducand presiunea din acel punct. Apa este impinsa in pai, iar aerul in mi^care o sufla in picaturi. La pulverizatoare sau spray-uri se folose^te o pompa pentru a sufla aerul in interior.

Ce se intampld: De fiecare data cand suflap, auzip un sunet diferit. Putep canta melodii simple acoperind §i descoperind gaurile.

De ce: La fel ca in cazul unui oboi adevarat, cele doua despicaturi, care se inchid §i se deschid cu viteza mare, mai intai permit aerului sa patrunda in pai $i apoi opresc curentul de aer. Aerul vibrand creeaza sunetul. Pe masura ce acoperip p descoperip gaurile, reglap lungimea coloanei de aer §i aceasta determina inalpmea sunetului. Cu cat coloana

de aer e mai scurta, cu atat vibreaza mai repede

p nota este mai inalta.

20

Sa facem un trombon acvatic

Cu o sticla, apa §i un pai, puteti face un dispozitiv asemanator unui trombon.

Un"Pai

Ce aveti de facut: Turnati apa in sticla pana se umple pe trei sferturi. Introduced paiul in sticla. Suflati deasupra capatului paiului. Apoi lasati sticla mai jos, sau ridicati paiul §i continuati sa suflati.

Ce se intampla: Pe m asura ce lasati sunetul devine mai grav.

sticla mai jos,

De ce: Ati lungit coloana de aer din pai. A§a funcponeaza un trombon.

Indoiti un pai fara sa-1 atingeti

Puteti (>indoi” un pai fara sa-1 atingeti!

un pahar

apa

u n pa't

Ce avefi defacut: Umpleti paharu! cu apa pe jumatate. Introduced paiul in pahar. Priviti- de sus, de jos $i din lateral.

Ce se intampla: Cand priviti paiul din lateral, pare a fi mdoit sau rupt in punctul de patrundere in apa.

jDe ce: Vedem un obiect pentru ca din el se reflecta raze de lumina care ajung la ochii no^tri. Razele de lumina traverseaza mai greu sticla

§i apa decat aerul. De aceea, lum ina partii de pai din apa ajunge la

ochii no^tri mai tarziu decat cea care se afla la suprafata, iar paiul pare a fi mdoit.

21

Balanta

dintr-unpai

•foarfeea *0 ce.ajca mica de hartie - • un pai •radiera de la-un creion • un ae lung • o fi§a ♦un creion • o bobina mare de ata

Aceasta balanta poate fi un cantar adevarat. Tot ce avep defdcut este sd o „caiibratr - descoperip ce inseamnd mifcdrile ei, verificand lucruri pe care le cunoaftep deja.

Ce avep defdcut:

Decup ati cea^ca de

plastic de o parte §i de aha, (Figura A). Taiap un capat al paiului astfel incat sa formap o mica lopapca. {Figura B). Potrivip dopul de radiera la celalalt capat al paiului, Folosip un pic de hartie

C

daca paiul este prea larg. (Figura C). 5. Trecep acul printr-o parte a ce^tii. Tragep pupn in afara capul radierei, astfel meat paiul sa fie u$or indreptat in sus, (Figura E).

Fixap fi$a cu scotch de creion p introducep creionul in bobina de ata. A$ezap bobina in a§a fel incat varful paiului sa indice fi$a. (Vezi figura F.) Puteti nota greutatea obiectelor pe care le cantarip pe fi$a,

Cantarul vostru este gata: probati-1 punand

cateva cristale de zahar in varful - lopapca al

paiului, sau atarnand de el o agrafa de birou.

22

Ce se intdmpld: Paiul se inclina in jos,

De ce: Cantarul vostru este o parghie, Se

com porta

este a^ezata parghia, acul, se num epe punct de sprijin. Cat paiul sta orizontal, distan(a p

greutatea sa de o parte p de alta a acului sunt in echilibru. Pe m asura ce adaugap greutate, schimbap relatia dintre cele doua parp ale

asemenea unui leagan. Locul pe care

I t r r l 1

Gasip punctul in care paiul este on

„ •

echilibru. Facep acest lucru a§ezand paiul pe

cotorul unei carp sau pe marginea unei rigle drepte de metal-, Mi?cap paiul pana cand nu mai cade. Punctul respectiv va fi probabil foarte aproape de.radiera. Marcap punctul acela de echilibru cu un creion.

Strapunseti un cartot ’

“" ^ O Pa' *

V-ati gdndit vreodatd cd un pai obifnuit ar putea strapunge un cartof fara sd se rupa?

f ' r u d hirti, ie

Ce aveti de facut: Inmuiati cartoful in apa aproximaliv 30 de minute inainte de a incerca acest experiment. Apoi, cu o mi^care puternica $i rapida, infigeti paiul direct in cartof.

Ce se intampla: Paiul strapunge cartoful fara sa se rupa sau sa se indoaie.

De ce: Inertia este tendinta obiectelor de a continua orice mi$care pe care o lac. Un

object in repaus (cartoful), tinde sa ramana

in repaus, in timp ce un obiect in mi$care (paiul),

tinde sa continue mi§carea in aceea$i directie. S-a intaniplat ca paie care cresc pe camp s<i se

infiga sau s& treaca

scandurile hambarelor de lemn sau ale caselor, propulsate

de forta tornadelor.

\

t

1

i

A :/ /

u?

/ '/

i'

prin

/

Roti dinpaie

o carte

patru paie

Fac rotile munca mai u$oard? Convinge(i-vd singuri!

Ce aveti de facut: A^ezati o carte pe masa $i incercati sa o impingeti. Apoi a^ezati paiele pe masa $i cartea peste paie. Impingeti cartea.

Ce se intampla: Fara paie trebuie sa

impingeti cu putere pentru a mula cartea din loc. Cu paie, cartea se mi$ca mai u§or.

De ce: Cand un obiect se freaca de altul, el se opune mi$cirii, deoarece ambele suprafete

nu

sunt complet netede. P rotuberance

de pe o supra(a(& (cartea) se impiedicS in

protuberantele celeilalte (masa). Aceasta rezistenta, cunoscuta sub numele de forta

de

de fortele care actioneaza asupra lor. Cu cat suprafetele sunt mai dure, cu atat frecarea este mai puternica. Cu cat greutatea obiectelor este mai mare, cu atat frecarea este mai puternica. Rostogolirea presupune mai putina frecare decat alunecarea.

free are, depinde de lelul suprafetelor $i

23

§TRENGARII CU HARTIE

(i(s ~—

Putefi fermeca un parpe de

j S

'

^

hartie, electriza un ziar obi$nuit,

pa$i printr-o fi$a Wgravitapa.

sfida

\

r K > \

iaS

^

x;A

Despre

Cre<^e

hartie

hartia a

fost inventata de Tsai

Lung, acum aproape

\§f=- doua mii de ani,

in China. Hartia chinezeasca era un amestec de panze §i fibre vegetale. Me$te?ugul fabricarii hartiei s-a extins in Europa o mie doua sute de ani mas tarziu. Pana in anul 1700, hartia era facuta din fibre de bumbac $3 panza de in. Hartia era fabricata manual, coala cu coala. In 1798, francezul Nicholas Robert a inventat prim a ma?ina de fabricat hartie, §i a vandut-o apoi lui Henry $i Sealy Fourdrinier din Anglia.

Astazi hartia este o coala subiire, plata, ob|inuta de obicei din pasta de lemn. Exista mai multe tipuri de hartie; hartie de scris, hartie cerata, carton, hartie de ziar, hartie de tapet $i hartie de impachetat.

Modelari

4 colt H

tndSadeaVs

5Parenta,

forme credeti ca este cea Co^ cut/e Gfe mai puternica ?Indiferent r'/e- Cart/, cw ce materiale lucrati, puteti face o structura mai puternica prin simpla schimbare aformei.

Care dintre aceste

Ce ave\i de facut: Indoiti colile de hartie in forme diferite, asemenea celor prezentate in ilustratii. 1. Indoifi o foaie in doua $i a^ezati-o sprijinita de margini.

Indoiti o foaie in doua pe lungime, taiati-o de-a lungul cutei formate §i lipiti cu banda jumatatile la ambele capete, Apoi indoiti din nou in doua jumatatile ata^ate. Indepartati-le pentru a forma un cub.

Rulati o coala de hartie in jurul unei conserve, fixati-o cu banda $i apoi indepartati conserva.

2. Indoiti o foaie in trei scotch.

lipiti capetele cu

A$ezati o carte u$oara pe fiecarre dintre forme. Unele se vor prabu?i ijnediat. Continuati sa puneti carti peste celelalte pana cand acestea cedeaza.

Ce se intampla: cilindrui de hartie sustine un numar surprinzator de carti.

De ce: Cilindrui este cel mai puternic,

pentru ca greutatea este distribuita in mod egal pe toata suprafata sa.

25

Hartiaondulata

De ce este atat de rezistenta o cutie din hartie ondulata?

3 coli hartie. A4, un borcan

Ce avep defdcut: Faceti un pliu la 6 mm

de marginea colii de hartie. Indoiti hartia §i

presa^i pliul. Luand prim a indoitura drept

model, faceti un al doilea pliu. Alternati pliurile in fa|a §i in spate pan a cand intreaga coala e pliata, dupa modelul din imagine.

Rulati a doua coala de hartie in jurul unei conserve $i lipiti capetele cu o banda.

Indepartaji conserva. Repetab operaliunea cu

a treia coala.

Puneti cele doua

cercuri de hartie pe masa,

la o d is ta n t

Apoi a§ezati pe ele coala pliata, iar peste aceasta borcanul,

de

10 cm.

Ce se intampld: Hartia pliata sustine borcanul.

De ce: Ati adaugat for^a folosind hartia ondulata, pe care a£i obtinut-o indoind coala inainte $i inapoi. Acest mod de a face hartia

mai rigida $i mai puternica a fost inventat de un inginer.

Putereahartiei

Cat de puternica poate deveni hartia?

o conserva de com p0*9 fructe mare, benzi de cauciucsau banda

Ce avefi de fdcut: Taiati

o

de aproximativ 10 cm x 30 cm. Infa$ura|i fa$ia in jurul conservei §i fixati-o cu benzi de

cauciuc sau banda izolatoare. Indepartad conserva. A^ezali un fund de lemn deasupra cilindrului de carton. Urcati-va pe el.

bucata de carton gofrat

.

o tabla mica \ajunge un

fund d e lemn)

Ce se intampld:

Cilindrul de carton va va sustine greutatea.

D e ce: Forta vine din combinarea formei

>

circulare cu hartia ondulata.

26

Ziarul dur

Oricat de puternic ati sufla nu puteti sa clintiti acest ziar neinfricat!

0 rig »

<ie

o roasa>

un ^'aT

Ce aveti defacut:

A§ezati rigla pe masa, astfel meat 5 cm in afara

sa ram ana

suprafetei mesei. intindeti o coala dubla de ziar peste rigla, in a$a tel incat hartia sa fie a^ezata de-a lungul marginii mesei. Loviti marginea riglei ramasa in afara cat de tare puteti.

Ce se intampla: Ziarul nu se mi^ca.

De ce: Presiunea aerului de deasupra ziarului nu ii permite acestuia sa se mi§te. Aerul apasa ziarul cu aproape un kilogram

pe centimetru patrat. Pentru o coala de ziar

obi^nuita, greutatea e de aproape doua tone.

de

un Pa _

O

Scutul

invizibil

ap^

Daca vreodata v-a prins ploaia §i ati incercat sa ramaneti uscati tinand un ziar deasupra capului, ati observat ca

hartia nu reactioneaza

foarte bine la apa. Dar in experimental urmator, hartia pare a fi

protejata de un scut invizibil.

Ce aveti

de facut: Mototoliti coala de ziar

$i irtdesati-o intr-un pahar gol, astfel meat sa

nu cada cand intoarceti paharul cu fundul in sus. Tinand invers paharul, introduceti-l in cratita plina cu apa. Tineti-l acolo. Dupa aproximativ un minut, scoateti paharul din apa $i indepartati hartia.

Ce se intampla: Hartia este uscata.

De ce: Apa nu poate patrunde in pahar,

pentru ca paharul

$i aerul nu poate ie$i afara pentru ca este mai u$or decat apa.

gol”

este deja plin cu aer,

27

1r

Y J

apare

Pana cand vefi invata safacefi perfect acest experiment, dar poate p atunci, arfi recomandat sa ilfacefi deasupra unei chiuvete sau a unui lighean.

° bucatS de carton unpahar gu apa

Ce avefi de facut: A^ezati carton ul deasupra paharului plin ochi cu apa. Verificaji sa nu intre nicio bula de aer In pahar in timp ce a^ezafi cartonul peste e). Apoi intoarcep paharui invers, deasupra unei chiuvete sau a unui lighean. Indepartati mana care tine cartonul.

Ce se intdmpld: Cartonul ram ane la loc - iar apa ramane in pahar.

De ce: Presiunea aerului din afara paharului este mai mare decat presiunea apei din interiorul sau. Presiunea aerului este cea care tine apa in pahar.

28

^

1 C

L c

Trucul ►servetelului de hartie

Este bine sd exersati acest true acoio unde n u e o problema daca se varsd

Ce aveti de facut:

un

;-ii-'Aft

n

M

plastic cu apa

^

'

j

Intindeti §ervetelul pe coltul mesei din bucatarie sau pe o tejghea. A§ezati paharui de plastic cu apa pe un colt de §ervete], la 2,5 cm de marginea mesei. Trageti repede §ervetelul de sub paharui de plastic.

Ce se intampla: $ervetelul iese de sub pahar, fara ca apa sa se rastoarne.

De ce: Paharui nu se varsa din cauza tendintei lucrurilor fixe de a ramane fixe. E vorba de vechea lege a mi$carii - inertia. Daca totu^i paharui se varsa, motivul e ca nu a^i tras de $ervetel destui de repede sau cu destula forta.

Podul cantilever

carf's u b f/ri 0 rnasa

Cmpod cantilever e construit din doua grinzi proiectate una spre cealalld, care se unesc.

Ce aveti de fdcut: A^ezati car tile pe niarginea mesei, una peste alta. Impingeti cartea de deasupra pe jum aiate in afara gramezii de carti, inspre marginea mesei. Cand se balanseaza irnpingeti-o un pic inapoi. Impingeti in afara urmatoare carte, pana cand cele doua fac balans $i apoi impingeti-Ie inapoi un pic. Faceti acela?i lucru §i cu urmatoarea carte. Continuati in acela^i lei pana cand toate cele 6 carti sunt in echilibru.

Ce se intampld: Ultima carte de sus pare a fi suspendata in aer, dar nu cade.

De ce: Ati gasit centrul de greutate, punctul unde este concentrata intreaga greutate a obiectului. De$i cartea de deasupra pare a fi suspendata, mai mult de jumatate din greutatea cartilor se sprijina pe masa.

Veti avea nevoie de un prieten care sa va ajute cu acest experiment. Ce aveti de fdcut: Frecati energic ziarul cu

folia de plastic cam 30 de secunde. Apoi a^ezati capacul metalic in centrul ziarului. Tinand ziarul de colturi, ridicati-1 in timp ce prietenul vostru pune un deget aproape de metal.

Ce se intampld: Apa re o scanteie!

De ce: Cand are loc un schimb de electricitate intre doua obiecte, apare o scanteie. Frecand ziarul, 1-ati incarcat cu electricitate statica. Atingerea prietenului

0 coa/a de ziar, bucati mic/ de folie de plastic, un capac metalic

vostru a facut ca de incarcatura electrica

sa sara din ziar catre capacul neincarcat, Se poate sa mai fi vazut astfel de scantei cand v-ati plimbat pe un covor fi apoi ati atins manerul de la u$a. Sau poate ati auzit un pocnet in timp ce v-ati pieptanat. Acestea sunt alte exemple de electricitate statica, Fulgerul e o scanteie foarte mare, care apare atunci cand sarcina electrica trece de la

un nor la altul, sau de la un nor in pamant.

la o conserva mare,

29

un carton spbYl[e sau hartie mai

groasa,foarfeca,

afa> o lam pa

sau un radiator incalzit, un ac cuQamaliSf un creion curadiera,

o bobina dea^a.

)

L

1

i

Cum sa fermecati un sarpe de hartie

Sd fermecati un $arpe e mat u$or decat va imaginafi.

Ce aveti defacut: Desenati un §arpe spiralat (ca in imaginea alaturata) pe un carton

subfire sau pe o hartie mai groasa.

§arpele urm arind spirala legati-i o ata de coada.

Atarnafi §arpele deasupra unui bee aprins sau a unui radiator incalzit.

Decupafi

Ce se intampla: $arpele danseaza.

De ce: Aerul cald este mai pufin dens decat aerul rece $i deci se ridica. Aerul in mi^care invarte $arpele, Pentru a realiza un stand pentru §arpele vostru ata§afi-i capul de radiera unui creion, cu ajutorul unui ac cu gamalie, lasand ^arpele sa atarne in jurul creionului. Fixafi creionul in mijlocul bobinei de ata.

Papu§iledansatoare

V-ati imaginat vreodata ca veti vedea papu^i din hartie dansand?

Ce aveti de facut: Indoiti coala de hartie mai

groasa in doua, de doua ori. Desenati jumatatea dreapta a unet papu^i pe partea indoita de deasupra

a hartiei, trasand mana §i piciorul ei pana la marginea hartiei, dupa cum arata ilustratia.

Taiati de-a lungul liniilor trasate, fara a deschide hartia impaturita. Formati un cerc de papu§i lipind la cele doua capete figurinele de hartie. Ata§ati agrafele de birou astfel incat papu$ile sa se sprijine pe ele. Echilibrati coala mare de carton, astfel incat o portiune sa atarne peste masS. A$ezati cercul de papu?i in a$a fel incat una dintre agrafe sa fie pe portiunea de carton din afara mesei. Mi$ca{i magnetul dedesubtul cartonului, mai intai la dreapta, apoi la stanga.

Ce se intampld: Papu^ile de hartie danseaza.

De ce: Agrafele de birou sunt facute din otel. Magnetul le atrage, chiar fi prin carton.

o bucata de hartie tare, un creion,foarfeea, lipid sau banda adeziva, o coala marede carton, doua agrafe de birou, un magnet

31

Magie cu hartie:

panglicalui Moebius

Puteti face ca hartia sa aiba o singura fata! Acest fenomen surprinzator a fost descoperit de un matematician german din secolul XIX, August Ferdinand Moebius.

w rreca,

P'c< sau banda adeziva, un creion.

Ce avefi defdcut: Taia^i o panglica de hartie de 2,5 cm x 25 cm. Rasuci^i unul din capete pe jumatate $i lipiji apoi cele doua capete intr-o bucla. Desena^i o linie de~a lungul mijlocului panglicii. Taia^i de-a lungul liniei desenate.

Ce se intampld: Linia e trasata pe ambele fefe! §i avefi o singura bucla, care este de doua ori mai lunga decat cea originala.

32

De ce: Nimeni nu a putut explica acest „truc” ciudat, Dar el e folosit in m od practic. De obicei, curelele de la motoarele ma^inilor ale benzilor rulante din fabrici se uzeaza mai repede pe dinauntru decat pe dinafara. Dar curelele facute dupa modelul de mai sus se uzeaza egal $i mult mai incet.

0

_ix <}e V\a^'e

f o a r f ^

Princoala

‘^ !Ce a trecutPr‘n tro oglinda magica - ceea ce pdrea

voi puteti realiza imposibilul - intindeti

nnposibil. f

o coaid obi$mtita f

treceti prin ea!

Ce aveti de facut: Indoiti coala in

doua

pe la jumatate. Apoi faceti $apte sau noua taieturi adanci (orice num ar impar e potrivit) alternand taieturile la marginea indoita $i la cea opusa ei. Desfaceti coala §i intindeti-o.

Ce se intampla: Puteti trece prin hartie fara sa o rupeti.

De ce: Din cauza felului in care ati taiat fi$a, o intindeti prim a oara dintr-o parte, apoi din cealalta. De fiecare data, partea opusa ramane fbca.

33

Distractie in culori

ofape dintr-un jervejef de hartie, 0 carioca verde sau °P'catura de

coiorantalimentar verde, un borcan Gu2/5 cm de apa

Verdele e chiar verde?

Ce aveti de facut:

Desenati o pata de culoare cu diametrul de 5 cm pe un capat

al fapei de §ervetel. Atarnap fapa in borcan in a$a fei incat pata sa fie la suprafa|a apei, iar capatul hartiei sa fie in apa. Lasati-o a$a

vreo 15 sau 20 de minute.

Ce se intampla: Pata verde a disparut, dar deasupra ei hartia a devenit albastra, iar mai sus galbena.

De ce: Cele mai multe vopsele p cerneluri sunt combmapi de substante colorante, care pot fi separate prin adaugare de apa sau alcool. Apa se absoarbe in hartie, in acelap fel cum seva circula in copaci. Pe m asura ce apa urea, dizolva pata verde p muta treptat culoarea de-a lungul hartiei. Dar, deoarece culorile care alcatuiesc verdele - albastru p galben - nu se mi§ca la fel de repede, ele se separa.

34

Culoarea

magica

Amestecafi culorile intr-un mod foarte simplu!

Ce aveti defacut:

o farfurie mica, carton, un creion, foarfeca, acuarele, un perforator, alja-

Folosind farfuria drept model, desenati un cerc pe carton. Decupati cercul. Pictap o parte cu albastru, cealalta cu ro$u. Perforap cercul in doua locuri diametral opuse, dupa cum arata llustrapa p intro ducep fire scurte de a^a prin fiecare gaura.

Jin e p cercul de a{e p rasucip.

Ce se intampla: Vep vedea culoarea violet.

De ce: Ochii continua sa vada o culoare catva timp p dupa ce aceasta a disparut, de aceea ochii p creierul amesteca culorile discului in rotire.

Ce se intampla daca vep colora o parte cu ro$u p una cu galben?

Discul Benham

Se spune ca mana e

mai rapida decat ochii. Chiar a$a sa fie? E ituzie, magie, sau un true?

c*rh

* « b l,

arfecacfS '-a .

c" r a

t i o

n

Ce avefi defdcut: Taiap din hartie alba un cerc cu diametru) de 10 cm. Colorap o jumatate in negru. Im parpp jumatatea alba in patru parti egale. In fiecare sector desenap 3 arce groase de 19 mm, dupa cum arata ilustratia.

Decupap din carton un cerc cu diametrul de 10 cm. A^ezap cercul de hartie peste cel de carton. Montati-le impreuna pe radiera unui creion, cu ajutorul unui ac cu gamalie. Invartip discul cu viteze diferite, in sensul acelor de ceasornic §i invers.

Ce se intampld: Arcele par sa se inchida, formand $ase inele. La o viteza redusa, invartind cercul in sensul acelor de ceasornic, inelele dintre exterior par albastre, iar cele dinspre interior par ropi. Cand inversati sensul de rotire, se inverseaza p culorile.

De ce: Arcele par sa se inchida p sa formeze inele pentru ca ochii continua sa vada fiecare arc inca putin dupa ce acesta a disparut. De ce vedem ro?u p albastru, cand singu- rele culori de pe cerc sunt negru p alb? in lumina alba este prezent intregul spectru de culori, dar ochii no$tri percep unele culori mai mult timp, iar pe altele mai putin. Cand invartim cercul, vedem lumina din culorile care alcatuiesc albul, dar numai pentru cateva momente, inainte de a fi urmate de porpunile negre ale cercului. In acest caz ochii pot percepe doar o parte a spectrului de culori - albastrul, care are razele cele mai scurte, p ro$ul, care are razele cele mai lungi. Incercap sa variap modelele de pe partea alba a discului Benham p urm arip ce rezultate interesante obtineti.

35

Mai mult decat limonada

Cu putina imaginatie putep transforma o

lam&ie obi$nuita in cerneala invizibild, solutie de curafat, tester pentru pietre sau lansator de rackete.

Despre Idmdi

Lamaia a fost adusa probabil din India. Micul copacel cu tepi, lamaiul, a fost plantat pentru prima oara in Statele Unite ale Americii in timpul Goanei dupa Aur din 1849, pentru a ajuta la vindecarea unei boli, scorbutul, care aparuse intre cautatorii de aur.

Sucul de lamaie indeparteaza rugina, cerneala §i petele de mucegai. Uleiul din coaja de lamaie este folosit pentru extracte aromatice, parfum uri, cosmetice §i lotiuni de lustruit mobila. Sucul de lamaie este cea mai im portanta sursa de a d d citric, folosit ^ in imprimarea textilelor pentru a pastra materialele curate, fara pete de rugina de la mapnarii.

Cernealainvizibila

Putep folosi o lamaie pentru a scrie un mesaj secret.

Ce avefi defacut:

Stoarcefi sucul lamaii in farfurioara. Adaugap cateva picaturi de apa §i amestecap bine cu lingura. Inmuiati

1/2 lamaie,

apl>» Ud^uri^a,

bepfoare pentru

urechi, hartie

bepga^ul in sucul de lamaie. Apoi folositi bepga§ul pentru a scrie un mesaj pe o coala de hartie obi§nuita, Dupa ce se usuca, scrisul va fi invizibil. Cand doriti sa citip

mesajul incalzip hartia pnand-o aproape de un bee aprins. Ce se intampla: Cuvintele apar pe pagina. De ce: Sucul lamailor §i al altor fructe confine com pup de carbon. Ace§ti com pud sunt aproape incolori daca ii dizolvap in apa. Dar, daca ii incalzip, ei se despart $i produc carbon, care este negru.

36

castron, Vmgurita.o lingura de faina, 60 ml de apa, betiga§e pentru urechi, prosop de hartie, iod, sue de lamaie

lamaie

Scrieti un

mesaj invizibil

C

s/ faceti-I sa apard folosind iod. Folositi apoi lamaie pentru a-l face din non sd dispara.

W

Td (JjDfl

Ce aveti defdcut:

Amestecati faina cu apa in castron, folosind lingurita. Cand amestecul

este omogen, inmuiati un beti§or in el. Apoi folositi beti$orul pentru a scrie un mesaj pe prosopul de hartie. Cand mesajul se va usca, va fi invizibil. Cand vreti sa dtiti mesajul, folositi un

b e tto r

de iod. Mesajul va aparea scris cu negru- albasirui. Apoi taniponap cu cateva picaturi de lamaie. Ce se intampla: Mesajul dispare. De ce: lodul reactioneaza cu taina, un amidon, formand un compus nou, care apare intr-o culoare negru-albastruie. Cand aplicati sucul de lamaie, acidul ascorbic (vitamina C) din lamaie se combina cu iodul pentru a forma un compus nou, incolor. A^adar, daca varsati iod pe ceva, puteti folosi sue de lamaie

pentru a indeparta pata, Sucul de lamaie poate

fi folosit $i pentru a curata cerneala, mucegaiul

$i petele de rugina de pe hartie

curat pentru a pune cateva picaturi

textile.

Stralucitor ca omoneda

lamaie, un.pahar mic, m onede din cupru

Sapunul $i apa nu curata greu metalele.

Pentru asta aveti nevoie

de o solutie speciala, sau puteti folosi sue de

lamaie.

Ce aveti defacut: Stoarceti sucul lamaii in pahar. Lasati moneda in sue timp de 5 minute.

Ce se intdmpld: Veti scoate afara o moneda stralucitoare,

De ce: Oxigenul din aer, combinat cu cuprul, formeaza un strat de oxid de cupru. Acidul lamaii actioneaza in mod chimic pentru a indeparta oxidul - iar rezultatul? O moneda stralucitoare. Otetul functioneaza in acelapi fel.

37

21

5 J

stra^nic

Dezgropati mormanul

-v u a larnai, un

de monede pe care le-ati P aharrnic, 10-20

economisit $i transformati un cui obi$nuit intr-un cui placat cu arama.

dtionede din CUpru/ sare, un CUI rndre $j curat

Ce avep defdcut: Stoarceti sucul de la cele doua lamai in pahar. Puneti monedele in pahar, pe rand. Sucul de lamaie trebuie sa le acopere. Adaugati un varf de sare. Lasa(i monedele sa stea a?a cam trei minute. Intre timp cura^ap cuiul cu praf de curatat §i apa. Introduce^ cuiul in pahar. A$tepta(i cel pu(in 15 minute, apoi scoateti cuiul. Ce se xntdmpla: Cuiul este imbracat in cupru. De ce: Cuprul din monede interactioneaza cu acidul din lamaie, formand un nou compus, citrat de cupru. In mom entul introducerii cuiului in solutie, compusul placheaza cuiul cu un strat sub|ire de cupru, care nu poate fi indepartat, Dupa ce a|i obfinut cuiul de cupru, s-ar putea sa doriti sa-1 pastrami.

38

Lamaia-

salvatoarea

marului

Lamaia poate pas- tra merele proaspete.

Ce aveti defdcut:

-

Taiati’aiati marulmarul inin patrupatru.

Puneti bucatile de mar pe farfurioara $i stoarceti sue de lamaie pe doua dintre ele.

\aroa'e

f

Ce se intampld: Bucatile de mar care nu au fost tratate cu lamdie devin maronii. Bucatile de mar care au fost date cu lamaie nu i$i schimba aspectul.

De ce: Cand sunt expu§i la aer, anumi|i compu^i chimici din mar reac(ioneaza distrugand celulele, iar acestea devin maro. Dar vitamina C (acidul ascorbic) din lamaie incetine^te reactiile dintre substantele chimice din fructe §i oxigenul din aer. De aceea pastreaza culoarea $i gustul marului.

Faceti hartie de turnesol dinvarzaro§ie

urv1

vaKa m

* * *

o dev a l» f° 5

pvc b o re a l1 cu 9ur* \arga, PrC rosoaPe

.

. d e b a s e

Ce aveti de facut:

Strecurap lichidul dintr-un borcan cu varza ro$ie intr-un borcan cu gura mai larga. (Sau va puteti procura singuri

sucul, cu ajutorul unui adult: Razuiti o jumatate de varza ro^ie. Puneti varza razuita intr-un vas cu o cana de apa. Fierbeti totul timp de 15 minute. Lasati sucul de varza ro§ie sa se raceasca apoi strecurati-1 intr-un borcan cu gura larga.) Taiati fa$ii de 5 cm dintr-un prosop de hartie. Lasati facile la inmuiat in sue de varza timp de un minut, apoi lasati-le sa se usuce.

este acum gala de testare.

Ea va deveni ro^ie-roza in acizi $i verde in baze. De asemenea, puteti experimenta §i face indicator! din fructe, flori, alte legume, sau chiar ceai. Dar schimbarile de culoare vor fi altele. Hartia de turnesol folosita in $coli §i in laboratoarele de chimie este coloraUi cu licheni.

Hartia de

turnesol”

Acidsaubaza

Folosifi indicatorul de varza rofie pentru a determina care mancdruri sunt acide $i care sunt bazice. Ce aveti de facut: Turnati cate o lingura de sue de varza in fiecare pahar. Adaugati sue de lamaie intr-unul din ele; sue de grepfrut in al doilea; sue de ro^ii sau de ananas in al treilea; otet in al patrulea. in celelalte adaugati bicarbonat de sodiu, lapte, spirt, ulei, sapun $i alte produse din gospodarie.

Cele care devin roz sunt actzi, iar cele care devin verzi sunt baze.

gterialA

TO finguridesuc de varza ro§ie, 10 pahare mici, diferite sucuri de fructe, otet, ,aPte, produse din casa

39

Lamaia-

salvatoarea de vieti

Mai demult,in cazurile de ingerare a unor

otravuri, $e recomanda ca antidot pentru unele otravuri sucul de lamaie sau otetul. Acest experiment arata motivul. Veti avea nevoie de hartie de turnesol. D ar asta nu este o problema. Puteti folosi lichidul de la varza rope pentru a vaprocura singuri hartia. (Vezi instructiunile de la pagina 39).

Ce aveti de fdcut: Aplicati cateva picaturi de sue de lamaie pe una din facile de hartie de turnesol. Adaugap cateva picaturi de amoniac pe a doua fa^ie. Apoi aplicap cateva picaturi de sue de lamaie pe pata facuta de amoniac.

Cese intampla: Fapa cu sue de lamaie devine roz. Fa§ia pe care am adaugat amoniac devine verde. Daca picurap lamaie peste pata verde de amoniac, hartia revine la culoarea ei inipala, ro^u-violet.

40

De ce: Culoarea

roz indica prezenta acidului, pentru ca lamaia este un acid u§or, un nemetal combinat cu hidrogen. Culoarea verde indica prezenta bazelor, pentru ca amoniacul este o baza, un metal combinat cu hidroxid. Hartia de turnesol revine la culoarea initials cand amoniacul este neutralizat cu lamaie, opusul sau chimic. Ce legatura au toate acestea cu otrava? Amoniacul este toxic daca este baut. Din moment ce lamaia neutralizeaza amoniacul, la un moment dat ea era recomandata ca antidot temporar, sufkient pentru ca persoana in cauza sa reziste pana putea ajunge la un doctor. Tratamentul actual de urgen^a recomandat pentru otravirile accidentaie, cum ar fi cele cu amoniac, este sa dizolvap otrava din stomac consum and mari cantitap de apa sau lapte.

Cum sa umflati un balon’

Puneti chimia sa lucreze in locul vostru! Acest experiment va functiona $i daca inlocuiti lamaia cu 60 ml de otet.

un balon, 30 ml de apa, o.sticla de sue goala, o lingurita de bicarbonat de

sodiu, un pai,

sucul d e la o lamaie

Ce aveti de fdcut: intindeti balonul pentru a It mai u$or de umflat. Turnati apa

in sticla de si ion

pralul de copt $i amestecati cu paiul pana cand acesta se dizolva. Turnati sucul de lamaie, apoi potrivin repede balonul peste gura sticlei.

goala $i curata. Adaugati

Ce se intampld: Balonul se umfla.

De ce: Cand amestecati baza (praful de copt) cu acidul (sucul de lamaie), creati dioxid de carbon, un gaz care se ridica in

balon fi l\ umfla.

Testerul de pietre

Cum i$i identified geologii specimenele? lata o modalitate. E bine sa efectuafi acest experiment intr*o chiuveta sau un lighean. Otetul poate fi Inlocuit cu sue de lamaie. Ce aveti de facut:

Turnati sucul de lamaie peste pietre. Ce se intampld: Lichidul face bule pe unele dintre ele, dar pe altele nu.

De ce: Cand sucul de lamaie face bule, piatra este ori var, ori marmura. Piatra de var,

fbpstre m id din

dfferite.pietre. m <ci,.indusiv Piatra de var sau marmura, 60 de ml de SUc de lamaie

o

roca sediment aril formata sub apa din noroi

Si

aluviuni, confine carbonat de calciu, un

metal bazic. Cand adaugati lamaia (un acid) peste piatra de var alcalina, se formeaza bioxid

de carbon. Aceasta creeaza bule in lichid, la fel cum se intampla s> cu aluatul de clatite sau de prajituri cand adiugafi bicarbonat de sodiu la framantat. De (apt, praful de copt se poate obtine din piatrd de var. M armura este o rocd formata din piatra de var la caldura foarte mare $i sub presiune. Reacfioneaza la acid la fel ca piatra de var. Veti obtine rezultate asemanatoare daca adaugati sue de lamaie peste creta, deoarece si aceasta este tacuta din piatra de var.

41

Aprindeti lamaia

A i crede ca potifierbe nifte apa

fara sa folosefti un aragaz? lata cheia acestui vechi fi bine pastrat secret.

Ce aveft defacut: Daca sarmele sunt

izolate la capete, indepartati izolatia. Desfacep agrafeie de birou fi atafati-Je la cate un capat de sarma. Strangeti fi rulati lamaile pentru a inmuia pulpa din interior. Faceti doua taieturi

mici la 2,5 cm d is ta n t in fiecaie

Introduced firele goale fi cele cu agrafe prin coaja lamailor, pana in miez. Cele doua. fire trebuie sa fie apropiate, dar sa nu se atinga. Conectap capetele libere ale celor doua fire la terminapile aparatului (sau la capetele libere ale galvanometrului facut acasa).

lamaie.

De ce: Reacpile chimice ale celor doua metale diferite (cuprul firelor fi o(elul agrafelor de birou) in mediul acid (sucul de lamaie) atrag electronii de la un fir inspre celalalt. Aceftia ies din lamaie prin fire fi intra in lamaie prin celalalt fir.

42

Daca avep un bee mai mic de 1.5 volp in magazia cu obiecte de uz casnic sau cu electrice, incercap sa il conectati la mai multe lamai, pentru a vedea cate lamai sunt necesare pentru a-1 aprinde. Aliniap lamaile astfel incat sa le puteti conecta una la cealalta cu o sarma fi o agrafa de birou in fiecare, dupa modelul din figura. Ar trebui sa va ramana doua capete libere, unui dintre ele avand atafata o agrafa. Conectap aceste capete la bee.

Gustul

electricitatii

Daca atingefi cu limba concom itent cele doua fire pe

care le-aji introdus mai

gust metalic §i o u§oara pi§catura. Ati gustat §i ati simtit electricitatea!

devreme in lamai, veti sim p un

obusola (de la raionul de

5a.petarie),4,5 m

de fir de telefon (de la magazinul de materiaie de uzcasnic),

o cutiem ica

dreptunghiulara

de carton

Cum sa confectionati un galvanometru ’

Un galvanometru este un instrument conceput pentru a detecta curentid electric. Puteti confecfiona fi voi unui folosind cateva materiaie simple.

Ce avefi defacut: A^ezati busola in centrul cutiei. Indepartati cam 6 mm de izolatie de pe capetele firului de telefon. Incepand la 15 cm de margine, infa§urati stians lirul in jurul cutiei, invartindu-1 cam de douazeci §i patru de ori. Lasati cam 15 cm de fir liberi la celalait capat al cutiei.

A^ezati galvanometru! pe masa, pentru a fi orizontal $i invartiti-1 pana cand acul busolei este paraiel cu firele infa^urate. Legati capetele firului de telefon la firele din

lamaie.

43

Vreti sa va ?ocati prietenii? Putetiface asta repetand experimental incercat prima oara acum doua sute de ani de catre fizicianul Italian Alessandro Volta.

I

i

«

p

i

toK'&OSOp.

de hartie & & (2' 5 c m x S cm),

S rn o n ed ed e cupru, 5 m onede

sag

cupru

■wnill'MMiTfc'iVili1

Ce avefi de facut: Stoarceti lamaia intr-un vas mic. Inmuiap facile de prosop de hartie in sucul de lamaie. Faceti un teanc de monede, unele peste altele, alternand una de cupru cu alt metal p separandu-le cu facile imbibate cu lamaie. Tinep teancul intre degetele aratatoare ale mainilor.

Ce se intampla: Vep simp un u$or soc sau o furnicatura.

De ce: Ap creat o celula uda, predecesoarea

bateriei pe care o cum param de

Sucul de lamaie, o solupe acida, conduce electricitatea creata de metalele celor doua tipuri de monede. Bateria este de fapt alaturarea a doua sau mai multe celule uscate. In fiecare celula uscata,

treizeci p doua de metale (un recipient metalic

de zinc §i o tija de carbon) sunt separate cu hartie absorbanta inmuiata in acid puternic.

la magazin.

44

Preparati-va

)ropria

imonada

Va puteti pregdti o limonada efervescenta, suficient de gustoasa pentru a o bea. Puteti tncerca asta $i cu o portocala.

Ce aveti defacut:

Stoarcep lamaia in paharui gradat. Adaugati o cantitate egala de apa, apoi turnati amestecul in pahar. Amestecap cu linguri(a de bicarbonat de sodiu. Gustap p adaugap zahar daca dorip.

Ce se intampla: Lichidul va fi efervescent p va avea gust de limonada,

De ce: Bulele sunt gaz de bioxid de carbon, format din combinarea unei baze (bicarbonatul de sodiu) cu un acid (sucul de lamaie). Bulele din adevarata limonada sunt create tot cu bioxid de carbon, adaugat sub presiune.

Racheta de lamaie

o

h a ^ 'e'

prosop

2 5

a r t . W n

.

(2,5 cm *

&adezWa. 60

l&tniie,apa.

Lansati

o racheta urmarind cu atenfie

instructiunile. §i feriti-va din calea ei inainte de lansare!

n' ' de

o

' ^

s

-tS d e b ic a * 0"

o

Ce aveti de

}

d

W

fdcut: Potriviti dopul in sticla de sue, I'//'* ajustandu-1 sau captu§indu-l

x cu prosop de hartie, daca este necesar. Lipid cele doua fa§ii de hartie dintr-un prosop de bucatarie pe dop. Puneti-1 deoparte; el va ft racheta voastra. Turnati sucul de lamaie in sticla. Adaugati apa cat sa umpleti sticla pana la jumatate. Inveliti bicarbonatul de sodiu intr-o bucatica mica de prosop de hartie. Merged afara, unde racheta voastra are suficient spatiu pentru a calatori. Introduced pachetul cu bicarbonat de sodiu in sticla $i puneti-i dopul lejer. A^ezati sticla pe pamant $i dati-va inapoi. Cese intampla: Dupa un timp, dopul de pluta se va lansa ca o racheta. De ce: Pe masura ce apa $i sucul de lamaie

se absorb in hartie, bicarbonatul de sodiu reaclioneaza, producand bioxid de carbon. Cu

cat se formeaza mai mult gaz, create presiunea din sticla, iar dopul va fi impins in aer.

sem inte de la

Nu aruncati semintele de lamaie! Plantaf-le $i veti avea un lamdi!

Ce aveti defacut:

^ m ulte iamai, aPa, sugativi sau prosop de dartre, un borcan cu gura /arga, cocoloaje de prosop de hartie sau vata

#

Lasati semintele peste noapte in apa, pentru a

le inmuia coaja. Umeziti o bucata de sugativa sau de prosop de hartie $i captu$id borcanul cu ea. Umpleti mijlocul borcanului cu cocoloa^ele de hartie sau de vata. In partea superioara a borcanului, impinged semintele intre peretele borcanului $i sugativa. Turnap apa pe fundul borcanului, cam 2,5 cm. A$ezad borcanul intr-un loc calduros $i intunecos, cum ar fi un dulap sau un bufet. Verificati-1 zilnic $i adaugad apa pe masura ce aceasta se evapora.

Ce se intampla: Intr-o saptamana sau in zece zile, semintele vor incepe sa incolteasca.

De ce: Semintele comin „bebelu§i de plante", sau embrioni. Daca ii udati $i ii pastrati la caldura, embrionii din seminte pot create, trans- formandu-se in plante noi. Sugativa asigura umiditatea,

fara sa inece semintele.

Penicilina de lamaie

r Cre$teti microbii personally folosind lamaie, apa, intuneric p rabdare.

Ce avep de facut: A^ezati lamaia in vas. Adaugati cateva picaturi de apa $i acoperiti vasul etan§, cu folie de plastic sau de aluminiu Pastrafi-1 timp de o saptamana sau chiar mai mult intr-un loc intunecat, cum ar fi dulapul de bucatarie.

Ce se intampld: Pe suprafa(a lamaii ve(i observa cum create un mucegai fin §i verde. (Nu atingep mucegaiul §i nu il respirati pentru ca s-ar putea sa fi(i alergici).

De ce: Mucegaiul verde $i pufos de pe lamaie este de fapt o colonie de plante unicelulare care cresc impreuna. Ele se

gol sau o cutie de conserve, a P9/ folie de plastic sau de dlumiriiu, o lupa

dezvolta pe mancarea tinuta mult timp §i o fac sa-§i schimbe culoarea §i sa miroasa urat. Acest tip special de mucegai, acelasp care create pe branza albastra, este cel din care oamenii de §tiinta fac penicilina, medicamentul care, atunci cand suntem bolnavi, lupta im potriva microbilor periculo^i. Cand ap term inat examinarea lamaii mucegaite (sau ati folosit-o pentru urmatorul experiment) punefi-o la gunoi p schimbad sacul de gunoi. Arunca(i gunoiul in cel mai apropiat tomberon p spala(i-va pe maini.

mucegaita cateva pere sau piersici necoapte. Observafi rezultatele dupa o zi. Mucegaiul verde de pe.lam&ie emana un gaz num it etilena. El emana atat de mult gaz, inoat o singura lamaie mucegaita poate accelera procesul decoacere a sute de fructe necoapte.' Spala(i fructele foarte bine inainte de a le manca $1 aruncafi lamaiamueegaita.

46

DOZA DE LACTATE

Frigiderul poate asigura materiile prime pentru treisprezece experimente fascinante §i folositoare. Puteti construi o jucarie de plastic, puteti desena graffiti pe o coaja de ou §i puteti confectiona un aparat de masurat lumina folosind grasime.

Despre lapte Mamiferele, inclusiv oamenii, i?i hranesc puii cu laptele mamei. Majoritatea laptelui consumat de noi provine de la vaci, dar oamenii folosesc $i lapte de iapa, capra, oaie, bizon, camila, magar, zebra, ren, lama $i iac.

Despre unt Untul a fost cunoscut inca din anul 2000 i.C. La inceput a fost folosit pentru infrumuse- tarea parului, apoi ca medicament pentru tratarea arsurilor, iar topit era folosit ca ulei de lampa. Untul se obtine prin baterea sau agitarea laptelui sau a smantanii, separand partea solida, mai grasa.

Despre ulei Cuvantul „ulei” provine din cuvantul gre- cesc pentru maslina, dar noi folosim diferite tipuri de ulei de la animale §1 de la plante cum ar fi semintele de bumbac, palmierii, po- rumbul, arahidele §i boabele de soia. Margarina se obtine din seminte de bumbac $i alte uleiuri vegetale.

Despre oua Pasarile salbatice au fost imblanzite pentru prima oara in India, fiind folosite ca hrana - pentru carne §i oua.

47

Reteta ala Muffet

Micuta domnifoam Muffet ifi manca laptele bdtut, cand a apdrut paianjenul. Ce sunt defapt laptele bdtut fi zerul?

83

w

m i

:

' ^

re'

otet'Un

can c u G

§*§1

Ce avep de facut: Amestecap laptele fi o(.etul in borcan.

Ce se intampla: Laptele se transforma. Pe fund este o substanp densa, laptele batut. La suprafap este un lichid apos, zerul.

De ce: O^etul acrefte laptele fi separa unele componente. Laptele batut e alcatuit din grasimi, minerale fi o proteina numita cazeina. Branzeturile se fac din lapte batut, Cleiul alb este facut din cazeina laptelui batut. Pentru a folosi laptele batut cu rol de lipici, indepartati doar lichidul.

48

Faceti o iucariedin ic

J

1

A*

M

Creap-vd P25 ml:de lapte, propriulplastic fi facep

ocratip. ujvborcan mic ft curat,plingurita de o(et

din el o jucarie. Dar nu va afteptap sa arate ca fi cele din magazin. Cerep ajutorul unui

adult pentru efectuarea experimentului. Ce avep de facut: incalzip laptele in tigaie,

amestecand des, pana cand se branzefte. Ru-

gap un adult sa va ajute sa strecurafi lichidul. Turnati restul din cratip in borcan fi adaugati otet. Lasati-1 sa stea o ora. Ce se intampla: Se formeaza o substanfa vascoasa, cu aspect cauciucat. Strecurati din nou incet. Modelap materialul obtinut, for- mand o minge sau o figurina. Lasap-1 cateva ore la intarit, in borcanul fara capac sau pe un prosop. Daca doriti, putep apoi sa-1 pictap cu vopsele acrilice. De ce: Cand laptele fi o|etul interapioneaza, laptele se separa intr-un lichid fi

o masa solida, alcatuita

din grasime, minerale fi

o proteina numita cazeina (alcatuita din

molecule foarte lungi care se intind ca fi cauciucul, pana cand se intaresc). La inceput plasticul era facut din lapte fi plante, Acum este facut din petrol, fi acest lucru ridica o problema, pentru ca nu se descompune.

I

Testul oului fiert tare

Ce dilema! Ati pus un ou fiert tnfrigider fi cineva l-a amestecat cu ouale crude. Aveti nevoie de unui fiert pentru salata. Care sa fie oare?

Ce avefi defacut: Invartifi fiecare ou. Observa^i ce se intampla, Apoi atingeti u$or fiecare ou in timp ce se invarte.

Cese intampla: Doua dintre oua se clatina, dar unui se opre§te. Cel care se opre§te este oul fiert tare. Cand atingeti un ou fiert tare in timp ce se invarte, acesta se opre^te imediat. Ouale crude continua sa se mi$te $i dupa ce ati incercat sa le oprifi.

De ce: Galbenu§urile $i albu$urile libere din oul crud se invart din cauza inertiei, tendinta obiectelor de a continua sa stea sau sa se mi§te. De aceea oul crud se clatina §i continua sa se mi$te chiar §i dupa ce ai incercat sa-1 opre$ti. Albu^ul fi galbenu^ul in stare solida fac oul fiert tare sa reactioneze mai repede.

49

Cumfaceti sa pluteas’ca un ou?

Nu - nu eo ghicitoare! Aflati de ce e mai u$or sa motati in ocean decat intr-o apa curgatoare sau intr-o piscina.

Ce avefi defdcut: Umpleti un pahar cu apa pana la jumatate, A^ezati oul in apa. Observati ce se intampla. Acum adaugati 3

linguri de sare, amestecati u§or §i observati ce se intampla. Turnati apa in al doilea pahar pana la jum a­ tate. Dizolvap 10 linguri de sare. Adaugap meet apa proaspata pana cand paharul se umple, Nu

amestecap, U$or dap drum ul oului in

apa.

Ce se intampld: In apa proaspata, oul se scufunda. Pe masura ce adaugap sare, el plute§te tot mai la suprafata.

50

Cand adaugap apa proaspata peste apa sarata, oul ramane suspendat la mijloc.

De ce: Cu cat lichidul este mai dens, cu atat plutirea se realizeaza mai u§or. Sarea create densitatea apei. Cand adaugap apa proaspata apei sarate, prim a ramane la suprafata. Oul se scufunda prin ea, $i plute^te peste apa sarata p densa.

Trucul introducerii oului in sticla

Chiar se poate introduce un ou intr-o sticla - daca sticla are gatul ceva mai mic decat circumferinta oului - fara sa se sparga oul?

Ce flvefr defacut: Turna|i apa fierbinte in sticla. Tined sticla cu suportul pentru tigai $i scuturati apa inauntrul sticlei apoi turnati-o afara. Puneti repede oul peste gura sticlei.

"cuj(nre, o sticla cu gatui

,ngust, cum ar fi 0

sticla de ketchup sa“ sticla unui bebeluj, suport pentru tigaie,

un 0|J fiert tare, decojit

Ce se intampla: De$i oul este mai mare decat gura sticlei, e! cade in sticla.

De ce: Apa fierbinte lasa aburi in sticla, care scot afara o parte din aerul din sticla. Pe masura ce aburii din sticla se racesc, se transforma in picaturi de apa $i necesita mai pu^in spajiu. Astfel, presiunea aerului din sticla scade, iar presiunea mai mare a aerului din afara impinge oul in sticla. Pentru a scoate oul, intoarceti sticla invers, puneb gura pe deschizatura sticlei ?i suflati timp de 30 de secunde. Presiunea din interior va fi mai mare decat cea din exterior - $i oul va fi fortat sa iasa.

Putereaoului

Cojile de ou sunt fragile,

nu-i a$a? Sau nu sunt?

Pentru acest experiment colectafi cojile goale de oua cand fam ilia mdnancd omleta sau ochiuri de ou la micul dejun.

Ce ave[i de fdcut: Infa?urati cate o bucata de banda izolatoare in jurul mijlocului fiecarei jumatati de ou. Apoi cu o foarfeea indepartati restul de coaja, astfel meat fiecare sa aiba o margine dreapta. A^ezati cele patru coji de oua cu varful in sus, in forma de p it rat. Tinand o conserva indreptata in sus, a§ezap-o pe cojile de oua. Continual! sa puneti conserve, una peste alta, pana cand o coaja se crapa.

Cese intampld: Cojile fragile pot sustine o greutate surprinzatoare.

De ce: Secretul for^ei lor sta in forma lor. Nici macar un punct de pe suprafata unei cupolei nu susjine intreaga greutate a obiectului de deasupra. Greutatea este transmisa bazei de-a lungul pereplor arcuip.

52

Graffiti pe ou

Va puteti grava initi- alele sau un desen pe un ou obi^nuit - fara sa spargeti coaja?

un ou fiert tare, un creion colorat, un borcan, otet alb

Ce aveti de facut: Cu atentie, desenati sau scrieti ceva pe coaja oului cu un creion colorat. Punefi oul in borcan §i adaugati suficient otet cat sa 11 acoperi^i. Lasati-1 sa stea doua ore. Apoi turnati otetul din borcan. Inlocuih-1 cu otet nou $i mai lasati oul sa stea a§a inca doua ore. Spalati oul §i indepartati urmele de creion.

Ce se intampla:

Coaja de ou poate fi foarte fragila, dar desenele $i scrisul vostru raman.

Dece: Acidul din ofet se combina cu carbonatul de calciu din coaja $i o dizolva in mare parte - dar nu ?i locul unde ati desenat cu creionul. Ceara din creionul colorat protejeaza acea parte a cojii de

otet, prin urm are

zona respective nu se dizolva.

Ulei §i apa

„Sunt ca uleiul

apa!”

A§a sunt descri$i doi oameni care nu se inteleg. Ei, cum se inteleg uleiul cu apa?

Ce aveti de facut:

Turnati doua Iinguri de ulei $i doua de apa colorata intr-o sticla sau intr-un borcan. Acoperi|i §i agitati bine. Acum puneti sticla pe masa.

'a de ulei pentru gafft, apa colorata cu cateva picaturi de co/orant

alimentar„un Korean strarnt sau .o stic/a de sue cu un capac sau cfop de piuta

Ce se intampla:

De$i apa

sa se amestece cand agitati sticla, ele se separa cand o a^ezap. Uleiul se ridica la suprafata.

uleiul par

De ce: Multe lichide se dizolva in apa, dar apa §i uleiul nu se amesteca. Moleculele de ulei sunt mult mai atrase unele de altele decat de mole­ culele de apa. Uleiul se ridica la suprafata apei pentru ca este mai u?or. De aceea este atat de u$or sa indepartati grasimea de pe supa de pui ?i sa faceti sos de friptura. Cand aceste lichide sunt lasate sa stea, $i mai ales dupa racire, grasimile formeaza un stat solid deasupra

celorlalte lichide.

53

fS

2

V

*

m

':

.

g u r id e u le i,

2 linguri de

a

p ;a ,2

iin g u r i

de miere sau de melasa, un borcan stram t cu capac sau dop

Putep prepara un sandvif din trei lichide?

Ce avep defdcut: Introduced uleiul, apa ?i mierea sau melasa in borcan §i

acoperip-1.

Cese intampld: Un sandvi§ lichid! Mierea sau melasa se lasa la fund, uleiul plute^te deasupra §i apa ramane la mijloc.

De ce: Mierea sau melasa se depun pentru ca sunt mai dense decat apa (aceea^i cantitate cantare^te mai mult). Uleiul plute^te pentru ca e mai pupn dens decat apa.

Cat de grasaesteo mancare?

Esfe surprinzator de sa aflati daca o mancare contine sau nugrasim i. - ereion, uotsau

margarina^gnt

de arahide,

smantan'S sau

lapte integral,

iu$

cartof nai

Ce avep de fdcut:

Desenati ^ase cercuri mici pe hartie. Etichetati fiecare cerc cu numele unui fel de mancare pe care il vep

gusta. Frecati o cantitate mica din aceste mancaruri pe cercul caruia ii corespunde. Dupa 10 minute examinati ambele parfi ale hartiei.

Ce se intampld: Unele cercuri vor fi uscate. Altele vor fi unse, iar petele se vor extinde.

De ce: Atat apa, cat ?i grasimile lasa pete, umpland spapile dintre fibrele de hartie. Pete­ le lasate de apa din mancare se evapora $i se usuca. Dar giobulele de grasime raman. Ele pot fi indepartate doar cu sapun sau un alt solvent, cum ar fi eterul.

Un aparat cu grasime pentrumasurarealuminii

Care bee lumtneaza mai tare? Care lanterna? Puteti sa descoperiti prin metode $tiintifice.

avefi de fdcut: Puneti cateva picaturi

de ulei pe coala alba de hartie. Lasati uleiul sa se absoarba $i apoi, folosind un prosop, indepartati excesul de ulei, astfel incat sa nu ramana decat o pata pe hartie. Intr-o camera intunecoasa, montati becurile in lampile fara abajururi a$ez.ate pe masa una in fata celeilalte. Tine|i hartia aproape de becul din stanga §i treptat apropiati-o de becul din dreapta. Mentine^i privirea pe pata de ulei.

Ce

Ce se intampla: Pata dispare cand aceea§i cantitate de lumina cade pe ambele par{i ale hartiei.

De ce: Cum va ajuta toate acestea sa va daj:i seama care bee este mai luminos? Daca masurati distanta de la pata catre fiecare bee, §i distantele nu sunt egale, unui dintre becuri este mai puternic decat celaialt. De exemplu, daca becul A este la 60 de

cm

de coala de hartie becul B este la 90 de

cm

distanta, becul B este mai puternic. Daca

vreti sa $titi cu cat este mai puternic, inmulliti

distanta lui A - 60 cm - cu ea insa^i (60x60). Apoi inm ulh(i distanta lui B - 90 cm - cu ea insa§i (90x90). Impartiti numarul mai mare cu numarul mai mic (8100 im par^t la 3600). Becul B emana de peste doua ori mai multa lumina decat becul A.

55

Lupa

0 lupafacuta din apa? Imposibil?

Ce aveti de facut: Indreptap agrafa de birou. Form al o bucla la unui din capete fi ungeti-o cu un pic de unt sau ulei. Introduced bucla in paharui cu apa fi scoateti-o afara. Ati obtinut o lentila, un fel de ram a care tine un strat de apa, Folositi lentila pentru a citi literele mici din cartea de telefon, anunturile clasate din ziar sau pentru a vedea detaliile fine de pe un timbru,

De ce: Lentila de apa, la fel ca o lentila de sticla sau de plastic, are o forma anume. Ea indoaie razele de lumina care o traverseaza, Mai intai indoaie lumina cand aceasta patrunde. Apoi o indoaie din nou la iefire. Unghiul cu care apa indoaie lumina depinde de forma lentilei.

Lumina reflectata se rasfrange din obiectu! la care va uitati, lovefte lentila fi este refractata inapoi in ochii voftri. Ochii voftri vad lum ina ca fi cum ar veni in linie dreapta de la obiect - fi obiectul pare mult mai mare decat e in realitate. Razele care vin din punctele A fi B par sa vina din punctele a fi b.

Puteti afla. cat de m ult marefte lentila

folo.sind o bucata- de

folosi fi o coala.obifnuita de hartie, dar va trebui sa trasab linii pe ea.

Privifi hartia milim etrica prin lupa. Numarafi cate linii vedefi. prin lentila fi

hartie m ilim etrica. Putefi

56

comparati cu num arul de linii pe care le.vedeh in afara lupei. Daca sunt 4 linii afara, comparativ cu o linie din interior, lentila marefte de 4 ori.

AVENTURI CU 0 SFOARA

Cu o bucata de sfoara puteti realiza tot feluJ de minuni §tiinpfice! Puteti obliga apa sa se plimbe pe funie, taia sfoara in interiorul unei slide, ridica greutati mari cu un nasture sau confectiona un ceas cu pendul ca al bunicului §i puteti chiar sa va dovedip puterea superioara.

Despre sfoara

De-a lungul secolelor, sfoara, coarda, fran- ghia §1 pnurul au fost confecponate din fibrele unor plante cum ar fi canepa, inul sau iuta. Firele obtinute din aceste fibre sunt rasucite

im preuna sau

tru fabricarea a^ei sau a funiei se folosesc $i materialele sintetice, sau fabricate de om, cum ar fi nailonul §i poliesterul.

impletite. In zilele noastre, pen­

¥ C

i

l

A

Cumsa taiati o sfoara fara sa o atingeti

0 bucata de sfoara, un

cucepac,

banda adeziva,

Puteti sa taia(i o sfoara fara sa puneti mana pe ea - cand este intr-un borcan inchis cu capac? Convingefi-vd cat de u$or este daca m concentra{i> dar trebuie s d fa c e f experim ental intr-o zi insorita.

soarelui pe sfoara timp de cateva minute.

lupa.

Ce se intampla: Sfoara se rupe

Ce aveti de fdcut: Lipiti cu banda un capat al sforii de capacul borcanului. In$urubati capacul astfel incat sfoara sa ramana suspendata in borcan. Cu ajutorul unei lupe, concentrati razele

De ce: Lupa concentreaza caldura soarelui. care devine suficient de intensa pentru a arde de tot sfoara.

57

Va trece apa pe o

sfoarafara sa cada?lncer-

cap

veti afia.

acest experiment p

Ce avefi defdcut:

uri CUl niic, un

d e

Pa har

pla0

^

.

Gnri de aja, © galeata

Faceti o gaura aproape de gura paharului de plastic cu ajutorul cuiului. Treceti a^a prin gaura §i facep nodul pe interior. Umpleti paharui aproape plin cu apa. A§ezap galeata pe podea, langa piciorul vostru stang. Legap capatul liber de ata de

aratatorul mainii stangi p p n ep -1 peste

Apoi pnep paharui sus in mana dreapta. Intindep a^a la maxim §j indreptap-o in jos, catre galeata. Inclinati paharui p turnap apa incet spre sfoara.

galeata.

Ce se intampla: Apa aluneca pe sfoara pana atinge degetul vostru aratator p galeata.

De ce: Moleculele de la suprafafa apei se pn lan{

formand un invelp elastic, tubular, prin care se prelinge apa de-a lungul atei.

Acest invelp

&

elastic este

cunoscut

sub numeie

de tensiune

superficial!

58

Putep innoda afa in interiorul paharului in oricefeldorip. Dar daca vrep sa facep un nod in forma de 8 , urm arip diagrama de mai jos.

Sare de mina

In unele zone tropicale, sarea nu este extra- sa din pamant, ci din apa marii, in bazine putin adanci. Putep sa vd creap singuri apa sarata p

apoi sa separap sarea,

sub form a unor cristale.

Ce avep de fd c u t: Umpleti borcanul cu apa fierbinte $i amestecati pe rand l o ­ cate o lingura de sare, pana cand aceasta nu se mai dizolva, Veti avea nevoie de aproximativ o lingura de sare la fiecare 30 ml de apa. Ata^ati cuiul la un capat al sforii. Infa§ura|i celalalt capat al sforii in jurul unui creion. A^ezafi creionu) pe marginile borcanului $i suspendati cuiul in apa sarata, astfel incat sa atarne, tara sa atinga fundul borcanului. Punefi borcanul intr-un loc cald.

W

o

b u ca P ^T

Ce se intampld:

Dupa cateva zile apa se evapora §i pe sfoara se formeaza cristale cu gust sarat.

cre/on

De ce: Moleculele apei se ridica in aer, ca vapori de apa. Pe masura ce apa se evapora din solatia sarata, atomii de sare se aduna, formand cristale de forma cubica. Dupa ce apa dispare, cristalele de sare raman.

Cum sa faceti zahar candel

Puteti face zahar candel, de fapt cristale de zahar, In acela^i fel In care afi obfinut cristalele de sare. Vefi avea nevoie de un borcan ceva mai mare $i de o sfoara mai lunga. Adaugati doua cani de zahar la 125 ml de apa fierbinte fi lasati-o sa se stea cateva zile.

59

^

Salvati ►un cub de gheata

lata un m od excelent

de a sparge gheata la o petrecere. Provocati-va

musafirii sa salveze un cub de gheata dintr-un

pahar, folosind o sfoara

cubur/' de.gheatg, Mn pahar cu apa

^ e ,

75 cm de

sare

.\

.

f/fara a se uda pe maini. Spunefi-le ca pot folosi orice de pe masa de petrecere, in afara de vesela sau ustensile. Dupa ce e$ueaza, aratafide cum sa procedeze.

Ce aveft defacut:

Lasati cubul de gheata sa pluteasca in paharul cu apa, Agajap un capat al sforii peste marginea paharului. Punep celalalt capat pe cubul de gheata, Apoi presarap un pic de sare peste cubul de gheafa fi afteptap 10 minute.

Ce se intampla: Sfoara ingheata pe cubul de gheata. Acum tragep de sfoara fi scoatep cubul.

De ce: Cand sarea atmge gheafa, micforeaza punctul de ingheif al apei pupn sub 0 grade fi cauzeaza o ufoara topire a cubului de gheata. Cand cubul ingheata la loc, sfoara se prinde inauntru.

60

Monstrulmarin

lata acum o moda- litate ufoara de a invarti un monstru marin!

Ce avefi defdcut: Desenap fi apoi decupap un monstru de mare din carton, ca fi cel din imagine. Desenati puncte dupa cum se vede. Agatap m onstrul in pioneza in primul punct, cu capul in sus fi lasati cuiul sa atarne de pioneza. Tragep o linie de-a lungul sforii. Repetap tragerea liniilor fi pentru celeialte doua puncte. Fixap pioneza la intersecpa celor trei linii. Invartip-1.

Ce se intampla: M onstrul de carton se invarte echilibrat fi se oprefte de fiecare data in alt loc.

De ce: Punctul in care se intersecteaza cele trei linii este centrui degreutate. Daca atarnap forma de oricare alt punct, ifi va pierde echilibrul, se va invarti neregulat fi se va opri in acekfi loc, unde centrui de greutate e cel

incapatanatul

In acest experiment va veti aftepta ca firele subtiri care sustin batul sa se rupa, dar dimpotriva

Ce avefi de facut: Legap o bucata de ata la fiecare capat ai batului. Apoi legati celalalt capat de umera§, astfel incat batul sa fie suspendat. Daca doriti folositi noduri-foarfeca (dupa instructiunile de mai jos). Loviti batul cu rigla metalica.

Ce se intampla: Firele nu se rup. Daca loviti suficient de tare, se va rupe ba(ul de lemn.

\

De ce: Aplicati forta nu asupra firelor, ci asupra batului. Batul rezista mi^carii atat de bine, incat mai degraba se rupe decat sa se mi§te. Este vorba din nou de legea inertiei: obiectele aflate in repaus tind sa ramana in repaus.

61

Facem pariu ca nu puteti indrepta sfoara?

Ce aveti de facut; Intindefi sfoara pe masa sau pe podea. A$ezati

cartea la mijlocul sforii. Legafi sfoara in jurul cartii, fara

a face nod. Ridicati cartea Jinand de capetele

CnU o carte 9r&a

sforii. Apoi luati cate un fir in fiecare mana

§i trageti astfel incat firele sa formeze o linie

dreapta.

Cese intampla; Nu puteti sa trageti de sfoara pana aceasta devine dreapta, indiferent cat de mult ap incerca.

De ce: Vefi observa ca pe masura ce

indepartap capetele sforilor, cartea devine tot mai grea. Cu cat create unghiul dintre cele doua fire, cu at&t avep nevoie de mai multa for^a pentru a inSl(a cartea.

O linie dreapta formeaza un

unghi de 180 de grade.

Ap avea nevoie de

o for^a enorma

pentru a tnapa

cartea tinand firele

in acel unghi - atat

de multa for^a incat

sfoara se va rupe inainte ca voi sa

reupp sa le aduceti

in linie dreapta.

62

F I

/ 71 I

In carusel

Cand suntefi in carusel p acesta se invarte, de ce nu cadeti?

60 cm de

W ’ O

o minge m°a/e de gauciuc

Ce aveti defacut: Legap foarte bine franghia de manerul galepi. Puneti mingea in galeata. Alegeti un loc unde nu exista pericolul de a lovi ceva - in spatiu deschis. Tineti galeata de franghie $i invartiti-o in aer, in cercuri, cat de repede putep.

U i

/ /

Ce se intampla: Mingea ramane in galeata chiar $i atunci cand aceasta sta cu capul in jos.

De ce: Forta centrifuga - forta creata de mi^carea de rotatie - egaleaza forta gravitationala §i nu lasa mingea sa cada din galeata, Ea impinge obiectul spre peretii galetii mai mult decat in afara.

Cand ati ca§tigat experienta, puteti Incerca

$i cu o galeata cu apa - dar nu in casa!

Sfoaravorbitoare

Chiardacd nu credeti,

puteti sa faceti sfoara sa vorbeasca!

Ce avefi de fdcut: Trecefi a|a prin gaurile nasturelui $i innodati-i capetele. Folositi daca doriti nodul-bulina (urmarifi instrucfiunile de mai jos). Centrafi nasturele. Prindeti ata cu degetele aratatoare. invartiti nasturele de cateva ori, ori catre voi, ori in celalalt sens, dar mereu in aceea^i directie. Cand ata e rasucita, separati-va mainile, tragand de capete. Apoi apropiati-va mainile $i dafi-i drumul. Alternate mi^carile pana cand a|a se desfa^oara.

Ce se intampld: Nasturele se invarte foarte repede, pana cand i§i schimba directia. Daca il invartiti suficient de repede, veti auzi un zumzet.

De ce: Legea inertiei lucreaza din nou: un corp in mi^care tinde sa i^i continue mi^carea. Sunetul vine de la vibratia aerului din jurul atei.

Cum sa faceti un nod-bulina

Puteti lega o sfoara de ea insa?i cu un nod-bulina, dupa cum se vede in figura din dreapta,

63

Ce avefi

de fdcut: Treceti sfoara prin bobina,

lasand doua treimi deasupra ei. Apoi legati

nasturele la un capat, iar piatra la celalalt. Cu

nasturele in partea de sus

tineti dispozitivul deasupra capului. Pentru a reu$i> tine|i bobina cu o m ina cu cealalta tineji sfoara

de deasupra pietrei. Incepeti sa invartiti bobina de

jur imprejur, astfel incat ambele greutati sa se mi^te cat mai repede posibil.

piatra indreptata in jos>

Treptat, dab drum ul sforii

de sub bobina.

Ce se intampla: Greutatea mai mare pare a fi ridicata de cea mai mica.

De ce: Binein|eles ca nu nasturele ridica piatra! Daca invartip greutatile suficient de repede, forta centrifuga - for^a creata de mi§carea de rotates - este mai mare decat for^a gravitational^. Astfel ca piatra se ridica - contrar atrac|iei gravitational.

64

Competitia Comp J

cozilor

ematura

V

Sunteti extrern de puternici! Pentru a dovedi asta, incercati acest experiment.

coarda pentru

sarituri sau

. fr^n9bie pentru )nt,ns haine, doua maturj sau beje ^ur>g/, doi prieteni

Ceavefi defdcut: Da|i cate o matura fie- caruia dintre prieteni $i ruga^i-i sa stea in picioare, pastrand distanta dintre ei. Apoi legafi un capat al sforii de unui din bete $i ondula(i funia in interior $i in jurul befelor, ca in figura. Tineti celalalt capat de sfoara. Acum rugati-va prietenii sa traga de cozile de matura cat de tare pot, in timp ce voi trageti de sfoara.

Ce se intampla: Oricat de tare ar trage prietenii vo$tri de cozile de matura, puteti sa ii apropiati.

De ce: De fiecare data cand invartiti sfoara in jurul maturilor, marib lungimea pe care acponeaza sfoara. Cand trageti de capatul sforii, exercita|i o for^a mica - dar pe o lungime mare. Forja rezultata este mult mai mare decat for|a exercitata de prietenii vo^tri pe o distanta mai scurta. Prin acest experiment ati confecponat de fapt un scripete dublu. El este folosit la incarcarea vapoarelor, la ridicarea lopetilor macaralelor $i la inaltarea $i coborarea barcilor de salvare, a pianelor, a utilajelor §i ma^inariilor.

65

Suflati cartea!

E posibil sa mifcati o carte inainte doar sufldnd spre ea? Incercati!

mapoi,

Ce avefi defacut: Infa$ura|i ceie doua bu- ca|i de $nur in jurul car^ii §i apoi fixa^i-le cu un nod. Apoi legafi capetele libere ale $nurului de stinghia umera^ului de lemn, astfel incat cartea sa se legene libera, ca in figura. Suflati spre carte. Continuati sa suflati spre ea de fiecare data cand se leagana inapoi catre voi.

Ce se m tdmpld: Chiar daca suflati u§or, cartea pare sa se mi§te cu elan.

De ce: Nu este doar o problema de forta, ci $i o problema de timp. De§i poate ca nu suflati foarte tare, daca suflati in mod regulat §i la timpul potrivit, puteti face cartea sa zboare.

)

Daca o sfoara nu e destul de limga, folositi nodul simplu, numit.$i n od;de scota, pentru a uni doua funii.

66

tntii tragep de .A

518

Apoi tragep de C

?i D.

Etimpul sa ne leganam

Galileo Galilei a facut acest extraordinar experiment cu sforipentru prima data in 1583!

4 sfori de marimj

idifeMte, 2 sfori de aceea?| marime,

° iinguri|a) 5

a8fafede birou, o

stinghie dintr-un dulap sau un umeraj

Ce avep de facut:

Legati lingurita de una

dintre cele doua sfori de aceea^i lungime. Legati agrafele de birou de celelalte cinci sfori. Legati fiecare sfoara de stinghie sau de umera$, Leganati lingurita.

Ce se intampla: To ate sforile care au legate agrafe de birou de ele incep sa se legene, Dar, agrafa legata pe sfoara de aceea§i lungime cu sfoara linguri^ei se leagana cu §i mai mult elan. - $i sfoara legata de lingurita se mi$ca din ce in ce mai incet. Apoi sfoara cu lingurita prime^te elan, iar sfoara cu agrafa de birou incetinefte.

De ce: Leganarea linguritei se transmite de-a lungul umera$ului §i da un imbold tuturor sforilor $i agrafelor, acestea incepand sa se mi$te. Dar fiecare sfoara se mi$ca inainte $i inapoi cu viteze diferite, in funcfie de lungimea ei. Numai o singura agrafa - cea care se mi$ca in acela^i ritm cu lingurita - e impinsa la mom entul potrivit. Se balanseaza cu mai mult elan decat celelalte - pana cand pierde energie in favoarea linguritei, care incepe din nou balansul. Lingurita ?i agrafa legate la sfori de aceea^i lungime vor continua sa se balanseze mai tare cand una, cand cealalta, pe rand.

67

Un ceas cu pendul, ca al bumcului

Acest experiment va demonstra cum se mdsoard timpul cu o sfoara.

4 sfbri de Jungimj diferite-

C™’ 50

97,5 001,120

o greutate xnic^ deex

^ spai^tor d e -metal:sau^

Ce avep' defacut: Legati greutatea de sfoara de 1 2 0 cm §i suspendafi-o de umera$

sau de carligul de tavan.fDaca nu aveti o sfoa­

ra suficient de Junga, puteti folosi nodurile simple pentru a lega sfori mai mici, dupa in- structiunile de la pagina 6 6 ). Trageti de sfoara u$or intr-o parte §i lasafi-o sa balanseze. Numarati mi^carile pe care le face in 60 de secunde. Apoi trageti de sfoara mai mult f numarati cate mi$cari

face in 60 de secunde. Notati rezultatele, • Acum faceti acela§i

lucru cu sfori de marimi diferite: 25 cm, 50

cm $i in sfar^it 97,5 cm. In fiecare caz

numarati ?i notati numarul de mi^cari pe care greutatea le face in 60 de /

secunde.

1,

Cese

. ^ ^ g d e t a v a n ,u ? c e a s

intampla:

Sfoara de 97,5

^arafesecuw dele,

ua.

creion, hartie

cm se mi$ca inainte §i inapoi de 60

de ori in 60 de secunde, sau intr-un minut,

De ce: Un pendul are nevoie de aceea^i

cantitate de timp pentru a face un balans, indi- ferent de marimea unghiului facut de sfoara

sau de cat de greu este obiectul de la capatul

acesteia. Dar cu cat sfoara e mai lunga, cu atat

timpul pentru efectuarea balansului va ft mai lung, $i cu cat pendulul este mai scurt, cu atat se mi$ca mai repede inainte $i inapoi. Din m om ent ce sfoara de 97,5 cm se mi$ca inainte $i inapoi de 60 de ori intr-un m inut, ve^i §ti ca fiecare mi§care completa facuta masoara o secunda. Puteti folosi acea lungime de sfoara pentru a masura timpul cu mare precizie. In 1673, Christopher Huygens a folosit acest principiu pentru a construi un ceas.

68

Va puteti face propriul cantar cu cateva sfori p apoi ii puteti testa cantarind obiecte mici.

Ce avep defacut:

 

75

 

20

d

e

a

o

r

T

^

o

 

e d

e h

 
 

Ou01rci

 

y*

 

J

 

I

 

i

(j

 

f

w

f

(

W

)

,r^Jr

 
 

/

W

/

V ij

 

^

W

Lipip cu banda sfoara de 15

cm de rigla, asigurandu-va

ca nu se va dezlipi. Legati capatul liber de sfoara de tija umera^ului, dupa cum se vede in imagine.

Ata§ap p celelalte doua sfori (de 1 0 p 2 0 de cm) astfel incat sa fie la aceeap distanta de capetele riglei. Innodati capetele iibere ale sforilor. Desfa^urap una din agrafe p indoip-o astfel

incat

cand o atarnati peste rigla. Mi§cap-o de-a lungul riglei pana cand rigla sta orizontal.

[

P

P

taj

sa se potriveasca fix

Uniti doua agrafe p legap-le de cei 20 de

cm de sfoara. Apoi ata§ap agrafe pe sfoara de

pana cand rigla e din nou in echilibru.

Ce se intampla: Trebuie sa ata§ati 4 agra-

1 0

cm

fe sforii de 1 0 cm pentru a echilibra doua agrafe

ata§ate

sforii de 2 0

cm.

/

De ce: Pe scala cantarului, greutatea

(doua agrafe de birou) inm ulpta cu lungimea uneia dintre parti ( 2 0 cm), trebuie sa egaleze

greutatea (4 agrafe

lungimea celeilalte parti ( 1 0 cm).

de birou) inm ulpta cu

Putep folosi cantarulcu sfoara pentru a cantari diferite obiecte. Va fi un cantar. m inunat pentru corespondenp. Cate agrafe de birou va trebui sa adaugap

celor 20 de cm de sfoara, daca ata^ap.o scrisoa- re de 30 de grame unei sfori de 10 cm?

Cand aflap rezultatul, va vep da imediat seama daca ap pus sau nu suficiente timbre pe scrisoare.

fep---,

/

/

69

Clabuci de sapun

- S

Preparati „sange”, scufundati un

vapor, dati putere unei bard de hartie, puneb baloanele la treaba - toate acestea folosind sapun,

Despre sapun Oamenii din Antichitate se spalau cu ap& §i cenu^a, §i apoi i?i ingrijeau corpurile curate, dar iritate. cu ulei animal sau vegetal. Acum aproximativ doua m b de anj, galii au inventat un sapun dintr-o combinape de cenu^a cu grasimi animale. ll foloseau pentru a*$i face parul mai stralucitor.

In ruinele de la Pompei, ora^ul distrus in

prim ul secol i.C„ s-a

sapunuri $i bucap de sapun parfumat. Astazi, producatorii de sapunuri comerciale combina grasime sau untura cu le^ie (o baza obfinuta din cenu^a) $i sare. Ei adauga parfumuri, coloranp, agenp impotriva apei dure $j conservanp inainte de a da forma sapunului. De^i cuvantul „detergent” Inseamna orice substanta care cura^a obiecte, astazi

descoperit o fabrica de

O este folosit pentru curajatorii fabri-

O

C Q

cab cu substante derivate de obicei din petrol. Detergentu] a fost fabricat pentru prima data

0 /-*

in scop comercial in anii

^

O °o

1950.

0 .\\n9ura

5

sp\rt,doua

st\\e\axatwe,

pa'

un sapnn

Speriati-vd prietenii cu acest sdpun extraor- dinar.

Ce aveti defdcut:

Turnati spirtul intr-un vas mic fi pisati pastilele in el. Frecap-va mainile cu aceasta mixtura $i lasati-o sa se

usuce. Apoi spalap-va mainile cu sapun.

Ce se intampla: Apa cu sapun prime^te culoarea ro$u intens.

De ce: Laxativele contin un compus cunoscut sub numele de fenolftaleina. Aceasta substanfa devine de un ro$u intens cand este

combinata

cu o baza. Sapunul e

cu o baza. Sapunul e

4

A*

facut din grasime fiarta cu o baza puternica. Cand adaugati apa, eliberati o parte din baza. Aceasta baza se combina cu fenolftaleina de pe mainile voastre ?i le face sa devina ro§ii ca sangele.

Care este efectul sapunului asupra apei, prin care face spdlatul mai u$or? Privifi! Ce aveti de facut: Lasati acul sa pluteasca

apa'o Penseta, o

' " 9uata.de s5punfcWd

(sau detergent de vase

Sau detergent lichid Pentru hainel, o pipfit3-

in cana cu apa. Este mai u$or daca il puneti cu o penseta. Apoi adaugati sapunul lichid cu grija, picatura cu picatura. Ce se intampla: Pe masura ce adaugati sapun, acul se scufunda. De ce: Sa incepem cu faptul ca acul de fapt nu plute^te. El e suspnut de membrana elastica invizibila a apei. Moleculele de apa sunt foarte atrase unele de altele p stau lipite, in special la suprafa{a. Aceasta creeaza tensiune - suficienta tensiune pentru a sustine la suprafa^a un obiect despre care voi ap crede ca se va scufunda. Tot tensiunea de supratata impiedica apa sa inconjoare particulele de mizerie, funingine $i praf de pe pielea sau hainele voastre. Cand dizolvap sapunul in apa, acesta se- para moleculele de apa, reducand tensiunea de suprafafa. Acesta e motivul pentru care acul se scufunda - $1

motivul pentru care apa cu sapun spala murdaria,

\ w

'

'

f ^ "

71

Scobitorile

mofturoase

Puteti folosi sapunul pentru a da putere unei barci?Ei bine, poate, daca este vorba de o barca mica - intr-o chiuveta sau o cada

d

Ce avefi de facut:

o rl

SQUm

Taiap o barca de 5 x 2,5 cm dintr-o fi$a, cu o mica crapatura pentru „m otor” ' In spate, dupa cum se vede In imagine. Lasafi barca sa pluteasca in vasul cu apa. Turnati cateva picaturi de detergent in crapatura pentru motor.

Puteti face un cerc de scobitori care sa se mi$te dupa placul vostru.

Ce ave^i de facut:

unbolnuprea,

tn alt plin cu apa,

6scob\ton,un

cub de zahar, o

bucata mica de sapun

Aranjap scobitorile in cerc in bolul cu apa, A§ezati D cubul de zahar in mijlocul cercului. Schimbap apa §i punep din nou scobitorile in cerc. De data asta a^ezap o bucata de sapun in mijlocul cercului.

Ce se intampla: Barca se plimba pe apa.

De ce: Sapunul rupe „pielea” elastica a apei, tensiunea de suprafata din spatele barcii. Barca navigheaza In fa|a - §i se va opri abia cand sapunul reduce tensiunea de suprafata a intregii ape din „lacul’>vostru.

Ce se intampla: Cand a?eza|i zaharul in mijloc, scobitorile sunt atrase de el. Cand punep sapunul in mijloc, scobitorile sunt respinse.

D e ce: Zaharul absoarbe apa, creand un curent care atrage scobitorile spre centru. Sapunul, pe de alta parte, emana o pojghpa uleioasa care se impra^tie catre marginile bolului. Ea slabe^te tensiunea de suprafata §i duce scobitorile cu ea catre exterior.

72

BB3BSSSW Cum se polueaza rnzul ratelor

arnica

de plastic 519

clama, hartie

in bucaV rc"C1'

o carioca, o tigaie:mare sau u n tool cu apa. detergent lichid

Este bine sa va spa- la f hainele cu detergent intr-un lac sau un iaz? Priviti!

Ce aveti defacut:

Umpleti punga de plastic cu bucatile mici de hartie cerata. Inchideti punga cu clama. Desenati cu carioca 0 rata pe punga. Lasati „rata” sa pluteasca in tigaie sau in bol. Apoi adaugati un pic de detergent.

Ce se intampla: Rata se sc ufun da.

Dece: Hartia cerata §i plasticul sunt impermeabile, exact ca $i ratele vii. Penele ratelor sunt uleioase. Acest ulei respinge apa $i ajuta rata sa pluteasca. Dar un detergent permite apei sa se lipeasca de materialele unse. Detergentul poate fi bun pentru a spala farfurii sau haine, dar este fatal pentru rata.

Baioane de sapun facute manual

Cldbucii sunt sfere de aer sau gaz intr-o minge

o cana de calda, un castfon, doua

lichida. Baloanele de 1/n.guri de sapun sunt sfere de aer etergept.liehi'd inchise intr-o pelicula Pentru yase de apa cu sapun. P utef face baioane sufldnd printr-o teavd sau un inel inmuiat in apa cu sapun. Puteti de asemenea sa lefaced folosind doar mdna.

Ce avefi defacut: Turnati apa in castron. Turnad detergentul cu grija §1 amestecati. Indofii-va degetele $i cufundati-va mana in amestecul de sapun. Suflap in mana cu degetele stranse.

Ce se intampla: Se formeaza baioane.

De ce: Cand suflati peste amestecul de apa cu detergent de pe mana voastra uda, adaugap aerul care form eazi centrui baloanelor.

<P

73

Retete de amestecuri pentrubalona§e

Re^etele pentru amestecuri de facut

baioane difera, in mare parte pentru ca

sapunurile

Experim entat §i aflati care functioneaza cel mai bine. lata cateva sugestii care v-ar

putea ajuta:

detergentii difera in concentrate.

• Detergentul de vase da de obicei rezultate bune.

• Folosit cel pu|in o parte de detergent la 8 - 1 0 p a rt de apa calda pentru un amestec normal. De exemplu o lingurJ (15 ml) de detergent pentru fiecare V2 cana (125 ml) de apa, sau V2 cana de sapun la 5 cani de apa,

• O por|ie mai mare de sapun adaugata in apa face baioane mai mari,

• Mai mult detergent decat apa face baioane uria^e.

• A daugat zahar sau

gelatina pudra sau

glicerina pentru a o b tn e baioane care sa dureze mai mult. Baioanele explodeaza cand se usuca. Aceste substante incetinesc evaporarea apei, care cauzeaza uscarea baloanelor. Incercat 0 parte de zahar, gelatina sau glicerina cu o parte de sapun 1 6 parti de apa.

P o n tu ri p e n tru baioane

« A dunat borcane curate de diferite marimi pentru pastrarea amestecurilor

de sapun. » A m estecat u§or, astfel incat sa nu stricat baioanele de sapun, (Baioanele sunt de fapt clabuci mici.)

• Daca este posibil, lasati amestecul cu sapun sa se stea o zi sau doua inainte de a-I folosi.

• Puneti amestecul in frigider pentru

cateva m inute inainte

de a-1 folosi.

Baioanele voastre vor rezista mai mult. . Ca sa aveti cele mai bune rezultate, suflat baioanele intr-o zi ploioasa. Datorita umiditatii ridicate a aerului, ele vor rezista mai mult.

74

Cum sa faceti un sufiator ’ de baloane

un umera§ do sarma simplu,

un obiect cilindric, cum ar fio c u tie b e sue ingbetata sau de un creion foarte gros.

Putep realiza un ex- traordinar sufiator de baloane dintr-un ume- ra§ de sarma. Cerep ajutorul unui adult.

Ce avep de facut; Cu unui adult, desfacep umera^ul p apoi incolacip o bucata din el in jurul cutiei de sue sau a creionului. Indepartap cutia. Lasap cam 10 cm de sarma dreapta pentru maner. Apoi taiap restul sarmei. Ati obpnut un sufiator de baloane. Puneti bagheta in amestec p apoi tragep-o prin aer.

Ce se intampla:

Obtineti un val de baloane.

De ce: Mi^cand bagheta cu sapun in aer, adaugati aerul necesar pentru a forma centrul balo- nului.

Putep sa confecponap un sufiator de ba­ loane din aproape once: un pai, o pipa, o palnie, o cana de plastic fara fund, o conserva de fructe cu ambele capete taiate; chiar p u n flacon de plastic taiat.

75

Super-baloane

°^f(?ara’cffe

cm, doua

mie de.plastic,

^n b o rcap cu

Pentru a crea un balon mare, aveti nevoie de un suflator mare de baloane fi un amestec cu concentrate ridicata de sapun.

Ce aveft de facut: Treceti sfoara prin cele

doua paie §i legati-i capetele unui de celalalt. Turnati solutie de facut baloane in tava de copt. Dupa ce v-ati udat degetele, luati un pai in fiecare mana $i inmuiati sfoara §i paiele in

amestec timp de cateva secunde.

Scoateti sfoara din amestec ?i departati paiele astfel incat sfoara sa stea intinsa. fin a n d paiele ca $i cum ar fi o

rama, mi§cafi-le de jur im prejur de cateva ori. Apoi trageji de paie in sus, apropiindude

baloane cu mai

niult detergent decat ap§ (ve2f pagina 741,^

marede

Ce se mtdmpid: Veti da drum ul unui balon uria§.

De ce: Obfineti un balon uria? pentru ca adau­ gati o cantitate mare de aer in tim p ce jni^cap rama de paie $i trageti de paie in sus. In timp ce aerul impinge in toate direcfiile, voi despartiti moleculeie peliculei de sapun. Dar moleculeie sunt atrase unele de alrele, $i pielea >>elastica” a balonului se contracta cat de mult poate pentru a forma cea mai mica suprafata pentru aerul pe care il confine. Forma care are cea mai mica suprafata este o sfera. Acesta e motivul pentru care balonul este

rotund.

Baioane

in duet

Suflati doua baioane

p\ast\C, cu un M g u r suflator si

un Pal

un

urmariti cum interne- tioneaza unui cu celalalt.

Ce aveti de facut:

Taiati ambele capete ale paiului in patru, taieturile fund de aproximativ 17 mm. Indoiti partile taiate in exterior, ca in imagine. Faceti o taietura mica la mijlocul paiului §i indoiti paiul. Ati realizat un tub de suflat baioane cu doua capete.

Inmuiati unui din capetele tubului in amestecul pentru baioane. Suflati in crapatura paiului. Veti obtine un balon. Suflati un al doilea balon inm uind celalalt capat al tubului in amestec $i sufland prin crapatura de mijloc. Apoi inchideti crapatura din mijlocul tubului de facut baioane acoperind-o cu degetul.

Ce se intam pla: In momentul in care suflati al doilea balon, primul ip marepe volumul. Cand acoperip crapatura, al doilea balon care este mai mic devine p mai mic, in timp ce primul devine p mai mare.

De ce: Pentru ca un balon mic este mai curbat decat un balon mare, presiunea de aer exercitata de pielea lui „elastica' este mai mare decat cea a balonului mare. Prin urmare balonul mic devine §i mai mic. Aerul dinauntrul sau este fortat sa treaca in balonul mai mare, care devine si mai mare.

77

Pentru arealiza uinstativ debaloane, tot ce avep de facut e sa intoarcep invers o cana sau orice recipient de plastic. Sau.putep introduce un creion intr-o.bobina de a^a, . infa$ur3nd in jurul lui o sarm a cu ununel, dupa .cum arata ilustrapa din stanga. Transferap un balon de pe un sufiator cfe baloane pe.un stativ scuturandu-1 u§or Putep .observa-balonul - p.face multe alte lucruri.

Curcubeuintr-unbalon

Un curcubeu intr-un balon? Dal

Ce avefi defdcut: Adaugap zaharul in amestecu) pentru baloane. Punep amestecul in frigider pentru 5 minute. Astfel, baloanele vor dura mai mult.

Ce se intdmpta:

Dupa cateva minute vep observa diferite culori.

am estec pm

.ru

baloane, o

bbguradezahar,

unfrigidbr,

UP su ito r de

balGiane, cym

ar fi o sarma fn

form a de inel,

Scufundap suflatorul de baloane in amestec. Cand avep o pelicula de sapun pe

inel, suflap cu grija. A§ezap balonul pe stativ scuturand suflatorul.

De ce: Cand lum ina atinge balonul, o mare

parte din ea trece prin el, pentru ca balonul este transparent. Dar pe masura ce apa din balon se evapora p balonul

devine mai subpre, unele dintre razele care alcatuiesc lumina alba nu il pot strapunge. In schimb, ele sunt reflectate fie din exterior, fie din interior. De aceea puteti vedea diferite culori ale spectrului. Culorile se schimba p dispar, pentru ca grosimea balonului nu este

aceeap peste tot p se schimba in

mod constant.

uo s^tivtpentru

?e.

78

Un balon intr-un balonintr-unbalon

Folositi stativui de baioane pentru a pane un balon in balonul din balon.

o cana de plastic pe post de stativ, amestec- pentru baioane, un inel pentru baioane, un pai d e plastic

Ce avefi de fdcut: Intoarcep cana invers

$i udap-i fundul, care este acum deasupra.

Folosind tnelul de sarma, faceti un balon mare

p a^ezap-l pe stativ. Umezip paiul cu amestec pentru baioane

p introduceti-1 cu grija in balonul mare. Faceti un balon mai mic in interiorul celul mare. Apoi impinged cu grija paiul in balonul nou format $i facep inca unui ?i mai mic.

Ce se intampla: Vep obpne un balon intr- un balon intr-un balon.

De ce: Orice obiect ud poate trece printr-un balon de sapun lara sa

Puneti balonul la treaba

Putem safacem un ba­ lon sa lucreze pentru noi!

un ac lung, dop de pluta de 12 ■mm, un patrat de hartie d e 7,5 crr>/ un mosor de gol, am estec Pentru baioane

Introducep cu grija acul in dopul de pluta, cu varful in sus. Punep dopul pe masa sau pe o tejghea. Indoiti hartia pe diagonals de doua ori. Desfacep-o! A^ezati centrui patratului de

hartie (punctul de intalnire a pliurilor) in varful acului, dupa cum se vede in imagine.

Inmuiap mosorul

in am es­

tecul pentru baioane $i facep un balon la unui din capete. Tinep celalalt capat indreptat inspre hartie.

Ce se intdmpld: Hartia se mi§ca.

il

sparga. Suprafata

De

ce: Aerul care iese din balon mi$ca

uda intrata in contact cu pelicula de sapun devine parte din ea. Nu atingep peretele balonului mare cu balonul mai

hartia.

mic. in caz contrar

nu vep obpne un

balon separat.

79

r

k

J

J

Faceti balonul sa danseze

)

Daca credeti ca baloanele voastre au muncit destul au nevoie de o scurta pauza, scoateti-le la dans.

wopjeptene;

0 bucatade

vfasatatfp 1/ un inel Pefitru baloane,

amestec pentrj

baloane

Ce avep de facut: Frecati pieptenele de mai multe ori de bucata de flanela sau de lana. Faceti o serie de baloane cu inelul $i lasap-le sa pluteasca deasupra materialului $i sa se a§eze pe el. Apoi apropia^i pieptenele de fiecare balon pe rand.

Ce se intampla: Fiecare balon pare sa dan­ seze - ridicandu-se p apoi cazand.

De ce: Folosi{i electricitatea statica - electricitatea creata prin frecare - pentru a face baloanele voastre sa danseze. Frecand pieptenele de material, il incarcati cu electricitate statica. Pentru ca Incarcaturile electrice care nu sunt de acela$i fel se atrag, pieptenele incarcat atrage baloanele neincar- cate. Baloanele se incarca apoi de la pieptene - §i sunt impinse deoarece au aceea?i incarcatura electrica cu pieptenele. Incarcaturile electrice de acela^i fel se resping. De fiecare data cand baloanele de sapun se ridica ?i ating pieptenele, ele se incarca p de fiecare data cand coboara, i§i pierd incarcatura $i sunt atrase din nou in sus.

80

INCEPUT LENT, FINAL RAPID

§titi cum e cand stag intinp in pat

dimineata ?i nu aveti chef sa va mi§cati? Aceea

e

inerpa.

Sunteti pe

o

poalele unui deal j abrupt p aved i nevoie de fiecare / v gram de putere pe care il aveti doar ca sa porniti de pe loc bicicJeta. §i acela e tot un exemplu de inerpe. Inerpa este o lege a naturii care face ca lucrurile care sunt in repaus sa aiba tendinta sa ramana in repaus.

bicickta la

-Cvc-~~ -

Cand merged cu bicicleta de-a lungul unui drum drept, nu trebuie sa pedalap din greu tot timpul. Putep chiar sa va opriti din pedaiat p sa merged un pic in gol. Dar inertia mai inseamna p ca obiectele care se afla in mi§care tind sa ramana in mt^care. Aceste idei nu sunt greu de inteles. Bineinteles ca lucrurile raman nemi^cate pana cand cineva sau ceva le mi^ca. Cum ar fi viata noastra daca pizza pe care am pus-o pe masa ar incepe, de una singura, sa se m ipe spre margine p ar cadea pe podea? Inginerii au aflat cu mult timp in urma ca un automobil folosepe doar o parte mica din puterea sa pentru a calatori de-a lungul autostrazii. Este nevoie de mult mai mulp cai putere pentru a pune marina in miprare p pentru a lua viteza decat pentru a o pne in nii?care pe drum ul deschis. Experimentele pe care urmeaza sa le facem in acest capitol arata cum putep face inerpa sa lucreze pentru voi. Unele dintre rezultate

va vor uimi p pe voi p

pe

prietenii vopri. Daca doriti, lasati-i sa creada ca e vorba de

magie.

^

Urmariti

►cumlucreaza

inertia

lata un simplu experi­ ment care va permite sa vedep cum funcponeazd inertia.

1 m

carte>banda de

c^ueiuc

Ce avep defdcut: Legafi sfoara in jurul

carfii. Apoi legad capatul sforii ramas liber de

Puneti

mai bine este pe un covor aspru. Nu folositi

podele lacuite, care pot fi zgariate. Totul trebuie sa arate astfel:

banda de cauciuc

cartea pe podea. Cel

Tragefi de banda de cauciuc.

Cese intampld: Banda se va intinde pana cand puneti greutatea in mi^care. Apoi, pe

traged greutatea de-a

masura ce continuad

lungul podelei, banda de cauciuc nu se va mai intinde atat de mult ca la inceput.

De ce: Inerda tinde sa pastreze obiectele statice acolo unde sunt. Pentru a pune lucru- rile in mi^care, trebuie sa invingep inerda, Intinderea mai mare a benzii de cauciuc arata ca a trebuit sa trageti mai tare de greutate pentru a o pune in mi§care, decat a trebuit sa traged pentru a o mentine in mi^care.

82

Uluitoarea

Puteti indeparta ultima piesa dintr-un turn din piese de table, fara a -1 atinge d fara ca el sa se darame?

9-11 piese de-table, ssu o

9ramada mica

dem ojiede

Ce avep defdcut: Construid un turn din opt sau zece piese. Daca folositi monede, asigurad-va ca sunt de aceead marime. Monedele de marime medie sunt ideale. A^ezad o alta piesa langa gramada, Lasad cam 2,5 cm intre piesa d gramada, Loviti piesa cu degetul aratator sau mijlociu, Lovid-o cu putere,

Ce se tntdmpld: Piesa de la baza turnului va ied din rand. Daca totul decurge bine, celelalte piese vor ramane la locul lor.

De ce: Inertia face ca turnul sa nu se dara­ me. Pentru ca acesta era in repaus la inceput, el tinde sa id pastreze starea. Oamenii de $tiinfa spun ca „un corp nemi^cat tinde sa ramana nemi$cat.”

C 3 D — >

Pentru a vana acest experiment, aveti nevoie de un creion pe Ianga piesele de table. Folositi un creion pentru a lovi una din

piesele de la mijlocul turnului. Lovip-o cu putere

fifi atenfi sa

lovip numai una. Cu un pic de exercipu puteti scoate orice piesa din turn, fara a-1 darama

Cum sa prindeti o moneda dej>e cot

lata un true extraordinar, care este totodatd fi un experiment ftiintific simplu de executat.

o moneda

Ce avep de facut: A?ezap-va o moneda pe cot. Tineti mana paralela cu podeaua, altfel moneda va cadea. Acum urmeaza sa prindefi moneda de pe

cotul vostru. Nu e chiar mare lucru. Trucul consta in faptul ca trebuie sa prindeti moneda in palma aceleia§i maini. lata cum funcponeaza! Printr-o mi^care brusca §i foarte rapida, lasap bratul in jos. Astfei, mana voastra deschisa se va repezi inainte. Arcui din imagine arata direcpa in care se va mi^ca mana. In acela$i timp, cotul va cadea de sub moneda. Ce se intampla: Cotul se mj$ca de sub

moneda

sincronizarea e perfecta, veti reu?i sa prindep moneda de fiecare data.

De ce: De vreme ce m oneda sta, ea tinde sa ramana in aceeap pozitie. Responsabila e din nou inertia! Cand cotul vostru se mi§ca

rapid, el cade de sub m oneda. M oneda va

ramane suspendata in aer. Gravitatia atrage moneda catre pamant, dar inertia ii incetine^te

o vep prinde cu mana. Daca

mi^carea, Mana voastra e mai rapida decat moneda, pentru ca ea se afla deja in mi$care,

Cum sa

Nu este dificil sa faced 0 gramada de monede sa zboare de pe cotul vostru direct in palma. Dupa ce afi devenit experp in prinderea unei monede, adaugati inca una

deasupra primeia, §i apoi trei, patru sau chiar

mar multe, §i prindeti-le pe toate odata.

Un mod ciudat de a rupe sfoara

un cioean sau on alt obfect

m sasabil,greu

1,0

cartr

Puteti sa tdiati sau chiar sa rupeti sfoara fara sa o atingefi. lata o metoda de a rupe sfoara la care nu v-ati gandit pana acum! Este indicat sdfacefi acest experiment afara.

Ce avefi defacut: Alegep un ciocan sau un alt obiect care nu se sparge daca este scapat de la inaltime. O cheie franceza sau o bucata de lernn va fi perfect!

Legati capatul liber al sforii superioare de ceva solid, astfel incat

ciocanul sa atarne dedesubt. O creanga de copac ar fi p erfect! dar e bun orice suport

puternic. Asigurap-va ca nu este nimic sub ciocan care s-ar putea sparge sau rani.

m

m

a

a, Tm.de a£a de bumbac.

D upa

ce ati pregatit experimentul, prindeti

cu putere de sfoara de jos. Sageata va arata de unde sa tinep. Apoi tragep in jos de sfoara dintr-o data §i cu putere.

Legap un inel din sfoara in jurul ciocanu- lui, ca in imagine. Apoi taia^i a$a de cusut in doua. Folositi neaparat fir de bumbac, pentru ca experimentul nu va funcpona cu aja de nailon. Legap unui din capetele de a^a de partea superioara a inelului de sfoara. Apoi legap a doua bucata de a{a de partea inferioara a inelului, dupa cum se vede in imagine;

Ce se intampla: Va a§teptap ca ciocanul sa va cada pe mana, nu? Dar sfoara se va rupe undeva intre ciocan §i m ana voastra. Ciocanul va continua sa atarne de a^a superioara.

De ce: Dep ciocanul nu e foarte greu, este

nevoie de

mi$ca din loc. Tragerea brusca a a^ei in jos face ca aceasta sa se rupa, deoarece nu este suficient de puternica pentru a invinge inerpa

ciocanului.

destul de multa energie pentru a -1

84

Multamunca pentruapune un sapun intr-unpahar

un pahar mare, o farfurie de plastic sau un patrat de carton de 20 cm, o cutie de chibrituri qoala, un sapun mic

Acest experiment al inerpei este impresionant, chiar daca nu folosepe la nimic sa introduci un sapun intr-un pahar. Ce avep defdcut; Puneti paharul pe masa cu gura

in sus. A§ezati farfuria de plastic de unica folosinta deasupra paharului. (Daca nu ave|i o farfurie

de plastic, folositi un carton patrat). In continuare, puneti e cutie de chibrituri deasupra farfuriei. Daca nu aveti o cutie de chibrituri, puteti confectiona una. Urmati instruc(iunile din dreapta. Acum punefi sapunul pe cutia de chibri­ turi. Ilustrajia va arata cum sa procedap. Tinep paharul fix cu o mana. Lovip marginea farfuriei sau a cartonului cu cealalta mana. Facep-o cu forta p repede. Ce se intampla: Farfuria zboara (a$a ca asigurap-va ca nu exista nimic ce se poate sparge in apropiere). Suportul sapunului se rostogole?te $i sapunul cade in pahar. De ce: Inertia a atacat

din nou!

Cumsa

confectionati

ocutie’de

chibrituri

carton, sau o bucata dintr-o cutie de cereale, foarfece, banda adeziva.

banda adeziva.

Taiap o bucata de carton cu dimensiunile de 6 cm x 1 2 cm. Indoiti-o de-a lungul fiecarei linii punctate, ca in figura de mai jos. Fixati capatul ramas cu

Cand ati terminat, cutia voastra va arata

a$a:

I

I

i

I

t

( I

85

Cazul ciudat al monedei din sticla

Oricine poate introduce o moneda intr-o sticla. Dar poate $i fara sa atinga m oneda?

Ce ctve$i de facut: Verificati ca deschizatura sticlei sa fie mai mare decat bila sau moneda pe care o veti introduce. Taia^i un patrat cu latura de 10 cm dintr-o cutie de cereale. A^ezati patratul deasupra sticlei. Puneti moneda pe carton, deasupra gurii sticlei.

Impinge^ marginea cartonului cu degetul cat de repede $i de puternic putep. Daca puneti problema ca un om de $tiin|a, atunci va veti aminti cum a|i indepartat piesa de table de la baza turnului cu o alta.

86

e% p i

j

0 n ?0n g tf£

Ce se intampla: Cartonul sare dintre moneda §i sticla. M oneda cade in sticla fara ca voi sa o atingeti. Destul de u§or!

De ce: Moneda sta. Inertia tinde sa o tina tot a§a. Cartonul este indepartat atat de repede, incat moneda nu are timp sa-1 urmeze. Gravita|ia o impinge in sticla. Daca patratul de carton se mi§ca prea incet, moneda va urm a cartonul in loc sa cada in sticla.

§i acum: Daca avet;i spirit de aventura, incerca|i experimentul cu doua monede.

A

Incet, darsigur

Urmeaza un experiment pe care il veti putea realiza doar cu rabdare fi o mana sigura.

foarfeca

. o fo a'e

-.aT

■cugura

\n9ust

Ce aveti defacut: Taiati o fa^ie de hartie lata de 7 cm $i lunga de 25 cm. A$ezati sticla invers, pe hartie la marginea mesei, astfel:

Jelul vostru este sa indepartati hartia fara sa rasturnati sticla.

Potriviti un creion pe capatul liber al foil* $i rulati cu grija. Continuati sa rula|i pana cand sului de hartie atinge gura sticlei. Apoi cu o mana ferma, continuati sa rulati.

Ce se intampla: In timp ce rulafi incet dar sigur, hartia se retrage incet de sub sticla, care nu se va rasturna.

De ce; Sticla nemi§cata tinde sa ramana nemi^cata $i in picioare din cauza iner|iei. Gura sticlei nu se poate mi§ca,s pentru ca atinge hartia rulata. Sticla nu se rastoarna din cauza inertiei care o jine in starea initiala - atata timp cat nu faceti mi$cari bru§te.

87

Xum

sa bati un cui cu dificultate

Sa bafi un cui intr-o scandura e una, sd H bati in timp ce tii scandura in brate e cu totul altceva.

Ce aveti defdcut: Puneti dictionarul $i inca o carte voluminoasa pe genunchi. Daca nu aveti un dictionar mai mare> folositi trei carti mai voluminoase. A^ezati un ziar gros deasupra cartilor pentru a le proteia. Finalizap m orm anul de card a^ezand o scandura deasupra ziarului. Este bun orice de§eu de lemn cu dimensiuni potrivite. Acum urmeaza sa bated un cui in scandura. Chiar a$a! Vep bate cuiul in timp ce dne|i scandura in poala.

Ce se intampld: In timp ce bateti cuiul simfifi for^a ciocanului lovindu-va picioarele, dar nu va va durea. Asigura\i-va doar ca nu bateti cuiul astfel incat sa treaca prin scandura.

De ce: Inertia este eroul zilei,

undicfio^ar

yolurriinpase, un ziar gros, o se^ndura ofe ernn, un ciocari, tnulte cuie

Batereaunui cui intr-unmod si mai impresionant

Puteti experimenta dirijarea cuiuiui §i cu mai putine carti. Dar daca dori^i sa va impresionat,i prietenii, lasa^i pe altcineva sa bata cuiul. Nu uitati sa puneti

un ziar gros intre

sa nu fl indrepte catre voi. Cel care bate cuiul trebuie sa stea sau sa ingenuncheze langa voi §i sa nu

indrepte ciocanui catre fa£a sau corpul vostru.

scan d u ra §i carti. De asemenea, avefi grija

ca prietenul care manuie^te ciocanui

88

Cu m sa pastrati

ECHILIBRUL ’

-------J

. De cate ori nu v-ati plimbat pe bordura trotuarului sau deasupra pe un perete de

piatra, cu m ainileintinse in lateral, pentru

a va ajuta sa va pastrami echilibrul? Chiar p

cand erati mici

echilibrul, trebuie sa aveti aceeap greutate p de o parte p de cealalta. $tiap din instinct. De asemenea, ap descoperit cat de u$or este sa va pierded echilibrul cand merged pe

ca pentru a va pastra

o bordura sau o linie ingusta. In loc sa va dap

jos de pe bordura sau sa caded, va aplecap, va rasucip sau va mipsap un pic mSinile. In acest timp, corpul vostru p-a recapatat echilibrul, regasindu-p centrui de greutate pe bordura

- sau oricare era locul unde va plimbad. Toata lumea pie cum funcdoneaza gravitada. Greutatea este forta aceea invizibila care ne impiedica sa plutim in spadu. Este forta care face felia de paine sa cada cu partea

unsa in jos, atunci cand o scapad din gre?eala. Dar ce este centrui de greutate? $i ce legatura are el cu echilibrul?

Centrui de greutate este acel punct al unui obiect unde exista aceeap greutate p de

o parte, p de alta. Cand merged de-a lungul

unei curbe sau al unei borduri, centrui vostru de greutate este exact pe linia unde va puned picioarele. Daca stap drept, cu picioarele departate, centrui vostru de greutate se afla pe linia care coboara de la nas printre picioare. Cand ati localizat centrui de greutate al unui obiect, puted pune obiectul respectiv in echilibru. Nu-i a?a ca ap balansat un creion pe deget cand v-ad plictisit la ore? Centrui lui de

greutate este la mijlocul distantei intre radiera

p varf - in cazul in care nu avep un creion cu

radiera mare. In acest caz, centrui de greutate se afla mai aproape de radiera decat de varf.

Daca dorid sa impresionap, puted sa va referip la centrui de greutate numindu-1 „punct de echilibru”.

Orice termen ap alege, piinta depinde in mare parte de aflarea punctului de echilibru al obiectelor.

J

"v-

'

Zx

Incredibilul ciocan in echilibru

Oricine poatepune un ciocan in cap, iar

acesta va sta in echilibru. Dar puteti lega un

ciocan de o rigid $i sa le p uneti

amandoua, m timp ce doar un capat al right atinge masa?

in echilibru pe

Ce ave{i de facut: Legati un capat

de

sfoara de rigla. Legati celalalt capat al sforii de manerul ciocanului. Lega|i-o cat mai fix,

pentru a nu aluneca in sus §i in jos pe manerul ciocanului.

C

~

{

I; -Lib

Cese intdmpld: Acum puneti obiectele in echilibru. Asigurati-va ca partea de capat a manerului ciocanului atinge capatul riglei. A§eza{i rigla astfel incat 10 cm din ea sa fie pe marginea mesei. Cu grija, testati rigla $i ciocanul pentru a vedea daca sunt in echilibru. S-ar putea sa trebuiasca sa ajustati sfoara, pentru a face ciocanul sa atarne corect. Daca avefi probleme cu punerea obiectelor in echilibru, scurtati sfoara dintre ele. Nu

renun|a|i daca nu reu§i|i din prim a incercare. Veti reu^i daca sfoara are lungimea potrivita.

90

re a « e n a

Ft.

De ce: Ati pozi^ionat rigla §i ciocanul, in a§a fel incat centrul de echilibru este exact in punctul de la marginea mesei. Daca priviti dintr-o parte, ve|i observa cum capul ciocanului este pe partea centrului de greutate, iar manerul §i restul riglei sunt de cealalta parte. Un ciocan cu m aner de lemn va avea un alt centru de greutate decat un ciocan de o^el, din cauza diferentei de greutate dintre cele doua manere.

Uluitoarearigla in echilibru

Nu este greu sa tineti o rigid in echilibru, daca departati mainile. Cel mai surprinzator este cat de greu e sa faci rigla sa t$i piardd echilibrul.

Ce flvefi defacut: "pinep rigla intre doua degete intinse, dupa cum se vede in imaginea de mai jos.

Obiectivul acestui experiment este sa mi$cap un deget catre centrui riglei pana aceasta i$i pierde echilibrul p cade. Faceti mi§carile incet p cu fermitate. Nu e corect sa mi^cati degetul catre centru brusc.

Ce se intampla: Are loc un lucru ciudat in timp ce va mi§cati degetul catre centrui

mi$cap un singur deget de-a lungul riglei, p celalalt deget se mi$ca. in cele din urma vep avea degetele unui langa celalalt p rigla va fi tot in echilibru.

riglei. D ep

Incercap p vep vedea.

De ce: Centrui de greutate al riglei este chiar la mijloc. Cand mi§cap incet unui dintre degete catre centrui de greutate al riglei, aceasta se inclina catre acel deget, pentru ca el e mai aproape de centrui de greutate. Cat se inclina, chiar p foarte u^or, se reduce greutatea de pe degetul aflat in mi^care. Cand pe degetul fix preseaza o greutate mai mica, acesta incepe sa alunece de-a lungul riglei, Aceasta se datoreaza faptului ca forta de frecare este mai mica pe acest deget. Degetul mi^cat prima oara suporta o forta de frecare mai mare, deoarece greutatea de pe el e mai mare. Frecarea incetinepe m iparea, deci cu cat frecarea este mai u$oara, cu atat mi§carea este mai rapida. Rigla continua sa reintre in

? echilibru in timp ce degetele voastre se apropie unui de celalalt.

91

Riglarapida §i rigla lenta

Toatd lumea pie cd bebelupi cad de multe ori pana invafa sa umble. Asta se intampla pentru cd ei inca invafd sa ip controleze corpul. §tiap cd maljimea oamenilor are legatura cu rapiditatea cu care ei cad?

Ce avep de facut: Incepep prin a a^eza cele doua rigle in picioare, una langa alta, la ca^iva centimetri departare. Fixa^i-le cu varfurile degeteior, dupa cum se vede in imagine.

Daca nu ave^i doua rigle, folosi|i doua be^e drepte, sau alte bucaji drepte de lemn. Inclina|i cele doua rigle un pic pentru a fi siguri ca vor cadea in aceea§i directie. Verificati ca ambele sa fie la fel de inclinate. Acum dap-le drumul.

Ce se intampla: Rigla mai mica va cadea de fiecare data mai repede. Incercati §i convin- geti-va! Ceea ce tocmai ap vazut explica de ce, daca un copil $i un adult cad in acela§i timp, copilul atinge mai repede pamantul. A§a se explica $i de ce copiii par sa cada atat de re­ pede.

De ce: Centrul de greutate al metrului este mai sus decat cel al riglei de 30 cm. Cu cat centrul este mai sus, cu atat obiectul va avea nevoie de mai mult timp pentru a termina caderea. Asta nu inseam na ca un centru de greutate mai sus face un obiect sa fie mai

s \

stabil decat unui cu centrul de greutate

\ mai jos. Chiar dimpotriva! Fabricanpi

' de autovehicule incearca sa pastreze centrul de greutate cat mai jos, pentru ca ma§ina sa fie mai sigura. Acesta este motivul pentru care camioanele §i ma$inile mari sunt solicitate sa iasa de pe autostrada in caz de vanturi puternice. Nu doar ca suprafata care interac|ioneaza cu vantul este mare, dar $i centrul lor de greutate este mai sus. Prin urmare, este mult mai probabil ca acestea sa se rastoarne decat ma§inile mici, care au centrul de greutate mai jos.

92

Misterioasafurculita in echilibru

Puteti pune in echilibru ofurculita, un cart o f f un creion, in timp ce doar varful creionului atinge masa?

un creion lung 'enjn, un

cartof sau un

mic, un ziar,

Ce avefi defdcut: Trecep creionul prin centrul marului sau al cartofului. (Daca cineva nu este de acord sa distrugeti legumele familiei, folositi o bila din plastilina). Fiti atenti: A§ezap cartoful pe ni§te ziare. Nu pneti cartoful in palma! In caz contrar ati putea sa va intepap cu creionul in mana. Incet, dar ferm, impingeti creionul in cartof. Cand varful a strapuns deja cartoful, luap cartoful §i tineti -1 de parple laterale. Impingeti creionul pana cand capatul ascutit iese cam 4 cm de cealalta parte. Cand creionul a strapuns cartoful, infigep furculita in partea laterala a cartofului, formand un unghi ca §i cel din imaginea de mai jos.

ansamblul va sta in echilibru din prima incercare. Daca nu, incercati sa sprijinip creionul mai mult pe masa. De asemenea, puteti impinge cartoful de-a lungul creionului. Deja aceasta ciudata combinatie ar trebui sa fie deja in balans. Daca nu, putep incerca sa simtiti in ce directie se indreapta, fixand-o cu mainile. Nu renuntati daca nu va iese de la inceput, Continuap sa o aranjati. Daca este necesar, scoatep furculita $i introduceti-o in alt unghi. Cand experimental functioneaza, e ca $i cum ati gasit o cale de a invinge legea gravitatiei. Cu putin exercitiu, puteti aranja creionul, astfel incat doar varful sau sa atinga masa.

A$ezati varful ascutit al creionului pe arginea mesei, ca in urm atoarea imagine.

De ce: Este vorba tot de principiul de la pagina 90. Trebuie sa aveti aceea$i greutate de fiecare parte a centrului de greutate.

93

Dublarea magiei echilibrului

Un cartof sau mar

foartem jpsauo

b,la de plastijina, un cre'°n/doua furcu/jfa unpaharjna(t

De vreme ce deja ati distrus un cartof sau un mar, mai luafi ofurculita p 'incercap incd o data imposibiiui

Ce avefi defacut: Daca inca nu ap scos creionul din cartoful sau marul de la experimentul trecut, lasap -1 a§a cum este. Daca nu, trecep creionul prin cartof sau mar cu aceeap grija ca p data trecuta. Puteti lasa furculita in acelap unghi de mai devreme, daca nu cumva s-a desprins de cartof. Acum introduced in acelap fel inca o furculita, dar de cealalta parte. Incercap sa punep furculpele in acelap unghi. Ar trebui sa arate cam a$a:

Intoarcep un pahar inalt invers, pentru a putea a$eza proiectul deasupra lui, dupa cum se vede in dreapta. (In loc de pahar, putep folosi o cutie de sue, sau o sticla de ulei pentru salate sau orice sticla cu gat subpre p fund lat.)

Ce se intampla: Ajustand unghiul 51 locapa furculitelor, puteti face creionul sa stea drept sau inclinat. Bineinteles ca doar varful creionului atinge paharul sau fundul sticlei. Este incredibil cat de mult putep inclina creionul daca aranjap furculitele in pozitia corecta.

De ce: O bservap figura in echilibru p vep vedea ca greutatea este aceeap de fiecare parte a varfului creionului, Varful creionului este centrui de greutate.

94

$tim deja foarte multe despre mi^care. §tim ca multe obiecte se mi§ca. §tim ca obiectele care nu se mi§ca tind sa ramana nemi^cate intr-un loc> din cauza inertiei. Pentru a pune ceva static in mi$care este nevoie de intervenfia unei forte. Forta poate fi un simplu impuls dat unei jucarii pentru a se pune in mi^care. Forta poate sa fie vantul care umfla panzele p duce barca in larg.

Exercitarea unei for^e asupra unui obiect poate fi $i complicate. Poate implica folosirea

motor sau a unei m apni pentru mi^carea

unui scripete. Acest proces poate continua §i

poate deveni din ce in ce mai complicat, pana cand in final, o marina de taiat este pusa in funcpune pentru a produce o piesa delicata a unei mapnarii scumpe. §tim ca atunci cand puterea unei forte este aplicata unui obiect, acel obiect tinde sa ramana in mi§care. Cand puterea sau forta inceteaza, obiectul in mi^care incettnepe, p la un moment dat se oprepe.

unui

Forta gravitapei atrage obiectele, le incetinepe p le oprepe. La fel se intampla p cu rezistenta aerului p a vantului. §tim ca mi^carea p mersul se pot schimba datorita centrului de greutate. Mutand centrul, puteti intoarce p rasturna un obiect. In ultimul capitol ap sinva^at cum sa construip obiecte care se opresc din mi^care dupa ce le-ati descoperit centrul de greutate. Acum ne vom ocupa de alte lucruri care afecteaza mi$carea p felul in care obiectele se mipta.

95

Broasca testoasa si iepurele de camp

V a

C

a

m

n

a

d

i

a

t e

m

i n

s t o

a

t i p

s

a

a

p

o v e s t e a

t r e c u

t

i n

p s/drpt l i n i a

t e s t o a s e i

a

i e p

d

e

u

r e l a

s o s i r e ,

i ?

feffcteJe marl ' Pentru Sy<ailri

ideaje), apa

stint

 

a

s p u

s

J n

c

e

t

d

a

r

s i g u r ,

s e

c a $ t i g a

o

c

u

r s a ” .

2 sc3 ndurr(sau0

Ce aveti de facut: Umpleti una dintre sticle pe jumatate cu apa. Puneti capacul p strangeti-I bine. Lasati a doua sticla goala. A$ezap ambele sticle la capatul unei rampe. Un trotuar sau o strada aflata u§or in panta p apoi plana, va fi perfecta. De asemenea puteti amenaja o rampa folosind doua scanduri de aceeap lungime. Puneti cate un capat al fiecarei scanduri pe un scaun p lasati-le sa se sprijine de podea, dupa cum vedeti in imagine.

Tinep stickle in partea superioara a rampei p apoi dap-le drum ul concomitent. Urmarip cu atentie cum se rostogolesc pe rampa.

Cese intampla: Cele doua sticle pornesc deodata. Dar stati! Una dintre sticle pornepe mai repede. Aceea este iepurele in cursa noastra. Dar cand sticlele ajung pe podea,

96

suprafata peppu sticla mai inceata (adica s.curg'ere a ape1) broasca testoasa) se rostogolepe mai repede decat „iepurele” care a avut un start mai rapid.

De ce: Frecap doua obiecte unui de celalalt p ati creat forta de frecare. Pentru a dovedi asta, pur p simplu frecap-va mainile impreuna. Sim pp caldura generata de frecare. Apa din sticla plina pe jumatate adauga

un plus de greutate. Aceasta greutate a facut-o

sa porneasca mai repede. Dar apa care lovepe

perepi sticlei creeaza forta de frecare. Frecarea incetinepe sticla. Frecarea nu doar genereaza caldura,

ci p incetinepe mi$carea. Fabrican