Sunteți pe pagina 1din 82

ANALGEZICELE OPIOIDE

ANALGEZICE OPIOIDE/NARCOTICE

 Analgezie intensă
 Efect anxiolitic, sedativ și euforizant

 Opioide – derivați de opiu


 Narcotice - în doze mari produc somn
ISTORIC

 Proprietăţile opiului - cunoscute de mii de ani,

 Folosit de vechii sumerieni, greci şi romani

 Evul Mediu - apreciat pentru calităţile sale, fiind


administrat sub formă de tinctura laudanum,
ANALGEZICE OPIOIDE

 Efectul analgezic şi alte efecte nervos centrale


ale opioidelor - interacţiune cu receptori opioizi
situaţi în SNC şi în măduva spinării.

 Liganzii endogeni -opioidele endogene.


SISTEMUL PEPTIDELOR OPIOIDE ENDOGENE

 3 familii de opioide endogene: enkefalinele,


endorfinele şi dinorfina.
 precursor distinct cu distribuţie anatomică specifică
 proopiomelanocortina (POMC)

 preproenkefalina (proenkefalina A)

 preprodinorfina (proenkefalina B)
SISTEMUL PEPTIDELOR OPIOIDE ENDOGENE

 Localizarea precursorilor - zone din creier implicate în


modularea senzaţiei dureroase
 lobul anterior şi intermediar al hipofizei,

 nucleul arcuat,

 nucleul comisural

 nucleul tractului solitar

 Măduva spinării
SISTEMUL PEPTIDELOR OPIOIDE ENDOGENE

 Opioidele endogene sunt eliberate în durerile


mari sau în timpul stressului generat de
anticiparea senzaţiei dureroase.
SISTEMUL PEPTIDELOR OPIOIDE ENDOGENE

Funcţii fiziologice:
Antinocicepţie :

- analgezie (fizică şi psihică), ridică pragul percepţiei durerii şi pragul reacţiei


la durere;
- în periferie,neuromediatorii opioizi sunt secretaţi de celulele imune şi
inflamatorii acţionând la nivelul terminaţiilor nervoase aferente, modulând
nocicepţia

Euforie (senzaţie de bine)

Modularea eliberării neuromediatorilor activatori (P-ergici, adrenergici,


serotoninergici, dopaminergici)

Comportamentul de stres (alături de sistemul adrenergic şi cel corticosteroid)


Endogenous opioid peptides
RECEPTORII OPIOIZI
 localizaţi în creier şi în maduva spinării,
 implicaţi în modularea şi transmiterea senzaţiei
dureroase.
 clase de receptori opioizi: μ, δ şi k
 subtipuri:

 - receptorii μ: μ1 şi μ2.

 - receptorii δ: δ1 şi δ2

 - receptorii k: k1, k2 şi k3
RECEPTORI
Receptori Localizare Efecte

μ – μ1, μ2, μ3 SNC Analgezie (μ1)


•Cortex Deprimare respiratorie
•Talamus (μ2)
•Substanța cenușie Mioză
Maduva spinării Constipație
Tract GI Euforie
k – k1, k2, k3 SNC Analgezie
•Talamus Deprimare respiratorie
•Substanța cenușie moderată
Maduva spinării Mioză
Disforie

δ SNC Analgezie spinală


Receptorii din SNC

5 regiuni din SNC:


• Trunchi cerebral
• Talamus
• Maduva spinarii – substanta gelatinoasa, cornul
posterior
• Hipotalamus - influenta asupra sistemului
endocrin
• Amigdala
Endogenous opioid peptides
RECEPTORII OPIOIZI

 Analgezicele opioide
acţionează pe diferitele
tipuri de receptori:
 agonist,

 agonist parţial

 antagonist

 → efecte farmacologice
complexe
RECEPTORII OPIOIZI

 Majoritatea analgezicelor opioide, în doze


terapeutice sunt agonişti cu o selectivitate
relativă pe receptorii μ, similar morfinei.
RECEPTORII OPIOIZI
 agoniştii selectivi pe receptorii δ → analgezie
semnificativă la animalele de experienţă,
 la om necesită administrare spinală pentru că nu
pătrund prin bariera hemato-encefalică
RECEPTORII OPIOIZI

 agoniştii selectivi ai receptorilor k → analgezie însoţită


de disforie sau efecte psihozomimetice,
 au acţiuni antagonice faţă de agoniştii μ.
RECEPTORII OPIOIZI
 Medicamentele antidot, utilizate în intoxicaţia acută cu
analgezice opioide (pentru combaterea deprimării
respiratorii) sunt antagonişti μ

 Antagoniştii μ pot fi:

 Antagonişti totali μ şi k
(naloxon, naltrexon), fără acţiune analgezică

 Antagonişti μ şi agonişti k
(nalorfina), cu acţiune analgezică slabă
EFECTELE FARMACOLOGICE ALE OPIOIZILOR

 2 tipuri de efecte farmacologice:

 Efecte nervos centrale

 Efecte periferice
EFECTELE NERVOS CENTRALE ALE OPIOIZILOR

1. Efectul analgezic

 principalul efect pentru care se folosesc terapeutic.


 analgezie fără ca starea de conştienţă să fie alterată.
EFECTELE NERVOS CENTRALE ALE OPIOIZILOR

 Analgezia - componenta dublă:


 obiectivă: ↑ pragul de percepţie al senzaţiei
dureroase (acesta se măreşte cu aproximativ 60%)

 subiectivă,
emoţională: ↑ toleranţa faţă de durere
(pierderea caracterului de suferinţă; este suportată
mai uşor de bolnav)
EFECTELE NERVOS CENTRALE
1. Efectul analgezic
 dureri surde, continue
 mai putin în durerile ascuţite, colicative,
 eficacitate slabă: dureri de natură inflamatorie; în
durerile neuropatice, cauzate de leziuni nervoase
(necesare doze mari de medicament)
EFECTELE NERVOS CENTRALE ALE OPIOIZILOR
 Acţiunea analgezică

 Împiedicarea transmisiei, impulsurilor nociceptive (pe căile


spino-talamice şi talamo-corticale)

 Împiedicarea perceperii durerii, la nivel talamic şi cortical

 Creşterea pragurilor de percepere a durerii şi de reacţie la


durere, cu înlăturarea reacţiei psihice, vegetative şi somatice
EFECTELE NERVOS CENTRALE ALE OPIOIZILOR

 Inhibiţie cu sedare şi somnolenţă, potenţează acţiunea analgezică;


diminuă capacitatea de concentrare, munca intelectuală şi fizică;

 Deprimarea centrului respirator bulbar (scăderea sensibilităţii


centrului la CO2), semnificativă pentru agoniştii μ

 Deprimarea centrului tusei, efect antitusiv util

 Stimularea centrului vomei (din aria postrema)

 Efecte endocrine:- scad concentraţia plasmatică a FSH, LH, ACTH,


testosteronului şi cortizolului,
-stimulează eliberarea de ADH, prolactină şi STH.
EFECTELE NERVOS CENTRALE ALE OPIOIZILOR

Efectul euforizant:

 o senzaţie plăcută, satisfacţie, lipsă de griji şi


detaşare faţă de problemele neplăcute.

 = principalul motiv pentru care morfina şi derivaţii săi


sunt folosite ca şi substanţe de abuz
EFECTELE NERVOS CENTRALE ALE OPIOIZILOR

Efectul euforizant:

 La unele persoane, mai ales la femei, → disforie,


stare opusă euforiei, manifestată prin nelinişte,
senzaţia producerii iminente a unei nenorociri.
 Mecanismele prin care se produce euforie nu sunt pe
deplin elucidate
EFECTELE NERVOS CENTRALE ALE OPIOIZILOR

Mioza
 apare la majoritatea opioidelor
 mediat parasimpatic
 mioza punctiformă - caracteristică în intoxicaţia acută
 faţă de acţiunea miotică nu se dezvoltă toleranţă.
EFECTELE NERVOS CENTRALE ALE OPIOIZILOR

1. Efecte cardiovasculare
 Ortostatism:

hipotensiune posturală
 produce vasodilataţie arteriolară şi venoasă (His)

 deprimă reflexele circulatorii.


EFECTELE PERIFERICE ALE OPIOIZILOR

Tract gastro-intestnal
Constipație

Reduce secreția gastrică și intestinală

Scade motilitatea intestinală


EFECTELE PERIFERICE ALE OPIOIZILOR

 administrarea parenterală a morfinei → ↑ presiunea


în căile biliare şi sfincterul Oddi se contractă puternic,
 efectul durează până la 2 ore după injectare
 simptome variabile: simpla jenă în regiunea
epigastrică sau în hipocondrul drept →tabloul clinic al
unei colici biliare tipice
EFECTELE PERIFERICE ALE OPIOIZILOR
Efecte la nivelul aparatului genito-urinar

 este îngreunată eliminarea urinii


 prelungeşte travaliul prin diminuarea tonusului şi a
contracţiilor uterine
ALTE EFECTE

Eliberarea de histamină

 determină eliberare de histamină din mastocite şi


bazofile - flushing
 uneori - însoţită de prurit
 bronhospasm şi hipotensiune arterială posturală
EFECTELE TERAPEUTICE

Analgezie

Anxiolitic
EFECTE ADVERSE

Spasmul
Disforie Greața si vomă
sfincterului Oddi

Spasmul Cresterea
Bronhospasm sfincterului tonusul m.striate
vezical a trunchiului

Dependența
Efecte endocrine Toleranță
psihică si fizică

Efecte
psihotomimetice
EFECTE TERAPEUTICE/ADVERSE
(ÎN FUNCȚIE DE SITUAȚIA CLINICĂ)

Deprimarea
Sedare Euforie
respirației

Inhibarea
Constipație Mioză
tusei

Vasodilatație
arteriolara si
venoasă
TOLERANŢA

 trăsături caracteristice ale acestei clase terapeutice


 toleranţă - necesitatea creşterii dozelor pentru obţinerea
efectului farmacodinamic
 interesează efectul analgezic, euforizant, sedativ şi de
deprimare a respiraţiei
 nu se dezvoltă toleranţă - efectul miotic, constipaţie
 mai repede, mai semnificativă - se începe tratamentul cu
doze mai mari, administrate la intervale scurte
 caracter încrucişat,
DEPENDENŢA

 urmare a efectului euforizant al acesteia


 două componente
 dependenţa psihică - comportament compulsiv
determinat de nevoia imperioasă, impulsul
constrângător de a consuma opioide (craving)
 dependenţa fizică
DEPENDENŢA

 dependenţa fizică - apariţia sindromului de abstinenţă


 la întreruperea administrării după tratament
cronic
 la administrarea unui antagonist al opioidelor

 apare la 10 ore de la ultima doză de morfină


 maxim la 36-48 de ore
 se atenuează progresiv; la 5 zile după întreruperea
administrării majoritatea simptomelor dispar
DEPENDENŢA
sindromul de abstinenţă = hipertonie a sistemului nervos
simpatic

 agitaţie, anxietate, insomnie, hipersecreţie lacrimală, nazală,


transpiraţii, căscat, midriază, dureri musculare, tahicardie, polipnee,
oscilaţii tensionale, HTA, colici, diaree, frisoane, hipertermie

 diferenţe - intensitatea manifestărilor din sindromul de abstinenţă la


diferitele opioide
TRATAMENT
 înlocuirea morfinei cu metadona
 reducerea treptată a dozelor de metadonă
 hipertonie simpatică – clonidină
 tranchilizante, psihoterapie
 Consolidarea curei de dezintoxicare
 antagonişti ai opioidelor cu durată lungă de acţiune
(naltrexona)
 psihoterapie, terapie ocupaţională, antidepresive

 Recăderile - foarte frecvente


CONTRAINDICAŢII
 insuficienţa respiratorie
 boli care evoluează cu limitarea funcţiei respiratorii – cord
pulmonar, BPOC
 astm bronşic
 traumatisme cranio-cerebrale
 hipovolemie, şoc
 colici biliare fără asocierea unui antispastic, intervenţii
chirurgicale pe căile biliare
 abdomen acut nediagnosticat
 insuficienţa hepatică
ANTIALGICE OPIOIDE - OPIOIDE MINORE

 Codeină: preparat retard (DHC) sau în combinaţie (ULTRACOD,


NUROFENPLUS)

 Tramadol
 Petidina (Mialgin)
 Pentazocină (Fortral)
CODEINA (METIL-MORFINA)
DIHIDROCODEINA – Similar

 alcaloid fenantrenic din opiu


 biodisponibilitate bună după administrarea orală
 10% - prin metabolizare → morfină
 efectul analgezic - slab (20% din cel al morfinei)
 afinitate redusă pentru receptorii opioizi

 analgezia produsă - morfina formată prin metabolizare

 efectul euforizant - mai redus


 potenţialul de a dezvolta dependenţă – mic

 efectul antitusiv - intensitate medie, antitusivul etalon


CODEINA
Indicaţii
 dureri de intensitate moderată Reacţii adverse
asociată cu acidul acetilsalicilic  greaţă, constipaţie
sau cu paracetamolul  doze mari - deprimă
 antitusiv - în tusea seacă respiraţia
 tratament de început în boala  copiii mici – convulsii
canceroasă
15-60 mg la 4-6- ore - analgezic
15 mg la 4-6- ore - antitusiv
PETIDINA

 două denumiri comune internaţionale – MEPERIDINA


 derivat de sinteză, cu potenţă mai mică
 efectul apare rapid şi este de durată scurtă (2 ore)
 nu se indică pentru durerile cronice din cancer
 acţiuni de tip M-colinolitic
 efectul spasmogen - mai redus decât al morfinei,
 se foloseşte în colici renale şi biliare
PETIDINA

 nu produce mioză ci midriază.


 nu inhibă motilitatea uterină
 deprimă mai puţin respiraţia la făt -indicată în analgezia
obstetricală
 metabolizare - metabolit toxic, norpetidina - fenomene de
excitaţie centrală şi disforie, mai ales la doze mari
 reacţii adverse - asemănătoare cu ale morfinei
PETIDINA
Indicaţii Contraindicaţii
 chirurgie - preoperator, pentru  boli hepatice, insuficienţă
calmarea durerilor hepatică
postoperatorii, intervenţii  insuficienţă renală
chirurgicale minore (de
 mixedem (precipită coma)
exemplu chiuretaje, incizii
 nu se asociază IMAO
abcese etc.)
 analgezie obstetricală
TRAMADOL (MABRON, TRAMAL)

 analog sintetic al codeinei


 efect analgezic - asemănător cu al acesteia
 slab agonist al receptorilor μ
 debutul acţiunii – rapid, durata efectului – lungă
 doza maximă zilnică = 400 mg - adulţi 300 mg - vârstnici
TRAMADOL (MABRON, TRAMAL)

 Potențial redus de deprimare a respirației și de instalare a dependenței


majore;

 eficient în dureri acute și cronice, mai ales de tip neuropat;

 Inhibă recaptarea monoaminelor central (NA și 5-HT)

 se foloseste în chirurgie, obstetrică, ortopedie, oncologie, cardiologie,


reumatologie.

 Ra: ameţeli, greaţă, vomă, sedare, convulsii

!! asocierea cu medicamentele care cresc nivelul de serotonină


(antidepresive ISRS sau clasice, petidina, IMAO) pot conduce la
sindrom serotoninergic sever
PENTAZOCINA (FORTRAL)
 analgezic moderat;

Folosit pentru calmarea durerilor moderate sau severe, acute sau cronice,
 Traumatisme,
 După interventii chirurgicale,
 in colici (renala, biliara),
 ca medicatie preanestezica și pentru suplimentarea anesteziei chirurgicale;

 efectul se mentine 3-5 ore;

 Reacții adverse: greată, vomă, amețeli, sedare, cefalee, sudorație, coșmaruri,


insomnie,
iritabilitate, halucinații, tahicardie, erupții cutanate alergice;

 este o substanță dopantă (interzisă la sportivi).


ANTIALGICE OPIOIDE MAJORE:
Coeficient de echianalgezie

 Morfina (cpr retard Morfină 90 mg/zi Fentanyl 25 patch

10, 30, 60, 100, 200 Morfină 180 mg/zi Fentanyl 50 patch

mg, sol. Inj 2%) Morfină 270 mg/zi Fentanyl 75 patch

Morfină 360 mg/zi


Hidromorfona
Fentanyl 100
 patch

 Fentanil

“Eliberarea de durere trebuie privita ca un drept al oricarui pacient cu cancer, iar


accesul la un tratament al durerii ca o masura de respectare a acestui drept.”
Comitetul de Experti asupra Controlului Durerii Asociate Cancerului, al OMS
MORFINA
 cel mai important alcaloid din opiu, prototipul analgezicelor opioide

Efecte centrale:

 analgezic puternic

 Euforizant /disforia;

 deprimarea centrului respirator bulbar;

 greturi si varsaturi in doza mica, dar deprimarea centrului vomei in doza mare;

 deprimarea centrului tusei;

 mioza

 efecte vegetative hiperglicemie, bradicardie;


 efecte metabolice scaderea metabolismului bazal, reducerea capacitatii de termoreglare, combaterea
frisoanelor;

 efecte endocrine scaderea secretiei de gonadotrofine si cresterea secretiei de prolactina.


MORFINA

Efecte periferice:
efect constipant; staza biliara;

 disurie; scaderea tonusului miometrului;

 eliberarea de hstamina cu bronhospasm, eruptii cutanate, scaderea


tensiunii arteriale;

 cresterea tonusului musculaturii striate.


MORFINA

 Indicatii:

 pentru efect analgezic in dureri puternice care nu mai raspund la


alte analgezice,
 in cancere in fazele terminale,
 durerea din infarctul miocardic acut,
 postoperator,
 traumatisme majore cu exceptia celui craniocerebral.
 pentru efectul antidispneic in edemul pulmonar acut.
CĂI DE ADMINISTRARE

 oral - efectul maxim la 2 ore, durată mai lungă


 parenteral - i.m. sau s.c., efectul maxim la 1 oră, durata - de 4-7
ore
 i.v - rezervată situaţiilor de urgenţă, în chirurgie preoperator, în
timpul intervenţiilor chirurgicale
 dispozitive (prevăzute cu sisteme protectoare faţă de
supradozare) care permit autoadministrarea - anestezie
controlată de pacient (PCA)
 intratecal şi peridural - în travaliu sau postoperator
 cale rectală – biodisponibilitate redusă, cu variaţii mari
PREPARATE ŞI DOZE

 oral - 5-30 mg la 4-6 ore


 comprimate retard - concentraţie relativ constantă pentru
12 ore
 injectabil - 10-20 mg. la 6 ore s.c. sau i.m.
 i.v. - odată 10 mg lent
 intrarectal - supozitoare, 10-30 mg la 4 ore
FENTANYL

 compus de sinteză fenilpiperidinic cu potenţă mare


 stimulează puternic receptorii μ
 potenţă analgezică de aproximativ 100 de ori mai mare
decat a morfinei
 debut al acţiunii mai rapid şi durata efectului mai scurtă
 efecte minime asupra presiunii intracraniene
 nu determină eliberare de histamină
 frecvent - rigiditatea musculaturii trunchiului
FENTANYL

 INDICAȚII

- în anesteziologie pentru suplimentarea analgeziei, i.v. sau


intratecal
- pentru realizarea anesteziei controlate de pacient (PCA)
 în durerea cronică - pe cale transdermică, sub formă de plasturi
TTS (timp de 72 ore, dupa care se inlocuiesc cu un alt plasture
aplicat in alt loc)
 copii - acadele cu fentanyl
Fentanyl
Oxicodona
 De 2 ori mai potentă față de morfină

Se administreaza oral, mai ales în asociere cu


analgezice- antipiretice pentru calmarea durerilor
de intensitate moderată.
METADONA (SINTALGON)

 analgezic foarte puternic, cu potență mai mare decât a morfinei;


 deprimă respirația;
 nu produce tulburări gastro-intestinale;
 are efect slab musculotrop, spasmolitic;
 se indică în: dureri traumatice, dureri reumatice (lumbago,
sciatica), dureri neoplazice, colica renala, infarct miocardic,
edem pulmonar acut, sevraj morfină

 este contraindicata in: abdomen acut, staza bronsica,


traumatisme cranio-cerebrale, stari septice,
Coeficientul echianalgezic (pe 24 h, raportat la morfină)
Dose × conversion
Drug
factor
Pethidine (oral) ×0.125

Pethidine (i.v.) ×0.4

Methadone ×1.5

Oxycodone ×1.5

Buprenorphine ×50

Tramadol x0.20

Codeine ×0.16

Dextropropoxyphene ×0.1

Morphine (i.v.) ×3

Morphine (oral) ×1

Atenție! Acestea sunt dozele echivalente aproximative, nu dozele de start!


DUREREA - TRATAMENT

DUREREA ACUTĂ DUREREA CRONICĂ


 Nonfarmacologic
 Nonfarmacologic Abordare psihologică şi

educativă
Psihoterapie, TENS,
 Farmacologic
acupuntură, bloc
•Farmacologic

•…………
ABORDARAREA FARMACOLOGICĂ
SCARA TRATAMENTULUI ANTIALGIC A OMS

Treapta 3 : Opioide majore


Morfină

Treapta 2: Opioide ± non-


opioide
Codeină, tramadol

Treapta 1: non-
opioide
Paracetamol, AINS

DUREREA
TREAPTA ANALGEZICĂ OMS I:
ANALGEZICELE NON-OPIOIDE (PENTRU
DURERE UȘOARĂ PÂNA LA MODERATĂ)

 Pacienţii cu durere uşoară trebuie trataţi cu paracetamol (prima intenție)


în doza de 500-1000 mg la 4-6 h (max 4 g/zi) sau cu un antiinflamator
nesteroidian (în durerile inflamatorii). Alegerea preparatului trebuie
individualizată.
TREAPTA ANALGEZICĂ OMS II: OPIOIDE MINORE
+ ANALGEZICE NON-OPIOIDE (PENTRU DUREREA
MODERATĂ)

 1. Pacienţii cu durere moderată trebuie trataţi cu codeină, dihidrocodeină


sau tramadol PLUS paracetamol sau un antiinflamator ne-steriodian.

2. Dacă efectul opioidului slab la doză optimă nu este adecvat, nu va fi
schimbat pe un alt opioid minor, ci se va avansa pe treapta III a scării
analgezice.

3. Analgezicele combinate, conţinând doze subterapeutice de opioide
minore, nu ar trebui utilizate pentru controlul durerii la pacienţii cu
cancer.
TREAPTA ANALGEZICĂ OMS III: OPIOIDE
MAJORE (PENTRU DUREREA MODERATĂ -
SEVERĂ)

 1. Morfina este opioidul de primă alegere pentru tratamentul durerii de


intensitate moderată - severă la pacienţii cu cancer.

2. Calea de administrare orală este cea mai recomandată şi trebuie
utilizată oricând este posibil.

3. Opioidele alternative trebuie luate în consideraţie în cazul în care
titrarea dozei de morfină este limitată de efectele adverse ale acesteia .
Conversia de la morfină la alte opioide va ține seama de dozele
echianalgezice.
ABORDARAREA FARMACOLOGICĂ
DUREREA ACUTĂ
Se incepe cu palierul 1,2 sau 3 in funcţie de intensitatea durerii

Treapta 3 : Opioide majore


Morfină

Treapta 2: Opioide ± non-


opioide
Codeină, dextropropoxifen,
tramadol

Treapta 1: non- ABORDARE


opioide DESCENDENT
Paracetamol, AINS Ă

DUREREA
ABORDARAREA FARMACOLOGICĂ
DUREREA CRONICA
Se pleacă de la primul palier

Treapta 3 : Opioide majore


Morfină

Treapta 2: Opioide ± non-


opioide
Codeină, dextropropoxifen,
tramadol

Treapta 1: non-
opioide ABORDARE
Paracetamol, AINS ASCENDENTĂ

DUREREA
PRINCIPII GENERALE ALE TRATAMETULUI CU
OPIOIZI:
 Prescriere pe cale orală
 Prescriere la intervale regulate ”around the clock”, nu la
nevoie
 Prescrierea respectând treptele analgezice stabilite de OMS
 Prescrierea de antialgic pentru tratarea acceselor dureroase
 Urmărirea efectelor adverse
 Adaptarea dozelor în funcție de necesități (Tratamentul
durerii este simptomatic, se bazează pe intensitatea durerii,
nu pe gravitatea bolii!).
 Nu există doze standard la care să se ajungă prin titrare.
PRINCIPII GENERALE ALE TRATAMETULUI CU
OPIOIZI:
 Tratamentul se efectuează în funcţie de intensitatea durerii
şi de nevoile pacientului

 Nu există doze standard


 pot fi administrate in siguranța in doze crescande pana ce
durerea este controlata, atata vreme cat efectele secundare
sunt tolerabile
 Eficacitatea se evaluează după 3 X T1/2 (12 h la clorhidrat
de morfină, 36-72 h la formele retard)
INIŢIEREA ŞI TITRAREA MORFINEI
ADMINISTRATE PE CALE ORALĂ
1. Doza de opioid trebuie titrată în aşa fel încât să asigure analgezie
maximă cu minimum de efecte secundare pentru fiecare pacient în parte.

2. Oricând este posibil, titrarea se va efectua folosind preparate de morfină


cu eliberare imediată.

3. Preparatele de morfină cu eliberare imediată trebuie administrate la 4 ore


pentru a menţine niveluri analgezice constante .

4. Când se iniţiază tratamentul opioid cu preparate de morfină orală cu


eliberare imediată, se va începe cu 5-10 mg la 4 ore, dacă nu există
contraindicaţii.

5. La obținerea efectului analgezic dorit se va înlocui morfina orală cu


eliberare imediată cu preparate de sulfat de morfină cu eliberare prelungită
(administrate la 12 h)
ANALGEZIA PENTRU DUREREA INCIDENTALĂ
(ACUTIZARE, DUREREA BREAKTHROUGH)
1. Toţi pacienţii trataţi cu opioide pentru durere moderată - severă trebuie
să aibă acces la analgezice pentru durerea incidentală (acutizare), cel
mai frecvent sub forma preparatelor de morfină cu eliberare imediată.

2. Doza de analgezic pentru durerea incidentală (durerea breakthrough)


trebuie să fie de 1/6 -1/10 din doza totală zilnică de morfină orală.

3. Analgezia pentru durerea incidentală poate fi administrată oricând,


asociat anal­geziei regulate, dacă pacientul are durere . A nu se depăși 4
doze succesive în 4 h.

4. Frecvența crescută a episoadelor dureroase necesită reevaluarea și


adaptarea dozelor de morfină de bază.
DUREREA ACUTĂ
 se pot administra în orice situaţii clinice însoţite de
dureri puternice
1. Infarct miocardic acut
 efectul analgezic, acţiunea tranchilizantă, si
acţiunea coronarodilatatoare
2.Edemul pulmonar acut cardiogen
 scade presarcina, postsarcina, reduce anxietatea şi
amelioreaza dispneea
DUREREREA ACUTĂ
3. Colici biliare şi renale - numai cand antispasticele nu
sunt suficiente; în asociere cu un antispastic
4. Arsuri extinse
5. Traumatisme severe – excepţie TCC
6. Analgezie obstetricală - petidina
 la nou-născut - naloxonă în vena ombilicală pt a
preveni depresia respiratorie
DUREREA ACUTĂ
7.Chirurgie - preanestezie, adjuvant în timpul
anesteziei generale pentru completarea analgeziei,
anestezie locală peridurală, postoperator, pentru
intervenţii chirurgicale minore