Proiectarea MRR-CP cu mai multi dinţi

a) Parametrii iniţiali (daţi)

- MN [Nm] – cuplul nominal;
- nN [rot/sec] – turaţia nominală;
- f [Hz] – frecvenţa;
- UN [V] – tensiunea nominală;
- m – numărul de faze;

b) Parametrii necondiţionaţi
- νz – arcul de înjumătăţire a zonei se determină din Tab. 4, pag. 62;
- Nz – numărul de zone se determină din Tab.4, pag. 62;
- Kb – factorul total de înfăşurare, depinde de numărul de zone Nz şi de schema lor de
conectare – Tab. 13, pag. 113;
- KI – factorul de curent – Tab. 13, pag. 113.

c) Parametrii condiţionaţi
Se aleg pe baza experientei de proiectare.
- ρp – factorul de pierderi interne; valori recomandate: ρp = (0,1 ÷ 0,15);
- ku – factorul de umplere a crestăturii; valori recomandate: ku = (0,3 ÷ 0,6);
- ν – parametrul caracteristicii mecanice – Fig. 3.2;
- sinθ – parametrul sarcinii – Fig. 3.3;
- ωr – viteza de rotaţie relativă de lucru – Fig. 3.3 – valori recomandate: (8,8 ÷ 0,95);
- Ωr [rad/sec] – viteza unghiulară de sincronism a rotorului – rel. (1.17):
  c   nN 1
r   T   , (3.1)
Rr 30 r
în care ΩT [rad/sec] este viteza unghiulară a punctului de tangenţă – rel. (2.1):
T    2    f . (3.1’)
- Ω’r [rad/sec] – viteza unghiulară a rotorului (de lucru):
  nN
 'r  .
30

d) Parametrii variabili
Sunt parametri care se pot modifica în cursul procesului de calcul. Aici intră: materialele
statorului şi rotorului (Cap. 3.1).
- µs – permeabilitatea magnetică relativă a statorului: µs = 4000;
- Bst m [T] – inducţia magnetică maximă în miezul statorului; valori recomandate: (0,6 ÷ 0,9)
T pentru MRR-S şi (0,1 ÷ 1,4) T pentru MRR-R;
- µr – permeabilitatea magnetică relativă a rotorului, Fig. 3.4;
- Jad [A/m2] – densitatea de curent admisibilă; valori recomandate: Jad = (6·106 ÷ 12·106)
A/m2;
- J = (0,7 ÷ 0,8) Jad [A/m2] – densitatea de curent de calcul;
- Z – numărul de dinţi ai statorului, conform Tab. 14;
- kM [m/H] – coeficientul cuplului – Tab. 14;
- kz – coeficientul lăţimii dintelui; valori recomandate: kz = (0,3 ÷ 0,5);
- kl – lungimea relativă a statorului: kl = ls/Ds; valori recomandate: kl = (0,2 ÷ 0,8);

1 
 
 Numărul de dinţi la stator Z = Nz/Zz, conform rel. (1.54) se alege din condiţia de localizare a
zonelor (Fig. 1.22). Numărul de dinţi recomandaţi în zona Zz este dat în Tab. 11, unde este indicat
şi numărul minim admisibil Zz min ales la diametrul statorului Ds ≤ 30 mm.

e) Parametrii fundamentali
- εz – întrefierul relativ:
Z  nN D Z  nN
z   r  , (3.6)
60  ar  f  r Ds 60  ar  f  r
unde νar =1 - ordinul armonicii, conform precizărilor de la pag. 59, în funcţie de tipul de excitaţie;
- εδ – excentricitatea relativă de calcul, conform Fig. 3.9;
- λc – permeanţa specifică a fluxurilor de scăpări în crestătură – Fig. 3.5;
- λf – permeanţa specifică a scăpărilor frontale – Fig. 3.6;
- λA – permeanţa specifică a modelului cu un singur dinte pe zonă – Fig. 3.7;
- ε1 – excentricitatea de calcul – Fig. 3.7;
- kε – coeficient de excentricitate – fig. 1.8;
- λz – permeanţa geometrică de scăpări echivalentă (totală):
 z  c   f   A . (3.4)
- λ0 – permeanţa geometrică specifică (pe unitatea de lungime) maximă, la aşezarea coaxială
a rotorului (ε = 0) şi cu ambele crestături necrestate:
 z  12
0  1  . (3.3)
2  (1   z )
- γB – raportul inducţiilor magnetice în miez şi în întrefierul δ:
1  z Bst m
B   . (3.5)
0 B m
- Bδ m [T] – inducţia magnetică în întrefier:
Bst m
B m  . (3.5.1)
B
f) Determinarea dimensiunilor principale
Dimensiunile principale ale MRR-CP sunt: diametrul Ds şi lungimea l ale miezului statoric,
precum şi întrefierul geometric eg dintre miezurile celor două armături rel. (3.9).
ETAPA I
- Diametrul statorului Ds [m]:
(1   p )  M N
Ds  3 , (3.17)
k M  k z  k  kl  B2 m  sin 

în care kε se găseşte în graficul din Fig. 1.8. Valoarea obţinută pentru Ds se rotunjeşte până la cea
mai apropiată valoare normalizată (recomandată).
- Lungimea pachetului statoric ls:
l s  k l  Ds . (3.17.1)
Considerând Dt – ca fiind grosimea tunei tole (uzual, Dt = 0,5 mm), se calculează numărul
de tole care formează pachetul:
l
nt  s , (3.17.2)
Dt
care se rotunjeşte la un număr întreg, după care se calculează valoarea reală a lungimii pachetului
statoric ls.
- Întrefierul geometric eg:

2 
 
  D
eg  z s . (3.9)
2 Z
- Diametrul rotorului Dr:
Dr  Ds  2  e g . (3.17.3)
ETAPA II
- Grosimea rotorului hr:
D
hr  0,6    k z  s (3.18)
Z
şi prin intermediul graficului din Fig. 3.10 a) sau b) se determină valoarea coeficientului de
intensificare a efectului pelicular k.
ETAPA III
- Înălţimea jugului statoric hjs:
  k z  Ds
h js  . (3.21)
2Z
- Înălţimea penei hp şi a capului dintelui hcd: statistic, hp + hcd = 1 mm.
- Grosimea relativă a penei νp:
h p  hcd
p  . (3.14)
Ds
- Înăltimea relativă a jugului statoric νjs:
h js
 js  . (3.15)
Ds
- Diametrul statorului la bobine Dc:
Dc  Ds  (1  2  p ) . (3.10)
- Parametrul Ac:
 z  Bst m
Ac  , (3.12)
2     0     B  J  ku  Dc
în care µ0 = 4·π·10-7 [H/m] este permeabilitatea magnetică a aerului (vidului).
- Înălţimea relativă a unei bobine νc:
1 kz
c   1  4  Ac  (1  k z ) 2  1 . (3.11)
2
- Lungimea medie a liniei magnetice lM:
  Dc  Z  
lM     1  ( c  p  0,5  js )  1  p  . (3.8)
Z    
ETAPA IV
- Inducţia magnetică în stator Bst m:
(1   p )  M N
Bst m   B  . (3.22)
k M  k z  k  kl  Ds3  sin 
- Parametrul de calcul h0:
2,5 10 4   z  (2  Z  kl   2 )
h0  . (3.23)
  k z  kl  ku  c  (1  k z   c )  f  Dc2
- Parametrul fundamental h:
h
h 0 . (3.23.1)
B
- Coeficientul tensiunii electromotoare kE:

3 
 
 e 1,3h
kE  , (3.24)
2
în care e = 2,718 este numărul lui Euler.
Calculul datelor de bobinaj şi a indicatorilor energetici
- Numărul de spire al bobinei wb:
2  kE kb  U N
wb   , (3.25)
4,44    k s  1  h 2 f  k z  l s  Ds  Bst m

unde coeficientul ks care ţine seama de influenţa efectului pelicular se determină cu graficul din
Fig. 3.11.
- Valoarea întrefierului la aşezarea coaxială a rotorului δ0:
Ds  Dr
0  . (3.25.1 – pag.19)
2
- Inductanţa unei bobine când rotorul este aşezat axial L0:
L0     0  k z  l s  Ds  wb2  ( 0  Z ) 1 . (3.25.2)
- Rezistenţa ohmică a unei bobine rz:
rz    L0  h0 . (3.27)
- Verificarea parametrului h:
rz  0
h , (3.23)
  L0  (1   z )
- Parametrul care caracterizează gradul de modulare a întrefierului λm:
2  1
m  . (3.30)
2  (1   z )   z  12
- Coeficientul de permeanţă global λ:
  th (m  h ) . (3.31)
- Unghiul de conducţie al diodei αc se determină din graficul din Fig. 2.23.
- Parametrul care cracterizează unda curentului:
 h  c 
 2  
      h  sin  c  cos  c  1  2    1  h   e 2 
1  m  cos c   1    cos c   2 2  h 4  h2  
 2   2     
ki  (3.29)
2  2 2  
1 h    1  h 1  h  cos  c  2  h  sin  c  
 2h  4h 2  
   
- Reactanţa de magnetizare a întrefierului Xδ:
k
X   2  2  E    L0 . (3.28)
ki
- Reactanţa echivalentă de scăpări Xzs:
X zs  (1   B )  X  . (3.32)
- Funcţia de intensificare a pierderilor în rotorul nelamelat fr(k) – se determionă din Fig. 3.11.
- Funcţia de intensificare a efectului pelicular fz(k) – se determină din Fig. 3.12.
- Coeficientul ks – se determină din Fig. 3.11.
- Impedanţa raportată a rotorului Z’r:
Z r'  2 10 6  Z  kl  f z (k )  wb2  f   r  e j  z . (3.33)
- Impedanţa totală a modelului cu un singur dinte ZD – Fig. 3.1:
j  X   Z r'
Z D  rz  j  X zs  . (3.33.1)
j  X   Z r'

4 
 
 - Rezistenţa totală
t a schemei echivaalente cu unn dinte RD:
RD  Re(Z D ) . (3.334)
- Reactanţa totala
t a scheemei echivaalente cu un dinte XD:
X D  Im(Z D ) . (3.334)
- Modulul im
mpedanţei tootale echivaalente ZD:
2 X2 .
Z D  RD D (3.334)
- Tensiunea de
d calcul Uz:
U N  kb
Uz   (1  0,6  h) . (3.335)
Z
- Curentul prrin bobină Iz:
Uz
Iz  . (3.355)6
ZD
- Secţiunea conductorulu
c ui bobinei Scu:
I
S cu  z . (3.337)
J
După calcuulul secţiuniii se adoptă valoarea sttandard a seecţiunii şi a diametruluui (de exempplu
AS 685-75).
din STA
- Secţiunea cuprului
c în crestătură
c Sb:
Sb  2  wb  S cu . (3.338)
- Secţiunea cuprului
c carre depinde de
d secţiuneaa crestăturii S’b:
D2
Sb'  k  S cr  0,9    ku  c  (1   c )  s . (3.339)
Z
- Valoarea effectivă a currentului de linie Il:
Il  K I  I z . (3.440)
- Coeficientu
ul km se deteermină confform rel. (3.41).
- Puterea apaarentă S:
S  k m U N  I l . (3.441)
- Puterea la arbore
a P2 :
MN
P2    n N  . (3.442)
30
- Puterea pierdută prin efect
e Joule Pj:
P j  Z  RD  I z2 . (3.443)

- Valoarea taabelată a pieerderilor speecifice PFe0 – se elege din

d tabelul de
d mai sus.
- Volumul dee fier în stattor Vs:

5 
 
 2 2
 Ds  2  c  Dr  2  h js 
    l s   s 
D
Vs  l s       . (3.43.1)
 2   2 
- Volumul de fier în rotor Vr:
2 2
D   D  2  hr 
Vr    l s   r     l s   r 2  . (3.43.2)
 2   
- Masa fierului din stator ms:
ms   Fe  Vs , (3.43.3)
- Masa fierului din rotor mr:
mr   Fe  Vr , (3.43.4)
3
în care ρFe = 7860 [kg/m ].
- Pierderile în fier PFe:
2
 B   f 
PFe  PFe0   st      (ms  mr ) , (3.44)
 Bst 0   f 0 
 
unde f0 = 50 Hz, Bst0 = 1,98 [T], β = 1,2.
- Secţiunea polului Sz – pag. 42:
k    Ds  l s
Sz  z . (3.44.1)
Z
- Forţa de atracţie maximă a unui pol Qm:
B2 m  S z
Qm  . (1.92)
2  0
- Forţa de atracţie pe pol Q:
3  Qm
Q . (1.36)
4
- Pierderile prin frecarea de rulare Pfr:
Pfr  k fr  T  cos , (3.45)
unde kfr este coeficientul pierderilor prin frecarea de rulare – pag. 128.
- Pierderile prin frecarea de alunecare Pfa:
P fa  ( r   'r )  M N . (3.46)
- Pierderile mecanice totale Pmec:
Pmec  P fr  PFa . (3.47)
- Pierderile suplimentare Ps:
Ps   s  ( P j  PFe  Pmec ) , (3.48)
în care σs – coeficientul pierderilor suplimentare – pag. 128.
- Pierderile totale în MRR-CP Σp:
p  (1   s )  ( Pj  PFe  Pmec ) . (3.49)
- Randamentul motorului η:
P2
 . (3.50)
P2  p
- Factorul de putere cosφ:
P  p
cos   2 . (3.51)
S
- Randamentul energetic η·cosφ:
P P2
  cos  2  . (3.52)
S k m U N  I l

6