Master : Comunicare și discurs intercultural Masterand : Omurzac Ayla

în spațiul european Anul : I

REVISTA EX PONTO
TEXT IMAGINE METATEXT
 Este o revistă trimestrială publicată de Editura EX PONTO şi S.C.INFCON S.A
Constanţa, având ca Director Fondator pe Ioan Popişteanu (1942-2012) și Director General:
Leonard Vizireanu.
Apare sub egida Uniunii Scriitorilor din România, cu susţinerea Filialei „Dobrogea” a
Uniunii Scriitorilor din România şi cu sprijinul ROMDIDAC S.A. Bucureşti.
În redacție îi avem ca Redactor şef pe Ovidiu Dunăreanu, Redactor şef-adjunct: Nicolae
Rotund, Redactori: Angelo Mitchievici, Ileana Marin (S.U.A.), Sorin Roşca, Lăcrămioara
Berechet, Olimpiu Vladimirov (Tulcea), Prezentare grafică: Constantin Grigoruţă,
Tehnoredactare: Aura Dumitrache și Prepress: Leonard Vizireanu.
În colegiul științific sunt prezenți Sorin Alexandrescu, acad. Solomon Marcus, Andrei
Bodiu, Ioan Stanomir, Vasile Spiridon, Doina Păuleanu, Antonio Patraş, iar în colegiul
consultativ: Florin Şlapac, Ion Roşioru, Stoica Lascu, Bardu Nistor, Ştefan Cucu, Virgil Coman
și Liviu Lungu.
Revista se difuzează în Constanţa, prin reţeaua chioşcurilor "Cuget Liber" s.a., La
Muzeul de Artă Constanţa, în Bucureşti, la Centrul de Difuzare a presei de la Muzeul Literaturii
Române, prin abonamente şi direct, de la sediul Redacţiei.
Apariţia unei publicaţii de anvergură cu deschidere naţională şi internaţională, asemenea
revistei EX PONTO - text/imagine/metatext, într-un spaţiu de margine cum este ţinutul dintre
Dunăre şi Marea Neagră, în care tradiţia editării unor reviste cultural-literare performante a fost
destul de săracă, se dovedeşte un act de cultură dintre cele mai benefice şi mai demne de luat
în seamă. Mai ales când acesta nu este iniţiat de foruri locale sau centrale, ci este expresia unei
iniţiative particulare.
Întemeietorii revistei (octombrie 2003) au fost Ioan Popişteanu, directorul Bibliotecii
Universităţii „Ovidius” din Constanţa şi al Editurii „Ex Ponto”, prozatorul Ovidiu Dunăreanu
(atunci proaspăt demisionat din funcţia de redactor şef al revistei „Tomis”), criticii literari
Nicolae Rotund şi Ileana Marin, Paul Prodan, directorul general al S.C. INFCON S.A. şi poetul
Olimpiu Vladimirov din Tulcea. La scurt timp, lor li s-au adăugat eseistul şi criticul Angelo
Mitchievici, plasticianul Constantin Grigoruţă, poetul Sorin Roşca şi tehnoredactorul Aura
Dumitrache.
Programul revistei, expus în primul număr (octombrie-decembrie 2003), are ca obiectiv
principal promovarea performanţelor literar-artistice şi culturale regionale, într-un echilibru
obiectiv cu cele naţionale şi internaţionale. Revista şi-a impus, încă din start, să continue spiritul
şi înălţimea profilate de revistele de renume din Dobrogea: Analele Dobrogei, Arhiva Dobrogei,
Revista Dobrogeană, Festival, Litoral, Tomis (cel de până în anul 2003), de unde şi larga
deschidere tematică a ei, configurând astfel specificitatea ţinutului de la mare şi o imagine
aparte a sa în ansamblul revistelor româneşti contemporane.
EX PONTO se doreşte o publicaţie ofensivă, de actualitate, deschisă schimbului de idei,
lipsită de inhibiţii şi complexe provinciale, călăuzită de spirit polemic, exigenţă, obţinându-şi
reputaţia din notorietatea semnăturilor şi consistenţa textelor, un instrument de identificare a
unui spaţiu şi a unei elite intelectuale.
În cele trei segmente ale sale - text/imagine/metatext - prevalează: literatura originală -
poezia, proza, memorialistica, teatrul - traducerile; prezentarea unor mari artişti contemporani
ai imaginii şi reproduceri color după lucrările acestora; cronicile, eseurile, studiile de critică şi
istorie literară, de estetică şi comparatistică, de filosofie, istorie, arheologie, antropologie,
cercetare ştiinţifică, artă, interviurile, dezbaterile etc.
Publicarea unor materiale în limbi de circulaţie: engleză, franceză, italiană, spaniolă,
germană face din revistă o publicaţie cu deschidere maximă către spaţiul european.
Ministerul de Externe al României, prin Departamentul Românilor de Pretutindeni a
selectat şi difuzat revista pe întregul mapamond.1
În EX PONTO (nr. 3-4, 2017), Ovidiu Dunăreanu, redactorul-şef, poartă un dialog cu
Rodica Lăzărescu, în care expune programul editorial al acestei reviste constănţene, ce apare
sub egida Uniunii Scriitorilor. Reproducem două scurte pasaje: „Ex Ponto a reuşit să impună
un program de promovare a performanţelor literare, artistice şi culturale regionale într-un
echilibru obiectiv cu cele naţionale şi internaţionale, de susţinere a unui climat literar autentic,
de cultivare a spiritului critic, conturând prin larga deschidere tematică specificitatea ţinutului
de la mare, ţinut integrat sudului românesc, arealului oriental-mediteraneean, celui balcanic şi
sud-estic european. (…) (Dobrogea) este o provincie românească de o frumuseţe geografică
greu de definit în cuvinte. Misterioasă, inconfundabilă, multimilenară îi este şi istoria, cum şi
coloratura omenească, una dintre cele mai originale şi mai expresive, mai eterogene şi
cosmopolite. Specificul dobrogean se integrează specificului naţional, cu nota lui de
originalitate, mai subliniat, cum ar spune G. Călinescu, şi anume el reprezintă partea de
meridionalism, partea solară a arhitecturii noastre sufleteşti şi spirituale.” Asemenea articole de
precizare a intenţiilor programatice, scrise de cei ce fac diversele reviste culturale, sunt bine
venite şi ele ar ajuta la definirea profilului respectivelor publicaţii culturale şi a specificităţii
lor. Ceea ce ar fi în folosul tuturor: şi al redactorilor, şi al cititorilor.2

1
http://www.romdidac.ro/Revista-EX-PONTO/
2
http://www.romlit.ro/index.pl/revista_revistelor11113
 Revista Ex Ponto, adevărata continuatoare, prin echipă şi program, a prestigioasei
reviste Tomis din Constanţa, se situează, cu fiecare nouă apariţie, în plină actualitate culturală.
În numărul octombrie-decembrie 2006 al publicaţiei, Ovidiu Dunăreanu, semnatarul
editorialului, aduce în prim-plan o revistă de limbă română din München, Observator, condusă
de Radu Bărbulescu. Cititorilor le sunt oferite apoi pagini inedite din jurnalul lui Pericle
Martinescu, pe care orice redacţie din Bucureşti ar fi fost încântată să le includă în sumar. Dintr-
un roman care se anunţă să fie un bestseller, Copilul de foc de Mirela Stănciulescu, este publicat
un capitol edificator. Se remarcă, de asemenea, poemele lui Gheorghe Istrate, Liviu Capşa,
Cassian Maria Spiridon, Arthur Porumboiu şi Dan Ioan Nistor. Prezenţa printre colaboratori a
unor tineri critici literari: Angelo Mitchievici, Paul Cernat, Bianca Burţa Cernat este
încurajatoare, iar versiunea românească a unor piese de teatru de avangardă de Daniil Harms şi
Igory Bhterev, datorată lui Leo Butnaru, aduce necesara deschidere spre universalitate.3
Cel dintâi articol al primei apariții în anul 2017, editorialul, poartă semnătura latinistului
Ştefan Cucu şi îi este dedicat „unuia dintre cei mai mari reprezentanţi ai liricii universale“,
Publius Ovidius Naso, de la a cărui naştere s-au împlinit, 2.060 de ani, comemorându-se,
totodată, în 2017, bimilenarul morţii sale. De asemenea, coperta întâi a revistei îi este dedicată
„poetului gingaşelor iubiri“.
Editorialul „Anul OVIDIUS şi profundele sale semnificaţii în spaţiul românesc şi în cel
pontic“ se încheie cu un fel de „concluzie“ a modului în care este celebrat autorul „Tristelor“ şi
„Ponticelor“ la Marea Neagră: „Existenţa unei universităţi de prestigiu în Dobrogea - singura
universitate din lume care poartă numele de «Ovidius», a unui Centru de Studii Ovidiene, a
unui teatru, a unui liceu, a unui oraş şi a unei mari pieţe publice cu numele marelui exilat este
o dovadă a omniprezenţei, a permanenţei spiritului ovidian în spaţiul pontic“.
În secţiunea „Text“, cititorii vor descoperi un interviu acordat Angelei Baciu de către
Ana Blandiana şi dedicat poetei în contextul aniversării zilei sale de naştere (25 martie).
Răspunsul la prima întrebare reflectă ritmul trepidant al vieţii marii intervievate: „Îmi propun
să-mi simplific mereu viaţa, să o eliberez din programări, planuri, proiecte, interviuri, să-mi
rămână mai mult spaţiu liber pentru reverie şi meditaţie, pentru scris şi citit. Din păcate, nu prea
reuşesc. Am sentimentul că sunt într-un mixer care se învârte din ce în ce mai repede şi ameninţă
să se oprească prin explozie“. Tot în secţiunea „Text“ se regăsesc fragmente de proză, dar şi
poezii, precum şi pagini de memorialistică, redactorul-şef al revistei „Ex Ponto“, Ovidiu
Dunăreanu, invitându-ne să aruncăm o privire în „Oglinzile memoriei“.

3
http://www.romlit.ro/index.pl/actualitatea111110
 Secţiunea „Imagine“ îi este dedicată plasticianului Filiz Velula, reproducerile după
lucrările sale fiind însoţite de opiniile critice ale Doinei Păuleanu, critic şi istoric de artă,
director al Muzeului de Artă din Constanţa.
Comentarii, interpretări, lecturi, critica ideilor literare, profiluri intelectuale şi teorii
literare ocupă un loc important în secţiunea „Metatext“ a publicaţiei constănţene.4

4
https://www.ziuaconstanta.ro/stiri/cultura/revista-ex-ponto-invitatie-la-lectura-cu-gandul-la-ovidius-galerie-
foto-627714.html?print