Cum se înființează un SRL

Înfiinţarea unei firme este, pentru majoritatea antreprenorilor, primul pas în mediul de
afaceri. Cea mai răspândită formă de organizare a firmelor este SRL-ul (Societatea cu
răspundere limitată), aceasta fiind una dintre cele mai sigure variante de organizare pentru
asociaţi. Siguranţa în cazul societăţilor tip SRL este dată de faptul că asociaţii (persoane
fizice) unei astfel de firme vor fi răspunzători în caz de insolvenţă doar cu patrimoniul firmei
şi capitalul social pe care l-au adus în firmă. Numărul de asociaţi este limitat la 50, însă este
permis ca o persoană fizică sau juridică să fie asociat unic într-un SRL.

Modalitatea de deschidere a unui SRL este reglementată prin Legea 31/1990 şi se constituie
în 4 paşi obligatorii: constituirea dosarului de înfiinţare, depunerea dosarului la Registrul
Comerţului, şedinţa de judecată, ridicarea actelor firmei. Cu toate acestea, înaintea acestor
etape, solicitantul trebuie să mai parcurgă câţiva paşi: stabilirea obiectului de activitate al
firmei, în conformitate cu clasificarea din codul CAEN, alegerea formei juridice (SRL, SRL-
D), verificarea disponibilităţii numelui dorit şi rezervarea sa la Registrul Comerţului,
stabilirea sediului social, încheierea actului constitutiv, depunerea capitalului social la o
bancă (minimum 200 lei).

Etapa 1: Constituirea dosarului de înfiinţare

Dosarul de înfiinţare cuprinde o serie de acte necesare pentru înfiinţare firmă. Acesta va
ajunge în şedinţa de judecată, prin urmare trebuie îndeplinite anumite condiţii stricte de
conţinut şi formă ale documentelor, pentru a evita respingerea sau amânarea dosarului. Este
recomandat ca o parte dintre aceste acte să fie redactate de către specialişti.

Etapa 2: Depunerea actelor la Registrul Comerţului

Dosarul alcătuit în prima etapă se va depune la Registrul Comerţului, în vederea remedierii

eventualelor nereguli înainte de a ajunge în faţa instanţei şi pentru a primi un bon de
înregistrare. În această etapă se vor plăti taxele de registru, eliberându-se foaia de calcul şi
chitanţa aferentă taxei. Acestea din urmă se depun la Registratură.

Etapa 3: Şedinţa de judecată

Şedinţa de judecată se desfăşoară tot la Registrul Comerţului în raza căruia se află sediul
social al firmei. Aceasta va fi programată după depunerea dosarului, iar solicitantul se va
prezenta conform bonului de înregistrare primit.Există posibilitatea, în cazul în care există
anumite complicaţii în dosar, ca solicitantul să fie nevoit să îşi susţină cauza în faţa
judecătorului. O eventuală amânare poate dura între două şi cinci săptămâni.

Etapa 4: Ridicarea dosarului

Dosarul final va fi ridicat tot de la Registrul Comerţului, de la Biroul Eliberări. În baza legii
31/1990, termenul de desfăşurare a procedurilor de la Registrul Comerţului este de 3-5 zile
lucrătoare de la aprobarea dosarului în şedinţa de judecată.
 Compania ENRON
Falimentul Enron

Cauzele care au dus la transformarea unui faliment intr-o incalcare a legii, au fost, in
principal de natura economica, si au fost in numar de doua. Prima, a fost folosirea unor
practici contabile foarte complicate, prin care Enron a reusit sa ascunda datorii de miliarde de
dolari, iar a doua, legata de firma de consultanta Andersen, care se face vinovata atat de
"neglijenta" in observarea si aducerea la cunostinta investitorilor a acestor practici, cat si de
distrugerea unui numar foarte mare de documente care ar fi putut avea legatura cu falimentul
Enron. Agentiile de rating anuntau in noiembrie 2001 retrogradarea obligatiunilor Enron la
statutul de "junk bonds", ceea ce insemna ca trebuiau platite imediat datorii de 4 miliarde
dolari, iar Dynegy, compania energetica aflata de ani de zile in umbra gigantului din Texas,
anulase oficial fuziunea cu Enron, care ar fi putut salva cel mai mare faliment din istorie.
Apoi, evenimentele s-au precipitat: scãderea cursurilor, neîncrederea investitorilor,
degradarea notatiilor, primele bãnuieli privind manipulãrile conturilor, primele demisii,
spirala conform cãreia fiecare componentã antrena o altã componentã si care a condus, la
începutul anului 2002, la demisia presedintelui si fondatorului Kenneth Lay si declararea
falimentului grupului. Diferitele anchete au pus în luminã principalele aspecte ale acestui
esec financiar major, de ordinul a 100 miliarde de dolari datorii, dintre care o parte nu mai
putea sã fie acoperitã. Cifrele de afaceri fuseserã artificial majorate, luându-se ca bazã
contractele încheiate sau în curs de negociere, si nu cum este uzanta pentru intermediar,
numai comisioanele încasate sau angajate. Calculatã pe aceastã bazã (valoarea contractatã sau
negociatã), cifra de afaceri efectivã ajunsese la 6 miliarde de dolari.

Enron a dat faliment în luna decembrie 2001, când s-a descoperit că avea datorii
nedeclarate în valoare de câteva milioane de dolari.

Leonardo: Este în viaţă după ce a Închis 100 de magazine

Reţeaua de magazine de încălţăminte Leonardo ajunsese la 250 de magazine în România,

Ungaria, Bulgaria şi Moldova, dar şi la datorii de circa 100 de milioane de euro, înainte de
intrarea în insolvenţă. Spre sfârşitul anului 2009 a fost pronunţată intrarea în insolvenţă, iar
după un proces de restructurare compania controlată de omul de afaceri orădean Florin Panea
a ajuns la 150 de magazine, renunţând la toate subsidiarele externe. La un an de la intrarea în
insolvenţă a fost aprobat şi planul de reorganizare.

Trecerea de la PIC la Succes

Declinul reţelei de hipermarketuri PIC s-a suprapus cu dosarele penale în care a fost implicat
Cornel Penescu, unul dintre acţionarii companiei, care a devenit cunoscut ca finanţator al
echipei de fotbal FC Argeş.Toate hipermarketurile au fost închise şi patru dintre acestea,
situate în oraşele Piteşti, Craiova, Oradea şi Călăraşi au fost preluate de către omul de afaceri
Nicolae Sarcină, proprietarul reţelei de magazine Succes.

Andrei Mihaela Mădălina