Investeşte în oameni!

METODE INTERACTIVE DE PREDARE, ÎNVĂŢARE, EVALUARE

Modul I

1. Metodele didactice reprezintă:

a) modalitatea prin care profesorul îl ajută pe elev să acceadă la cunoaştere şi să-şi dezvolte
capacităţile intelectuale, priceperile, deprinderile, aptitudinile, sentimentele şi emoţiile;

b) ,,calea de urmat în activitatea comună a educatorului şi a educaţilor, pentru îndeplinirea

scopurilor învăţământului’’ (C. Moise – 1998)

c) Un element de detaliu ce intră în componenţa procedeelor didactice.

2. Funcţiile metodelor didactice sunt:

a) Cognitivă, formativ-educativă, instrumentală, normativă şi strategică;

b) Cognitivă, formativ-educativă, motivaţională, strategică şi normativă;

c) Cognitivă, formativ-educativă, motivaţională, instrumentală, normativă ;

3. Printre metodele şi procedeele evaluativ-stimulative se numără şi:

a) Observarea şi aprecierea verbală, lucrările scrise, examenele ;

b) Lucrările experimentale, lucrările scrise şi examenele;

c) Lucrările practice şi aplicative, observarea şi aprecierea verbală, chestionarea orală.

4. Nu reprezintă un avantaj al metodei studiului de caz:

a) Solicitarea unui timp relativ scurt de prelucrare şi experimentare a fiecărui caz.

b) Creşterea spiritului de echipă;

c) Oportunitatea unei legături între teorie şi practică;

5. Strategia didactică nu presupune:

a) Un ansamblu de metode, tehnici, mijloace de învăţământ şi forme de organizare a activităţii în

vedera realizării cu eficienţă a învăţării;

b) un set de acţiuni de predare orientate intenţionat către atingerea unor finalităţi specifice.
Investeşte în oameni!
c) ,,calea de urmat în activitatea comună a educatorului şi a educaţilor, pentru îndeplinirea scopurilor
învăţământului’’ (C. Moise – 1998)

6. Raportul dintre metoda didactică şi strategia didactică este dat de:

a) formele de organizare a activităţii (frontală, colectivă, pe grupe, în microgrupe, individuală, mixtă);

b) diferenţele legate de timpul pedagogic alocat în proiectarea şi realizarea activit ăţilor de predare-
învăţare-evaluare.

c) stilul educaţional al cadrului didactic.

7. Factorii / variabilele de care depinde organizarea strategiilor didactice, în general şi a strategiilor

didactice interactive, în special, ţin de:

a) Profesor, elev, dotarea materială a şcolii şi a cadrului didactic ;

b) Profesor, elev, curriculum şcolar şi organizarea şcolară;

c) Profesor, elev, curriculum şcolar şi dotarea materială a şcolii.

8. În cadrul strategiilor didactice interactive:

a) Profesorul este un transmiţător de cunoştinţe, iar elevul este un participant activ în procesul de
instruire;

b) Profesorul este un animator al grupului, iar elevul este un simplu receptor;

c) Profesorul este un animator al grupului, iar elevul este un participant activ în procesul de predare-
învăţare-evaluare.

9. Elementele componente ale unei strategii didactice sunt:

a) modul de organizare a elevilor (frontal, individual, grupal); tipul de învăţare; sarcina de învăţare
comună/diferenţiată; dirijarea învăţării (controlată, semi-independentă, independentă); metode şi
mijloace;

b) modul de organizare a elevilor (frontal, individual, grupal); tipul de învăţare; sarcina de învăţare
comună/diferenţiată; dirijarea învăţării (controlată, semi-independentă, independentă);

c) modul de organizare a elevilor (frontal, individual, grupal); sarcina de învăţare

comună/diferenţiată; dirijarea învăţării (controlată, semi-independentă, independentă); metode şi
mijloace;
Investeşte în oameni!
10. Etapele elaborarii unei strategii didactice eficiente presupune următoarele etape:

a) de proiectare, aplicare, evaluare şi apreciere;

b) de preproiectare, proiectare, aplicare şi apreciere;

c) de preproiectare, proiectare, evaluare şi apreciere.

MODULUL al II-lea

1. Elevul interactiv este coparticipant şi coresponsabil în actul de predare-învăţare-evaluare,

presupunând din partea acestuia următoarele caracteristici:
a) depune eforturi de reflecţie personală, de gândire; redescoperă noi adevăruri; efectuează acţiuni
mintale şi practice de căutare, cercetare; nu realizează nimic deosebit şi devine oarecum
nemulţumit că nu este „suficient” de apreciat ;
b) depune eforturi de reflecţie personală, de gândire; redescoperă noi adevăruri; efectuează acţiuni
mintale şi practice de căutare, cercetare; reelaborează noi cunoştinţe;
c) depune eforturi de reflecţie personală, de gândire; redescoperă noi adevăruri; efectuează acţiuni
mintale şi practice de căutare, cercetare; Are experienţe fragmentare, fracţionate după cum îi
dictează evenimentele particulare;

2. Factorii care blochează creativitatea şi activismul elevilor în şcoală sunt:

a) De ordin emoţional, cultural şi material;
b) De ordin emoţional, perceptiv şi material;
c) De ordin emoţional, cultural şi perceptiv.

3. Seria care conţine numai trăsăturile specifice creativităţii de grup este:

a) Operativitate în rezolvarea problemelor complexe; gândire sistemică, judeacată independentă, dar
şi dependentă de ideile şi cunoştinţele celorlalţi membri ai grupului; Sistem multicriterial de
evaluare şi clasificare a ideilor şi forţă în aplicarea şi valorificarea noului;
b) Operativitate în rezolvarea problemelor complexe; gândire unilateral-explorativă, uneori marcată
de prejudecăţi şi prea puţin disciplinată; Sistem multicriterial de evaluare şi clasificare a ideilor şi
forţă în aplicarea şi valorificarea noului;
c) Operativitate în rezolvarea problemelor complexe; judeacată independentă, dar şi dependentă de
ideile şi cunoştinţele celorlalţi membri ai grupului; acţionează principiul comunicării nelimitate;
capacitate limitată în producţia de idei;

4. Seria care conţine numai metode de predare-învăţre interactivă de grup este:

a) Metoda predării-învăţarii reciproce, Metoda Mozaicului, Metoda Piramidei şi Metoda Florii de
nufăr;
b) Metoda predării-învăţării reciproce, Metoda Mozaicului, Metoda piramidei şi Metoda schimbării
perechii;
c) Metoda predării-învăţării reciproce, Metoda Mozaicului, Metoda piramidei şi Metoda Diagrama
cauzelor şi a efectului;

5. Seria care conţine numai metode de sistematizare şi evaluare alternative şi interactive de grup este:
a) Metoda Diagrama cauzelor şi a efectului, Metoda Florii de nufăr si Metoda R.A.I.
b) Metoda Diagrama cauzelor şi a efectului, Metoda Florii de nufăr şi Metoda Pălăriilor gânditoare;
c) Metoda Florii de nufăr, Metoda Pălăriilor gânditoare şi Metoda R.A.I.
Investeşte în oameni!

6. Seria care conţine numai metode de rezolvare de probleme prin stimularea creativităţii este:
a) Brainstorming, Metoda Pălăriilor gânditoare şi Metoda Florii de nufăr;
b) Brainstorming, Metoda Pălăriilor gânditoare şi Explozia stelară.
c) Brainstorming, Metoda Pălăriilor gânditoare şi Metoda Studiului de caz.

7. Strategiile care stau la baza Metodei predării/învăţării reciproce sunt:

a) Rezumarea, punerea de întrebări, clarificarea datelor şi prezicerea;
b) Analiza, rezumare, punerea de întrebări şi clarificarea datelor
c) Rezumarea, analiza, punerea de întrebări şi clarificarea datelor.

8. Seria care conţine numai avantajele Metodei Mozaicului este:

a) Dezvoltarea capacităţilor de ascultare, vorbire, cooperare, reflectare, gândire creativă şi rezolvarea
de probleme; întărirea coeziunii grupurilor, dispariţia ierarhiilor din rândul elevilor şi posibilitatea
elevilor de a lucra cu fiecare dintre membrii colectivului;
b) Dezvoltarea capacităţilor de ascultare, vorbire, cooperare, reflectare, gândire creativ ă şi rezolvarea
de probleme; întărirea coeziunii grupurilor, dispariţia ierarhiilor din randul elevilor şi
îmbunătăţirea comunicării;
c) Îmbunătăţirea comunicării; întărirea coeziunii grupurilor, dispariţia ierarhiilor din rândul elevilor şi
posibilitatea elevilor de a lucra cu fiecare dintre membrii colectivului;

9. Metoda ,,Pălăriilor gânditoare’’ presupune ca pălăria:

a) Albă – să informeze, galbenă – să aducă beneficii, albastră – să clarifice, roşie – să spună ce simte,
verde – să identifice greşelile şi neagră – să genereze idei noi;
b) Albă – să aduca beneficii, galbenă – să informeze, albastră – să clarifice, roşie – să spună ce simte,
verde – să genereze idei noi şi neagră – să identifice greşelile
c) Albă – să informeze, galbenă – să aducă beneficii, albastră – să clarifice, roşie – să spună ce simte,
verde – să genereze idei noi şi neagră – să identifice greşelile .

10. Prima întrebare care se impune în elaborarea unei strategii de evaluare este:
a) De ce evaluăm?;
b) Ce evaluăm?;
c) Cum evaluăm?.

Modulul al III-lea

1. Dintre cele patru mari întrebări ale profesorului (CE?, CU CE?, CUM?, ȊN CE MOD?), constructivismul
accentuează pe:
a) CE voi aduce la cunoştinţa elevilor?,
b) CU CE resurse voi lucra?
c) CUM cunoaştem?.

2. Nu reprezintă un beneficiu al constructivismului:

a) Cunoştinţele sunt transferabile în alte contexte, aplicabile şi în alte situaţii faţă de cele în care au
fost însuşite;
b) Educatorii constructivişti nu pot contabiliza progresul elevilor.
c) Constructivismul promovează învăţarea din viaţa reală pentru viaţa reală, stimulând astfel
curiozitatea naturală şi interesele elevilor.
Investeşte în oameni!
3. Ideea centrală a constructivismului este următoarea;
a) cei ce învaţă îşi construiesc o nouă cunoaştere pe temeliile învăţărilor anterioare,
experimentând şi reflectând asupra experienţelor;
b) cunoaşterea este o simplă transmitere a informaţiilor de la un individ la altul, în care
recepţia/recepţionarea este fundamentală;
c) cei ce învaţă nu trebuie să confrunte cunoştinţele lor cu ceea ce întâlnesc în ocaziile nou create
de învăţare.

4. Dezideratul major al educaţiei postmoderniste:

a) să ştii ce să faci cu ceea ce ai învăţat.
b) înveţi pentru „a şti” şi a stoca o serie de informaţii din diferite domenii;
c) descoperă ştiinţa şi nu încerca să o înţelegi;

5. Seria care conţine numai trăsături specifice pegagogiei moderne este:

a) profesorul este cel care decide cum, cât şi de ce transmite cunoştinţele; culturile sunt respectate;
învăţarea se realizează nu numai în clasă, ci şi în comunitate;
b) Se pune accent pe dialog, pe procesele de negociere; favorizează învăţarea autonomă; culturile
sunt respectate; învăţarea se realizează nu numai în clasă, ci şi în comunitate;
c) Se pune accent pe dialog, pe procesele de negociere; favorizează învăţarea autonomă; învăţarea
se realizează nu numai în clasă, ci şi în comunitate; valorile importante sunt raţionalitatea şi
progresul.

6. Nu reprezintă un obiectiv al educaţiei postmoderne:

a) să te desăvârşeşti în şi prin muncă creatoare;
b) a învăţa să gândeşti liber şi critic;
c) să nu-ţi asumi riscuri de niciun fel.

7. Seria care conţine numai competenţele profesorului necesare susţinerii învăţării prin cooperare:
a) energizantă, empatică, ludică, organizatorică şi interrelaţională;
b) energizantă, rigidă , ludică, organizatorică şi interrelaţională;
c) energizantă, empatică, autoritară, organizatorică şi interrelaţională.

8. Etapele strategiei de muncă în echipă sunt:

a) Constituirea grupului de lucru, faza documentării şi a cercetării, faza dezbaterilor colective,
structurarea demersurilor pentru stabilirea concluziilor.
b) Constituirea grupului de lucru, familiarizarea cu elementele problemei, faza documentării şi a
cercetării, faza dezbaterilor colective, structurarea demersurilor pentru stabilirea concluziilor.
c) Constituirea grupului de lucru, familiarizarea cu elementele problemei, faza documentării şi a
cercetării, structurarea demersurilor pentru stabilirea concluziilor.

9. Factorii care infuenţează învăţarea prin cooperare sunt:

a) Compoziţia grupului, sarcina şi scopul grupului şi normele de grup;
b) Compoziţia grupului, sarcina şi scopul grupului şi stimularea competiţiei;
c) Compoziţia grupului, stimularea competiţiei şi normele de grup.

10. Principiile învăţării prin cooperare (după C.-L. Oprea) sunt:

a) Interdependenţa pozitivă, responsabilitatea individuală, formarea şi dezvoltarea capacităţilor
sociale, interacţiunea faţă în faţă, împărţirea sarcinilor în grup;
Investeşte în oameni!
b) Interdependenţa pozitivă, responsabilitatea individuală, formarea şi dezvoltarea capacităţilor
sociale, interacţiunea faţă în faţă, împărţirea sarcinilor în grup şi reflectarea asupra modului cum
se vor realiza sarcinile;
c) Interdependenţa pozitivă, responsabilitatea individuală, formarea şi dezvoltarea capacităţilor
sociale, împărţirea sarcinilor în grup şi reflectarea asuproa modului cum se vor realiza sarcinile;