115 - Gruia Elena - Tema1

UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale OIPOSDRU UNIVERSITATEA BABEŞ-BOLYAI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI, POSDRU 2007-2013 2007-2013 CLUJ-NAPOCA

PROTECŢIEI SOCIALE ŞI
PERSOANELOR VÂRSTNICE
AMPOSDRU
Investeşte în oameni!
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin
Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013
Axa prioritară 1 „Educaţia şi formarea profesională în sprijinul creşterii economice şi dezvoltării societăţii bazate pe
cunoaştere”
Domeniul major de intervenţie 1.3 „Dezvoltarea resurselor umane din educaţie şi formare profesională”
Titlul proiectului „Perfecţionarea cadrelor didactice, din învăţământul liceal, care predau discipline
economice”
Contract POSDRU/87/1.3/S/63908
Nr. ________ / ________
TEMA 1.1
Descrieţi importanţa fişei psihopedagogice în procesul învăţării disciplinelor de
marketing
Necesitatea cunoasterii personalitatii elevilor.
Pentru societatea de astazi, multe din problemele individului tind sa devina din ce in ce mai mult
probleme ale societatii. Efectele extinse ale transformarilor care au loc in dinamica sociala determinind
aceasta schimbare de atitudine. In acelasi timp, problemele majore ale societatii, in special problemele cu
caracter prospectiv, se inscriu ca probleme ale formarii personalitatii individului.
Respectarea individualitatii elevului, formarea si dezvoltarea in concordanta cu liniile proprii de
dezvoltare ale acestuia devin deziderate cu tendinta de accentuare permanenta. Se are in vedere faptul
ca fiecare copil are un fond propriu ereditar si ca dezvoltarea lui are loc in conditiile specifice de mediu,
fata de care acesta depune efort continu de adaptare.
Afirmatia conform careia trecutul conditioneaza viitorul iar vitorul organizeaza prezentul, se
contureaza ca valabila in liniile largi de desfasurare a fenomenelor sociale, dar si in conditiile de
dezvoltare individuala a persoanei.
Preocuparile de identificare si cultivare a specificului individual al copilului sunt justificate si de
prezenta stiintei in actiunea de orientare scolara si profesionala care contribuie la inlaturarea intimplarii,
neinformarii sau a capriciilor in alegerea profesiunii, inlesneste, in acelasi timp trecerea de la un criteriu
constatativ, dogmatic si statistic la unul formativ dinamic si interpretativ.
ROMÂNIA
FONDUL SOCIAL EUROPEAN UNIVERSITATEA BABEŞ-BOLYAI CLUJ-NAPOCA
FACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICE ŞI
Investeşte în GESTIUNEA AFACERILOR
OAMENI Str. Mihail Kogălniceanu, nr. 1, 400084 Cluj-Napoca

Tel.: (00) 40 - 740 - 077521
Fax: (00) 40 - 364 - 815679
E-mail: contact@educatieeconomica.ro Pag. 1/25
Web: www.educatieeconomica.ro
AMPOSDRU
Este bine ca fişele psihopedagogice să fie completate doar la finele clasei terminale; excepţie fac:
-elevii identificaţi cu comportament deviant, cu fapte antisociale;
-cei care solicită fişa psihopedagogică, pentru că le este necesară la o altă instituţie a statului, etc.
Oricum, o fişă psihopedagogică corect întocmită are la bază:
-observarea sistematică, pe termen lung, a elevului;
-discuţii cu familia;
-consultarea documentelor şcolare (cataloage, foi matricole, etc.)
-ancheta socială (de preferat, efectuată de personal calificat);
-teste psihologice (aplicate de psiholog atestat) etc.
O fişă psihopedagogică întocmită într-un mod neriguros poate avea chiar efectul contrar celui
aşteptat.
Tabelele cu elevi cu nevoi speciale se pot completa pe parcurs, pe măsură ce aceştia sunt identificaţi.
Continutul fisei psihopedagogice:
- DATE BIOGRAFICE
1. Date personale
2. Date familiale (date despre familia elevului):
• Tipul de familie:
• Componenţa/structura familiei: părinţi (tutori), fraţi/surori, etc
• Influenţe din afara familiei (vecini, prieteni, colegi, etc):
• Condiţii de viaţă (familială) şi de muncă ale elevului:
• Condiţii materiale şi spirituale (în familie):
Atmosfera şi climatul familial educativ
3. Evenimente semnificative în evoluţia elevului (până în prezent)
4. Dezvoltarea fizică şi starea de sănătate a elevului:
5. Performanţe şcolare (situaţia şcolară până în prezent):
 Succese remarcabile (cercuri, olimpiade, concursuri şcolare, etc):
 Activităţi/preocupări extraşcolare (plastice, muzicale, sportive, etc):
6. Profil psihosocial (caracterizare psihosocială)
6.1. Particularităţi ale proceselor cognitive şi stilului de muncă intelectuală
ROMÂNIA

Tel.: (00) 40 - 740 - 077521
Fax: (00) 40 - 364 - 815679
AMPOSDRU
7. Caracteristici ale funcţiei senzorio-perceptive şi de reprezentare:
 Predomină modalitatea vizuală de percepţie a informaţiei
 Predomină modalitatea auditivă de percepţie a informaţiei
 Percepţie difuză, superficială a materiei de învăţat
 Percepţie complexă, spirit de observaţie
8. Caracteristici ale dezvoltării intelectuale / nivelul de inteligenţă
o Particularităţi ale memoriei:
o Particularităţi ale imaginaţiei
o Particularităţi ale limbajului
o Atenţia:
o Caracteristici motivaţionale şi volitive
o Stilul de muncă
o Particularităţi ale proceselor afective:
a). Emotivitate:
 foarte emotiv, excesiv de timid,emoţiile îi perturbă activitatea;
 emotiv, fără reacţii dezadaptative;
 îndrăzneţ, neemotiv.
b). Dispoziţie afectivă predominantă:
 vesel, optimist;
 mai mult trist, deprimat.
9. Trăsături de personalitate specifice
• Temperamentul:
 puternic exteriorizat, impulsiv, nestăpânit, inegal, iritabil, uneori agresiv, activ, rezistent
la solicitări, cu tendinţe de dominare a altora;
 calm, controlat, reţinut, lent, uneori nepăsător, mai greu adaptabil, rezistent la solicitări
repetitive;
 hipersensibil, interiorizat, retras, nesigur, anxios;
 tip combinat
ROMÂNIA

Tel.: (00) 40 - 740 - 077521
Fax: (00) 40 - 364 - 815679
AMPOSDRU
• Însuşiri aptitudinale
 lucrează repede, rezolvă uşor şi corect sarcinile de învăţare
 rezolvă c rect, dar consumă mai mult timp şi investeşte mai multă energie;
 lucrează greoi, cu erori, nu se încadrează în timp.
• Trăsături de caracter:
a). Atitudinea faţă de muncă:
 pozitivă
 negativă:
b). Atitudinea faţă de alţii:
 pozitivă:
 negativă:
c). Atitudinea faţă de sine:
 pozitivă:
 negativă:
10. Conduita elevului la lecţie şi în clasă
10.1. Conduita la lecţie:
 atent, participă activ, cu interes;
 atenţia şi interesul inegale;
 de obicei pasiv, aşteaptă să fie solicitat;
 prezent numai fizic, cu frecvente distrageri.
10.2. Purtarea în general:
 exemplară, ireproşabilă;
 corectă, civiincioasă;
 cu abateri comportamentale relativ frecvente, dar nu grave;
 abateri comportamentale grave, tendinţe spre devianţă, devianţă.
11. Conduita în grup. Integrarea socială a elevului:
11.1 Participarea la viaţa de grup:
 mai mult redusă, rezervat, izolat, puţin comunicativ;
 participă la activitatea de grup numai dacă este solicitat;
ROMÂNIA

Tel.: (00) 40 - 740 - 077521
Fax: (00) 40 - 364 - 815679
AMPOSDRU
 este în contact cu grupul, se integrează, dar preferă sarcinile executive.
 caută activ contactul cu grupul, sociabil, comunicativ, cu iniţiativă, bun organizator şi
animator al grupului.
11.2. Cum este văzut de colegi:
 bun coleg, sensibil, te înţelegi şi te împrieteneşti uşor cu el;
 bun coleg, săritor la nevoie, te poţi bizui pe el;
 preocupat mai mult de sine, trăsături individualiste, egoiste.
11.3. Colegii îl apreciază pentru:
 rezultatele la învăţătură;
 performanţele extraşcolare;
 pentru că este prietenos, apropiat.
ROMÂNIA

Tel.: (00) 40 - 740 - 077521
Fax: (00) 40 - 364 - 815679
AMPOSDRU
TEMA 1.2
APRECIATI IMPORTANTA CONSILIERII EDUCATIONALE SI A ORIENTARII SCOLARE
SI PROFESIONALE PENTRU O ORGANIZATIE SCOLARA
Importanta consilierii educationale si a orientarii scolare si profesionale reiese din alegerea
elevilor de liceu dupa absolvire prin alegerea specializarilor pe care acestia le urmeaza.
În afară de faptul că orientarea şcolară şi profesională vine în sprijinul fiecărui elev în parte, ea are o
importanţă deosebită şi pentru organizaţia şcolară.
Astfel educaţia devine un mecanism mult mai eficient, depăşind statutul de pregătire a elevilor pentru
universitate.
Dintre beneficiile organizaţiei şcolare ca urmare a orientării şcolare şi profesionale considerăm a fi
următoarele :
- alegerea şcolii şi profesiei adecvate, astfel încât la absolvire să evite alienarea profesională şi
şcoala să se situeze pe o poziţie bună în clasificarea instituţiilor de învăţământ din judeţul respectiv;
- alegerea metodelor de învăţare adecvate;
- alegerea mijloacelor didactice;
- alegerea formelor de organizare a procesului de învăţământ (lecţiile);
- stabilirea formelor de activitate extraşcolară;
- ca rezultat deosebit al unei competente şi eficiente orientări şcolare şi profesionale este formarea
personalităţi şi realizarea unei calificări, a unei pregătiri profesionale elevate;
- performanţe creative, active şi responsabile, toate conducând la alegerea şcolii respective de
către viitorii candidaţi;
- rezultate şcolare mai bune;
- climat şcolar constructiv;
- o relaţie mai bună între elevi şi cadre didactice;
- creşterea motivaţiei pentru învăţare;
- creşterea satisfacţiei faţă de calitatea procesului educaţional din şcoală;
ROMÂNIA

Tel.: (00) 40 - 740 - 077521
Fax: (00) 40 - 364 - 815679
AMPOSDRU
Un exemplu în acest sens din cadrul Liceului Tehnologic „Sf. Haralambie”, Turnu Magurele, îl constituie
colaborarea ca dirigintă cu consilierul şcolar, pentru a valorifica situaţiile identificate de acesta (elevi cu
cerinţe speciale, cu situaţi familiale speciale, etc.).
ROMÂNIA

Tel.: (00) 40 - 740 - 077521
Fax: (00) 40 - 364 - 815679
AMPOSDRU
TEMA 1.3
Explicaţi cerinţele fiecărui principiu didactic
Pe baza analizei şi interpretǎrii aspectelor pozitive oferite de teoria pedagogicǎ valoroasǎ din
trecut şi de practica instructiv – educativǎ din şcoala contemporanǎ pedago Igia ştiinţificǎ a stabilit un
sistem de principii didactice, fiecare din ele având cerinţe specifice, proprii. Care sunt aceste principii?
Principiul însuşirii conştiente şi active a cunoştinţelor, priceperilor şi deprinderilor.
Principiul intuiţiei sau unitǎţii dintre senzorial şi raţional, dintre concret şi abstract în procesul de
învǎţǎmânt.
Principiul accesibilitǎţii sau al orientǎrii dupǎ particularitǎţile de vârstǎ şi individuale ale elevilor.
Principiul sistematizǎrii şi continuitǎţii.
Principiul însuşirii temeinice a cunoştinţelor, priceperilor şi deprinderilor.
Formularea principiilor didactice şi numǎrul lor sunt aproximativ acelaşi în majoritatea lucrǎrilor
pedagogice care abordeazǎ prolematica lor.
Unii specialişti considerǎ tratarea diferenţiatǎ ca fiind un principiu distinct. Aceasta este asiguratǎ şi
realizatǎ prin respectarea particularitǎţilor psihologice de vârstǎ şi individuale ale elevilor – cerinţǎ
expresǎ a principiului accesibilitǎţii.
Alţii conferǎ statut de principiu acestei cerinţe, formulându-l ca atare (principiul respectǎrii
particularitǎţilor de vârstǎ şi individuale).
Diferenţe semnificatve, atât în ceea ce priveşte expresia lingvisticǎ cât şi conţinutul unora, apar în
lucrarea “Didactica modernǎ” în care sunt analizate urmǎtoarele principii:
• principiul psihogenetic al stimulǎrii şi accelerǎrii dezvoltǎrii stadiale a inteligenţei;
• principiul învǎţǎrii prin acţiune;
• principiul construcţiei comportamentale şi ierarhice a structurilor intelectuale;
• principiul stimulǎrii şi dezvoltǎrii motivaţiei pentru învǎţare.
Principiul însuşirii conştiente şi active a cunoştinţelor
A învǎţa conştient înseamnǎ a înţelege cunoştinţele memorate, omportanţa şi necesitatea însuşirii lor.
ROMÂNIA

Tel.: (00) 40 - 740 - 077521
Fax: (00) 40 - 364 - 815679
AMPOSDRU
Însuşirea activǎ a cunoştinţelor înseamnǎ dobândirea lor prin eforturi intelectuale susţinute, fapt ce
implicǎ: efectuarea de câtre subiect a unor operaţii de selectare a cunoştinţelor esenţiale, de prelucrare,
interpretare şi sistematizare a acestora; de memorare logicǎ Şi de aplicare a lor în practicǎ; formularea
unor ipoteze sau puncte de vedere personale; a unor noţiuni şi idei noi, fie pe baza observǎrii
independente a unor obiecte şi fenomene sau subsituite ale lor, fie printr-o activitate teoreticǎ a unor
cunoştinţe. Însuşirea activǎ a cunoştinţelor se defineşte, de asemenea, prin prezenţa interesului şi a
curiozitǎţii de a cunoaşte cât mai multe adevǎruri ştiinţifice.
Pornind de la aceste precizǎri terminologice, desprindem cerinţele acestui principiu:
a) Ỉnţelegerea cunoştinţelor de cǎtre elevi
Ỉnţelegerea este un act de gândire şi totodatǎ un rezultat al sǎu. Ea este “o modalitate a gândirii care
constǎ într-o detaşare relevantǎ a unor relaţii esenţiale dintre obiecte şi fenomene, având însemnǎtatea
unei descoperiri sau reflectǎri cognitive.”
b) Formarea unor motive superuoare faţǎ de activitatea de învǎţare.
Literatura psihopedagogicǎ consacratǎ problemei motivaţiei şcolare consemneazǎ douǎ categorii de
motive, în funcţie de natura lor şi de finalitatea spre care sunt direcţionate.
A. Motive externe, imediate sau apropiate:
• teama elevilor cǎ vor fi verificaţi şi, în consecinţǎ, cǎ vor primi o notǎ micǎ;
• teama de pedeapsǎ;
• dorinţa de a primi note Mari, un premiu sau o recompensǎ promisǎ;
• dorinţa de a se evidenţia şi impune în colectivul clasei etc.
Cunoştinţele însuşite sub impulsul aceptor motive un sunt durabile, ele vor fi uitate dup ǎ încetarea
acţiunii lor, deci dupǎ obţinerea, de cǎtre cel care învaţǎ, a efectului dorit.
Dupǎ verificarea oralǎ sau scrisǎ, dupǎ absolviera şcolii sau facultǎţii cel care a învǎţat sub impulsul unor
astfel de motive va întâmpina dificultǎţi în procesal de instruire continuǎ, deoarece un şi-a format
deprinderea şi obişnuiţa de a învǎţa sistematic, zi de zi, ci sporadic.
B. Motive interne, superioare sau de perspectivǎ:
• interesul şi pasiunea pentru cunoaşterea aprofundatǎ şi teminicǎ a unui domeniu al culturii umane
ROMÂNIA

Tel.: (00) 40 - 740 - 077521
Fax: (00) 40 - 364 - 815679
AMPOSDRU
• convingerea elevului cǎ informaţiile, priceperile, deprinderile pe care şi le însuşeşte contribuie la
formarea şi dezvoltarea personalitǎţii sale;
• dorinţa de a-şi însuşi o profesie şi de a deveni folositor societǎţii prin practicarea ei cu
competenţǎ;
• dorinţa şi nevoia de a rezolva cu ajutorul cunoştinţelor teoretice unele probleme practice;
• trebuinţa de cunoaştere, nevoia de a şti, plǎcerea de a învǎţa.
c) Fornarea gândirii independente
Procesul înţelegerii se desfǎşoarǎ şi se realizeazǎ prin implicarea subiectului cunoscǎtor, a diferitelor
componente ale personalitǎţii sale în activitatea de cunoaştere, deci şi în cea de învǎţare.
Ỉntre factorii psihologici implicaţi şi angajaţi, în cel mai înalt grad, în desfǎşurarea şi realizarea acestui
proces gândirea se situeazǎ în prim plan, întrucât direcţioneazǎ şi coordoneazǎ activitatea celorlalte
procese şi funcţii intelectuale, cu condiţia însǎ ca ea sǎ disputa de o relativǎ independenţǎ în demersurile
sale investigative şi rezolutive.
Ỉnsuşirea conştientǎ şi activǎ a cunoştinţelor, întemeierea procesului de învǎţare pe operaţiile gândirii
implicǎ, cu necesitate, capacitatea de a gândi independent, de a interpreta critic materialul teoretic şi
faptic, de a formula idei, puncte de vedere, ipoteze şi soluţii noi, originale, de a le interpreta şi
argumenta prin prisma unei viziuni proprii, personale.
Principiul intuiţiei
Principiul intuiţiei este o normǎ didacticǎ care exprimǎ necesitatea ca procesul de formare şi
însuşire a generalizǎrilor şi deprinderilor sǎ se sprijine pe perceperea unui material didactic natural sau
confecţionat, a unor exemple şi fapte concrete, asigurându-se, astfel, unitatea dintre imagine şi
abstracţia, dintre cunoaşterea senzorialǎ şi cunoaşterea logicǎ în procesul de învǎţǎmânt.
Întrucât acet principiu reclamǎ folosirea materialului didactic în activitatea de predare – învǎţare,
cerinţele specifice lui vizeazǎ calitatea materialului folosit, modul de prezentare şi de percepere a
acestuia, precum şi formele de îmbinare a intuirii materialului didactic cu explicaţiile profesorului.
a) Ỉn primul rând se impune cerinţa ca materialul intuitiv sǎ fie tipic, reprezentativ, adecvat conţinutului
şi obiectivelor lecţiei.
Aceasta trebuie sǎ aibǎ un numǎr suficient de însuşiri şi elemente semnificative şi necesare pentru
formarea sau ilustrarea unor generalizǎri.
ROMÂNIA

Tel.: (00) 40 - 740 - 077521
Fax: (00) 40 - 364 - 815679
AMPOSDRU
b) Materialului intuitiv sǎ fie prezentat la momentul oportun în desfǎşurarea lecţiei şi la un loc vizibil, care
sǎ permitǎ perceperea lui optimǎ de cǎtre toţi elevii. Perceperea optimǎ nu echivaleazǎ cu reflectarea sub
forma unor simple imagini figurative a materialului prezentat; ea presupune o atitudine activǎ a
subiectului cunoscǎtor a acestuia, în ordonarea şi structurarea elemetelor, în modificarea unor factori, în
stabilirea unor relaţii, concretizatǎ deci în acţiunea efectivǎ a elevului cu materilul didactic.
În funcţie de rolul îndeplinit, materialul didactic, poate fi prezentat în diferite momente ale lecţiei: înainte
de anunţarea subiectului lecţiei, îndeplinind o funcţie motivaţionalǎ; la începutul porcesului de comunicare
a noilor cunoştinţe pe parcursul acestui proces şi în etapa fixǎrii, îndeplinind funcţii specifice: cognitivǎ,
ilustrativǎ, de fixare şi consolidare.
c) Participarea activǎ a elevului în procesul perceperii materialului didactic este o cerinţǎ importantǎ, a
cǎrei respectare asigurǎ formarea unor generalizǎru corecte şi unor operaţii mintale corespunzǎtoare.
d) Dat fiind faptul cǎ materialul intuitiv prezintǎ o multitudine de însuşiri, atât esenţiale cât şi neesenţiale
– nedetaşate unele de altele, se impune cerinţa orientǎrii percepţiei şi atenţiei elevilor de cǎtre profesor,
prin cuvântul sǎu, spre însuşirile şi elementele esenţiale, semnificative, a cǎror cunoaştere concordǎ cu
scopul lecţiei.
e) Cea mai importantǎ cerinţǎ a principiului intuiţiei o constituie îmbinarea judicioasǎ a explicaţiilor
profesorului cu intuirea materialului didactic.
Principiul legǎrii teoriei de practicǎ
Pregǎtirea tineretului pentru a particiva activ şi constructiv la activitatea şi viaţa socialǎ implicǎ, cu
necesitate, printre altele, şi dobândirea unor priceperi şi deprinderi de muncǎ. Acestea nu se pot forma
decât prin exersarea elevilor în diverse activitǎţi practice, fundamentale pe cunoştinţele teoretice însuşite
de ei.
De asemenea, se impune cerinţa ca elevii sǎ aplice cunoştinţele teoretice în forme de activitate
cât mai variate pentru a le forma cât mai multe priceperi şi deprinderi şi pentru a menţine interesul şi
atenţia în desfǎşurarea activitǎţii în care ei se exerseazǎ.
Modalitǎţi de aplicare a cunoştinţelor în practicǎ
Acestea sunt numeroase şi variate şi diferǎ în funcţie de vârsta elevilor, gradul şi profilul şcolii şi
specificul obiectului de învǎţǎmânt. Le vom indica pe cele mai frecvente:
ROMÂNIA

Tel.: (00) 40 - 740 - 077521
Fax: (00) 40 - 364 - 815679
AMPOSDRU
• prezentarea de cǎtre profesor, în desfǎşurarea lecţiei, a domeniilor de aplicare a cunoştinţelor
predate reprezintǎ o cale de îmbinare a teoriei cu practica, accesibilǎ fiecǎrui educador;
• rezolvarea de exerciţii şi probleme;
• efectuarea unor operaţii de calcul şi mǎsurare, de analize gramaticale, literare;
Principiul accesibilitǎţii
Pentru a înţelege legitimitatea acestui principiu şi motivarea profund psihologicǎ a necesitǎţii
respectǎrii lui, reamintim una din caracteristicile dezvoltǎrii ontologice a omului şi anume – caracterul
stadial, fiecǎrui stadiu fiindu-i specifice anumite particularitǎţi psihologice şi un anumit sistem cognitiv –
informaţional.
Este cunoscut cǎ percepţia, memoria, gândirea, limbajul, imaginaţia, atenţia, voinţa, prezintǎ
particularitǎţi şi niveluri de dezvoltare diferite de la o vârstǎ la alta.
Datǎ fiind aceastǎ realitate psihologicǎ, diferenţiatǎ calitativ de la o peritadǎ de vârstǎ la lta, se
impune cerinţa, exprimatǎ de acest principiu, ca profesorul sǎ ţinǎ seama de aceste particularitǎţi, de
nivelul de dezvoltare pizca şi de pregǎtire a elevilor în procesal de transmitere a cunoştinţelor şi de
formare a priceperilor şi deprinderilor. A lua în considerare aceste aspecte înseamnǎ sǎ adapteze gradul
de dificultate a cunoştinţelor şi temelor şi volumul lor, precum şi procedeele folosite la nivelul de
dezvoltare pizca a elevilor.
Principiul însuşirii temeinice a cunoştinţelor
Este o normǎ didacticǎ conform cǎreia cunoştinţele esenţiale însuşite trebuie pǎstrate timp
îndelungat pentru a putea fi reproduse şi aplicate când va fi necesar.
Pentru a asigura însuşirea temeinicǎ a cunoştinţelor se impune respectarea urmǎtoarelor cerinţe:
a) respectarea în activitatea de predare – învǎţare a celorlalte principii didactice;
b) cunoaşterea scopului învǎţǎrii, a importanţei şi utilitǎţii cunoştinţelor, priceperilor şi
deprinderilor;
c) repetarea cunoştinţelor.
Repetarea cunoştinţelor poate fi efectuatǎ de elevi acasǎ sau în clasǎ, în cadrul diferitelor lecţii:
• în lecţia de comunicare şi însuşire a noilor cunoştinţe – în etapa verificǎrii cunoştinţelor anterioare
şi în etapa fixǎrii;
ROMÂNIA

Tel.: (00) 40 - 740 - 077521
Fax: (00) 40 - 364 - 815679
AMPOSDRU
• în lecţiile de fixare a cunoştinţelor şi de formare a priceperilor şi deprinderilor – în etapa verific ǎrii
selective a cunoştinţelor pe care se întemeiazǎ activitatea ce urmeazǎ a fi efectuatǎ de elevi;
• în lecţiile de recapitulare şi sistematizare, în care elevii îşi reactualizeazǎ şi consolideazǎ
cunoştinţele esenţiale, fundamentale dintr-unul sau mai multe capitole;
• în lecţia de verificare şi în alte situaţii de instruire.
ROMÂNIA

Tel.: (00) 40 - 740 - 077521
Fax: (00) 40 - 364 - 815679
AMPOSDRU
Tema 1.4
Realizaţi o analiză comparativă a strategiilor didactice adoptate în studierea
disciplinelor de marketing
Strategiile didactice
Metoda modelării
Avantaje
• stimulează spiritul de experimentare în plan mintal;
• cultivă raţionamentul prin analogie;
• dezvoltă capacitatea de a formula ipoteze şi alternative, de a alege soluţiile optime din mai multe variante.
Dezavantaje
• dat fiind caracterul de aproximaţie al modelului, folosirea sa incorectă poate prezenta riscul unor simplificări
care pot duce la înţelegerea incompletă, eronată a obiectelor luate în studiu.
Prelegerea
Avantaje
• este o metodă convenabilă pentru a transmite explicaţii;
• poate fi adaptată nivelului clasei;
• poate fi inspiratoare;
• necesită pregătire şi resurse minimale pentru profesorul cu experienţă;
• este o metodă rapidă de a prezenta un material;
• este o metodă de comunicare mai personală decât cele scrise.
Dezavantaje
• nu există feedback decât dacă înţelegerea s-a petrecut sau nu;
• nivelul de memorare este foarte scăzut, deci necesită şi o altă formă pentru asigurarea înţelegerii şi memorării
informaţiei;
• profesorul merge în acelaşi ritm cu toată clasa deodată;
• poate fi plictisitoare;
• nu există implicare activă a elevului.
Conversaţia
Avantaje
ROMÂNIA

Tel.: (00) 40 - 740 - 077521
Fax: (00) 40 - 364 - 815679
AMPOSDRU
se bazează pe învăţarea anterioară într-o manieră constructivă;
• produce învăţarea transferabilă;
• este o activitate dinamică şi interesantă pentru elevi;
• poate fi folosită pentru a disciplina un elev;
• încurajează dezvoltarea capacităţilor de gândire de rang înalt.
Dezavantaje
• este o metodă consumatoare de timp;
• face dificilă implicarea tuturor elevilor dintr-un grup;
• nu reprezintă o tehnică simplă.
Învăţarea prin descoperire/cercetare
Avantaje
• este legată de persistenţa în memorie a ceea ce s-a învăţat pe această cale, sporirea capacităţii de a
recunoaşte principiile învăţate pe această cale atunci când se prezintă în contexte diferite (sporirea
capacităţii de transfer al învăţării);
• sporirea motivaţiei pentru învăţare întrucât descoperirea este o plăcere pentru orice elev.
Dezavantaje
• sunt legate de consumul mare de timp;
• costul ridicat ca urmare a faptului că necesită resurse
materiale, de timp şi de spaţiu
Metodele expozitive (expunerea
Avantaje
• reprezintă o cale simplă şi economică de comunicare a cunoştinţelor (un volum mare de informaţii este transmis
într-un timp scurt);
• oferă posibilitatea unei abordări sistematizate şi integrale a temei tratate;
• oferă posibilitatea clarificării noţiunilor de bază;
• furnizează un suport pentru studiul individual;
• permit adaptarea discursului verbal la nivelul intelectual al elevilor.
Dezavantaje
• determină la elevi o stare de receptare pasivă, cunoştinţele fiindu-le oferite sub formă de produse finite;
• conexiunea inversă nu se realizează în mod corespunzător;
ROMÂNIA

Tel.: (00) 40 - 740 - 077521
Fax: (00) 40 - 364 - 815679
AMPOSDRU
• nu există posibilităţi de tratare diferenţiată a elevilor
Metoda CUBUL
Avantaje
• determină participarea conştientă a elevilor prin implicarea maximă a acestora în rezolvarea sarcinilor;
• permite diferenţierea sarcinilor de învăţare;
• formează deprinderi de muncă intelectuală;
• stimulează gândirea logică a elevilor;
• creşte responsabilitatea elevului faţă de propria învăţare, dar şi faţă de grup;
• sporeşte eficienţa învăţării – elevii învaţă unii de la alţii;
• dezvoltă abilităţi de comunicare şi cooperare.
Dezavantaje
• rezolvarea sarcinilor solicită resurse mari de timp;
• se creează un zgomot oarecare;
• facilitează erori în învăţare;
• nu există un control precis asupra cantităţii / calităţii cunoştinţelor dobândite de fiecare elev.
ROMÂNIA

Tel.: (00) 40 - 740 - 077521
Fax: (00) 40 - 364 - 815679
AMPOSDRU
TEMA 2
Marketingul firmei
1. Cercetarea pietei
Studiile si cercetarile in marketing sunt destinate a ajuta in luarea deciziilor. Studiile au ca scop
obtinerea, interpretarea, analizarea datelor pentru a procura informatii pentru cel care are puterea de
decizie. Informatia obtinuta trebuie sa reflecte realitatea pentru a nu conduce la decizii eronate. Studiile
si cercetarile de marketing urmaresc activitati foarte variate, putand fi utilizate pentru diagnosticarea
unei probleme sau rezolvarea sa.
Procesul elaborarii cercetarii de marketing poate fi descompus in patru etape: identificarea problemei sau
oportunitatii, planul cercetarii, realizarea cercetarii, pregatirea si prezentarea raportului.
• Identificarea problemei sau a problemei necesita o cercetare exploratorie care permite gasirea
ideilor si un studiu a consecintelor asupra firmei si a personalului. Este esentiala definirea problemei in
termeni suficient de largi, tinandu-se cont de concurentii imediati si de alte produse substituite celor
produse de firma in cauza. Aceasta etapa permite definirea obiectivelor studiului, problemelor de rezolvat
si a modului in care informatiile vor fi utilizate de responsabilii cu studiu de marketing.
• Planul cercetarii descrie caracteristicile studiului si procedurile care vor fi folosite; cuprinde
alegerea cadrului metodologic si datelor de colectat, metodelor selsctionate pentru culegerea acestora si
tehnicile care permit transformarea lor in informatii utile; se termina prin elaborarea unui buget.
• In studierea unei probleme de marketing se disting in mod traditional trei cai: exploratorii,
descriptive si cauzale.
• Metodele, regulile de decizie si ipotezele privind datele obtinute trebuie sa fie puse in evidenta
• Bugetul ansamblului cercetarii trebuie sa fie de asemenea prezentat incluzand nu numai estimari
asupra costului ci si scadenta staudiului.
• Realizarea studiului corespunde executiei planului de cercetare si necesita folosirea si analizarea
datelor adunate.
• Culegerea informatiilor se realizeaza in mai multe moduri, punand deasemenea problema alegerii
esantionului de plecare de la care au fost obtinute datele.
ROMÂNIA

Tel.: (00) 40 - 740 - 077521
Fax: (00) 40 - 364 - 815679
AMPOSDRU
• Cercetarea informatiilor este realizata plecand de la sursele care culeg informatii pentru obiective,
ea putand fi efectuata plecand de la sursele de informare utilizate mai ales pentru satisfacerea nevoii de
informatii determinata de problemele puse.
• Sursele de informare sunt de mai multe feluri : secundare si primare
• Informatia secundara este usor de cules, costa adesea foaret putin, foarte abundenta dar are
posibilul inconvenient de a fi inadecvat fata de problema studiata. In alte situatii se dovedesc a fi
folositoare pentru a valida informatii primare.
• Sursele de informatie secundare sunt de origine interna sau externa.
• Sursele interne nu sutn scumpe, provenind de la diferite servicii ale firmei (contabilitate,
financiar, comercial). Datele despre concurenta pot fi culese urmarindu-se rapoartele intocmite de
vanzatori.
• Sursele externe pot avea drept origine statul, institutii si asociatii, sursele comerciale.
• Metodele de culegere a datelor cuprind observarea, experimentarea, ancheta. Observarea are
particularitatea de a nu necesita consimtamantul sau cooperarea celui care da raspunsuri. Exista diverse
forme de observare : control, depistare, analiza continutului, observarea mecanica si observarea
individuala.
• Observarea individuala poate fi utilizata intr-un mediu controlat. Spre exemplu, anumiti fabricanti
de jucarii (Price, Fisher) observa utilizarea produselor lor de catre copiii propriilor angajati, in gradinitele
firmelor lor. Obervarea poate fi facuta si pe teren – inrregistrarea numarului de inmatriculare a masinilor
parcate la un supermarket permite studierea zonei din care provine clientela.
• Experimentarea permite cercetatorului sa manipuleze variabilele: produsul, promovarea, canalul
de distributie, masurand astfel efectul altor variabile: concurenta, caracterisitci socio demografice.
• Experimentarea este destinata masurarii legaturii cauza-efect.
• Metoda experimentala poate fi folosita pentru studiul a doua tipuri de probleme: teste de
concept/produs si teste de piata/magazin.
• Testele de concept/produs ofera consumatorului o idee despre produs si masoara preferinta
consumatorului, probabilitatea de cumparare etc. Acestea sunt mai dezvoltate fiind disponibile mai multe
proceduri. Daca se doreste determinarea caracteristicilor celor mai importante pentru cumparator se pot
propune acestuia diferite conceptii ale produsului.
ROMÂNIA

Tel.: (00) 40 - 740 - 077521
Fax: (00) 40 - 364 - 815679
AMPOSDRU
• Testele de piata/magazin pot fi descompuse in magazine-laboratoare cumparari pe baza de
catalog, teste de magazin.
• Ancheta se efectueaza pe baza diferitelor modalitati de culegere a informatiei. Utilizeaza ca
instrument de lucru chestionarul si pune problema alegerii esantionului care va participa la studiu. Exista
patru modele care necesita participarea celui chestionat:
- contact direct prin anchetator
- contact prin posta
- contact prin telefon
- contact cu ajutorul terminalului calculatorului
Aceste patru tipuri pot fi combinate, in planul cercetarii, fiecare prezentand avantaje si dezavantaje.
Alegerea unuia dintre ele depinde de proportia ce le-a fost acordata in cadrul unei cercetari date.
• Contactul direct prin anchetator permite un bun control al conditiilor in care ancheta este
efectuata dar este susceptibila de a altera calitatea datelor culese.
• Controlul indirect etse realizat prin proiectia pe care o efectueaza persoanele interogate. Plecand
de la un stimul dat, anchetatul proiecteaza atitudinile sau opiniile sale. Pentru a recolta informatiile
obtinute prin tehnicile proiectate se selecteaza anumite metode. Tehnicile proiectate sunt verbale sau
nonverbale. Pentru testarea produselor destinate copiilor sunt folosite in mod deosebit desenele.
• Contactul prin posta presupune trimiterea chestionarului prin posta. Este o metoda mai scumpa,
folosita pentru contactarea populatiei dispersate din punct de vedere geografic. Nu exista in acest caz
constrangerea timpului. Un inconvenient major al acestei metode il constituie rata slaba a raspunsurilor;
pe langa aceasta nu se poate exercita controlul asupra celui care raspunde in chestionar (nu se poate
stabili daca adevaratul destinatar este cel care completeaza chestionarul). Acest tip de ancheta restrange
forma si tipul intrebarilor puse prin lipsa anchetatorului care sa reduca din interpretari, ambiguitati si
dificultati. Astfel intrebarile trebuie sa fie simple si la indemna oricui.
• Contactul prin telefon – numerele de telefon necesare anchetelor pot fi obtinute din listele
institutiilor specializate. Acest mod de ancheta ofera anumite avantaje. Este mai putin costisitor din punct
de vedere al celui anchetat. Prezinta avantajul de a se putea contacta persoane imposibil de contactat in
mod normal (personalitati, directori, peofesionalisti). Limita acestui tip de ancheta este numarul restrans
ROMÂNIA

Tel.: (00) 40 - 740 - 077521
Fax: (00) 40 - 364 - 815679
AMPOSDRU
de intrebari, tipul acestora si durata anchetei, care este de 11-15 minute. Acest tip de ancheta s-a
dezvoltat cu deosebire in Franta ultimilor ani.
• Contactul cu ajutorul treminalului calculatorului este un mod de ancheta care se raspandeste tot
mai mult. Terminalul permite utlizari variate. Poate inlocui cu succes ancheta prin telefon. Poate fi folosit
cu succes in cadrul manifestarilor temporare (saloane, targuri) pentru interogarea anumitor persoane
care nu pot fi altfel contactate. Acest mod necesita un echipament bine pus la punct.
• Avantajele acestei metode constau in costul realizarii anchetei, controlul raspunsurilor,
posibilitatea de a inregistra in plus raspunsuri. Limitele anchetei cu terminale privesc durata
chestionarului si tipul intrebarilor puse.
Aceste patru moduri de strangere a informatiilor au caracterisitici care pot sa se adevereasca a fi
inconveniente sau avanataje in functie de problema de rezolvat, marimea esantionaului studiat si ratei
raspunsurilor lipsa.
Pentru constituirea chestionarului folosit in ancheta sunt necesare diferite etape :
- analiza nevoilor in informatii impusa de problema de marketing
- dezvoltarea si clasificarea prin ordinea de prioritate a intrebarilor potential necesare pentru
obtinerea informatiilor.
- Evaluarea fiecarei intrebari in functie de: cei ce raspund pot intelege intrebarile? Cei ce raspund
pot intr-adevar sa raspunda? Cei ce raspund vor sa raspunda?
- Determinarea cuvintelor care figureaza in fiecare intrebare
- Determinarea structurii chestionarului
- Evaluarea intrebarilor si a chestionarului
Dupa aceasta analiza, alegerea se face in functie de cost si de bugetul disponibil.
Un chestionar poate fi scindat in trei parti: introducere, corpul chestionarului si o zona de clasificare.
In prima parte sunt prezentate anumite informatii destinate sa incurajeze anchetatul sa raspunda.
In partea a doua se gasesc intrebarile propriu-zise iar in cea de-a treia sunt puse intrebari asupra
caracteristicilor demografice ale celui care raspunde sau asupra intreprinderii sau organizatiei.
Inaintea utilizarii unui chestionar este de dorit sa se utilizeze pe un esantion pentru a studia
comportamentul celor anchetati fata de intrebari. Informatiile colectate in aceasta faza pot fi utilizate in
vederea modificarii chestionarului si a modului sau de administrare.
ROMÂNIA

Tel.: (00) 40 - 740 - 077521
Fax: (00) 40 - 364 - 815679
AMPOSDRU
• Alegerea esantionului- din ratiuni financiare si pentru rapiditate ancheta se limiteaza in general la
interogarea unei parti a populatiei sau a unui esantion, rezultatele obtinute fiind intrapolate intregii
populatii.
- pentru obtinerea unui esantion care sa reprezinte populatia si sa permita sa i se evalueze
caracteristicile trebuie luate in prealabil un numar de decizii referitoare la definirea populatiei de studiat,
determinarea bazei de sondaj, alegerea unei metode de esantionare si alegerea marimii esantionului.
- In procedura de obtinere a unui esantion se pot utiliza doua tipuri de metode: probabilistice si
neprobabilistice. Primele permit ca plecand de la rezultatele obtinute sa estimam caracterisiticile
populatiei, cu o anumita marja de eroare, legata ea insasi de dimensiunea esantionului. Cel de-al doilea
tip de metoda nu permite evaluarea marjei de eroare a rezultatelor obtinute dar sunt mai putin
costisitoare
- Marimea esantionului depinde de timp, buget, marimea populatiei.
• Utilizarea informatiei
• Informatiile culese pot fi utilizate in diferite feluri: pot fi folosite in analizele satistice, pot alimenta
modele sau sisteme expert sau pot fi unul din elementele constitutive ale unui sistem de informare in
marketing(SIM).
• Datele colectate sunt supuse unei analize calitative sau cantitative. Analiza calitativa are o
motivatie subiectiva care tinde sa inteleaga individul ca o entitate complexa. Analiza cantitativa considera
individul o persoana logica a carui comportament este determinat de anumite variabile. Aceste doua
tipuri de analiza sunt adesea complementare, analiza calitativa precedend-o pe cea cantitativa.
• Sisteme de informatie in marketing (SIM)- oricare ar fi originea datelor culese de catre firma,
trebuie sa fie puse la dispozitia responsabililor de marketing. Canalul prin care informatia poate fi
comunicata inainte, in timpul sau dupa luarea unei decizii se numeste sistem de informatie in marketing.
(SIM)
• SIM are ca obiectiv de a face fata afluxului si acumularii de date. El centralizeaza si organizeaza
datele culese, le analizeaza pentru a le transforma in informatii standardizate utilizabile.
• Componenetele unui SIM sunt:
- Bazele de date culese in intreprindere sau mediul sau
ROMÂNIA

Tel.: (00) 40 - 740 - 077521
Fax: (00) 40 - 364 - 815679
AMPOSDRU
- Metodele statisitice care permit analizarea acestor date ;
- Metodele de optimizare a deciziei;
- Modele care permit analiza datelor dar pot sa faca apel la metode statistice si la metode de
optimizare.
• Dificultatile acestui sistem sunt: costurile ridicate, varietatea nevoilor si problemele puse de
stocarea anumitor tipuri de informatii, mai ales celor care sunt dispersate, fragmentate, vagi.
• Tinand cont de aceste dificultati SIM s-a dezvoltat pentru a trata anumite tipuri de date.
Informatiile furnizate de SIM sunt legate spre exemplu de vanzarile unui produs, vanzarile pe anumite
canale de distributie, evolutia acestora in timp.
II. Adaptarea produselor si serviciilor la cerintele dinamice ale pietei
- Pentru adaptarea produselor si serviciilor la cerintele dinamice ale pietei trebuie facuta o evaluare
a situatiei firmei, care sa conduca la stabilirea unei strategii.
- Evaluarea situatiei (audit) se efectueaza cu ajutorul unei analize a informatiilor transpuse asupra
trecutului, prezentului si viitorului firmei. Ea priveste analiza influentelor mediului, a produselor pietelor, a
concurentei, a capacitatii si limitelor firmei. In acelasi timp conduce la identificarea amenintarilor si
oportunitatilor care apar in viata unei firme.
- Analiza produselor si a preturilor trebuie intreprinsa asupra cererii si ofertei pe piata ca si asupra
interactiunii lor .
- Cererea trebuie mai intai sa fie analizata din punct de vedere caracteristicilor consumatorilor care
o compun si de asemenea din punct de vedere al caracteristicilor globale ale pietei.
- Trebuie identificate de asemenea caracterisiticile consumatorilor: nevoi, mod de cumparare, loc
de cumparare etc. Aceasta analiza poate sa duca eventual la o segmentare, la o impartire a pietei in
grupe de consumatori care au nevoi sau moduri de consum similare.
- Segmentarea are implicatii strategice pentru firma deoarece poate servi unul sau mai multe
segemente ale pietei.
- Cererea trebuie sa fie analizata in functie de limitele pietei si evolutiile sale, de concentrarea
actuala a cumparatorilor, de proiectele pentru intreaga piata si de segmentele sale principale.
ROMÂNIA

Tel.: (00) 40 - 740 - 077521
Fax: (00) 40 - 364 - 815679
AMPOSDRU
- Trebuie deasemenea analizata oferta. Informatiile ce se folosesc la aceasta analiza intaresc
analiza cererii, mai ales in ceea ce priveste comportamentul cumpararii si grupele de consumatori carora
se adreseaza concurenta. Este utila in special pentru identificarea zonelor de forta si slabiciune ale
concurentei, dezvaluind astfel oportunitatile ce se ofera firmei.
- Interactiunea dintre cerere si oferta evolueaza in functie de conditiile existente pe piata. Acestea
depind de mediu dar si de ciclul de viata al produselor. Caracteristicile urmarite de concurenti sunt foarte
dependente de stadiile ciclului de viata al produsului.
- In marketing produsul este expresia fizica a raspunsului intreprinderii la cerere. Pentru a-si
realiza produsul, intreprinderea trebuie sa tina cont de optiunile consumatorilor, de capacitatea
tehnologica, de priceperea sa si de potentialul sau comercial, financiar etc.Strategia produsului nu
cuprinde numai determinarea caracterisiticilor tehnice asteptate de catre cerere ea integreaza si optiuni
psihologice care vor fi prezentate in alegerea formelor precum si a designului. Strategia presupune luarea
in calcul a aspectelor legate direct de produs: prezentarea produsului, numele, marca sau aqnumite alte
servicii. Elemente ale marketingului ca pret, comunicare, promovare, distributie trebuie sa fie definite in
acord cu strategia produsului deoarece alegerile efectuate in aceasta faza se raporteaza direct la
imaginea produsului.
- Unul dintre principiile de baza ale merketingului spune ca in toate cazurile, consumatorul este in
cautare de satisfactii. Acestea pot fi aduse prin bunuri sau servicii.
- Cu timpul, serviciile au devenit din ce in ce mai variate, consumarul este din ce in ce mai doritor
de servicii, fie autonome, fie insotitoare ale unui bun (servicii bancare, asigurari, calatorii, transporturi,
comunicatii).
- Astfel producatorul trebuie sa propuna o oferta corespunzatoare cu asteptarile consumatorilor,
care ar putea fi materiale(produse) sau nemateriale(servicii).
- In numeroase cazuri, bunurile fiind standardizate, serviciul a devenit unul din elementele cheie a
diferentierii ofertei. In cazul unui producator de automobile de exemplu, durata garantiei, pregatirea
masinii, depanarea gratuita, conditiile de livrare sunt sericii care vin sa faca diferentierea ofertei
producatorilor.
- Serviciile se adapteaza la evolutia produsului.
ROMÂNIA

Tel.: (00) 40 - 740 - 077521
Fax: (00) 40 - 364 - 815679
AMPOSDRU
- Majoritatea produselor noi aoparute pe piata sunt de fapt noi versiuni ale unor produse existente.
Caracterisitica de baza nu este de ordin tehnic si este legata de modul de prezentare, de conditionare sau
de combinare a formulelor existente. Acestea sunt rezultatul modificarii pietei, a dinamicii acesteia. Fiind
intr-o continua transformare, cererea crescand din punct de vedere calitativ, producatorii trebuie sa
adapteze in functie sde consumator produsele si serviciile .
- Inainte de a fi lansat pe piata, un produs necesita efectuarea unei serii de teste, efectuate in
diferite stadii ale elaborarii sale. Aceste teste privesc produsele si elementele care ii sutn asociate cum ar
fi conditionarea si serviciile.
Exemplu : testul de concept ( produsul este descris verbal sau este prezentata publicului o macheta)
testul gustului, al degustarii (produsul este gustat apoi evaluat prin diferentieri fata de altele, el nefiind
prezentat intr-un ambalaj care sa permita recunoasterea ),testele privitoare la pret (estimeaza reactiile
consumatorilor la variatiile de pret), teste ale conditionarii (testeaza calitati de folosire), teste de plasare(
plaseaza produsul la consumatori pe o perioada suficienta pentru ca acestia sa isi poata da seama de
calitatile si defectele lui), teste efectuate la punctele de vanzare (se analizeaza reactiile consumatorilor la
cumpararea produsului), teste de piata ( sunt o etapa prealabila lansarii si se efectueaza pe o zona
restransa) etc.
Fiecare dintre aceste teste reclama o tehnica specifica; constrangerile datorate timpului sau costului nu
permit totusi utilizarea lor sistematica.
Decizia de lanasare necesita definirea si punerea in practica a numeroase decizii corespunzatoare
punctelor strategiei.
Exista si strategii care au ca scop dezvoltarea pietelor existente, mentinerea, cresterea partii pietelor
produselor firmei sau de a se introduce pe o piata deja existenta.
Dupa lansare, ca si pe parcursul intregii vieti a unui produs, trebuie sa fie adaptat . Aceasta adaptare
poate lua forma unei repozitionari sau a ameliorarilor care se fac produsului pentru ca acesta sa fie
conform cerintelor consumatorului sau il fac mai rentabil pentru firma.
Adaptarea unui produs poate fi urmarea progreselor efectuate la nivelul cumparatorilor, a fabricatiei, a
marketingului, a logisticii, a serviciilor.
ROMÂNIA

Tel.: (00) 40 - 740 - 077521
Fax: (00) 40 - 364 - 815679
AMPOSDRU
Analiza valorii pentru ameliorarea produsului nu este o metoda ce vizeaza minimalizarea costurilor cu
orice pret ci o procedura avand ca obiectiv eliminarea costurilor inutile (eliminarea elementelor care nu
au valoare pentru consumator)si obtinerea nivelelor serviciilor cautate de consumatori. Analiza valorii se
practica in echipa reunind numeroase competente. In cursul procedurii de analiza se utilizeaza tehnici de
creativitate, de studiu a pietei, contabile, financiare, de fabricatie, de cumparare etc.
Adaptarea la cerintele dinamice ale pietei presupune abandonarea anumitor produse. Pentru firma
detectarea regulata a acestor produse care sunt nerentabile este foarte importanta. Politica de retragere
a unui produs depinde de un anumit numar de factori , de fenomene legate de echilibrul si pozitionarea
gamei si imaginea insasi a marcii.
Luarea deciziei are consecinte asupra stocurilor, asupra productiei, distributiei si pietei aceasta fiind de
competenta mai multor persoane, ce exercita functii diferite in cadrul firmei.
III.Distributia produselor si serviciilor
Distributia consta in ansamblul operatiilor prin care un bun iese din aparatul de productie si este pus la
dispozitia consumatorului.
Aparatul de distributie a evoluat in mod considerabil sub presiunea multiplelor schimbari care au marcat
“Sistemul de consum”. Acesta leaga modificarile atitudinilor consumatorilor de evolutia structurilor de
distributie, de schimbarile tehnologice, economice, demografice, a mentalitatilor, a factorilor sociali etc.
Data, Manager general proiect,
ROMÂNIA

Tel.: (00) 40 - 740 - 077521
Fax: (00) 40 - 364 - 815679

115 - Gruia Elena - Tema1

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

115 - Gruia Elena - Tema1

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale OIPOSDRU UNIVERSITATEA BABEŞ-BOLYAI

MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI, POSDRU 2007-2013 2007-2013 CLUJ-NAPOCA

Nr. ________ / ________

Descrieţi importanţa fişei psihopedagogice în procesul învăţării disciplinelor de

Necesitatea cunoasterii personalitatii elevilor.

caracter prospectiv, se inscriu ca probleme ale formarii personalitatii individului.

Respectarea individualitatii elevului, formarea si dezvoltarea in concordanta cu liniile proprii de

fata de care acesta depune efort continu de adaptare.

contureaza ca valabila in liniile largi de desfasurare a fenomenelor sociale, dar si in conditiile de

dezvoltare individuala a persoanei.

Preocuparile de identificare si cultivare a specificului individual al copilului sunt justificate si de

constatativ, dogmatic si statistic la unul formativ dinamic si interpretativ.

OAMENI Str. Mihail Kogălniceanu, nr. 1, 400084 Cluj-Napoca

-elevii identificaţi cu comportament deviant, cu fapte antisociale;

Oricum, o fişă psihopedagogică corect întocmită are la bază:

-observarea sistematică, pe termen lung, a elevului;

-consultarea documentelor şcolare (cataloage, foi matricole, etc.)

-ancheta socială (de preferat, efectuată de personal calificat);

-teste psihologice (aplicate de psiholog atestat) etc.

Continutul fisei psihopedagogice:

2. Date familiale (date despre familia elevului):

• Componenţa/structura familiei: părinţi (tutori), fraţi/surori, etc

• Influenţe din afara familiei (vecini, prieteni, colegi, etc):

• Condiţii de viaţă (familială) şi de muncă ale elevului:

• Condiţii materiale şi spirituale (în familie):

Atmosfera şi climatul familial educativ

3. Evenimente semnificative în evoluţia elevului (până în prezent)

4. Dezvoltarea fizică şi starea de sănătate a elevului:

5. Performanţe şcolare (situaţia şcolară până în prezent):

 Succese remarcabile (cercuri, olimpiade, concursuri şcolare, etc):

 Activităţi/preocupări extraşcolare (plastice, muzicale, sportive, etc):

6. Profil psihosocial (caracterizare psihosocială)

6.1. Particularităţi ale proceselor cognitive şi stilului de muncă intelectuală

OAMENI Str. Mihail Kogălniceanu, nr. 1, 400084 Cluj-Napoca

7. Caracteristici ale funcţiei senzorio-perceptive şi de reprezentare:

 Predomină modalitatea vizuală de percepţie a informaţiei

 Predomină modalitatea auditivă de percepţie a informaţiei

 Percepţie difuză, superficială a materiei de învăţat

 Percepţie complexă, spirit de observaţie

8. Caracteristici ale dezvoltării intelectuale / nivelul de inteligenţă

o Particularităţi ale memoriei:

o Particularităţi ale imaginaţiei

o Particularităţi ale limbajului

o Caracteristici motivaţionale şi volitive

o Particularităţi ale proceselor afective:

 foarte emotiv, excesiv de timid,emoţiile îi perturbă activitatea;

 emotiv, fără reacţii dezadaptative;

b). Dispoziţie afectivă predominantă:

 mai mult trist, deprimat.

9. Trăsături de personalitate specifice

la solicitări, cu tendinţe de dominare a altora;

 hipersensibil, interiorizat, retras, nesigur, anxios;

OAMENI Str. Mihail Kogălniceanu, nr. 1, 400084 Cluj-Napoca

 lucrează repede, rezolvă uşor şi corect sarcinile de învăţare

 lucrează greoi, cu erori, nu se încadrează în timp.

a). Atitudinea faţă de muncă:

b). Atitudinea faţă de alţii:

c). Atitudinea faţă de sine:

10. Conduita elevului la lecţie şi în clasă

10.1. Conduita la lecţie:

 atent, participă activ, cu interes;

 atenţia şi interesul inegale;

 de obicei pasiv, aşteaptă să fie solicitat;

Nr. /